16-05-2010 by Liturgia Orelor

DUMINICA A VII-A A PAªTELUI Invitatoriul V. Doamne, deschide-mi buzele. R. ªi gura mea va vesti lauda ta.

Ant. Pe Cristos Domnul, care ni l-a promis pe Duhul Sfânt, veniþi sã-l adorãm, aleluia! Psalmul 94 (95) Chemare la preamãrirea lui Dumnezeu Îndemnaþi-vã unii pe alþii în fiecare zi, pânã când putem zice: „Astãzi!” (Evr 3,13). 1 Veniþi sã cântãm cu veselie Domnului, sã strigãm cu bucurie cãtre stânca mântuirii noastre! 2 Sã mergem înaintea lui cu cântece de laudã ºi în cântãri de psalmi sã-l preamãrim! 3 Cãci mare Dumnezeu este Domnul ºi mare împãrat peste toþi zeii; 4 în mâna lui sunt adâncurile pãmântului ºi ale lui sunt înãlþimile munþilor; 5 a lui este marea, cãci el a fãcut-o, ºi mâinile lui au plãsmuit uscatul. 6 Veniþi sã ne închinãm ºi sã ne plecãm în faþa lui ºi sã îngenunchem înaintea Domnului, creatorul nostru, 7 cãci el este Dumnezeul nostru, iar noi suntem poporul pe care el îl pãstoreºte, turma pe care mâna lui o cãlãuzeºte. 8 O, de aþi asculta astãzi glasul lui: „Nu vã împietriþi inimile ca la Meriba, ca în ziua de la Massa, în pustiu; 9 acolo m-au ispitit pãrinþii voºtri, m-au pus la încercare, deºi au vãzut lucrãrile mele.

Duminica a VII-a a Paºtelui

Patruzeci de ani m-a dezgustat neamul acesta; de aceea am zis: Este un popor cu inima rãtãcitã, 11 nu au cunoscut cãile mele; de aceea am jurat în mânia mea: Nu vor intra în odihna mea!” Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Pe Cristos Domnul, care ni l-a promis pe Duhul Sfânt, veniþi sã-l adorãm, aleluia! Psalmul cu antifona sa se poate eventual omite, dacã Invitatoriul se spune înainte de Laude.

Oficiul lecturilor V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Marea ta împãrãþie, o, Cristoase, tot pãmântu-i; Tu ai coborât din ceruri peste noi, ca sã ne mântui. Rãstignit fiind pe cruce, ai schimbat a noastrã soartã Iar prin sfânta înviere, însãºi moartea este moartã. Urci acum din nou la ceruri, unde îngerii te-aºteaptã, Unde Tatãl te primeºte ca sã-þi dea rãsplata dreaptã. Lângã el pe tron te-aºazã ºi-i zorit pe cap sã-þi punã Semnul marii biruinþe, a victoriei cununã. El te face Domn a toate ºi îþi dã un mare nume, Ca atunci când se rosteºte, tot ce are viaþã-n lume ªi în ceruri, ºi-n adâncuri, sã se-ndrepte cãtre tine, Cu smeritã-ngenunchere, sã se plece, sã se-nchine.

Oficiul lecturilor

Se uimesc, vãzând din ceruri, oastea cetelor de îngeri Cã pãmântul nu mai este valea jalnicã de plângeri; Omenirea ce-a-ntinat-o primul om fãcut din tinã E salvatã, peste dânsa Omul-Dumnezeu dominã. O, Cristoase, tuturora sã ne fii pentru vecie ªi speranþã, ºi rãsplatã, ºi izvor de bucurie. Orice falsã bucurie ce de tine ne separã Sã ne fie, când ne-mbie, neplãcutã ºi amarã. Ne simþim plini de pãcate, slãbiciunea noastrã-i mare, Dar sperãm cu umilinþã de la tine îndurare. Tu ne iartã orice vinã cu-al tãu har ºi cu-a ta milã, Ocroteºte ºi-ntãreºte firea noastrã cea fragilã. ªtim cã tu vei þine-odatã judecatã-nfricoºatã; Fã sã fim gãsiþi atuncea fãrã vinã, fãrã patã. Mintea noastrã ne-o înalþã, dorul nostru ni-l menþine Cãtre sfintele lãcaºuri pregãtite-n cer de tine. Slavã, cinste ºi mãrire îþi aducem fiecare O, Cristoase, rege-al nostru, azi, de sfânta Înãlþare. Slavã fie în vecie, þie, veºnice Pãrinte. Îþi aducem preamãrire þie, Duhule Preasfinte. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Aleluia, Dumnezeu l-a înviat pe Cristos din morþi ºi i-a dat mãrirea, aleluia! Psalmul 144 (145) Lauda maiestãþii dumnezeieºti Drept eºti tu, cel care eºti ºi care erai, Cel Sfânt! (Ap 16,5) I 1 O Dumnezeule, regele meu, vreau sã te preamãresc † ºi sã binecuvântez numele tãu * în veac ºi în veacul veacului. 2 Te voi binecuvânta în toate zilele † ºi voi lãuda numele tãu * în veac ºi în veacul veacului.

Duminica a VII-a a Paºtelui

Domnul este mare ºi vrednic de orice laudã, * mãreþia lui este fãrã margini. 4 O generaþie va povesti altei generaþii lucrãrile tale * ºi vor istorisi minunile tale. 5 Vor lãuda strãlucirea mãririi tale * ºi vor reaminti lucrãrile tale minunate. 6 Vor povesti puterea faptelor tale înfricoºãtoare * ºi vor vorbi despre mãreþia ta; 7 vor rãspândi amintirea bunãtãþii tale fãrã margini * ºi vor proclama dreptatea ta. 8 Domnul este îndurãtor ºi plin de milostivire, * el este îndelung rãbdãtor ºi plin de dragoste; 9 Domnul este bun faþã de toþi, * el îºi aratã bunãtatea faþã de orice fãpturã. Ant. Aleluia, Dumnezeu l-a înviat pe Cristos din morþi ºi i-a dat mãrirea, aleluia! Ant. 2 Aleluia, preaînãlþat eºti tu, Doamne, peste toate cerurile, aleluia! II Sã te laude pe tine, Doamne, toate lucrãrile tale, * ºi sfinþii tãi sã te binecuvânteze; 11 sã vesteascã slava împãrãþiei tale * ºi sã-þi facã cunoscutã puterea. 12 Sfinþii tãi sã descopere tuturor oamenilor mãreþiile tale * ºi gloria plinã de strãlucire a împãrãþiei tale. 13a Împãrãþia ta este împãrãþia tuturor veacurilor * ºi stãpânirea ta va dãinui din generaþie în generaþie. Ant. Aleluia, preaînãlþat eºti tu, Doamne, peste toate cerurile, aleluia! 10

Ant. 3 Aleluia, mi s-a dat toatã puterea în cer ºi pe pãmânt, aleluia! III

Oficiul lecturilor

13b

Domnul este fidel în toate cuvintele sale * ºi sfânt în toate lucrãrile sale. 14 Domnul îi sprijinã pe toþi cei care se clatinã * ºi îi ridicã pe toþi cei cãzuþi. 15 Ochii tuturor sunt îndreptaþi spre tine în aºteptare, * tu le dai hranã la vreme potrivitã. 16 Tu deschizi mâinile tale * ºi saturi cu dãrnicie orice fãpturã. 17 Drept este Domnul pe toate cãile sale * ºi sfânt în toate lucrãrile sale. 18 Domnul este alãturi de toþi cei care-l cheamã, * de toþi cei care-l cheamã în adevãr. 19 El împlineºte dorinþele celor care se tem de el, * le ascultã rugãciunea ºi îi salveazã; 20 Domnul îi apãrã pe toþi cei care îl iubesc * ºi-i nimiceºte pe toþi cei rãi. 21 Gura mea sã vesteascã lauda Domnului, † toatã fãptura sã binecuvânteze numele sãu sfânt * în veci ºi în vecii vecilor. Ant. Aleluia, mi s-a dat toatã puterea în cer ºi pe pãmânt, aleluia! V. A înflorit trupul meu, aleluia! R. ªi în duhul meu îi mulþumesc lui Dumnezeu, aleluia! LECTURA ÎNTÂI Din Scrisoarea întâi a sfântului apostol Ioan

3,18-24

Poruncile credinþei ºi caritãþii Copii, sã nu iubim numai cu vorba sau cu limba, ci cu fapta ºi adevãrul. 19 Prin aceasta vom cunoaºte cã suntem din adevãr: ne vom liniºti inima înaintea lui, 20 pentru cã, chiar dacã inima noastrã ne acuzã, Dumnezeu este mai mare decât inimile noastre ºi cunoaºte toate. 21 Iubiþilor, dacã inima noastrã nu ne acuzã, avem încredere în Dumnezeu 22 ºi orice i-am cere primim de la el, pentru cã þinem poruncile lui ºi facem ceea ce îi este plãcut. 23 Aceasta este 18

Duminica a VII-a a Paºtelui

porunca lui: sã credem în numele Fiului sãu Isus Cristos ºi sã ne iubim unii pe alþii dupã cum ne-a poruncit. 24 Cel care þine poruncile lui rãmâne în el ºi el în acesta. Prin aceasta cunoaºtem cã rãmâne în noi: dupã Duhul pe care ni l-a dat. RESPONSORIUL 1In 3,24; Sir 1,9a.10ab R. Cel care þine poruncile lui Dumnezeu rãmâne în Dumnezeu ºi Dumnezeu în el; * prin aceasta cunoaºtem cã rãmâne în noi: dupã Duhul pe care ni l-a dat, aleluia! V. Dumnezeu a creat înþelepciunea în Duhul Sfânt ºi a revãrsat-o peste toþi oamenii. * Prin aceasta cunoaºtem cã rãmâne în noi: dupã Duhul pe care ni l-a dat, aleluia! LECTURA A DOUA Din Omilii asupra Cântãrii Cântãrilor, de sfântul Grigore de Nissa, episcop (Omil. 15: PG 44, 1115-1118)

Gloria pe care mi-ai dat-o mie le-am dat-o lor Dacã iubirea reuºeºte cu adevãrat sã elimine frica ºi aceasta se transformã în iubire, atunci se va descoperi cã ceea ce mântuieºte este tocmai unitatea. Într-adevãr, mântuirea constã în a ne simþi toþi uniþi în iubirea faþã de unicul ºi adevãratul bine prin acea perfecþiune care se aflã în porumbiþa despre care vorbeºte Cântarea Cântãrilor: Una singurã este porumbiþa mea, neprihãnita mea, ea este singurã la mama sa, cea mai aleasã a celei ce a nãscut-o (Ct 6,9). Toate acestea le aratã Domnul mai clar în Evanghelie. Isus îi binecuvânteazã pe ucenicii sãi, le conferã toatã puterea ºi le oferã bunurile sale. Printre acestea trebuie incluse ºi expresiile sfinte pe care el le adreseazã Tatãlui. Însã, dintre toate cuvintele pe care le spune ºi harurile pe care le acordã, existã unul care este cel mai mare dintre toate ºi rezumã toate. Este acela prin care Cristos îi avertizeazã pe ucenicii sãi sã fie mereu uniþi în rezolvarea problemelor ºi în aprecierea binelui care

Oficiul lecturilor

trebuie fãcut; sã se simtã o singurã inimã ºi un singur suflet ºi sã considere aceastã unire drept unicul ºi singurul bine; sã se adune în unitatea Duhului prin legãtura pãcii; sã formeze un singur trup ºi un singur duh; sã corespundã unei singure vocaþii, animaþi de una ºi aceeaºi speranþã. Dar mai mult decât aceste menþionãri ar fi mai bine sã se reproducã înseºi cuvintele Evangheliei: Ca toþi sã fie una, dupã cum tu, Tatã, eºti în mine ºi eu în tine, ca ºi ei sã fie una în noi (In 17,21). Legãtura acestei unitãþi este gloria. Într-adevãr, nimeni nu poate sã nege cã Duhul Sfânt este numit glorie. De fapt, Domnul spune: Eu le-am dat gloria pe care mi-ai dat-o (In 17,22). Într-adevãr, aceasta este gloria pe care le-a dat-o discipolilor atunci când le-a spus: Primiþi pe Duhul Sfânt (In 20,22). El a avut aceastã glorie întotdeauna, încã înainte ca sã existe lumea aceasta. A primit-o apoi în timp, atunci când a asumat natura umanã. De când aceastã naturã a fost glorificatã de Duhul Sfânt, tot ceea ce are legãturã cu aceastã glorie, devine participare la Duhul Sfânt, începând de la apostoli. Pentru aceasta, spune: Eu le-am dat gloria pe care mi-ai dat-o, ca ei sã fie una, dupã cum noi suntem una: eu în ei ºi tu în mine, ca sã fie desãvârºiþi în unire (In 17,22-23). Pentru aceasta, cel care, copil fiind, a crescut ajungând la maturitatea deplinã a lui Cristos se aflã în acea stare cu totul specialã pe care numai inteligenþa, luminatã de credinþã, poate sã o perceapã. Atunci devine capabil de gloria Duhului Sfânt printr-o viaþã depãrtatã de vicii ºi impregnatã de sfinþenie. Aºadar, el este acea porumbiþã perfectã la care priveºte Mirele atunci când spune: Una singurã este porumbiþa mea, neprihãnita mea. RESPONSORIUL

Cf. In 15,15; 14,26; 15,14

R. De acum nu vã mai numesc servitori, ci prieteni; pentru cã aþi cunoscut tot ceea ce am fãcut în mijlocul

Duminica a VII-a a Paºtelui

vostru. * Primiþi-l pe Duhul Sfânt, Mângâietorul vostru; el este acela pe care vi-l trimite Tatãl, aleluia! V. Voi sunteþi prietenii mei, dacã faceþi ceea ce vã poruncesc. * Primiþi-l. IMNUL TE DEUM Pe tine, Dumnezeule, te lãudãm, Pe tine, Doamne, te mãrturisim. Pe tine, veºnicul Pãrinte, Tot pãmântul te cinsteºte. Þie toþi îngerii, cerurile ºi toate puterile, Heruvimii ºi serafimii îþi cântã fãrã încetare: Sfânt, sfânt, sfânt e Domnul, Dumnezeul Sabaot! Plin e cerul ºi pãmântul de mãrirea slavei tale! Pe tine te mãreºte corul preaslãvit al apostolilor; Pe tine te slãveºte Numãrul vrednic de laudã al profeþilor; Pe tine te laudã ceata strãlucitã a martirilor; Pe tine te mãrturiseºte sfânta Bisericã Pe toatã faþa pãmântului: Pe tine, Tatãl, a cãrui slavã este fãrã de sfârºit, ªi pe Fiul tãu, unic, adevãrat ºi vrednic de închinare, ªi pe Duhul Sfânt, Mângâietorul. Tu eºti regele mãririi, Cristoase, Tu eºti Fiul cel veºnic al Tatãlui. Pentru mântuirea noastrã Tu nu te-ai sfiit sã te cobori în sânul Fecioarei. Tu ai biruit ghimpele morþii ªi ai deschis celor ce cred împãrãþia cerurilor. Tu stai de-a dreapta lui Dumnezeu Întru mãrirea Tatãlui. Noi credem cã vei veni ca judecãtor, Deci, pe tine te rugãm sã vii în ajutorul slugilor tale Pe care le-ai rãscumpãrat cu sângele tãu scump. Învredniceºte-ne sã fim numãraþi printre sfinþii tãi În slava ta cereascã. ¶ Mântuieºte, Doamne, poporul tãu ªi binecuvânteazã moºtenirea ta.

Laudele

Cãlãuzeºte-i ºi înalþã-i pe ei pânã în veac. În toate zilele te binecuvântãm ªi lãudãm numele tãu în veci ºi în vecii vecilor. Binevoieºte, Doamne, în ziua aceasta Sã ne fereºti de pãcat. Miluieºte-ne, Doamne, miluieºte-ne. Fie, Doamne, mila ta asupra noastrã Precum am nãdãjduit ºi noi în tine. În tine, Doamne, am nãdãjduit ªi nu voi regreta în veci. ¶ Aceastã ultimã parte a imnului se poate omite, la alegere.

Rugãciunea de încheiere Ascultã cu bunãvoinþã, Doamne, rugãciunile noastre! Noi credem cã Mântuitorul neamului omenesc se aflã împreunã cu tine în mãrire: dã-ne harul sã simþim cã el rãmâne cu noi pânã la sfârºitul veacurilor, dupã cum ne-a fãgãduit. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:

Sã-l binecuvântãm pe Domnul. R. Mulþumim lui Dumnezeu. Laudele V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Iatã-apare aurora Zilei, scumpã tuturora; Domnu-n norul de luminã Intrã-n slava sa divinã.

Duminica a VII-a a Paºtelui

Este pus în lanþ Satana; Glorioasã este rana Ce Isus în cer i-aratã Celui care-i este Tatã. De speranþã-i plin misterul; Se deschide iarãºi cerul. Pentru unul fiecare Azi e zi de înãlþare. Este ziua bucuriei; Fiul unic al Mariei, Cel ucis pe cruce, iatã-l, E primit în cer de Tatãl. Mulþumire se cuvine Celui ce-a purtat cu sine Spre lãcaºurile sfinte Dorul nostru cel fierbinte. Cerul este-n sãrbãtoare, Tot pãmântul e în floare; Bucuria noastrã-i mare Azi, de sfânta Înãlþare. Ale noastre rugi pioase Tu primeºte-le, Cristoase. Slavã þie, pe vecie, Vie-a ta împãrãþie. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Domnul stãpâneºte îmbrãcat în maiestate, aleluia! † Psalmul 92 (93) Mãreþia Creatorului Domnul, Dumnezeul nostru, Cel Atotputernic, ºi-a început domnia. Sã ne bucurãm ºi sã ne veselim ºi sã-l preamãrim! (Ap 19,6.7). 1 Domnul stãpâneºte îmbrãcat în maiestate, *

Laudele

† Domnul s-a îmbrãcat, s-a încins cu putere. A pus pãmântul pe temelii solide, * ca sã nu se clatine. 2 Din vremuri strãvechi este aºezat scaunul tãu de domnie: * tu eºti din veºnicie! 3 Au înãlþat râurile, Doamne, † au înãlþat râurile glasul lor, * au înãlþat râurile vuietul lor. 4 Dar mai puternic decât vuietul apelor nenumãrate † ºi decât vuietul valurilor puternice ale mãrii * este Domnul, în înaltul cerului. 5 Mãrturiile tale sunt cu totul adevãrate, * sfinþenia este podoaba casei tale, Doamne, în vecii vecilor. Ant. Domnul stãpâneºte îmbrãcat în maiestate, aleluia! Ant. 2 Fãptura va fi eliberatã spre libertatea gloriei fiilor lui Dumnezeu, aleluia! Cântarea Dan 3,57-88.56 Toatã fãptura sã-l laude pe Domnul Aduceþi laudã Dumnezeului nostru, voi, toþi slujitorii lui! (Ap 19,5). 57 Binecuvântaþi-l, toate lucrãrile Domnului, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci! 58 Binecuvântaþi-l, ceruri, pe Domnul, * 59 binecuvântaþi-l, îngeri ai Domnului, pe Domnul! 60 Binecuvântaþi-l, toate apele care sunteþi deasupra cerului, pe Domnul, * 61 sã-l binecuvânteze orice putere pe Domnul! 62 Binecuvântaþi-l, soare ºi lunã, pe Domnul, * 63 binecuvântaþi-l, stele ale cerului, pe Domnul! 64 Binecuvântaþi-l, ploi ºi rouã, pe Domnul, * 65 binecuvântaþi-l, toate vânturile, pe Domnul!

Duminica a VII-a a Paºtelui

Binecuvântaþi-l, foc ºi cãldurã, pe Domnul, * binecuvântaþi-l, frig ºi arºiþã, pe Domnul! 68 Binecuvântaþi-l, rouã ºi chiciurã, pe Domnul, * 69 binecuvântaþi-l, ger ºi îngheþ, pe Domnul! 70 Binecuvântaþi-l, gheþuri ºi zãpezi, pe Domnul, * 71 binecuvântaþi-l, nopþi ºi zile, pe Domnul! 72 Binecuvântaþi-l, luminã ºi întuneric, pe Domnul, * 73 binecuvântaþi-l, fulgere ºi nori, pe Domnul! 74 Sã-l binecuvânteze pãmântul pe Domnul, * sã-l laude ºi sã-l preamãreascã în veci! 75 Binecuvântaþi-l, munþi ºi dealuri, pe Domnul, * 76 binecuvântaþi-l, tot ce rãsare pe pãmânt, pe Domnul! 77 Binecuvântaþi-l, mãri ºi râuri, pe Domnul, * 78 binecuvântaþi-l, izvoare, pe Domnul! 79 Binecuvântaþi-l, balene ºi tot ce miºcã în ape, pe Domnul, * 80 binecuvântaþi-l, toate pãsãrile cerului, pe Domnul! 81 Binecuvântaþi-l, fiare ºi dobitoace, pe Domnul, * 82 binecuvântaþi-l, voi, fii ai oamenilor, pe Domnul! 83 Binecuvânteazã-l, Israele, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci! 84 Binecuvântaþi-l, preoþi ai Domnului, pe Domnul, * 85 binecuvântaþi-l, slujitori ai Domnului, pe Domnul! 86 Binecuvântaþi-l, duhuri ºi suflete ale drepþilor, pe Domnul, * 87 binecuvântaþi-l, sfinþi ºi smeriþi cu inima, pe Domnul! 88 Binecuvântaþi-l, voi, Anania, Azaria ºi Misael, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci! Sã binecuvântãm pe Tatãl ºi pe Fiul ºi pe Duhul Sfânt, * sã-l lãudãm ºi sã-l preamãrim în veci! 56 Binecuvântat eºti în tãria cerului, * vrednic de laudã ºi preamãrit în veci! 67

La sfârºitul acestei cântãri nu se spune Slavã Tatãlui.

Laudele

Ant. Fãptura va fi eliberatã spre libertatea gloriei fiilor lui Dumnezeu, aleluia! Ant. 3 Preamãrit este numele Domnului peste pãmânt ºi peste cer, aleluia! Psalmul 148 Cântarea lui Dumnezeu creatorul Binecuvântare ºi cinste ºi slavã ºi putere în vecii vecilor celui care ºade pe tron ºi Mielului (Ap 5,13) 1 Lãudaþi-l pe Domnul din ceruri, * lãudaþi-l întru cei de sus! 2 Lãudaþi-l, voi, toþi îngerii lui, * lãudaþi-l, toate oºtirile sale! 3 Lãudaþi-l, soare ºi lunã, * lãudaþi-l, toate stelele strãlucitoare! 4 Lãudaþi-l, voi, cerurile cerurilor, * ºi apele toate care sunt mai presus de ceruri! 5 Sã laude numele Domnului, * cãci el a poruncit ºi au fost create, 6 le-a statornicit în veci ºi în vecii vecilor, * le-a rânduit o lege care nu va trece. 7 Lãudaþi-l pe Domnul, voi, cei de pe pãmânt, * monºtrii mãrii ºi toate adâncurile, 8 focul ºi grindina, zãpada ºi ceaþa, * vântul furtunii, care împlineºte cuvântul lui, 9 munþii ºi toate dealurile, * pomii roditori ºi toþi cedrii, 10 fiarele ºi toate animalele, * reptilele ºi pãsãrile înaripate! 11 Regii pãmântului ºi toate popoarele, * conducãtorii ºi toþi judecãtorii pãmântului, 12 tineri ºi fecioare, bãtrâni ºi copii, † 13 sã laude numele Domnului, * pentru cã numai numele lui este vrednic de toatã lauda.

Duminica a VII-a a Paºtelui

Mãreþia lui este mai presus de pãmânt ºi de ceruri. * El a înãlþat puterea poporului sãu spre lauda tuturor credincioºilor sãi, * a fiilor lui Israel, poporul care îi stã aproape. Ant. Preamãrit este numele Domnului peste pãmânt ºi peste cer, aleluia! 14

LECTURA SCURTÃ Fap 10,40-43 Dumnezeu l-a înviat a treia zi pe Isus ºi a îngãduit sã se arate nu întregului popor, ci nouã, martorilor aleºi mai înainte de Dumnezeu, care am mâncat ºi am bãut cu el dupã ce a înviat din morþi ºi ne-a poruncit sã predicãm poporului ºi sã dãm mãrturie cã el a fost pus de Dumnezeu judecãtor al celor vii ºi al celor morþi. Toþi profeþii dau mãrturie despre el, cã oricine crede în el primeºte iertarea pãcatelor prin numele lui. RESPONSORIUL SCURT R. Cristoase, Fiul Dumnezeului celui viu, îndurã-te de noi. * Aleluia, aleluia! Cristoase. V. Tu, care ai înviat din morþi. * Aleluia, aleluia! Slavã Tatãlui. Cristoase. Ant. la Benedictus: Mãrirea pe care mi-ai dat-o leam dat-o lor, ca ei sã fie una precum ºi noi una suntem, aleluia! CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – BENEDICTUS Lc 1,68-79 Despre Mesia ºi Înaintemergãtorul sãu 68 Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, * pentru cã a vizitat ºi a rãscumpãrat poporul sãu, 69 ºi ne-a înãlþat o putere de mântuire * în casa lui David, slujitorul sãu, 70 precum a promis prin gura sfinþilor sãi profeþi * care au fost în vechime, 71 sã ne mântuiascã de vrãjmaºii noºtri * ºi de mâna tuturor acelora care ne urãsc. 72 Astfel îºi aratã îndurarea faþã de pãrinþii noºtri * ºi îºi aduce aminte de legãmântul sãu cel sfânt.

Laudele

De jurãmântul pe care l-a fãcut lui Abraham, pãrintele nostru, * cã ne va dãrui harul, 74 ca, eliberaþi din mâna duºmanilor noºtri, * sã-i slujim fãrã teamã, 75 în sfinþenie ºi dreptate, sub privirea lui, * în toate zilele vieþii noastre. 76 Iar tu, copile, profet al Celui Preaînalt te vei chema: * cãci vei merge înaintea Domnului sã pregãteºti cãile sale, 77 pentru a da poporului sãu cunoºtinþa mântuirii * întru iertarea pãcatelor, 78 prin iubirea îndurãtoare a Dumnezeului nostru, * cu care ne va vizita, Cel care Rãsare din înãlþime 79 ca sã lumineze pe cei care se aflã în întuneric ºi în umbra morþii * ºi sã îndrepte paºii noºtri pe calea pãcii. Slavã Tatãlui ºi Fiului * ºi Sfântului Duh. Precum era la început ºi acum ºi pururea * ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Mãrirea pe care mi-ai dat-o le-am dat-o lor, ca ei sã fie una precum ºi noi una suntem, aleluia! RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ Împreunã cu toþi aceia care au fost îndreptãþiþi în Duhul lui Dumnezeu, sã ne unim în laude ºi rugãciune, spunând: Duhul tãu sã ne vinã în ajutor! Doamne Isuse, dã-ne harul sã fim purtaþi astãzi de Duhul lui Dumnezeu – ºi sã umblãm pururi ca fii ai lui Dumnezeu! Prin Duhul tãu, dobândeºte-ne de la Tatãl – harul sã ne facem vrednici de fãgãduinþele tale! Dãruieºte-ne o inimã generoasã, ca sã nu cãutãm numai ale noastre, – ci sã ne îngrijim mai degrabã de binele fraþilor noºtri!

Duminica a VII-a a Paºtelui

Dã-ne tuturor ºtiinþa lui Dumnezeu, – ca sã înaintãm în cunoaºterea ta ºi a Tatãlui prin Duhul Sfânt! (Duhul tãu sã ne vinã în ajutor!) Tatãl nostru. Rugãciunea de încheiere Ascultã cu bunãvoinþã, Doamne, rugãciunile noastre! Noi credem cã Mântuitorul neamului omenesc se aflã împreunã cu tine în mãrire: dã-ne harul sã simþim cã el rãmâne cu noi pânã la sfârºitul veacurilor, dupã cum ne-a fãgãduit. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:

Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin. Ora medie V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Toþi lui Dumnezeu cel mare Sã-i aducem închinare; Nu-i nimic mai sfânt pe lume Ca în veci slãvitu-i nume. Este ora cea obscurã Când sãrmana creaturã, Pradã unei uri perfide, Creatorul ºi-l ucide. Marea crimã ne constrânge

Ora medie

Sã vãrsãm lacrimi de sânge ªi sã stingem oarba urã Cu a dragostei cãldurã. Ale tale slugi supuse Slavã îþi aduc, Isuse. Tatã, cinste-n veci sã-þi fie, Duhule, mãrire þie. Amin. PSALMODIA Ant. Aleluia, aleluia, aleluia! Psalmul 117 (118) Glas de bucurie ºi de mântuire Aceasta este piatra pe care aþi dispreþuit-o voi, constructorii, ºi care a ajuns piatrã unghiularã (Fap 4,11). I Lãudaþi-l pe Domnul pentru cã este bun: * veºnicã este îndurarea lui! 2 Sã spunã acum Israel cã este bun: * veºnicã este îndurarea lui! 3 Sã spunã acum casa lui Aron cã este bun: * veºnicã este îndurarea lui! 4 Sã spunã acum cei care se tem de Domnul: * veºnicã este îndurarea lui! 5 În strâmtorare am strigat spre Domnul: * Domnul mi-a rãspuns ºi m-a scos în larg. 6 Domnul este de partea mea * ºi nu mi-e teamã de nimic: ce poate sã-mi facã omul? 7 Domnul este de partea mea, el îmi vine în ajutor, * iar eu mã uit cu dispreþ la duºmanii mei. 8 Mai bine este sã-þi cauþi adãpost la Domnul * decât sã te încrezi în oameni. 9 Mai bine este sã-þi cauþi adãpost la Domnul * decât sã te încrezi în cei puternici. 1

Duminica a VII-a a Paºtelui

II Toate neamurile m-au înconjurat: * în numele Domnului le-am nimicit. 11 M-au înconjurat, m-au împresurat: * în numele Domnului le-am nimicit. 12 M-au înconjurat ca roiurile de albine, † s-au aprins ca un foc de spini: * în numele Domnului le-am nimicit. 13 M-au îmbrâncit cu putere, ca sã cad, * dar Domnul mi-a venit în ajutor. 14 Domnul este tãria ºi lauda mea: * el este mântuirea mea. 15 Strigãte de bucurie ºi de biruinþã * se aud în corturile celor drepþi: 16 „Dreapta Domnului a fãcut lucruri minunate, † dreapta Domnului m-a înãlþat, * dreapta Domnului a fãcut lucruri minunate”. 17 Nu voi muri, ci voi trãi * ºi voi istorisi faptele Domnului. 18 Domnul m-a pedepsit, da, m-a pedepsit, * dar nu m-a lãsat pradã morþii. 10

III Deschideþi-mi porþile dreptãþii, * ca sã intru ºi sã aduc mulþumire Domnului. 20 Aceasta este poarta Domnului: * cei drepþi vor intra printr-însa. 21 Te laud pentru cã m-ai ascultat * ºi ai fost salvarea mea. 22 Piatra pe care au aruncat-o zidarii * a ajuns în capul unghiului. 23 Domnul a fãcut acest lucru * ºi este minunat în ochii noºtri. 24 Aceasta este ziua pe care a fãcut-o Domnul, * sã ne bucurãm ºi sã ne veselim într-însa. 25 Doamne, mântuieºte-mã, * Doamne, dã-mi biruinþã! 19

Vesperele II

Binecuvântat este cel care vine în numele Domnului. * Vã binecuvântãm din casa Domnului. 27 Domnul este Dumnezeu ºi ne lumineazã. * Alcãtuiþi alaiul cu ramuri înverzite pânã la treptele altarului. 28 Tu eºti Dumnezeul meu, pe tine te laud; * Dumnezeul meu, pe tine te preamãresc. 29 Lãudaþi-l pe Domnul pentru cã este bun: * veºnicã este îndurarea lui! Ant. Aleluia, aleluia, aleluia! Ef 2,4-6 LECTURA SCURTÃ Dumnezeu, fiind bogat în îndurare, pentru marea sa iubire cu care ne-a iubit, pe când noi eram morþi din cauza greºelilor noastre, ne-a readus la viaþã împreunã cu Cristos – prin har aþi fost mântuiþi – ne-a înviat ºi ne-a aºezat în ceruri în Cristos Isus. V. S-au bucurat ucenicii, aleluia! R. Vãzându-l pe Domnul, aleluia! Rugãciunea de încheiere Ascultã cu bunãvoinþã, Doamne, rugãciunile noastre! Noi credem cã Mântuitorul neamului omenesc se aflã împreunã cu tine în mãrire: dã-ne harul sã simþim cã el rãmâne cu noi pânã la sfârºitul veacurilor, dupã cum ne-a fãgãduit. Prin Cristos, Domnul nostru. R. Amin. Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:

Sã-l binecuvântãm pe Domnul. R. Mulþumim lui Dumnezeu. Vesperele II V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Duminica a VII-a a Paºtelui

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Coboarã din ceruri, o, Duhule Sfinte, Luminã revarsã-ne-n suflet ºi minte. Din mâinile tale atotcreatoare O ploaie de har peste noi sã coboare. Tu eºti mângâierea trimisã în lume, Eºti focul aprins ºi menit sã consume Tot rãul. Izvor eºti de apã curatã Ce setea o-nlãturi ºi speli orice patã. Eºti daru-nºeptit ce tot omul l-aºteaptã, A Tatãlui veºnic eºti mâna cea dreaptã, Lãuntricã ºoaptã-a gândirilor bune ªi cel ce pe buze cuvinte ne pune. Din cer ne trimite lumina pe cale ªi focul puternic al dragostei tale. Suntem fãrã forþe, trãim întru fricã; Slãbiþi, ne-ntãreºte, cãzuþi, ne ridicã. Vicleanul alungã-l; rugãmu-ne încã, Sãdeºte-ne-n inimi o pace adâncã. Conduºi fãrã preget de mâna ta blândã, În lupta cu rãul sperãm în izbândã. Prin tine, noi toþi sã-l cunoaºtem pe Tatãl Pe Fiul, de-asemenea, lumii aratã-l. Credinþa în tine mereu sã ne-ajute Sã ducem o viaþã de sfântã virtute. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Sãvârºind curãþarea de pãcate, Cristos ºade dea dreapta mãririi în ceruri, aleluia! Psalmul 109 (110),1-5.7 Mesia - rege ºi preot

Vesperele II

El trebuie sã domneascã pânã ce Dumnezeu îi va pune toþi duºmanii sub picioare (1Cor 15,25). 1 Aºa vorbeºte Domnul cãtre Domnul meu: „ªezi la dreapta mea * pânã voi pune pe duºmanii tãi aºternut picioarelor tale”. 2 Domnul va întinde din Sion sceptrul puterii tale: * „Domneºte în mijlocul duºmanilor tãi!” 3 În ziua puterii tale, † tu domneºti strãlucind de sfinþenie; * din sânul aurorei, ca roua, te-am nãscut. 4 Domnul s-a jurat ºi nu-i va pãrea rãu: * „Tu eºti preot în veci dupã rânduiala lui Melchisedec!” 5 Domnul este la dreapta ta, * el va zdrobi regi în ziua mâniei sale. 7 Va bea din pârâu pe cale * ºi, de aceea, îºi va înãlþa capul. Ant. Sãvârºind curãþarea de pãcate, Cristos ºade de-a dreapta mãririi în ceruri, aleluia! Ant. 2 Domnul Dumnezeu l-a trimis pe Cristos ca sã rãscumpere poporul sãu, aleluia! Psalmul 110 (111) Mari sunt faptele Domnului Mari ºi minunate sunt lucrãrile tale, Doamne, Dumnezeule atotputernic! (Ap 15,3). 1 Îl voi preamãri pe Domnul din toatã inima, * în adunarea celor drepþi, în mijlocul comunitãþii. 2 Mari sunt lucrãrile Domnului, * vrednice de luat în seamã de cãtre toþi cei care le iubesc. 3 Lucrarea lui este plinã de splendoare ºi mãreþie, * dreptatea lui dãinuie întotdeauna.

Duminica a VII-a a Paºtelui

El a lãsat o amintire a minunilor sale: * Domnul este milostiv ºi plin de îndurare, 5 dã hranã celor ce se tem de el; * îºi aduce aminte în veci de legãmântul sãu. 6 El a arãtat poporului sãu puterea faptelor sale, * dându-le lor moºtenirea naþiunilor. 7 Lucrãrile mâinilor lui sunt adevãr ºi dreptate, † toate orânduirile lui sunt neschimbãtoare, * 8 statornicite pentru veci de veci, fãcute în adevãr ºi dreptate. 9 El trimite poporului sãu mântuirea, * stabileºte pe veci legãmântul sãu. Sfânt ºi înfricoºãtor este numele lui. † 10 Frica de Domnul este începutul înþelepciunii: ea dã pricepere tuturor acelora care o trãiesc. * Slava lui rãmâne pentru totdeauna. Ant. Domnul Dumnezeu l-a trimis pe Cristos ca sã rãscumpere poporul sãu, aleluia! Ant. 3 Aleluia! Domnul nostru ºi-a arãtat domnia: sã ne bucurãm ºi sã-i dãm slavã, aleluia! Urmãtoarea cântare se spune cu Aleluia în toate locurile unde este notat, atunci când se cântã; la recitare este suficient sã se spunã Aleluia la începutul ºi sfârºitul fiecãrei strofe.

Cântarea

Cf. Ap 19,1-2.5-7

Nunta Mielului Aleluia. Mântuirea ºi gloria ºi puterea sunt ale Dumnezeului nostru, * (R. Aleluia) 2 cãci judecãþile lui sunt adevãrate ºi drepte. R. Aleluia (aleluia). Aleluia. 5 Daþi laudã Dumnezeului nostru, toþi slujitorii lui, * (R. Aleluia) voi, care vã temeþi de el, mici ºi mari. R. Aleluia (aleluia). 1

Vesperele II

Aleluia. Cãci Domnul, Dumnezeul nostru cel atotputernic, ºi-a arãtat domnia * (R. Aleluia). 7 Sã ne bucurãm ºi sã ne veselim ºi sã-i dãm slavã. R. Aleluia (aleluia). Aleluia. Cãci a început nunta Mielului * (R. Aleluia) ºi mireasa lui s-a pregãtit. R. Aleluia (aleluia). Ant. Aleluia! Domnul nostru ºi-a arãtat domnia: sã ne bucurãm ºi sã-i dãm slavã, aleluia! 6

LECTURA SCURTÃ

Evr 10,12-14 Cristos, oferind o singurã jertfã pentru pãcate, s-a aºezat pentru totdeauna la dreapta lui Dumnezeu, aºteptând de acum ca duºmanii lui sã fie puºi sub picioarele sale, pentru cã el, printr-o singurã jertfã, i-a dus la desãvârºire pentru totdeauna pe cei care sunt sfinþiþi. RESPONSORIUL SCURT R. Duhul Sfânt, Mângâietorul. * Aleluia, aleluia! Duhul. V. Vã va învãþa toate. * Aleluia, aleluia! Slavã Tatãlui. Duhul. Ant. la Magnificat: Pãrinte, aceia pe care mi i-ai dat vreau ca, unde sunt eu, sã fie ºi ei cu mine, ca sã vadã mãrirea mea, pe care mi-ai dat-o, aleluia! CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – MAGNIFICAT Lc 1,46-55 Tresãltarea de bucurie a sufletului în Domnul 46 Sufletul meu * îl preamãreºte pe Domnul 47 ºi duhul meu tresaltã de bucurie * în Dumnezeu, mântuitorul meu,

Duminica a VII-a a Paºtelui

cãci a privit la smerenia slujitoarei sale. * Iatã, de acum toate popoarele mã vor numi fericitã, 49 cãci mi-a fãcut lucruri mari Cel Atotputernic, * ºi numele lui e sfânt. 50 Milostivirea lui rãmâne din neam în neam * peste cei ce se tem de el. 51 A arãtat puterea braþului sãu, * i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor, 52 i-a dat jos de pe tron pe cei puternici * ºi i-a înãlþat pe cei smeriþi; 53 pe cei flãmânzi i-a copleºit cu bunuri, * iar pe cei bogaþi i-a lãsat cu mâinile goale. 54 L-a sprijinit pe Israel, slujitorul sãu, * amintindu-ºi de îndurarea sa, 55 dupã cum a promis pãrinþilor noºtri, * lui Abraham ºi urmaºilor lui în veci. Slavã Tatãlui ºi Fiului * ºi Sfântului Duh. Precum era la început ºi acum ºi pururea * ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Pãrinte, aceia pe care mi i-ai dat vreau ca, unde sunt eu, sã fie ºi ei cu mine, ca sã vadã mãrirea mea, pe care mi-ai dat-o, aleluia! RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ Noi nu ºtim sã ne rugãm cum se cuvine, dar însuºi Duhul Sfânt mijloceºte pentru noi cu suspine negrãite. De aceea, sã spunem: Duhul Sfânt sã mijloceascã pentru noi! Cristoase, pãstorule ceresc, revarsã asupra pãstorilor noºtri darul înþelepciunii ºi al sfatului, – ca sã ducã turma ta la mântuire! Tu, care locuieºti în cele de sus ºi eºti bogat în îndurare, – priveºte la cei sãraci ºi lipsiþi de pe pãmânt! Tu, care, prin adumbrirea Duhului Sfânt, ai fost zãmislit din Maria Fecioara, – pãstreazã-le în spiritul consacrãrii lor pe fecioarele care þi s-au dãruit þie!

Vesperele II

Isuse, preotul nostru, care îl lauzi pe Tatãl în Duhul Sfânt, – uneºte-i pe toþi oamenii cu tine în aceastã laudã! Dã-le celor rãposaþi sã ajungã la libertatea mãririi fiilor lui Dumnezeu – ºi la rãscumpãrarea deplinã a trupului lor! Tatãl nostru. Rugãciunea de încheiere Ascultã cu bunãvoinþã, Doamne, rugãciunile noastre! Noi credem cã Mântuitorul neamului omenesc se aflã împreunã cu tine în mãrire: dã-ne harul sã simþim cã el rãmâne cu noi pânã la sfârºitul veacurilor, dupã cum ne-a fãgãduit. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:

Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin. Completoriul V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Salvator al omenirii, o, Isuse, tu, Cuvântul Tatãlui din înãlþime, care-ai pãrãsit mormântul, Tu, luminã din luminã, ce reverºi cereasca-þi razã Peste cei ce te urmeazã ºi-i pãstrezi în sfântã pazã, Ziditorule a toate, ce-ai aprins pe cer un soare, Rânduind ca, dupã ziuã, iarãºi noaptea sã coboare, Fã ca trupurile noastre obosite, fãrã vlagã, Din odihna dulce-a nopþii, iarãºi forþele sã-ºi tragã.

Duminica a VII-a a Paºtelui

Tu pe principele morþii izbutit-ai a-l înfrânge; Nu lãsa sã-i cadã pradã cei salvaþi prin scumpu-þi sânge. Cu putere izgoneºte-l de la noi în prag de noapte, Nu-l lãsa sã ne înºele cu-ale lui viclene ºoapte, Ca în timp ce trupul noastru îºi petrece somnu-n pace ªi în timp ce mintea noastrã energiile-ºi reface, Inima ce þie-þi bate sã rãmânã pururi treazã, Sã vegheze cum în ceruri îngerii mereu vegheazã. Tu primeºte-ne, Cristoase, cântul inimii sincere, Ce-þi aducem azi cu toþii pentru sfânta înviere. Pentru Tatãl, de asemeni, glasul nostru azi rãsunã, Duhul Sfânt, prin cântul nostru, cinste aibã împreunã. Amin. PSALMODIA Ant. Aleluia, aleluia, aleluia! Psalmul 90 (91) Sub ocrotirea Celui Preaînalt Iatã, v-am dat putere sã cãlcaþi peste ºerpi ºi peste scorpioni (Lc 10,19). 1 Cel care locuieºte sub ocrotirea Celui Preaînalt * ºi se odihneºte la umbra Celui Atotputernic 2 îi spune Domnului: † „Tu eºti locul meu de refugiu ºi fortãreaþa mea, * Dumnezeul meu în care îmi pun încrederea”. 3 Cãci el te va elibera din laþul vânãtorului * ºi de ciuma pustiitoare. 4 El te va acoperi cu aripile lui † ºi vei gãsi refugiu sub penele sale; * fidelitatea lui îþi va fi scut ºi pavãzã. 5 Nu te vei teme nici de spaima nopþii, nici de sãgeata care zboarã ziua, † 6 nici de ciuma care se rãspândeºte în întuneric, * nici de molima care bântuie în plinã zi.

Completoriul

Vor cãdea alãturi de tine o mie, † ºi zece mii la dreapta ta, * dar de tine nimic nu se va apropia. 8 E de ajuns cu ochii sã priveºti * ºi vei vedea rãsplata pãcãtoºilor. 9 Pentru cã ai spus: „Tu, Doamne, eºti locul meu de refugiu” * ºi pe Cel Preaînalt þi l-ai ales adãpost, 10 nici un rãu nu te va lovi, * nici o nenorocire nu se va apropia de locuinþa ta, 11 pentru cã el le va porunci îngerilor sãi * sã te pãzeascã pe toate cãile tale. 12 Ei te vor purta pe mâini, * ca nu cumva sã-þi loveºti piciorul de piatrã; 13 vei pãºi peste lei ºi peste vipere * ºi vei cãlca în picioare pui de lei ºi balauri. 14 Pentru cã nãdãjduieºte în mine, îl voi salva, * îl voi ocroti, pentru cã îmi cunoaºte numele. 15 Când el mã va chema, eu îi voi rãspunde, † voi fi alãturi de el în necazuri. * Îl voi elibera ºi-l voi preamãri. 16 Îi voi dãrui viaþã lungã * ºi îi voi arãta mântuirea mea. Ant. Aleluia, aleluia, aleluia! LECTURA SCURTÃ Ap 22,4-5 Ei vor vedea faþa Domnului, iar numele sãu va fi pe frunþile lor. Nu va mai fi noapte acolo ºi nu vor mai avea nevoie nici de lumina candelei, nici de lumina soarelui, pentru cã Domnul Dumnezeu îi va lumina iar ei vor domni în vecii vecilor. RESPONSORIUL SCURT R. În mâinile tale, Doamne, încredinþez sufletul meu. * Aleluia, aleluia! În mâinile tale. V. Ne-ai rãscumpãrat, Doamne, Dumnezeul adevãrului. * Aleluia, aleluia! Slavã Tatãlui. În mâinile tale.

Duminica a VII-a a Paºtelui

Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocroteºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã ne odihnim în pace, aleluia. CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – NUNC DIMITTIS Lc 2,29-32 Cristos - lumina neamurilor ºi slava lui Israel 29 Acum slobozeºte pe slujitorul tãu, Stãpâne, * dupã cuvântul tãu, în pace, 30 cãci au vãzut ochii mei * mântuirea ta, 31 pe care ai pregãtit-o * înaintea tuturor popoarelor, 32 luminã spre luminarea neamurilor * ºi slava poporului tãu, Israel. Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocroteºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã ne odihnim în pace, aleluia. Rugãciunea de încheiere Sã se înalþe spre tine, Doamne, glasul nostru, care te roagã cu umilinþã ca, dupã ce am celebrat astãzi taina învierii Fiului tãu, sã ne odihnim în pacea ta feriþi de toate relele ºi sã ne trezim bucuroºi de a-þi aduce laudã. Prin Cristos, Domnul nostru. R. Amin. Apoi se spune binecuvântarea, chiar ºi atunci când se recitã în particular:

Noapte liniºtitã ºi sfârºit bun sã ne dea nouã atotputernicul Dumnezeu. R. Amin. Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria Apoi se spune una dintre urmãtoarele antifone:

Bucurã-te, Regina cerului, aleluia, cãci acela pe care ai fost vrednicã sã-l porþi, aleluia a înviat precum a zis, aleluia! Roagã-te pentru noi lui Dumnezeu, aleluia!

Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria

Te bucurã, a cerului Reginã, A îngerilor Doamnã ºi Stãpânã. Tu-ai odrãslit mlãdiþa mântuirii ªi poartã eºti luminii nemuririi! Te bucurã, Fecioarã preaslãvitã, Decât fãptura toatã mai mãritã! Te salutãm, a cerului minune; Du la Cristos a noastrã rugãciune! Sau:

Bucurã-te, Reginã, Maica milei, viaþa, mângâierea ºi speranþa noastrã, bucurã-te! Cãtre tine strigãm, surghiuniþii fii ai Evei; cãtre tine suspinãm, gemând ºi plângând în aceastã vale de lacrimi. Aºadar, Mijlocitoarea noastrã, întoarce spre noi ochii tãi cei milostivi ºi, dupã surghiunul acesta, aratã-ni-l nouã pe Isus, binecuvântatul rod al trupului tãu. O milostivã, o blândã, o dulce Fecioarã Marie! Sau:

Sub ocrotirea ta alergãm, sfântã Nãscãtoare de Dumnezeu. Nu ne dispreþui rugãciunile în nevoile noastre, ci ne mântuieºte pururea de toate primejdiile, Fecioarã slãvitã ºi binecuvântatã. Amin.