22 noiembrie SFÂNTA CECILIA, FECIOARÃ MARTIRÃ Comemorare Cultul sfintei Cecilia, cãreia i-a fost închinatã, în secolul al V-lea, o bazilicã la Roma, a cunoscut o mare rãspândire datoritã Istoriei pãtimirii sale, text în care este slãvitã ca exemplu desãvârºit de femeie creºtinã care a îmbrãþiºat fecioria ºi a suferit martiriul de dragul lui Cristos.
Invitatoriul V. Doamne, deschide-mi buzele. R. ªi gura mea va vesti lauda ta.
Ant. Veniþi sã-l adorãm pe regele martirilor, Domnul nostru. Psalmul 94 (95) Chemare la preamãrirea lui Dumnezeu Îndemnaþi-vã unii pe alþii în fiecare zi, pânã când putem zice: „Astãzi!” (Evr 3,13). 1 Veniþi sã cântãm cu veselie Domnului, sã strigãm cu bucurie cãtre stânca mântuirii noastre! 2 Sã mergem înaintea lui cu cântece de laudã ºi în cântãri de psalmi sã-l preamãrim! 3 Cãci mare Dumnezeu este Domnul ºi mare împãrat peste toþi zeii; 4 în mâna lui sunt adâncurile pãmântului ºi ale lui sunt înãlþimile munþilor; 5 a lui este marea, cãci el a fãcut-o, ºi mâinile lui au plãsmuit uscatul. 6 Veniþi sã ne închinãm ºi sã ne plecãm în faþa lui ºi sã îngenunchem înaintea Domnului,
2
22 noiembrie, sfânta Cecilia, fecioarã martirã
creatorul nostru, cãci el este Dumnezeul nostru, iar noi suntem poporul pe care el îl pãstoreºte, turma pe care mâna lui o cãlãuzeºte. 8 O, de aþi asculta astãzi glasul lui: „Nu vã împietriþi inimile ca la Meriba, ca în ziua de la Massa, în pustiu; 9 acolo m-au ispitit pãrinþii voºtri, m-au pus la încercare, deºi au vãzut lucrãrile mele. 10 Patruzeci de ani m-a dezgustat neamul acesta; de aceea am zis: Este un popor cu inima rãtãcitã, 11 nu au cunoscut cãile mele; de aceea am jurat în mânia mea: Nu vor intra în odihna mea!” Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Veniþi sã-l adorãm pe regele martirilor, Domnul nostru. 7
Psalmul cu antifona sa se poate eventual omite, dacã Invitatoriul se spune înainte de Laude.
Oficiul lecturilor V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.
Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Þi-aducem Cristoase, a vãilor floare, Cinstire, onoare, cãci dintre fecioare, Pe-aceastã fãpturã plãpândã, firavã O chemi, ca martirã, sã intre în slavã.
Oficiul lecturilor
3
Tortura, cãlãii, n-o fac sã-ºi dezicã Credinþa; de aceea sã moarã nu-i fricã. Aceastã fecioarã-nþeleaptã, cuminte, Cerescului Mire îi iese-nainte. Refuzã, primind de la tine putere, Pãcatul pe care tiranul i-l cere; Odatã sfârºite durerile crunte, Îi pui ca rãsplatã coroanã pe frunte. Priveºte, Isuse, spre-aceastã fecioarã Ce nu dã-napoi pentru tine sã moarã; Priveºte-o cum luptã cu moartea flãmândã ªi dã-ne ºi nouã aceeaºi izbândã. Cristos sã primeascã, el, gingaºã floare, ªi rod minunat al preasfintei Fecioare, Cinstire-mpreunã cu veºnicul Tatã ªi Duhul, izvor de iubire curatã. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Veþi fi urâþi de toþi din cauza numelui meu; însã cine va rãmâne statornic pânã la sfârºit, acela se va mântui. Psalmul 2 Pentru ce se frãmântã neamurile * ºi pentru ce cugetã popoarele lucruri deºarte? 2 Regii pãmântului se rãscoalã † ºi cei puternici se sfãtuiesc împreunã * împotriva Domnului ºi împotriva Unsului sãu: 3 „Sã rupem legãturile lor * ºi sã scãpãm de jugul lor!” 4 Cel care locuieºte în ceruri surâde, * Domnul îi face de ruºine. 5 Apoi în mânia sa le vorbeºte * ºi în furia sa îi înspãimântã: 6 „Eu sunt acela care l-am uns pe regele meu în Sion, * pe muntele meu cel sfânt!” 1
4
22 noiembrie, sfânta Cecilia, fecioarã martirã
7
Voi vesti hotãrârea Domnului; † el mi-a zis: „Tu eºti Fiul meu, * eu astãzi te-am nãscut. 8 Cere-mi ºi-þi voi da popoarele ca moºtenire * ºi marginile pãmântului în stãpânire! 9 Tu le vei zdrobi cu un toiag de fier * ºi le vei sfãrâma ca pe vasul olarului!” 10 Acum, dar, regilor, purtaþi-vã cu înþelepciune,* trageþi învãþãturã, judecãtori ai pãmântului! 11 Slujiþi-i Domnului cu fricã, * bucuraþi-vã cu teamã! 12 Luaþi aminte, ca nu cumva sã se mânie ºi sã pieriþi pe cale, * cãci mânia lui se aprinde degrabã. Fericiþi toþi aceia * care nãdãjduiesc în el. Ant. Veþi fi urâþi de toþi din cauza numelui meu; însã cine va rãmâne statornic pânã la sfârºit, acela se va mântui. Ant. 2 Nu pot fi asemãnate suferinþele timpului de faþã cu mãrirea viitoare, care va strãluci în noi. Psalmul 10 (11) În Domnul îmi gãsesc refugiul, † cum spuneþi sufletului meu: * „Fugi în munþi ca o pasãre”? 2 Cãci iatã, pãcãtoºii îºi încordeazã arcul, † pe coardã îºi potrivesc sãgeata, * ca sã tragã pe întuneric în cei drepþi cu inima. 3 Când se clatinã temeliile, * ce poate face cel drept? 4 Domnul locuieºte în templul sãu cel sfânt, * Domnul îºi are scaunul de domnie în ceruri. Ochii lui privesc spre cel sãrman, * pleoapele lui îi cerceteazã pe fiii oamenilor. 5 Domnul cerceteazã pe cel drept ºi pe cel nelegiuit. * Duhul lui îl urãºte pe acela care iubeºte violenþa. 1
Oficiul lecturilor
5
6
El va face sã plouã peste cei rãi cãrbuni aprinºi; * foc ºi pucioasã, ºi suflare de foc este partea lor de moºtenire. 7 Cãci Domnul este drept ºi iubeºte dreptatea; * cei drepþi vor vedea faþa lui. Ant. Nu pot fi asemãnate suferinþele timpului de faþã cu mãrirea viitoare, care va strãluci în noi. Ant. 3 Domnul i-a încercat ca pe aur în cuptor ºi i-a primit ca pe o ardere de tot. Psalmul 16 (17) Ascultã, Doamne, dreptatea mea, * ia aminte la strigarea mea; pleacã-þi urechea la rugãciunea mea, * de pe buze care nu au înºelãciune. 2 Judecata mea sã vinã de la tine, * ochii tãi sã vadã dreptatea. 3 Pune la încercare inima mea, cerceteaz-o noaptea, încearcã-mã în foc, * dar nu vei gãsi în mine nedreptate. 4 Gura mea nu a pãcãtuit, fiind pãrtaºã la faptele oamenilor; * pentru cuvintele buzelor tale m-am pãzit de cãile fãcãtorilor de rele. 5 Tu îmi pãstrezi paºii siguri pe cãile tale, * ca sã nu se clatine picioarele mele. 6 Strig cãtre tine, Dumnezeule, cãci tu mã asculþi, * pleacã-þi urechea spre mine ºi ascultã cuvintele mele. 7 Aratã-þi bunãtatea ta cea mare, † tu, care cu dreapta ta îi scapi de duºmani * pe cei care se încred în tine. 8 Pãzeºte-mã ca pe lumina ochilor; † adãposteºte-mã la umbra aripilor tale * 9 de faþa celor rãi care mã prigonesc. Duºmanii sufletului meu mã împresoarã cu furie, † 10 ei ºi-au închis inima, * gura lor vorbeºte cu aroganþã. 1
6
22 noiembrie, sfânta Cecilia, fecioarã martirã
11
Acum vin asupra mea, mã înconjoarã, * ochii lor mã aþintesc ca sã mã doboare la pãmânt, 12 cu înfãþiºare ca de leu gata de pradã * ºi ca un pui de leu ce stã la pândã în ascunziºuri. 13 Ridicã-te, Doamne! Ieºi în calea lor ºi împiedicã-i! * Cu sabia ta scapã sufletul meu de cel nelegiuit. 14 Mântuieºte-mã, Doamne, cu mâna ta de aceºti morþi, * de muritorii ce ºi-au luat partea în viaþa aceasta. Din rezervele tale tu umpli stomacul lor, * se vor sãtura fiii lor ºi va rãmâne destul ºi pentru copiii lor. 15 Dar eu, în dreptate, voi vedea faþa ta, * când mã voi scula mã voi sãtura de chipul tãu. Ant. Domnul i-a încercat ca pe aur în cuptor ºi i-a primit ca pe o ardere de tot. V. Mã cuprinde teama ºi neliniºtea. R. Dar eu îmi gãsesc plãcerea în poruncile tale.
LECTURA ÎNTÂI Din Scrisoarea a doua a sfântului apostol Paul cãtre Corinteni 4,7–5,8 În încercãri este arãtatã puterea lui Cristos Fraþilor, 4,7 noi avem aceastã comoarã în vase de lut pentru ca puterea imensã sã fie de la Dumnezeu, ºi nu de la noi. 8 Suntem apãsaþi de necazuri din toate pãrþile, dar nu striviþi; suntem în cumpãnã, dar nu disperaþi; 9 persecutaþi, dar nu abandonaþi; doborâþi, dar nu uciºi. 10 Pretutindeni purtãm în trupul nostru moartea lui Isus ca sã se arate ºi viaþa lui Isus în trupul nostru. 11 Cãci noi care trãim suntem mereu daþi la moarte pentru Isus, pentru ca ºi viaþa lui Isus sã se arate în trupul nostru muritor. 12 Aºa încât în noi lucreazã moartea, iar în voi, viaþa. 13 Dar având acelaºi duh al credinþei, dupã cum este scris: Am crezut, de aceea am vorbit, credem ºi noi ºi de aceea vorbim, 14 ºtiind cã cel care l-a înviat pe Domnul
Oficiul lecturilor
7
Isus ne va învia ºi pe noi împreunã cu Isus ºi ne va aºeza lângã el împreunã cu voi. 15 De fapt, toate sunt pentru voi, pentru ca, înmulþindu-se harul, sã sporeascã aducerea de mulþumire prin cât mai mulþi spre gloria lui Dumnezeu. 16 De aceea noi nu ne descurajãm, dimpotrivã, dacã omul nostru din afarã se trece, cel interior se înnoieºte din zi în zi, 17 cãci suferinþa noastrã scurtã ºi uºoarã ne pregãteºte un belºug nemãrginit al gloriei veºnice, 18 pentru cã noi nu cãutãm cele care se vãd, dar cele care nu se vãd, cãci cele care se vãd sunt trecãtoare, pe când cele care nu se vãd sunt veºnice. 5,1 ªtim cã dacã locuinþa pãmânteascã, cortul nostru, se desface, avem o locuinþã de la Dumnezeu, o locuinþã nefãcutã de mânã, veºnicã, în ceruri. 2 De aceea suspinãm în acest cort al nostru, dorind sã ne îmbrãcãm cu locuinþa noastrã cea din cer 3 numai dacã vom fi gãsiþi îmbrãcaþi, ºi nu goi. 4 De fapt, fiind în cortul acesta, suspinãm apãsaþi de greutate, pentru faptul cã nu am vrea sã ne dezbrãcãm, ci sã ne îmbrãcãm pentru ca ceea ce este muritor sã fie absorbit de viaþã. 5 Cel care ne-a fãcut pentru aceasta este Dumnezeu care ne-a dat arvuna Duhului. 6 Aºadar, noi suntem întotdeauna plini de încredere, deºi ºtim cã atât timp cât locuim în trup, suntem departe de Domnul, 7 cãci umblãm prin credinþã, nu prin vedere. 8 Deci suntem plini de încredere ºi ne place mai mult sã pãrãsim trupul ºi sã ne întoarcem acasã la Dumnezeu. RESPONSORIUL Mt 5,11.12a.10 R. Fericiþi sunteþi când vã vor insulta, vã vor persecuta ºi, minþind, vor spune împotriva voastrã tot rãul din cauza mea. Bucuraþi-vã ºi tresãltaþi de veselie, * cãci rãsplata voastrã mare este în ceruri. V. Fericiþi cei persecutaþi pentru dreptate, pentru cã a lor este împãrãþia cerurilor. * Cãci rãsplata voastrã. LECTURA A DOUA Din Comentariul asupra Psalmilor, al sfântului Augustin, episcop
8
22 noiembrie, sfânta Cecilia, fecioarã martirã
(Ps 32, Pred. 1, 7-8: CCL 38, 253-254)
Cântaþi-i lui Dumnezeu cu mãiestrie, cu strigãte de veselie Lãudaþi-l pe Domnul cu harpa, lãudaþi-l cu alãuta cu zece coarde. Cântaþi-i o cântare nouã (Ps 32,2.3). Despuiaþi-vã de acum de ceea ce este vechi; aþi cunoscut un cântec nou. Un om nou, un testament nou, un cântec nou. Un cântec nou nu se potriveºte oamenilor vechi. Nu-l învaþã decât oamenii noi, oamenii reînnoiþi prin har de ceea ce era vechi, oamenii care aparþin de acum Noului Testament care este împãrãþia cerurilor. Toatã iubirea noastrã suspinã cãtre ea ºi cântã un cântec nou. Însã înalþã un cântec nou nu cu limba, ci cu viaþa. Cântaþi-i o cântare nouã, cântaþi-i cu mãiestrie (Ps 32,3). Fiecare se întreabã cum sã-i cânte lui Dumnezeu. Trebuie sã-i cânþi, dar nu în mod distonat. El nu vrea sã-i fie ofensate urechile. Cântaþi cu îndemânare, fraþilor. Atunci când în faþa unui bun cunoscãtor de muzicã þi se spune: cântã în aºa fel încât sã-i placã, tu, lipsit de pregãtire în arta muzicalã, eºti cuprins de tremur atunci când cânþi, pentru cã nu ai vrea sã nu-i placã muzicianului; de fapt, ceea ce un profan nu sesizeazã este notat ºi criticat de un cunoscãtor al artei. Ei bine, cine ar îndrãzni sã se prezinte sã-i cânte cu îndemânare lui Dumnezeu, care îl judecã bine pe cântãreþ, care examineazã cu exactitate toate ºi care ascultã toate aºa de bine? Cum ai putea sã arãþi o abilitate atât de perfectã în cântec, încât sã nu ofensezi cu nimic urechi aºa de perfecte? Iatã cã el aproape cã îþi dã tonul melodiei care trebuie cântatã: sã nu mergi în cãutarea cuvintelor, ca ºi cum tu ai putea traduce în sunete articulate un cântec în care Dumnezeu îºi aflã bucuria. Cântã cu bucurie. A cânta cu îndemânare lui Dumnezeu constã tocmai în aceasta: a cânta cu bucurie. Ce înseamnã a cânta cu bucurie? A înþelege ºi a nu putea explica în cuvinte ceea ce se cântã cu inima. Cei care cântã, fie în timpul seceriºului, fie în
Laudele
9
timpul culesului strugurilor, fie în timpul vreunei munci intense, mai întâi sesizeazã plãcerea, stimulatã de cuvintele cântecelor, dar apoi, când emoþia creºte, simt cã nu mai pot sã o exprime în cuvinte ºi atunci se descarcã numai în modularea notelor. Aceasta numim a cânta cu bucurie. A cânta cu bucurie înseamnã cã inima revarsã ceea ce nu reuºeºte sã exprime în cuvinte. Spre cine este mai drept sã se înalþe acest cântec de bucurie, dacã nu spre Dumnezeu cel inefabil? De fapt, este inefabil cel pe care tu nu-l poþi exprima. ªi dacã nu-l poþi exprima, ºi pe de altã parte nu poþi sã taci, ce-þi mai rãmâne decât tresãltarea de bucurie? Atunci inima se va deschide pentru bucurie, fãrã a se folosi de cuvinte, iar mãreþia bucuriei nu va cunoaºte limitele silabelor. Cântaþi-i cu mãiestrie ºi cu strigãte de veselie (Ps 32,3). Ps 70 (71),8.23a; 9,3 RESPONSORIUL R. Sã se umple gura mea de lauda ta, toatã ziua sã fie plinã de preamãrirea ta. * Vor tresãlta de bucurie buzele mele când îþi voi cânta. V. Mã voi bucura ºi voi tresãlta de veselie în tine, voi preamãri numele tãu, Dumnezeule preaînalt! * Vor tresãlta. Rugãciunea de încheiere Ia aminte, Doamne, cu îndurare la poporul care te implorã ºi, prin mijlocirea sfintei Cecilia, binevoieºte a asculta rugãciunile noastre. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:
Sã-l binecuvântãm pe Domnul. R. Mulþumim lui Dumnezeu.
10
22 noiembrie, sfânta Cecilia, fecioarã martirã
Laudele V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.
Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Isuse, modelul urmat de fecioare, Spre care priveºte martirul ce moare, Tu, cel care dai tuturora rãsplatã, Ascultã-ne ruga spre tine-ndreptatã. Aceastã fecioarã cu inimã mare Cu dublã coroanã în slavã apare. Mulþimea de îngeri ºi sfinþi o admirã, În ceruri intrând, pe fecioara martirã. Rezistã eroic plãpânda fiinþã Când urlã cãlãul, cumplit ameninþã, ªi spada într-însa apoi o împlântã; Nu-ºi neagã martira credinþa ei sfântã. Fecioara martirã pe toþi ne învaþã Purtarea cea dreaptã-a creºtinilor faþã De scurtele vieþii plãceri ºi himere ªi jertfa pe care credinþa o cere. Isuse, la timp de-ncercãri ºi furtunã, Sã nu laºi credinþa din noi sã apunã, ªi iartã-ne toate pãcatele ca sã Scãpãm de povara ce greu ne apasã. Cristos sã primeascã, el, gingaºã floare ªi rod minunat al preasfintei Fecioare, Cinstire-mpreunã cu veºnicul Tatã ªi Duhul, izvor de iubire curatã. Amin.
Laudele
11
PSALMODIA Ant. 1 Buzele mele te vor lãuda, Doamne, cãci mai bunã este mila ta decât viaþa. Psalmul 62 (63),2-9 Sufletul însetat de Dumnezeu Cel care pãrãseºte lucrãrile întunericului vegheazã pentru Dumnezeu. 2 Dumnezeule, tu eºti Dumnezeul meu, * pe tine te caut dis-de-dimineaþã. Sufletul meu e însetat de tine, † pe tine te doreºte trupul meu, * ca un pãmânt pustiu, uscat ºi fãrã apã. 3 Astfel te-am cãutat în sanctuarul tãu, * ca sã contemplu puterea ºi mãreþia ta. 4 Îndurarea ta preþuieºte mai mult decât viaþa, * de aceea buzele mele te laudã. 5 Te voi binecuvânta toatã viaþa mea * ºi voi ridica mâinile mele invocând numele tãu. 6 Ca ºi cum m-aº sãtura cu mãduvã ºi grãsime, * aºa se desfatã buzele mele când gura mea te laudã, 7 când îmi amintesc de tine în aºternutul meu * ºi mã gândesc la tine în ceasurile de veghe, noaptea. 8 Pentru cã ai fost ajutorul meu, * la umbra aripilor tale tresalt de bucurie. 9 Mã ataºez de tine cu tot sufletul * ºi dreapta ta mã ocroteºte. Ant. Buzele mele te vor lãuda, Doamne, cãci mai bunã este mila ta decât viaþa. Ant. 2 Martiri ai Domnului, binecuvântaþi-l pe Domnul în veac. Cântarea Dan 3,57-88.56 Toatã creatura sã-l laude pe Domnul Aduceþi laudã Dumnezeului nostru, voi, toþi slujitorii lui! (Ap 19,5).
12 57
22 noiembrie, sfânta Cecilia, fecioarã martirã
Binecuvântaþi-l, toate lucrãrile Domnului, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci! 58 Binecuvântaþi-l, ceruri, pe Domnul, * 59 binecuvântaþi-l, îngeri ai Domnului, pe Domnul! 60 Binecuvântaþi-l, toate apele care sunteþi deasupra cerului, pe Domnul, * 61 sã-l binecuvânteze orice putere pe Domnul! 62 Binecuvântaþi-l, soare ºi lunã, pe Domnul, * 63 binecuvântaþi-l, stele ale cerului, pe Domnul! 64 Binecuvântaþi-l, ploi ºi rouã, pe Domnul, * 65 binecuvântaþi-l, toate vânturile, pe Domnul! 66 Binecuvântaþi-l, foc ºi cãldurã, pe Domnul, * 67 binecuvântaþi-l, frig ºi arºiþã, pe Domnul! 68 Binecuvântaþi-l, rouã ºi chiciurã, pe Domnul, * 69 binecuvântaþi-l, ger ºi îngheþ, pe Domnul! 70 Binecuvântaþi-l, gheþuri ºi zãpezi, pe Domnul, * 71 binecuvântaþi-l, nopþi ºi zile, pe Domnul! 72 Binecuvântaþi-l, luminã ºi întuneric, pe Domnul, * 73 binecuvântaþi-l, fulgere ºi nori, pe Domnul! 74 Sã-l binecuvânteze pãmântul pe Domnul, * sã-l laude ºi sã-l preamãreascã în veci! 75 Binecuvântaþi-l, munþi ºi dealuri, pe Domnul, * 76 binecuvântaþi-l, tot ce rãsare pe pãmânt, pe Domnul! 77 Binecuvântaþi-l, mãri ºi râuri, pe Domnul, * 78 binecuvântaþi-l, izvoare, pe Domnul! 79 Binecuvântaþi-l, balene ºi tot ce miºcã în ape, pe Domnul, * 80 binecuvântaþi-l, toate pãsãrile cerului, pe Domnul! 81 Binecuvântaþi-l, fiare ºi dobitoace, pe Domnul, * 82 binecuvântaþi-l, voi, fii ai oamenilor, pe Domnul! 83 Binecuvânteazã-l, Israele, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci! 84 Binecuvântaþi-l, preoþi ai Domnului, pe Domnul, * 85 binecuvântaþi-l, slujitori ai Domnului, pe Domnul!
Laudele
13
86
Binecuvântaþi-l, duhuri ºi suflete ale drepþilor, pe Domnul, * 87 binecuvântaþi-l, sfinþi ºi smeriþi cu inima, pe Domnul! 88 Binecuvântaþi-l, voi, Anania, Azaria ºi Misael, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci! Sã binecuvântãm pe Tatãl ºi pe Fiul ºi pe Duhul Sfânt, * sã-l lãudãm ºi sã-l preamãrim în veci! 56 Binecuvântat eºti în tãria cerului, * vrednic de laudã ºi preamãrit în veci! La sfârºitul acestei cântãri nu se spune Slavã Tatãlui.
Ant. Martiri ai Domnului, binecuvântaþi-l pe Domnul în veac. Ant. 3 Pe cel care va învinge îl voi pune coloanã în templul meu, spune Domnul. Psalmul 149 Noua cântare a sfinþilor Fiii Bisericii, fiii noului popor, vor tresãlta de bucurie pentru regele lor: pentru Cristos (Hesychius). 1 Cântaþi Domnului un cântec nou, * lauda lui în adunarea credincioºilor sãi. 2 Sã se bucure Israel de creatorul sãu, * sã tresalte de bucurie fiii Sionului pentru regele lor. 3 Sã laude numele lui în dansuri, * sã-i cânte psalmi cu harpa ºi cu cetera. 4 Cãci Domnul îl iubeºte pe poporul sãu * ºi-i încoroneazã pe cei smeriþi cu mântuire. 5 Sã tresalte de bucurie în mãrire, credincioºii lui, * sã scoatã strigãte de bucurie în aºternutul lor. 6 Gura sã le fie plinã de laudele Domnului; * ºi sãbii cu douã tãiºuri sã fie în mâinile lor, 7 ca sã arunce rãzbunare asupra neamurilor * ºi pedeapsã asupra popoarelor;
14
22 noiembrie, sfânta Cecilia, fecioarã martirã
8
ca sã-i lege pe regii lor în lanþuri * ºi pe mai-marii lor în cãtuºe de fier, 9 ca sã facã cu ei judecata care a fost scrisã; * aceasta este o cinste pentru toþi credincioºii lui. Ant. Pe cel care va învinge îl voi pune coloanã în templul meu, spune Domnul. 2Cor 1,3-5 LECTURA SCURTÃ Binecuvântat sã fie Dumnezeu ºi Tatãl Domnului nostru Isus Cristos, Tatãl îndurãrilor ºi Dumnezeul oricãrei mângâieri, care ne mângâie în orice necaz al nostru ca sã putem ºi noi sã-i mângâiem pe cei care se aflã în orice necaz cu mângâierea cu care noi înºine suntem mângâiaþi de Dumnezeu. Cãci dupã cum prisosesc pãtimirile lui Cristos în noi, tot la fel prin Cristos prisoseºte ºi mângâierea noastrã. RESPONSORIUL SCURT R. Tãria mea * ºi lauda mea este Domnul. Tãria mea. V. El este mântuirea mea * ºi lauda mea este Domnul. Slavã Tatãlui. Tãria mea. Ant. la Benedictus: Când noaptea era pe sfârºite, Cecilia a strigat, zicând: Haideþi, ostaºi ai lui Cristos, lepãdaþi faptele întunericului ºi îmbrãcaþi armura luminii! CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – BENEDICTUS Lc 1,68-79 Despre Mesia ºi Înaintemergãtorul sãu 68 Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, * pentru cã a vizitat ºi a rãscumpãrat poporul sãu, 69 ºi ne-a înãlþat o putere de mântuire * în casa lui David, slujitorul sãu, 70 precum a promis prin gura sfinþilor sãi profeþi * care au fost în vechime, 71 sã ne mântuiascã de vrãjmaºii noºtri * ºi de mâna tuturor acelora care ne urãsc.
Ora medie
15
72
Astfel îºi aratã îndurarea faþã de pãrinþii noºtri * ºi îºi aduce aminte de legãmântul sãu cel sfânt. 73 De jurãmântul pe care l-a fãcut lui Abraham, pãrintele nostru, * cã ne va dãrui harul, 74 ca, eliberaþi din mâna duºmanilor noºtri, * sã-i slujim fãrã teamã, 75 în sfinþenie ºi dreptate, sub privirea lui, * în toate zilele vieþii noastre. 76 Iar tu, copile, profet al Celui Preaînalt te vei chema: * cãci vei merge înaintea Domnului sã pregãteºti cãile sale, 77 pentru a da poporului sãu cunoºtinþa mântuirii * întru iertarea pãcatelor, 78 prin iubirea îndurãtoare a Dumnezeului nostru, * cu care ne va vizita, Cel care Rãsare din înãlþime 79 ca sã lumineze pe cei care se aflã în întuneric ºi în umbra morþii * ºi sã îndrepte paºii noºtri pe calea pãcii. Slavã Tatãlui ºi Fiului * ºi Sfântului Duh. Precum era la început ºi acum ºi pururea * ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Când noaptea era pe sfârºite, Cecilia a strigat, zicând: Haideþi, ostaºi ai lui Cristos, lepãdaþi faptele întunericului ºi îmbrãcaþi armura luminii! RUGÃCIUNEA UNIVERSALà Fraþilor, împreunã cu martirii care ºi-au dat viaþa pentru cuvântul lui Dumnezeu, sã-l sãrbãtorim pe Mântuitorul nostru, martorul credincios al Tatãlui: Doamne, ne-ai rãscumpãrat pentru Dumnezeu prin sângele tãu! Prin martirii tãi, care au îmbrãþiºat de bunãvoie moartea ca mãrturie pentru credinþã, – dã-ne, Doamne, adevãrata libertate a spiritului.
22 noiembrie, sfânta Cecilia, fecioarã martirã
16
Prin martirii tãi, care ºi-au mãrturisit credinþa pânã la sânge, – dã-ne, Doamne, puritate ºi statornicie în credinþã. (Doamne, ne-ai rãscumpãrat pentru Dumnezeu prin sângele tãu!) Prin martirii tãi, care au mers pe urmele tale purtând crucea, – dã-ne, Doamne, harul sã suportãm cu tãrie greutãþile vieþii. Prin martirii tãi, care ºi-au spãlat veºmintele în sângele Mielului, – dã-ne, Doamne, harul sã învingem toate ispitele trupului ºi ale lumii. Tatãl nostru. Rugãciunea de încheiere Ia aminte, Doamne, cu îndurare la poporul care te implorã ºi, prin mijlocirea sfintei Cecilia, binevoieºte a asculta rugãciunile noastre. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:
Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin. Ora medie V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.
Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL O, Dumnezeule preasfânt, Luminã tu ne dai în zori,
Ora medie
17
Iar la amiazã ne cobori, De sus, cãldurã pe pãmânt. Al patimii nãvalnic foc Tu stinge-l, Doamne, în noi toþi; Din inimi ura sã o scoþi ªi dragoste sã pui în loc. Sã fie Tatãl lãudat, ªi Fiul cel nãscut din el, ªi Duhul dragostei, la fel, Primeascã cinste ne-ncetat. Amin. PSALMODIA Ant. Domnul a încununat-o cu coroana dreptãþii ºi i-a dãruit numele sfânt al slavei. Psalmul 122 (123) Încrederea poporului în Dumnezeu Doi orbi... au strigat: „Doamne, Fiul lui David, ai milã de noi!” (Mt 20,30). 1 Cãtre tine îmi ridic ochii, * cãtre tine, care locuieºti în ceruri. 2 Iatã, ca ochii slujitorilor spre mâna stãpânilor, * ca ochii slujitoarei spre mâna stãpânei sale, aºa sunt ochii noºtri îndreptaþi spre Domnul, Dumnezeul nostru, * pânã când ne va arãta îndurarea sa. 3 Ai milã de noi, Doamne, ai milã de noi, * cãci suntem prea sãtui de ocarã. 4 Prea sãtul ne este sufletul † de batjocurile celor care ne urãsc, * de dispreþul celor îngâmfaþi. Psalmul 123 (124) Ajutorul nostru este în numele Domnului
18
22 noiembrie, sfânta Cecilia, fecioarã martirã
Domnul i-a zis lui Paul: „Nu-þi fie teamã... cãci eu sunt cu tine!” (Fap 18,9-10). 1
De n-ar fi fost Domnul de partea noastrã – s-o spunã Israel, – † 2 de n-ar fi fost Domnul de partea noastrã, * când oameni s-au ridicat împotriva noastrã, 3 atunci ne-ar fi înghiþit de vii * în focul mâniei lor; 4 atunci ne-ar fi înecat apele, † ar fi trecut râurile peste sufletul nostru, * 5 atunci ar fi trecut peste noi valuri nãprasnice. 6 Binecuvântat sã fie Domnul, * care nu ne-a lãsat pradã dinþilor lor! 7 Sufletul nostru a scãpat † ca o pasãre din laþul vânãtorului: * laþul s-a rupt ºi noi am scãpat. 8 Ajutorul nostru este în numele Domnului, * care a fãcut cerul ºi pãmântul. Psalmul 124 (125) Domnul este ocrotitorul poporului sãu Pacea lui Dumnezeu asupra lui Israel (Gal 6,16). 1 Cei care se încred în Domnul sunt ca Muntele Sionului: * el nu se clatinã, ci rãmâne în veac. 2 Munþii înconjoarã Ierusalimul, † ºi Domnul stã împrejurul poporului sãu * de acum ºi pânã-n veac. 3 Sceptrul celui nelegiuit nu va rãmâne peste moºtenirea celor drepþi, * ca nu cumva cei drepþi sã-ºi întindã mâinile spre nelegiuire. 4 Fã bine, Doamne, celor buni * ºi celor drepþi cu inima, 5 iar pe cei ce se abat pe cãrãri strâmbe † Domnul îi va aduna
Vesperele
19
cu cei care sãvârºesc fãrãdelegea. * Pace peste Israel! Ant. Domnul a încununat-o cu coroana dreptãþii ºi i-a dãruit numele sfânt al slavei. Iac 1,12 LECTURA SCURTÃ Fericit este omul care îndurã ispita, pentru cã, dupã ce va fi încercat, va primi coroana vieþii pe care a promis-o Domnul celor care îl iubesc. V. În Dumnezeu am nãdãjduit. R. Nu mã tem de ce-mi poate face mie omul. Rugãciunea de încheiere Ia aminte, Doamne, cu îndurare la poporul care te implorã ºi, prin mijlocirea sfintei Cecilia, binevoieºte a asculta rugãciunile noastre. Prin Cristos, Domnul nostru. R. Amin. Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:
Sã-l binecuvântãm pe Domnul. R. Mulþumim lui Dumnezeu. Vesperele V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.
Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Tu, ce mama þi-ai creat-o ºi-ai voit odinioarã, Zãmislit de o Fecioarã, sã te naºti dintr-o Fecioarã, Ne ascultã rugãciunea, azi când facem sãrbãtoare Unei sfinte mucenice minunate-ntre fecioare.
20
22 noiembrie, sfânta Cecilia, fecioarã martirã
A avut fecioara sfântã pe pãmânt o dublã soartã, De aceea ºi în ceruri o cununã dublã poartã; S-a învins pe sine însãºi întru post ºi înfrânare, A învins ºi-aceastã lume cu cãlãi, cu tot ce are. Precum vulturul despicã zarea-naltã, se ridicã Ea, fecioara mucenicã, sus în cer cãci fãrã fricã A ºtiut pentru credinþã chiar ºi moartea s-o înfrunte Îndurând cu bãrbãþie ºi torturi ºi chinuri crunte. Mucenica sfântã punã pentru noi o vorbã bunã. Doamne sfinte, rãutatea nu lãsa sã ne rãpunã. Curãþiþi fiind de tine, de-a pãcatului plãmadã, Ochii noºtri faþã-n faþã pe vecie sã te vadã. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Cine vrea sã vinã dupã mine sã se lepede de sine, sã-ºi ia crucea ºi sã mã urmeze. Psalmul 114 (116 A) Îl iubesc pe Domnul, * pentru cã ascultã glasul rugãciunii mele. 2 El îºi pleacã urechea spre mine, * în ziua în care îl chem. 3 Mã strângeau lanþurile morþii * ºi mã cuprindeau spaimele infernului, mã chinuiau tristeþea ºi neliniºtea. † 4 Am invocat numele Domnului: * „Doamne, salveazã-mi sufletul!” 5 Domnul este milostiv ºi drept, * Dumnezeul nostru este plin de îndurare. 6 Domnul îi ocroteºte pe cei mici: * am fost umilit ºi el m-a mântuit. 7 Întoarce-te, suflete al meu, la odihna ta, * fiindcã Domnul þi-a fãcut bine. 8 El mi-a salvat sufletul de la moarte, † a ferit ochii mei de lacrimi, * picioarele mele de la cãdere. 1
Vesperele I
21
9
Voi umbla înaintea Domnului * pe pãmântul celor vii. Ant. Cine vrea sã vinã dupã mine sã se lepede de sine, sã-ºi ia crucea ºi sã mã urmeze. Ant. 2 Dacã îmi va sluji cineva, îl va cinsti Tatãl meu care este în ceruri. Psalmul 115 (116 B) Eu mi-am pãstrat credinþa chiar ºi atunci când spuneam: * „Sunt foarte nefericit”. 11 Am spus în tulburarea mea: * „Tot omul este mincinos”. 12 Ce-i voi da în schimb Domnului * pentru tot binele pe care mi l-a fãcut? 13 Voi lua potirul mântuirii * ºi voi invoca numele Domnului. 14 Voi împlini fãgãduinþele fãcute Domnului * de faþã cu tot poporul sãu. 15 Lucru de preþ este în faþa Domnului * moartea credincioºilor sãi. 16 Ascultã-mã, Doamne, cãci sunt slujitorul tãu, * eu, slujitorul tãu, ºi fiul slujitoarei tale; tu ai sfãrâmat lanþurile mele. † 17 Îþi voi aduce jertfã de laudã * ºi voi invoca numele Domnului. 18 Voi împlini fãgãduinþele fãcute Domnului * de faþã cu tot poporul sãu, 19 în curþile casei Domnului, * în mijlocul tãu, Ierusalime! 10
Ant. Dacã îmi va sluji cineva, îl va cinsti Tatãl meu care este în ceruri. Ant. 3 Cine îºi va pierde viaþa pentru mine o va gãsi în veci.
22
22 noiembrie, sfânta Cecilia, fecioarã martirã
Cântarea Ap 4,11; 5,9b.10.12b Vrednic eºti, Doamne ºi Dumnezeul nostru, * sã primeºti gloria, cinstea ºi puterea, pentru cã tu ai creat toate, * ºi prin voinþa ta au fost create ºi existã! 5,9b Vrednic eºti, Doamne, sã primeºti cartea * ºi sã-i deschizi peceþile, cãci ai fost înjunghiat † ºi în sângele tãu ai rãscumpãrat pentru Dumnezeu * oameni din toate triburile, limbile, popoarele ºi naþiunile 10 ºi ai fãcut din ei o împãrãþie ºi preoþi pentru Dumnezeul nostru, * care vor domni pe pãmânt! 12b Vrednic este Mielul, care a fost înjunghiat, † sã primeascã puterea ºi bogãþia ºi înþelepciunea * ºi tãria ºi cinstea ºi gloria ºi binecuvântarea! Ant. Cine îºi va pierde viaþa pentru mine o va gãsi în veci. 4,11
1Pt 4,13-14 LECTURA SCURTÃ Preaiubiþilor, întrucât participaþi la suferinþele lui Cristos, bucuraþi-vã, ca sã puteþi tresãlta de bucurie ºi la arãtarea gloriei lui. Dacã sunteþi batjocoriþi în numele lui Cristos, fericiþi sunteþi, pentru cã Duhul mãririi ºi al lui Dumnezeu se odihneºte peste voi. RESPONSORIUL SCURT R. Ne-ai pus la încercare, Doamne, * ºi ne-ai scos la liman. Ne-ai pus. V. Ne-ai trecut prin foc, precum se trece argintul, * ºi ne-ai scos la liman. Slavã Tatãlui. Ne-ai pus.
Ant. la Magnificat: Fecioara Cecilia purta necontenit la piept Evanghelia lui Cristos; zi ºi noapte stãruia în rugãciuni ºi în convorbiri spirituale.
Vesperele
23
CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – MAGNIFICAT Lc 1,46-55 Tresãltarea de bucurie a sufletului în Domnul 46 Sufletul meu * îl preamãreºte pe Domnul 47 ºi duhul meu tresaltã de bucurie * în Dumnezeu, mântuitorul meu, 48 cãci a privit la smerenia slujitoarei sale. * Iatã, de acum toate popoarele mã vor numi fericitã, 49 cãci mi-a fãcut lucruri mari Cel Atotputernic, * ºi numele lui e sfânt. 50 Milostivirea lui rãmâne din neam în neam * peste cei ce se tem de el. 51 A arãtat puterea braþului sãu, * i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor, 52 i-a dat jos de pe tron pe cei puternici * ºi i-a înãlþat pe cei smeriþi; 53 pe cei flãmânzi i-a copleºit cu bunuri, * iar pe cei bogaþi i-a lãsat cu mâinile goale. 54 L-a sprijinit pe Israel, slujitorul sãu, * amintindu-ºi de îndurarea sa, 55 dupã cum a promis pãrinþilor noºtri, * lui Abraham ºi urmaºilor lui în veci. Slavã Tatãlui ºi Fiului * ºi Sfântului Duh. Precum era la început ºi acum ºi pururea * ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Fecioara Cecilia purta necontenit la piept Evanghelia lui Cristos; zi ºi noapte stãruia în rugãciuni ºi în convorbiri spirituale. RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ În ceasul în care regele martirilor ºi-a oferit viaþa la cina cea de tainã ºi ºi-a dat-o pe cruce, sã-i mulþumim, spunând: Te adorãm, Doamne!
22 noiembrie, sfânta Cecilia, fecioarã martirã
24
Te adorãm, Doamne, pentru cã ne-ai iubit pânã la sfârºit, Mântuitorul nostru, izvorul ºi exemplul oricãrui martiriu: Te adorãm, Doamne! Pentru cã i-ai chemat la rãsplata vieþii pe toþi pãcãtoºii care se cãiesc: Te adorãm, Doamne! Pentru cã i-ai încredinþat Bisericii tale puterea sã ofere sângele noului ºi veºnicului legãmânt, vãrsat spre iertarea pãcatelor: Te adorãm, Doamne! Pentru cã în aceastã zi ne-ai dat harul de a persevera în credinþã: Te adorãm, Doamne! Pentru cã le-ai dat multor fraþi ai noºtri harul sã fie pãrtaºi la moartea ta rãscumpãrãtoare: Te adorãm, Doamne! Tatãl nostru. Rugãciunea de încheiere Ia aminte, Doamne, cu îndurare la poporul care te implorã ºi, prin mijlocirea sfintei Cecilia, binevoieºte a asculta rugãciunile noastre. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:
Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin. Completoriul V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.
Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Acum, când e timpul de mers la culcare, În rugã mai cerem o datã-ndurare:
Completoriul
25
Privirile tale ce pururi sunt treze Asuprã-ne, Doamne, mereu sã vegheze. În vis mintea noastrã te aibã pe tine Iar inima noastrã de doru-þi suspine, Te cânte pe tine, te simtã aproape, Sã nu laºi ca bezna de tot sã ne-ngroape. Ne fie odihna ºi somnul în pace; Cât timp trupul nostru puterea-ºi reface, ªi-i noapte adâncã, ºi bezna dominã, Ne fii tu, Cristoase, în beznã luminã. Rugãmu-ne þie cu fruntea plecatã, Ascultã-ne ruga, cerescule Tatã, Cu Fiul cel care-i cu tine de-o fire ªi Duhul cel Sfânt cel ce-i Duh de iubire. Amin. PSALMODIA Ant. Doamne Dumnezeule, tu eºti rãbdãtor ºi plin de îndurare. Psalmul 85 (86) Rugãciunea sãracului la vreme de restriºte Binecuvântat sã fie Dumnezeu, care ne mângâie în orice strâmtorare (2Cor 1,3.4). 1 Pleacã-þi, Doamne, urechea ºi rãspunde-mi, * pentru cã sunt sãrman ºi nefericit. 2 Pãzeºte-mi sufletul, pentru cã îþi sunt credincios. † Mântuieºte, Dumnezeul meu, pe slujitorul tãu, * care ºi-a pus încrederea în tine. 3 Ai milã de mine, Doamne, * cãtre tine strig toatã ziua. 4 Fã sã se bucure sufletul slujitorului tãu, * cãci eu înalþ sufletul meu cãtre tine, Doamne! 5 Cãci tu, Doamne, eºti bun ºi îndurãtor, * plin de dragoste faþã de cei care te cheamã. 6 Ascultã-mi, Doamne, rugãciunea; * ia aminte la glasul cererii mele.
26
22 noiembrie, sfânta Cecilia, fecioarã martirã
7
În ziua necazului meu, strig cãtre tine * pentru cã tu îmi dai ascultare. 8 Doamne, nu este nimeni asemenea þie între dumnezei * ºi nimic nu este ca lucrãrile tale. 9 Toate popoarele pe care le-ai fãcut vor veni, † se vor prosterna în faþa ta, Doamne, * ºi vor preamãri numele tãu, 10 pentru cã eºti mare ºi sãvârºeºti lucruri minunate, * tu singur eºti Dumnezeu! 11 Învaþã-mã, Doamne, calea ta * ºi voi umbla în adevãrul tãu; dã-mi o inimã simplã * ca sã se teamã de numele tãu. 12 Îþi mulþumesc, Doamne, Dumnezeul meu, din toatã inima mea, * ºi voi preamãri numele tãu în veac. 13 Cãci mare este mila ta faþã de mine * ºi tu ai eliberat sufletul meu din adâncul infernului. 14 Dumnezeule, cei mândri s-au ridicat împotriva mea, † ºi o adunãturã de oameni violenþi vor sã-mi ia sufletul, * ºi nu te-au pus pe tine înaintea lor. 15 Tu, Doamne, eºti Dumnezeu îndurãtor ºi bun, * încet la mânie ºi plin de dragoste ºi adevãr. 16 Priveºte-mã ºi fie-þi milã de mine; † dã slujitorului tãu putere, * ºi mântuieºte-l pe fiul slujitoarei tale. 17 Fã un semn de bunãvoinþã faþã de mine, † ca sã vadã cei ce mã urãsc ºi sã se ruºineze, * cãci tu, Doamne, m-ai ajutat ºi m-ai mângâiat. Ant. Doamne Dumnezeule, tu eºti rãbdãtor ºi plin de îndurare. LECTURA SCURTÃ 1Tes 5,9-10 Dumnezeu ne-a rânduit pentru dobândirea mântuirii prin Domnul nostru Isus Cristos, care a murit pentru
Completoriul
27
noi pentru ca, fie cã veghem, fie cã dormim, sã trãim împreunã cu el. RESPONSORIUL SCURT R. În mâinile tale, Doamne, * încredinþez sufletul meu. În mâinile tale. V. Ne-ai rãscumpãrat, Doamne, Dumnezeul adevãrului, * îþi încredinþez sufletul meu. Slavã Tatãlui. În mâinile tale. Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocroteºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã ne odihnim în pace. CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – NUNC DIMITTIS Lc 2,29-32 Cristos - lumina neamurilor ºi slava lui Israel 29 Acum slobozeºte pe slujitorul tãu, Stãpâne, * dupã cuvântul tãu, în pace, 30 cãci au vãzut ochii mei * mântuirea ta, 31 pe care ai pregãtit-o * înaintea tuturor popoarelor, 32 luminã spre luminarea neamurilor * ºi slava poporului tãu, Israel. Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocroteºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã ne odihnim în pace. Rugãciunea de încheiere Dãruieºte, Doamne, trupurilor noastre odihnã spre întãrire, iar ceea ce am semãnat astãzi prin munca noastrã, fã sã aducã rod de viaþã veºnicã. Prin Cristos, Domnul nostru. R. Amin. Apoi se spune binecuvântarea, chiar ºi atunci când se recitã în particular:
Noapte liniºtitã ºi sfârºit bun sã ne dea nouã atotputernicul Dumnezeu. R. Amin.
22 noiembrie, sfânta Cecilia, fecioarã martirã
28
Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria Apoi se spune una dintre urmãtoarele antifone:
Maicã binecuvântatã a Rãscumpãrãtorului, Poarta cerului pururi deschisã, Steaua mãrii, vino în ajutorul poporului ce cade ºi vrea sã se ridice, tu, care ai nãscut, spre uimirea fãpturii, pe Cel Preasfânt ce þi-e Pãrinte, Fecioarã de-a pururi, care ai primit din gura îngerului Gabriel vestirea, îndurã-te de noi, pãcãtoºii. Sau:
Te bucurã, a cerului Reginã, A îngerilor Doamnã ºi Stãpânã. Tu-ai odrãslit mlãdiþa mântuirii ªi poartã eºti luminii nemuririi! Te bucurã, Fecioarã preaslãvitã, Decât fãptura toatã mai mãritã! Te salutãm, a cerului minune; Du la Cristos a noastrã rugãciune! Sau:
Bucurã-te, Reginã, Maica milei, viaþa, mângâierea ºi speranþa noastrã, bucurã-te! Cãtre tine strigãm, surghiuniþii fii ai Evei; cãtre tine suspinãm, gemând ºi plângând în aceastã vale de lacrimi. Aºadar, Mijlocitoarea noastrã, întoarce spre noi ochii tãi cei milostivi ºi, dupã surghiunul acesta, aratã-ni-l nouã pe Isus, binecuvântatul rod al trupului tãu. O milostivã, o blândã, o dulce Fecioarã Marie! Sau:
Sub ocrotirea ta alergãm, sfântã Nãscãtoare de Dumnezeu, nu ne dispreþui rugãciunile în nevoile noastre, ci ne mântuieºte pururea de toate primejdiile, Fecioarã slãvitã ºi binecuvântatã. Amin.