24 august SFÂNTUL BARTOLOMEU, APOSTOL Sãrbãtoare S-a nãscut la Cana; apostolul Filip l-a dus la Isus. Se spune cã, dupã înãlþarea Domnului, a predicat evanghelia în India ºi acolo a primit cununa martiriului.
Invitatoriul V. Doamne, deschide-mi buzele. R. ªi gura mea va vesti lauda ta.
Ant. Veniþi sã-l adorãm pe regele apostolilor, Domnul nostru. Psalmul 94 (95) Chemare la preamãrirea lui Dumnezeu Îndemnaþi-vã unii pe alþii în fiecare zi, pânã când putem zice: „Astãzi!” (Evr 3,13). 1
Veniþi sã cântãm cu veselie Domnului, sã strigãm cu bucurie cãtre stânca mântuirii noastre! 2 Sã mergem înaintea lui cu cântece de laudã ºi în cântãri de psalmi sã-l preamãrim! 3 Cãci mare Dumnezeu este Domnul ºi mare împãrat peste toþi zeii; 4 în mâna lui sunt adâncurile pãmântului ºi ale lui sunt înãlþimile munþilor; 5 a lui este marea, cãci el a fãcut-o, ºi mâinile lui au plãsmuit uscatul. 6 Veniþi sã ne închinãm ºi sã ne plecãm în faþa lui ºi sã îngenunchem înaintea Domnului, creatorul nostru, 7 cãci el este Dumnezeul nostru, iar noi suntem poporul pe care el îl pãstoreºte, turma pe care mâna lui o cãlãuzeºte.
24 august, sfântul Bartolomeu, apostol
2 8
O, de aþi asculta astãzi glasul lui: „Nu vã împietriþi inimile ca la Meriba, ca în ziua de la Massa, în pustiu; 9 acolo m-au ispitit pãrinþii voºtri, m-au pus la încercare, deºi au vãzut lucrãrile mele. 10 Patruzeci de ani m-a dezgustat neamul acesta; de aceea am zis: Este un popor cu inima rãtãcitã, 11 nu au cunoscut cãile mele; de aceea am jurat în mânia mea: Nu vor intra în odihna mea!” Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Veniþi sã-l adorãm pe regele apostolilor, Domnul nostru. Psalmul cu antifona sa se poate eventual omite, dacã Invitatoriul se spune înainte de Laude.
Oficiul lecturilor V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.
Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Bãrbaþi de nãdejde, eroi cu renume, Cristos vã trimite apostoli în lume, ªi tot dintre voi, el fiind împãratul, În cer îºi alege ºi curtea, ºi sfatul. Sunteþi temelii, în adâncuri sãpate Bisericii sfinte, cereascã cetate, În care e Mielul luminã ºi soare, Iar voi sunteþi pietre de preþ, sclipitoare.
Oficiul lecturilor
3
V-aduce Biserica, dulcea Mireasã, Adânci mulþumiri în cântare aleasã, Cãci predica voastrã ce lumea o-nfruntã ªi sângele vostru sunt daruri de nuntã. Când marele Rege cu sfinþii sãi îngeri În valea vuind de suspine ºi plângeri Din nou va veni la a sa judecatã, Pe tronuri ºi voi veþi ºedea totodatã. Sãmânþa, ajunsã din mâini milostive În brazde de suflet, cu drag s-o cultive Tot mâinile voastre, acele mâini care Adunã recolta în sfinte hambare. Trimiºii în lume cu vestea cea bunã Îþi cântã în ceruri; cu ei împreunã Îþi cântã ºi slugile tale supuse; A noastrã cântare primeºte-o, Isuse. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Vocea lor strãbate tot pãmântul, vestea lor ajunge la marginile lumii. Psalmul 18 A (19 A) Cerurile vorbesc despre slava lui Dumnezeu * ºi firmamentul vesteºte lucrarea mâinilor sale. 3 Ziua încredinþeazã zilei mesajul, * iar noaptea transmite nopþii înþelegerea. 4 Nu e vorbire, nu sunt cuvinte * ale cãror glasuri sã se poatã auzi, 5 ºi totuºi, vocea lor strãbate tot pãmântul, * vestea lor ajunge la marginile lumii. 6 În ele, acolo a fixat un cort pentru soare, † ºi el, ca un mire, iese din camera sa nupþialã, * se bucurã ca un viteaz ce porneºte la drum în grabã. 7 Rãsare la un capãt al cerurilor † ºi-l strãbate pânã la celãlalt capãt, * ºi nimic nu se poate ascunde de cãldura lui. 2
4
24 august, sfântul Bartolomeu, apostol
Ant. Vocea lor strãbate tot pãmântul, vestea lor ajunge la marginile lumii. Ant. 2 Au vestit lucrãrile Domnului ºi au înþeles faptele lui. Psalmul 63 (64) 2 Ascultã, Dumnezeule, glasul plângerii mele, * pãzeºte sufletul meu de teama duºmanului. 3 Fereºte-mã de adunarea celor rãi, * de mulþimea celor ce sãvârºesc fãrãdelegea. 4 Ca sabia îºi ascut limbile lor, † precum sãgeata, aruncã cuvinte amare, * 5 pentru a-l lovi, în ascuns, pe cel neprihãnit, trag pe neaºteptate ºi nu se tem. * 6 Se încurajeazã în rãutatea lor, se pun de acord ca sã întindã curse. * Ei spun: „Cine va vedea?” 7 Au pus la cale nelegiuiri, † au împlinit cele uneltite: * ca o prãpastie este omul ºi inima lui e un abis. 8 Dumnezeu îi loveºte pe ei cu sãgeþile sale: * pe neaºteptate ei au fost rãniþi, 9 ºi însãºi limba lor îi va face sã cadã; * oricine, vãzându-i, va clãtina din cap. 10 Atunci toþi vor fi cuprinºi de teamã, † vor vesti lucrãrile Domnului* ºi vor înþelege faptele lui. 11 Cel drept se va bucura în Domnul ºi va nãdãjdui în el, * ºi vor fi lãudaþi toþi cei drepþi cu inima. Ant. Au vestit lucrãrile Domnului ºi au înþeles faptele lui. Ant. 3 Au vestit dreptatea lui ºi toate popoarele i-au vãzut mãrirea. 1
Psalmul 96 (97) Domnul stãpâneºte, sã se bucure pãmântul, * toate insulele sã tresalte de veselie.
Oficiul lecturilor
5
2
Norii ºi negura îl înconjoarã, * dreptatea ºi judecata sunt temelia tronului sãu. 3 Focul merge înaintea lui * ºi îi mistuie pe potrivnicii sãi de jur împrejur. 4 Fulgerele sale lumineazã lumea: * pãmântul le vede ºi se cutremurã. 5 Munþii se topesc ca ceara înaintea Domnului, * înaintea stãpânului a tot pãmântul. 6 Cerurile vestesc dreptatea lui * ºi toate popoarele îi vãd mãrirea. 7 Sã fie fãcuþi de ruºine toþi cei care slujesc la chipuri cioplite, † cei care se laudã cu idolii. * Sã cadã în genunchi în faþa lui toþi zeii. 8 Sionul aude ºi se bucurã † ºi fiicele lui Iuda tresaltã de bucurie * pentru judecãþile tale, Doamne. 9 Cãci tu, Doamne, eºti Cel Preaînalt peste tot pãmântul * ºi tu eºti cu mult mai presus decât toþi zeii. 10 Voi, care-l iubiþi pe Domnul, urâþi rãul! † El pãzeºte sufletele credincioºilor sãi, * îi va elibera din mâna pãcãtoºilor. 11 Pentru cel drept a rãsãrit lumina, * ºi pentru cei cu inima curatã, bucuria. 12 Bucuraþi-vã, voi drepþilor, în Domnul * ºi preamãriþi memoria sfinþeniei sale. Ant. Au vestit dreptatea lui ºi toate popoarele i-au vãzut mãrirea. V. Au vestit laudele Domnului ºi mãrirea lui. R. ªi faptele minunate pe care el le-a fãcut. LECTURA ÎNTÂI Din Scrisoarea întâi a sfântului apostol Paul cãtre Corinteni 4,1-16 Sã fim imitatori ai Apostolului dupã cum Apostolul este imitatorul lui Cristos
6
24 august, sfântul Bartolomeu, apostol 1
Fraþilor, orice om sã ne considere în felul acesta: ca pe niºte slujitori ai lui Cristos, administratori ai tainelor lui Dumnezeu, 2 iar ceea ce se cere de la administratori este ca fiecare sã fie gãsit credincios. 3 Pentru mine conteazã prea puþin dacã sunt judecat de voi sau de vreun tribunal omenesc. Ba, mai mult, nici eu nu mã judec pe mine. 4 De fapt, conºtiinþa nu mã acuzã cu nimic, dar nu sunt justificat prin aceasta. Cel care mã judecã este Domnul. 5 Aºadar, sã nu judecaþi nimic înainte de vreme, pânã când va veni Domnul. El va lumina cele ascunse de întuneric ºi va descoperi planurile inimilor ºi atunci fiecare va primi de la Dumnezeu lauda cuvenitã. 6 Acestea, fraþilor, le-am dat ca un exemplu despre mine ºi Apolo spre binele vostru ca sã învãþaþi de la noi: sã nu treceþi peste cele scrise ca nu cumva vreunul dintre voi sã se laude cu unul împotriva celuilalt. 7 Cãci cine te face mai deosebit de alþii? Ce ai ce nu ai primit? Dar dacã ai primit, de ce te mândreºti ca ºi cum nu ai fi primit? 8 V-aþi sãturat deja! V-aþi ºi îmbogãþit de-acum? Aþi ajuns regi fãrã de noi! Într-adevãr, ar fi fost bine sã ajungeþi regi, ca sã domnim ºi noi împreunã cu voi! 9 Cãci ni se pare cã Dumnezeu ne-a fãcut pe noi, apostolii, cei din urmã, ca niºte condamnaþi la moarte, fiindcã am devenit ca un spectacol pentru lume, pentru îngeri ºi pentru oameni. 10 Noi suntem nebuni pentru Cristos, voi sunteþi înþelepþi în Cristos; noi suntem slabi, voi sunteþi tari; voi vã bucuraþi de cinste, iar noi, de dispreþ. 11 Pânã în ceasul de acum, suntem flãmânzi ºi însetaþi, suntem goi ºi chinuiþi ºi pribegim. 12 Ne trudim, muncind cu mâinile noastre. Când suntem batjocoriþi, binecuvântãm; când suntem persecutaþi, rãbdãm; 13 când suntem insultaþi, rãspundem cu blândeþe. Am ajuns gunoiul lumii, murdãria tuturor pânã acum. 14 Vã scriu acestea, nu ca sã vã fac de ruºine, ci ca sã vã mustru ca pe niºte copii iubiþi ai mei. 15 Cãci chiar dacã aþi avea zeci de mii de învãþãtori în Cristos, nu aveþi mai mulþi pãrinþi: eu v-am nãscut în Cristos Isus prin evanghelie. 16 Aºadar, vã îndemn: fiþi imitatorii mei.
Oficiul lecturilor
7
RESPONSORIUL In 15,15; Mt 13,11.16 R. De acum nu vã mai numesc servitori, ci vã numesc prieteni, * pentru cã toate câte le-am auzit de la Tatãl meu vi le-am fãcut cunoscute. V. Vouã v-a fost dat sã cunoaºteþi misterele împãrãþiei cerurilor; fericiþi sunt ochii voºtri pentru cã vãd ºi urechile voastre pentru cã aud! * Pentru cã toate. LECTURA A DOUA Din Omiliile asupra Scrisorii întâi cãtre Corinteni ale sfântului Ioan Crisostomul, episcop (Omil. 4, 3.4: PG 61, 34-36)
Slãbiciunea lui Dumnezeu este mai tare decât tãria oamenilor Crucea a exercitat puterea sa de atracþie asupra întregului pãmânt ºi a fãcut-o folosindu-se nu de mijloace impunãtoare din punct de vedere uman, ci de aportul unor oameni mai puþin dotaþi. Discursul crucii nu este fãcut din cuvinte goale, ci din Dumnezeu, din adevãrata religie, din idealul evanghelic în aspectul sãu genuin, din judecata viitoare. Aceastã învãþãturã i-a schimbat pe inculþi în oameni culþi. Din mijloacele folosite de Dumnezeu, se vede cã cele nebune înaintea lui Dumnezeu sunt mai înþelepte decât înþelepciunea oamenilor ºi cã cele slabe sunt mai tari decât puterea umanã. În ce sens sunt mai tari? În sensul cã crucea, în ciuda împotrivirii oamenilor, s-a afirmat pe tot pãmântul ºi a atras la sine toþi oamenii. Mulþi au încercat sã suprime numele Celui Rãstignit, dar au obþinut efectul contrar. Acest nume a înflorit tot mai mult ºi s-a dezvoltat mereu. Duºmanii, în schimb, au pierit ºi au cãzut în ruinã. Erau fiinþe vii care se rãzboiau cu un mort ºi, cu toate acestea, nu l-au putut învinge. De aceea, atunci când un pãgân îi spune unui creºtin cã este în afara vieþii, spune o prostie. Atunci când mi se spune cã sunt nesãbuit datoritã credinþei mele, mã convinge cã sunt cu mult
8
24 august, sfântul Bartolomeu, apostol
mai înþelept decât el, care se considerã înþelept. Atunci când crede cã sunt slab, nu-ºi dã seama cã el este cel slab. Filozofii, regii ºi, pentru a spune aºa, toatã lumea care se pierde în mii de treburi nu pot nici mãcar sã-ºi imagineze ceea ce au putut sã facã vameºii ºi pescarii prin harul lui Dumnezeu. Gândindu-se la acest fapt, Paul exclama: Slãbiciunea lui Dumnezeu este mai puternicã decât toþi oamenii (1Cor 1,25). Aceastã frazã este în mod clar divinã. De fapt, cum le putea veni în minte celor doisprezece sãrmani oameni, cu atât mai mult cã erau ignoranþi, care îºi petrecuserã viaþa pe lacuri ºi fluvii, sã întreprindã o asemenea operã? Ei poate cã niciodatã nu intraserã într-un oraº sau într-o piaþã. Atunci, cum puteau sã creadã cã vor înfrunta tot pãmântul? Faptul cã erau fricoºi ºi timizi este afirmat clar de cel care a scris viaþa lor fãrã a masca nimic ºi fãrã a ascunde defectele lor, ceea ce constituie cea mai bunã garanþie de adevãr a relatãrilor sale. Acesta relateazã cã, atunci când Cristos a fost arestat, dupã atâtea minuni fãcute, toþi apostolii au fugit iar conducãtorul lor l-a tãgãduit. Atunci, cum se explicã faptul cã toþi aceºtia, atunci când Cristos încã mai era în viaþã, nu au ºtiut sã reziste în faþa câtorva iudei, iar apoi, el fiind mort ºi înmormântat ºi, conform necredincioºilor, neînviat, deci nefiind în stare sã vorbeascã, au primit de la el atâta curaj încât sã se avânte în mod victorios împotriva lumii întregi? Nu ar fi trebuit mai curând sã spunã: „Acum ce sã facem? Nu s-a putut salva pe sine, cum ne va putea apãra pe noi? Nu a fost capabil sã se ocroteascã pe sine, cum va putea sã ne întindã mâna, mort fiind? În viaþã nu a reuºit sã cucereascã nici mãcar o naþiune, ºi noi, numai cu numele sãu, va trebui sã cucerim lumea? Nu ar fi ceva nebunesc nu numai sã se angajeze într-o asemenea lucrare, ci chiar ºi numai de a o gândi?” De aceea, este evident cã, dacã nu l-ar fi vãzut înviat ºi nu ar fi avut o dovadã incontestabilã a puterii sale, nu s-ar fi expus la atâta risc.
Oficiul lecturilor
9
RESPONSORIUL 1Cor 1,23-24; 2Cor 4,8a; Rom 8,37 R. Noi îl predicãm pe Cristos cel rãstignit, scandal pentru iudei ºi nebunie pentru pãgâni, dar pentru cei chemaþi, * Cristos este puterea lui Dumnezeu ºi înþelepciunea lui Dumnezeu. V. Suntem apãsaþi de necazuri din toate pãrþile; dar în toate acestea, noi suntem mai mult decât învingãtori prin acela care ne-a iubit. * Cristos. IMNUL TE DEUM Pe tine, Dumnezeule, te lãudãm, Pe tine, Doamne, te mãrturisim. Pe tine, veºnicul Pãrinte, Tot pãmântul te cinsteºte. Þie toþi îngerii, cerurile ºi toate puterile, Heruvimii ºi serafimii îþi cântã fãrã încetare: Sfânt, sfânt, sfânt e Domnul, Dumnezeul Sabaot! Plin e cerul ºi pãmântul de mãrirea slavei tale! Pe tine te mãreºte corul preaslãvit al apostolilor; Pe tine te slãveºte Numãrul vrednic de laudã al profeþilor; Pe tine te laudã ceata strãlucitã a martirilor; Pe tine te mãrturiseºte sfânta Bisericã Pe toatã faþa pãmântului: Pe tine, Tatãl, a cãrui slavã este fãrã de sfârºit, ªi pe Fiul tãu, unic, adevãrat ºi vrednic de închinare, ªi pe Duhul Sfânt, Mângâietorul. Tu eºti regele mãririi, Cristoase, Tu eºti Fiul cel veºnic al Tatãlui. Pentru mântuirea noastrã Tu nu te-ai sfiit sã te cobori în sânul Fecioarei. Tu ai biruit ghimpele morþii ªi ai deschis celor ce cred împãrãþia cerurilor. Tu stai de-a dreapta lui Dumnezeu Întru mãrirea Tatãlui. Noi credem cã vei veni ca judecãtor, Deci, pe tine te rugãm sã vii în ajutorul slugilor tale Pe care le-ai rãscumpãrat cu sângele tãu scump.
10
24 august, sfântul Bartolomeu, apostol
Învredniceºte-ne sã fim numãraþi printre sfinþii tãi În slava ta cereascã. ¶ Mântuieºte, Doamne, poporul tãu ªi binecuvânteazã moºtenirea ta. Cãlãuzeºte-i ºi înalþã-i pe ei pânã în veac. În toate zilele te binecuvântãm ªi lãudãm numele tãu în veci ºi în vecii vecilor. Binevoieºte, Doamne, în ziua aceasta Sã ne fereºti de pãcat. Miluieºte-ne, Doamne, miluieºte-ne. Fie, Doamne, mila ta asupra noastrã Precum am nãdãjduit ºi noi în tine. În tine, Doamne, am nãdãjduit ªi nu voi regreta în veci. ¶ Aceastã ultimã parte a imnului se poate omite, la alegere.
Rugãciunea de încheiere Întãreºte în noi, Doamne, credinþa sincerã care l-a unit cu Fiul tãu Isus Cristos pe sfântul apostol Bartolomeu ºi fã ca, prin mijlocirea lui, Biserica ta sã fie sacrament de mântuire pentru toate neamurile. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:
Sã-l binecuvântãm pe Domnul. R. Mulþumim lui Dumnezeu. Laudele V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.
Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Azi e zi de sãrbãtoare, sfântã zi ce datã ne e Sã-þi aducem preamãrire, mare sfânt Bartolomee.
Laudele
11
Din cereºti aºezãminte, la smeritele cuvinte Ce-ntru slava ta rosti-vom, te rugãm sã iei aminte. Pe când nu ºtiai de Domnul ºi trãiai de el departe, El te cunoºtea ºi-n suflet îþi citea ca într-o carte. Te-a iubit vãzându-þi viaþa ºi purtarea ta cea bunã, Conºtiinþa ta curatã, neatinsã de minciunã. Îþi trãiai tihnit ºi paºnic cursul unei vieþi normale, Când, deodatã, nesperatã, bucuria-þi iese-n cale: E Mesia prevestitul de proroci ce-n lume-apare Dupã veacuri nesfârºite ºi-ndelungã aºteptare. El îþi pune o onoare ºi-o povarã grea pe umeri: Printre sfinþii sãi apostoli te alege sã te numeri. Prin aceasta, pentru lume, viaþa ta deja e moartã, Dar prin cruce la izbândã ºi la glorie te poartã. Cel cu care-mparþi de-a valma ceasuri bune, clipe grele, Þine-n mâini întreg pãmântul ºi puzderia de stele; Îi asculþi învãþãtura cea atotmântuitoare ªi porneºti s-o duci în lume la mulþime de popoare. Lui Cristos i se cuvine slavã, cinste ºi onoare. El pe toþi sã ne primeascã-n slava sa nepieritoare. Pentru meritele crucii, tuturor ne fie datã Bucuria, fericirea nesfârºitã ca rãsplatã. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Aceasta este porunca mea: Sã vã iubiþi unul pe altul, precum v-am iubit eu pe voi. Psalmul 62 (63),2-9 Sufletul însetat de Dumnezeu Cel care pãrãseºte lucrãrile întunericului vegheazã pentru Dumnezeu. 2 Dumnezeule, tu eºti Dumnezeul meu, * pe tine te caut dis-de-dimineaþã. Sufletul meu e însetat de tine, † pe tine te doreºte trupul meu, * ca un pãmânt pustiu, uscat ºi fãrã apã.
12
24 august, sfântul Bartolomeu, apostol
3
Astfel te-am cãutat în sanctuarul tãu, * ca sã contemplu puterea ºi mãreþia ta. 4 Îndurarea ta preþuieºte mai mult decât viaþa, * de aceea buzele mele te laudã. 5 Te voi binecuvânta toatã viaþa mea * ºi voi ridica mâinile mele invocând numele tãu. 6 Ca ºi cum m-aº sãtura cu mãduvã ºi grãsime, * aºa se desfatã buzele mele când gura mea te laudã, 7 când îmi amintesc de tine în aºternutul meu * ºi mã gândesc la tine în ceasurile de veghe, noaptea. 8 Pentru cã ai fost ajutorul meu, * la umbra aripilor tale tresalt de bucurie. 9 Mã ataºez de tine cu tot sufletul * ºi dreapta ta mã ocroteºte. Ant. Aceasta este porunca mea: Sã vã iubiþi unul pe altul, precum v-am iubit eu pe voi. Ant. 2 Nimeni nu are o iubire mai mare decât acela care îºi dã viaþa pentru prietenii sãi. Cântarea Dan 3,57-88.56 Toatã creatura sã-l laude pe Domnul Aduceþi laudã Dumnezeului nostru, voi, toþi slujitorii lui! (Ap 19,5). 57 Binecuvântaþi-l, toate lucrãrile Domnului, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci! 58 Binecuvântaþi-l, ceruri, pe Domnul, * 59 binecuvântaþi-l, îngeri ai Domnului, pe Domnul! 60 Binecuvântaþi-l, toate apele care sunteþi deasupra cerului, pe Domnul, * 61 sã-l binecuvânteze orice putere pe Domnul! 62 Binecuvântaþi-l, soare ºi lunã, pe Domnul, * 63 binecuvântaþi-l, stele ale cerului, pe Domnul! 64 Binecuvântaþi-l, ploi ºi rouã, pe Domnul, * 65 binecuvântaþi-l, toate vânturile, pe Domnul! 66 Binecuvântaþi-l, foc ºi cãldurã, pe Domnul, * 67 binecuvântaþi-l, frig ºi arºiþã, pe Domnul!
Laudele
13
68
Binecuvântaþi-l, rouã ºi chiciurã, pe Domnul, * binecuvântaþi-l, ger ºi îngheþ, pe Domnul! 70 Binecuvântaþi-l, gheþuri ºi zãpezi, pe Domnul, * 71 binecuvântaþi-l, nopþi ºi zile, pe Domnul! 72 Binecuvântaþi-l, luminã ºi întuneric, pe Domnul, * 73 binecuvântaþi-l, fulgere ºi nori, pe Domnul! 74 Sã-l binecuvânteze pãmântul pe Domnul, * sã-l laude ºi sã-l preamãreascã în veci! 75 Binecuvântaþi-l, munþi ºi dealuri, pe Domnul, * 76 binecuvântaþi-l, tot ce rãsare pe pãmânt, pe Domnul! 77 Binecuvântaþi-l, mãri ºi râuri, pe Domnul, * 78 binecuvântaþi-l, izvoare, pe Domnul! 79 Binecuvântaþi-l, balene ºi tot ce miºcã în ape, pe Domnul, * 80 binecuvântaþi-l, toate pãsãrile cerului, pe Domnul! 81 Binecuvântaþi-l, fiare ºi dobitoace, pe Domnul, * 82 binecuvântaþi-l, voi, fii ai oamenilor, pe Domnul! 83 Binecuvânteazã-l, Israele, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci! 84 Binecuvântaþi-l, preoþi ai Domnului, pe Domnul, * 85 binecuvântaþi-l, slujitori ai Domnului, pe Domnul! 86 Binecuvântaþi-l, duhuri ºi suflete ale drepþilor, pe Domnul, * 87 binecuvântaþi-l, sfinþi ºi smeriþi cu inima, pe Domnul! 88 Binecuvântaþi-l, voi, Anania, Azaria ºi Misael, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci! Sã binecuvântãm pe Tatãl ºi pe Fiul ºi pe Duhul Sfânt, * sã-l lãudãm ºi sã-l preamãrim în veci! 56 Binecuvântat eºti în tãria cerului, * vrednic de laudã ºi preamãrit în veci! 69
La sfârºitul acestei cântãri nu se spune Slavã Tatãlui.
Ant. Nimeni nu are o iubire mai mare decât acela care îºi dã viaþa pentru prietenii sãi.
14
24 august, sfântul Bartolomeu, apostol
Ant. 3 Voi sunteþi prietenii mei, dacã faceþi ceea ce vã poruncesc eu, spune Domnul. Psalmul 149 Noua cântare a sfinþilor Fiii Bisericii, fiii noului popor, vor tresãlta de bucurie pentru regele lor: pentru Cristos (Hesychius). 1 Cântaþi Domnului un cântec nou, * lauda lui în adunarea credincioºilor sãi. 2 Sã se bucure Israel de creatorul sãu, * sã tresalte de bucurie fiii Sionului pentru regele lor. 3 Sã laude numele lui în dansuri, * sã-i cânte psalmi cu harpa ºi cu cetera. 4 Cãci Domnul îl iubeºte pe poporul sãu * ºi-i încoroneazã pe cei smeriþi cu mântuire. 5 Sã tresalte de bucurie în mãrire, credincioºii lui, * sã scoatã strigãte de bucurie în aºternutul lor. 6 Gura sã le fie plinã de laudele Domnului; * ºi sãbii cu douã tãiºuri sã fie în mâinile lor, 7 ca sã arunce rãzbunare asupra neamurilor * ºi pedeapsã asupra popoarelor; 8 ca sã-i lege pe regii lor în lanþuri * ºi pe mai-marii lor în cãtuºe de fier, 9 ca sã facã cu ei judecata care a fost scrisã; * aceasta este o cinste pentru toþi credincioºii lui. Ant. Voi sunteþi prietenii mei, dacã faceþi ceea ce vã poruncesc eu, spune Domnul. LECTURA SCURTÃ Ef 2,19-22 Aºadar, voi nu mai sunteþi strãini ºi nici oaspeþi, ci sunteþi concetãþeni ai sfinþilor ºi oameni de casã ai lui Dumnezeu, zidiþi pe temelia apostolilor ºi a profeþilor, piatra unghiularã fiind Cristos Isus. În el, toatã construcþia, ca un ansamblu armonios, se înalþã ca un templu sfânt în Domnul, în care ºi voi sunteþi zidiþi ca sã deveniþi o locuinþã a lui Dumnezeu prin Duhul.
Laudele
15
RESPONSORIUL SCURT R. Îi vei pune pe ei conducãtori * peste tot pãmântul. Îi vei pune. V. Vor aminti numele tãu, Doamne, * peste tot pãmântul. Slavã Tatãlui. Îi vei pune. Ant. la Benedictus: Pe douãsprezece pietre este întemeiatã cetatea cea sfântã, Ierusalimul, ºi pe ele sunt scrise numele celor doisprezece apostoli ai Mielului. Iar lumina cetãþii este însuºi Mielul. CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – BENEDICTUS Lc 1,68-79 Despre Mesia ºi Înaintemergãtorul sãu 68 Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, * pentru cã a vizitat ºi a rãscumpãrat poporul sãu, 69 ºi ne-a înãlþat o putere de mântuire * în casa lui David, slujitorul sãu, 70 precum a promis prin gura sfinþilor sãi profeþi * care au fost în vechime, 71 sã ne mântuiascã de vrãjmaºii noºtri * ºi de mâna tuturor acelora care ne urãsc. 72 Astfel îºi aratã îndurarea faþã de pãrinþii noºtri * ºi îºi aduce aminte de legãmântul sãu cel sfânt. 73 De jurãmântul pe care l-a fãcut lui Abraham, pãrintele nostru, * cã ne va dãrui harul, 74 ca, eliberaþi din mâna duºmanilor noºtri, * sã-i slujim fãrã teamã, 75 în sfinþenie ºi dreptate, sub privirea lui, * în toate zilele vieþii noastre. 76 Iar tu, copile, profet al Celui Preaînalt te vei chema: * cãci vei merge înaintea Domnului sã pregãteºti cãile sale, 77 pentru a da poporului sãu cunoºtinþa mântuirii * întru iertarea pãcatelor, 78 prin iubirea îndurãtoare a Dumnezeului nostru, * cu care ne va vizita, Cel care Rãsare din înãlþime 79 ca sã lumineze pe cei care se aflã în întuneric ºi în umbra morþii * ºi sã îndrepte paºii noºtri pe calea pãcii.
16
24 august, sfântul Bartolomeu, apostol
Slavã Tatãlui ºi Fiului * ºi Sfântului Duh. Precum era la început ºi acum ºi pururea * ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Pe douãsprezece pietre este întemeiatã cetatea cea sfântã, Ierusalimul, ºi pe ele sunt scrise numele celor doisprezece apostoli ai Mielului. Iar lumina cetãþii este însuºi Mielul. RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ Fraþilor preaiubiþi, având moºtenire cereascã primitã de la apostoli, sã-i mulþumim lui Dumnezeu, Tatãl nostru, pentru toate darurile lui: Pe tine te laudã, Doamne, corul apostolilor! Fii lãudat, Doamne, pentru ospãþul trupului ºi sângelui Fiului tãu, lãsat nouã prin apostoli, – prin care primim hranã ºi viaþã. Pe tine te laudã, Doamne, corul apostolilor! Fii lãudat, Doamne, pentru ospãþul cuvântului tãu, pregãtit nouã de apostoli, – prin care primim luminã ºi bucurie. Pe tine te laudã, Doamne, corul apostolilor! Fii lãudat, Doamne, pentru Biserica ta sfântã, ziditã pe temelia apostolilor, – prin care suntem uniþi într-un singur trup. Pe tine te laudã, Doamne, corul apostolilor! Fii lãudat, Doamne, pentru baia Botezului ºi a Penitenþei, încredinþatã apostolilor, – prin care suntem spãlaþi de toate pãcatele. Pe tine te laudã, Doamne, corul apostolilor! Tatãl nostru. Rugãciunea de încheiere Întãreºte în noi, Doamne, credinþa sincerã care l-a unit cu Fiul tãu Isus Cristos pe sfântul apostol Bartolomeu ºi fã ca, prin mijlocirea lui, Biserica ta sã fie sacrament de mântuire pentru toate neamurile. Prin Domnul
Ora medie
17
nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:
Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin. Ora medie V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.
Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL O, Dumnezeule preasfânt, Luminã tu ne dai în zori, Iar la amiazã ne cobori, De sus, cãldurã pe pãmânt. Al patimii nãvalnic foc Tu stinge-l, Doamne, în noi toþi; Din inimi ura sã o scoþi ªi dragoste sã pui în loc. Sã fie Tatãl lãudat, ªi Fiul cel nãscut din el, ªi Duhul dragostei, la fel, Primeascã cinste ne-ncetat. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Legea Domnului înveseleºte inima ºi lumineazã ochii. Psalmul 18 B (19 B) Laudã lui Dumnezeu, stãpânul legii Fiþi desãvârºiþi, precum ºi Tatãl vostru din ceruri este desãvârºit (Mt 5,48).
18
24 august, sfântul Bartolomeu, apostol
8
Legea Domnului este desãvârºitã, învioreazã sufletul; † mãrturia Domnului este adevãratã, * îl face înþelept pe cel neºtiutor. 9 Orânduirile Domnului sunt drepte, înveselesc inima, * poruncile Domnului sunt strãlucitoare, lumineazã ochii. 10 Frica de Domnul este curatã, rãmâne pentru totdeauna; * judecãþile Domnului sunt adevãrate, toate sunt drepte. 11 Ele sunt mai de dorit decât aurul † ºi decât mult aur curat, * mai dulci decât mierea ºi decât fagurele proaspãt. 12 Slujitorul tãu primeºte înþelepciunea prin ele; * pentru cel care le pãzeºte, rãsplata este mare. 13 Cine îºi dã seama de greºelile fãcute din neatenþie? * Curãþã-mã de pãcatele ascunse. 14 Mai presus de toate, pãzeºte-l pe slujitorul tãu de mândrie, * ca ea sã nu mã stãpâneascã niciodatã. Atunci voi fi fãrã vinã * ºi curãþat de pãcatul cel mare. 15 Plãcute sã-þi fie cuvintele gurii mele † ºi gândurile inimii mele sã ajungã înaintea ta, * Doamne, stânca mea ºi mântuitorul meu! Ant. Legea Domnului înveseleºte inima ºi lumineazã ochii. Ant. 2 Se va scula Domnul sã judece popoarele întru dreptate. Psalmul 7 Rugãciunea celui drept vorbit de rãu Iatã, judecãtorul stã înaintea uºii (Iac 5,9). I
Ora medie
19
2
Doamne, Dumnezeul meu, în tine mi-am pus speranþa. * Mântuieºte-mã de toþi prigonitorii mei ºi elibereazã-mã 3 ca nu cumva sã-mi rãpeascã viaþa, sã mã sfâºie, ca leul, * fãrã ca cineva sã mã salveze! 4 Doamne, Dumnezeul meu, † dacã am sãvârºit aceasta, * dacã este nedreptate în mâinile mele, 5 dacã am rãspuns prietenului meu cu rãu * ºi fãrã motiv mi-am jefuit duºmanul, 6 atunci duºmanul sã mã prigoneascã ºi sã mã ajungã † ºi sã culce la pãmânt viaþa mea * ºi cinstea mea în praf sã o arunce. 7 Ridicã-te, Doamne, în mânia ta * înalþã-te împotriva furiei asupritorilor mei ºi scoalã-te, Dumnezeul meu, * la judecata pe care ai rânduit-o! 8 Adunarea neamurilor sã te înconjoare: † întoarce-te asupra ei din înãlþime! * 9 Domnul judecã popoarele; judecã-mã, Doamne, dupã dreptatea * ºi dupã nevinovãþia care este în mine! 10 Pune capãt rãutãþii pãcãtoºilor † ºi întãreºte-l pe cel drept, * tu, care pãtrunzi cu privirea inimile ºi rãrunchii, Dumnezeule preadrept. Ant. Se va scula Domnul sã judece popoarele întru dreptate. Ant. 3 Dumnezeu, judecãtorul cel drept ºi puternic, îi mântuieºte pe cei drepþi cu inima. II Ajutorul meu este la Dumnezeu, * cel care îi mântuieºte pe cei drepþi cu inima. 12 Dumnezeu este un judecãtor drept * care se poate mânia în fiecare zi. 11
20
24 august, sfântul Bartolomeu, apostol
13
Oare nu este el cel care îºi ascute din nou sabia, * îºi întinde arcul ºi þinteºte? 14 κi pregãteºte armele morþii * ºi îºi încinge sãgeþile în foc. 15 Iatã, cel rãu a urzit fãrãdelegea, * a zãmislit silnicia ºi a nãscut nelegiuirea. 16 A sãpat groapã ºi a adâncit-o * ºi a cãzut în groapa pe care a fãcut-o. 17 Se întoarce rãutatea lui asupra capului sãu * ºi pe creºtetul lui coboarã nedreptatea. 18 Îl voi lãuda pe Domnul pentru dreptatea lui * ºi voi cânta numele Domnului Preaînalt. Ant. 3 Dumnezeu, judecãtorul cel drept ºi puternic, îi mântuieºte pe cei drepþi cu inima. LECTURA SCURTà Fap 5,12a.14 Prin mâinile apostolilor se fãceau semne ºi multe minuni în popor. Iar numãrul celor care credeau, o mulþime de bãrbaþi ºi de femei, se mãrea din ce în ce mai mult prin Domnul. V. Ei au pãzit învãþãturile Domnului. R. ªi poruncile lui. Rugãciunea de încheiere Întãreºte în noi, Doamne, credinþa sincerã care l-a unit cu Fiul tãu Isus Cristos pe sfântul apostol Bartolomeu ºi fã ca, prin mijlocirea lui, Biserica ta sã fie sacrament de mântuire pentru toate neamurile. Prin Cristos, Domnul nostru. R. Amin. Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:
Sã-l binecuvântãm pe Domnul. R. Mulþumim lui Dumnezeu. Vesperele V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.
Vesperele
Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL E-n cer sãrbãtoare, se-aude cântare, La fel pe pãmânt bucuria e mare; Biserica-ntreagã în imnuri îi cântã Pe marii apostoli ºi viaþa lor sfântã. Voi, stâlpi de luminã, cu voi o sã vinã La urmã Cristos, judecata s-o þinã; Primiþi azi prinosul de gânduri alese ªi ruga ce-acuma din inimi ne iese. Slãvite vi-s mâinile, mâini salvatoare, Ce þin ale cerului sfinte zãvoare. Prin rugile voastre, Cristos ne dezlege De rãu, de pãcat ºi de fãrãdelege. Pustiu ne e gândul ºi inima goalã, Cumplit suferim de-a pãcatului boalã; Simþim cã n-avem pentru cer vreo arvunã, Râvnim la o viaþã, mai sfântã, mai bunã. Isus când pe nori la sfârºit va apare Cu sfinþii sãi îngeri, în glorie mare, La dreapta dorim ºi pe noi sã ne punã, Cu voi pe vecie sã fim împreunã. Cristos sã primeascã mãrire, onoare, El care-a voit pe pãmânt sã coboare. În drumul spre cer ale sale cuvinte Sunt far luminos ºi-ndreptar pentru minte. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Voi aþi rãmas cu mine în încercãrile mele. 10
Psalmul 115 (116 B) Eu mi-am pãstrat credinþa chiar ºi atunci când spuneam: * „Sunt foarte nefericit”.
21
22
24 august, sfântul Bartolomeu, apostol
11
Am spus în tulburarea mea: * „Tot omul este mincinos”. 12 Ce-i voi da în schimb Domnului * pentru tot binele pe care mi l-a fãcut? 13 Voi lua potirul mântuirii * ºi voi invoca numele Domnului. 14 Voi împlini fãgãduinþele fãcute Domnului * de faþã cu tot poporul sãu. 15 Lucru de preþ este în faþa Domnului * moartea credincioºilor sãi. 16 Ascultã-mã, Doamne, cãci sunt slujitorul tãu, * eu, slujitorul tãu, ºi fiul slujitoarei tale; tu ai sfãrâmat lanþurile mele. † 17 Îþi voi aduce jertfã de laudã * ºi voi invoca numele Domnului. 18 Voi împlini fãgãduinþele fãcute Domnului * de faþã cu tot poporul sãu, 19 în curþile casei Domnului, * în mijlocul tãu, Ierusalime! Ant. Voi aþi rãmas cu mine în încercãrile mele. Ant. 2 Eu sunt în mijlocul vostru ca unul care slujeºte. Psalmul 125 (126) Când Domnul i-a întors pe locuitorii Sionului din robie, * ni se pãrea cã visãm. 2 Atunci gura ni s-a umplut de strigãte de bucurie * ºi limba de cântãri de veselie. Atunci se spunea printre neamuri: * „Lucruri mari a fãcut Domnul pentru ei”. 3 Lucruri mari a fãcut Domnul pentru noi, * ºi suntem plini de bucurie. 4 Întoarce, Doamne, robii noºtri, * ca pâraiele în Negheb. 5 Cei care seamãnã cu lacrimi * vor secera cu bucurie. 1
Vesperele 6
23
Plecând, mergeau ºi plângeau, aruncând în pãmânt sãmânþa; * venind, se întorceau cu veselie, adunându-ºi snopii. Ant. Eu sunt în mijlocul vostru ca unul care slujeºte.
Ant. 3 De acum nu vã mai numesc slujitori, ci prieteni, cãci toate câte le-am auzit de la Tatãl meu vi le-am fãcut cunoscute. Cântarea Ef 1,3-10 Binecuvântat sã fie Dumnezeu ºi Tatãl Domnului nostru Isus Cristos, * care ne-a copleºit cu binecuvântarea sa spiritualã în ceruri, în Cristos. 4 În el, Dumnezeu ne-a ales înainte de întemeierea lumii, * ca sã fim sfinþi ºi fãrã prihanã în faþa lui, în dragoste. 5 El a orânduit de mai înainte † sã fim adoptaþi ca fii, prin Isus Cristos, în el, * dupã bunul plac al voinþei sale, 6 spre lauda gloriei harului sãu, * pe care ni l-a dãruit prin Fiul sãu preaiubit. 7 Prin sângele lui avem rãscumpãrarea, * iertarea pãcatelor; prin bogãþia harului sãu † 8 care a prisosit în noi, * în toatã înþelepciunea ºi înþelegerea. 9 El ne-a descoperit misterul voinþei sale * dupã bunãvoinþa sa, pe care îl hotãrâse de mai înainte în el, * 10 ca sã-l înfãptuiascã la împlinirea timpurilor, recapitulând toate în Cristos, * cele din cer ºi cele de pe pãmânt. 3
Ant. De acum nu vã mai numesc slujitori, ci prieteni, cãci toate câte le-am auzit de la Tatãl meu vi le-am fãcut cunoscute.
24
24 august, sfântul Bartolomeu, apostol
LECTURA SCURTÃ
Ef 4,11-13
Cristos i-a dat pe unii ca apostoli, pe alþii ca profeþi, pe alþii ca evangheliºti, pe alþii ca pãstori ºi învãþãtori, pentru desãvârºirea sfinþilor în vederea lucrãrii slujirii spre edificarea trupului lui Cristos pânã când vom ajunge toþi la unitatea credinþei ºi a cunoaºterii Fiului lui Dumnezeu, la omul desãvârºit, la mãsura staturii plinãtãþii lui Cristos. RESPONSORIUL SCURT R. Vestiþi printre neamuri * mãrirea Domnului. Vestiþi. V. La toate popoarele, faptele lui minunate, * mãrirea
Domnului. Slavã Tatãlui. Vestiþi. Ant. la Magnificat: Când se vor reînnoi toate, când Fiul Omului va ºedea pe tronul mãririi sale, veþi ºedea ºi voi ºi veþi judeca cele douãsprezece seminþii ale lui Israel. CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – MAGNIFICAT Lc 1,46-55 Tresãltarea de bucurie a sufletului în Domnul 46 Sufletul meu * îl preamãreºte pe Domnul 47 ºi duhul meu tresaltã de bucurie * în Dumnezeu, mântuitorul meu, 48 cãci a privit la smerenia slujitoarei sale. * Iatã, de acum toate popoarele mã vor numi fericitã, 49 cãci mi-a fãcut lucruri mari Cel Atotputernic, * ºi numele lui e sfânt. 50 Milostivirea lui rãmâne din neam în neam * peste cei ce se tem de el. 51 A arãtat puterea braþului sãu, * i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor, 52 i-a dat jos de pe tron pe cei puternici * ºi i-a înãlþat pe cei smeriþi; 53 pe cei flãmânzi i-a copleºit cu bunuri, * iar pe cei bogaþi i-a lãsat cu mâinile goale.
Vesperele
25
54
L-a sprijinit pe Israel, slujitorul sãu, * amintindu-ºi de îndurarea sa, 55 dupã cum a promis pãrinþilor noºtri, * lui Abraham ºi urmaºilor lui în veci. Slavã Tatãlui ºi Fiului * ºi Sfântului Duh. Precum era la început ºi acum ºi pururea * ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Când se vor reînnoi toate, când Fiul Omului va ºedea pe tronul mãririi sale, veþi ºedea ºi voi ºi veþi judeca cele douãsprezece seminþii ale lui Israel. RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ Fraþilor, zidiþi fiind pe temelia apostolilor, sã ne rugãm Tatãlui atotputernic pentru poporul sãu sfânt: Adu-þi aminte, Doamne, de Biserica ta! Tatã, care ai voit ca Fiul tãu înviat din morþi sã se arate mai întâi apostolilor, – dã-ne harul sã-i fim martori pânã la marginile pãmântului. Tu, care l-ai trimis pe Fiul tãu în lume ca sã ducã vestea cea bunã sãracilor, – fã ca evanghelia sã fie vestitã la toatã fãptura. Tu, care l-ai trimis pe Fiul tãu sã semene sãmânþa cuvântului, – dã-ne ca, semãnând cuvântul cu trudã, sã adunãm roadele cu bucurie. Tu, care l-ai trimis pe Fiul tãu sã împace lumea cu tine prin sângele sãu, – dã-ne harul sã conlucrãm cu toþii la împãcarea cu tine ºi între noi. Tu, care l-ai aºezat pe Fiul tãu în ceruri, la dreapta ta, – primeºte-i pe cei rãposaþi în împãrãþia fericitã. Tatãl nostru. Rugãciunea de încheiere Întãreºte în noi, Doamne, credinþa sincerã care l-a unit cu Fiul tãu Isus Cristos pe sfântul apostol Bartolo-
26
24 august, sfântul Bartolomeu, apostol
meu ºi fã ca, prin mijlocirea lui, Biserica ta sã fie sacrament de mântuire pentru toate neamurile. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:
Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin. Completoriul V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.
Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Acum, când e timpul de mers la culcare, În rugã mai cerem o datã-ndurare: Privirile tale ce pururi sunt treze Asuprã-ne, Doamne, mereu sã vegheze. În vis mintea noastrã te aibã pe tine Iar inima noastrã de doru-þi suspine, Te cânte pe tine, te simtã aproape, Sã nu laºi ca bezna de tot sã ne-ngroape. Ne fie odihna ºi somnul în pace; Cât timp trupul nostru puterea-ºi reface, ªi-i noapte adâncã, ºi bezna dominã, Ne fii tu, Cristoase, în beznã luminã. Rugãmu-ne þie cu fruntea plecatã, Ascultã-ne ruga, cerescule Tatã, Cu Fiul cel care-i cu tine de-o fire ªi Duhul cel Sfânt cel ce-i Duh de iubire. Amin. PSALMODIA Ant. Nu-þi ascunde faþa de la mine, cãci în tine mi-am pus nãdejdea.
Completoriul
27
Psalmul 142 (143),1-11 Rugãciune la vreme de strâmtorare Omul nu este justificat prin faptele legii, ci doar prin credinþa în Isus Cristos (Gal 2,16). 1
Doamne, ascultã rugãciunea mea, † pleacã-þi urechea la cererea mea, * rãspunde-mi în adevãrul ºi în dreptatea ta! 2 ªi sã nu intri la judecatã cu slujitorul tãu, * cãci nici unul dintre cei vii nu va fi îndreptãþit înaintea ta. 3 Duºmanul prigoneºte sufletul meu, * îmi calcã viaþa în picioare, m-a fãcut sã locuiesc în întuneric, * ca cei morþi pentru vecie. 4 Se stinge în mine sufletul * ºi neliniºtitã este în mine inima mea. 5 Îmi aduc aminte de zilele de demult, † mã gândesc la toate faptele tale * ºi meditez la lucrãrile mâinilor tale. 6 Întind spre tine mâinile mele, * sufletul meu este înaintea ta ca un pãmânt lipsit de apã. 7 Doamne, grãbeºte-te ca sã-mi rãspunzi, * cã se sfârºeºte duhul meu. Nu-þi ascunde faþa de la mine, * ca sã nu mã asemãn cu cei ce se coboarã în groapã. 8 Fã sã aud dis-de-dimineaþã îndurarea ta, * cãci în tine mi-am pus încrederea! Fã-mã sã cunosc calea pe care voi merge, * cãci sufletul meu spre tine îl înalþ! 9 Elibereazã-mã de duºmanii mei, Doamne, * cãci la tine îmi aflu adãpost! 10 Învaþã-mã sã fac voia ta, * cãci tu eºti Dumnezeul meu.
28
24 august, sfântul Bartolomeu, apostol
Duhul tãu cel bun mã va cãlãuzi cãtre pãmântul drept. * De dragul numelui tãu, Doamne, îmi vei da viaþã. În dreptatea ta, * vei scoate sufletul meu din strâmtorare! Ant. Nu-þi ascunde faþa de la mine, cãci în tine mi-am pus nãdejdea.
11
LECTURA SCURTÃ 1Pt 5,8-9a Fiþi cumpãtaþi, vegheaþi! Duºmanul vostru, diavolul, ca un leu care rage, dã târcoale cãutând pe cine sã înghitã. Împotriviþi-vã lui, tari în credinþã. RESPONSORIUL SCURT R. În mâinile tale, Doamne, * încredinþez sufletul meu. În mâinile tale. V. Ne-ai rãscumpãrat, Doamne, Dumnezeul adevãrului, * îþi încredinþez sufletul meu. Slavã Tatãlui. În mâinile tale. Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocroteºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã ne odihnim în pace. CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – NUNC DIMITTIS Lc 2,29-32 Cristos - lumina neamurilor ºi slava lui Israel 29
Acum slobozeºte pe slujitorul tãu, Stãpâne, * dupã cuvântul tãu, în pace, 30 cãci au vãzut ochii mei * mântuirea ta, 31 pe care ai pregãtit-o * înaintea tuturor popoarelor, 32 luminã spre luminarea neamurilor * ºi slava poporului tãu, Israel. Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocroteºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã ne odihnim în pace.
Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria
29
Rugãciunea de încheiere Te rugãm, Doamne, sã reverºi cu bunãtate lumina ta asupra slujitorilor tãi în aceastã noapte ºi sã le dai harul sã adoarmã în pace, pentru a se trezi bucuroºi la lumina zilei de mâine, în numele tãu. Prin Cristos, Domnul nostru. R. Amin. Apoi se spune binecuvântarea, chiar ºi atunci când se recitã în particular:
Noapte liniºtitã ºi sfârºit bun sã ne dea nouã atotputernicul Dumnezeu. R. Amin. Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria Apoi se spune una dintre urmãtoarele antifone:
Maicã binecuvântatã a Rãscumpãrãtorului, Poarta cerului pururi deschisã, Steaua mãrii, vino în ajutorul poporului ce cade ºi vrea sã se ridice, tu, care ai nãscut, spre uimirea fãpturii, pe Cel Preasfânt ce þi-e Pãrinte, Fecioarã de-a pururi, care ai primit din gura îngerului Gabriel vestirea, îndurã-te de noi, pãcãtoºii. Sau:
Te bucurã, a cerului Reginã, A îngerilor Doamnã ºi Stãpânã. Tu-ai odrãslit mlãdiþa mântuirii ªi poartã eºti luminii nemuririi! Te bucurã, Fecioarã preaslãvitã, Decât fãptura toatã mai mãritã! Te salutãm, a cerului minune; Du la Cristos a noastrã rugãciune! Sau:
Bucurã-te, Reginã, Maica milei, viaþa, mângâierea ºi speranþa noastrã, bucurã-te!
24 august, sfântul Bartolomeu, apostol
30
Cãtre tine strigãm, surghiuniþii fii ai Evei; cãtre tine suspinãm, gemând ºi plângând în aceastã vale de lacrimi. Aºadar, Mijlocitoarea noastrã, întoarce spre noi ochii tãi cei milostivi ºi, dupã surghiunul acesta, aratã-ni-l nouã pe Isus, binecuvântatul rod al trupului tãu. O milostivã, o blândã, o dulce Fecioarã Marie! Sau:
Sub ocrotirea ta alergãm, sfântã Nãscãtoare de Dumnezeu, nu ne dispreþui rugãciunile în nevoile noastre, ci ne mântuieºte pururea de toate primejdiile, Fecioarã slãvitã ºi binecuvântatã. Amin.