3 iunie SFINÞII CAROL LWANGA ªI ÎNSOÞITORII, MARTIRI Comemorare În anii 1885-1887, în Uganda, mulþi creºtini au fost uciºi de regele Mwanga, din urã faþã de religie. Unii dintre ei aveau diferite funcþii la curte sau erau slujitori direcþi ai regelui. Printre ei ies în evidenþã Carol Lwanga ºi cei douãzeci ºi unu de însoþitori ai sãi, care, pãstrând cu statornicie credinþa catolicã, au fost uciºi cu sabia sau arºi de vii pentru cã refuzaserã sã satisfacã dorinþele pãcãtoase ale regelui.
Invitatoriul V. Doamne, deschide-mi buzele. R. ªi gura mea va vesti lauda ta.
Ant. Veniþi sã-l adorãm pe regele martirilor, Domnul nostru. Psalmul 94 (95) Chemare la preamãrirea lui Dumnezeu Îndemnaþi-vã unii pe alþii în fiecare zi, pânã când putem zice: „Astãzi!” (Evr 3,13). 1 Veniþi sã cântãm cu veselie Domnului, sã strigãm cu bucurie cãtre stânca mântuirii noastre! 2 Sã mergem înaintea lui cu cântece de laudã ºi în cântãri de psalmi sã-l preamãrim! 3 Cãci mare Dumnezeu este Domnul ºi mare împãrat peste toþi zeii; 4 în mâna lui sunt adâncurile pãmântului ºi ale lui sunt înãlþimile munþilor; 5 a lui este marea, cãci el a fãcut-o, ºi mâinile lui au plãsmuit uscatul.
2
3 iunie, sfinþii Carol Lwanga ºi însoþitorii, martiri
6
Veniþi sã ne închinãm ºi sã ne plecãm în faþa lui ºi sã îngenunchem înaintea Domnului, creatorul nostru, 7 cãci el este Dumnezeul nostru, iar noi suntem poporul pe care el îl pãstoreºte, turma pe care mâna lui o cãlãuzeºte. 8 O, de aþi asculta astãzi glasul lui: „Nu vã împietriþi inimile ca la Meriba, ca în ziua de la Massa, în pustiu; 9 acolo m-au ispitit pãrinþii voºtri, m-au pus la încercare, deºi au vãzut lucrãrile mele. 10 Patruzeci de ani m-a dezgustat neamul acesta; de aceea am zis: Este un popor cu inima rãtãcitã, 11 nu au cunoscut cãile mele; de aceea am jurat în mânia mea: Nu vor intra în odihna mea!” Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Veniþi sã-l adorãm pe regele martirilor, Domnul nostru. Psalmul cu antifona sa se poate eventual omite, dacã Invitatoriul se spune înainte de Laude.
Oficiul lecturilor V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.
Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia.
Oficiul lecturilor
3
IMNuL Cristoase-mpãrat al mãririi divine, Martirii te au drept coroanã pe tine, Iar cei care viaþa s-o deie sunt gata Primesc de la tine în ceruri rãsplata. În ziua martirilor tãi închinatã, Coboarã-þi privirea spre noi înc-o datã; Priveºte la jertfa lor sfântã de sânge, ªi lanþul pãcatelor noastre ni-l frânge. Martirii ce mor întru chinuri extreme Sunt semnul victoriei tale supreme; În orice pãcat ce-l ucizi prin iertare Izbânda ta, Doamne, la fel e de mare. Rugãmu-ne þie, cu fruntea plecatã, Ascultã-ne ruga, cerescule Tatã, Cu Fiul cel care cu tine-i de-o fire ªi Duhul cel Sfânt cel ce-i Duh de iubire. Amin. PSALMOdIA Ant. 1 Sângele sfinþilor martiri a fost vãrsat pentru Cristos pe pãmânt; de aceea s-au învrednicit de o rãsplatã veºnicã. Psalmul 2 1 Pentru ce se frãmântã neamurile * ºi pentru ce cugetã popoarele lucruri deºarte? 2 Regii pãmântului se rãscoalã † ºi cei puternici se sfãtuiesc împreunã * împotriva Domnului ºi împotriva Unsului sãu: 3 „Sã rupem legãturile lor * ºi sã scãpãm de jugul lor!” 4 Cel care locuieºte în ceruri surâde, * Domnul îi face de ruºine. 5 Apoi în mânia sa le vorbeºte * ºi în furia sa îi înspãimântã: 6 „Eu sunt acela care l-am uns pe regele meu în Sion, * pe muntele meu cel sfânt!”
4
3 iunie, sfinþii Carol Lwanga ºi însoþitorii, martiri
7
Voi vesti hotãrârea Domnului; † el mi-a zis: „Tu eºti Fiul meu, * eu astãzi te-am nãscut. 8 Cere-mi ºi-þi voi da popoarele ca moºtenire * ºi marginile pãmântului în stãpânire! 9 Tu le vei zdrobi cu un toiag de fier * ºi le vei sfãrâma ca pe vasul olarului!” 10 Acum, dar, regilor, purtaþi-vã cu înþelepciune,* trageþi învãþãturã, judecãtori ai pãmântului! 11 Slujiþi-i Domnului cu fricã, * bucuraþi-vã cu teamã! 12 Luaþi aminte, ca nu cumva sã se mânie ºi sã pieriþi pe cale, * cãci mânia lui se aprinde degrabã. Fericiþi toþi aceia * care nãdãjduiesc în el. Ant. Sângele sfinþilor martiri a fost vãrsat pentru Cristos pe pãmânt; de aceea s-au învrednicit de o rãsplatã veºnicã. Ant. 2 Cei drepþi vor trãi în veºnicie ºi rãsplata lor este la Domnul. Psalmul 32 (33) I Bucuraþi-vã, drepþilor, în Domnul; * cei fãrã de prihanã se cuvine sã-i înalþe cântare de laudã. 2 Lãudaþi-l pe Domnul cu harpa; * cântaþi-i cu alãuta cu zece coarde. 3 Cântaþi-i o cântare nouã, * cântaþi cu mãiestrie ºi cu strigãte de veselie. 4 Cãci drept este cuvântul Domnului * ºi toate lucrãrile sale sunt vrednice de crezare. 5 El iubeºte dreptatea ºi adevãrul, * pãmântul este plin de bunãtatea Domnului. 6 Prin cuvântul Domnului au fost fãcute cerurile * ºi prin suflarea gurii lui, toate oºtirile sale. 1
Oficiul lecturilor
5
7
El þine ca într-un burduf apele mãrii * ºi pune în vistierii abisurile. 8 Sã se teamã de Domnul tot pãmântul, * în faþa lui sã tremure toþi locuitorii lumii. 9 Cãci el a spus ºi toate s-au fãcut, * el a poruncit ºi toate au fost create. 10 Domnul destramã planurile naþiunilor, * el zãdãrniceºte hotãrârile popoarelor; 11 dar planul Domnului rãmâne în veci * ºi gândurile inimii sale din neam în neam. Ant. Cei drepþi vor trãi în veºnicie ºi rãsplata lor este la Domnul. Ant. 3 Sfinþii mei, care aþi luptat în lumea aceasta, vã voi da rãsplatã. II Fericit este poporul al cãrui Dumnezeu este Domnul, * poporul pe care el ºi l-a ales ca moºtenire. 13 Domnul priveºte din ceruri, * el îi vede pe toþi fiii oamenilor. 14 Din locuinþa lui sfântã * îi cerceteazã pe toþi locuitorii pãmântului. 15 El singur a plãsmuit inimile lor * ºi le cunoaºte toate faptele. 16 Regele nu se salveazã prin mulþimea armatei, * nici cel viteaz nu scapã prin marea lui putere. 17 Nu ajunge calul pentru a da mântuire * ºi, cu toatã puterea lui, nu poate izbãvi. 18 Iatã, ochii Domnului sunt îndreptaþi spre cei care se tem de el, * spre cei care nãdãjduiesc în mila lui, 19 ca sã scape de la moarte sufletele lor * ºi sã-i hrãneascã în timp de foamete. 20 Sufletul nostru îl aºteaptã pe Domnul; * pentru cã el este ajutorul ºi apãrãtorul nostru, 21 pentru cã în el se va bucura inima noastrã * ºi în numele lui cel sfânt ne-am pus nãdejdea. 12
6
3 iunie, sfinþii Carol Lwanga ºi însoþitorii, martiri
22
Fie, Doamne, mila ta asupra noastrã, * precum ºi speranþa noastrã este în tine. Ant. Sfinþii mei, care aþi luptat în lumea aceasta, vã voi da rãsplatã. V. Sufletul nostru îl aºteaptã pe Domnul. R. Pentru cã el este ajutorul ºi refugiul nostru.
LeCTuRA ÎNTâI Din Scrisoarea sfântului apostol Paul cãtre Romani
8,18-39
Nimic nu va putea sã ne despartã de iubirea lui Dumnezeu care este în Cristos Isus Fraþilor, 18 consider cã suferinþele timpului prezent nu se pot compara cu gloria viitoare care ni se va revela. 19 Într-adevãr, creaþia aºteaptã cu nerãbdare revelarea fiilor lui Dumnezeu. 20 Cãci creaþia a fost supusã zãdãrniciei, nu de bunãvoie, ci din cauza aceluia care a supus-o, cu speranþa 21 cã ºi ea, creaþia, va fi eliberatã de sclavia stricãciunii spre libertatea gloriei fiilor lui Dumnezeu. 22 De fapt, noi ºtim cã toatã creaþia suspinã ºi suferã durerile unei naºteri pânã în timpul de acum, 23 dar nu numai ea, ci ºi noi, cei care avem ca prim dar al lui Dumnezeu Duhul, ºi noi suspinãm în noi înºine, aºteptând înfierea ºi rãscumpãrarea trupului nostru; 24 cãci în speranþã am fost mântuiþi. Dar speranþa care se vede nu este speranþã, deoarece cum ar putea spera cineva ceea ce vede? 25 Însã, dacã sperãm ceea ce nu vedem, atunci aºteptãm cu rãbdare. 26 De asemenea, ºi Duhul vine în ajutorul slãbiciunii noastre pentru cã nu ºtim ce sã cerem în rugãciune aºa cum se cuvine, dar Duhul însuºi intervine pentru noi cu suspine negrãite. 27 Însã cel care cerceteazã inimile ºtie care este dorinþa Duhului; adicã intervine în favoarea sfinþilor dupã voinþa lui Dumnezeu. 28 De fapt, ºtim cã el le îndreaptã toate spre bine celor care îl iubesc pe Dumnezeu, adicã celor care sunt chemaþi dupã planul lui. 29 Cãci pe cei pe care i-a cunoscut de
Oficiul lecturilor
7
mai înainte, de mai înainte i-a ºi hotãrât sã fie asemenea chipului Fiului sãu, aºa încât el sã fie primul nãscut între mulþi fraþi; 30 pe cei pe care de mai înainte i-a hotãrât, i-a ºi chemat; pe cei pe care i-a chemat, i-a ºi justificat; pe cei pe care i-a justificat, pe aceºtia i-a ºi preamãrit. 31 Aºadar, ce vom spune cu privire la acestea? Dacã Dumnezeu este pentru noi, cine este împotriva noastrã? 32 El, care nu l-a cruþat pe propriul sãu Fiu, ba chiar l-a dat la moarte pentru noi toþi, cum nu ne va dãrui toate împreunã cu el? 33 Cine va aduce acuzã împotriva aleºilor lui Dumnezeu? Dumnezeu este cel care justificã! 34 Cine îi va condamna? Cristos Isus, care a murit, dar, mai mult, a ºi înviat, care este la dreapta lui Dumnezeu, intervine pentru noi. 35 Cine ne va despãrþi de iubirea lui Cristos? Oare necazul, sau strâmtorarea, sau persecuþia, sau foame tea, sau lipsa de haine, sau primejdia, sau sabia? 36 Dupã cum este scris: Pentru tine suntem daþi la moarte toatã ziua, suntem socotiþi ca niºte oi de înjunghiere. 37 Dar în toate acestea noi suntem mai mult decât învingãtori prin cel care ne-a iubit. 38 Cãci sunt convins cã nici moartea, nici viaþa, nici îngerii, nici stãpânirile, nici cele prezente, nici cele viitoare, nici puterile, 39 nici înãlþimile, nici adâncurile ºi nici vreo altã creaturã nu va putea sã ne despartã de iubirea lui Dumnezeu care este în Cristos Isus, Domnul nostru. ReSPONSORIuL Mt 5,44-45.48; Lc 6,27 R. Iubiþi-i pe duºmanii voºtri, faceþi bine celor care vã urãsc ºi rugaþi-vã pentru cei care vã persecutã ºi vã defãimeazã, * ca sã fiþi fiii Tatãlui vostru, cel din ceruri. V. Fi-þi aºadar desãvârºiþi precum Tatãl vostru ceresc este desãvârºit. * Ca sã fiþi. LeCTuRA A dOuA Din Omilia la canonizarea martirilor din Uganda a lui Paul al VI-lea, papã (AAS 56 [1964] 905-906)
Gloria martirilor, semnul regenerãrii
8
3 iunie, sfinþii Carol Lwanga ºi însoþitorii, martiri
Aceºti martiri africani adaugã la lista celor victorioºi, care este Martirologiul, o paginã tragicã ºi minunatã, cu adevãrat vrednicã de a fi adãugatã la acelea minunate ale Africii antice, despre care noi, cei de acum, oameni cu puþinã credinþã, credeam cã nu vor putea sã mai aibã niciodatã o continuare vrednicã. De exemplu, cine putea sã presupunã cã la istoriile deosebit de miºcãtoare ale martirilor scilitani, ale martirilor cartaginezi, ale martirilor din „masa imaculatã” din Utica, despre care sfântul Augustin ºi Prudenþiu ne-au lãsat amintiri, ale martirilor din Egipt, despre care pãstrãm elogiul sfântului Ioan Crisostomul, ale martirilor din persecuþia vandalilor, se vor adãuga în timpurile noastre istorii noi la fel de eroice, la fel de strãlucitoare? Cine putea sã prevadã cã, alãturi de marile figuri istorice ale sfinþilor martiri ºi mãrturisitori africani, cum ar fi Ciprian, Felicitas ºi Perpetua, ºi marele Augustin, într-o zi vom avea asociate numele dragi ale lui Carol Lwanga, Matia Mulumba Kalemba, cu cei douãzeci de însoþitori? De asemenea, nu trebuie sã-i uitãm pe ceilalþi care, aparþinând confesiunii anglicane, au îndurat moartea pentru numele lui Cristos. Aceºti martiri africani deschid o epocã nouã. O, nu vrem sã ne gândim la o epocã de persecuþii ºi de conflicte religioase, ci la o epocã de renaºtere creºtinã ºi civilã. Africa, udatã de sângele acestor martiri, primii din era cea nouã (sã dea Dumnezeu sã fie ultimii, atât de mare ºi preþios este sacrificiul lor!), învie liberã ºi rãs cumpãratã. Tragedia care i-a consumat este aºa de nemaiauzitã ºi de expresivã încât oferã suficiente elemente reprezentative pentru formarea moralã a unui popor nou, pentru fondarea unei tradiþii spirituale noi, pentru a simboliza ºi promova trecerea de la o civilizaþie primitivã, care nu este lipsitã de valori umane optime, dar poluatã ºi bolnavã ºi chiar sclavã sieºi, la o civilizaþie deschisã pentru exprimãrile superioare ale spiritului ºi pentru formele superioare ale vieþii sociale.
Laudele
9
ReSPONSORIuL R. În timp ce luptãm pentru credinþã, Dumnezeu ne priveºte, ne privesc îngerii lui ºi ne priveºte Cristos; * cât de mare este cinstea ºi cât de mare fericirea de a lupta sub privirea lui Dumnezeu ºi de a primi coroana de la judecãtorul Cristos. V. Sã ne adunãm toate forþele ºi sã ne pregãtim pentru luptã cu intenþia dreaptã, cu credinþa integrã, cu dãruire totalã. * Cât de mare. Rugãciunea de încheiere Dumnezeule, care ai rânduit ca sângele martirilor sã fie sãmânþa creºtinilor, fã, te rugãm, ca ogorul Bisericii tale, udat de sângele sfântului Carol ºi al tovarãºilor sãi, sã rodeascã necontenit un seceriº bogat spre gloria ta. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:
Sã-l binecuvântãm pe Domnul. R. Mulþumim lui Dumnezeu. Laudele V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.
Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNuL Lui Cristos sã i se-nchine omul, fruntea sã ºi-o-ncline; De la el în lume vine orice merit, orice bine. Sã primeascã cinste ceata de martiri ºi de martire, Ceatã ce nu poate ochiul îndeajuns sã o admire. Cu curaj martirii poartã cel mai sfânt dintre rãzboaie, Nefiind în stare moartea sã-i înfrângã, sã-i îndoaie;
10
3 iunie, sfinþii Carol Lwanga ºi însoþitorii, martiri
Fala noastrã ºi a lumii, ei, eroii, ne-nfricaþii, Sunt luminã ºi modele pentru-atâtea generaþii. Nu se tem de ura lumii, chiar ºi moartea o înfruntã, Îndurând cu bãrbãþie suferinþa cea mai cruntã; Însã-acuma cine oare ar putea sã le mãsoare Fericirea ce-au primit-o ºi cereasca lor splendoare? Ei refuzã sã asculte de porunca ce-o dau rãii Care-i judecã, ºi-atuncea nemilos lovesc cãlãii; Sprijiniþi fiind de Domnul, neclintiþi rãmân asemeni Unor mari, impunãtoare, neclintite stânci de cremeni. Cu credinþa lor cea tare, datã paºii sã le poarte, Cu speranþa lor cea vie într-o viaþã dupã moarte, Cu iubirea ce o clipã n-a-ncetat sã îi consume, Biruindu-l pe Satana, pãrãsesc aceastã lume. Îi aduc mereu martirii slavã veºnicului Tatã, Duhul Sfânt în ei puterea ºi iubirea ºi-o aratã, Îl îmbucurã martirii pe Cristos, pe el, trimisul Tatãlui ceresc în lume; ei încântã paradisul. Te rugãm, deschide-þi, Doamne, a-ndurãrilor comoarã, Fã ca-n trupurile noastre toatã patima sã moarã; Ca stãpâni fiind în viaþã pe impulsurile firii, Sã-þi cântãm odatã-n ceruri împreunã cu martirii. Amin. PSALMOdIA Ant. 1 Pe când erau în chinuri, martirii lui Cristos priveau la cer ºi ziceau: „Ajutã-ne, Doamne”. Psalmul 23 (24) Intrarea Domnului în templu Prin înãlþarea sa cu trupul, lui Cristos i s-au deschis porþile cerului (sf. Irineu). 1 Al Domnului este pãmântul ºi tot ce este pe el, * lumea ºi cei care locuiesc în ea. 2 Cãci el l-a întemeiat pe mãri * ºi l-a stabilit peste râuri.
Laudele
11
3
Cine va urca pe muntele Domnului? * Cine va sta în locul sãu cel sfânt? 4 Cel care are mâinile nepãtate ºi inima curatã, † cel care nu-ºi înalþã sufletul spre lucruri deºarte * ºi nu jurã cu viclenie. 5 Acesta va primi binecuvântare de la Domnul * ºi dreptate de la Dumnezeu, mântuitorul sãu. 6 Acesta este neamul celor care-l cautã pe el, * al celor care cautã faþa Dumnezeului lui Iacob. 7 Ridicaþi-vã, porþilor, pragurile voastre de sus, † deschideþi-vã, voi, porþi veºnice, * ca sã intre regele mãririi! 8 Cine este acest rege al mãririi? † E Domnul cel tare ºi puternic, * Domnul cel viteaz în luptã! 9 Ridicaþi-vã, porþilor, pragurile voastre de sus, † deschideþi-vã, voi, porþi veºnice, * ca sã intre regele mãririi! 10 Cine este acest rege al mãririi? * Domnul oºtirilor: el este regele mãririi. Ant. Pe când erau în chinuri, martirii lui Cristos priveau la cer ºi ziceau: „Ajutã-ne, Doamne”. Ant. 2 Lãudaþi-l pe Domnul, voi, suflete ale drepþilor, voi, sfinþi ºi îngeri, binecuvântaþi-l, aleluia. Cântarea
Tob 13,2-8
Dumnezeu pedepseºte ºi mântuieºte Binecuvântat sã fie Dumnezeu, ºi Tatãl Domnului nostru Isus Cristos, care ne-a renãscut, dupã marea sa îndurare (1Pt 1,3). 2 Binecuvântat este în veci Dumnezeul cel viu, * cãci veºnicã este împãrãþia lui. Domnul pedepseºte ºi tot el se îndurã, * el face sã coboare în locuinþa morþilor
12
3 iunie, sfinþii Carol Lwanga ºi însoþitorii, martiri
ºi tot el, prin puterea lui, ridicã din pierzare * ºi nimeni nu poate scãpa de sub mâna lui. 3 Preamãriþi-l, fii ai lui Israel, în faþa neamurilor, † cãci el v-a împrãºtiat printre ele * 4 ºi acolo v-a arãtat mãreþia sa. Preamãriþi-l înaintea tuturor vieþuitoarelor, † cãci el este Domnul ºi Dumnezeul nostru, * el este Tatãl nostru în veci de veci. 5 El vã pedepseºte pentru fãrãdelegea voastrã * ºi se îndurã iarãºi de toþi ºi vã strânge din toate neamurile * printre care aþi fost risipiþi. 6 Dacã vã veþi întoarce la el din toatã inima ºi din tot sufletul * ca sã împliniþi adevãrul în faþa lui, atunci el se va întoarce spre voi * ºi nu-ºi va mai ascunde faþa de la voi. Priviþi, aºadar, ce a fãcut pentru voi * ºi preamãriþi-l cu glas puternic. Binecuvântaþi-l pe Domnul dreptãþii * ºi preamãriþi-l pe regele veacurilor. Din þara în care mã aflu în exil eu îi aduc mulþumiri * ºi arãt puterea ºi maiestatea lui în faþa unui popor de pãcãtoºi. Convertiþi-vã, o, pãcãtoºilor, † sãvârºiþi dreptatea înaintea lui; * cine ºtie, poate va fi binevoitor ºi se va îndura de voi. 7 Eu ºi sufletul meu îl preaînãlþãm pe împãratul cerului * ºi sufletul meu tresaltã de bucurie în toate zilele vieþii mele. 8 Binecuvântaþi-l pe Domnul, toþi cei aleºi, † ºi cu toþii lãudaþi mãreþia lui! * Trãiþi zile de bucurie ºi preamãriþi-l pe Domnul! Ant. Lãudaþi-l pe Domnul, voi, suflete ale drepþilor, voi, sfinþi ºi îngeri, binecuvântaþi-l, aleluia. Ant. 3 Voi, coruri ale martirilor, lãudaþi-l pe Domnul în ceruri.
Laudele
13
Psalmul 32 (33) Laudã Providenþei Toate prin el s-au fãcut (In 1,3). 1 Bucuraþi-vã, drepþilor, în Domnul; * cei fãrã de prihanã se cuvine sã-i înalþe cântare de laudã. 2 Lãudaþi-l pe Domnul cu harpa; * cântaþi-i cu alãuta cu zece coarde. 3 Cântaþi-i o cântare nouã, * cântaþi cu mãiestrie ºi cu strigãte de veselie. 4 Cãci drept este cuvântul Domnului * ºi toate lucrãrile sale sunt vrednice de crezare. 5 El iubeºte dreptatea ºi adevãrul, * pãmântul este plin de bunãtatea Domnului. 6 Prin cuvântul Domnului au fost fãcute cerurile * ºi prin suflarea gurii lui, toate oºtirile sale. 7 El þine ca într-un burduf apele mãrii * ºi pune în vistierii abisurile. 8 Sã se teamã de Domnul tot pãmântul, * în faþa lui sã tremure toþi locuitorii lumii. 9 Cãci el a spus ºi toate s-au fãcut, * el a poruncit ºi toate au fost create. 10 Domnul destramã planurile naþiunilor, * el zãdãrniceºte hotãrârile popoarelor; 11 dar planul Domnului rãmâne în veci * ºi gândurile inimii sale din neam în neam. 12 Fericit este poporul al cãrui Dumnezeu este Domnul, * poporul pe care el ºi l-a ales ca moºtenire. 13 Domnul priveºte din ceruri, * el îi vede pe toþi fiii oamenilor. 14 Din locuinþa lui sfântã * îi cerceteazã pe toþi locuitorii pãmântului. 15 El singur a plãsmuit inimile lor * ºi le cunoaºte toate faptele. 16 Regele nu se salveazã prin mulþimea armatei, * nici cel viteaz nu scapã prin marea lui putere.
14
3 iunie, sfinþii Carol Lwanga ºi însoþitorii, martiri
17
Nu ajunge calul pentru a da mântuire * ºi, cu toatã puterea lui, nu poate izbãvi. 18 Iatã, ochii Domnului sunt îndreptaþi spre cei care se tem de el, * spre cei care nãdãjduiesc în mila lui, 19 ca sã scape de la moarte sufletele lor * ºi sã-i hrãneascã în timp de foamete. 20 Sufletul nostru îl aºteaptã pe Domnul; * pentru cã el este ajutorul ºi apãrãtorul nostru, 21 pentru cã în el se va bucura inima noastrã * ºi în numele lui cel sfânt ne-am pus nãdejdea. 22 Fie, Doamne, mila ta asupra noastrã, * precum ºi speranþa noastrã este în tine. Ant. Voi, coruri ale martirilor, lãudaþi-l pe Domnul în ceruri. 2Cor 1,3-5 LeCTuRA SCuRTã Binecuvântat sã fie Dumnezeu ºi Tatãl Domnului nostru Isus Cristos, Tatãl îndurãrilor ºi Dumnezeul oricãrei mângâieri, care ne mângâie în orice necaz al nostru ca sã putem ºi noi sã-i mângâiem pe cei care se aflã în orice necaz cu mângâierea cu care noi înºine suntem mângâiaþi de Dumnezeu. Cãci dupã cum prisosesc pãtimirile lui Cristos în noi, tot la fel, prin Cristos prisoseºte ºi mângâierea noastrã. ReSPONSORIuL SCuRT R. Cei drepþi * vor trãi în veac. Cei drepþi. V. Domnul este rãsplata lor de-a pururi. * Vor trãi în veac. Slavã Tatãlui. Cei drepþi. Ant. la Benedictus: Fericiþi cei prigoniþi pentru dreptate, cãci a lor este împãrãþia cerurilor. CâNTAReA dIN evANGheLIe – Benedictus Lc 1,68-79 Despre Mesia ºi Înaintemergãtorul sãu 68 Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, * pentru cã a vizitat ºi a rãscumpãrat poporul sãu,
Laudele
15
69
ºi ne-a înãlþat o putere de mântuire * în casa lui David, slujitorul sãu, 70 precum a promis prin gura sfinþilor sãi profeþi * care au fost în vechime, 71 sã ne mântuiascã de vrãjmaºii noºtri * ºi de mâna tuturor acelora care ne urãsc. 72 Astfel îºi aratã îndurarea faþã de pãrinþii noºtri * ºi îºi aduce aminte de legãmântul sãu cel sfânt. 73 De jurãmântul pe care l-a fãcut lui Abraham, pãrintele nostru, * cã ne va dãrui harul, 74 ca, eliberaþi din mâna duºmanilor noºtri, * sã-i slujim fãrã teamã, 75 în sfinþenie ºi dreptate, sub privirea lui, * în toate zilele vieþii noastre. 76 Iar tu, copile, profet al Celui Preaînalt te vei chema: * cãci vei merge înaintea Domnului sã pregãteºti cãile sale, 77 pentru a da poporului sãu cunoºtinþa mântuirii * întru iertarea pãcatelor, 78 prin iubirea îndurãtoare a Dumnezeului nostru, * cu care ne va vizita, Cel care Rãsare din înãlþime 79 ca sã lumineze pe cei care se aflã în întuneric ºi în umbra morþii * ºi sã îndrepte paºii noºtri pe calea pãcii. Slavã Tatãlui ºi Fiului * ºi Sfântului Duh. Precum era la început ºi acum ºi pururea * ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Fericiþi cei prigoniþi pentru dreptate, cãci a lor este împãrãþia cerurilor. RuGãCIuNeA uNIveRSALã Fraþilor, împreunã cu martirii care ºi-au dat viaþa pen tru cuvântul lui Dumnezeu, sã-l sãrbãtorim pe Mântui torul nostru, martorul credincios al Tatãlui: Doamne, ne-ai rãscumpãrat pentru Dumnezeu cu sângele tãu!
16
3 iunie, sfinþii Carol Lwanga ºi însoþitorii, martiri
Prin martirii tãi, care au îmbrãþiºat de bunãvoie moartea ca mãrturie pentru credinþã, – dã-ne, Doamne, adevãrata libertate a spiritului. (Doamne, ne-ai rãscumpãrat pentru Dumnezeu cu sângele tãu!) Prin martirii tãi, care ºi-au mãrturisit credinþa pânã la sânge, – dã-ne, Doamne, puritate ºi statornicie în credinþã. Prin martirii tãi, care au mers pe urmele tale purtând crucea, – dã-ne, Doamne, harul sã suportãm cu tãrie greutãþile vieþii. Prin martirii tãi, care ºi-au spãlat veºmintele în sângele Mielului, – dã-ne, Doamne, harul sã învingem toate ispitele trupului ºi ale lumii. Tatãl nostru. Rugãciunea de încheiere Dumnezeule, care ai rânduit ca sângele martirilor sã fie sãmânþa creºtinilor, fã, te rugãm, ca ogorul Bisericii tale, udat de sângele sfântului Carol ºi al tovarãºilor sãi, sã rodeascã necontenit un seceriº bogat spre gloria ta. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:
Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin. Ora medie V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.
Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia.
Ora medie
17
IMNuL O, Dumnezeule preasfânt, Luminã tu ne dai în zori, Iar la amiazã ne cobori, De sus, cãldurã pe pãmânt. Al patimii nãvalnic foc Tu stinge-l, Doamne, în noi toþi; Din inimi ura sã o scoþi ªi dragoste sã pui în loc. Sã fie Tatãl lãudat, ªi Fiul cel nãscut din el, ªi Duhul dragostei, la fel, Primeascã cinste ne-ncetat. Amin. PSALMOdIA Ant. Domnul i-a încununat cu coroana dreptãþii ºi le-a dãruit numele sfânt al slavei. Psalmul 118 (119),1-8 I (Aleph) Meditarea cuvântului lui Dumnezeu în lege Aceasta este iubirea lui Dumnezeu: sã pãzim poruncile lui (1In 5,3). 1 Fericiþi sunt cei neprihãniþi pe cale, * care umblã în legea Domnului. 2 Fericiþi sunt cei care pãzesc poruncile lui * ºi-l cautã din toatã inima. 3 Ei n-au sãvârºit fãrãdelege * ºi umblã pe cãile sale. 4 Tu ai dat învãþãturile tale * ca sã fie pãzite cu fidelitate. 5 O, de ar fi cãile mele statornice * în a pãzi orânduirile tale. 6 Atunci nu mã voi ruºina * dacã voi fi ascultat toate hotãrârile tale.
18
3 iunie, sfinþii Carol Lwanga ºi însoþitorii, martiri
7
Te voi lãuda cu inimã curatã, * cunoscând judecãþile tale drepte. 8 Vreau sã pãstrez orânduirile tale, * nu mã lãsa în pãrãsire! Psalmul 12 (13) Plângerea dreptului care se încrede în Domnul Dumnezeul speranþei sã vã umple de toatã bucuria (Rom 15,13). 2 Pânã când, Doamne, mã vei uita cu totul? * Pânã când îþi vei întoarce faþa de la mine? 3 Pânã când vei pune în sufletul meu neliniºti † ºi mâhnire în inima mea zi de zi? * Pânã când se va înãlþa duºmanul meu deasupra mea? 4 Priveºte, rãspunde-mi, Doamne, Dumnezeul meu! * Dã luminã ochilor mei ca sã nu mã cuprindã somnul morþii; 5 sã nu zicã vrãjmaºul meu: „L-am biruit!”; * ºi sã nu se bucure potrivnicii mei când mã clatin. 6 Eu am încredere în bunãtatea ta! † Inima mea tresaltã de bucurie pentru mântuirea ta! * Voi cânta Domnului pentru cã m-a copleºit cu daruri. Psalmul 13 (14) Nebunia celor fãrãdelege Unde s-a înmulþit pãcatul, s-a revãrsat cu prisosinþã harul (Rom 5,20). 1 A spus nebunul în inima sa: „Nu este Dumnezeu!” † S-au corupt, au sãvârºit lucruri oribile; * nu-i nimeni care sã facã binele. 2 Domnul din ceruri priveºte spre fiii oamenilor † ca sã vadã dacã este un înþelept, * vreunul care sã-l caute pe Dumnezeu.
Vesperele
19
3
Toþi au rãtãcit, s-au pervertit cu toþii; † nu-i nimeni care sã facã binele, * nu este nici mãcar unul. 4 Oare nu ºtiu toþi cei ce sãvârºesc fãrãdelegea, † care devoreazã poporul meu cum ar mânca o pâine * ºi pe Domnul nu l-au invocat? 5 Acolo vor tremura de spaimã, * cãci Dumnezeu este cu neamul celor drepþi. 6 Aþi râs de nãdejdea celui sãrman, * dar Domnul este refugiul sãu. 7 Cine va da din Sion mântuirea lui Israel? † Când va întoarce Domnul poporul sãu din robie, * va tresãlta Iacob ºi se va bucura Israel. Ant. Domnul i-a încununat cu coroana dreptãþii ºi le-a dãruit numele sfânt al slavei. LeCTuRA SCuRTã Cf. Evr 11,33 Sfinþii prin credinþã au cucerit regate, au înfãptuit dreptatea, au dobândit promisiunile în Cristos Isus, Domnul nostru. V. Tristeþea voastrã. R. Se va schimba în bucurie.
Rugãciunea de încheiere Dumnezeule, care ai rânduit ca sângele martirilor sã fie sãmânþa creºtinilor, fã, te rugãm, ca ogorul Bisericii tale, udat de sângele sfântului Carol ºi al tovarãºilor sãi, sã rodeascã necontenit un seceriº bogat spre gloria ta. Prin Cristos, Domnul nostru. R. Amin. Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:
Sã-l binecuvântãm pe Domnul. R. Mulþumim lui Dumnezeu. vesperele V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.
3 iunie, sfinþii Carol Lwanga ºi însoþitorii, martiri
20
Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNuL Astãzi cerul strãluceºte de mai multã frumuseþe, Pe martiri îi cântã sfinþii, cântã faptele mãreþe; Sã-i slãvim ºi noi pe cei ce-s mari eroi cu fire blândã, Sã-l slãvim pe-acela care dã martirilor izbândã. Cu duºmanii tãi, Cristoase, ei duc lupta cea mai sfântã, Pe pãmânt nimic nu-i miºcã ºi nimic nu-i înspãimântã; Nu urmeazã calea lumii pãcãtoase ºi haine, Ci, privind spre tine, Doamne, te urmeazã doar pe tine. Ucigându-i crud cãlãii, nu-i scutesc de vreo torturã; Muþi în faþa lor martirii tac din gurã ºi îndurã. Nu rostesc cuvinte rele, nici blesteme, nici sudalme, Ci pe cei care-i omoarã îi privesc cu feþe calme. Dar rãsplata pregãtitã în lãcaº de bucurie Care voce, care limbã, ar putea sã o descrie? Zac în locul de ruºine ucigaºii, pãcãtoºii; Ei domnesc cu tine-n slavã-ncununaþi de lauri roºii. Adorabilã Treime, noi suntem cuprinºi de silã Când vedem cât ne e viaþa de murdarã ºi sterilã; Stinge patimile care fãrã preget ne frãmântã ªi condu-ne la o viaþã mai curatã ºi mai sfântã. Amin. PSALMOdIA Ant. 1 Trupurile sfinþilor se odihnesc în pace, iar numele lor vor trãi în veci. Psalmul 114 (116 A) Îl iubesc pe Domnul, * pentru cã ascultã glasul rugãciunii mele. 2 El îºi pleacã urechea spre mine, * în ziua în care îl chem. 1
Vesperele
21
3
Mã strângeau lanþurile morþii * ºi mã cuprindeau spaimele infernului, mã chinuiau tristeþea ºi neliniºtea. † 4 Am invocat numele Domnului: * „Doamne, salveazã-mi sufletul!” 5 Domnul este milostiv ºi drept, * Dumnezeul nostru este plin de îndurare. 6 Domnul îi ocroteºte pe cei mici: * am fost umilit ºi el m-a mântuit. 7 Întoarce-te, suflete al meu, la odihna ta, * fiindcã Domnul þi-a fãcut bine. 8 El mi-a salvat sufletul de la moarte, † a ferit ochii mei de lacrimi, * picioarele mele de la cãdere. 9 Voi umbla înaintea Domnului * pe pãmântul celor vii. Ant. Trupurile sfinþilor se odihnesc în pace, iar numele lor vor trãi în veci. Ant. 2 Aceºtia sunt martorii fideli uciºi pentru cuvân tul lui Dumnezeu. Psalmul 115 (116 B) Eu mi-am pãstrat credinþa chiar ºi atunci când spuneam: * „Sunt foarte nefericit”. 11 Am spus în tulburarea mea: * „Tot omul este mincinos”. 12 Ce-i voi da în schimb Domnului * pentru tot binele pe care mi l-a fãcut? 13 Voi lua potirul mântuirii * ºi voi invoca numele Domnului. 14 Voi împlini fãgãduinþele fãcute Domnului * de faþã cu tot poporul sãu. 15 Lucru de preþ este în faþa Domnului * moartea credincioºilor sãi. 16 Ascultã-mã, Doamne, cãci sunt slujitorul tãu, * eu, slujitorul tãu, ºi fiul slujitoarei tale; 10
22
3 iunie, sfinþii Carol Lwanga ºi însoþitorii, martiri
tu ai sfãrâmat lanþurile mele. † Îþi voi aduce jertfã de laudã * ºi voi invoca numele Domnului. 18 Voi împlini fãgãduinþele fãcute Domnului * de faþã cu tot poporul sãu, 19 în curþile casei Domnului, * în mijlocul tãu, Ierusalime! Ant. Aceºtia sunt martorii fideli uciºi pentru cuvântul lui Dumnezeu. Ant. 3 Aceºtia sunt sfinþii care ºi-au jertfit trupul pentru legãmântul lui Dumnezeu ºi ºi-au spãlat veºmintele în sângele Mielului. 17
Cântarea Ap 4,11; 5,9b.10.12b Vrednic eºti, Doamne ºi Dumnezeul nostru, * sã primeºti gloria, cinstea ºi puterea, pentru cã tu ai creat toate, * ºi prin voinþa ta au fost create ºi existã! 5,9b Vrednic eºti, Doamne, sã primeºti cartea * ºi sã-i deschizi peceþile, cãci ai fost înjunghiat † ºi în sângele tãu ai rãscumpãrat pentru Dumnezeu * oameni din toate triburile, limbile, popoarele ºi naþiunile 10 ºi ai fãcut din ei o împãrãþie ºi preoþi pentru Dumnezeul nostru, * care vor domni pe pãmânt! 12b Vrednic este Mielul, care a fost înjunghiat, † sã primeascã puterea ºi bogãþia ºi înþelepciunea * ºi tãria ºi cinstea ºi gloria ºi binecuvântarea! Ant. Aceºtia sunt sfinþii care ºi-au jertfit trupul pentru legãmântul lui Dumnezeu ºi ºi-au spãlat veºmintele în sângele Mielului. 4,11
LeCTuRA SCuRTã 1Pt 4,13-14 Preaiubiþilor, întrucât participaþi la suferinþele lui Cristos, bucuraþi-vã, ca sã puteþi tresãlta de bucurie ºi
Vesperele
23
la arãtarea gloriei lui. Dacã sunteþi batjocoriþi în numele lui Cristos, fericiþi sunteþi, pentru cã Duhul mãririi ºi al lui Dumnezeu se odihneºte peste voi. ReSPONSORIuL SCuRT R. Bucuraþi-vã în Domnul * ºi veseliþi-vã, drepþilor! Bucuraþi-vã. V. Strigaþi de bucurie, toþi cei curaþi cu inima * ºi veseliþi-vã, drepþilor! Slavã Tatãlui. Bucuraþi-vã. Ant. la Magnificat: Se bucurã în ceruri sufletele sfinþilor pentru cã au mers pe urmele lui Cristos. Ei ºi-au vãrsat sângele pentru iubirea lui ºi de aceea vor domni cu Cristos în veci. CâNTAReA dIN evANGheLIe – Magnificat Lc 1,46-55 Tresãltarea de bucurie a sufletului în Domnul 46 Sufletul meu * îl preamãreºte pe Domnul 47 ºi duhul meu tresaltã de bucurie * în Dumnezeu, mântuitorul meu, 48 cãci a privit la smerenia slujitoarei sale. * Iatã, de acum toate popoarele mã vor numi fericitã, 49 cãci mi-a fãcut lucruri mari Cel Atotputernic, * ºi numele lui e sfânt. 50 Milostivirea lui rãmâne din neam în neam * peste cei ce se tem de el. 51 A arãtat puterea braþului sãu, * i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor, 52 i-a dat jos de pe tron pe cei puternici * ºi i-a înãlþat pe cei smeriþi; 53 pe cei flãmânzi i-a copleºit cu bunuri, * iar pe cei bogaþi i-a lãsat cu mâinile goale. 54 L-a sprijinit pe Israel, slujitorul sãu, * amintindu-ºi de îndurarea sa, 55 dupã cum a promis pãrinþilor noºtri, * lui Abraham ºi urmaºilor lui în veci.
24
3 iunie, sfinþii Carol Lwanga ºi însoþitorii, martiri
Slavã Tatãlui ºi Fiului * ºi Sfântului Duh. Precum era la început ºi acum ºi pururea * ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Se bucurã în ceruri sufletele sfinþilor pentru cã au mers pe urmele lui Cristos. Ei ºi-au vãrsat sângele pentru iubirea lui ºi de aceea vor domni cu Cristos în veci. RuGãCIuNeA uNIveRSALã În ceasul în care regele martirilor ºi-a oferit viaþa la cina cea de tainã ºi ºi-a dat-o pe cruce, sã-i mulþumim, spunând: Te adorãm, Doamne! Te adorãm, Doamne, pentru cã ne-ai iubit pânã la sfârºit, Mântuitorul nostru, izvorul ºi exemplul oricãrui martiriu: Te adorãm, Doamne! Pentru cã i-ai chemat la rãsplata vieþii pe toþi pãcãtoºii care se cãiesc: Te adorãm, Doamne! Pentru cã i-ai încredinþat Bisericii tale puterea sã ofere sângele noului ºi veºnicului legãmânt, vãrsat spre iertarea pãcatelor: Te adorãm, Doamne! Pentru cã în aceastã zi ne-ai dat harul de a persevera în credinþã: Te adorãm, Doamne! Pentru cã le-ai dat multor fraþi ai noºtri sã fie pãrtaºi de moartea ta rãscumpãrãtoare: Te adorãm, Doamne! Tatãl nostru. Rugãciunea de încheiere Dumnezeule, care ai rânduit ca sângele martirilor sã fie sãmânþa creºtinilor, fã, te rugãm, ca ogorul Bisericii tale, udat de sângele sfântului Carol ºi al tovarãºilor sãi, sã rodeascã necontenit un seceriº bogat spre gloria ta. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:
Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin.
Completoriul
25
Completoriul V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.
Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNuL Salvator al omenirii, o, Isuse, tu, Cuvântul Tatãlui din înãlþime, care-ai pãrãsit mormântul, Tu, luminã din luminã, ce reverºi cereasca-þi razã Peste cei ce te urmeazã ºi-i pãstrezi în sfântã pazã, Ziditorule a toate, ce-ai aprins pe cer un soare, Rânduind ca, dupã ziuã, iarãºi noaptea sã coboare, Fã ca trupurile noastre obosite, fãrã vlagã, Din odihna dulce-a nopþii, iarãºi forþele sã-ºi tragã. Tu pe principele morþii izbutit-ai a-l înfrânge; Nu lãsa sã-i cadã pradã cei salvaþi prin scumpu-þi sânge. Cu putere izgoneºte-l de la noi în prag de noapte, Nu-l lãsa sã ne înºele cu-ale lui viclene ºoapte, Ca în timp ce trupul noastru îºi petrece somnu-n pace ªi în timp ce mintea noastrã energiile-ºi reface, Inima ce þie-þi bate sã rãmânã pururi treazã, Sã vegheze cum în ceruri îngerii mereu vegheazã. Tu primeºte-ne, Cristoase, cântul inimii sincere, Ce-þi aducem azi cu toþii pentru sfânta înviere. Pentru Tatãl, de asemeni, glasul nostru azi rãsunã, Duhul Sfânt, prin cântul nostru, cinste aibã împreunã. Amin. PSALMOdIA Ant. Aleluia, aleluia, aleluia! Psalmul 87 (88) Rugãciunea unui om grav bolnav
26
3 iunie, sfinþii Carol Lwanga ºi însoþitorii, martiri
Acesta este ceasul vostru ºi puterea întunericului (Lc 22,53). 2 Doamne, Dumnezeul mântuirii mele, * zi ºi noapte strig înaintea ta. 3 Rugãciunea mea sã ajungã înaintea ta, * pleacã-þi urechea la strigãtul meu. 4 Cãci sufletul meu e sãtul de rele * ºi viaþa mea se apropie de locuinþa morþilor. 5 Sunt numãrat printre cei care coboarã în groapã, * sunt ca un om care nu mai are putere. 6 Stau întins printre cei morþi, * ca cei uciºi, culcaþi în mormânt, de care nu-þi mai aduci aminte * ºi pe care mâna ta i-a pãrãsit. 7 M-ai aruncat în groapa cea mai adâncã, * în întuneric ºi în umbra morþii. 8 Mânia ta apasã asupra mea * ºi toate valurile tale le-ai prãvãlit peste mine. 9 Ai îndepãrtat pe cunoscuþii mei de la mine, * m-ai fãcut urâciune înaintea lor. Sunt închis ºi nu pot ieºi, * 10 ochii mei s-au stins de suferinþã. Toatã ziua strig cãtre tine, Doamne, * ºi-mi întind mâinile spre tine! 11 Oare pentru cei morþi ai sã faci minuni? * Sau se vor scula umbrele sã te laude? 12 Se vorbeºte oare în mormânt despre bunãtatea ta * ºi despre fidelitatea ta în locul pierzãrii? 13 Sunt cunoscute oare minunile tale în întuneric * ºi dreptatea ta în þara uitãrii? 14 Dar eu strig cãtre tine, Doamne, * de dimineaþã rugãciunea mea se înalþã la tine. 15 Pentru ce, Doamne, respingi sufletul meu? * Pentru ce îmi ascunzi faþa ta? 16 Eu sunt sãrac ºi în prag de moarte încã din tinereþe; * sunt sfârºit, oprimat de spaimele tale. 17 Peste mine au trecut mâniile tale * ºi înfricoºãrile tale m-au nimicit. 18 M-au înconjurat ca apa ziua întreagã * ºi toate împreunã se revarsã peste mine.
Completoriul 19
27
Ai îndepãrtat de la mine pe prieten ºi vecin * ºi întunecimile sunt cunoscuþii mei. Ant. Aleluia, aleluia, aleluia!
LeCTuRA SCuRTã Cf. Ier 14,9b Tu eºti în mijlocul nostru, Doamne, ºi numele tãu este invocat asupra noastrã; nu ne pãrãsi, Doamne, Dumnezeul nostru! ReSPONSORIuL SCuRT R. În mâinile tale, Doamne, încredinþez sufletul meu. * Aleluia, aleluia! În mâinile tale. V. Ne-ai rãscumpãrat, Doamne, Dumnezeul adevãrului. * Aleluia, aleluia! Slavã Tatãlui. În mâinile tale. Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocroteºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã ne odihnim în pace, aleluia. CâNTAReA dIN evANGheLIe – nunc diMittis Lc 2,29-32 Cristos - lumina neamurilor ºi slava lui Israel 29 Acum slobozeºte pe slujitorul tãu, Stãpâne, * dupã cuvântul tãu, în pace, 30 cãci au vãzut ochii mei * mântuirea ta, 31 pe care ai pregãtit-o * înaintea tuturor popoarelor, 32 luminã spre luminarea neamurilor * ºi slava poporului tãu, Israel. Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocroteºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã ne odihnim în pace, aleluia. Rugãciunea de încheiere Dumnezeule atotputernic, dãruieºte-ne, te rugãm, harul sã fim atât de strâns uniþi cu Fiul tãu unul-nãscut în moartea ºi îngroparea sa, încât sã ne învrednicim a
3 iunie, sfinþii Carol Lwanga ºi însoþitorii, martiri
28
învia împreunã cu el la o viaþã nouã. El, care vieþuieºte ºi domneºte în vecii vecilor. R. Amin. Apoi se spune binecuvântarea, chiar ºi atunci când se recitã în particular:
Noapte liniºtitã ºi sfârºit bun sã ne dea nouã atotputernicul Dumnezeu. R. Amin. Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria Apoi se spune una dintre urmãtoarele antifone:
Bucurã-te, Regina cerului, aleluia, cãci acela pe care ai fost vrednicã sã-l porþi, aleluia a înviat precum a zis, aleluia! Roagã-te pentru noi lui Dumnezeu, aleluia! Sau:
Te bucurã, a cerului Reginã, A îngerilor Doamnã ºi Stãpânã. Tu-ai odrãslit mlãdiþa mântuirii ªi poartã eºti luminii nemuririi! Te bucurã, Fecioarã preaslãvitã, Decât fãptura toatã mai mãritã! Te salutãm, a cerului minune; Du la Cristos a noastrã rugãciune! Sau:
Bucurã-te, Reginã, Maica milei, viaþa, mângâierea ºi speranþa noastrã, bucurã-te! Cãtre tine strigãm, surghiuniþii fii ai Evei; cãtre tine suspinãm, gemând ºi plângând în aceastã vale de lacrimi. Aºadar, Mijlocitoarea noastrã, întoarce spre noi ochii tãi cei milostivi ºi, dupã surghiunul acesta, aratã-ni-l nouã pe Isus, binecuvântatul rod al trupului tãu. O milostivã, o blândã, o dulce Fecioarã Marie!
Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria
Sau:
Sub ocrotirea ta alergãm, sfântã Nãscãtoare de Dumnezeu. Nu ne dispreþui rugãciunile în nevoile noastre, ci ne mântuieºte pururea de toate primejdiile, Fecioarã slãvitã ºi binecuvântatã. Amin.
29