06-06-2011 by Breviar 2011

LUNI SÃPTÃMÂNA A VII-A A PAªTELUI Invitatoriul V. Doamne, deschide-mi buzele. R. ªi gura mea va vesti lauda ta.

Ant. Domnul a înviat cu adevãrat, aleluia! Psalmul 94 (95) Chemare la preamãrirea lui Dumnezeu Îndemnaþi-vã unii pe alþii în fiecare zi, pânã când putem zice: „Astãzi!” (Evr 3,13). 1 Veniþi sã cântãm cu veselie Domnului, sã strigãm cu bucurie cãtre stânca mântuirii noastre! 2 Sã mergem înaintea lui cu cântece de laudã ºi în cântãri de psalmi sã-l preamãrim! 3 Cãci mare Dumnezeu este Domnul ºi mare împãrat peste toþi zeii; 4 în mâna lui sunt adâncurile pãmântului ºi ale lui sunt înãlþimile munþilor; 5 a lui este marea, cãci el a fãcut-o, ºi mâinile lui au plãsmuit uscatul. 6 Veniþi sã ne închinãm ºi sã ne plecãm în faþa lui ºi sã îngenunchem înaintea Domnului, creatorul nostru, 7 cãci el este Dumnezeul nostru, iar noi suntem poporul pe care el îl pãstoreºte, turma pe care mâna lui o cãlãuzeºte. 8 O, de aþi asculta astãzi glasul lui: „Nu vã împietriþi inimile ca la Meriba, ca în ziua de la Massa, în pustiu; 9 acolo m-au ispitit pãrinþii voºtri, m-au pus la încercare, deºi au vãzut lucrãrile mele.

Luni, sãptãmâna a VII-a din timpul pascal

2 10

Patruzeci de ani m-a dezgustat neamul acesta; de aceea am zis: Este un popor cu inima rãtãcitã, 11 nu au cunoscut cãile mele; de aceea am jurat în mânia mea: Nu vor intra în odihna mea!” Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Domnul a înviat cu adevãrat, aleluia! Psalmul cu antifona sa se poate eventual omite, dacã Invitatoriul se spune înainte de Laude.

Oficiul lecturilor V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL

Marea ta împãrãþie, o, Cristoase, tot pãmântu-i; Tu ai coborât din ceruri peste noi, ca sã ne mântui. Rãstignit fiind pe cruce, ai schimbat a noastrã soartã Iar prin sfânta înviere, însãºi moartea este moartã. Urci acum din nou la ceruri, unde îngerii te-aºteaptã, Unde Tatãl te primeºte ca sã-þi dea rãsplata dreaptã. Lângã el pe tron te-aºazã ºi-i zorit pe cap sã-þi punã Semnul marii biruinþe, a victoriei cununã. El te face Domn a toate ºi îþi dã un mare nume, Ca atunci când se rosteºte, tot ce are viaþã-n lume ªi în ceruri, ºi-n adâncuri, sã se-ndrepte cãtre tine, Cu smeritã-ngenunchere, sã se plece, sã se-nchine. Se uimesc, vãzând din ceruri, oastea cetelor de îngeri Cã pãmântul nu mai este valea jalnicã de plângeri;

Oficiul lecturilor

Omenirea ce-a-ntinat-o primul om fãcut din tinã E salvatã, peste dânsa Omul-Dumnezeu dominã. O, Cristoase, tuturora sã ne fii pentru vecie ªi speranþã, ºi rãsplatã, ºi izvor de bucurie. Orice falsã bucurie ce de tine ne separã Sã ne fie, când ne-mbie, neplãcutã ºi amarã. Ne simþim plini de pãcate, slãbiciunea noastrã-i mare, Dar sperãm cu umilinþã de la tine îndurare. Tu ne iartã orice vinã cu-al tãu har ºi cu-a ta milã, Ocroteºte ºi-ntãreºte firea noastrã cea fragilã. ªtim cã tu vei þine-odatã judecatã-nfricoºatã; Fã sã fim gãsiþi atuncea fãrã vinã, fãrã patã. Mintea noastrã ne-o înalþã, dorul nostru ni-l menþine Cãtre sfintele lãcaºuri pregãtite-n cer de tine. Slavã, cinste ºi mãrire îþi aducem fiecare O, Cristoase, rege-al nostru, azi, de sfânta Înãlþare. Slavã fie în vecie, þie, veºnice Pãrinte. Îþi aducem preamãrire þie, Duhule Preasfinte. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Domnul stãpâneºte îmbrãcat în maiestate, aleluia! † Psalmul 92 (93) Mãreþia Creatorului Domnul, Dumnezeul nostru, Cel Atotputernic, ºi-a început domnia. Sã ne bucurãm, sã ne veselim ºi sã-l preamãrim (Ap 19,6.7). 1 Domnul stãpâneºte îmbrãcat în maiestate, * † Domnul s-a îmbrãcat, s-a încins cu putere. A pus pãmântul pe temelii solide, * ca sã nu se clatine. 2 Din vremuri strãvechi este aºezat scaunul tãu de domnie: * tu eºti din veºnicie!

Luni, sãptãmâna a VII-a din timpul pascal

Au înãlþat râurile, Doamne, † au înãlþat râurile glasul lor, * au înãlþat râurile vuietul lor. 4 Dar mai puternic decât vuietul apelor nenumãrate † ºi decât vuietul valurilor puternice ale mãrii * este Domnul, în înaltul cerului. 5 Mãrturiile tale sunt cu totul adevãrate, * sfinþenia este podoaba casei tale, Doamne, în vecii vecilor. Ant. Domnul stãpâneºte îmbrãcat în maiestate, aleluia! Ant. 2 Fãptura va fi eliberatã spre libertatea gloriei fiilor lui Dumnezeu, aleluia! Cântarea

Dan 3,57-88.56

Toatã fãptura sã-l laude pe Domnul Aduceþi laudã Dumnezeului nostru, voi, toþi slujitorii lui! (Ap 19,5). 57 Binecuvântaþi-l, toate lucrãrile Domnului, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci! 58 Binecuvântaþi-l, ceruri, pe Domnul, * 59 binecuvântaþi-l, îngeri ai Domnului, pe Domnul! 60 Binecuvântaþi-l, toate apele care sunteþi deasupra cerului, pe Domnul, * 61 sã-l binecuvânteze orice putere pe Domnul! 62 Binecuvântaþi-l, soare ºi lunã, pe Domnul, * 63 binecuvântaþi-l, stele ale cerului, pe Domnul! 64 Binecuvântaþi-l, ploi ºi rouã, pe Domnul, * 65 binecuvântaþi-l, toate vânturile, pe Domnul! 66 Binecuvântaþi-l, foc ºi cãldurã, pe Domnul, * 67 binecuvântaþi-l, frig ºi arºiþã, pe Domnul! 68 Binecuvântaþi-l, rouã ºi chiciurã, pe Domnul, * 69 binecuvântaþi-l, ger ºi îngheþ, pe Domnul! 70 Binecuvântaþi-l, gheþuri ºi zãpezi, pe Domnul, * 71 binecuvântaþi-l, nopþi ºi zile, pe Domnul!

Oficiul lecturilor

Binecuvântaþi-l, luminã ºi întuneric, pe Domnul, * binecuvântaþi-l, fulgere ºi nori, pe Domnul! 74 Sã-l binecuvânteze pãmântul pe Domnul, * sã-l laude ºi sã-l preamãreascã în veci! 75 Binecuvântaþi-l, munþi ºi dealuri, pe Domnul, * 76 binecuvântaþi-l, tot ce rãsare pe pãmânt, pe Domnul! 77 Binecuvântaþi-l, mãri ºi râuri, pe Domnul, * 78 binecuvântaþi-l, izvoare, pe Domnul! 79 Binecuvântaþi-l, balene ºi tot ce miºcã în ape, pe Domnul, * 80 binecuvântaþi-l, toate pãsãrile cerului, pe Domnul! 81 Binecuvântaþi-l, fiare ºi dobitoace, pe Domnul, * 82 binecuvântaþi-l, voi, fii ai oamenilor, pe Domnul! 83 Binecuvânteazã-l, Israele, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci! 84 Binecuvântaþi-l, preoþi ai Domnului, pe Domnul, * 85 binecuvântaþi-l, slujitori ai Domnului, pe Domnul! 86 Binecuvântaþi-l, duhuri ºi suflete ale drepþilor, pe Domnul, * 87 binecuvântaþi-l, sfinþi ºi smeriþi cu inima, pe Domnul! 88 Binecuvântaþi-l, voi, Anania, Azaria ºi Misael, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci! Sã binecuvântãm pe Tatãl ºi pe Fiul ºi pe Duhul Sfânt, * sã-l lãudãm ºi sã-l preamãrim în veci! 56 Binecuvântat eºti în tãria cerului, * vrednic de laudã ºi preamãrit în veci! 73

La sfârºitul acestei cântãri nu se spune Slavã Tatãlui.

Ant. Fãptura va fi eliberatã spre libertatea gloriei fiilor lui Dumnezeu, aleluia! Ant. 3 Preamãrit este numele Domnului peste pãmânt ºi peste cer, aleluia!

Luni, sãptãmâna a VII-a din timpul pascal

Psalmul 148 Cântarea lui Dumnezeu creatorul Binecuvântare ºi cinste ºi slavã ºi putere în vecii vecilor celui care ºade pe tron ºi Mielului (Ap 5,13). 1 Lãudaþi-l pe Domnul din ceruri, * lãudaþi-l întru cei de sus! 2 Lãudaþi-l, voi, toþi îngerii lui, * lãudaþi-l, toate oºtirile sale! 3 Lãudaþi-l, soare ºi lunã, * lãudaþi-l, toate stelele strãlucitoare! 4 Lãudaþi-l, voi, cerurile cerurilor, * ºi apele toate care sunt mai presus de ceruri! 5 Sã laude numele Domnului, * cãci el a poruncit ºi au fost create, 6 le-a statornicit în veci ºi în vecii vecilor, * le-a rânduit o lege care nu va trece. 7 Lãudaþi-l pe Domnul, voi, cei de pe pãmânt, * monºtrii mãrii ºi toate adâncurile, 8 focul ºi grindina, zãpada ºi ceaþa, * vântul furtunii, care împlineºte cuvântul lui, 9 munþii ºi toate dealurile, * pomii roditori ºi toþi cedrii, 10 fiarele ºi toate animalele, * reptilele ºi pãsãrile înaripate! 11 Regii pãmântului ºi toate popoarele, * conducãtorii ºi toþi judecãtorii pãmântului, 12 tineri ºi fecioare, bãtrâni ºi copii, † 13 sã laude numele Domnului, * pentru cã numai numele lui este vrednic de toatã lauda. Mãreþia lui este mai presus de pãmânt ºi de ceruri. * 14 El a înãlþat puterea poporului sãu spre lauda tuturor credincioºilor sãi, * a fiilor lui Israel, poporul care îi stã aproape. Ant. Preamãrit este numele Domnului peste pãmânt ºi peste cer, aleluia!

Oficiul lecturilor

V. Inima mea ºi trupul meu, aleluia! R. Vor tresãlta în Dumnezeul cel viu, aleluia!

LECTURA ÎNTÂI Din Scrisoarea întâi a sfântului apostol Ioan

4,1-10

Dumnezeu ne iubeºte Iubiþilor, sã nu daþi crezare oricãrui duh, ci verificaþi duhurile dacã sunt de la Dumnezeu, cãci mulþi profeþi falºi au apãrut în lume. 2 Prin aceasta cunoaºteþi Duhul lui Dumnezeu: orice duh care îl mãrturiseºte pe Isus Cristos venit în trup este de la Dumnezeu. 3 Dar orice duh care nu-l mãrturiseºte pe Isus nu este de la Dumnezeu. Acesta este duhul lui Anticrist, despre care aþi auzit cã vine; ºi acum este deja în lume. 4 Copii, voi sunteþi de la Dumnezeu ºi i-aþi învins pe aceºtia, pentru cã cel care este în voi este mai mare decât cel care este în lume. 5 Ei sunt din lume, de aceea, vorbesc ca din lume, iar lumea îi ascultã. 6 Noi suntem din Dumnezeu. Cine-l cunoaºte pe Dumnezeu ne ascultã. Cel care nu este din Dumnezeu nu ne ascultã. Din aceasta cunoaºtem Duhul adevãrului ºi duhul rãtãcirii. 7 Iubiþilor, sã ne iubim unii pe alþii, pentru cã iubirea este de la Dumnezeu ºi oricine iubeºte este nãscut din Dumnezeu ºi-l cunoaºte pe Dumnezeu. 8 Cine nu iubeºte nu l-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru cã Dumnezeu este iubire. 9 Prin aceasta s-a arãtat iubirea lui Dumnezeu în noi: Dumnezeu l-a trimis în lume pe Fiul sãu unul-nãscut, ca sã trãim prin el. 10 În aceasta constã iubirea: nu noi l-am iubit pe Dumnezeu, ci el ne-a iubit ºi l-a trimis pe Fiul sãu ca jertfã de ispãºire pentru pãcatele noastre. 1

RESPONSORIUL 1In 4,9; In 3,16 R. Prin aceasta s-a arãtat iubirea lui Dumnezeu în noi: Dumnezeu l-a trimis în lume pe Fiul sãu unul-nãscut, * pentru ca oricine crede în el sã aibã viaþa veºnicã, aleluia!

Luni, sãptãmâna a VII-a din timpul pascal

V. Atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât l-a dat pe Fiul sãu unul-nãscut, * pentru ca.

LECTURA A DOUA Din Catehezele sfântului Ciril de Ierusalim, episcop (Cat. 16, despre Duhul Sfânt 1, 11-12.16: PG 33, 931-935.939-942)

Apa cea vie a Duhului Sfânt Apa pe care i-o voi da eu va deveni în el izvor de apã care þâºneºte spre viaþa veºnicã (In 4,14). O specie nouã de apã care dã viaþã ºi þâºneºte, dar þâºneºte numai pentru cel care este vrednic de ea. Pentru ce motiv este numit apã harul Duhului? Desigur, pentru cã toate au nevoie de apã. Apa este generatoare a plantelor ºi a animalelor. Apa de ploaie coboarã din cer. Coboarã întotdeauna în acelaºi mod ºi formã, dar produce efecte multiforme. Unul este efectul produs în palmier, altul în viþa de vie ºi aºa în toate lucrurile, deºi este mereu de o singurã naturã ºi nu poate sã fie diferitã de ea însãºi. Într-adevãr, ploaia nu coboarã diferitã, nu se schimbã pe sine însãºi, ci se adapteazã exigenþelor fiinþelor care o primesc ºi devine pentru fiecare dintre ele acel dar providenþial de care au nevoie. În acelaºi mod, ºi Duhul Sfânt, deºi este unic ºi cu o singurã formã ºi indivizibil, împarte fiecãruia harul aºa cum voieºte. Dupã cum un copac uscat, primind apã, înmugureºte din nou, tot aºa, sufletul pãcãtos, fãcut vrednic de darul Duhului Sfânt prin pocãinþã, rodeºte ciorchini de dreptate. Duhul aparþine unei singure substanþe însã, din dispoziþie divinã ºi în numele lui Cristos, realizeazã efecte multiple. Într-adevãr, se foloseºte de limba unuia pentru înþelepciune. Lumineazã mintea altuia cu profeþia. Unuia îi conferã puterea de a alunga diavolii, altuia îi dãruieºte darul de a interpreta Scripturile divine. Întãreºte temperanþa acestuia, în timp ce pe acela îl învaþã milostivirea. Îi inspirã unui credincios practica postului, altora le inspirã forme ascetice diferite. Existã dintre aceia care

Oficiul lecturilor

învaþã de la el înþelepciunea în lucrurile vremelnice ºi care chiar primesc de la el puterea de a accepta martiriul. Duhul produce în unul un efect, în altul produce unul diferit, deºi rãmâne egal cu sine însuºi, dupã cum este scris: Fiecãruia îi este datã manifestarea Duhului spre binele tuturor (1Cor 12,7). Venirea sa este blândã ºi uºoarã, prezenþa sa este plãcut mirositoare ºi suavã, jugul sãu este foarte uºor. Sosirea sa este precedatã de razele strãlucitoare ale luminii ºi ale ºtiinþei. Soseºte ca un frate ºi ocrotitor. Într-adevãr, el vine sã salveze, sã vindece, sã înveþe, sã îndemne, sã întãreascã ºi sã mângâie. Înainte de toate, el lumineazã mintea celui care îl primeºte ºi, apoi, ºi pe a altora, prin intermediul acestuia. Dupã cum acela care mai înainte se gãsea în întuneric, la apariþia neprevãzutã a soarelui, primeºte lumina în ochiul trupului ºi ceea ce nu vedea mai înainte acum vede clar, tot aºa, ºi acela care a fost considerat vrednic de darul Duhului Sfânt este luminat în suflet ºi, ridicat deasupra omului, vede lucruri pe care mai înainte nu le cunoºtea. RESPONSORIUL 1Cor 12,6-7.27 R. Sunt diferite lucrãri, dar este acelaºi Dumnezeu care lucreazã toate în toþi. * Fiecãruia îi este datã manifestarea Duhului spre binele tuturor, aleluia! V. Voi sunteþi trupul lui Cristos ºi mãdulare, fiecare în parte. * Fiecãruia. Rugãciunea de încheiere Sã coboare peste noi puterea Duhului Sfânt, Doamne, ca sã pãstrãm cu fidelitate în cuget voinþa ta ºi sã o facem cunoscutã printr-o viaþã sfântã. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:

Sã-l binecuvântãm pe Domnul. R. Mulþumim lui Dumnezeu.

Luni, sãptãmâna a VII-a din timpul pascal

Laudele V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Iatã-apare aurora Zilei, scumpã tuturora; Domnu-n norul de luminã Intrã-n slava sa divinã. Este pus în lanþ Satana; Glorioasã este rana Ce Isus în cer i-aratã Celui care-i este Tatã. De speranþã-i plin misterul; Se deschide iarãºi cerul. Pentru unul fiecare Azi e zi de înãlþare. Este ziua bucuriei; Fiul unic al Mariei, Cel ucis pe cruce, iatã-l, E primit în cer de Tatãl. Mulþumire se cuvine Celui ce-a purtat cu sine Spre lãcaºurile sfinte Dorul nostru cel fierbinte. Cerul este-n sãrbãtoare, Tot pãmântul e în floare; Bucuria noastrã-i mare Azi, de sfânta Înãlþare. Ale noastre rugi pioase Tu primeºte-le, Cristoase. Slavã þie, pe vecie, Vie-a ta împãrãþie. Amin.

Laudele

PSALMODIA Ant. 1 M-ai veselit, Doamne, ºi pentru lucrarea mâinilor tale voi tresãlta de bucurie, aleluia! Psalmul 91 (92) Lauda Creatorului Cântãm laude pentru faptele minunate ale Fiului unul-nãscut (sf. Atanasiu). 2 Cât de frumos este sã-l lãudãm pe Domnul, * sã cântãm numele tãu, Preaînalte, 3 sã vestim de dimineaþã îndurarea ta * ºi, noaptea, fidelitatea ta, 4 cu lira cu zece coarde ºi cu harpa, * cu cântare de alãutã. 5 Pentru cã mã faci sã mã bucur, Doamne, pentru faptele tale, * voi tresãlta de bucurie pentru lucrarea mâinilor tale. 6 Cât de mari sunt lucrãrile tale, Doamne, * ºi cât de adânci sunt gândurile tale! 7 Omul nepriceput nu va cunoaºte * ºi cel fãrã de minte nu va înþelege aceasta. 8 Chiar dacã pãcãtoºii vor creºte ca iarba * ºi fãcãtorii de rele înfloresc, ei vor fi nimiciþi pentru totdeauna, * 9 iar tu, Doamne, eºti preaînalt în veºnicie! 10 Cãci, iatã, duºmanii tãi, Doamne, † iatã, duºmanii tãi vor pieri * ºi se vor risipi toþi fãcãtorii de rele. 11 Dar tu înalþi fruntea mea ca pe aceea a unui zimbru, * torni asupra mea untdelemn proaspãt; 12 ochiul meu priveºte de sus la duºmanii mei † ºi urechile mele aud lucruri înfricoºãtoare * despre cei ce se ridicã împotriva mea. 13 Cel drept va înflori ca un palmier, * va creºte ca un cedru din Liban.

Luni, sãptãmâna a VII-a din timpul pascal

Cei plantaþi în casa Domnului * vor înflori în curþile Dumnezeului nostru. 15 Ei aduc roade ºi la bãtrâneþe, * îºi pãstreazã seva ºi prospeþimea, 16 ca sã vesteascã: * „Domnul, stânca mea, este drept, în el nu este nedreptate”. Ant. M-ai veselit, Doamne, ºi pentru lucrarea mâinilor tale voi tresãlta de bucurie, aleluia! Ant. 2 Eu nimicesc ºi tot eu dau viaþã, spune Domnul; eu lovesc ºi tot eu tãmãduiesc, aleluia! Cântarea Dt 32,1-12 Binefacerile lui Dumnezeu faþã de popor De câte ori am vrut sã adun pe fiii tãi aºa cum îºi adunã gãina puii sub aripi! (Mt 23,37). 1 Ascultaþi, cerurilor, ºi voi vorbi! * Ascultã, pãmântule, cuvintele gurii mele! 2 Ca ploaia sã picure învãþãtura mea, * ca roua sã curgã cuvintele mele, ca burniþa peste iarbã * ºi ca ropotul de ploaie peste grâne. 3 Cãci voi invoca numele Domnului: * preamãriþi-l pe Dumnezeul nostru! 4 El este stânca: lucrãrile lui sunt desãvârºite, * toate cãile lui sunt dreptate. Domnul este credincios ºi în el nu este nedreptate; * el este drept ºi nepãrtinitor. 5 Ei au pãcãtuit împotriva lui; † ei nu-i mai sunt fii prin purtarea lor, * ci neam îndãrãtnic ºi ticãlos. 6 Aºa rãsplãtiþi voi Domnului, * popor nechibzuit ºi fãrã minte? Oare nu este el pãrintele tãu, * cel care te-a creat, te-a plãsmuit ºi te-a întemeiat? 7 Aminteºte-þi de zilele de odinioarã, * socoteºte anii, generaþie dupã generaþie,

Laudele

întreabã-l pe tatãl tãu ºi-þi va spune, * întreabã-i pe bãtrâni ºi-þi vor povesti. 8 Când Cel Preaînalt a separat popoarele, * când i-a împrãºtiat pe fiii lui Adam, el a stabilit hotarele popoarelor * dupã numãrul fiilor lui Israel; 9 cãci partea Domnului este poporul sãu, * Iacob este partea lui de moºtenire. 10 L-a gãsit în pãmânt pustiu, * într-un loc înfricoºãtor plin de urlete sãlbatice; ºi l-a apãrat, l-a îngrijit ºi l-a pãzit * ca pe lumina ochilor. 11 Precum vulturul care-ºi învaþã puii sã zboare, * zburând deasupra lor îºi întinde aripile, ºi-a întins aripile ºi l-a ridicat, * l-a purtat pe aripile sale. 12 Numai Domnul singur a fost conducãtorul lui: * nici un dumnezeu strãin nu i-a fost alãturi. Ant. Eu nimicesc ºi tot eu dau viaþã, spune Domnul; eu lovesc ºi tot eu tãmãduiesc, aleluia! Ant. 3 Cu slavã ºi cu cinste l-ai încununat pe Unsul tãu, aleluia! Psalmul 8 Maiestatea lui Dumnezeu ºi demnitatea omului Toate le-a pus sub picioarele lui iar pe el l-a rânduit cap peste Biserica întreagã (Ef 1,22). 2 Doamne, Dumnezeul nostru, * cât de minunat este numele tãu pe tot pãmântul! Slava ta se înalþã * mai presus de ceruri. 3 Din gura copiilor ºi a pruncilor † þi-ai pregãtit laudã împotriva vrãjmaºilor tãi, * ca sã-i nimiceºti pe cel rãzvrãtit ºi pe duºman. 4 Când privesc cerurile, lucrãrile mâinilor tale, * luna ºi stelele pe care le-ai fãcut,

Luni, sãptãmâna a VII-a din timpul pascal

mã întreb: „Ce este omul cã te gândeºti la el, * sau fiul omului cã-l iei în seamã?” 6 L-ai fãcut cu puþin mai mic decât pe îngeri, † l-ai încununat cu cinste ºi mãreþie. * 7 I-ai dat în stãpânire lucrãrile mâinilor tale, toate le-ai pus la picioarele lui: † 8 oile ºi boii laolaltã, * precum ºi fiarele câmpului, 9 pãsãrile cerului ºi peºtii mãrii, * tot ce strãbate cãile apelor. 10 Doamne, Dumnezeul nostru, * cât de minunat este numele tãu pe tot pãmântul! Ant. Cu slavã ºi cu cinste l-ai încununat pe Unsul tãu, aleluia! LECTURA SCURTÃ Rom 10,8b-10 Cuvântul este aproape de tine, este în gura ºi în inima ta, adicã cuvântul credinþei pe care îl predicãm. Într-adevãr, dacã îl mãrturiseºti cu gura ta pe Domnul Isus ºi crezi în inima ta cã Dumnezeu l-a înviat din morþi, vei fi mântuit, cãci cu inima se crede pentru a obþine justificarea, iar cu gura se dã mãrturie pentru a obþine mântuirea. RESPONSORIUL SCURT R. Domnul din mormânt a înviat. * Aleluia, aleluia! Domnul. V. Care pentru noi pe cruce a atârnat. * Aleluia, aleluia! Slavã Tatãlui. Domnul. Ant. la Benedictus: În lume veþi avea parte de suferinþã, dar aveþi curaj, eu am învins lumea, aleluia! CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – BENEDICTUS Lc 1,68-79 Despre Mesia ºi Înaintemergãtorul sãu 68 Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, * pentru cã a vizitat ºi a rãscumpãrat poporul sãu,

Laudele

ºi ne-a înãlþat o putere de mântuire * în casa lui David, slujitorul sãu, 70 precum a promis prin gura sfinþilor sãi profeþi * care au fost în vechime, 71 sã ne mântuiascã de vrãjmaºii noºtri * ºi de mâna tuturor acelora care ne urãsc. 72 Astfel îºi aratã îndurarea faþã de pãrinþii noºtri * ºi îºi aduce aminte de legãmântul sãu cel sfânt. 73 De jurãmântul pe care l-a fãcut lui Abraham, pãrintele nostru, * cã ne va dãrui harul, 74 ca, eliberaþi din mâna duºmanilor noºtri, * sã-i slujim fãrã teamã, 75 în sfinþenie ºi dreptate, sub privirea lui, * în toate zilele vieþii noastre. 76 Iar tu, copile, profet al Celui Preaînalt te vei chema: * cãci vei merge înaintea Domnului sã pregãteºti cãile sale, 77 pentru a da poporului sãu cunoºtinþa mântuirii * întru iertarea pãcatelor, 78 prin iubirea îndurãtoare a Dumnezeului nostru, * cu care ne va vizita, Cel care Rãsare din înãlþime 79 ca sã lumineze pe cei care se aflã în întuneric ºi în umbra morþii * ºi sã îndrepte paºii noºtri pe calea pãcii. Slavã Tatãlui ºi Fiului * ºi Sfântului Duh. Precum era la început ºi acum ºi pururea * ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. În lume veþi avea parte de suferinþã, dar aveþi curaj, eu am învins lumea, aleluia! RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ Sã-l binecuvântãm pe Cristos, care a fãgãduit cã-l va trimite de la Tatãl, în numele sãu, pe Duhul Sfânt apãrãtorul. Sã-l invocãm, spunându-i: Dãruieºte-ni-l, Doamne, pe Duhul Sfânt!

Luni, sãptãmâna a VII-a din timpul pascal

Îþi mulþumim þie, Cristoase, ºi Tatãlui, prin tine, în Duhul Sfânt: – dã-ne astãzi harul ca toate cuvintele ºi faptele noastre sã le facem în numele tãu! (Dãruieºte-ni-l, Doamne, pe Duhul Sfânt!) Revarsã asupra noastrã Duhul tãu Sfânt, – ca sã fim mãdulare vii ale trupului tãu! Dã-ne harul sã nu-i judecãm ºi sã nu-i dispreþuim niciodatã pe fraþii noºtri, – fiindcã toþi vom sta cândva înaintea judecãþii tale! Umple-ne de toatã bucuria ºi pacea în credinþã, – ca sã fim plini de speranþa ºi tãria Duhului Sfânt! Tatãl nostru. Rugãciunea de încheiere Sã coboare peste noi puterea Duhului Sfânt, Doamne, ca sã pãstrãm cu fidelitate în cuget voinþa ta ºi sã o facem cunoscutã printr-o viaþã sfântã. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:

Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin. Ora medie V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL

Toþi lui Dumnezeu cel mare Sã-i aducem închinare; Nu-i nimic mai sfânt pe lume Ca în veci slãvitu-i nume.

Ora medie

Este ora cea obscurã, Când sãrmana creaturã, Pradã unei uri perfide, Creatorul ºi-l ucide. Marea crimã ne constrânge Sã vãrsãm lacrimi de sânge ªi sã stingem oarba urã Cu a dragostei cãldurã. Ale tale slugi supuse Slavã îþi aduc, Isuse. Tatã, cinste-n veci sã-þi fie, Duhule, mãrire þie. Amin. PSALMODIA Ant. Aleluia, aleluia, aleluia! Psalmul 118 (119),81-88 XI (Kaf) 81

Sufletul meu tânjeºte dupã mântuirea ta, * în cuvântul tãu mi-am pus toatã speranþa. 82 Mi-au slãbit ochii în aºteptarea promisiunii tale * ºi spun: „Când mã vei mângâia?” 83 Am ajuns ca un burduf aºezat la fum, * dar nu am uitat de îndreptãrile tale. 84 Câte sunt zilele slujitorului tãu? * Când vei judeca oare pe cei ce mã asupresc? 85 Cei mândri au sãpat groapã înaintea mea; * ei nu sunt dupã legea ta. 86 Toate poruncile tale sunt adevãr; † pe nedrept m-au prigonit: * vino în ajutorul meu! 87 Puþin a lipsit de nu m-au ºters de pe pãmânt, * dar nu am pãrãsit învãþãturile tale. 88 Dupã îndurarea ta dã-mi viaþã * ºi voi pãzi poruncile gurii tale.

Luni, sãptãmâna a VII-a din timpul pascal

Psalmul 60 (61) Rugãciunea unui exilat Rugãciunea dreptului care nãdãjduieºte cele veºnice (sf. Ilariu). 2 Ascultã, Dumnezeule, strigarea mea, * ia aminte la rugãciunea mea. 3 De la marginile pãmântului pe tine te chem † când inima mi-e cuprinsã de neliniºte, * cãlãuzeºte-mã la stânca la care nu pot ajunge! 4 Cãci tu eºti un refugiu pentru mine, * turn puternic în faþa duºmanului. 5 Voi locui în cortul tãu pentru totdeauna, * mã voi adãposti la umbra aripilor tale, 6 cãci, tu, Dumnezeul meu, mi-ai ascultat promisiunile, * mi-ai dat moºtenirea celor care se tem de numele tãu. 7 Vei adãuga la zilele regelui alte zile, * anii lui vor fi ca generaþie dupã generaþie. 8 Va domni în veºnicie înaintea lui Dumnezeu, * îndurarea ºi adevãrul îl vor ocroti. 9 Atunci voi cânta imnuri numelui tãu în vecii vecilor, * ca sã-mi îndeplinesc promisiunile zi de zi. Psalmul 63 (64) Rugãciune împotriva duºmanilor În acest psalm este vorba mai ales despre pãtimirea Domnului (sf. Augustin). 2 Ascultã, Dumnezeule, glasul plângerii mele, * pãzeºte sufletul meu de teama duºmanului. 3 Fereºte-mã de adunarea celor rãi, * de mulþimea celor ce sãvârºesc fãrãdelegea. 4 Ca sabia îºi ascut limbile lor, † precum sãgeata, aruncã cuvinte amare, * 5 pentru a-l lovi, în ascuns, pe cel neprihãnit,

Ora medie

trag pe neaºteptate ºi nu se tem. * Se încurajeazã în rãutatea lor, se pun de acord ca sã întindã curse. * Ei spun: „Cine va vedea?” 7 Au pus la cale nelegiuiri, † au împlinit cele uneltite: * ca o prãpastie este omul ºi inima lui e un abis. 8 Dumnezeu îi loveºte pe ei cu sãgeþile sale: * pe neaºteptate ei au fost rãniþi, 9 ºi însãºi limba lor îi va face sã cadã; * oricine, vãzându-i, va clãtina din cap. 10 Atunci toþi vor fi cuprinºi de teamã, † vor vesti lucrãrile Domnului* ºi vor înþelege faptele lui. 11 Cel drept se va bucura în Domnul ºi va nãdãjdui în el, * ºi vor fi lãudaþi toþi cei drepþi cu inima. Ant. Aleluia, aleluia, aleluia! 6

LECTURA SCURTÃ Col 2,9.10a.12 În Cristos locuieºte toatã plinãtatea dumnezeirii trupeºte, iar voi aþi fost copleºiþi de plinãtate în el. Înmormântaþi fiind împreunã cu el prin botez, aþi ºi fost înviaþi prin credinþã împreunã cu el, prin credinþa în puterea lui Dumnezeu, care l-a înviat pe el din morþi. V. S-au bucurat ucenicii, aleluia! R. Vãzându-l pe Domnul, aleluia! Rugãciunea de încheiere Sã coboare peste noi puterea Duhului Sfânt, Doamne, ca sã pãstrãm cu fidelitate în cuget voinþa ta ºi sã o facem cunoscutã printr-o viaþã sfântã. Prin Cristos, Domnul nostru. R. Amin. Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:

Sã-l binecuvântãm pe Domnul. R. Mulþumim lui Dumnezeu.

Luni, sãptãmâna a VII-a din timpul pascal

Vesperele V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Coboarã din ceruri, o, Duhule Sfinte, Luminã revarsã-ne-n suflet ºi minte. Din mâinile tale atotcreatoare O ploaie de har peste noi sã coboare. Tu eºti mângâierea trimisã în lume, Eºti focul aprins ºi menit sã consume Tot rãul. Izvor eºti de apã curatã Ce setea o-nlãturi ºi speli orice patã. Eºti daru-nºeptit ce tot omul l-aºteaptã, A Tatãlui veºnic eºti mâna cea dreaptã, Lãuntricã ºoaptã-a gândirilor bune ªi cel ce pe buze cuvinte ne pune. Din cer ne trimite lumina pe cale ªi focul puternic al dragostei tale. Suntem fãrã forþe, trãim întru fricã; Slãbiþi, ne-ntãreºte, cãzuþi, ne ridicã. Vicleanul alungã-l; rugãmu-ne încã, Sãdeºte-ne-n inimi o pace adâncã. Conduºi fãrã preget de mâna ta blândã, În lupta cu rãul sperãm în izbândã. Prin tine, noi toþi sã-l cunoaºtem pe Tatãl Pe Fiul, de-asemenea, lumii aratã-l. Credinþa în tine mereu sã ne-ajute Sã ducem o viaþã de sfântã virtute. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Dumnezeu este mai presus de toate cerurile, el înalþã din pulbere pe cel sãrman, aleluia!

Vesperele

Psalmul 112 (113) Lãudaþi numele Domnului I-a dat jos de pe tron pe cei puternici ºi i-a înãlþat pe cei smeriþi (Lc 1,52). 1 Lãudaþi, slujitori ai Domnului, * lãudaþi numele Domnului! 2 Fie numele Domnului binecuvântat, * de acum ºi pânã în veac. 3 De la rãsãritul ºi pânã la apusul soarelui, * fie numele Domnului lãudat! 4 Domnul este preaînalt, mai presus de toate naþiunile, * slava lui este mai presus de ceruri. 5 Cine este ca Domnul, Dumnezeul nostru, care locuieºte atât de sus, * 6 care îºi pleacã privirea sã vadã ce se petrece în cer ºi pe pãmânt? 7 El ridicã pe cel slab din þãrânã, * înalþã din mizerie pe cel sãrac, 8 pentru ca sã-l aºeze alãturi de conducãtori, * de conducãtorii poporului sãu. 9 El o aºazã pe cea sterilã în casã * ca pe o mamã ce se bucurã de copii. Ant. Dumnezeu este mai presus de toate cerurile, el înalþã din pulbere pe cel sãrman, aleluia! Ant. 2 Tu ai rupt, Doamne, lanþurile mele: þie îþi voi aduce jertfã de laudã, aleluia! Psalmul 115 (116 B) Aducere de mulþumire în templu Prin Cristos sã aducem pururi jertfã de laudã lui Dumnezeu (cf. Evr 13,15). 10 Eu mi-am pãstrat credinþa chiar ºi atunci când spuneam: * „Sunt foarte nefericit”. 11 Am spus în tulburarea mea: * „Tot omul este mincinos”.

Luni, sãptãmâna a VII-a din timpul pascal

Ce-i voi da în schimb Domnului * pentru tot binele pe care mi l-a fãcut? 13 Voi lua potirul mântuirii * ºi voi invoca numele Domnului. 14 Voi împlini fãgãduinþele fãcute Domnului * de faþã cu tot poporul sãu. 15 Lucru de preþ este în faþa Domnului * moartea credincioºilor sãi. 16 Ascultã-mã, Doamne, cãci sunt slujitorul tãu, * eu, slujitorul tãu, ºi fiul slujitoarei tale; tu ai sfãrâmat lanþurile mele. † 17 Îþi voi aduce jertfã de laudã * ºi voi invoca numele Domnului. 18 Voi împlini fãgãduinþele fãcute Domnului * de faþã cu tot poporul sãu, 19 în curþile casei Domnului, * în mijlocul tãu, Ierusalime! Ant. Tu ai rupt, Doamne, lanþurile mele: þie îþi voi aduce jertfã de laudã, aleluia! Ant. 3 Fiul lui Dumnezeu a învãþat ascultarea din cele ce a pãtimit ºi s-a fãcut, pentru toþi aceia care ascultã de el, izvor de mântuire veºnicã, aleluia! Cântarea

Fil 2,6-11

Cristos, slujitorul lui Dumnezeu Cristos Isus, fiind din fire Dumnezeu, * nu a þinut cu orice preþ sã aparã egal cu Dumnezeu, 7 dar s-a nimicit pe sine luând firea de sclav † ºi devenind asemenea oamenilor. * Dupã înfãþiºare era considerat ca om. 8 S-a umilit, fãcându-se ascultãtor pânã la moarte, * ºi încã moartea pe cruce. 9 De aceea, ºi Dumnezeu l-a înãlþat † ºi i-a dãruit un nume * care este mai presus de orice alt nume, 6

Vesperele

pentru ca în numele lui Isus sã se plece tot genunchiul: * al celor din cer, al celor de pe pãmânt ºi al celor din adâncuri, 11 ºi orice limbã sã proclame, spre mãrirea lui Dumnezeu Tatãl: * „Isus Cristos este Domnul!” Ant. Fiul lui Dumnezeu a învãþat ascultarea din cele ce a pãtimit ºi s-a fãcut, pentru toþi aceia care ascultã de el, izvor de mântuire veºnicã, aleluia! LECTURA SCURTÃ Rom 8,14-17 Toþi cei care sunt cãlãuziþi de Duhul lui Dumnezeu sunt fiii lui Dumnezeu, pentru cã nu aþi primit un Duh de sclavie, ca sã vã fie din nou teamã, ci aþi primit Duhul înfierii, prin care strigãm: Abba, Tatã! Însuºi Duhul dã mãrturie duhului nostru cã suntem fii ai lui Dumnezeu. Iar dacã suntem fii, suntem ºi moºtenitori, moºtenitori ai lui Dumnezeu ºi, împreunã-moºtenitori cu Cristos, dacã suferim cu el, ca împreunã cu el sã fim ºi preamãriþi. RESPONSORIUL SCURT R. Duhul Sfânt, Mângâietorul. * Aleluia, aleluia! Duhul. V. Vã va învãþa toate. * Aleluia, aleluia! Slavã Tatãlui. Duhul. Ant. la Magnificat: Duhul Mângâietor va rãmâne la voi ºi va fi în voi, aleluia! CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – MAGNIFICAT Lc 1,46-55 Tresãltarea de bucurie a sufletului în Domnul 46 Sufletul meu * îl preamãreºte pe Domnul 47 ºi duhul meu tresaltã de bucurie * în Dumnezeu, mântuitorul meu,

Luni, sãptãmâna a VII-a din timpul pascal

cãci a privit la smerenia slujitoarei sale. * Iatã, de acum toate popoarele mã vor numi fericitã, 49 cãci mi-a fãcut lucruri mari Cel Atotputernic, * ºi numele lui e sfânt. 50 Milostivirea lui rãmâne din neam în neam * peste cei ce se tem de el. 51 A arãtat puterea braþului sãu, * i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor, 52 i-a dat jos de pe tron pe cei puternici * ºi i-a înãlþat pe cei smeriþi; 53 pe cei flãmânzi i-a copleºit cu bunuri, * iar pe cei bogaþi i-a lãsat cu mâinile goale. 54 L-a sprijinit pe Israel, slujitorul sãu, * amintindu-ºi de îndurarea sa, 55 dupã cum a promis pãrinþilor noºtri, * lui Abraham ºi urmaºilor lui în veci. Slavã Tatãlui ºi Fiului * ºi Sfântului Duh. Precum era la început ºi acum ºi pururea * ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Duhul Mângâietor va rãmâne la voi ºi va fi în voi, aleluia! RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ Aducându-i mulþumire lui Cristos, care a revãrsat asupra apostolilor ºi asupra întregii Biserici mângâierea Duhului Sfânt, sã-l rugãm împreunã cu toþi credincioºii: Doamne, mângâie Biserica ta! Mijlocitorule între Dumnezeu ºi oameni, care i-ai ales pe preoþi ca sã fie colaboratori ai tãi, – fã ca toþi oamenii sã se înalþe, prin ei, la Tatãl! Fã ca sãracul ºi bogatul sã se întâmpine unul pe altul, cãci tu eºti Dumnezeul amândurora, – iar bogatul sã nu se mândreascã de avuþiile sale! Lumineazã toate neamurile cu evanghelia ta, – pentru ca toþi sã ajungã la ascultarea credinþei!

Vesperele

Trimite-l pe Duhul tãu, Mângâietorul, – ca sã ºteargã lacrimile tuturor celor întristaþi! Purificã sufletele celor rãposaþi – ºi ia-i în cer alãturi de sfinþii ºi aleºii tãi! Tatãl nostru. Rugãciunea de încheiere Sã coboare peste noi puterea Duhului Sfânt, Doamne, ca sã pãstrãm cu fidelitate în cuget voinþa ta ºi sã o facem cunoscutã printr-o viaþã sfântã. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:

Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin. Completoriul V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL

Salvator al omenirii, o, Isuse, tu, Cuvântul Tatãlui din înãlþime, care-ai pãrãsit mormântul, Tu, luminã din luminã, ce reverºi cereasca-þi razã Peste cei ce te urmeazã ºi-i pãstrezi în sfântã pazã, Ziditorule a toate, ce-ai aprins pe cer un soare, Rânduind ca dupã ziuã, iarãºi noaptea sã coboare, Fã ca trupurile noastre obosite, fãrã vlagã, Din odihna dulce-a nopþii, iarãºi forþele sã-ºi tragã. Tu pe principele morþii izbutit-ai a-l înfrânge; Nu lãsa sã-i cadã pradã cei salvaþi prin scumpu-þi sânge.

Luni, sãptãmâna a VII-a din timpul pascal

Cu putere izgoneºte-l de la noi în prag de noapte, Nu-l lãsa sã ne înºele cu-ale lui viclene ºoapte, Ca în timp ce trupul noastru îºi petrece somnu-n pace ªi în timp ce mintea noastrã energiile-ºi reface, Inima ce þie-þi bate sã rãmânã pururi treazã, Sã vegheze cum în ceruri îngerii mereu vegheazã. Tu primeºte-ne, Cristoase, cântul inimii sincere Ce-þi aducem azi cu toþii pentru sfânta înviere. Pentru Tatãl, de asemeni, glasul nostru azi rãsunã, Duhul Sfânt, prin cântul nostru, cinste aibã împreunã. Amin. PSALMODIA Ant. Aleluia, aleluia, aleluia! Psalmul 4 Aducere de mulþumire Minunat l-a fãcut Domnul pe acela pe care l-a înviat din morþi (sf. Augustin). 2 Când strig cãtre tine, rãspunde-mi, Dumnezeul dreptãþii mele; † din strâmtorare, m-ai scos în larg: * ai milã de mine ºi ascultã-mi rugãciunea. 3 Fii ai oamenilor, pânã când veþi fi cu inima împietritã? * Pânã când veþi iubi deºertãciunea ºi veþi alerga dupã minciunã? 4 Sã ºtiþi cã Dumnezeu face minuni pentru cel credincios: * când strig cãtre el, Domnul mã aude. 5 Cutremuraþi-vã ºi nu pãcãtuiþi! † Meditaþi acestea în inimile voastre, * în aºternuturile voastre, ºi fiþi liniºtiþi. 6 Aduceþi jertfe de dreptate * ºi nãdãjduiþi în Domnul. 7 Mulþi spun: „Cine ne va arãta ce este bine?” * Fã sã rãsarã peste noi, Doamne, lumina feþei tale!

Completoriul

Tu pui mai multã bucurie în inima mea * decât au ei atunci când li se înmulþeºte grâul ºi vinul. 9 Eu mã culc în pace ºi adorm îndatã, * cãci numai tu, Doamne, îmi dai liniºte deplinã. Psalmul 133 (134) Rugãciune de searã în templu Lãudaþi-l pe Dumnezeul nostru, voi toþi slujitorii lui, toþi cei care vã temeþi de el, mici ºi mari! (Ap 19,5). 1 Iatã, binecuvântaþi-l pe Domnul voi toþi, slujitorii Domnului; * voi, care staþi în timpul nopþii în casa Domnului. 2 Ridicaþi mâinile cãtre sanctuar * ºi binecuvântaþi-l pe Domnul. 3 Sã te binecuvânteze Domnul din Sion, * el, care a fãcut cerul ºi pãmântul. Ant. Aleluia, aleluia, aleluia! LECTURA SCURTÃ Dt 6,4-7 Ascultã, Israele: Domnul, Dumnezeul nostru, este singurul Domn. Sã-l iubeºti pe Domnul, Dumnezeul tãu, din toatã inima ta ºi din tot sufletul tãu ºi din toate puterile tale. ªi sã fie cuvintele acestea, pe care eu þi le poruncesc astãzi, în inima ta; sã le sãdeºti în fiii tãi ºi sã vorbeºti despre ele când stai în casã sau mergi pe drum, când te culci ºi când te scoli. RESPONSORIUL SCURT R. În mâinile tale, Doamne, încredinþez sufletul meu. * Aleluia, aleluia! În mâinile tale. V. Ne-ai rãscumpãrat, Doamne, Dumnezeul adevãrului. * Aleluia, aleluia! Slavã Tatãlui. În mâinile tale.

Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocroteºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã ne odihnim în pace, aleluia.

Luni, sãptãmâna a VII-a din timpul pascal

CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – NUNC DIMITTIS Lc 2,29-32 Cristos – lumina neamurilor ºi slava lui Israel 29

Acum slobozeºte pe slujitorul tãu, Stãpâne, * dupã cuvântul tãu, în pace, 30 cãci au vãzut ochii mei * mântuirea ta, 31 pe care ai pregãtit-o * înaintea tuturor popoarelor, 32 luminã spre luminarea neamurilor * ºi slava poporului tãu, Israel. Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocroteºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã ne odihnim în pace, aleluia. Rugãciunea de încheiere Viziteazã-ne, te rugãm, Doamne, în noaptea aceasta, pentru ca, sculându-ne în zori prin puterea ta, sã ne putem bucura de învierea lui Cristos. El, care, fiind Dumnezeu, vieþuieºte ºi domneºte în toþi vecii vecilor. R. Amin. Apoi se spune binecuvântarea, chiar ºi atunci când se recitã în particular:

Noapte liniºtitã ºi sfârºit bun sã ne dea nouã atotputernicul Dumnezeu. R. Amin. Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria Apoi se spune una dintre urmãtoarele antifone:

Bucurã-te, Regina cerului, aleluia, cãci acela pe care ai fost vrednicã sã-l porþi, aleluia a înviat precum a zis, aleluia! Roagã-te pentru noi lui Dumnezeu, aleluia! Sau:

Te bucurã, a cerului Reginã, A îngerilor Doamnã ºi Stãpânã.

Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria

Tu-ai odrãslit mlãdiþa mântuirii ªi poartã eºti luminii nemuririi! Te bucurã, Fecioarã preaslãvitã, Decât fãptura toatã mai mãritã! Te salutãm, a cerului minune; Du la Cristos a noastrã rugãciune! Sau:

Bucurã-te, Reginã, Maica milei, viaþa, mângâierea ºi speranþa noastrã, bucurã-te! Cãtre tine strigãm, surghiuniþii fii ai Evei; cãtre tine suspinãm, gemând ºi plângând în aceastã vale de lacrimi. Aºadar, Mijlocitoarea noastrã, întoarce spre noi ochii tãi cei milostivi ºi, dupã surghiunul acesta, aratã-ni-l nouã pe Isus, binecuvântatul rod al trupului tãu. O milostivã, o blândã, o dulce Fecioarã Marie! Sau:

Sub ocrotirea ta alergãm, sfântã Nãscãtoare de Dumnezeu. Nu ne dispreþui rugãciunile în nevoile noastre, ci ne mântuieºte pururea de toate primejdiile, Fecioarã slãvitã ºi binecuvântatã. Amin.