17 octombrie SFÂNTUL IGNAÞIU DE ANTIOHIA, EPISCOP MARTIR Comemorare Ignaþiu a fost al doilea episcop al Bisericii din Antiohia, dupã sfântul Petru. Condamnat sã fie sfâºiat de fiare, a fost dus la Roma, ºi acolo a primit cununa glorioasã a martiriului, în anul 107, sub împãratul Traian. Pe drum, a scris ºapte scrisori cãtre diferite Biserici, scrisori pline de învãþãturã ºi înþelepciune, despre Cristos, despre organizarea Bisericii ºi despre viaþa creºtinã. Amintirea lui era celebratã la Antiohia în aceastã zi încã din secolul al IV-lea.
Invitatoriul V. Doamne, deschide-mi buzele. R. ªi gura mea va vesti lauda ta.
Ant. Veniþi sã-l adorãm pe regele martirilor, Domnul nostru. Psalmul 94 (95) Chemare la preamãrirea lui Dumnezeu Îndemnaþi-vã unii pe alþii în fiecare zi, pânã când putem zice: „Astãzi!” (Evr 3,13). 1 Veniþi sã cântãm cu veselie Domnului, sã strigãm cu bucurie cãtre stânca mântuirii noastre! 2 Sã mergem înaintea lui cu cântece de laudã ºi în cântãri de psalmi sã-l preamãrim! 3 Cãci mare Dumnezeu este Domnul ºi mare împãrat peste toþi zeii; 4 în mâna lui sunt adâncurile pãmântului ºi ale lui sunt înãlþimile munþilor; 5 a lui este marea, cãci el a fãcut-o, ºi mâinile lui au plãsmuit uscatul.
2
17 octombrie, sfântul Ignaþiu din Antiohia, episcop martir
6
Veniþi sã ne închinãm ºi sã ne plecãm în faþa lui ºi sã îngenunchem înaintea Domnului, creatorul nostru, 7 cãci el este Dumnezeul nostru, iar noi suntem poporul pe care el îl pãstoreºte, turma pe care mâna lui o cãlãuzeºte. 8 O, de aþi asculta astãzi glasul lui: „Nu vã împietriþi inimile ca la Meriba, ca în ziua de la Massa, în pustiu; 9 acolo m-au ispitit pãrinþii voºtri, m-au pus la încercare, deºi au vãzut lucrãrile mele. 10 Patruzeci de ani m-a dezgustat neamul acesta; de aceea am zis: Este un popor cu inima rãtãcitã, 11 nu au cunoscut cãile mele; de aceea am jurat în mânia mea: Nu vor intra în odihna mea!” Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Veniþi sã-l adorãm pe regele martirilor, Domnul nostru. Psalmul cu antifona sa se poate eventual omite, dacã Invitatoriul se spune înainte de Laude.
Oficiul lecturilor V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.
Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL De lumea întreagã slãvit mucenice, Ferice de tine, de-a pururi ferice!
Oficiul lecturilor
3
Cãci dupã izbânda cea mare tu, iatã, Cununã în ceruri primeºti ca rãsplatã. Sentinþa nedreaptã ºi mâini criminale Te scot dintr-o lume de beznã ºi jale. Murind, tu-l învingi pe puternicul gâde; Primindu-te-n slavã, Cristos îþi surâde. Alãturi de îngeri stai tu, neînfrântul; Mai alb ca zãpada îþi este veºmântul. În cer peste tot strãlucirea-ºi rãsfrânge Veºmântu-þi spãlat chiar în propriul sânge. Cum glasul lui Abel striga din þãrânã, La fel glasul tãu azi înalþe-se pânã La Cel Preaînalt; de la el ne obþinã Belºug de-ndurare, iertare de vinã. De-al vieþii izvor, de Cristos, sã ne-apropii; Asuprã-ne haruri sã cadã cum stropii De apã cad vara din norii de ploaie, ªi udã pãmântul uscat, ºi-l înmoaie. ªi Tatãl, ºi Fiul, cu Duhu-mpreunã, Treimea, ea care þi-a dat o cununã Ce sfinþii nu pot îndeajuns s-o admire, Prin tine, martire, primeascã mãrire. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Veþi fi urâþi de toþi din cauza numelui meu; însã cine va rãmâne statornic pânã la sfârºit, acela se va mântui. Psalmul 2 Pentru ce se frãmântã neamurile * ºi pentru ce cugetã popoarele lucruri deºarte? 2 Regii pãmântului se rãscoalã † ºi cei puternici se sfãtuiesc împreunã * împotriva Domnului ºi împotriva Unsului sãu: 3 „Sã rupem legãturile lor * ºi sã scãpãm de jugul lor!” 1
4
17 octombrie, sfântul Ignaþiu din Antiohia, episcop martir
4
Cel care locuieºte în ceruri surâde, * Domnul îi face de ruºine. 5 Apoi în mânia sa le vorbeºte * ºi în furia sa îi înspãimântã: 6 „Eu sunt acela care l-am uns pe regele meu în Sion, * pe muntele meu cel sfânt!” 7 Voi vesti hotãrârea Domnului; † el mi-a zis: „Tu eºti Fiul meu, * eu astãzi te-am nãscut. 8 Cere-mi ºi-þi voi da popoarele ca moºtenire * ºi marginile pãmântului în stãpânire! 9 Tu le vei zdrobi cu un toiag de fier * ºi le vei sfãrâma ca pe vasul olarului!” 10 Acum, dar, regilor, purtaþi-vã cu înþelepciune,* trageþi învãþãturã, judecãtori ai pãmântului! 11 Slujiþi-i Domnului cu fricã, * bucuraþi-vã cu teamã! 12 Luaþi aminte, ca nu cumva sã se mânie ºi sã pieriþi pe cale, * cãci mânia lui se aprinde degrabã. Fericiþi toþi aceia * care nãdãjduiesc în el. Ant. Veþi fi urâþi de toþi din cauza numelui meu; însã cine va rãmâne statornic pânã la sfârºit, acela se va mântui. Ant. 2 Nu pot fi asemãnate suferinþele timpului de faþã cu mãrirea viitoare, care va strãluci în noi. Psalmul 10 (11) În Domnul îmi gãsesc refugiul, † cum spuneþi sufletului meu: * „Fugi în munþi ca o pasãre”? 2 Cãci iatã, pãcãtoºii îºi încordeazã arcul, † pe coardã îºi potrivesc sãgeata, * ca sã tragã pe întuneric în cei drepþi cu inima. 3 Când se clatinã temeliile, * ce poate face cel drept? 4 Domnul locuieºte în templul sãu cel sfânt, * Domnul îºi are scaunul de domnie în ceruri. 1
Oficiul lecturilor
5
Ochii lui privesc spre cel sãrman, * pleoapele lui îi cerceteazã pe fiii oamenilor. 5 Domnul cerceteazã pe cel drept ºi pe cel nelegiuit. * Duhul lui îl urãºte pe acela care iubeºte violenþa. 6 El va face sã plouã peste cei rãi cãrbuni aprinºi; * foc ºi pucioasã, ºi suflare de foc este partea lor de moºtenire. 7 Cãci Domnul este drept ºi iubeºte dreptatea; * cei drepþi vor vedea faþa lui. Ant. Nu pot fi asemãnate suferinþele timpului de faþã cu mãrirea viitoare, care va strãluci în noi. Ant. 3 Domnul i-a încercat ca pe aur în cuptor ºi i-a primit ca pe o ardere de tot. Psalmul 16 (17) Ascultã, Doamne, dreptatea mea, * ia aminte la strigarea mea; pleacã-þi urechea la rugãciunea mea, * de pe buze care nu au înºelãciune. 2 Judecata mea sã vinã de la tine, * ochii tãi sã vadã dreptatea. 3 Pune la încercare inima mea, cerceteaz-o noaptea, încearcã-mã în foc, * dar nu vei gãsi în mine nedreptate. 4 Gura mea nu a pãcãtuit, fiind pãrtaºã la faptele oamenilor; * pentru cuvintele buzelor tale m-am pãzit de cãile fãcãtorilor de rele. 5 Tu îmi pãstrezi paºii siguri pe cãile tale, * ca sã nu se clatine picioarele mele. 6 Strig cãtre tine, Dumnezeule, cãci tu mã asculþi, * pleacã-þi urechea spre mine ºi ascultã cuvintele mele. 7 Aratã-þi bunãtatea ta cea mare, † tu, care cu dreapta ta îi scapi de duºmani * pe cei care se încred în tine. 1
6
17 octombrie, sfântul Ignaþiu din Antiohia, episcop martir
8
Pãzeºte-mã ca pe lumina ochilor; † adãposteºte-mã la umbra aripilor tale * 9 de faþa celor rãi care mã prigonesc. Duºmanii sufletului meu mã împresoarã cu furie, † 10 ei ºi-au închis inima, * gura lor vorbeºte cu aroganþã. 11 Acum vin asupra mea, mã înconjoarã, * ochii lor mã aþintesc ca sã mã doboare la pãmânt, 12 cu înfãþiºare ca de leu gata de pradã * ºi ca un pui de leu ce stã la pândã în ascunziºuri. 13 Ridicã-te, Doamne! Ieºi în calea lor ºi împiedicã-i! * Cu sabia ta scapã sufletul meu de cel nelegiuit. 14 Mântuieºte-mã, Doamne, cu mâna ta de aceºti morþi, * de muritorii ce ºi-au luat partea în viaþa aceasta. Din rezervele tale tu umpli stomacul lor, * se vor sãtura fiii lor ºi va rãmâne destul ºi pentru copiii lor. 15 Dar eu, în dreptate, voi vedea faþa ta, * când mã voi scula mã voi sãtura de chipul tãu. Ant. Domnul i-a încercat ca pe aur în cuptor ºi i-a primit ca pe o ardere de tot. V. Mã cuprinde teama ºi neliniºtea. R. Dar eu îmi gãsesc plãcerea în poruncile tale.
LECTURA îNTÂI Din Scrisoarea a doua a sfântului apostol Paul cãtre Corinteni 4,7–5,8 În încercãri este arãtatã puterea lui Cristos Fraþilor, 4,7 noi avem aceastã comoarã în vase de lut pentru ca puterea imensã sã fie de la Dumnezeu, ºi nu de la noi. 8 Suntem apãsaþi de necazuri din toate pãrþile, dar nu striviþi; suntem în cumpãnã, dar nu disperaþi; 9 persecutaþi, dar nu abandonaþi; doborâþi, dar nu uciºi. 10 Pretutindeni purtãm în trupul nostru moartea lui Isus
Oficiul lecturilor
7 11
ca sã se arate ºi viaþa lui Isus în trupul nostru. Cãci noi care trãim suntem mereu daþi la moarte pentru Isus, pentru ca ºi viaþa lui Isus sã se arate în trupul nostru muritor. 12 Aºa încât în noi lucreazã moartea, iar în voi, viaþa. 13 Dar având acelaºi duh al credinþei, dupã cum este scris: Am crezut, de aceea am vorbit, credem ºi noi ºi de aceea vorbim, 14 ºtiind cã cel care l-a înviat pe Domnul Isus ne va învia ºi pe noi împreunã cu Isus ºi ne va aºeza lângã el împreunã cu voi. 15 De fapt, toate sunt pentru voi, pentru ca, înmulþindu-se harul, sã sporeascã aducerea de mulþumire prin cât mai mulþi spre gloria lui Dumnezeu. 16 De aceea noi nu ne descurajãm, dimpotrivã, dacã omul nostru din afarã se trece, cel interior se înnoieºte din zi în zi, 17 cãci suferinþa noastrã scurtã ºi uºoarã ne pregãteºte un belºug nemãrginit al gloriei veºnice, 18 pentru cã noi nu cãutãm cele care se vãd, dar cele care nu se vãd, cãci cele care se vãd sunt trecãtoare, pe când cele care nu se vãd sunt veºnice. 5,1 ªtim cã dacã locuinþa pãmânteascã, cortul nostru, se desface, avem o locuinþã de la Dumnezeu, o locuinþã nefãcutã de mânã, veºnicã, în ceruri. 2 De aceea suspinãm în acest cort al nostru, dorind sã ne îmbrãcãm cu locuinþa noastrã cea din cer 3 numai dacã vom fi gãsiþi îmbrãcaþi, ºi nu goi. 4 De fapt, fiind în cortul acesta, suspinãm apãsaþi de greutate, pentru faptul cã nu am vrea sã ne dezbrãcãm, ci sã ne îmbrãcãm pentru ca ceea ce este muritor sã fie absorbit de viaþã. 5 Cel care ne-a fãcut pentru aceasta este Dumnezeu care ne-a dat arvuna Duhului. 6 Aºadar, noi suntem întotdeauna plini de încredere, deºi ºtim cã atât timp cât locuim în trup, suntem departe de Domnul, 7 cãci umblãm prin credinþã, nu prin vedere. 8 Deci suntem plini de încredere ºi ne place mai mult sã pãrãsim trupul ºi sã ne întoarcem acasã la Dumnezeu. Mt 5,11.12a.10 RESPONSORIUL R. Fericiþi sunteþi când vã vor insulta, vã vor persecuta ºi, minþind, vor spune împotriva voastrã tot rãul din cauza
8
17 octombrie, sfântul Ignaþiu din Antiohia, episcop martir
mea. Bucuraþi-vã ºi tresãltaþi de veselie, * cãci rãsplata voastrã mare este în ceruri. V. Fericiþi cei persecutaþi pentru dreptate, pentru cã a lor este împãrãþia cerurilor. * Cãci rãsplata voastrã. LECTURA A DOUA Din Scrisoarea cãtre romani a sfântului Ignaþiu de Antiohia, episcop martir (Cap. 4, 1-2; 6, 1 – 8,3: Funk 1, 217-223)
Sunt grâul lui Dumnezeu: voi fi mãcinat de dinþii fiarelor Scriu tuturor Bisericilor ºi vestesc tuturor cã voi muri de bunãvoie pentru Dumnezeu, dacã voi nu mã veþi împiedica. Vã implor, nu-mi arãtaþi o bunãvoinþã nepotrivitã. Lãsaþi sã fiu hranã a fiarelor, prin care sã-mi fie dat sã ajung la Dumnezeu. Sunt grâul lui Dumnezeu ºi voi fi mãcinat de dinþii fiarelor pentru a deveni pâine curatã a lui Cristos. Rugaþi-l pe Cristos pentru mine, pentru ca, prin lucrarea acestor fiare, eu sã devin ostie pentru Domnul. Nu mi-ar folosi la nimic bucuriile din lume, nici împãrãþiile de pe acest pãmânt. Pentru mine, este mai bine sã mor pentru Cristos Isus decât sã stãpânesc pânã la marginile pãmântului. Eu îl caut pe acela care a murit pentru noi, îl vreau pe acela care pentru noi a înviat. Este aproape momentul naºterii mele. Fraþilor, aveþi milã de mine. Nu mã împiedicaþi sã trãiesc, sã nu voiþi ca eu sã mor. Nu-l lãsaþi lumii ºi seducþiilor materiei pe cel care vrea sã fie al lui Dumnezeu. Lãsaþi ca eu sã ajung la lumina curatã; ajuns acolo, voi fi cu adevãrat om. Lãsaþi ca eu sã imit pãtimirea Dumnezeului meu. Dacã cineva îl are în sine, sã înþeleagã ceea ce vreau eu ºi sã mã compãtimeascã, gândindu-se la neliniºtea care mã chinuieºte. Principele lumii acesteia vrea sã mã ia cu sine ºi sã sufoce aspiraþia mea cãtre Dumnezeu. Nimeni dintre voi sã nu-l ajute; mai degrabã, fiþi de partea mea, adicã
Oficiul lecturilor
9
de partea lui Dumnezeu. Nu fiþi dintre aceia care îl mãrturisesc pe Dumnezeu ºi încã mai iubesc lumea. Sã nu gãseascã loc în voi sentimente mai puþin bune. Chiar dacã v-aº implora, atunci când voi fi printre voi, sã nu mã ascultaþi: credeþi mai curând ceea ce vã scriu acum, când sunt în posesia deplinã a vieþii mele. Vã scriu cã doresc sã mor. Orice dorinþã pãmânteascã a mea este rãstignitã ºi nu mai este în mine nici o aspiraþie pentru realitãþile materiale, ci în mine susurã o apã vie ºi-mi spune: „Vino la Tatãl!” Nu-mi mai gãsesc plãcerea într-o hranã trecãtoare, nici în plãcerile acestei lumi. Vreau pâinea lui Dumnezeu, care este trupul lui Isus Cristos, din neamul lui David; vreau ca bãuturã sângele sãu, care este dragoste nepieritoare. Nu mai vreau sã trãiesc viaþa de aici, de pe pãmânt. Dorinþa mea se va realiza dacã voi veþi vrea aceasta. Vã rog sã vreþi aceasta, pentru a gãsi ºi voi bunãvoinþã. Vã cer aceasta cu puþine cuvinte: credeþi-mã. Isus Cristos vã va face sã înþelegeþi cã spun adevãrul: el este gura adevãratã prin care Tatãl a vorbit în adevãr. Cereþi pentru mine ca eu sã pot ajunge la el. Nu vã scriu conform trupului, ci conform gândului lui Dumnezeu. Dacã voi suferi martiriul, aceasta va însemna cã m-aþi iubit. Dacã voi fi repus în libertate, va fi semn cã mã urâþi. RESPONSORIUL R. Nimic nu este ascuns pentru voi dacã aveþi pe deplin credinþa în Isus Cristos ºi iubirea, care sunt începutul ºi sfârºitul vieþii. * Într-adevãr, credinþa este începutul, iar sfârºitul este iubirea. V. Cu umilinþã ºi blândeþe, renaºteþi-vã în credinþã, care este trupul Domnului, ºi în iubire, care este sângele lui Isus Cristos. * Într-adevãr, credinþa. Rugãciunea de încheiere Dumnezeule atotputernic ºi veºnic, care împodobeºti trupul sacru al Bisericii tale cu mãrturia sfinþilor martiri, fã, te rugãm, ca pãtimirea glorioasã care i-a adus sfân -
10
17 octombrie, sfântul Ignaþiu din Antiohia, episcop martir
tului Ignaþiu mãrirea veºnicã sã ne fie ºi nouã spre ocrotire neîncetatã. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:
Sã-l binecuvântãm pe Domnul. R. Mulþumim lui Dumnezeu. Laudele V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.
Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Acesta-i martirul ce-n propriul sânge, Murind cu curaj, pe duºmani îi înfrânge. El luptã în viaþã ºi þinta e una: Cristos de la care primeºte cununa. Erou al credinþei, puternica-þi rugã Pãcatele grele în noi le distrugã, ªi fã ca voinþa la rãu sã reziste; Curaj ne inspirã în clipele triste. Eºti liber la moarte; nu-i moartea dezastru, Cãci sufletu-þi zboarã spre cerul albastru. Din lanþul pãcatelor noastre ne scoate, Ca liberi sã fim sufleteºte în toate. Durerile crunte spre cer þi-au fost punte; Mãrire Treimii ce þie pe frunte, Odatã ajuns întru slava supremã, Precum se cuvine, þi-a pus diademã. Amin.
Laudele
11
PSALMODIA Ant. 1 Buzele mele te vor lãuda, Doamne, cãci mai bunã este mila ta decât viaþa. Psalmul 62 (63),2-9 Sufletul însetat de Dumnezeu Cel care pãrãseºte lucrãrile întunericului vegheazã pentru Dumnezeu. 2 Dumnezeule, tu eºti Dumnezeul meu, * pe tine te caut dis-de-dimineaþã. Sufletul meu e însetat de tine, † pe tine te doreºte trupul meu, * ca un pãmânt pustiu, uscat ºi fãrã apã. 3 Astfel te-am cãutat în sanctuarul tãu, * ca sã contemplu puterea ºi mãreþia ta. 4 Îndurarea ta preþuieºte mai mult decât viaþa, * de aceea buzele mele te laudã. 5 Te voi binecuvânta toatã viaþa mea * ºi voi ridica mâinile mele invocând numele tãu. 6 Ca ºi cum m-aº sãtura cu mãduvã ºi grãsime, * aºa se desfatã buzele mele când gura mea te laudã, 7 când îmi amintesc de tine în aºternutul meu * ºi mã gândesc la tine în ceasurile de veghe, noaptea. 8 Pentru cã ai fost ajutorul meu, * la umbra aripilor tale tresalt de bucurie. 9 Mã ataºez de tine cu tot sufletul * ºi dreapta ta mã ocroteºte. Ant. Buzele mele te vor lãuda, Doamne, cãci mai bunã este mila ta decât viaþa. Ant. 2 Martiri ai Domnului, binecuvântaþi-l pe Domnul în veac. Cântarea Dan 3,57-88.56 Toatã creatura sã-l laude pe Domnul Aduceþi laudã Dumnezeului nostru, voi, toþi slujitorii lui! (Ap 19,5).
12 57
17 octombrie, sfântul Ignaþiu din Antiohia, episcop martir
Binecuvântaþi-l, toate lucrãrile Domnului, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci! 58 Binecuvântaþi-l, ceruri, pe Domnul, * 59 binecuvântaþi-l, îngeri ai Domnului, pe Domnul! 60 Binecuvântaþi-l, toate apele care sunteþi deasupra cerului, pe Domnul, * 61 sã-l binecuvânteze orice putere pe Domnul! 62 Binecuvântaþi-l, soare ºi lunã, pe Domnul, * 63 binecuvântaþi-l, stele ale cerului, pe Domnul! 64 Binecuvântaþi-l, ploi ºi rouã, pe Domnul, * 65 binecuvântaþi-l, toate vânturile, pe Domnul! 66 Binecuvântaþi-l, foc ºi cãldurã, pe Domnul, * 67 binecuvântaþi-l, frig ºi arºiþã, pe Domnul! 68 Binecuvântaþi-l, rouã ºi chiciurã, pe Domnul, * 69 binecuvântaþi-l, ger ºi îngheþ, pe Domnul! 70 Binecuvântaþi-l, gheþuri ºi zãpezi, pe Domnul, * 71 binecuvântaþi-l, nopþi ºi zile, pe Domnul! 72 Binecuvântaþi-l, luminã ºi întuneric, pe Domnul, * 73 binecuvântaþi-l, fulgere ºi nori, pe Domnul! 74 Sã-l binecuvânteze pãmântul pe Domnul, * sã-l laude ºi sã-l preamãreascã în veci! 75 Binecuvântaþi-l, munþi ºi dealuri, pe Domnul, * 76 binecuvântaþi-l, tot ce rãsare pe pãmânt, pe Domnul! 77 Binecuvântaþi-l, mãri ºi râuri, pe Domnul, * 78 binecuvântaþi-l, izvoare, pe Domnul! 79 Binecuvântaþi-l, balene ºi tot ce miºcã în ape, pe Domnul, * 80 binecuvântaþi-l, toate pãsãrile cerului, pe Domnul! 81 Binecuvântaþi-l, fiare ºi dobitoace, pe Domnul, * 82 binecuvântaþi-l, voi, fii ai oamenilor, pe Domnul! 83 Binecuvânteazã-l, Israele, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci! 84 Binecuvântaþi-l, preoþi ai Domnului, pe Domnul, * 85 binecuvântaþi-l, slujitori ai Domnului, pe Domnul! 86 Binecuvântaþi-l, duhuri ºi suflete ale drepþilor, pe Domnul, *
Laudele
13
87
binecuvântaþi-l, sfinþi ºi smeriþi cu inima, pe Domnul! 88 Binecuvântaþi-l, voi, Anania, Azaria ºi Misael, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci! Sã binecuvântãm pe Tatãl ºi pe Fiul ºi pe Duhul Sfânt, * sã-l lãudãm ºi sã-l preamãrim în veci! 56 Binecuvântat eºti în tãria cerului, * vrednic de laudã ºi preamãrit în veci! La sfârºitul acestei cântãri nu se spune Slavã Tatãlui.
Ant. Martiri ai Domnului, binecuvântaþi-l pe Domnul în veac. Ant. 3 Pe cel care va învinge îl voi pune coloanã în templul meu, spune Domnul. Psalmul 149 Noua cântare a sfinþilor Fiii Bisericii, fiii noului popor, vor tresãlta de bucurie pentru regele lor: pentru Cristos (Hesychius). 1 Cântaþi Domnului un cântec nou, * lauda lui în adunarea credincioºilor sãi. 2 Sã se bucure Israel de creatorul sãu, * sã tresalte de bucurie fiii Sionului pentru regele lor. 3 Sã laude numele lui în dansuri, * sã-i cânte psalmi cu harpa ºi cu cetera. 4 Cãci Domnul îl iubeºte pe poporul sãu * ºi-i încoroneazã pe cei smeriþi cu mântuire. 5 Sã tresalte de bucurie în mãrire, credincioºii lui, * sã scoatã strigãte de bucurie în aºternutul lor. 6 Gura sã le fie plinã de laudele Domnului; * ºi sãbii cu douã tãiºuri sã fie în mâinile lor, 7 ca sã arunce rãzbunare asupra neamurilor * ºi pedeapsã asupra popoarelor; 8 ca sã-i lege pe regii lor în lanþuri * ºi pe mai-marii lor în cãtuºe de fier,
14
17 octombrie, sfântul Ignaþiu din Antiohia, episcop martir
9
ca sã facã cu ei judecata care a fost scrisã; * aceasta este o cinste pentru toþi credincioºii lui. Ant. Pe cel care va învinge îl voi pune coloanã în templul meu, spune Domnul. 2Cor 1,3-5 LECTURA SCURTã Binecuvântat sã fie Dumnezeu ºi Tatãl Domnului nostru Isus Cristos, Tatãl îndurãrilor ºi Dumnezeul oricãrei mângâieri, care ne mângâie în orice necaz al nostru ca sã putem ºi noi sã-i mângâiem pe cei care se aflã în orice necaz cu mângâierea cu care noi înºine suntem mângâiaþi de Dumnezeu. Cãci dupã cum prisosesc pãtimirile lui Cristos în noi, tot la fel prin Cristos prisoseºte ºi mângâierea noastrã. RESPONSORIUL SCURT R. Tãria mea * ºi lauda mea este Domnul. Tãria mea. V. El este mântuirea mea * ºi lauda mea este Domnul. Slavã Tatãlui. Tãria mea. Ant. la Benedictus: Îl caut pe acela care a murit pentru noi. Îl doresc pe acela care a înviat pentru noi. CÂNTAREA DIN EvANGHELIE – Benedictus Lc 1,68-79 Despre Mesia ºi Înaintemergãtorul sãu 68 Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, * pentru cã a vizitat ºi a rãscumpãrat poporul sãu, 69 ºi ne-a înãlþat o putere de mântuire * în casa lui David, slujitorul sãu, 70 precum a promis prin gura sfinþilor sãi profeþi * care au fost în vechime, 71 sã ne mântuiascã de vrãjmaºii noºtri * ºi de mâna tuturor acelora care ne urãsc. 72 Astfel îºi aratã îndurarea faþã de pãrinþii noºtri * ºi îºi aduce aminte de legãmântul sãu cel sfânt. 73 De jurãmântul pe care l-a fãcut lui Abraham, pãrintele nostru, * cã ne va dãrui harul,
Laudele
15
74
ca, eliberaþi din mâna duºmanilor noºtri, * sã-i slujim fãrã teamã, 75 în sfinþenie ºi dreptate, sub privirea lui, * în toate zilele vieþii noastre. 76 Iar tu, copile, profet al Celui Preaînalt te vei chema: * cãci vei merge înaintea Domnului sã pregãteºti cãile sale, 77 pentru a da poporului sãu cunoºtinþa mântuirii * întru iertarea pãcatelor, 78 prin iubirea îndurãtoare a Dumnezeului nostru, * cu care ne va vizita, Cel care Rãsare din înãlþime 79 ca sã lumineze pe cei care se aflã în întuneric ºi în umbra morþii * ºi sã îndrepte paºii noºtri pe calea pãcii. Slavã Tatãlui ºi Fiului * ºi Sfântului Duh. Precum era la început ºi acum ºi pururea * ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Îl caut pe acela care a murit pentru noi. Îl doresc pe acela care a înviat pentru noi. RUGãCIUNEA UNIvERSALã Fraþilor, împreunã cu martirii care ºi-au dat viaþa pentru cuvântul lui Dumnezeu, sã-l sãrbãtorim pe Mântuitorul nostru, martorul credincios al Tatãlui: Doamne, ne-ai rãscumpãrat pentru Dumnezeu prin sângele tãu! Prin martirii tãi, care au îmbrãþiºat de bunãvoie moartea ca mãrturie pentru credinþã, – dã-ne, Doamne, adevãrata libertate a spiritului. Prin martirii tãi, care ºi-au mãrturisit credinþa pânã la sânge, – dã-ne, Doamne, puritate ºi statornicie în credinþã. Prin martirii tãi, care au mers pe urmele tale purtând crucea, – dã-ne, Doamne, harul sã suportãm cu tãrie greutãþile vieþii.
16
17 octombrie, sfântul Ignaþiu din Antiohia, episcop martir
Prin martirii tãi, care ºi-au spãlat veºmintele în sângele Mielului, – dã-ne, Doamne, harul sã învingem toate ispitele trupului ºi ale lumii. (Doamne, ne-ai rãscumpãrat pentru Dumnezeu prin sângele tãu!) Tatãl nostru. Rugãciunea de încheiere Dumnezeule atotputernic ºi veºnic, care împodobeºti trupul sacru al Bisericii tale cu mãrturia sfinþilor martiri, fã, te rugãm, ca pãtimirea glorioasã care i-a adus sfântului Ignaþiu mãrirea veºnicã sã ne fie ºi nouã spre ocrotire neîncetatã. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:
Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin. Ora medie V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.
Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL O, Dumnezeule preasfânt, Luminã tu ne dai în zori, Iar la amiazã ne cobori, De sus, cãldurã pe pãmânt. Al patimii nãvalnic foc Tu stinge-l, Doamne, în noi toþi;
Laudele
17
Din inimi ura sã o scoþi ªi dragoste sã pui în loc. Sã fie Tatãl lãudat, ªi Fiul cel nãscut din el, ªi Duhul dragostei, la fel, Primeascã cinste ne-ncetat. Amin. PSALMODIA Ant. Domnul l-a încununat cu coroana dreptãþii ºi i-a dãruit numele sfânt al slavei. Psalmul 118 (119),25-32 IV (Daleth) S-a lipit de þãrânã sufletul meu: * fã-mã sã trãiesc dupã cuvântul tãu. 26 Eu îþi fac cunoscute cãrãrile mele ºi tu mã asculþi: * învaþã-mã îndreptãrile tale. 27 Fã-mã sã înþeleg calea învãþãturilor tale * ºi voi cugeta la lucrãrile tale minunate. 28 Îmi plânge sufletul de supãrare: * ridicã-mã, dupã cuvântul tãu. 29 Þine departe de mine calea minciunii * ºi dãruieºte-mi legea ta. 30 Am ales calea adevãrului, * mi-am propus sã urmez hotãrârile tale. 31 Am aderat la învãþãturile tale, Doamne, * sã nu mã faci de ruºine. 32 Alerg pe calea poruncilor tale, * pentru cã ai lãrgit inima mea. 25
Psalmul 25 (26) Încrederea ºi rugãciunea celui nevinovat Dumnezeu ne-a ales în Cristos ca sã fim sfinþi ºi fãrã prihanã (Ef 1,4).
18 1
17 octombrie, sfântul Ignaþiu din Antiohia, episcop martir
Fã-mi dreptate, Doamne, * cãci eu am umblat în nevinovãþie. În Domnul mi-am pus încrederea * ºi nu mã voi clãtina. 2 Cerceteazã-mã, Doamne, ºi pune-mã la încercare, * verificã în foc rãrunchii mei ºi inima mea, 3 cãci bunãtatea ta este înaintea ochilor mei* ºi umblu în adevãrul tãu. 4 Nu am stat împreunã cu cei care iubesc vanitatea * ºi nu voi intra printre cei fãþarnici. 5 Am urât adunarea rãufãcãtorilor * ºi nu voi ºedea împreunã cu cei fãrãdelege. 6 Îmi voi spãla mâinile în nevinovãþie * ºi voi înconjura altarul tãu, Doamne, 7 ca sã fac sã rãsune cântarea de mulþumire * ºi sã istorisesc toate faptele tale minunate. 8 Doamne, iubesc frumuseþea casei tale, * locul în care locuieºte mãrirea ta. 9 Sã nu iei sufletul meu laolaltã cu cel al pãcãtoºilor * ºi viaþa mea cu cea a vãrsãtorilor de sânge, 10 în mâinile cãrora este nelegiuire * ºi a cãror dreaptã este plinã de mitã. 11 Dar eu umblu în nevinovãþia mea, * mântuieºte-mã ºi îndurã-te de mine. 12 Piciorul meu stã pe calea cea dreaptã; * în adunãri îl voi binecuvânta pe Domnul. Psalmul 27 (28),1-3.6-9 Implorare ºi aducere de mulþumire Tatã, îþi mulþumesc pentru cã m-ai ascultat (In 11,41). 1 Cãtre tine strig, Doamne, * Dumnezeul meu, sã nu rãmâi tãcut în faþa mea, cãci de vei tãcea faþã de mine, * voi fi asemenea cu cei care coboarã în groapã. 2 Ascultã glasul rugãciunii mele, când strig cãtre tine, * când îmi ridic mâinile spre templul tãu cel sfânt.
Ora medie
19
3
Nu mã pune laolaltã cu cei pãcãtoºi ºi cu fãptuitorii de rele: † ei vorbesc de pace cu semenii lor, * pe când inima lor e plinã de rãutate. 6 Binecuvântat sã fie Domnul, * pentru cã a ascultat glasul rugãciunii mele. 7 Domnul este tãria ºi scutul meu, * în el ºi-a pus încrederea inima mea. El m-a ajutat ºi, de aceea, inima îmi este plinã de veselie * ºi îi aduc mulþumiri prin cântãrile mele. 8 Domnul este tãria poporului sãu, * el este cetate de scãpare pentru unsul sãu. 9 Mântuieºte, Doamne, poporul tãu, † binecuvânteazã moºtenirea ta, * fii pãstorul ºi sprijinitorul lui în veci. Ant. Domnul l-a încununat cu coroana dreptãþii ºi i-a dãruit numele sfânt al slavei. Cf. Evr 11,33 LECTURA SCURTã Sfinþii prin credinþã au cucerit regate, au înfãptuit dreptatea, au dobândit promisiunile în Cristos Isus, Domnul nostru. V. Tristeþea voastrã. R. Se va schimba în bucurie.
Rugãciunea de încheiere Dumnezeule atotputernic ºi veºnic, care împodobeºti trupul sacru al Bisericii tale cu mãrturia sfinþilor martiri, fã, te rugãm, ca pãtimirea glorioasã care i-a adus sfân tului Ignaþiu mãrirea veºnicã sã ne fie ºi nouã spre ocrotire neîncetatã. Prin Cristos, Domnul nostru. R. Amin. Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:
Sã-l binecuvântãm pe Domnul. R. Mulþumim lui Dumnezeu.
20
17 octombrie, sfântul Ignaþiu din Antiohia, episcop martir
vesperele V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.
Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Isuse, ostaºilor tãi totdeauna Le eºti dupã moarte rãsplata, cununa; Slãvim un erou azi ce vine la tine; Ne iartã, s-o facem precum se cuvine. Din cupa plãcerii nu soarbe otravã, N-ascultã sirene cu voce suavã, Renunþã la cele ce sunt trecãtoare, De-aceea-i primit în cereasca splendoare. Torturile-s grele, bãtãile-s crunte, Dar stã neclintit precum stânca din munte; Când capul tãiat la pãmânt i s-aºterne Ia sufletul drumul mãririi eterne. Cu-ncredere-n ruga eroului mare, Îþi cerem, Isuse, acum îndurare. Ne iartã pãcatele multe ºi grele ªi nu-þi mai aduce aminte de ele, Ca-n clipa în care sfârºitul ni-l sunã Arhanghelul morþii, sã fim împreunã În cer cu martirul, tovarãºi cu dânsul, Sã nu mai cunoaºtem durerea ºi plânsul. Cu inimi supuse, la tron ce mai sus e De ceruri, mãrire þi-aducem, Isuse. Primeascã mãrire ºi veºnicul Tatã ªi Duhul izvor de iubire curatã. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Cine vrea sã vinã dupã mine sã se lepede de sine, sã-ºi ia crucea ºi sã mã urmeze.
Vesperele
21
Psalmul 114 (116 A) Îl iubesc pe Domnul, * pentru cã ascultã glasul rugãciunii mele. 2 El îºi pleacã urechea spre mine, * în ziua în care îl chem. 3 Mã strângeau lanþurile morþii * ºi mã cuprindeau spaimele infernului, mã chinuiau tristeþea ºi neliniºtea. † 4 Am invocat numele Domnului: * „Doamne, salveazã-mi sufletul!” 5 Domnul este milostiv ºi drept, * Dumnezeul nostru este plin de îndurare. 6 Domnul îi ocroteºte pe cei mici: * am fost umilit ºi el m-a mântuit. 7 Întoarce-te, suflete al meu, la odihna ta, * fiindcã Domnul þi-a fãcut bine. 8 El mi-a salvat sufletul de la moarte, † a ferit ochii mei de lacrimi, * picioarele mele de la cãdere. 9 Voi umbla înaintea Domnului * pe pãmântul celor vii. Ant. Cine vrea sã vinã dupã mine sã se lepede de sine, sã-ºi ia crucea ºi sã mã urmeze. 1
Ant. 2 Dacã îmi va sluji cineva, îl va cinsti Tatãl meu care este în ceruri. Psalmul 115 (116 B) Eu mi-am pãstrat credinþa chiar ºi atunci când spuneam: * „Sunt foarte nefericit”. 11 Am spus în tulburarea mea: * „Tot omul este mincinos”. 12 Ce-i voi da în schimb Domnului * pentru tot binele pe care mi l-a fãcut? 13 Voi lua potirul mântuirii * ºi voi invoca numele Domnului. 10
22
17 octombrie, sfântul Ignaþiu din Antiohia, episcop martir
14
Voi împlini fãgãduinþele fãcute Domnului * de faþã cu tot poporul sãu. 15 Lucru de preþ este în faþa Domnului * moartea credincioºilor sãi. 16 Ascultã-mã, Doamne, cãci sunt slujitorul tãu, * eu, slujitorul tãu, ºi fiul slujitoarei tale; tu ai sfãrâmat lanþurile mele. † 17 Îþi voi aduce jertfã de laudã * ºi voi invoca numele Domnului. 18 Voi împlini fãgãduinþele fãcute Domnului * de faþã cu tot poporul sãu, 19 în curþile casei Domnului, * în mijlocul tãu, Ierusalime! Ant. Dacã îmi va sluji cineva, îl va cinsti Tatãl meu care este în ceruri. Ant. 3 Cine îºi va pierde viaþa pentru mine o va gãsi în veci. Cântarea 4,11
Ap 4,11; 5,9b.10.12b
Vrednic eºti, Doamne ºi Dumnezeul nostru, * sã primeºti gloria, cinstea ºi puterea, pentru cã tu ai creat toate, * ºi prin voinþa ta au fost create ºi existã! 5,9b Vrednic eºti, Doamne, sã primeºti cartea * ºi sã-i deschizi peceþile, cãci ai fost înjunghiat † ºi în sângele tãu ai rãscumpãrat pentru Dumnezeu * oameni din toate triburile, limbile, popoarele ºi naþiunile 10 ºi ai fãcut din ei o împãrãþie ºi preoþi pentru Dumnezeul nostru, * care vor domni pe pãmânt! 12b Vrednic este Mielul, care a fost înjunghiat, † sã primeascã puterea ºi bogãþia ºi înþelepciunea * ºi tãria ºi cinstea ºi gloria ºi binecuvântarea!
Vesperele
23
Ant. Cine îºi va pierde viaþa pentru mine o va gãsi în veci. LECTURA SCURTã 1Pt 4,13-14 Preaiubiþilor, întrucât participaþi la suferinþele lui Cristos, bucuraþi-vã, ca sã puteþi tresãlta de bucurie ºi la arãtarea gloriei lui. Dacã sunteþi batjocoriþi în numele lui Cristos, fericiþi sunteþi, pentru cã Duhul mãririi ºi al lui Dumnezeu se odihneºte peste voi. RESPONSORIUL SCURT R. Ne-ai pus la încercare, Doamne, * ºi ne-ai scos la liman. Ne-ai pus. V. Ne-ai trecut prin foc, precum se trece argintul, * ºi ne-ai scos la liman. Slavã Tatãlui. Ne-ai pus. Ant. la Magnificat: Vreau pâinea lui Dumnezeu, care este trupul lui Isus Cristos, cel nãscut din seminþia lui David, ºi vreau ca bãuturã sângele lui, care este iubire nepieritoare. CÂNTAREA DIN EvANGHELIE – Magnificat Lc 1,46-55 Tresãltarea de bucurie a sufletului în Domnul 46 Sufletul meu * îl preamãreºte pe Domnul 47 ºi duhul meu tresaltã de bucurie * în Dumnezeu, mântuitorul meu, 48 cãci a privit la smerenia slujitoarei sale. * Iatã, de acum toate popoarele mã vor numi fericitã, 49 cãci mi-a fãcut lucruri mari Cel Atotputernic, * ºi numele lui e sfânt. 50 Milostivirea lui rãmâne din neam în neam * peste cei ce se tem de el. 51 A arãtat puterea braþului sãu, * i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor, 52 i-a dat jos de pe tron pe cei puternici * ºi i-a înãlþat pe cei smeriþi;
24
17 octombrie, sfântul Ignaþiu din Antiohia, episcop martir
53
pe cei flãmânzi i-a copleºit cu bunuri, * iar pe cei bogaþi i-a lãsat cu mâinile goale. 54 L-a sprijinit pe Israel, slujitorul sãu, * amintindu-ºi de îndurarea sa, 55 dupã cum a promis pãrinþilor noºtri, * lui Abraham ºi urmaºilor lui în veci. Slavã Tatãlui ºi Fiului * ºi Sfântului Duh. Precum era la început ºi acum ºi pururea * ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Vreau pâinea lui Dumnezeu, care este trupul lui Isus Cristos, cel nãscut din seminþia lui David, ºi vreau ca bãuturã sângele lui, care este iubire nepieritoare. RUGãCIUNEA UNIvERSALã În ceasul în care regele martirilor ºi-a oferit viaþa la cina cea de tainã ºi ºi-a dat-o pe cruce, sã-i mulþumim, spunând: Te adorãm, Doamne! Te adorãm, Doamne, pentru cã ne-ai iubit pânã la sfârºit, Mântuitorul nostru, izvorul ºi exemplul oricãrui martiriu: Te adorãm, Doamne! Pentru cã i-ai chemat la rãsplata vieþii pe toþi pãcãtoºii care se cãiesc: Te adorãm, Doamne! Pentru cã i-ai încredinþat Bisericii tale puterea sã ofere sângele noului ºi veºnicului legãmânt, vãrsat spre iertarea pãcatelor: Te adorãm, Doamne! Pentru cã în aceastã zi ne-ai dat harul de a persevera în credinþã: Te adorãm, Doamne! Pentru cã le-ai dat multor fraþi ai noºtri sã fie pãrtaºi de moartea ta rãscumpãrãtoare: Te adorãm, Doamne! Tatãl nostru. Rugãciunea de încheiere Dumnezeule atotputernic ºi veºnic, care împodobeºti trupul sacru al Bisericii tale cu mãrturia sfinþilor martiri, fã, te rugãm, ca pãtimirea glorioasã care i-a adus sfân tului Ignaþiu mãrirea veºnicã sã ne fie ºi nouã spre ocrotire neîncetatã. Prin Domnul nostru Isus Cristos,
Completoriul
25
Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:
Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin. Completoriul V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.
Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Acum, când e timpul de mers la culcare, În rugã mai cerem o datã-ndurare: Privirile tale ce pururi sunt treze Asuprã-ne, Doamne, mereu sã vegheze. În vis mintea noastrã te aibã pe tine Iar inima noastrã de doru-þi suspine, Te cânte pe tine, te simtã aproape, Sã nu laºi ca bezna de tot sã ne-ngroape. Ne fie odihna ºi somnul în pace; Cât timp trupul nostru puterea-ºi reface, ªi-i noapte adâncã, ºi bezna dominã, Ne fii tu, Cristoase, în beznã luminã. Rugãmu-ne þie cu fruntea plecatã, Ascultã-ne ruga, cerescule Tatã, Cu Fiul cel care-i cu tine de-o fire ªi Duhul cel Sfânt cel ce-i Duh de iubire. Amin. PSALMODIA Ant. Doamne Dumnezeule, tu eºti rãbdãtor ºi plin de îndurare. Psalmul 85 (86) Rugãciunea sãracului la vreme de restriºte
26
17 octombrie, sfântul Ignaþiu din Antiohia, episcop martir
Binecuvântat sã fie Dumnezeu, care ne mângâie în orice strâmtorare (2Cor 1,3.4). 1
Pleacã-þi, Doamne, urechea ºi rãspunde-mi, * pentru cã sunt sãrman ºi nefericit. 2 Pãzeºte-mi sufletul, pentru cã îþi sunt credincios. † Mântuieºte, Dumnezeul meu, pe slujitorul tãu, * care ºi-a pus încrederea în tine. 3 Ai milã de mine, Doamne, * cãtre tine strig toatã ziua. 4 Fã sã se bucure sufletul slujitorului tãu, * cãci eu înalþ sufletul meu cãtre tine, Doamne! 5 Cãci tu, Doamne, eºti bun ºi îndurãtor, * plin de dragoste faþã de cei care te cheamã. 6 Ascultã-mi, Doamne, rugãciunea; * ia aminte la glasul cererii mele. 7 În ziua necazului meu, strig cãtre tine * pentru cã tu îmi dai ascultare. 8 Doamne, nu este nimeni asemenea þie între dumnezei * ºi nimic nu este ca lucrãrile tale. 9 Toate popoarele pe care le-ai fãcut vor veni, † se vor prosterna în faþa ta, Doamne, * ºi vor preamãri numele tãu, 10 pentru cã eºti mare ºi sãvârºeºti lucruri minunate, * tu singur eºti Dumnezeu! 11 Învaþã-mã, Doamne, calea ta * ºi voi umbla în adevãrul tãu; dã-mi o inimã simplã * ca sã se teamã de numele tãu. 12 Îþi mulþumesc, Doamne, Dumnezeul meu, din toatã inima mea, * ºi voi preamãri numele tãu în veac. 13 Cãci mare este mila ta faþã de mine * ºi tu ai eliberat sufletul meu din adâncul infernului.
Completoriul
27
14
Dumnezeule, cei mândri s-au ridicat împotriva mea, † ºi o adunãturã de oameni violenþi vor sã-mi ia sufletul, * ºi nu te-au pus pe tine înaintea lor. 15 Tu, Doamne, eºti Dumnezeu îndurãtor ºi bun, * încet la mânie ºi plin de dragoste ºi adevãr. 16 Priveºte-mã ºi fie-þi milã de mine; † dã slujitorului tãu putere, * ºi mântuieºte-l pe fiul slujitoarei tale. 17 Fã un semn de bunãvoinþã faþã de mine, † ca sã vadã cei ce mã urãsc ºi sã se ruºineze, * cãci tu, Doamne, m-ai ajutat ºi m-ai mângâiat. Ant. Doamne Dumnezeule, tu eºti rãbdãtor ºi plin de îndurare. 1Tes 5,9-10 LECTURA SCURTã Dumnezeu ne-a rânduit pentru dobândirea mântuirii prin Domnul nostru Isus Cristos, care a murit pentru noi pentru ca, fie cã veghem, fie cã dormim, sã trãim împreunã cu el. RESPONSORIUL SCURT R. În mâinile tale, Doamne, * încredinþez sufletul meu. În mâinile tale. V. Ne-ai rãscumpãrat, Doamne, Dumnezeul adevãrului, * îþi încredinþez sufletul meu. Slavã Tatãlui. În mâinile tale. Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocroteºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã ne odihnim în pace. CÂNTAREA DIN EvANGHELIE – nunc diMittis Lc 2,29-32 Cristos - lumina neamurilor ºi slava lui Israel 29 Acum slobozeºte pe slujitorul tãu, Stãpâne, * dupã cuvântul tãu, în pace, 30 cãci au vãzut ochii mei * mântuirea ta,
17 octombrie, sfântul Ignaþiu din Antiohia, episcop martir
28 31
pe care ai pregãtit-o * înaintea tuturor popoarelor, 32 luminã spre luminarea neamurilor * ºi slava poporului tãu, Israel. Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocroteºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã ne odihnim în pace. Rugãciunea de încheiere Dãruieºte, Doamne, trupurilor noastre odihnã spre întãrire, iar ceea ce am semãnat astãzi prin munca noastrã, fã sã aducã rod de viaþã veºnicã. Prin Cristos, Domnul nostru. R. Amin. Apoi se spune binecuvântarea, chiar ºi atunci când se recitã în particular:
Noapte liniºtitã ºi sfârºit bun sã ne dea nouã atotputernicul Dumnezeu. R. Amin. Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria Apoi se spune una dintre urmãtoarele antifone:
Maicã binecuvântatã a Rãscumpãrãtorului, Poarta cerului pururi deschisã, Steaua mãrii, vino în ajutorul poporului ce cade ºi vrea sã se ridice, tu, care ai nãscut, spre uimirea fãpturii, pe Cel Preasfânt ce þi-e Pãrinte, Fecioarã de-a pururi, care ai primit din gura îngerului Gabriel vestirea, îndurã-te de noi, pãcãtoºii. Sau:
Te bucurã, a cerului Reginã, A îngerilor Doamnã ºi Stãpânã. Tu-ai odrãslit mlãdiþa mântuirii ªi poartã eºti luminii nemuririi! Te bucurã, Fecioarã preaslãvitã, Decât fãptura toatã mai mãritã!
Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria
29
Te salutãm, a cerului minune; Du la Cristos a noastrã rugãciune! Sau:
Bucurã-te, Reginã, Maica milei, viaþa, mângâierea ºi speranþa noastrã, bucurã-te! Cãtre tine strigãm, surghiuniþii fii ai Evei; cãtre tine suspinãm, gemând ºi plângând în aceastã vale de lacrimi. Aºadar, Mijlocitoarea noastrã, întoarce spre noi ochii tãi cei milostivi ºi, dupã surghiunul acesta, aratã-ni-l nouã pe Isus, binecuvântatul rod al trupului tãu. O milostivã, o blândã, o dulce Fecioarã Marie! Sau:
Sub ocrotirea ta alergãm, sfântã Nãscãtoare de Dumnezeu, nu ne dispreþui rugãciunile în nevoile noastre, ci ne mântuieºte pururea de toate primejdiile, Fecioarã slãvitã ºi binecuvântatã. Amin.