31 mai VIZITA SFINTEI FECIOARE MARIA Sãrbãtoare Invitatoriul V. Doamne, deschide-mi buzele. R. ªi gura mea va vesti lauda ta.
Ant. Celebrând Vizita Fericitei Fecioare Maria, sã-l lãudãm cu bucurie pe Domnul. Psalmul 94 (95) Chemare la preamãrirea lui Dumnezeu Îndemnaþi-vã unii pe alþii în fiecare zi, pânã când putem zice: „Astãzi!” (Evr 3,13). 1
Veniþi sã cântãm cu veselie Domnului, sã strigãm cu bucurie cãtre stânca mântuirii noastre! 2 Sã mergem înaintea lui cu cântece de laudã ºi în cântãri de psalmi sã-l preamãrim! 3 Cãci mare Dumnezeu este Domnul ºi mare împãrat peste toþi zeii; 4 în mâna lui sunt adâncurile pãmântului ºi ale lui sunt înãlþimile munþilor; 5 a lui este marea, cãci el a fãcut-o, ºi mâinile lui au plãsmuit uscatul. 6 Veniþi sã ne închinãm ºi sã ne plecãm în faþa lui ºi sã îngenunchem înaintea Domnului, creatorul nostru, 7 cãci el este Dumnezeul nostru, iar noi suntem poporul pe care el îl pãstoreºte, turma pe care mâna lui o cãlãuzeºte.
31 mai, Vizita Sfintei Fecioare Maria
2 8
O, de aþi asculta astãzi glasul lui: „Nu vã împietriþi inimile ca la Meriba, ca în ziua de la Massa, în pustiu; 9 acolo m-au ispitit pãrinþii voºtri, m-au pus la încercare, deºi au vãzut lucrãrile mele. 10 Patruzeci de ani m-a dezgustat neamul acesta; de aceea am zis: Este un popor cu inima rãtãcitã, 11 nu au cunoscut cãile mele; de aceea am jurat în mânia mea: Nu vor intra în odihna mea!” Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Celebrând Vizita Fericitei Fecioare Maria, sã-l lãudãm cu bucurie pe Domnul. Psalmul cu antifona sa se poate eventual omite, dacã Invitatoriul se spune înainte de Laude.
Oficiul lecturilor V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.
Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNul Dupã cum Elisabeta, cea cu tâmplele cãrunte, Te-a primit cu bucurie în cãsuþa de la munte, Tot aºa, creºtinii uºa larg deschisã azi o lasã ªi te-aºteaptã, o, Fecioarã, sã pãºeºti la ei în casã. Din prãpastia pierzãrii cine poate sã mai iasã, Dacã tu nu-ntinzi o mânã, bunã Mamã ºi Crãiasã, Vino tu, cea mai frumoasã decât cerul plin de stele, Te chemãm, cãci ne apasã munþi întregi de fapte rele.
Oficiul lecturilor
3
Stea a mãrii luminoasã, spre port sigur cãlãuzã, ªtim cã mila ta lumina nimãnui nu i-o refuzã; Rãtãciþilor vieþii, prãbuºiþilor în tinã, O speranþã le rãsare ºi o razã de luminã. Ne priveºte neputinþa ºi îndurã-te, Regino, Vino ºi ne viziteazã, te rugãm cu lacrimi, vino! Vom striga fãrã-ncetare cãtre cer spre tine, pânã Vei veni ºi-n viaþa noastrã numai tu vei fi stãpânã. Sã distrugi greºeala-n lume, tu din veci ai fost aleasã; Te alegem ºi noi astãzi sã ne fii împãrãteasã. Într-o singurã credinþã ºi-ntr-o turmã ne adunã, Ca sã fim cu fraþii noºtri toþi în ceruri, împreunã. Fiii tãi, cu-nsufleþire, te invocã ºi te cheamã; Pe Isus sã-l porþi cu tine, sã ne-alunge orice teamã. Ca, prin el, pe Tatãl veºnic ºi pe Duhul Sfânt, Marie, Sã-i slãvim acum în viaþã ºi apoi în veºnicie. Amin. PSAlMOdIA Ant. 1 Maria a primit binecuvântare de la Domnul ºi îndurare de la Dumnezeu, mântuitorul sãu. Psalmul 23 (24) 1
Al Domnului este pãmântul ºi tot ce este pe el, * lumea ºi cei care locuiesc în ea. 2 Cãci el l-a întemeiat pe mãri * ºi l-a stabilit peste râuri. 3 Cine va urca pe muntele Domnului? * Cine va sta în locul sãu cel sfânt? 4 Cel care are mâinile nepãtate ºi inima curatã, † cel care nu-ºi înalþã sufletul spre lucruri deºarte * ºi nu jurã cu viclenie. 5 Acesta va primi binecuvântare de la Domnul * ºi dreptate de la Dumnezeu, mântuitorul sãu. 6 Acesta este neamul celor care-l cautã pe el, * al celor care cautã faþa Dumnezeului lui Iacob.
4
31 mai, Vizita Sfintei Fecioare Maria
7
Ridicaþi-vã, porþilor, pragurile voastre de sus, † deschideþi-vã, voi, porþi veºnice, * ca sã intre regele mãririi! 8 Cine este acest rege al mãririi? † E Domnul cel tare ºi puternic, * Domnul cel viteaz în luptã! 9 Ridicaþi-vã, porþilor, pragurile voastre de sus, † deschideþi-vã, voi, porþi veºnice, * ca sã intre regele mãririi! 10 Cine este acest rege al mãririi? * Domnul oºtirilor: el este regele mãririi. Ant. Maria a primit binecuvântare de la Domnul ºi îndurare de la Dumnezeu, mântuitorul sãu. Ant. 2 Cel Preaînalt a consacrat cortul sãu. Psalmul 45 (46) Dumnezeu este pentru noi loc de refugiu ºi putere, * ajutor uºor de gãsit în timp de încercare. 3 De aceea nu ne temem, chiar dacã s-ar zgudui pãmântul * ºi ar cãdea munþii în mijlocul mãrii; 4 chiar de-ar clocoti ºi ar spumega apele ei * ºi munþii s-ar zgudui la izbirea ei. 5 Un râu cu braþele sale înveseleºte cetatea lui Dumnezeu, * locuinþa sfântã a Celui Preaînalt. 6 Dumnezeu este în mijlocul ei: ea nu se clatinã; * Dumnezeu îi vine în ajutor dis-de-dimineaþã. 7 Naþiunile pãgâne se zbuciumã,† împãrãþiile se clatinã. * El ºi-a ridicat glasul ºi pãmântul se topeºte de groazã. 8 Domnul oºtirilor este cu noi, * Dumnezeul lui Iacob este un turn de scãpare pentru noi. 9 Veniþi ºi vedeþi lucrãrile minunate ale Domnului, * faptele uimitoare pe care le-a fãcut pe pãmânt.
2
Oficiul lecturilor
5
El face sã înceteze rãzboaiele pânã la marginile pãmântului, † 10 frânge arcul ºi sfãrâmã lancea, * iar scuturile le arde în foc. 11 Opriþi-vã ºi recunoaºteþi cã eu sunt Dumnezeu, * eu mã înalþ peste popoare, mã înalþ peste tot pãmântul. 12 Domnul oºtirilor este cu noi, * Dumnezeul lui Iacob este un turn de scãpare pentru noi. Ant. Cel Preaînalt a consacrat cortul sãu. Ant. 3 S-au spus despre tine, Fecioarã Marie, lucruri mãreþe. Psalmul 86 (87) Întrucât temeliile sale sunt pe munþii cei sfinþi, † 2 Domnul iubeºte porþile Sionului * mai mult decât toate locuinþele lui Iacob. 3 Lucruri mãreþe s-au spus despre tine, * cetate a lui Dumnezeu. 4 Voi aminti de Rahab ºi de Babilon printre cei care mã cunosc; † iatã, filistenii, Tirul ºi Etiopia * s-au nãscut acolo. 5 Se va spune despre Sion: „ªi acesta, ºi acela s-au nãscut într-însul * ºi însuºi Cel Preaînalt îl întãreºte”. 6 Domnul scrie în cartea popoarelor: * „Aceºtia s-au nãscut acolo”. 7 Iar ei danseazã ºi cântã: * „Toate izvoarele mele sunt în tine”. Ant. S-au spus despre tine, Fecioarã Marie, lucruri mãreþe. 1
V. Maria pãstra toate aceste cuvinte. R. ªi le medita în inima ei.
6
31 mai, Vizita Sfintei Fecioare Maria
lECTuRA îNTâI Din Cântarea Cântãrilor Venirea celui iubit Aud glasul iubitului meu! Iatã-l cã vine sãrind peste munþi, sãltând peste dealuri. 9 Iubitul meu seamãnã cu o cãprioarã sau cu puiul de cerboaicã. Iatã-l cã este dupã zidul nostru, se uitã pe fereastrã, priveºte printre gratii. 10 Iubitul meu vorbeºte ºi-mi zice: „Scoalã-te, iubito, ºi vino, porumbiþa mea, frumoasa mea. 11 Cãci iatã cã a trecut iarna; a încetat ploaia ºi s-a dus. 12 Se aratã florile pe câmp, a venit vremea cântãrii ºi se aude glas de turturea în câmpiile noastre. 13 Smochinii îºi dezvelesc mugurii ºi viile înflorite îºi rãspândesc mirosul. Scoalã-te, draga mea, ºi vino, frumoaso. 14 Porumbiþã din crãpãturile stâncii, ascunsã în scobiturile prãpãstiilor, aratã-mi faþa ta ºi fã-mã sã-þi aud glasul! Cãci glasul tãu este dulce, ºi faþa ta, plãcutã”. 8,6 Þine-mã ca pe o pecete pe inima ta, ca pe o brãþarã pe braþul tãu. Pentru cã iubirea este tare ca moartea ºi gelozia este nepotolitã ca iadul. Sãgeþile ei sunt sãgeþi de foc ºi flacãra ei, ca fulgerul din cer. 2,8
2,8-14; 8,6-7
Oficiul lecturilor
7
7
Marea nu poate stinge dragostea, nici râurile s-o potoleascã; de ar da omul toate averile din casa lui pentru iubire, tot n-ar primi decât un profund dispreþ.
RESPONSORIul Lc 1,41b-43.44 R. Elisabeta a fost umplutã de Duhul Sfânt ºi a exclamat: binecuvântatã eºti tu între femei ºi binecuvântat este rodul trupului tãu. * ªi de unde-mi este datã mie aceasta, ca sã vinã la mine mama Domnului meu? V. Iatã, când a ajuns glasul salutului tãu la urechile mele, a tresãltat de bucurie copilul în sânul meu. * ªi de unde. lECTuRA A dOuA Din Omiliile sfântului Beda Venerabilul, preot (Cartea 1, 4: CCL 122, 25-26.30)
Maria îl preamãreºte pe Domnul care lucreazã în ea Sufletul meu îl preamãreºte pe Domnul ºi duhul meu se bucurã în Dumnezeu, mântuitorul meu (Lc 1,46). Cu aceste cuvinte, Maria face cunoscute mai întâi darurile pe care Dumnezeu i le-a acordat ei într-un mod special, apoi aminteºte binefacerile universale pe care Dumnezeu nu înceteazã sã le reverse în veci asupra neamului omenesc. Îl preamãreºte pe Domnul sufletul aceluia care îndreaptã spre lauda ºi slujirea lui toate energiile omului interior, al aceluia care, respectând poruncile lui Dumnezeu, aratã cã se gândeºte mereu la puterea maiestãþii sale. Tresaltã de bucurie în Dumnezeu, mântuitorul sãu, duhul aceluia pe care nu-l atrage nimic pãmântesc, pe care nu-l macinã abundenþa lucrurilor trecã toare, pe care nu-l doboarã nici o situaþie potrivnicã, ci îºi pune toatã bucuria în amintirea Creatorului sãu, de la care sperã mântuirea veºnicã. Aceste cuvinte stau bine pe buzele tuturor sfinþilor, dar se cuvenea într-un mod cu totul special sã fie pronun þate de fericita Maicã a lui Dumnezeu, care, printr-un
8
31 mai, Vizita Sfintei Fecioare Maria
privilegiu unic, ardea de o iubire cu totul spiritualã faþã de acela pe care a avut bucuria sã-l zãmisleascã în trupul sãu. Pe bunã dreptate a putut ea sã tresalte de bucurie în Isus, adicã în Mântuitorul ei, mai mult decât toþi ceilalþi sfinþi, deoarece ºtia cã cel pe care ea îl cunoºtea ca autorul veºnic al mântuirii urma sã se nascã din trupul ei printr-o naºtere temporalã ºi cã în una ºi aceeaºi persoanã va fi cu adevãrat prezent fiul ei ºi Domnul ei. Cãci mi-a fãcut lucruri mari Cel Atotputernic ºi numele lui e sfânt (Lc 1,49). Nu-ºi atribuie, aºadar, nici un merit, ci întreaga ei mãreþie i-o atribuie acelui dar care, subzistând prin esenþã în toatã puterea ºi grandoarea sa, obiºnuieºte sã-i facã pe credincioºii sãi, din mici ºi slabi cum sunt, puternici ºi mari. Bine a adãugat apoi: Numele lui e sfânt, ca sã-i avertizeze pe ascultãtorii ei, ba chiar sã-i înveþe pe toþi cei la care vor ajunge cuvintele sale, ca sã aibã încredere în numele sãu ºi sã-l invoce. În felul acesta, vor putea sã fie ºi ei pãrtaºi la sfinþenia veºnicã ºi la mântuirea adevãratã, conform cuvintelor profetice: Oricine va invoca numele Domnului se va mântui (Il 3,5). Cãci acesta este numele despre care s-a spus mai sus: ªi duhul meu se bucurã în Dumnezeu, mântuitorul meu. Astfel, în sfânta Bisericã s-a rãspândit obiceiul foarte frumos ºi mântuitor ca imnul Mariei sã fie cântat de toþi în fiecare zi la rugãciunea vesperelor. În felul acesta, sufletele credincioºilor, fãcând atât de des memoria întrupãrii Domnului, se aprind de o iubire ºi mai mare, iar meditarea frecventã a exemplelor Mamei lor îi întãreºte în virtute. ªi este bine ca aceasta sã fie fãcutã seara, deoarece mintea noastrã, obositã de activitãþile din timpul zilei ºi solicitatã de atâtea gânduri, are nevoie, atunci când vine timpul odihnei, sã se reculeagã pentru a-ºi regãsi unitatea atenþiei. RESPONSORIul Cf. Lc 1,45-46; Ps 65 (66),16 R. Fericitã eºti tu, care ai crezut cã se vor împlini cele spuse þie de Domnul. ªi Maria a spus: * Sufletul meu îl preamãreºte pe Domnul.
Oficiul lecturilor
9
V. Veniþi ºi ascultaþi ºi vã voi spune tot ce a fãcut Domnul pentru sufletul meu. * Sufletul meu.
IMNul Te Deum Pe tine, Dumnezeule, te lãudãm, Pe tine, Doamne, te mãrturisim. Pe tine, veºnicul Pãrinte, Tot pãmântul te cinsteºte. Þie toþi îngerii, cerurile ºi toate puterile, Heruvimii ºi serafimii îþi cântã fãrã încetare: Sfânt, sfânt, sfânt e Domnul, Dumnezeul Sabaot! Plin e cerul ºi pãmântul de mãrirea slavei tale! Pe tine te mãreºte corul preaslãvit al apostolilor; Pe tine te slãveºte Numãrul vrednic de laudã al profeþilor; Pe tine te laudã ceata strãlucitã a martirilor; Pe tine te mãrturiseºte sfânta Bisericã Pe toatã faþa pãmântului: Pe tine, Tatãl, a cãrui slavã este fãrã de sfârºit, ªi pe Fiul tãu, unic, adevãrat ºi vrednic de închinare, ªi pe Duhul Sfânt, Mângâietorul. Tu eºti regele mãririi, Cristoase, Tu eºti Fiul cel veºnic al Tatãlui. Pentru mântuirea noastrã Tu nu te-ai sfiit sã te cobori în sânul Fecioarei. Tu ai biruit ghimpele morþii ªi ai deschis celor ce cred împãrãþia cerurilor. Tu stai de-a dreapta lui Dumnezeu Întru mãrirea Tatãlui. Noi credem cã vei veni ca judecãtor, Deci, pe tine te rugãm sã vii în ajutorul slugilor tale Pe care le-ai rãscumpãrat cu sângele tãu scump. Învredniceºte-ne sã fim numãraþi printre sfinþii tãi În slava ta cereascã. ¶ Mântuieºte, Doamne, poporul tãu ªi binecuvânteazã moºtenirea ta. Cãlãuzeºte-i ºi înalþã-i pe ei pânã în veac. În toate zilele te binecuvântãm
31 mai, Vizita Sfintei Fecioare Maria
10
ªi lãudãm numele tãu în veci ºi în vecii vecilor. Binevoieºte, Doamne, în ziua aceasta Sã ne fereºti de pãcat. Miluieºte-ne, Doamne, miluieºte-ne. Fie, Doamne, mila ta asupra noastrã Precum am nãdãjduit ºi noi în tine. În tine, Doamne, am nãdãjduit ªi nu voi regreta în veci. ¶ Aceastã ultimã parte a imnului se poate omite, la alegere.
Rugãciunea de încheiere Dumnezeule atotputernic ºi veºnic, tu ai inspirat-o pe fericita Fecioarã Maria, care-l purta pe Fiul tãu, sã o viziteze pe Elisabeta; dã-ne, te rugãm, harul sã ascultãm întotdeauna de inspiraþiile Duhului Sfânt ºi, astfel, sã te putem preamãri împreunã cu ea în veci. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:
Sã-l binecuvântãm pe Domnul. R. Mulþumim lui Dumnezeu. laudele V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.
Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNul Vino, Fecioarã, de Duh Sfânt plinã, Cãci dupã tine lumea suspinã; Ca ºi bãtrâna, buna ta rudã, Glasul doreºte sã þi-l audã. Cu Copilaºul vino-mpreunã, Ca omenirea, cu voie bunã,
Laudele
11
Sã te înalþe, sã te proclame Cea mai aleasã mamã-ntre mame. Botezãtorul, la salutare, În sânul mamei sale tresare; Creºtinãtatea fã-o, Marie, Azi sã tresarã de bucurie. Ai ajutat-o pe veriºoarã; Ochii acuma spre noi coboarã. Vino, ne-ajutã, toþi te implorã, Tu ne eºti mamã, tu ne eºti sorã. Maicã-a speranþei, port de salvare, Stea care-n bezna vieþii rãsare, Dã-ne curate, albe veºminte, Du-ne-n lãcaºul viselor sfinte. Vesel sã fie astãzi pãmântul, Spre cer înalþe ruga ºi cântul. Slavã s-aducã milei divine Pentru salvarea lumii prin tine. PSAlMOdIA Ant. 1 Plecând, Maria a mers în grabã în munþi, într-o cetate din Iuda! Psalmul 62 (63),2-9 Sufletul însetat de Dumnezeu Cel care pãrãseºte lucrãrile întunericului vegheazã pen tru Dumnezeu. 2 Dumnezeule, tu eºti Dumnezeul meu, * pe tine te caut dis-de-dimineaþã. Sufletul meu e însetat de tine, † pe tine te doreºte trupul meu, * ca un pãmânt pustiu, uscat ºi fãrã apã. 3 Astfel te-am cãutat în sanctuarul tãu, * ca sã contemplu puterea ºi mãreþia ta. 4 Îndurarea ta preþuieºte mai mult decât viaþa, * de aceea buzele mele te laudã.
12
31 mai, Vizita Sfintei Fecioare Maria
5
Te voi binecuvânta toatã viaþa mea * ºi voi ridica mâinile mele invocând numele tãu. 6 Ca ºi cum m-aº sãtura cu mãduvã ºi grãsime, * aºa se desfatã buzele mele când gura mea te laudã, 7 când îmi amintesc de tine în aºternutul meu * ºi mã gândesc la tine în ceasurile de veghe, noaptea. 8 Pentru cã ai fost ajutorul meu, * la umbra aripilor tale tresalt de bucurie. 9 Mã ataºez de tine cu tot sufletul * ºi dreapta ta mã ocroteºte. Ant. Plecând, Maria a mers în grabã în munþi, într-o cetate din Iuda! Ant. 2 Când a auzit Elisabeta salutarea Mariei, a tresãltat Pruncul în sânul ei ºi ea s-a umplut de Duhul Sfânt, aleluia! Cântarea Dan 3,57-88.56 Toatã creatura sã-l laude pe Domnul Aduceþi laudã Dumnezeului nostru, voi, toþi slujitorii lui! (Ap 19,5). 57 Binecuvântaþi-l, toate lucrãrile Domnului, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci! 58 Binecuvântaþi-l, ceruri, pe Domnul, * 59 binecuvântaþi-l, îngeri ai Domnului, pe Domnul! 60 Binecuvântaþi-l, toate apele care sunteþi deasupra cerului, pe Domnul, * 61 sã-l binecuvânteze orice putere pe Domnul! 62 Binecuvântaþi-l, soare ºi lunã, pe Domnul, * 63 binecuvântaþi-l, stele ale cerului, pe Domnul! 64 Binecuvântaþi-l, ploi ºi rouã, pe Domnul, * 65 binecuvântaþi-l, toate vânturile, pe Domnul! 66 Binecuvântaþi-l, foc ºi cãldurã, pe Domnul, * 67 binecuvântaþi-l, frig ºi arºiþã, pe Domnul! 68 Binecuvântaþi-l, rouã ºi chiciurã, pe Domnul, * 69 binecuvântaþi-l, ger ºi îngheþ, pe Domnul!
Laudele
13
70
Binecuvântaþi-l, gheþuri ºi zãpezi, pe Domnul, * binecuvântaþi-l, nopþi ºi zile, pe Domnul! 72 Binecuvântaþi-l, luminã ºi întuneric, pe Domnul, * 73 binecuvântaþi-l, fulgere ºi nori, pe Domnul! 74 Sã-l binecuvânteze pãmântul pe Domnul, * sã-l laude ºi sã-l preamãreascã în veci! 75 Binecuvântaþi-l, munþi ºi dealuri, pe Domnul, * 76 binecuvântaþi-l, tot ce rãsare pe pãmânt, pe Domnul! 77 Binecuvântaþi-l, mãri ºi râuri, pe Domnul, * 78 binecuvântaþi-l, izvoare, pe Domnul! 79 Binecuvântaþi-l, balene ºi tot ce miºcã în ape, pe Domnul, * 80 binecuvântaþi-l, toate pãsãrile cerului, pe Domnul! 81 Binecuvântaþi-l, fiare ºi dobitoace, pe Domnul, * 82 binecuvântaþi-l, voi, fii ai oamenilor, pe Domnul! 83 Binecuvânteazã-l, Israele, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci! 84 Binecuvântaþi-l, preoþi ai Domnului, pe Domnul, * 85 binecuvântaþi-l, slujitori ai Domnului, pe Domnul! 86 Binecuvântaþi-l, duhuri ºi suflete ale drepþilor, pe Domnul, * 87 binecuvântaþi-l, sfinþi ºi smeriþi cu inima, pe Domnul! 88 Binecuvântaþi-l, voi, Anania, Azaria ºi Misael, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci! Sã binecuvântãm pe Tatãl ºi pe Fiul ºi pe Duhul Sfânt, * sã-l lãudãm ºi sã-l preamãrim în veci! 56 Binecuvântat eºti în tãria cerului, * vrednic de laudã ºi preamãrit în veci! 71
La sfârºitul acestei cântãri nu se spune Slavã Tatãlui.
Ant. Când a auzit Elisabeta salutarea Mariei, a tresãltat Pruncul în sânul ei ºi ea s-a umplut de Duhul Sfânt, aleluia!
14
31 mai, Vizita Sfintei Fecioare Maria
Ant. 3 Fericitã eºti, Marie, care ai crezut cã se vor împlini în tine cele spuse þie de Domnul, aleluia! Psalmul 149 Noua cântare a sfinþilor Fiii Bisericii, fiii noului popor, vor tresãlta de bucurie pentru regele lor: pentru Cristos (Hesychius). 1
Cântaþi Domnului un cântec nou, * lauda lui în adunarea credincioºilor sãi. 2 Sã se bucure Israel de creatorul sãu, * sã tresalte de bucurie fiii Sionului pentru regele lor. 3 Sã laude numele lui în dansuri, * sã-i cânte psalmi cu harpa ºi cu cetera. 4 Cãci Domnul îl iubeºte pe poporul sãu * ºi-i încoroneazã pe cei smeriþi cu mântuire. 5 Sã tresalte de bucurie în mãrire, credincioºii lui, * sã scoatã strigãte de bucurie în aºternutul lor. 6 Gura sã le fie plinã de laudele Domnului; * ºi sãbii cu douã tãiºuri sã fie în mâinile lor, 7 ca sã arunce rãzbunare asupra neamurilor * ºi pedeapsã asupra popoarelor; 8 ca sã-i lege pe regii lor în lanþuri * ºi pe mai-marii lor în cãtuºe de fier, 9 ca sã facã cu ei judecata care a fost scrisã; * aceasta este o cinste pentru toþi credincioºii lui. Ant. Fericitã eºti, Marie, care ai crezut cã se vor împlini în tine cele spuse þie de Domnul, aleluia! lECTuRA SCuRTã
Il 2,27–3,1
ªi veþi ºti cã eu sunt în mijlocul lui Israel, cã eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru, ºi nu este altul în afarã de mine. ªi poporul meu niciodatã nu va mai fi fãcut de ruºine. Iar apoi voi revãrsa duhul meu peste toatã fãptura, fiii ºi fiicele voastre vor profeþi.
Laudele
15
RESPONSORIul SCuRT R. Domnul a ales-o * ºi a iubit-o. Domnul. V. În cortul sãu a adus-o sã locuiascã * ºi a iubit-o.
Slavã Tatãlui. Domnul. Ant. la Benedictus: Când a auzit salutarea Mariei, Elisabeta a strigat cu glas puternic ºi a spus: „Cum de-mi este dat mie sã vinã Maica Domnului meu la mine?” CâNTAREA dIN EVANghElIE – BeneDicTus Lc 1,68-79 Despre Mesia ºi Înaintemergãtorul sãu 68 Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, * pentru cã a vizitat ºi a rãscumpãrat poporul sãu, 69 ºi ne-a înãlþat o putere de mântuire * în casa lui David, slujitorul sãu, 70 precum a promis prin gura sfinþilor sãi profeþi * care au fost în vechime, 71 sã ne mântuiascã de vrãjmaºii noºtri * ºi de mâna tuturor acelora care ne urãsc. 72 Astfel îºi aratã îndurarea faþã de pãrinþii noºtri * ºi îºi aduce aminte de legãmântul sãu cel sfânt. 73 De jurãmântul pe care l-a fãcut lui Abraham, pãrintele nostru, * cã ne va dãrui harul, 74 ca, eliberaþi din mâna duºmanilor noºtri, * sã-i slujim fãrã teamã, 75 în sfinþenie ºi dreptate, sub privirea lui, * în toate zilele vieþii noastre. 76 Iar tu, copile, profet al Celui Preaînalt te vei chema: * cãci vei merge înaintea Domnului sã pregãteºti cãile sale, 77 pentru a da poporului sãu cunoºtinþa mântuirii * întru iertarea pãcatelor, 78 prin iubirea îndurãtoare a Dumnezeului nostru, * cu care ne va vizita, Cel care Rãsare din înãlþime 79 ca sã lumineze pe cei care se aflã în întuneric ºi în umbra morþii * ºi sã îndrepte paºii noºtri pe calea pãcii.
16
31 mai, Vizita Sfintei Fecioare Maria
Slavã Tatãlui ºi Fiului * ºi Sfântului Duh. Precum era la început ºi acum ºi pururea * ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Când a auzit salutarea Mariei, Elisabeta a strigat cu glas puternic ºi a spus: „Cum de-mi este dat mie sã vinã Maica Domnului meu la mine?” RugãCIuNEA uNIVERSAlã Sãrbãtorindu-l pe Mântuitorul nostru, care a binevoit sã se nascã din Fecioara Maria, sã-l implorãm spunându-i: Maica ta, Doamne, sã mijloceascã pentru noi! Soare al dreptãþii, înaintea ta a strãlucit aurora mântuirii, Fecioara neprihãnitã: – dã-ne harul sã umblãm pururi în lumina prezenþei tale. Cuvânt întrupat, care ai ales-o pe Maria, chivot neîntinat al locuirii tale, – elibereazã-ne de întinarea pãcatului. Mântuitorul nostru, care ai avut-o lângã cruce pe Maica ta, – dãruieºte-ne ca, prin mijlocirea ei, sã ne bucurãm cã suntem pãrtaºi la pãtimirile tale. Mântuitorul nostru, care ai fãcut-o pe Fecioara Maria locuinþã preacuratã a prezenþei tale ºi lãcaº sacru al Duhului Sfânt, – fã-ne temple ale Duhului tãu. Tatãl nostru. Rugãciunea de încheiere Dumnezeule atotputernic ºi veºnic, tu ai inspirat-o pe fericita Fecioarã Maria, care-l purta pe Fiul tãu, sã o viziteze pe Elisabeta; dã-ne, te rugãm, harul sã ascultãm întotdeauna de inspiraþiile Duhului Sfânt ºi, astfel, sã te putem preamãri împreunã cu ea în veci. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin.
Ora medie
17
Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:
Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin. Ora medie V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.
Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNul O, Dumnezeule preasfânt, Luminã tu ne dai în zori, Iar la amiazã ne cobori, De sus, cãldurã pe pãmânt. Al patimii nãvalnic foc Tu stinge-l, Doamne, în noi toþi; Din inimi ura sã o scoþi ªi dragoste sã pui în loc. Sã fie Tatãl lãudat, ªi Fiul cel nãscut din el, ªi Duhul dragostei, la fel, Primeascã cinste ne-ncetat. Amin. PSAlMOdIA Ant. 1 Legea Domnului înveseleºte inima ºi lumineazã ochii. Psalmul 18 B (19 B) Laudã lui Dumnezeu, stãpânul legii Fiþi desãvârºiþi, precum ºi Tatãl vostru din ceruri este desãvârºit (Mt 5,48). 8 Legea Domnului este desãvârºitã, învioreazã sufletul; †
18
31 mai, Vizita Sfintei Fecioare Maria
mãrturia Domnului este adevãratã, * îl face înþelept pe cel neºtiutor. 9 Orânduirile Domnului sunt drepte, înveselesc inima, * poruncile Domnului sunt strãlucitoare, lumineazã ochii. 10 Frica de Domnul este curatã, rãmâne pentru totdeauna; * judecãþile Domnului sunt adevãrate, toate sunt drepte. 11 Ele sunt mai de dorit decât aurul † ºi decât mult aur curat, * mai dulci decât mierea ºi decât fagurele proaspãt. 12 Slujitorul tãu primeºte înþelepciunea prin ele; * pentru cel care le pãzeºte, rãsplata este mare. 13 Cine îºi dã seama de greºelile fãcute din neatenþie? * Curãþã-mã de pãcatele ascunse. 14 Mai presus de toate, pãzeºte-l pe slujitorul tãu de mândrie, * ca ea sã nu mã stãpâneascã niciodatã. Atunci voi fi fãrã vinã * ºi curãþat de pãcatul cel mare. 15 Plãcute sã-þi fie cuvintele gurii mele † ºi gândurile inimii mele sã ajungã înaintea ta, * Doamne, stânca mea ºi mântuitorul meu! Ant. Legea Domnului înveseleºte inima ºi lumineazã ochii. Ant. 2 Se va scula Domnul sã judece popoarele întru dreptate. Psalmul 7 Rugãciunea celui drept vorbit de rãu Iatã, judecãtorul stã înaintea uºii (Iac 5,9). I 2 Doamne, Dumnezeul meu, în tine mi-am pus speranþa. *
Ora medie
19
Mântuieºte-mã de toþi prigonitorii mei ºi elibereazã-mã 3 ca nu cumva sã-mi rãpeascã viaþa, sã mã sfâºie, ca leul, * fãrã ca cineva sã mã salveze! 4 Doamne, Dumnezeul meu, † dacã am sãvârºit aceasta, * dacã este nedreptate în mâinile mele, 5 dacã am rãspuns prietenului meu cu rãu * ºi fãrã motiv mi-am jefuit duºmanul, 6 atunci duºmanul sã mã prigoneascã ºi sã mã ajungã † ºi sã culce la pãmânt viaþa mea * ºi cinstea mea în praf sã o arunce. 7 Ridicã-te, Doamne, în mânia ta * înalþã-te împotriva furiei asupritorilor mei ºi scoalã-te, Dumnezeul meu, * la judecata pe care ai rânduit-o! 8 Adunarea neamurilor sã te înconjoare: † întoarce-te asupra ei din înãlþime! * 9 Domnul judecã popoarele; judecã-mã, Doamne, dupã dreptatea * ºi dupã nevinovãþia care este în mine! 10 Pune capãt rãutãþii pãcãtoºilor † ºi întãreºte-l pe cel drept, * tu, care pãtrunzi cu privirea inimile ºi rãrunchii, Dumnezeule preadrept. Ant. Se va scula Domnul sã judece popoarele întru dreptate. Ant. 3 Dumnezeu, judecãtorul cel drept ºi puternic, îi mântuieºte pe cei drepþi cu inima. II Ajutorul meu este la Dumnezeu, * cel care îi mântuieºte pe cei drepþi cu inima. 12 Dumnezeu este un judecãtor drept * care se poate mânia în fiecare zi. 13 Oare nu este el cel care îºi ascute din nou sabia, * îºi întinde arcul ºi þinteºte? 11
20
31 mai, Vizita Sfintei Fecioare Maria
14
κi pregãteºte armele morþii * ºi îºi încinge sãgeþile în foc. 15 Iatã, cel rãu a urzit fãrãdelegea, * a zãmislit silnicia ºi a nãscut nelegiuirea. 16 A sãpat groapã ºi a adâncit-o * ºi a cãzut în groapa pe care a fãcut-o. 17 Se întoarce rãutatea lui asupra capului sãu * ºi pe creºtetul lui coboarã nedreptatea. 18 Îl voi lãuda pe Domnul pentru dreptatea lui * ºi voi cânta numele Domnului Preaînalt. Ant. 3 Dumnezeu, judecãtorul cel drept ºi puternic, îi mântuieºte pe cei drepþi cu inima. lECTuRA SCuRTã Tob 12,6b Preamãriþi-l pe Dumnezeu ºi lãudaþi-l înaintea tuturor celor vii, pentru cã ºi-a arãtat îndurarea faþã de noi; preamãriþi ºi cãutaþi numele sãu. V. Fericit sânul Fecioarei Maria. R. Cãci l-a purtat pe Fiul Tatãlui veºnic. Rugãciunea de încheiere Dumnezeule atotputernic ºi veºnic, tu ai inspirat-o pe fericita Fecioarã Maria, care-l purta pe Fiul tãu, sã o viziteze pe Elisabeta; dã-ne, te rugãm, harul sã ascultãm întotdeauna de inspiraþiile Duhului Sfânt ºi, astfel, sã te putem preamãri împreunã cu ea în veci. Prin Cristos, Domnul nostru. R. Amin. Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:
Sã-l binecuvântãm pe Domnul. R. Mulþumim lui Dumnezeu. Vesperele V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.
Vesperele
21
Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNul Când arhanghelul þi-aduce, o, Fecioarã, marea veste, Cum cã ºi Elisabeta în a ºasea lunã este, Cãtre munþi porneºti în grabã; focul dragostei te mânã, Sã ajuþi la neputinþã veriºoara ta bãtrânã. Când saluþi, intrând în casã, ºi-þi aude vocea-naltã, Veriºoara simte-n sânu-i copilaºul cum tresaltã; Duhul Sfânt îi dã de ºtire cã Mesiei vei fi mamã ªi, credinþa admirându-þi, fericitã te proclamã. La cuvintele-i frumoase, ca rãspuns, atunci apare Pe-ale tale buze sfinte cea mai nobilã cântare; Îl mãreºti pe Domnul care, în nespusa-i bunãtate, Þi-a fãcut, cu braþ puternic, lucruri mari ºi minunate. Te proclamã fericitã generaþiile toate, Îþi aduc prinos de cinste, cãci Biserica socoate Cã, precum Mântuitorul a venit la noi prin tine, Încontinuu mântuirea tot prin tine-n lume vine. Maicã Sfântã, ne ajutã, drumul vieþii strãbãtându-l, Sã avem întotdeauna îndreptat spre tine gândul, Ca atunci când moartea vãlul peste ochi ni-l va aºterne, Sã slãvim în veci Treimea sub privirile-þi materne. Amin. PSAlMOdIA Ant. 1 Maria a intrat în casa lui Zaharia ºi a salutat-o pe Elisabeta! Psalmul 121 (122) M-am bucurat când mi s-a spus: † „Sã mergem la casa Domnului”. * 2 Iatã, picioarele noastre au ajuns la porþile tale, Ierusalime! 1
22
31 mai, Vizita Sfintei Fecioare Maria
3
Ierusalimul este zidit * ca o cetate bine întãritã. 4 Acolo urcã seminþiile, seminþiile Domnului, † dupã legea lui Israel, * ca sã laude numele Domnului. 5 Cãci acolo sunt scaunele de judecatã, * tronurile casei lui David. 6 Rugaþi-vã pentru pacea Ierusalimului: * „Sã fie în siguranþã cei care te iubesc! 7 Pacea sã locuiascã între zidurile tale * ºi liniºtea în palatele tale”. 8 De dragul fraþilor ºi prietenilor mei, * eu spun: „Pace þie!” 9 De dragul casei Domnului, Dumnezeului nostru, * mã rog pentru fericirea ta! Ant. Maria a intrat în casa lui Zaharia ºi a salutat-o pe Elisabeta! Ant. 2 Când a ajuns la urechile mele glasul salutului tãu, a tresãltat Pruncul în sânul meu! Psalmul 126 (127) 1
Dacã Domnul n-ar zidi casa, * în zadar ar trudi cei care o zidesc. Dacã Domul n-ar pãzi cetatea, * în zadar ar veghea cel care o pãzeºte. 2 În zadar vã sculaþi dis-de-dimineaþã ºi vã culcaþi târziu, † mâncându-vã pâinea în obosealã, * pe când Domnul o dã preaiubiþilor sãi în timpul somnului. 3 Iatã, moºtenire de la Domnul sunt fiii, * rodul sânului este rãsplatã de la el. 4 Ca sãgeþile în mâna celui viteaz, * aºa sunt fiii tinereþilor. 5 Fericit bãrbatul care-ºi umple tolba cu ei; * nu se va face de ruºine când va vorbi cu duºmanii sãi la poartã.
Vesperele II
23
Ant. Când a ajuns la urechile mele glasul salutului tãu, a tresãltat Pruncul în sânul meu! Ant. 3 Binecuvântatã eºti tu între femei ºi binecuvântat este rodul trupului tãu! Cântarea Ef 1,3-10 Binecuvântat sã fie Dumnezeu ºi Tatãl Domnului nostru Isus Cristos, * care ne-a copleºit cu binecuvântarea sa spiritualã în ceruri, în Cristos. 4 În el, Dumnezeu ne-a ales înainte de întemeierea lumii, * ca sã fim sfinþi ºi fãrã prihanã în faþa lui, în dragoste. 5 El a orânduit de mai înainte † sã fim adoptaþi ca fii, prin Isus Cristos, în el, * dupã bunul plac al voinþei sale, 6 spre lauda gloriei harului sãu, * pe care ni l-a dãruit prin Fiul sãu preaiubit. 7 Prin sângele lui avem rãscumpãrarea, * iertarea pãcatelor; prin bogãþia harului sãu † 8 care a prisosit în noi, * în toatã înþelepciunea ºi înþelegerea. 9 El ne-a descoperit misterul voinþei sale * dupã bunãvoinþa sa, pe care îl hotãrâse de mai înainte în el, * 10 ca sã-l înfãptuiascã la împlinirea timpurilor, recapitulând toate în Cristos, * cele din cer ºi cele de pe pãmânt. Ant. Binecuvântatã eºti tu între femei ºi binecuvântat este rodul trupului tãu. 3
1Pt 5,5b-7 lECTuRA SCuRTã Îmbrãcaþi-vã toþi în umilinþã unii faþã de alþii, pentru cã Dumnezeu se împotriveºte celor mândri, însã celor
24
31 mai, Vizita Sfintei Fecioare Maria
smeriþi le dã har. Aºadar, umiliþi-vã sub mâna puternicã a lui Dumnezeu, pentru ca el sã vã înalþe la timpul potrivit. Lãsaþi în grija lui toatã neliniºtea voastrã, cãci el se îngrijeºte de voi. RESPONSORIul SCuRT R. Bucurã-te, Marie, cea plinã de har, * Domnul este cu tine. Bucurã-te. V. Binecuvântatã eºti tu între femei ºi binecuvântat este rodul trupului tãu. * Domnul este cu tine. Slavã Tatãlui. Bucurã-te.
Ant. la Magnificat: Mã vor numi fericitã toate neamurile, cãci a privit Domnul la slujitoarea lui smeritã. CâNTAREA dIN EVANghElIE – magnificaT Lc 1,46-55 Tresãltarea de bucurie a sufletului în Domnul 46 Sufletul meu * îl preamãreºte pe Domnul 47 ºi duhul meu tresaltã de bucurie * în Dumnezeu, mântuitorul meu, 48 cãci a privit la smerenia slujitoarei sale. * Iatã, de acum toate popoarele mã vor numi fericitã, 49 cãci mi-a fãcut lucruri mari Cel Atotputernic, * ºi numele lui e sfânt. 50 Milostivirea lui rãmâne din neam în neam * peste cei ce se tem de el. 51 A arãtat puterea braþului sãu, * i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor, 52 i-a dat jos de pe tron pe cei puternici * ºi i-a înãlþat pe cei smeriþi; 53 pe cei flãmânzi i-a copleºit cu bunuri, * iar pe cei bogaþi i-a lãsat cu mâinile goale. 54 L-a sprijinit pe Israel, slujitorul sãu, * amintindu-ºi de îndurarea sa, 55 dupã cum a promis pãrinþilor noºtri, * lui Abraham ºi urmaºilor lui în veci.
Vesperele
25
Slavã Tatãlui ºi Fiului * ºi Sfântului Duh. Precum era la început ºi acum ºi pururea * ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Mã vor numi fericitã toate neamurile, cãci a privit Domnul la slujitoarea lui smeritã. RugãCIuNEA uNIVERSAlã Sã-l preamãrim din toatã inima cu cântãri de laudã pe Dumnezeu, Tatãl atotputernicul, care a voit ca Maria, mama Fiului sãu, sã fie cinstitã de toate neamurile ºi generaþiile, ºi sã-l rugãm cu umilinþã: Sã mijloceascã pentru noi cea plinã de har! Sau: Priveºte la cea plinã de har ºi ascultã-ne! Dumnezeule, care ne-ai dat-o pe Maria ca mamã, dãruieºte, prin mijlocirea ei, vindecare celor bolnavi, mângâiere celor întristaþi, iertare pãcãtoºilor – ºi tuturor mântuire ºi pace. Biserica ta sã fie un gând ºi o inimã în iubire, – iar credincioºii, într-un suflet, sã stãruie în rugãciune împreunã cu Maria, mama lui Isus. Tu, care ai fãcut-o pe Maria mamã a îndurãrii, – dã-le celor care se aflã în pericol harul de a experimenta iubirea ei de mamã. Tu, care ai voit ca Maria sã formeze o familie împreunã cu Isus ºi Iosif, – fã ca prin mijlocirea ei toate mamele sã promoveze în familiile lor iubirea ºi sfinþenia. Dumnezeule, care ai încoronat-o pe Maria ca reginã a cerului, – primeºte-i pe cei rãposaþi sã se bucure în veci, împreunã cu toþi sfinþii, în împãrãþia ta. Tatãl nostru. Rugãciunea de încheiere Dumnezeule atotputernic ºi veºnic, tu ai inspirat-o pe fericita Fecioarã Maria, care-l purta pe Fiul tãu, sã o
31 mai, Vizita Sfintei Fecioare Maria
26
viziteze pe Elisabeta; dã-ne, te rugãm, harul sã ascultãm întotdeauna de inspiraþiile Duhului Sfânt ºi, astfel, sã te putem preamãri împreunã cu ea în veci. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:
Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin. Completoriul V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.
Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNul Salvator al omenirii, o, Isuse, tu, Cuvântul Tatãlui din înãlþime, care-ai pãrãsit mormântul, Tu, luminã din luminã, ce reverºi cereasca-þi razã Peste cei ce te urmeazã ºi-i pãstrezi în sfântã pazã, Ziditorule a toate, ce-ai aprins pe cer un soare, Rânduind ca dupã ziuã, iarãºi noaptea sã coboare, Fã ca trupurile noastre obosite, fãrã vlagã, Din odihna dulce-a nopþii, iarãºi forþele sã-ºi tragã. Tu pe principele morþii izbutit-ai a-l înfrânge; Nu lãsa sã-i cadã pradã cei salvaþi prin scumpu-þi sânge. Cu putere izgoneºte-l de la noi în prag de noapte, Nu-l lãsa sã ne înºele cu-ale lui viclene ºoapte, Ca în timp ce trupul noastru îºi petrece somnu-n pace ªi în timp ce mintea noastrã energiile-ºi reface, Inima ce þie-þi bate sã rãmânã pururi treazã, Sã vegheze cum în ceruri îngerii mereu vegheazã. Tu primeºte-ne, Cristoase, cântul inimii sincere Ce-þi aducem azi cu toþii pentru sfânta înviere.
Completoriul
27
Pentru Tatãl, de asemeni, glasul nostru azi rãsunã, Duhul Sfânt, prin cântul nostru, cinste aibã împreunã. Amin. PSAlMOdIA Ant. Aleluia, aleluia, aleluia! Psalmul 142 (143),1-11 Rugãciune la vreme de strâmtorare Omul nu este justificat prin faptele legii, ci doar prin credinþa în Isus Cristos (Gal 2,16). 1 Doamne, ascultã rugãciunea mea, † pleacã-þi urechea la cererea mea, * rãspunde-mi în adevãrul ºi în dreptatea ta! 2 ªi sã nu intri la judecatã cu slujitorul tãu, * cãci nici unul dintre cei vii nu va fi îndreptãþit înaintea ta. 3 Duºmanul prigoneºte sufletul meu, * îmi calcã viaþa în picioare, m-a fãcut sã locuiesc în întuneric, * ca cei morþi pentru vecie. 4 Se stinge în mine sufletul * ºi neliniºtitã este în mine inima mea. 5 Îmi aduc aminte de zilele de demult, † mã gândesc la toate faptele tale * ºi meditez la lucrãrile mâinilor tale. 6 Întind spre tine mâinile mele, * sufletul meu este înaintea ta ca un pãmânt lipsit de apã. 7 Doamne, grãbeºte-te ca sã-mi rãspunzi, * cã se sfârºeºte duhul meu. Nu-þi ascunde faþa de la mine, * ca sã nu mã asemãn cu cei ce se coboarã în groapã. 8 Fã sã aud dis-de-dimineaþã îndurarea ta, * cãci în tine mi-am pus încrederea! Fã-mã sã cunosc calea pe care voi merge, * cãci sufletul meu spre tine îl înalþ!
28
31 mai, Vizita Sfintei Fecioare Maria
9
Elibereazã-mã de duºmanii mei, Doamne, * cãci la tine îmi aflu adãpost! 10 Învaþã-mã sã fac voia ta, * cãci tu eºti Dumnezeul meu. 11
Duhul tãu cel bun mã va cãlãuzi cãtre pãmântul drept. * De dragul numelui tãu, Doamne, îmi vei da viaþã. În dreptatea ta, * vei scoate sufletul meu din strâmtorare! Ant. Aleluia, aleluia, aleluia!
lECTuRA SCuRTã 1Pt 5,8-9a Fiþi cumpãtaþi, vegheaþi! Duºmanul vostru, diavolul, ca un leu care rage, dã târcoale cãutând pe cine sã înghitã. Împotriviþi-vã lui, tari în credinþã. RESPONSORIul SCuRT R. În mâinile tale, Doamne, încredinþez sufletul meu. * Aleluia, aleluia! În mâinile tale. V. Ne-ai rãscumpãrat, Doamne, Dumnezeul adevãrului. * Aleluia, aleluia! Slavã Tatãlui. În mâinile tale. Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocroteºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã ne odihnim în pace, aleluia. CâNTAREA dIN EVANghElIE – nunc DimiTTis Lc 2,29-32 Cristos - lumina neamurilor ºi slava lui Israel 29
Acum slobozeºte pe slujitorul tãu, Stãpâne, * dupã cuvântul tãu, în pace, 30 cãci au vãzut ochii mei * mântuirea ta, 31 pe care ai pregãtit-o * înaintea tuturor popoarelor, 32 luminã spre luminarea neamurilor * ºi slava poporului tãu, Israel.
Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria
29
Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocroteºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã ne odihnim în pace, aleluia. Rugãciunea de încheiere Te rugãm, Doamne, sã reverºi cu bunãtate lumina ta asupra slujitorilor tãi în aceastã noapte ºi sã le dai harul sã adoarmã în pace, pentru a se trezi bucuroºi la lumina zilei de mâine, în numele tãu. Prin Cristos, Domnul nostru. R. Amin. Apoi se spune binecuvântarea, chiar ºi atunci când se recitã în particular:
Noapte liniºtitã ºi sfârºit bun sã ne dea nouã atotputernicul Dumnezeu. R. Amin. Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria Apoi se spune una dintre urmãtoarele antifone:
Bucurã-te, Regina cerului, aleluia, cãci acela pe care ai fost vrednicã sã-l porþi, aleluia a înviat precum a zis, aleluia! Roagã-te pentru noi lui Dumnezeu, aleluia! Sau:
Te bucurã, a cerului Reginã, A îngerilor Doamnã ºi Stãpânã. Tu-ai odrãslit mlãdiþa mântuirii ªi poartã eºti luminii nemuririi! Te bucurã, Fecioarã preaslãvitã, Decât fãptura toatã mai mãritã! Te salutãm, a cerului minune; Du la Cristos a noastrã rugãciune! Sau:
Bucurã-te, Reginã, Maica milei, viaþa, mângâierea ºi speranþa noastrã, bucurã-te!
31 mai, Vizita Sfintei Fecioare Maria
30
Cãtre tine strigãm, surghiuniþii fii ai Evei; cãtre tine suspinãm, gemând ºi plângând în aceastã vale de lacrimi. Aºadar, Mijlocitoarea noastrã, întoarce spre noi ochii tãi cei milostivi ºi, dupã surghiunul acesta, aratã-ni-l nouã pe Isus, binecuvântatul rod al trupului tãu. O milostivã, o blândã, o dulce Fecioarã Marie! Sau:
Sub ocrotirea ta alergãm, sfântã Nãscãtoare de Dumnezeu. Nu ne dispreþui rugãciunile în nevoile noastre, ci ne mântuieºte pururea de toate primejdiile, Fecioarã slãvitã ºi binecuvântatã. Amin.