Business Magazin Nr. 269 by Business Magazin

BURSĂ: DELISTAREA PETROMIDIA SAU SFÂRȘITUL UNUI BĂIAT RĂU (PAG. 16)

Preţ: 4,9 lei

www.businessmagazin.ro

Până la 28 februarie 2010

IMOBILIARE

Calea Victoriei, povestea unui eșec (pag. 10)

AUTO

DIN LUNA FEBRUARIE, BUSINESS MAGAZIN APARE PE PIAŢĂ ÎN FIECARE ZI DE LUNI A SĂPTĂMÂNII

Nr. 269 (7/2010)

Când nici publicitatea nu mai vinde mașini (pag. 20)

SOCIETATE

Cât de sănătoși sunt românii (pag. 18)

O elită pentru

România

REPORTAJ

Veneţia, dincolo de carnaval (pag. 56)

ELITA, O CLASĂ UȘOR DE DEFINIT, DAR GREU DE IDENTIFICAT. ARE ROMÂNIA NEVOIE DE O ELITĂ ȘI CARE SUNT TIPARELE ÎN CARE SE CROIEȘTE? (PAG. 26)

SPECIAL NEW YORK TIMES Omul care a făcut posibilă Olimpiada de la Vancouver (pag. 46)

CUPRINS

O elită pentru

România ELITA, O CLASĂ UȘOR DE DEFINIT, DAR GREU DE IDENTIFICAT. ARE ROMÂNIA NEVOIE DE O ELITĂ ȘI CARE SUNT TIPARELE ÎN CARE SE CROIEȘTE? DE ANA RĂDUŢĂ, DORIN OANCEA

ACTUALITATE

10 IMOBILIARE: Comer]ul pe Calea Victoriei d= semne de revenire 12 TELECOM: Operatorii se bizuie pe segmentul de business pentru a rezista 16 BURS+: Vedeta Rompetrol Raﬁn=rie se preg=te[te de ie[irea din scen= 18 S+N+TATE: Rom`nii sunt certa]i cu apa [i s=punul [i nu merg la medic

20 MEDIA: |n 2010 re\ncepe comunicarea \n auto

24 ASIGUR+RI: Pia]a \[i revine \ncet, dar \[i revine

OPINII

23 INTERNET: Re]elele sociale, cenu[=resele internetului 38 WEBOSCOP: Congresul lumii mobile 40 IMOBILIARE: Cu m`na \ntins= la stat

SPECIAL NEW YORK TIMES

42 INDUSTRIE: Spre deosebire de SUA, Europa se bazeaz= pe industrie pentru revenire 46 JOCURILE OLIMPICE: Cine a transformat Vancouverul \n capitala jocurilor de iarn=

ART+ {I SOCIETATE

52 LIFESTYLE: Boutique-urile \ncep s= se \nmul]easc= \n Bucure[ti

56 REPORTAJ: Masca recesiunii ajunge la Carnavalul de la Vene]ia

ULTIMUL CUV~NT

66 UMBERTO ECO: B=tr`nul Holden

A: Alexandrion Grup Rom`nia (39), Alico (24), Axa (24); B: Bentley (20), Biscuit (52), Blue Air (56), BMW Group Rom`nia (20); C: Carpatair (56), Caviar (52), Cegedim (18), Citroen (20), Colliers International (10), Createur 5 D’Emotions (52); D: Digital Cable Systems (12); E: EOS KSI Rom`nia (12), Escada (10); F: Facebook (23); Ferrari (20); G: Garmin-Asus (38), GfK (18), Google (23); H: Helvetansa (10), Honda Trading Rom`nia (20), HTC (38), Hugo Boss (10); I: Idelier (52), ING Asigur=ri de Via]= (24), Intercapital Invest (16); J: JW Marriott (10); K: KazMunaiGaz (16); L: Lavazza (52), LinkedIn (23), Louis Vuitton (10); M: Mazda Rom`nia (20), Mc Donald’s (10), Mediacom (20), Meditation (52), Microsoft (23), Motorola (38), MySpace (23); O: Orange (12); P: Paul & Shark (10), Perla (10), Porsche (20), PRO TV (39); R: Renault (20), Rompetrol Raﬁnare (16), Romtelecom (12); S: Saatchi & Saatchi (20), Skoda (20), Sony Ericsson (38); T: Tarom (56), Twitter (23); U: Uniqa (24), UPC (12); V: Versace (10), Vodafone (12); W: WizzAir (56).

22-28 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 3

PRIM-PLAN n DECIZIE Nu e bine pentru Sassu. Comisiile de cultur= din Parlament au respins raportul Societ=]ii Rom`ne de Televiziune pe anul 2008 doar cu votul parlamentarilor PD-L [i UDMR, cei ai PNL [i PSD p=r=sind sala \naintea votului. De asemenea, a absentat [i pre[edintele-director general al SRTV, Alexandru Sassu, care a motivat c= este \n concediu medical. Pe de alta parte, comisiile au aprobat \n unanimitate raportul de activitate al Radioului public, pe cel al CNA [i al Agerpres. Rapoartele vor ﬁ prezentate pentru votul \n plen cel mai probabil s=pt=m`na aceasta. Respingerea unui raport \n plen atrage demiterea consiliului de administra]ie al institu]iei respective [i implicit a [efului institu]iei.

n REVIZUIREA CONSTITU}IEI E mai greu la \nceput. Pre[edinta

GEOAN+, TOT MAI SINGUR Adrian N=stase [i Ion Iliescu au jucat s=pt=m`na trecut= rolul principal \n telenovela PSD

Mul]i \mpotriva lui Geoan=

n a[teptarea Congresului, PSD a trecut s=pt=m`na trecut= prin agonia “pierderii” \n mai pu]in de 24 de ore a doi lideri marcan]i, Adrian N=stase (care a anun]at c= nu mai candideaz= la [eﬁe) [i Ion Iliescu (care a anun]at c= va demisiona din func]ia de pre[edinte de onoare). Mi[carea sincron a celor doi a fost de natur= s= ﬂexibilizeze (a se citi “erodeze”) pozi]ia taberei lui Mircea Geoan= care a acceptat \n cele din urm= rediscutarea sistemului de candidaturi pe liste la Congresul de la sf`r[itul s=pt=m`nii. O alt= lovitur= pentru Mircea Geoan= [i Marian Vanghelie a fost tocmai asocierea excesiv= a celor doi \n ultimele zile dinaintea Congresului, evident defavorabil= pentru pre[edintele \n func]ie. Dup= anun]ul lui Victor Ponta c= va candida [i el, consecin]= a anun]ului de retragere al lui Adrian N=stase, echipa preg=tit= de Mircea Geoan= a p=rut s= se destrame, Ilie S`rbu anun]`nd c= \[i va sus]ine ginerele Ponta, iar Liviu Dragnea f=c`nd c`]iva pa[i spre candidatura lui

Cristian Diaconescu. Reconﬁgurarea taberelor anun]a s= ﬁe [i mai dur= dup= ce Adrian N=stase a spus c= ar putea reveni asupra deciziei de renun]are la candidatur= \n func]ie de rezultatul unei ultime \nfrunt=ri cu tab=ra lui Mircea Geoan= la Comitetul Executiv. Un lucru aproape cert era c= pre[edintele Mircea Geoan= va avea de \nfruntat \n al doilea tur de scrutin pentru func]ia suprem= din partid o coali]ie a tuturor celorlal]i candida]i, de la exoticul Radu Maz=re [i p`n= la cvasi-necunoscutul primar din Amara. Pentru a diminua din impactul mediatic al Congresului PSD – care oricum a ]inut agenda media toat= s=pt=m`na – democrat-liberalii au convocat [i ei un Colegiu Director la care au anun]at [i prezen]a pre[edintelui Traian B=sescu, suspect de rezervat \n ultima perioad= pe teme de politic= intern=. Era deci de a[teptat, cu acest prilej, ca pre[edintele s= abordeze ambele probleme. n

Camerei Deputa]ilor, Roberta Anastase, a convocat pentru \nceputul acestei s=pt=m`ni birourile permanente pentru constituirea Comisiei pentru revizuirea Constitu]iei. O ini]iativ= similar= a e[uat s=pt=m`na trecut= dup= ce pre[edintele Senatului nu a r=spuns solicit=rii venite de la Anastase. P`n= la constituirea Comisiei au \nceput s= apar= [i propuneri de revizuire a legii fundamentale, cea mai recent= ﬁind cea a deputatului Tudor Chiuariu care prevede \ntre altele desﬁin]area func]iei de pre[edinte al Rom`niei, un parlament cu dou= camere [i cel mult 200 de membri, \mp=r]irea Rom`niei \n 12 regiuni [i reducerea num=rului serviciilor secrete la trei: unul de informa]ii interne, un altul de informa]ii externe [i serviciul de contrainforma]ii militare.

CELE MAI CITITE* ARTICOLE PE

1. Cine sunt miliardarii discreţi din imobiliare 2. Cum poate fi motivat un angajat fără mijloace financiare 3. Lansarea Buzz, reţeaua socială a Google 4. Problemele agriculturii autohtone și soluţiile care ar putea readuce România la statutul de grânar al Europei 5. Reportaj exclusiv realizat în Lyon, orașul care rivalizează cu Roma și Paris * ARTICOLELE AP+RUTE PE SITE |N ULTIMA S+PT+M~N+

4 BUSINESSmagazin I 22-28 februarie 2010

FOTO: MEDIAFAX; REUTERS

n ONU O demisie de onoare. {eful secretariatului climatic al ONU, Ivo de Boer, [i-a anun]at demisia [i va p=r=si func]ia la 1 iulie. El conducea secretariatul ONU pentru clim= din 2006. De Boer nu a reu[it la summit-ul climatic din decembrie de la Copenhaga s= conving= comunitatea interna]ional= s= adopte m=suri obligatorii dure de reducere a emisiilor de dioxid de carbon. Teoria schimb=rilor climatice, sus]inut= cu asiduitate de ONU, este pus= tot mai mult sub semnul \ntreb=rii dup= descoperirea unor deﬁcien]e \n rapoartele cu privire la \nc=lzirea global= asumate de Na]iunile Unite.

n ORIENTUL MIJLOCIU Mossad a l=sat urme. {eful poli]iei din Dubai, Dahi Khalfan Tamim, a declarat c= este 99% sigur c= Israelul a fost implicat \n uciderea \n ianuarie a unui \nalt oﬁcial al Hamas, Mahmoud al-Mabhouh, \ntr-un hotel de lux din Dubai. Potrivit responsabilului arab, serviciile secrete israeliene, Mossad, sunt vinovate pentru asasinat. Guvernul britanic l-a convocat pe ambasadorul israelian la Londra pentru a protesta fa]= de utilizarea unor pa[apoarte britanice falsiﬁcate \n presupusa opera]iune a serviciilor secrete

israeliene. Autorit=]ile din Emiratele Arabe Unite au 11 persoane \n vizor care ar ﬁ intrat \n Dubai cu documente britanice false pentru a-l asasina pe liderul Hamas la 20 ianuarie.

n DIPLOMA}IE Obama, l`ng= Dalai Lama. Pre[edintele american, Barack Obama, l-a primit la Casa Alb= pe liderul tibetan Dalai Lama, pentru o \nt`lnire privat=, \n ciuda protestelor Beijingului. China \l acuz= pe liderul spiritual tibetan aﬂat \n exil de separatism [i a avertizat c= aceast= reuniune va afecta [i mai mult rela]iile deja tensionate dintre Beijing [i Washington. Dalai Lama va sta timp de o s=pt=m`n= \n Statele Unite, unde se bucur= de o mare popularitate. Pe l`ng= reuniunea cu Obama, prev=zut= \n Sala H=r]ilor de la Casa Alb= [i nu \n Biroul Oval, Dalai Lama urmeaz= s= primeasc= \n timpul vizitei la Washington o medalie din partea Funda]iei Na]ionale pentru Democra]ie, ﬁnan]at= de Congresul american.

n REPUBLICA MOLDOVA Voronin vrea la urne. Liderul Partidului Comuni[tilor din Republica Moldova (PCRM) Vladimir Voronin a sus]inut \ntr-o

\ntrevedere cu ambasadorul SUA la Chi[in=u, Asif J. Chaudhry, c= alegerile parlamentare anticipate trebuie organizate p`n= \n luna octombrie. Fostul pre[edinte a mai subliniat [i c=, din punctul s=u de vedere, actuala criz= politic= poate ﬁ dep=[it= doar \n cadrul “unui dialog [i consens \ntre partidele politice”. De[i Parlamentul desemnat pe 29 iulie a e[uat de dou= ori s= aleag= pre[edintele ]=rii, nu este clar dac= vor ﬁ organizate sau nu alegeri anticipate. PUBLICITATE

prim-plan n FINAN}E Ne \mprumut=m. Ministerul Finan]elor

PRINTRE GHILIMELE

a anun]at c= \n aceast= s=pt=m`n= sau urm=toarea va \ncepe roadshow-ul pentru o emisiune de euroobliga]iuni \n valoare de un miliard de euro pe care statul rom`n inten]ioneaz= s= le lanseze \n cursul primului trimestru al acestui an. Recent, ministrul Vl=descu a salutat decizia agen]iei de rating Fitch de a \mbun=t=]i perspectiva de rating a Rom`niei, de la negativ= la stabil=, dar a ad=ugat c= aceasta nu implic= neap=rat gr=birea procedurilor pentru lansarea emisiunii de euroobliga]iuni, care fusese ini]ial anun]at= pentru toamna trecut=, apoi am`nat= pentru un moment \n care conjunctura de pe pie]ele interna]ionale va ﬁ devenit mai favorabil=. Toamna trecut=, autorit=]ile aveau \n vedere s= \mprumute \ntre 500 [i 1,5 milioane de euro, \n obliga]iuni cu scaden]a la 5-10 ani.

n MEDIA CME cump=r= \n Bulgaria. Grupul Central European Media Enterprises (CME), care de]ine [i Pro TV, a convenit cu News Corporation s= preia postul de televiziune bulgar bTV, pentru suma de 400 de milioane de euro. Tranzac]ia, care include preluarea postului de televiziune comercial= bTV, a canalelor prin cablu bTV Cinema [i bTV Comedy [i a unei participa]ii de 74% la Radio Company C, va oferi CME controlul asupra celui mai vizionat post TV din Bulgaria [i se va ad=uga activelor de media de]inute aici de companie. Vaclav Kminek, analist la Ceska Sporitelna din Praga, a declarat pentru Reuters c= pia]a TV [i de publicitate din Bulgaria se ridic= la circa 200 de milioane de dolari, iar activele cump=rate au poten]ial de sinergie cu cele existente \n portofoliul CME. Achizi]ia urmeaz= acordului CME de a vinde opera]iunile din Ucraina, luna trecut=, pentru 300 de milioane de dolari. “Achizi]ia bTV este urm=torul pas \n repozi]ionarea CME dup= v`nzarea opera]iunilor din Bulgaria. bTV completeaz= excelent portofoliul nostru de active de televiziune”, a declarat Adrian S`rbu, pre[edinte [i director general al CME. Central European Media Enterprises opereaz= re]ele de televiziune \n [ase ]=ri din Europa Central= [i de Est: Bulgaria (Pro. BG [i Ring.BG), Rom`nia (Pro TV, Pro TV Interna]ional, Acas=, Pro Cinema, Sport.ro [i MTV), Croa]ia, Cehia, Slovacia, Slovenia [i Ucraina.

“AST+ZI, FEMEILE TR+IESC CU CEL PU}IN 4 ANI MAI MULT DECÂT B+RBA}II DUP+ CE AJUNG LA VÂRSTA DE PENSIONARE, DECI TR+IESC ÎN MEDIE 18-19 ANI DUP+ CE SE PENSIONEAZ+. DECI 54 ANI PLUS 18 ANI - FEMEILE, RESPECTIV 54 ANI PLUS 16 ANI – B+RBA}II” premierul Emil Boc, explic`nd decizia de majorare a v`rstei de pensionare pentru femei

“Elena Udrea, poate o s= v= surprind=, dar este o femeie de cultur=. Are o facultate, vorbe[te foarte bine, este citit=. A[a o consider eu, un ministru cult” Antonie Solomon (PD-L), primarul Craiovei

“Am vrut s= \l bat pe Emil Boc [i nu m-a l=sat Dan Nica. {i, pe 1 octombrie, mi-a zis: «Victore, de ce nu te-oi ﬁ l=sat ?» {i acum regret, dar poate mai am ocazia” vicepre[edintele PSD Victor Ponta

“Domnul Ponta, un biet procuror comunist. A[a [tie s= fac=, asta a f=cut toat= via]a” replica premierului Emil Boc

“Domnul pre[edinte Iliescu are func]ia unic=. Are func]ia de Ion Iliescu [i este suﬁcient” secretarul general al PSD Liviu Dragnea ERAT+ |n articolul “Cei mai discre]i magna]i din imobiliare” din num=rul 268 a ap=rut informa]ia potrivit c=reia omul de afaceri Gabriel Popoviciu a fost arestat pentru scurt timp. |n realitate, omul de afaceri a fost re]inut de procurorii DNA.

6 BUSINESSmagazin I 22-28 februarie 2010

PAGINI REALIZATE DE MIHAI MITRIC+ {I CRENGU}A NICOLAE

editorial Dou= treimi din oameni au min]it cel pu]in o dat= \n via]= c= au citit o carte pe care de fapt nu au citit-o. Aproape jum=tate din cititori, adic= 41%, au trecut, \n timpul lecturii, la ultima pagin=, pentru a vedea cum se termin=. Fiecare ins a renun]at s= citeasc= o carte, l=s`nd-o pentru alt= dat=. de DORIN OANCEA, REDACTOR-{EF ADJUNCT

C=r]i, [ah [i minciuni

984”, de George Orwell, conduce \n topul c=r]ilor pe care oamenii pretind c= le-au citit, fiind urmat= de “R=zboi [i Pace” al lui Tolstoi (31%), “Ulisse” al lui James Joyce (25%), Biblia (24%) [i “Doamna Bovary” a lui Flaubert. Citind enumerarea, m= g`ndeam c= nici nu e greu s= min]i despre c=r]i, din moment ce avem Wikipedia, iar revistele sunt pline de sfaturi despre cum s=-i impresion=m pe ceilal]i f=r= s= ne mai batem capul cu cititul. Dou= propozi]ii bine sim]ite despre un autor sau altul, ni[te convingeri ferme (“...cum, a murit Salinger? M= rog, “De veghe \n lanul de secar=” nu e cartea mea favorit=!” -, cu un z`mbet fin - “De veghe \n lanul de secar=” este preferata celor care nu au citit nicio alt= carte! ...apropo, \mi place galbenul =sta!”) [i gata, e[ti o persoan= de societate. Personal am acceptat comportamentul de genul acesta, e oricum mai bun dec`t bonc=luitul isteric [i degeaba. Mult mai bun - [tii m=car c= au existat Orwell [i Tolstoi [i Flaubert [i poate la un moment dat chiar o s= fii curios s= vezi despre ce ai min]it c`nd ai min]it. Dar panta care \ncepe \n lanul de secar= [i pe care alunec= oamenii devine din ce \n ce mai abrupt=. De exemplu, cum naiba benzi desenate cu Micul Prin]? Marketingul m= informeaz= c= povestea, a[a desenat=, p=streaz= poezia, sensibilitatea [i emo]ia crea]iei lui Saint Exupery. S= zicem c= a[ putea crede marketingul, pentru c= sunt un bun consumator, dar totu[i; Micul Prin] este o pl=smuire din cuvinte care se adreseaz= inteligen]ei cititorului [i \l oblig= s= \[i imagineze o oaie \ntr-o cutie. S= z`mbeasc= din aceast= cauz= [i s= vorbeasc= \n [oapt=, pentru c= oaia a adormit. {i pot s= \mi imaginez cum a desenat graficianul vulpea, dar nu cred c= a putut ilustra, emo]ionant,

“

zicerea “Limpede nu vezi dec`t cu inima. Ochii nu pot s= p=trund=-n miezul lucrurilor”. Rostul acestui text este rela]ia din ce \n ce mai nefireasc= dintre oameni [i crea]iile min]ii omene[ti - c=r]i \n primul r`nd, dar nu numai, ci [i filme, articole din ziar, ba chiar [i jocuri pe calculator sau alte tipuri de crea]ie. Oamenilor nu le mai plac, dar nu le plac din start, f=r= s= citeasc= m=car c`teva pagini, f=r= s= vad= m=car jum=tate din film, f=r= s= intre \n ac]iunea jocului. M-am tot \ntrebat de ce, ce-i face s= renun]e s= mai citeasc=, s= \n]eleag= un film, s= intre \n pielea personajului din joc. Sigur, calitatea ofertei este un argument [i nu pot s= neg c= o mare parte din ofert= este format= din nimicuri frumos ambalate. Dar n-am putut traduce afirma]ia “nu mai citesc pentru c= am totul pe net”. {i mai departe? {tii unde s= cau]i?, [tii ce \]i place cu adev=rat?; dar cum procedezi dac= \n bar te \nt`lne[ti cu EA, EA e pl`ns= toat= din cauza pove[tii doamnei Bovary [i tu nu [tii ce s=-i spui? Sigur c= exist= varianta s= vezi contul pe Facebook al doamnei Bovary sau conexiunile de la Linkedin ale lui Flaubert, dar dac= nu ai Wi-Fi? {i faptul c= ai pe laptop sau pe reader chiar varianta electronic= a “Doamnei Bovary” iar=[i nu ajut=. Serios vorbind, poate c= nu ar trebui s= l=s=m facilul indus de tehnica din ce \n ce mai prezent= ([i nici benzile desenate) s= \nlocuiasc= un bagaj fundamental de cuno[tin]e. |n 1985, marele maestru Garry Kasparov \nvingea f=r= probleme 32 de computere \n cadrul unui simultan demonstrativ. 11 ani mai t`rziu, \nvingea supercomputerul Deep Blue. Un an mai t`rziu, \n 1997, IBM dubla puterea de calcul al lui Deep Blue [i Kasparov pierdea. Ast=zi exist= \n magazine programe care pot \nvinge un mare maestru

8 BUSINESSmagazin I 22-28 februarie 2010

f=r= probleme. Asta pentru c= num=rul de mut=ri posibile este, \n [ah, de 10 la puterea 40, iar num=rul jocurilor posibile 10 la puterea 120. Imens, dar limitat, totu[i. Puterea imens= de calcul a ma[inii a dep=[it talentul juc=torului uman. Kasparov poveste[te c= mai t`rziu s-a g`ndit s= foloseasc= puterea de calcul a ma[inii \n meciuri mixte, jucate de echipe de oameni [i computere. Kasparov a jucat un astfel de meci \mpotriva maestrului bulgar Veselin Topalov; rezultatul a fost surprinz=tor. Meciul s-a terminat la egalitate, 3 la 3, dup= ce cu o lun= de zile \nainte Kasparov \l f=cea praf pe bulgar, cu 4 la 0. Lipsa de abilitate a lui Kasparov \n utilizarea computerului a denaturat rezultatul jocului. |n 2005 avea loc un concurs freestyle, la care oameni [i ma[ini sau echipe de oameni [i ma[ini se puteau \nfrunta. Algoritmi complec[i au fost folosi]i pentru a identiﬁca tri[orii. Echipele om-computer au dominat. Hydra, un supercomputer care putea face praf un mare maestru, nu a pus nicio problem= unui juc=tor uman puternic dotat cu un laptop nu prea capabil. Dar c`[tig=torii au fost nu o echip= mare maestru/supercomputer, ci doi amatori care foloseau trei computere \n acela[i timp. Abilit=]ile celor doi erau de a comunica cu ma[inile, de a le folosi inteligen]a. Spre deosebire de Kasparov, pe care ma[ina l-a \ncurcat, cei doi au [tiut s= foloseasc= la maxim capacitatea de calcul de care dispuneau. {ahul nu mai este acum un joc la mod=, pentru c= ma[inile l-au dezbr=cat de mister; un meci nu este mai mult dec`t “Micul Prin]” - band= desenat=, pentru c= ma[ina te poate anun]a, rece, c= te face mat \n 186 de mut=ri. Dar m= g`ndesc c= oamenii au ratat ]inta real=, o ma[in= care s= joace nu ca o ma[in=, ci ca un mare maestru. n

IMOBILIARE

Cea mai cunoscut= arter= comercial= din ]ar=, Calea Victoriei, trece prin momente dificile: cump=r=torii s-au \mpu]inat, luxul pare a nu fi \n ton cu cump=tarea specific= recesiunii [i numeroase magazine [i-au tras obloanele. Dar retailul nu este pe moarte. de C+T+LIN {TEFANCU

STRADA TUTUROR

alea Victoriei, num=rul 14, col] cu Strada Lipscani. Intersec]ia a dou= din cele mai cunoscute artere, primele men]ionate c`nd vine vorba de existen]a unei zone de comer] stradal, plin= cu magazine ale brandurilor cunoscute la nivel interna]ional. Nu [i \n Bucure[ti, [i asta deoarece zona este plin= de contraste. “Orice produs la 3,9 lei”, aceasta este denumirea cu care este cunoscut magazinul aﬂat la intersec]ia dintre cele dou= artere. Un melanj de produse, de la icoane, brichete [i pixuri la gablonzuri, articole de uz casnic \n buc=t=rie

sau \mbr=c=minte, toate \[i a[teapt= cump=r=torii, iar una dintre v`nz=toare spune c= perioada de criz= a prins bine la v`nz=ri. L`ng=, un alt magazin rupt parc= din perioada de dinainte de Revolu]ie vinde cizme, po[ete de dam= [i alte articole de \mbr=c=minte [i \nc=l]=minte. Peste drum, un magazin care ]inte[te clien]ii cu venituri medii [i ridicate, iar un pic mai sus, pe por]iunea din Calea Victoriei unde se aﬂ= mai multe hoteluri de patru [i cinci stele, putem g=si po[ete la pre]uri ce \ncep la c`teva sute de lei sau ceasuri de zeci de mii de euro. Toate aceste magazine \ncearc= s= supravie]uiasc= \n zona care ar trebui s= ﬁe

10 BUSINESSmagazin I 22-28 februarie 2010

sinonim= cu comer]ul stradal din Bucure[ti. Primele, cele cu produse ieftine, par a o duce \ns= mai bine. “Da, Calea Victoriei este mai goal= acum comparativ cu perioada de dinainte de criz=, din punctul de vedere al num=rului de clien]i”, recunoa[te Alexandru Preda, senior broker \n cadrul diviziei de retail a Colliers International [i unul dintre cei mai experimenta]i agen]i de \nchiriere a spa]iilor comerciale stradale din Capital=. Goliciunea arterei vine [i dup= ce o serie \ntreag= de magazine s-au \nchis, plec`nd de la cea mai important= victim= a crizei, magazinul Hugo Boss, [i p`n= la magazinele Versace Jeans Couture, Escada sau La Perla.

CERERE REDUS+ Chiriile au sc=zut cu 15-25% \n 2009

O nuan]= important= trebuie men]ionat= \ns=. Chiar dac= num=rul de spa]ii goale este considerabil mai ridicat dec`t \n vremurile bune din 2008, anul trecut s-au deschis magazine importante pentru industria de lux. Retailerul de ceasuri de lux [i bijuterii Helvetansa a inaugurat cel mai mare magazin local, Hugo Boss s-a \ntors sub o alt= franciz=, de]inut= de doi tineri antreprenori, printre care [i ﬁul fostului

[ef al re]elei de restaurante McDonald’s, redeschiderea hotelului Continental a pus pe pia]= o galerie comercial= care ]inte[te cump=r=torii de lux, iar brandul de lux Paul & Shark a \nregistrat rezultate peste a[tept=ri \n primul an de func]ionare. “Paul & Shark a analizat mai multe posibile amplasamente \n Bucure[ti [i a r=mas la cel de pe Calea Victoriei, consider`nd c= este cel mai potrivit. Artera r=m`ne un amplasament bun pentru comer]ul de lux chiar dac= nu exist= suficiente locuri de parcare”, spune Cristina Banciu, director general al Alliance International, compania care opereaz= magazinul Paul & Shark. Magazinul a presupus o investi]ie de 250.000 de euro, ]inta de v`nz=ri pentru 2009, de jum=tate de milion de euro, fiind dep=[it=. C`t de grav= este atunci situa]ia pentru comercian]ii de pe Calea Victoriei care ]intesc persoanele cu venituri ridicate? Alexandru Preda admite c= v`nz=rile au sc=zut \n medie cu 40% - 45% fa]= de anul 2008, \ns= trebuie luate \n calcul [i reducerile de costuri, cele mai importante fiind cele legate de chiriile spa]iilor. “Chiriile pentru spa]iile comerciale stradale din zona principal= a Capitalei au sc=zut anul trecut cu 15% - 25%, procent care se adaug= unei sc=deri de 10% - 15% produs= \n a doua jum=tate a anului 2008”, explic= Preda. Mult mai elocvente ca aceste procente pot fi valorile finale; dac= la jum=tatea anului 2008, \n perioada de v`rf a pie]ei, un metru p=trat se \nchiria cu 110 euro, chiar [i 120 de euro pe lun=, ast=zi se vorbe[te de o medie de 50 – 60 euro/mp/ lun= [i chiar de 40 de euro pentru zona mai slab cotat=, \n apropiere de intersec]ia cu Lipscani. “|n plus, exist= proprietari dispu[i s= accepte chirie procentual=, adic= o chirie fix= minim= [i un procent din v`nz=ri (\n general 5%-7%, potrivit informa]iilor din pia]= - n. red.), ceea ce este tentant pentru un poten]ial chiria[”, mai afirm= brokerul.

SUPER OFERT+ Ultimele 18 luni au adus o reducere de p`n= la 50% a chiriilor pentru spa]iile comerciale stradale din Bucure[ti. ZONA

RAT+ DE NEOCUPARE

SC+DEREA CHIRIEI SPA}II DISPONIBILE* SPA}II OCUPATE**

PRINCIPAL+

10%

15% - 20%

10% - 20%

SECUNDAR+

15%

20% - 25%

15% - 25%

PERIFERIC+

20%

25% - 30%

15% - 25%

* PRE}URI CERUTE; ** |N URMA RENEGOCIERILOR; SURSA: COLLIERS INTERNATIONAL

“CALEA VICTORIEI ESTE MAI GOAL+ ACUM COMPARATIV CU PERIOADA DINAINTE DE CRIZ+, DIN PUNCTUL DE VEDERE AL NUM+RULUI DE CLIEN}I.” ALEXANDRU PREDA, COLLIERS

Sunt reducerile de chirii suficiente pentru a permite supravie]uirea unui magazin? |nchiderile din ultimul an ar putea indica un r=spuns negativ, dar Daniel Rosner, managing director al Alsa Boutiques, consider= c= la baza e[ecurilor au stat [i c`teva gre[eli de management. “Foarte mul]i juc=tori tind, \nc=, s= ia decizii instinctiv, nu neap=rat ancorate \ntr-un ra]ionament economic pe termen lung”, spune managerul, f=c`nd referire la mi[c=rile bru[te din pia]=, de la deschideri la \nchideri de magazine.” {i Alsa Boutiques, care are [ase francize de lux \n portofoliu, printre care Max Mara [i Ermenegildo Zegna, se num=r= printre cei care au \nchis anul trecut un magazin pe Calea Victoriei, deschiz`nd \ns= \n acela[i timp un altul, sub brandul Cocinelle, dup= o investi]ie de 250.000 de euro. “|nchiderea La Perla nu a ]inut de ra]iuni de business, ci de strategia brandului la nivel mondial”, sus]ine Rosner. Managerul spune c= are \n continuare \ncredere \n poten]ialul arterei comerciale \n ceea ce prive[te v`nzarea produselor de lux, unul din argumentele sale fiind legat chiar de \nchiderea mai multor magazine, dar [i de deschiderea altora noi, pozi]ionate pe segmentul de lux. “Din ce \n ce mai mult vorbim de branduri pozi]ionate pe segmentul superior. Consider c= artera are un poten]ial de dezvoltare datorit= proiectelor care se desf=[oar= aici [i m= refer la magazinele care ar urma s= se deschid=. Chiar noi suntem \n negocieri cu un exponent al luxului”, spune Rosner, f=r= a oferi detalii. Cele mai importante branduri care nu [i-au f=cut intrarea pe plan local sunt Armani [i Gucci. P`n= la venirea acestora sau a celuilalt nume mare din industria luxului, Prada Louis Vuitton fiind deja prezent printr-un magazin \n JW Marrriott – comercian]ii \[i pun speran]ele \n revenirea apetitului de consum. Dar p`n= atunci, magazinul cu orice produs la 3,9 lei o duce bine. n

22-28 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 11

TELECOM

POATE A{A SUN+ MAI BINE Pe o pia]= telecom \n declin, pare imposibil s= se mai pun= \n discu]ie cre[teri sau m=car stagn=ri de venituri, de[i se vorbe[te tot mai mult la telefon [i num=rul clien]ilor continu= s= urce. R=spunsul vine de la companii, dar nici aici nu mai e at`t de simplu. de ANCA ARSENE-B+RBULESCU

cum un an [i ceva, \n perioada s=rb=torilor de Cr=ciun, lucrurile \n pia]a telecom mergeau extraordinar. Cre[teau [i num=rul de clien]i [i veniturile. C`nd ne-am \ntors din vacan]= \ns=, situa]ia era deja cu totul alta”, \[i aminte[te George Makowski, directorul executiv comercial pentru segmentul clien]ilor de business din cadrul Romtelecom. Pentru operatorii obi[nui]i cu cre[teri indiferent de contextul economic, lovitura a fost destul de mare \n prima jum=tate a anului trecut, c`nd odat= cu picajul \n care a intrat economia, au \nceput s= planeze [i principalii indicatori ai industriei - num=rul de clien]i, venitul mediu per utilizator [i implicit veniturile [i pia]a \n ansamblu. “Anul trecut a fost greu pentru \ntreaga economie, \ns= industria telecom a ie[it totu[i destul de pu]in [ifonat=”, apreciaz= C=t=lin Marinescu, pre[edintele Autorit=]ii Na]ionale pentru Administrare [i Reglementare \n Comunica]ii (ANCOM).

“

SLIDESHOW

Aﬂ= mai multe despre ofertele operatorilor telecom pentru companii [i persoane ﬁzice dintr-o galerie foto disponibil= pe www.businessmagazin.ro

Este adev=rat, se putea [i mai r=u, iar criza nu a f=cut dec`t s= accelereze o situa]ie \n care ar fi ajuns oricum pia]a la un anumit moment dat, c`nd satura]ia deja \nt`lnit= pe serviciile de voce ar fi migrat [i \nspre cele de internet mobil. Dar aceasta nu schimb= cu nimic faptul c= operatorii nu au fost \n totalitate preg=ti]i pentru contrac]ia industriei [i pentru un nou r=zboi al pre]urilor, pornit \n goana dup= cot= de pia]=. Pe de-o parte, segmentul reziden]ial a fost compromis din cauza cre[terii [omajului [i a reducerii consumului [i a puterii de cump=rare. Pe de alt= parte, cele mai multe dintre companiile care \n perioada de boom nu [i-au pus prea mult problema cheltuielilor cu serviciile de telecomunica]ii, consider`ndu-le marginale, au \ntors acum foaia. “Reevaluarea bugetelor pentru comunica]ii \nseamn= un avantaj strategic pentru operatorii alternativi, cum este [i UPC Business, considera]i acum o op]iune tot mai interesant= \n competi]ia cu operatorul tradi]ional”, este de p=rere Mihai Stru]eanu, directorul comercial \n cadrul diviziei de business a operatorului. Reac]ia companiilor de telecom la aceste probleme s-a tradus \ntr-o redesenare a ofertelor, schimbarea venind nu prin reducerea tarifelor, ci prin extinderea minutelor incluse \n abonament sau suplimentarea serviciilor din pachet, dup= cum observ= Marinescu. Iar rezultatele s-au v=zut, dat fiind c= “anul trecut s-a vorbit cu 30% mai mult la telefon, \n condi]iile \n care baza de clien]i [i veniturile s-au men]inut c`t de c`t la acela[i nivel”. Mai pu]in vizibil= a fost \ns= abordarea pe care au avut-o companiile asupra segmentului de clien]i de business,

despre care Dinu Malacopol, [eful Digital Cable Systems (DCS), apreciaz= c= reprezint= \n jur de 40% din veniturile din \ntreaga pia]= de aproximativ 4 miliarde de euro anul trecut. “Efectul de domino din pia]= ne-a \mpins s= punem problema altfel dec`t p`n= acum \n ce prive[te clien]ii de business”, spunea recent Makowski \ntr-o discu]ie cu BUSINESS Magazin. Totul a pornit atunci c`nd din ce \n ce mai mul]i clien]i corporate ai Romtelecom au cerut renegocierea pachetelor de servicii \n condi]iile problemelor din economie care le afectau afacerea. |n al doilea trimestru al anului trecut, operatorul a pornit o analiz= a comportamentului de comunicare al clien]ilor, lu`nd \n calcul informa]ii precum valoarea facturilor din ultima perioad= sau traﬁcul de voce [i de

I 5 mil. € A ECONOMISIT ANUAL UN SINGUR CLIENT DIN SECTORUL BANCAR, DUP+ CE {I-A RENEGOCIAT PLANUL DE SERVICII TELECOM |N 2009 date consumat, \n \ncercarea de a depista eventualele puncte slabe din pachetele de servicii neadaptate noului context. “Am vorbit pe r`nd cu to]i clien]ii, 41.000 de telefoane \n total, pentru a aﬂa care sunt problemele lor [i unde consider= c= au costuri prea ridicate, am tras concluziile [i am reg`ndit oferta”, explic= britanicul de la Romtelecom cum au fost g`ndite cele 90 de oferte, servicii [i produse noi lansate anul trecut pentru clien]ii de business. Apoi au pornit [i negocierile cu clien]ii; cam 20% dintre companiile c=rora Romtelecom le furnizeaz= servicii [i-au modiﬁcat p`n= acum planul de comunicare. |n urma unei asemenea discu]ii, problema descoperit= la un client corporate a fost faptul c= re]eaua format= din c`teva mii de calculatoare era gestionat= \ntr-un mod haotic, u

telecom \n anumite birouri din ]ar= de un departament intern de IT, \n altele de ﬁrme specializate, reprezent`nd \n total o surs= semniﬁcativ= de cost. Astfel, reducerea cu 20% a cheltuielilor cu managementul re]elei a venit din externalizarea \n totalitate a acestor servicii c=tre Romtelecom, care, de[i nu este un furnizor de consultan]= [i servicii IT, are avantajul experien]ei dob`ndite prin gestionarea intern= a re]elei proprii de aproximativ 8.500 de computere. “Este o ni[= pe care avem \ns= \n plan s= ne extindem, mai ales c= deja am semnat cinci astfel de contracte cu companii care adun= 12.000 de calculatoare”, declar= George Makowski. |n alt caz, unul dintre clien]ii din sectorul bancar ai Romtelecom a contractat toate serviciile din acela[i loc, renun]`nd s= foloseasc= mai mul]i furnizori de comunica]ii. Decizia s-a materializat \ntr-o economie de aproximativ 5 milioane de euro pe an, cifr= care \n anumite situa]ii poate \nsemna o reducere chiar mai mare de 30% din

transmisii de date profesionale, g=zduire de aplica]ii web, aplica]ii mobile de business, echipamente [i integrare de solu]ii”, spune Gabriela Matei, directorul comercial \n cazul diviziei Enterprise Business Unit din cadrul Vodafone Rom`nia - produse dedicate \n general companiilor mari. Dincolo de integrarea serviciilor \ntr-un singur pachet, o alt= direc]ie \n care [i-au \ndreptat aten]ia operatorii a fost personalizarea comunica]iilor, \n special pentru clien]ii foarte mari, care rareori \ncheie un contract pentru o ofert= dinainte definit=, serviciile fiind aici modelate p`n= la detaliu. S-au pus \n discu]ie beneficii [i schimb=ri care p`n= acum nu prea existau, cum ar fi, spre exemplu, taxarea convorbirilor de voce \nc= de la prima secund=, diminuarea num=rului de linii folosite sau a minutelor incluse, precum [i restric]ionarea convorbirilor \ntre fix [i mobil, dup= cum observ= Malacopol. “Apelurile din re]elele fixe c=tre cele mobile sunt una dintre cele mai mari

PE LINIA DE PLUTIRE Dup= ani de cre[teri, 2009 pare s= ﬁe primul an de stagnare din punctul de vedere al num=rului de clien]i ai serviciilor de telefonie mobil= [i ﬁx=, segment care \nseamn= \n jur de dou= treimi din \ntreaga pia]= telecom. |n ce prive[te veniturile \ns=, stagnarea a fost \nlocuit= de un minus de 15%, p`n= la aproximativ 4 miliarde de euro.

40% ponderea clien]ilor de business \n venituri

“|N ANSAMBLU, ANUL TRECUT A FOST UNUL GREU PENTRU |NTREAGA ECONOMIE, |NS+ INDUSTRIA TELECOM A IE{IT TOTU{I DESTUL DE PU}IN {IFONAT+.”

Total pia]= telecom \n 2009: 4 mld. euro

C+T+LIN MARINESCU, ANCOM

cheltuielile alocate comunica]iilor, pachetele de servicii integrate fiind la baza acestor economii, dup= aprecierea lui Dinu Malacopol. “Tendin]a de reducere a costurilor se vede \n avansul cu aproximativ 20% \nregistrat de pachetele de servicii integrate la nivel de pia]=”, sus]ine [eful DCS, companie sub care func]ioneaz= operatorul adresat \n exclusivitate clien]ilor din segmentul de business Dial Telecom. |n afacerile de peste 5 milioane de euro ale operatorului din urm=, ponderea produselor convergente a crescut de la 10-15%, c`t era \n 2008, p`n= la aproximativ 25% anul trecut, avansul put`nd fi explicat [i prin atragerea de noi clien]i care semneaz= \n general contracte direct pentru pachete integrate, de la 2.000, c`]i avea Dial Telecom la jum=tatea anului trecut, p`n= la aproximativ 3.000 \n decembrie. Iar operatorii \[i creioneaz= strategia tot mai mult \n jurul acestor oferte complexe, care \n unele cazuri deja nu mai includ doar voce [i internet, mobile [i fixe. “Vorbim despre servicii de

surse de cost, a[a c= multe companii revin acum la telefonia fix=”, confirm= Makowski. |n mod evident, toate aceste ajust=ri nu sunt ideale pentru rezultatele din bilan]urile operatorilor, veniturile urm`nd s= se men]in= \n cel mai bun caz la un nivel comparabil cu cel din anul trecut. |n ce prive[te Orange Rom`nia, spre exemplu, evolu]ia segmentului de business va fi cel mai probabil similar= cu cea din 2009, dup= cum estimeaz= Alexandru Hurdubaie, managerul diviziei de business al operatorului, \n condi]iile \n care serviciile au fost deja \n cea mai mare parte redefinite [i adaptate cerin]elor. “De-abia \n a doua jum=tate a acestui an vom observa o ameliorare, pe fondul \mbun=t=]irii climatului economic”, spune Hurdubaie. Principala surs= de c`[tig sunt \n continuare serviciile de date mobile, unde operatorul a \nregistrat anul trecut o rat= de adop]ie cu 40% mai mare fa]= de 2008. O schimbare de abordare a pie]ei era \ns= necesar=. Dac= n-ar fi f=cut

14 BUSINESSmagazin I 22-28 februarie 2010

TELEFONIE MOBIL+

abona]i reziden]iali abona]i de business

7 mil. 6 5 4 3 2 1

iun. ’06

dec. ’06

iun. ’07

dec. ’07

iun. ’08

dec. ’08

iun. ’09

SURSA: ANCOM

TELEFONIE FIX+ clien]i reziden]iali clien]i de business

mil. 4,5 4,0 3,5

~ 1,5 1,0 0,5 0 iun. ’06

dec. ’06

iun. ’07

dec. ’07

iun. ’08

dec. ’08

iun. ’09

SURSA: ANCOM

nimic, operatorii ar fi riscat s= piard= din clien]ii de business, care chiar [i \n aceste condi]ii acoper= diminuarea facturilor consumatorilor [i pierderile \nregistrate din cauza datoriilor acumulate de r=u-platnici. Dac= Orange sau UPC sus]in c= nu au sesizat probleme majore \n ce prive[te \nt`rzierile de plat= [i acumularea datoriilor clien]ilor, al]i operatori se v=d nevoi]i s= v`nd= aceste crean]e nerecuperate unor firme specializate. Conform unui document publicat pe Arhiva Electronic= de Garan]ii Reale Mobiliare, Romtelecom a cedat recent facturi ne\ncasate de la 24.000 de clien]i, majoritatea reziden]iali, companiei EOS KSI Rom`nia, unul dintre cei mai mari recuperatori de crean]e de pe pia]=, crean]e din care ar mai putea recupera \n jur de 10%. |n aceea[i situa]ie a fost [i Vodafone Rom`nia, care a transferat crean]e totale de 7 milioane de euro din facturi ne\ncasate de la 22.000 de clien]i firmei Glasro Holdings. Cei mai mul]i dintre datornici aveau de plat= mai pu]in de 250 de euro, \ns= pe list= sunt [i facturi de ordinul zecilor de mii de euro. Operatorul nu pare s= fie totu[i afectat de problema crean]elor de la clien]ii de business, unde “am g=sit solu]ii adecvate pentru a ne ajuta clien]ii s= dep=[easc= eventualele dificult=]i, un exemplu fiind modificarea datei de facturare, a[a \nc`t s= coincid= cu un moment c`nd clientul are un cash flow favorabil”, spune Gabriela Matei. Primele rezultate concrete ale strategiei operatorilor cu privire la clien]ii din r`ndul companiilor se vor vedea abia anul acesta. Oricum, de cre[tere de v`nz=ri \nc= nu poate fi vorba, mai ales c= “pu]ini operatori din pia]= cred c= au avut acest lux anul trecut”, dup= aprecierea lui George Makowski. {i nici de clien]i probabil, dac= st=m s= ne uit=m c=, la jum=tatea anului trecut, num=rul abona]ilor de business la serviciile de telefonie mobil= [i fix= a r=mas aproape constant - 2,89 de milioane, respectiv 1,26 de milioane. De altfel, nici pia]a telecom \n ansamblu nu va avea o evolu]ie cu mult mai bun=, veniturile urm`nd s= stagneze anul acesta sau \n cel mai bun caz s= avanseze cu 5%, crede Malacopol - un pilon de rezisten]= va fi tocmai mediul de afaceri care \ncepe \ncet s= se dezmor]easc=. E totu[i un pas \nainte fa]= de declinul de aproximativ 15% de anul trecut. n

Aﬂa]i cele mai recente [tiri [i comenta]i cele mai importante evenimente ale zilei pe www.businessmagazin.ro PUBLICITATE

BURS+

SF~R{ITUL B+IATULUI R+U Kazahii de la Rompetrol mai au nevoie de 4% din ac]iunile Rompetrol Raﬁnare (RRC) ca s= poat= delista compania de pe Burs=, dup= ce au cump=rat aproape 16% de la minoritari pentru 60 mil. euro. Dup= un traseu tumultuos pe Burs=, ie[irea din scen= a RRC ar putea ﬁ mult mai lini[tit= dec`t se anticipa. de ANDREI CHIRILEASA

n urm= cu aproape [ase ani, pe 7 aprilie 2004, omul de afaceri Dinu Patriciu lista la Burs= perla imperiului s=u petrolier, rafin=ria Petromidia, denumit= de atunci Rompetrol Rafinare (RRC). Listarea, venit= la c`teva luni dup= ce Patriciu ob]inuse un ajutor de stat record de aproape 600 de milioane de euro, prin conversia datoriilor istorice ale Petromidia \n obliga]iuni, a generat ulterior un imens scandal [i un proces \n care au fost cerceta]i [i chiar pu[i sub acuzare Patriciu, politicieni, brokeri [i membri ai Comisiei Na]ionale a Valorilor Mobiliare (CNVM) din cauza tranzac]iilor derulate \n prima zi cu ac]iunile RRC. Intrarea RRC pe Burs= a fost considerat= la acea vreme un succes de propor]ii, volumul tranzac]iilor din prima zi fiind at`t de mare \nc`t a blocat sistemul Bursei de Valori Bucure[ti. Tranzac]iile de atunci au \nsumat 2,2 miliarde de ac]iuni (c`t \n [ase luni de tranzac]ii normale), rulaj care nu a mai fost dep=[it p`n= s=pt=m`na trecut=, c`nd pe Burs= s-au transferat peste 3,3 miliarde de ac]iuni RRC. Ancheta a pornit \ns= de la pre]urile la care s-au realizat tranzac]iile de atunci, \n condi]iile \n care grupul Rompetrol, ac]ionarul majoritar al companiei, a v`ndut pachete mari de ac]iuni la pre]ul de 0,0116 lei/ac]iune (116 lei vechi pe ac]iune) c=tre o serie de investitori, unii apropia]i omului de afaceri Dinu Patriciu, care au rev`ndut apoi ac]iunile pe Burs= chiar \n aceea[i zi la pre]uri mult mai mari. |n ultimii [ase ani, ac]iunile RRC au fost printre cele mai speculate de pe Burs=,

av`nd o evolu]ie tumultuoas= marcat= de numeroasele vizite la Parchet ale lui Dinu Patriciu, de rezultatele financiare din ce \n ce mai slabe, de preluarea grupului Rompetrol de c=tre compania kazah= KazMunaiGaz [i, \n final, de oferta kazahilor pentru preluarea integral= a companiei. “Rompetrol Rafinare a fost f=r= \ndoial= o vedet= dup= ce a fost preluat= de Dinu Patriciu. Dup= v`nzarea c=tre KazMunaiGaz [i schimb=rile interne, care s-au suprapus peste criza financiar=, a ajuns \ns= o

dezam=gire pentru investitori”, spune Adrian Simionescu, pre[edintele ﬁrmei de brokeraj Vienna Investment Trust. Scandalurile care s-au ]inut lan] [i evolu]ia imprevizibil= de pe Burs= au f=cut ca ac]iunile Rompetrol Raﬁnare s= st`rneasc= pasiuni [i animozit=]i, dar i-au atras [i indiferen]a unora dintre brokeri, care au preferat s=-[i ]in= clien]ii departe de ele. “Eu n-am urm=rit-o niciodat=, n-am analizat-o niciodat=, n-am recomandat-o niciodat=. {i asta nu pentru c= nu mi se pare

GATA DE EXIT La [ase ani de la listare, ac]iunile Rompetrol Raﬁnare (RRC) se preg=tesc s= ias= din scen=. 0,15 lei/ac]iune

Evolu]ia pre]ului ac]iunilor Rompetrol Raﬁnare la burs=

0,13

0,11

0,09

0,07

0,05

0,03

0,01

16 BUSINESSmagazin I 22-28 februarie 2010

2004

2005

2006

2007

2008

2009 SURSA: BVB

un sector atractiv. Petrom, de exemplu, mi se pare o ac]iune extrem de interesant=”, spune R=zvan Pa[ol, pre[edintele ﬁrmei de brokeraj Intercapital Invest. Acum, pentru prima dat= de la listare, ac]iunile RRC par s= se apropie de un sf`r[it previzibil. Kazahii de la Rompetrol, care au ajuns s= de]in= aproape 92% din companie \n urma tranzac]iilor de s=pt=m`na trecut=, mai au nevoie s= ia circa 4% \n cadrul ofertei publice de preluare ca s= poat= demara procedurile de delistare a companiei.

“CRED C+ AM |NVINS C~ND AM REU{IT S+ RIDIC PRE}UL DE LA 0,0741 LEI LA 0,075 LEI, PENTRU TO}I AC}IONARII MINORITARI DIN CARE EU REPREZINT O MIC+ PARTE” ATTILA VERESTOY

ULTIMUL EPISOD: KAZAHII {I VERESTOY

conform propriei declara]ii de avere, \ns= a mai cump=rat ac]iuni de pe Burs= \n ultimele [ase luni, astfel c= a \ncasat peste 7 milioane de euro \n tranzac]iile de s=pt=m`na trecut=. El consider= c= nu a ie[it chiar \n cel mai favorabil moment, dar se consoleaz= la g`ndul c= a ob]inut un proﬁt de aproape 50%

Tranzac]iile surpriz= de lunea trecut=, c`nd kazahii au preluat 15,7% din ac]iunile Rompetrol Raﬁnare pentru 60 de milioane de euro, au luat prin surprindere \ntreaga pia]=, \n condi]iile \n care grupul Rompetrol a lansat tot luni oferta public= de preluare pe care minoritarii o a[teptau de peste un an. Surprinz=tor a fost c= grupul ac]ionarilor minoritari din care f=cea parte [i senatorul UDMR Attila Verestoy, care solicita un pre] mult mai mare dec`t cel oferit de kazahi (de 0,0741 lei/ac]iune) [i anun]a \n urm= cu c`teva luni c= este gata s= mearg= s=-[i caute dreptatea la Comisia European=, a acceptat s= v`nd= la un pre] cu doar 1,2% mai mare dec`t \n ofert= (de 0,075 lei/ac]iune), evit`ndu-se astfel un proces lung [i costisitor. “Eu am \ncercat s= fac tot posibilul pentru ca to]i ac]ionarii minoritari s= primeasc= pu]in mai mult dec`t ofereau kazahii \n larga lor generozitate. Cred c= am \nvins c`nd am reu[it s= ridic pre]ul de la 0,0741 lei la 0,075 lei pentru to]i ac]ionarii minoritari din care eu reprezint o mic= parte”, a declarat Attila Verestoy. El de]inea anul trecut circa 1,67% din ac]iunile Rompetrol Raﬁnare,

din aceast= investi]ie. Pentru principalii ac]ionari minoritari ai RRC (circa 25 de ac]ionari care de]ineau aproape 16% din companie, printre care [i fonduri de investi]ii str=ine) rezultatele tot mai slabe ale companiei [i apropierea scaden]ei obliga]iunilor de]inute de statul rom`n au DOSAR fost argumente puternice pentru a alege s= v`nd=. De cealalt= parte, kazahii ar prefera s= negocieze cu statul r=scump=rarea sau conversia obliga]iunilor de la Rompetrol Raﬁnare \n ac]iuni \n postura de companie \nchis=. Din acest punct de vedere, interesele celor dou= p=r]i erau convergente, mai trebuia doar s= se stabileasc= pre]ul.

Kazahii au oferit mai \ntì 0,0625 lei/ ac]iune, \ns= CNVM a respins pre]ul motiv`nd c= este injust pentru minoritari, cer`nd un pre] de minimum 0,0741 lei/ac]iune. |n cele din urm= kazahii s-au conformat [i au lansat oferta, \ns= s-au \n]eles cu Verestoy [i cu ceilal]i ac]ionari minoritari s= cumpere \n afara ofertei pentru a evita s= PUBLICITATE pl=teasc= comisionul de circa 1,1 milioane de euro care i-ar fi revenit CNVM, bani care au ajuns la ac]ionari. “Sunt sume mari pe care ac]ionarii minoritari le-au pl=tit ca impozite din aceste tranzac]ii. CNVM trebuia s= ia aceast= decizie anul trecut, c`nd exista scutirea de impozit pe Burs=”, spune Verestoy. CNVM nu a acceptat \ns= s= fie “p=c=lit=” [i a emis la finele s=pt=m`nii trecute o reglementare care spune c= tranzac]iile derulate de kazahi \n afara ofertei sunt considerate ca f=c`nd parte din ofert=, \ncerc`nd astfel s= recupereze comisionul pierdut, poate o ultim= surs= de scandal \nainte de delistarea RRC. n

Aﬂa]i mai multe despre istoria Rompetrol [i despre cele mai importante tranzac]ii ale companiei dintr-o serie de articole disponibile pe www.businessmagazin.ro

22-28 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 17

SOCIETATE

CEARTA CU APA {I S+PUNUL Studiile despre starea igienei la nivel na]ional [i modul de raportare la boli [i la sistemul medical au fost \ndeob[te invocate spre a sublinia calitatea sc=zut= a vie]ii \n Rom`nia. Nici rezultatele studiilor despre comportamentul de consum \n 2009 nu fac excep]ie. de R+ZVAN MURE{AN

biceiurile cet=]enilor rom`ni legate de propria igien= nu sunt tocmai cele mai s=n=toase. Este concluzia studiului Agen]iei pentru Strategii Guvernamentale, care scoate \n eviden]= unele cifre ce pot p=rea \ngrijor=toare. Doar jum=tate din popula]ie face du[ sau baie zilnic sau aproape zilnic, \n timp ce un om din zece se preocup= de cur=]enia personal= de c`teva ori pe lun= sau mai rar. Dac= v-a]i \ntrebat vreodat= de ce consumul de gum= de mestecat ajunge, la nivel de ]ar=, la peste 3.000 de tone anual, explica]ia poate sta \n faptul c= 5% dintre concet=]enii no[tri nu se spal= niciodat=

pe din]i, iar al]i 5% se \nt`lnesc cu periu]a o dat= pe lun= sau mai rar. Totu[i, la acest capitol st=m cel mai bine, dac= lu=m \n calcul c= aproape 70% recurg la periaj zilnic. Potrivit datelor companiei de cercetare de pia]= GfK, 37% din volumul de past= de din]i a fost consumat de locuitorii din Bucure[ti [i ora[ele mari, cu mai mult de 150.000 de oameni. Ponderea lor \n structura gospod=riilor la nivel na]ional este de 29%. La polul opus, cel mai mic consum (15%) se \nt`lne[te la ]ar=, \n gospod=riile formate dintr-o singur= persoan=, care la nivel na]ional reprezint= un sfert din totalul gospod=riilor. C`t despre sp=latul pe cap, cei mai mul]i (67%) prefer= sp=latul pe cap de

18 BUSINESSmagazin I 22-28 februarie 2010

STRESA}I Cele mai bine v`ndute medicamente sunt cele pentru bolile de inim= [i pentru problemele digestive. 22% Sistem cardiovascular 18% Sistem digestiv 18% Sistem nervos central 11% Sistem respirator 10% Anti-infec]ioase 8%

Sistemul musculo-scheletic

Dermatologice

Sistemul genito-urinar

S`nge, hematologice

Alte grupe

PRECIZARE: PENTRU FIECARE GRUP+ VALORILE REPREZINT+ PONDEREA |N TOTALUL V~NZ+RILOR DE MEDICAMENTE; SURSA: CEGEDIM

FOTO: REUTERS

I 51%

GRADUL DE RACORDARE A POPULA}IEI LA RE}EAUA DE CANALIZARE LA NIVEL NA}IONAL (POTRIVIT ADMINISTRA}IEI NA}IONALE APELE ROM~NE)

CURAT MURDAR Doar jum=tate dintre rom`ni fac du[ sau baie zilnic sau aproape zilnic, \n timp ce 5% dintre rom`ni nu se spal= niciodat= pe din]i, iar al]i 67% prefer= sp=latul pe cap de c`teva ori pe s=pt=m`n=.

Cât de des faceţi duș sau baie

n o dat= pe lun= sau mai rar n zilnic sau aproape zilnic

Cât de des vă spălaţi pe cap

n de c`teva ori pe lun= n nu [tiu, nu r=spund

Cât de des vă spălaţi pe dinţi

n de c`teva ori pe s=pt=m`n= n niciodat=

SURSA: STUDIU AL AGEN}IEI PENTRU STRATEGII GUVERNAMENTALE DIN GUVERNUL ROM~NIEI

c`teva ori pe s=pt=m`n=, \n timp ce 17% aﬁrm= c= se spal= de c`teva ori pe lun=. Studiile GfK arat= c=, \n 2009, cel mai mult [ampon s-a consumat \n gospod=riile unde v`rsta capului familiei era cuprins= \ntre 40 [i 49 de ani. Acestea au realizat 31% din achizi]iile de [ampon la nivel na]ional. Cel mai mare volum de deodorante [i produse antiperspirante a fost consumat \n familiile cu 3-4 membri, a c=ror pondere \n Rom`nia este de 37%. Gospod=riile din ora[ele mari [i Bucure[ti au cump=rat peste 40% din volumul total de deodorante anul trecut. |n ce prive[te veniturile, gospod=riile ce c`[tig= mai mult de 2.400 de lei pe lun= primeaz= \n topul consumului. Cel mai ridicat consum de detergen]i pentru haine (31% din volumul total v`ndut) este \nregistrat \n MunteniaDobrogea, precum [i familiile cu copii de p`n= \n 14 ani (30%). Aproape un sfert din familiile din Rom`nia au copii sub 14 ani. O component= important= \n aceast= ecua]ie este gradul de racordare al popula]iei la re]eaua de ap= [i canalizare - potrivit Administra]iei Na]ionale Apele Rom`ne, doar 51% la nivel na]ional. Procentul arat= [i mai r=u dac= lu=m \n calcul c= \n ultimii doi ani a crescut doar

cu 1,5%, iar, \n acest ritm, vom putea vorbi despre acoperirea integral= a ]=rii cu servicii de ap= [i canalizare abia \n 30-40 de ani. Obiceiurile nu sunt cele mai fericite nici \n ce prive[te modul de reac]ie la propriile probleme de s=n=tate. Peste 60% dintre responden]i sus]in c= se trateaz= singuri atunci c`nd se \mboln=vesc, ﬁe c= aleg s= foloseasc= metode tradi]ionale, medicamente cump=rate de la farmacie sau tratamente alternative. Explica]ia pentru acest tip de comportament st=, pe de-o parte, \n lipsa de educa]ie medical= a popula]iei [i \n puterea de cump=rare redus=, dar pe de alt= parte [i \n \ncrederea destul de sc=zut= \n personalul medical. “Nici nu e de mirare! Pre[edintele Rom`niei, fostul premier sau chiar Andreea Esca au avut \ncredere \n sistemul de s=n=tate rom`nesc atunci c`nd au ales s= se trateze \n str=in=tate?”, se \ntreab= retoric Ioana Cacovean, pre[edintele Patronatului Farmaci[tilor din Rom`nia, socotind c= exemplele date de personaje marcante ale vie]ii publice consolideaz= [i mai mult ne\ncrederea societ=]ii \n medici [i spitale. Pericolul tratamentului dup= ureche se reﬂect= [i \n clasamentul privind

consumul de medicamente al Cegedim, companie de studii [i analize de pia]= specializate privind industria de \ngrijire a s=n=t=]ii. “Majoritatea consider= uzual= administrarea unui antibiotic, iar mul]i nu \n]eleg c= trebuie ac]ionat \ntr-un mod specific asupra anumitor microbi”, sus]ine farmacista, ad=ug`nd c= nu este r=u faptul \n sine c= ne trat=m, ci c= ne trat=m f=r= s= lu=m \n calcul recomandarea unui specialist. Studiul ApSG mai arat= c= popula]ia se confrunt= preponderent cu boli de inim=, rinichi sau ficat. Vestea bun= este aceea c=, \n timp ce alte ]=ri se lupt= cu cancere sau alte afec]iuni greu vindecabile, bolile cu inciden]= mare \n Rom`nia se pot preveni, \n principiu, printr-un regim de via]= s=n=tos. |n schimb, procentul ridicat al consumului de medicamente adresate sistemului nervos, de[i este specific ]=rilor civilizate, sugereaz= o tendin]= care nu poate s= ne bucure. “Ceea ce \mi spun aceste cifre este faptul c= vom avea \n viitor o serie de afec]iuni care se vor reg=si \ntr-un consum crescut de medicamente pentru depresii”, anticipeaz= pre[edintele PFdR. “Cu aceste date pertinente \n fa]=, putem s= ne \ntreb=m oare [i dac= sunt folosite vreodat= rezultatele acestor studii?”, reflecteaz= Cacovean, \ntreb`nduse dac= Guvernul chiar folose[te datele reie[ite \n urma sondajelor spre a-[i defini politica \n domeniul sanitar sau dac= acestea r=m`n doar subiecte de articole pentru jurnali[ti. n

SE TRATEAZ+ SINGURI {ase rom`ni din zece nu cer sfatul medicului atunci c`nd \[i administreaz= un tratament. C`nd ave]i o problem= de s=n=tate mai pu]in grav=, cum proceda]i de obicei?

n Merge]i la medic [i urma]i tratamentul prescris n V= trata]i singur folosind metode tradi]ionale n V= trata]i singur folosind medicamente cump=rate din farmacie n Urma]i un tratament alternativ n Nu [tiu/nu r=spund SURSA: STUDIU AL AGEN}IEI PENTRU STRATEGII GUVERNAMENTALE DIN GUVERNUL ROM~NIEI

22-28 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 19

MEDIA

ATEN}IE LA TELEVIZOR Sc=derea pie]ei auto din ultimul an s-a sim]it la fel de puternic \n rulajele de publicitate, ca [i \n \ncas=rile dealerilor [i constructorilor de ma[ini. 2010 pare a men]ine ritmul din 2009, iar singurele surprize ar mai putea ap=rea din lupta v`nz=torilor pentru cot= de pia]=. de ANA R+DU}+ {I BOGDAN ALECU

20 BUSINESSmagazin I 22-28 februarie 2010

FOTO: CRISTINA NICHITU{

“

I 55% SC+DEREA PIE}EI DE PUBLICITATE |N 2009, POTRIVIT ESTIM+RILOR RENAULT

public, sist`nd bugetele de comunicare. O mi[care care nu avea cum s= dureze mult, “dec`t atunci c`nd vorbim despre strategii sinuciga[e”, dup= cum spun speciali[tii \n comunicare. Altfel spus, orice companie care are \n plan s= reziste \n pia]= a fost nevoit= ca, mai devreme sau mai t`rziu, s= reia comunicarea, iar asta s-a [i \nt`mplat din a doua jum=tate a anului 2009. De data aceasta, promovarea nu a mai fost la fel de agresiv= [i s-a orientat puternic spre TV, care r=m`ne [i \n 2010 cel mai utilizat canal de promovare. Principalul avantaj al televiziunilor este c= ofer= cel mai bun raport cost per mie, criteriu care m=soar= costurile necesare pentru a atinge 1.000 de telespectatori, spectatori, ascult=tori sau cititori. “Anul 2009 a \nsemnat o cre[tere a agresivit=]ii promo]ionale a tuturor actorilor din pia]a auto. Accentul \n 2009 a c=zut pe pre] [i/sau oferte promo]ionale, care au ajuns la niveluri inedite pentru pia]a local=”, spune Dora Pas=re. Escaladarea promo]iilor s-a produs \n contextul \n care importatorii [i dealerii au r=mas cu stocuri importante la \nceputul anului 2009, stocuri care nu au fost epuizate cu toate campaniile de promo]ii derulate de-a lungul anului. |n consecin]=, 2010 a \nceput sub aceea[i presiune a v`nz=rii din stocuri, iar companiile din auto au lansat campanii cu reclame, nu doar la televizor [i \n mediul online, ci [i pe outdoor. “Singura problem= este c= \n acest moment majoritatea lucreaz= pe promo]ii, ceea ce \nseamn= c= ﬁe vor s= v`nd= cu orice pre], ﬁe au r=mas cu stocuri de care vor s= scape. Nu mai vedem campaniile de imagine pe care le vedeam \n trecut, iar companiile nu mai caut= cot= de pia]=, ci doar s= v`nd=”, spune Carmen Lixandru. P`n= la urm=, g=sirea unui “mix bun” este \ntotdeauna solu]ia, dup= cum spune [eful BMW Group Rom`nia, Stephan Breschan: “Dorim s= organiz=m at`t evenimente \n cadrul c=rora clien]ii s= poat= vedea [i conduce ma[inile. De asemenea vom avea nevoie [i de promovare la televizor sau pe print”, a spus Breschan. Organizarea de evenimente dedicate clien]ilor este o strategie adoptat= destul de des de m=rci precum Ferrari, Bentley sau Porsche. Spre deosebire de reclamele de la televizor, care se adreseaz= publicului larg, astfel de evenimente, de[i mai scumpe de organizat, prezint= direct ma[inile poten]ialilor clien]i. “Un eveniment pentru clien]i nu este neap=rat scump dac= u

PUBLICITATE

=derea pie]ei auto a fost una dintre marile surprize ale anului 2009”, spunea, la mijlocul anul trecut, Radu Florescu, CEO al agen]iei Saatchi & Saatchi. Florescu era la vremea aceea, ca mul]i al]i colegi din industria de publicitate, sub efectul puternic pe care l-a avut reducerea brusc= [i abrupt= a bugetelor din industria auto, una dintre cele mai mari din punctul de vedere al investi]iilor \n publicitate. |n 2009, pia]a de publicitate a \nregistrat aproape aceea[i sc=dere ca [i v`nz=rile de ma[ini - de peste 50%, iar bugetele de promovare s-au redus direct propor]ional. Dora Pas=re, brand manager al Renault, estimeaz= c= pia]a de publicitate auto a sc=zut anul trecut cu aproximativ 55% fa]= de 2008. Sc=derea a fost \n linie cu a celorlal]i mari clien]i de publicitate: potrivit raportului anual MediaFact Book realizat anul trecut de agen]ia initiative media, \n prima jum=tate a lui 2009 bugetele de marketing ale companiilor de cosmetice au fost cu 53% mai mici dec`t \n prima jum=tate a anului 2008, \n timp ce investi]iile companiilor din servicii ﬁnanciare au fost cu 50% mai mici fa]= de aceea[i perioad=. Companiile din industria auto au fost primele care [i-au redus bugetele de publicitate \nc= de la sf`r[itul lui 2008, dup= doi-trei ani care au fost “extraordinari pentru acest domeniu [i din punctul de vedere al comunic=rii”, dup= cum spune Carmen Lixandru, managing director al agen]iei de media buying Mediacom, care a lucrat mult pe contul Dacia-Renault. |ncep`nd cu 2005 [i p`n= la mijlocul lui 2008, companiile din industria auto au fost printre primii trei cei mai mari investitori [i \n comunicarea online, al=turi de companii din domeniul ﬁnanciar-bancar [i telecom, \ns= au avut constant prezen]e vizibile [i pe televiziuni, [i \n presa scris=, [i \n mediul outdoor. A urmat apoi o pauz= aproape total=, \n care juc=torii din auto au ie[it din vizorul

media AUDIEN}E TV PRIME TIME 11-17 februarie 2010

COT+ DE PIA}+

INDICE DE AUDIEN}+

TOP 5 {TIRI

1. {tirile Pro TV 19 (14 feb.) 2. {tirile Pro TV 19 (13 feb.) 3. {tirile Pro TV 19 (17 feb.) 4. {tirile Pro TV 19 (15 feb.) 5. {tirile Pro TV 19 (11 feb.)

10,4% 10,3% 9,3% 9,2% 8,6%

TOP 5 FILME 1. Cecul sau via]a (Pro TV, 13 feb.) 2. Nu da \napoi (Pro TV, 11 feb.) 3. Misiune \n linia \nt`i (Pro TV, 15 feb.) 4. Prada diﬁcil= (Pro TV, 17 feb.) 5. Terminator 3 (Pro TV, 12 feb.)

9,8% 9,3% 8,9% 8,7% 8,3%

TOP 5 SERIALE ROM~NE{TI 1. State de Rom`nia ep. 62 (Pro TV, 17 feb.) 2. State de Rom`nia ep. 61 (Pro TV, 16 feb.) 3. State de Rom`nia ep. 60 (Pro TV, 15 feb.) 4. Tr=sni]ii (Prima TV, 11 feb.) 5. State de Rom`nia ep. 59 (Pro TV, 11 feb.)

5,1% 4,5% 4,4% 4,3% 4,0%

PUBLIC }INT+: PERSOANELE CU V~RSTA CUPRINS+ |NTRE 18 {I 49 DE ANI {I CARE TR+IESC |N MEDIUL URBAN, INCLUZ~ND {I VIZITATORII; INDICE DE AUDIEN}+ (RATING): PROCENT DIN POSESORII DE TELEVIZOARE CARE S-AU UITAT |N RESPECTIVUL SLOT ORAR LA UN ANUMIT POST TV; COTA DE PIA}+ (SHARE): PROCENT DIN POSESORII DE TELEVIZOARE CARE AVEAU TELEVIZORUL DESCHIS |N ACEL SLOT ORAR {I CARE AU URM+RIT RESPECTIVUL POST TV; SURSA: GFK

te g`nde[ti la efectele acestuia. Printr-un astfel de eveniment, clien]ii iau contact direct cu ma[ina, o pot conduce, iar \n acel moment ne d=m seama c= scump= e de fapt reclama la televizor, deoarece 95% din mesaj se pierde”, explic= Wenzel Weber, directorul general al Automobile Bavaria, cel mai mare dealer BMW de pe pia]a local=, controlat de Michael Schmidt. Conform directorului BMW, \n acest an marca german= se va concentra pe comunicarea de brand [i nu neap=rat pe un anumit model. Fiecare importator sau dealer are \ns= propria abordare \n ce prive[te comunicarea [i promovarea pentru acest an, \n condi]iile \n care agen]iile de media buying nu v=d [anse prea mari ca pia]a s= aib= o revenire spectaculoas= anul acesta. Masahiro Ikeda, vicepre[edintele Honda Trading Rom`nia, spune c= are \n plan un buget de promovare mai consistent dec`t anul trecut, dat fiind c= [i-a propus majorarea cotei de pia]= la peste 0,7%: “Din iulie 2006, de c`nd s-a \nfiin]at compania, doar \n 2009 am promovat marca de trei ori [i la televizor [i vom continua [i \n 2010. Am ales televiziunea deoarece are cea mai mare rat= de audien]=. |n acela[i timp, are [i cel mai mare cost”. {i Mazda va adopta aceea[i strategie de promovare ca [i Honda, insist`nd \n 2010 mai mult pe promovarea la TV [i mai pu]in \n celelalte medii, dup= cum spune Cristian Rigu, country manager al Mazda pentru Rom`nia. Patricia Zegreanu, director de marketing al Skoda, consider= de asemenea c= “TV-ul este [i r=m`ne cel mai atr=g=tor mediu pentru promovarea m=rcii, deoarece atinge cei mai mul]i poten]iali clien]i”. Zegreanu crede \ns= c=, \n acest context al pie]ei, “nevoia de diferen]iere este cu at`t mai mare [i vom \ncerca o targetare mult mai eficient= a poten]ialilor cump=r=tori”. |nc= de anul trecut, pe pia]a auto s-au concretizat dou= trenduri \n ceea ce prive[te strategia bugetului de marketing. Au existat at`t importatori care au t=iat cheltuielile propor]ional cu sc=derea v`nz=rilor, dar [i m=rci care au accelerat investi]iile. |n cea de-a doua categorie intr= m=rci precum Citroën sau BMW, ambele importate pe pia]a rom`neasc= de divizii ale constructorului. Stephan Breschan spune c= a preg=tit pentru 2010 un buget similar cu cel de anul trecut: “Spre exemplu, \n 2009 s-au cheltuit mai mul]i bani pentru promovare dac= am compara cu sc=derea pie]ei. De fapt, tocmai datorit= declinului noi am accelerat investi]iile”. Didier Gerard, [eful Citroën Rom`nia, sublinia \nc= din vara anului trecut c= bugetul de marketing nu a fost mic[orat,

22 BUSINESSmagazin I 22-28 februarie 2010

iar \n prima parte a anului aproximativ 50% din acesta a fost repartizat promov=rii la TV. Chiar [i a[a, \n 2009 pia]a auto local= a sc=zut cu p`n= la 60%, de[i reducerile au ajuns [i la jum=tate din pre]ul ini]ial al ma[inii. |n condi]iile sc=derii de anul trecut, multe dintre companiile auto consider= c= bugetul de marketing trebuie adaptat situa]iei de criz= sever= prin care a trecut [i trece pia]a auto. La Skoda, potrivit oﬁcialilor Porsche Rom`nia, bugetul de marketing a \nregistrat o sc=dere \n 2009 fa]= de 2008, \n timp ce pentru 2010 nu este anun]at= nicio cre[tere. Bugetul Mazda pentru Rom`nia pentru 2010 nu a fost stabilit \nc=. Anul trecut, Mazda nu a mic[orat bugetul fa]= de 2008, cu toate c= pia]a auto a sc=zut cu peste 55%, iar v`nz=rile Mazda cu aproximativ 70%. Ce [tiu sigur importatorii m=rcii este c= nu vor abandona internetul. |n 2007, Mazda era printre primele m=rci care luau cu asalt internetul at`t cu reclame, c`t [i cu pagini de promovare. “Mazda a fost prima marc= auto care a investit pe internet, iar rezultatele au fost pe m=sura a[tept=rilor”, spune Cristian Rigu. Directorul Mazda Rom`nia spune c= site-ul importatorului a avut 140.000 de vizitatori unici pe lun=, dep=[ind [i site-ul Mazda Austria, care este la un nivel de 60.000 de vizitatori. De[i se vor promova predominant la TV [i \n doze mult mai mici fa]= de anii trecu]i, companiile din auto nu au deloc de g`nd s= dispar= din peisajul media. Doar c=, \n 2010, c`nd vine vorba de mesajul reclamelor, performan]ele sau imaginea ma[inii au devenit secundare, iar pre]ul este argumentul principal. Dup= cum spun dealerii, discountul a devenit acum una dintre cele mai importante calit=]i ale ma[inii. n

|MPREUN+ V`nz=rile de ma[ini [i investi]iile \n publicitate au crescut accelerat dup= 2004, dar au sc=zut puternic \n ultimul an. Evolu]ia v`nz=rilor de ma[ini noi [i a investi]iilor media investi]ii media

mil. euro 550

v`nz=ri ma[ini 350.000

500

300.000

450 400

250.000

350 200.000

300 250

150.000

200 150

100.000 ’03

’04

’05

’06

’07

’08

’09

SURSA: APIA, MEDIAFACTBOOK

opinii De[i e “cool” s= folose[ti c`t mai multe re]ele sociale sau s= ai ac]iuni \ntr-o asemenea afacere, nimeni nu a descoperit \nc= modelul c`[tig=tor de business pentru a[a ceva. {i Facebook, [i Google s-au fript p`n= acum cu experimentele lor. Nu-i nimic, mai \ncearc=. de ANCA ARSENE-B+RBULESCU

Cenu[=resele internetului

ac= hoin=ri]i suficient de mult timp pe internet, e aproape imposibil s= nu v= lovi]i de vreo re]ea social=, fie c= vorbim despre nume de genul Facebook sau Twitter sau despre comunit=]i formate \n jurul unor site-uri specializate. Nici n-ar avea cum s= fie altfel, dac= ne g`ndim c= mai mult de o treime dintre cei 1,7 miliarde de oameni care acceseaz= internetul \n lume, potrivit Internet World Stats, folosesc [i o re]ea social=. Nu cu mul]i ani \n urm=, asemenea site-uri nu spuneau \ns= mare lucru dec`t membrilor lor, iar investitorii priveau cu reticen]= noile afaceri online, mai ales dup= lec]ia crahului dotcom, c`nd internetul le-a adus pierderi considerabile. Chiar [i dincolo de aceast= etap=, c`nd au \nceput s= c`[tige [i utilizatori [i finan]=ri, re]elele sociale au r=mas tot ni[te Cenu[=rese ale internetului, care de[i adun= milioane [i zeci de milioane de boabe de linte (da, despre membri este vorba), nu sunt r=spl=tite \ndeajuns pentru asta. |n termeni mai pu]in plastici, explica]ia e c=, de[i a devenit “cool” s= folose[ti c`t mai multe re]ele sociale sau s= ai ac]iuni \ntr-o asemenea afacere, nimeni nu a descoperit \nc= modelul c`[tig=tor de business pentru a[a ceva. Deocamdat=, publicitatea online \nseamn= o pia]= mondial= estimat= la peste 1,8 miliarde de euro anul acesta, dup= calculele eMarketeer, din care \ns= e pu]in probabil c= vreo re]ea va reu[i s= smulg= partea leului. Cum se explic= atunci c=, cel pu]in de un an sau doi \ncoace, tot mai mul]i antreprenori t`njesc s= aib= o asemenea afacere, iar marile companii de internet tot \ntr-acolo se \ndreapt=? Toat= s=pt=m`na trecut=, tentativa Google de a reintra \n competi]ie pe aceast= pia]= cu noul serviciu Buzz a fost pus= sub lup= [i discutat=, cu bune [i mai ales cu rele, \n toate col]urile internetului. O c=utare pe oricare dintre

cele mai mari motoare din lume dup= Google Buzz returneaz= deja \n jur de 100 de milioane de rezultate. La o cu totul alt= scar=, [i Trilulilu, varianta .ro a YouTube, f=cea s=pt=m`na trecut= o mutare relativ similar=. Platforma din spatele serviciului de con]inut video a fost reg`ndit= a[a \nc`t s= le permit= membrilor s= fie mai aproape de prietenii lor, a scris pe blogul personal Sergiu Biri[, fondatorul [i directorul executiv al companiei. “|ncep`nd se ast=zi, to]i triluli[tii au un loc unde pot urm=ri activitatea prietenilor, pot l=sa mesaje de status, pot vedea sugestii de prieteni noi [i statistici personale”, scria Biri[, cu completarea c= dac= un membru are cont [i pe Twitter sau Facebook, poate trimite pe aceste re]ele mesaje sau notific=ri direct din paginile Trilulilu. Pe scurt, ideea de la care s-a pornit a fost transformarea celor peste 650.000 de membri ai serviciului \ntr-o comunitate care s= foloseasc= Trilulilu nu doar pentru a publica [i urm=ri con]inut video, foto sau audio, ci [i pentru comunicare. Iar cel mai evident element care indic= faptul c= site-ul tinde s= se transforme \ntr-o re]ea social= este lansarea unei monede virtuale, dup= pilda multor re]ele sociale sau jocuri care creeaz= comunit=]i, de genul Facebook sau Second Life. “Acei triluli[ti care vor avea crocozauri \n cont vor putea trimite cadouri speciale sau \n edi]ie limitat= [i vor avea acces la func]ionalit=]i premium, precum statusurile promovate”, sus]ine Biri[. Moneda virtual=, crocozaurul, poate fi cump=rat= doar de utilizatori, cu plata prin SMS sau prin card

bancar, \n schimbul unor sume de p`n= la 50 de euro, plafon maxim pentru care primesc 16.000 de crocozauri. La prima vedere, moneda virtual= \nseamn= pentru Trilulilu o surs= secundar= de venit, care ar putea \nsemna \n jur de 10% din venituri (aproximativ 215.000 de euro \n 2008, conform Ministerului de Finan]e). Privit= \n ansamblu, mi[carea marcheaz= o schimbare fundamental= a Trilulilu, care va deschide drumul altor servicii online rom`ne[ti c=tre lumea re]elelor de socializare, dup= modelul deja vizibil la nivel mondial. Schimbare care se \ntrevede [i pentru Outlook, aplica]ia de mail a Microsoft, care integreaza contactele de pe re]eaua social= de business LinkedIn, urm`nd s= adauge \n cur`nd [i date de pe Facebook [i MySpace. A[adar, [anse sunt ca majoritatea serviciilor online cunoscute s=-[i dezvolte pe r`nd c`te o component= de social media, perspectiv= din care ar putea avea de c`[tigat [i companiile, av`nd astfel o direc]ie mai consistent= pentru bugetele de promovare. Se na[te totu[i o \ntrebare: c`t de sigure sunt pariurile puse pe timpul [i aten]ia utilizatorilor? Fiindc=, dup= cum am v=zut din experien]a at`tor re]ele, inclusiv a MySpace \n competi]ia cu Facebook [i a Facebook \n raport cu Twitter, cu oric`te eforturi de a integra mai multe servicii \ntr-unul singur [i cu oric`te func]ii noi [i minunate ar avea o re]ea, utilizatorul se plictise[te p`n= la urm= [i pleac= \n alt= parte. Sau las= de tot comunicarea virtual= care \l ]ine legat de calculator [i pleac= [i el s= se vad= cu prietenii. n

PUBLICITATEA ONLINE PE RE}ELE SOCIALE |NSEAMN+ O PIA}+ MONDIAL+ DE PESTE 1,8 MILIARDE DE EURO ANUL ACESTA, DUP+ CALCULELE EMARKETEER 22-28 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 23

ASIGUR+RI

DIN APROAPE |N APROAPE Dup= cinci ani de cre[tere continu=, \n 2009 asigur=torii au avut parte de prima sc=dere. |n cel mai bun caz, anul acesta vor ajunge la nivelul din 2008 – cel mai bun an de p`n= acum pentru juc=torii din pia]=. Dar cea mai grea lupt= va ﬁ pentru rec`[tigarea \ncrederii. de ANA R+DU}+

nul trecut a fost unul al emo]iilor extreme pentru asigur=tori. |n prima parte, au fost bombarda]i, dintr-o dat=, pe toate fronturile – clien]ii de grup nu mai aveau bani pentru aceste produse [i anun]au c= nu vor s=-[i re\nnoiasc= contractele, clien]ii individuali voiau rezilierea contractelor care \nc= nu ajunseser= la maturitate, iar atragerea de clien]i noi, de[i r=m=sese unul dintre pu]inele resorturi de cre[tere, era clar c= nu ar ﬁ reu[it s= compenseze pierderile create pe celelalte paliere. |n plus, limitarea credit=rii a fost o lovitur= la fel de puternic=. Dintr-o dat=, a disp=rut un poten]ial foarte mare de clien]i – aceia care la contractarea unui credit erau obliga]i s= \ncheie [i o poli]= de asigurare. De altfel, bancassurance-ul, a[a cum \l numesc speciali[tii, era [i cel mai important canal de atragere a unui num=r mare de clien]i noi. Spre sf`r[itul anului, au \nceput s= \[i revin= - au fost tot mai pu]ini asigura]i care cereau \ncheierea contractului, iar

prima medie a crescut pentru aproape toate companiile. Programul Prima Cas= a adus un nou val de asigura]i, iar reluarea credit=rii, care este tot mai des invocat= pentru a doua jum=tate a anului, va ﬁ o nou= gur= de aer proasp=t pentru asigur=tori. La fel de brusc s-a f=cut [i trecerea de la previziunile pesimiste, \n care asigur=torii nici nu \ndr=zneau s= pronun]e cuv`ntul “cre[tere”, la cele de acum, mai mult dec`t optimiste, av`nd \n vedere contextul economic general. Dac= la sf`r[itul anului trecut Angela Toncescu, pre[edintele

24 BUSINESSmagazin I 22-28 februarie 2010

Comisiei pentru Supravegherea Asigur=rilor, estima c= \n 2010 ar trebui s= ne a[tept=m la o cre[tere a pie]ei cu cel mult 5% fa]= de anul trecut, primele dou= luni din acest an i-au f=cut pe asigur=tori s= ﬁe chiar mai \ndr=zne]i de at`t. “Pentru acest an a[tept=m o cre[tere de aproximativ 10% a pie]ei asigur=rilor de via]= [i un avans al num=rului de clien]i noi de circa 10-15% fa]= de anul trecut”, spune Theodor Alexandrescu, directorul general al Alico Asigur=ri Rom`nia. Cornelia Coman, directorul general al ING Asigur=ri de Via]=, este de p=rere c=

FOTO: PHOTOLAND/CORBIS

Potrivit datelor Comisiei pentru Supravegherea Asigur=rilor, anul 2009 s-a \ncheiat cu un volum al primelor brute subscrise de 1.189 de milioane de lei, \n sc=dere fa]= de 2008, c`nd s-au \nregistrat prime brute \n valoare de 1.315 milioane de lei. Dincolo de faptul c= avem de-a face cu un efect direct al crizei, asigur=torii mai g=sesc o explica]ie pentru aceste rezultate: rom`nii nu sunt suficient de familiariza]i cu aceste produse [i nici nu au destul= \ncredere \n companiile de profil. Cu toate acestea, 63% dintre participan]ii unui studiu realizat recent de Institutul Rom`n pentru Evaluare [i Strategie au r=spuns c= de]in o poli]= de asigurare (sigur, aici intr= [i posesorii de poli]e RCA, care ridic= semnificativ ponderea), iar dintre ace[tia, doar 13% au \ncheiat o poli]= \n ultimele trei luni. Cei mai mul]i (44%) au \ncheiat ultima asigurare de via]= sau de s=n=tate cu mai mult de un an \n urm=, iar 6% \n ultima jum=tate de an. Acela[i studiu traseaz= [i tendin]e \n ceea ce prive[te produsele preferate de rom`ni. Astfel, 61% dintre responden]i au o asigurare de via]=, 8% o poli]= de protec]ie \n caz de boal= sau accident, \n timp ce planurile financiare pentru copii – care au st`rnit un foarte mare \n r`ndul clien]ilor anul DINTRE ROM~NI SPUN C+ interes trecut – au fost contractate de 4% dintre responden]i. NU AU BANI PENTRU Mai interesante dec`t aceste tendin]e, A-{I FACE O ASIGURARE pentru asigur=tori sunt motivele pentru care rom`nii nu \[i fac asigur=ri. Mai bine introducerii deductibilit=]ii pentru produsele de jum=tate (57%) pun \n fruntea listei lipsa de grup, iar perioada 2003-2006 a avut cre[teri veniturilor necesare sus]inerii unui astfel de plan financiar. Pe locul doi, (18%) se afl= venite de pe urma dezvolt=rii canalului cei care nu au \ncredere \n companiile de bancassurance. |n 2007 [i 2008 campaniile pentru promovarea pensiilor private au adus asigur=ri, \n timp ce 9% cred c= nu au nevoie \n aten]ia publicului companiile de asigur=ri, de a[a ceva. |n ceea ce-i prive[te pe cei care vor, totu[i, gener`nd noi evolu]ii. s= investeasc= \ntr-o asigurare, juc=torii din De altfel, Cornelia Coman, care este pia]= cred c= anul acesta vor fi \mp=r]i]i \n [i vicepre[edintele Uniunii Na]ionale a dou= tabere aproape egale: cei care vor alege Societ=]ilor de Asigurare din Rom`nia produsele tradi]ionale [i adep]ii clasici ai (UNSAR), a anun]at c= membrii UNSAR produselor cu component= investi]ional=, de se vor \nt`lni s=pt=m`na aceasta pentru a tip unit-linked, dup= ce anul trecut a fost de finaliza o scrisoare privind introducerea departe anul produselor tradi]ionale, c`t mai deductibilit=]ii fiscale pe segmentul simple [i cu un factor de risc c`t mai sc=zut. asigur=rilor de via]=, pe care o vor trimite Dincolo de o reluare a apetitului pentru c=tre Ministerul de Finan]e, Ministerul Muncii [i Guvern \n a doua s=pt=m`n= a lunii poli]ele de asigur=ri, 2010 va fi \nc= un an al mi[c=rilor strategice ale companiilor. Prima martie. |n aceast= scrisoare, asigur=torii vor a vizat schimbarea denumirii AIG Life \n propune autorit=]ilor un stimulent fiscal Alico Rom`nia la sf`r[itul lunii, \ns= vor mai pentru asigur=rile de via]= \n valoare de 400 urma cel pu]in dou= evenimente importante de euro pe an, at`t pentru angaja]i, c`t [i – intrarea Uniqa pe segmentul asigur=rilor pentru angajatori. |n esen]=, principiul este similar deductibilit=]ii din sistemul pensiilor de via]= [i mult a[teptata intrare \n pia]= a juc=torului de mari dimensiuni Axa. n private facultative. rezultatele ar putea fi chiar mai bune de at`t, dac= s-ar acorda facilit=]i fiscale, a[a cum se \nt`mpl= \n afar=. |n momentul de fa]=, majoritatea ]=rilor din regiune (Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Bulgaria, Polonia, Slovacia, Cehia) acord= deductibilitate fiscal= pentru asigur=rile de via]=, iar rezultatele au ap=rut \nc= din primii ani de la introducere. “V= pot da doar exemplul Ungariei [i Greciei. Dup= primul an de la introducerea deductibilit=]ii, pia]a a crescut cu 44%, respectiv 31%, iar dup= al doilea, cu 17%, respectiv 32%”, spune Coman, care crede c= rezultate similare ar ap=rea [i pe pia]a din Rom`nia, \n cazul \n care clien]ii ar beneficia de acest avantaj. Practic, introducerea deductibilit=]ii ar fi stimulentul extern de care pia]a are nevoie pentru sus]inerea cre[terii din anii urm=tori. Coman subliniaz= faptul c= [i \n anii trecu]i tot factorii externi au influen]at evolu]ia pie]ei asigur=rilor de via]=. Spre exemplu, perioada 2000-2002, c`nd au fost \nregistrate dubl=ri ale pie]ei, a stat sub influen]a

I 57%

PIRAMIDA NEVOILOR Chiar dac= num=rul rom`nilor care au o asigurare este \nc= mic, comparativ cu alte state europene, pia]a continu= s= evolueze de la an la an, iar produsele care atrag cei mai mul]i clien]i r=m`n asigur=rile de via]=. asigur=ri de economisire

asigur=ri medicale

planuri ﬁnanciare pentru copii

asigur=ri de protec]ie \n caz de boal= [i accident

alte asigur=ri

15%

asigur=ri de via]=

61%

Ponderea diferitelor tipuri de asigur=ri \n totalul pie]ei

SURSA: STUDIU AL IRES, “PERCEP}IA ASIGUR+RILOR DE VIA}+ DIN ROM~NIA”, FEB. 2010

O PIA}+ |N CRE{TERE |ncep`nd cu 2003, pia]a asigur=rilor de via]= a \nregistrat cre[teri sus]inute de la an la an. 2009 a marcat \ns= prima sc=dere. mil. euro 1.400 1.200

Evolu]ia valorii primelor brute subscrise

prime brute subscrise

1.000 800 600 400 200 2003 2004 2005 2006

2007 2008 2009 SURSA: CSA

DOSAR

Aﬂa]i mai multe despre pia]a asigur=rilor, dar [i despre principalele strategii de cre[tere a celor mai mari juc=tori din domeniu dintr-o serie de articole pe www.businessmagazin.ro

22-28 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 25

COVER STORY

„Elitele ocupă un

compartiment special al vieţii sociale. Unii se implică în mecanismele sociale prin performanţele ce le realizează și ajung în funcţii importante. Alţii rămân în spaţiul propriilor preocupări, în literatură, muzică sau ﬁlozoﬁe și construiesc patrimoniul cultural al unei naţii.“ CONSTANTIN BĂLĂCEANU-STOLNICI

26 BUSINESSmagazin I 22-28 februarie 2010

FOTO: CRISTINA NICHITU{, MIHAI D+SC+LESCU, ADRIAN STOICOVICIU

ROMÂNIA ARE NEVOIE DE O ELITĂ! BA NU, ROMÂNIA ARE O ELITĂ, DAR ACEASTA S-A REFUGIAT ÎN TURNURI DE FILDEȘ ÎN FAŢA ASALTULUI MEDIOCRITĂŢII. BA NU, NOUA ELITĂ SE CROIEȘTE ACUM DIN JOCURI POLITICE, INTERESE FINANCIARE ȘI NOTORIETATE TELEVIZATĂ. BA NU, ELITA ROMÂNEASCĂ A STUDIAT ÎN STRĂINĂTATE ȘI A RĂMAS ACOLO, ATRASĂ DE DECENŢĂ, SIGURANŢĂ ȘI STABILITATE. SUNT NUMAI CÂTEVA DIN IDEILE CARE CIRCULĂ ÎN SOCIETATE ÎN LEGĂTURĂ CU O CLASĂ UȘOR DE DEFINIT, DAR GREU DE IDENTIFICAT. CARE SUNT TIPARELE ÎN CARE ACEASTĂ ELITĂ SE CROIEȘTE? DE ANA RĂDUŢĂ, DORIN OANCEA

O elită pentru

România A UN MOMENT DAT ÎN 2008, o delega]ie format= din reprezentan]ii unui partid politic a venit la actorul Mircea Diaconu, \n biroul directorial de la Teatrul Nottara. Delega]ia era din C`mpulung [i i-a solicitat actorului s= candideze \n numele partidului lor pentru un loc \n Senatul Rom`niei. Diaconu a zis \nt`i “nu”; pe urm=, pentru a sc=pa de insisten]e, le-a cerut un timp de g`ndire p`n= a doua zi. “Bun a[a”, au spus cei din delega]ie [i au plecat. Diaconu a cobor`t \n sala mare a teatrului, unde (ironie!) actorii repetau “Titanic Vals”. “|n]elege]i?”, \ntreab= z`mbind Diaconu. “Eu cu alegerile, <Titanic Vals> despre alegeri, Spirache Nec[ulescu din C`mpulung, eu din C`mpulung...” {i a doua zi le-a spus cinstit celor din delega]ie c= le accept= propunerea, dar c= la va cere oamenilor din C`mpulung s= nu-l aleag=, la fel ca Spirache, eroul piesei de teatru. Ceea ce a [i f=cut la singura emisiune electoral= la care a participat la un post TV local. Pe urm= Diaconu a plecat s= fac= un ﬁlm. u

22-28 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 27

cover story Ceva mai t`rziu a aflat c= a devenit senator. Mircea Diaconu a trecut, astfel, printr-un amestec de ironie a sor]ii, \nc=p=]`nare c`mpulungmuscelean= [i abordare nonconformist= din zona elitist= a culturii spre ceea ce putem numi, \n lipsa altor op]iuni, mai potrivite, elita politic= a ]=rii. Un an mai t`rziu dup= alegerea lui Diaconu \n Senat, Elena B=sescu, fiica pre[edintelui B=sescu, era votat= de peste 200.000 de oameni s= reprezinte Rom`nia \n Parlamentul European. Iar la \nceputul acestui an, un t`n=r definit de premierul Emil Boc drept “simbol al tinerei genera]ii” le cerea votul cet=]enilor din sectorul 1 pentru un loc \n Parlament. Cet=]enii s-au dovedit reticen]i, este adev=rat, la oferta lui Honorius Prigoan=, dar trebuie s= fim reali[ti [i s= admitem c= parcursul fiului lui Silviu Prigoan= c=tre o func]ie corespunz=toare ambi]iilor lui este numai o chestiune de timp.

OUA ELITĂ. Ne place sau nu, ascensiunea Elenei B=sescu [i a lui Honorius Prigoan= spre top poate ﬁ interpretat= ca un semnal al noii elite care se preg=te[te pentru Rom`nia. |n aceast= nou= clas= dominant= \[i g=sesc locul reprezentan]i ai tuturor genera]iilor cu semniﬁca]ie sau

f=r=, adic= cei n=scu]i \n perioada roz a comunismului rom`nesc (p`n= prin anii ‘60), apoi bine cunoscu]ii “decre]ei” sau Y genera]ia “internet”. Pe unii \i numim elit= cu derogare de la defini]iile uzuale, dar, probabil, defini]iile vor trebui schimbate, adaptate vremurilor de acum [i viitoare. |nainte de orice, vom face cuvenitele separa]ii: sigur c= a existat [i exist= o elit= intelectual= rom`neasc=. A[a cum din punct de vedere sociologic apare [i o elit= politic= sau una profesional=. Sigur c= trebuie f=cut= diferen]a \ntre notorietatea ob]inut= facil, prin dese, dar lipsite de substan]= apari]ii la televiziuni sau \n tabloide [i respectul [i considera]ia pe care le presupun o oper= [tiin]ific=, realiz=ri artistice recunoscute sau performan]a \n afaceri m=surat= nu \n num=rul de ma[ini sau opulen]a biroului, ci \n cre[terea s=n=toas= a companiei [i respectul concuren]ei. Societatea rom`neasc= are [i arti[ti [i creatori, [i oameni de afaceri, [i speciali[ti de marc=. Cu toate acestea, o opinie apare destul de des: speciali[ti sau oameni obi[nu]i vorbesc despre nevoia unei elite rom`ne[ti, de la construirea acesteia la nevoia unei implic=ri solide \n modelarea societ=]ii. “Este mai mult dec`t evident c= Rom`niei \i lipsesc elitele reale. C= avem mai mult dec`t oric`nd nevoie de oameni competen]i care s= administreze eficient [i \n echilibru rela]iile sociale, politice [i culturale”, spune Marius St=ncescu, pre[edintele companiei de servicii de afaceri Riff Holding.

EXCLUSIV ONLINE

Urmăriţi un interviu cu actorul Victor Rebengiuc pe tema elitei românești, a evoluţiei societăţii și a modului în care comunică și lucrează elita cu clasa politică sau cu simplii cetăţeni. Un material video pe www.businessmagazin.ro

28 BUSINESSmagazin I 22-28 februarie 2010

Elitele, adaug= omul de afaceri Marius Ghenea, sunt o m=sur= a succesului [i a viabilit=]ii unei comunit=]i. “Elita se formeaz= \n timp, iar din acest punct de vedere, mai ales \n politic [i economic, acolo unde ruptura din 1990 a fost aproape complet= cu trecutul, va mai dura \nc= 10-15 ani p`n= c`nd se vor forma [i se vor afirma cu adev=rat elite”, adaug= Ghenea. Defini]ia elitei, \n opinia academicianului Constantin B=l=ceanuStolnici, este simpl=: este vorba de “oameni cu performan]e superioare”. Complica]iile apar \n schimb la trasarea limitelor \ntre elit= [i restul societ=]ii. Trebuie s= pornim, spune B=l=ceanu-Stolnici, de la ideea c= oamenii nu sunt egali, c= exist= o varietate de exemplare umane determinate de trei mecanisme: cel genetic, mediul [i educa]ia. Rezultatul ac]iunii celor trei mecanisme este personalitatea uman=, cu toate aspectele sale psihologice, capacit=]ile [i performan]ele la care poate ajunge, \n func]ie de cuno[tin]e, talent, educa]ie [i experien]=. {i dac= abordarea academicianului B=l=ceanu-Stolnici se limiteaz= la elita intelectual=, Mircea Diaconu extinde aplicabilitatea defini]iei. “Nu vreau s= zic c= elite \nseamn= marii pictori, filozofi, actori sau scriitori, pentru c= nu-i adev=rat. Sunt oamenii de mare calitate, care adaug= \n jurul performan]ei lor un halo de notorietate profesional=. Face parte din elit= un mare medic care cre[te al]i medici, nu un mare chirurg care taie ca un robot”, spune Diaconu.

RITICĂ ȘI FRUSTRARE. Limita dintre o viziune critic= asupra societ=]ii [i a membrilor ei [i una plin= de frustr=ri este relativ fin=, iar \n cazul unora dintre cei care s-ar putea \ncadra cu u[urin]= \n categoria elitelor, trecerea dintr-o barc= \n alta apare brusc, din motive clare: lipsa unui sprijin financiar, social, politic. Pasul imediat [i cel mai facil este autoizolarea care, \n mod inevitabil, duce la crearea unei serii de frustr=ri care, mai devreme sau mai t`rziu, degenereaz= \n uzur= moral=. Or, \n aceast= situa]ie, cu greu mai putem vorbi despre o elit=. “Noi suntem \ntr-o situa]ie \n care elitele, pentru a exista, [i elitele intelectuale, pentru a fi cunoscute, au nevoie de sprijin politic. Societatea de dup= ‘90 nu a ajuns s=-[i clarifice sistemul de valori \n a[a fel u

„Elite sunt nu doar valorile dintr-un domeniu sau altul, ci și cei care reușesc să se constituie într-un

motor pentru societate.“ RADU BOROIANU, ARTMARK

22-28 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 29

cover story „O întrebare importantă ar ﬁ dacă elitele sunt în prezent

la locul potrivit, adică dacă sunt în acele poziţii de forţă, de autoritate sau măcar de inﬂuenţă în care să poată ajuta societatea românească să evolueze cât mai bine în viitor.“ MARIUS GHENEA

\nc`t elitele s= fie \n valoare prin meritele lor”, spune economistul Mircea Co[ea, fost ministru, fost europarlamentar [i ex-director al Institutului Na]ional de Administra]ie. Astfel de oameni sunt pu[i \n valoare, de obicei, prin apartenen]a la un grup politic sau profesional [i, \n general, se unesc \n jurul unor grupuri politice care sunt la un moment dat mai puternice, nu doar din punctul de vedere al promov=rilor, dar [i al finan]=rilor, astfel \nc`t s= compenseze veniturile destul de sc=zute ale celor din categoria elitelor intelectuale. “Este [i o explica]ie a modului \n care au derapat de la ceea ce \nseamn= elit= anumite personaje din via]a noastr= cultural=, economic=. S-au compromis, c`teodat=, prin apartenen]a prea talibanic= la anumite grupuri politice [i acest lucru i-a costat mult, pentru c= n-au reu[it s= mai creeze nimic [i aceast= compromitere a compromis [i ideea de elit=”, sus]ine Co[ea, care e de p=rere c=, \n acest moment, elita intelectual= este \n criz=. Lipsa de acceptare sau indiferen]a pe care o manifest= mediile mai vizibile [i mai puternice, cum ar fi mediul politic, reprezint= un motiv la fel de important care duce la frustrare. “|n domeniul economic exist= o elit= incontestabil=, care \n cea mai mare m=sur= s-a autoizolat, pentru c= nu mai are niciun fel de reac]ie de acceptare din partea deciden]ilor politici”, consider= fostul europarlamentar. El \i identific= pe speciali[tii care “defuleaz= pe la televizor, \n emisiuni de c`te 20 de minute, \n care nu apuc= s= spun= dec`t dou= vorbe, nu sunt asculta]i, nu sunt lua]i \n seam=”.

30 BUSINESSmagazin I 22-28 februarie 2010

propice pentru cre[terea [i dezvoltarea unor elite, ci mai degrab= ca pe un malaxor gata \n orice moment s= inhibe tot ce \n alte sisteme I CARTE, AI PARTE. Poate s-ar \ncuraja [i ca un teren de experiment mai mult dec`t mo[tenirea perpetuu pentru cine ajunge s= fie numit la genetic= [i abilit=]ile intelectuale intrinseci, [coala c`rma ministerului. Este unul dintre motivele pentru care [i educa]ia \n cadru institu]ional reprezint= tot mai mul]i tineri \ncearc= s= plece la principalul element care contureaz= [i studii \n str=in=tate [i, dup= terminarea determin= formarea unei clase a elitelor. acestora s= r=m`n= acolo. “Nu mai avem nicio Sau, mai bine spus, transform= un om universitate \n primele o mie din Europa, iar cu poten]ial \ntr-unul care confirm= [i tinerii foarte buni care ob]in burse la [colile care poate, mai departe, s= contribuie la europene de top se preg=tesc pentru a fi elite \nr=d=cinarea acestei clase privilegiate. \n alt= parte dec`t \n Rom`nia”, spune Marius La noi \ns=, [coala este v=zut= ca un fel de St=ncescu de la Riff. c=lcì al lui Ahile, un subiect permanent “De ce trebuie s= afl=m din ziare dup= controversat, cu varii lipsuri [i metehne, unul nu [tiu c`]i ani c= avem tineri rom`ni \n din punctele slabe ale societ=]ii. Nimeni nu vede \nv=]=m`ntul rom`nesc ca pe un cadru afar= care iau premii la diverse concursuri

sau au contribu]ii importante \n cercetare?”, comenteaz= Radu Boroianu, pre[edintele galeriilor de art= Artmark. “Ministerul Educa]iei ar trebui s= ﬁe \n permanen]= cu ochii pe ei, s= aib= contact cu ei. |n nicio ]ar= din lume nu se \nt`mpl= a[a ceva, s= se rup= orice leg=tur= cu tinerii care pleac=.” |n legisla]ia 1996-2000, Radu Boroianu a fost senator liberal, apoi ambasador \n Elve]ia. Dup= ce a renun]at la diploma]ie [i la perioada care sim]ea c= “\i oﬁle[te creativitatea”, a deschis Galeria Artmark, cea mai ampl= de pe pia]a rom`neasc= de art= [i marketing cultural, cuprinz`nd casa de licita]ie de opere de art= Artmark [i dou= galerii - Art Society, axat= pe art= clasic= [i modern=, [i Point Contemporary, specializat= \n promovarea artei contemporane tinere. u

Performanţele elevilor din România la evaluările internaţionale În PISA, programul internaţional OECD de evaluare a elevilor, România ocupa, în anul 2003, poziţia 34 din 42 de state participante. În TIMSS (Trends in International Mathematics and Science Study), care evaluează elevii de clasa a VIII-a la matematică și știinţe performanţa elevilor români este mult sub nivelul mediei europene. Testul PIRLS (Progress in International Reading Literacy Study), care evaluează performanţele de citire și lectură ale copiilor din clasa a IV-a indică un nivel peste media internaţională, dar totuși sub performanţele elevilor din Bulgaria, Ungaria sau Lituania. SURSA: RAPORTUL COMISIEI PREZIDENŢIALE PENTRU ANALIZA ȘI ELABORAREA POLITICILOR DIN DOMENIILE EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII

TIP EVALUARE

PISA

TIMSS

PIRLS

LECTURĂ

MATEMATICĂ

ȘTIINŢE

MATEMATICĂ

ȘTIINŢE

428

426

441

512

500

550

543

545

ROMÂNIA

MEDIA INTERNAŢIONALĂ

BULGARIA

430

UNGARIA

480

488

496

LITUANIA

LETONIA

458

463

460

22-28 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 31

cover story

„Face parte din elită un mare medic

care crește România în raport cu indicatorii Lisabona Prin Agenda Lisabona, UE a stabilit o serie de indicatori care arată măsura în care o ţară și uniunea în ansamblu sunt pregătite să facă faţă provocărilor economiei cunoașterii. Actualul sistem de educaţie, spune Comisia Prezidenţială pentru analiza și elaborarea politicilor din educaţie și cercetare, nu este capabil să asigure României o poziţie competitivă în economia cunoașterii.

alţi medici, nu un mare chirurg care taie ca un robot.“ MIRCEA DIACONU

Părăsirea prematură a sistemului de educaţie* Actual UE România

23,6%

14,9% Ţinta 10%

Ponderea celor care au absolvit cel puţin liceul Actual UE România

66,5%

77,3% Ţinta 85%

Ponderea elevilor sub cel mai scăzut nivel de performanţă Actual UE România

41%

19,4% Ţinta 15%

Participarea adulţilor la educaţia permanentă Actual UE România

1,6%

10,8% Ţinta 12,5%

SURSA: RAPORTUL COMISIEI PREZIDENŢIALE PENTRU ANALIZA ȘI ELABORAREA POLITICILOR DIN DOMENIILE EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII NOTĂ: * INDICATORUL SE REFERĂ LA POPULAŢIA DE 18-24 DE ANI CARE A FINALIZAT DOAR ÎNVĂŢĂMÂNTUL SECUNDAR INFERIOR (SAU MAI PUŢIN) ŞI NU URMEAZĂ NICIO FORMĂ DE EDUCAŢIE SAU FORMARE PROFESIONALĂ.

Recl=direa sistemului de \nv=]=m`nt este absolut necesar= [i f=r= o astfel de reformare nu ne putem a[tepta s= vedem prea cur`nd o clas= clar= a elitelor rom`ne[ti. |n termeni reali[ti, este pu]in probabil ca acest lucru s= se \nt`mple. Men]inerea sistemului \n acelea[i limite, \n speran]a c= economia [i societatea vor deveni la un anumit moment suﬁcient de atr=g=toare pentru elitele rom`ne[ti, prea pu]in dornice s= se \ntoarc= \n ]ar=, este \ns= perspectiva cea mai probabil=. Fiindc= niciodat= nu sunt bani suﬁcien]i sau c`nd sunt, atunci se cheltuiesc prost [i dup= criterii politizate. Autorit=]ilor le plac s= invoce \ns= mereu poten]ialul pe care \l avem. “Faptul c= tot timpul ne ascundem dup= inteligen]a

creativ= a elevilor no[tri, care iau tot felul de premii, nu e relevant. Aceea arat= doar poten]ialul. Eu, unul, sunt s=tul p`n= \n g`t de poten]ialit=]ile rom`ne[ti. Vreau s= v=d devenirile rom`ne[ti. Ne \mb=t=m cu ap= rece tot spun`nd ce copii minuna]i avem. Bun, ace[ti copii devin [i ni[te maturi minuna]i? Las= \n urma lor ni[te opere minunate? Nu! P=i, de ce?”, se \ntreab= Boroianu. Societatea modern=, de la Revolu]ia Francez= \ncoace, este construit= pe baza mediocrit=]ii. Mediocritatea conduce, \[i impune punctul ei de vedere; acesta este un fapt istoric, determinat de g`ndirea secolului luminilor, a liberalismului, a elitei

32 BUSINESSmagazin I 22-28 februarie 2010

burgheze ca o reac]ie fa]= de aristocra]ie, spune academicianul B=l=ceanu-Stolnici. (O parantez=: cum societatea rom`neasc= este sensibil= la termeni, preciz=m c= termenul “mediocritate” nu ascunde niciun sens peiorativ. Pentru a lini[ti pe oricine, preciz=m c= inclusiv autorii acestui articol fac parte din mediocritate.) Pe de alt= parte \ns=, pentru a-l parafraza pe Napoleon, ﬁecare ins poart= \n rucsac bastonul de membru al elitei, numai s= vrea s= ajung= acolo. Dar a deveni elit= presupune, pe l`ng= gene bune, [i o cantitate important= de munc= [i \nv=]=tur=. Mircea Co[ea remarc=, \n context, dou= probleme \n sistemul de \nv=]=m`nt. Unul ar ﬁ preg=tirea profesorilor, iar cel=lalt este

legat de proasta dotare a bibliotecilor. |n plus, cre[terea de la an la an a num=rului de locuri pl=tite disponibile \n universit=]ile din ]ar= a dus la \mp=m`ntenirea unei mentalit=]i boln=vicioase. Pentru banii pe care \i d= facult=]ii, studentul se a[teapt= s= promoveze f=r= prea mult efort [i b=taie de cap. “Asta duce la degradarea rela]iei dintre student [i profesor. Oricum avem un \nv=]=m`nt de memorare, pentru c= profesorii b=tr`ni nu au reu[it s= se adapteze noilor tendin]e, iar cei tineri \i imit= pe cei b=tr`ni. |nc= se mai dicteaz= la curs, iar la seminar se recit= pe dinafar= ce s-a dictat la curs. Astfel, oamenii din Rom`nia sunt preg=ti]i \n func]ie de nevoile de ﬁnan]are a \nv=]=m`ntului [i nu

de nevoile de adaptare la pia]=”, apreciaz= Mircea Co[ea. Mihai Dudu]= a fost olimpic la chimie [i era con[tient c= \n facult=]ile din Rom`nia \i va lipsi posibilitatea de a face cercetare. {i a ajuns student la cunoscuta Massachusetts Institute of Technology, MIT, unde particip= la cursuri [i lucreaz= \n laborator, uneori [i c`te 10 ore pe zi. {i, din p=cate, Mihai Dudu]= nu este atras de Rom`nia, nu vrea s= se \ntoarc= \n ]ar=. Nu [i-ar g=si de lucru, probabil, pentru c= vrea s= lucreze \n cercetare, \n dezvoltarea de noi materiale, \n special cu impact \n domeniul energiei, iar \n Rom`nia cercetarea este abia \ng=duit=, nicidecum ﬁnan]at= corespunz=tor sau

\ncurajat=. {i nu numai at`t. S=-l ascult=m pe Dudu]=: “Vreau s= am o familie [i vreau s= \mi pot cre[te copiii \ntr-o ]ar= \n care sistemul educa]ional e bun, au acces la locuri de joac= [i poluarea \n ora[e nu este at`t de mare. Bine\n]eles c= sunt [coli private bune \n Rom`nia [i c= exist= cartiere luxoase \n care toate aceste probleme par c= nu exist=, dar nu sunt genul care vrea s= tr=iasc= \ntr-un turn de ﬁlde[ [i s= ignore problemele din jur”. |n plus, adaug= el cu idealism, “e o chestiune de mentalitate: n-a[ vrea s= locuiesc \ntr-o ]ar= \n care milioane de oameni citesc tabloide, pentru c= oamenii sunt needuca]i, ignoran]i [i extrem de intoleran]i”. 20% din colegii lui Dudu]= g`ndesc la fel. u

22-28 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 33

cover story LITELE SUNT BĂTĂIOASE.

Aceasta este calitatea care le permite s= aib= un rol \n societate. “Dac= avem \n vedere concep]ia clasic=, elite sunt nu doar valorile dintr-un domeniu sau altul, ci [i cei care reu[esc s= se constituie \ntr-un motor pentru societate, care \[i dedic= via]a \ncerc=rii de a aduce c=tre valoarea lor intrinsec= valoarea comunit=]ii”, sus]ine Radu Boroianu. Altfel, f=r= aceast= voin]= de a-[i face cunoscute ideile [i ]elurile, rolul lor \[i pierde din importan]=. |n aceste condi]ii, \ncerc=rile insistente ale unor oameni politici de a-[i promova copiii \n lumea politic= ar trebui s= fie cel pu]in acceptabile, dac= nu chiar l=udabile. Boroianu argumenteaz= \ns= c= astfel de situa]ii sunt recomandabile atunci c`nd [i p=rin]ii au confirmat \n domeniul respectiv. “Nu se poate pune problema familiei, atunci c`nd societatea nu este stabilizat=, pentru c= atunci ajungem la rezultate ridicole. Felul \n care ast=zi politicieni cu experien]= mic= [i rezultate pitice \ncearc= s=-[i promoveze deja profesia lor nou= \n familie [i s=-[i ridice din cadrul familiei pe cei mai dota]i dintre copii \n a le continua nu se [tie ce \n politic= e ridicol”, crede Boroianu. Fostul senator critic= la fel de tare [i lejeritatea oamenilor care ar putea s= devin= elite, dar care aleg calea mai confortabil= a blaz=rii [i a mul]umirii cu mai pu]in. Dac= ar fi s= num=r=m poten]ialit=]ile, Rom`nia ar fi ]ara elitelor, numai c= \ntr-o lume normal=, contabilizarea \ncepe de la ce s-a f=cut, nu de la ce ar fi putut s= se fac=. {i la acest capitol st=m destul de r=u, pentru c= rom`nii, acolo unde s-au afirmat, s-au afirmat cu prec=dere \n afar=. “Noi am denumit elite oameni care sunt ni[te poten]ialit=]i extraordinare, dar care n-au fost \n stare s= duc= proiectul lor p`n= la cap=t. {i atunci ajungem s= vorbim mai cur`nd de elite profesionale. Acestea nu [i-au g=sit locul, dar nici nu s-au str=duit s= fie mai mult dec`t sunt, pentru c= aceast= cochetare continu= cu viitorul - <sunt un om de valoare, a[tept s= vin= societatea [i s= m= pun= pe un piedestal> - nu este deloc comun= no]iunii de elit=”, consider= Radu Boroianu. {i \n ceea ce prive[te confirmarea ca atare a unui ins de elit=, Mircea Co[ea atrage aten]ia c= exist= mai multe nuan]e. “Elita este ast=zi \n pericol [i pentru c= apar elemente care sunt spectaculoase, dar f=r= esen]=. Spre exemplu, noi suntem foarte m`ndri c= la anumite festivaluri din str=in=tate, anumi]i

tineri rom`ni iau anumite premii, dar nu spunem de fapt c= nu regizorul este premiat, ci subiectul, exotic c`teodat=, necunoscut [i destul de interesant pentru un str=in, al unei Rom`nii curioase. Mai t`rziu, ace[ti regizori nu mai pot sus]ine ceea ce lumea a crezut c= sunt”, e de p=rere Co[ea.

NTRE PLEȘU ȘI MARIUS MOGA. O \ntrebare pe care nu o mai putem ocoli: ce elite are ast=zi Rom`nia? Este un poten]ial subiect de dispute din cauza dozei de subiectivism pe care o presupun posibilele r=spunsuri. |n tiparul clasic al elitei, adic= \n zona cultural=, crede economistul Radu Limpede, partener la compania de consultan]= EU Advisory, se \ncadreaz= at`t “boerii” de tipul istoricului Neagu Djuvara, dar [i oameni ajun[i la excelen]= \n ultimii 50 de ani - Angela Gheorghiu, Gheorghe Zamfir, Tudor Gheorghe, Radu Beligan, Maia Morgenstern. Radu Limpede extinde zona elitelor p`n= la regizorii noului val din cinematografia rom`neasc= - Cristian Mungiu, Corneliu Porumboiu, Cristi Puiu, dar [i la muzicieni, inclusiv cei din zona pop, de genul trupei Zdob [i Zdub din Republica Moldova sau chiar al lui Marius Moga. “|mi pare r=u c= din enumerare am trecut cu vederea zeci de arti[ti [i intelectuali”, adaug= Radu Limpede, dup= p=rerea c=ruia, dintre scriitorii [i publici[tii grupa]i \n jurul Editurii Humanitas [i ai Institutului Cultural Rom`n, numai Andrei Ple[u ar avea “]inuta moral= de <boier al min]ii>”. Pentru Marius Ghenea, zona elitei profesionale este \nc= \n formare, la fel ca [i cea politic=. “Singurii membri eligibili ar fi, pentru zona politic=, acei politicieni din partidele istorice care au fost \nchi[i \n perioada comunist=, numai c= foarte pu]ini mai sunt \n via]= acum.” Iar \n ceea ce prive[te elitele de afaceri, poate ni[te oameni de afaceri care au \nceput afacerile \n afara Rom`niei, \nainte de 1990, de exemplu Ion }iriac. Marius St=ncescu \l al=tur= pe ex-petrolistul Dinu Patriciu lui Ion }iriac \n elita afacerilor, iar lista lui Radu Limpede este ceva mai mare, incluz`nd [i numele lui Jean Valvis, al lui Florentin Banu, Florin Talpe[, Radu Georgescu sau Adrian Porumboiu. Un punct de vedere complementar \l are Mircea Co[ea, care eviden]iaz= elita economic= care s-a grupat \n jurul B=ncii Na]ionale, “\n jurul unui personaj de elit=, dar [i cu aplecare de Mecena, Mugur

34 BUSINESSmagazin I 22-28 februarie 2010

„Dacă un grup de oameni hotărâţi reușește să stea împreună măcar cinci ani,

fără să se ronţăie între ei, putem face ceva.“ MIRCEA COȘEA

Is=rescu, care a [tiut s= adune \n jurul lui oameni pe care i-a crescut, i-a stimulat, le-a dat posibilitatea s= devin= cineva \n lumea asta”. Iar la r`ndul lui, Is=rescu s-a format ca discipol al unor personalit=]i ale profesiei economice, Costin Kiri]escu [i Costin Murgescu. Co[ea vorbe[te [i de o elit= ce se formeaz= acum, de mare calitate, economi[tii \ntre 30 [i 40 de ani, care nu apar \n public [i pe care nu-i \ncurajeaz= nimeni. “Majoritatea au cursuri [i \n str=in=tate [i \n general se \mpart \ntre dou= op]iuni - ﬁe s= tr=iasc= la limita mizerabilului, cu un salariu de cadru universitar [i s=-[i dedice via]a unor studii \n general necitite de nimeni [i s= aib= mici glorii la cursuri, c`nd, cu 10-20 de studen]i, li se recunosc micile sclipiri, ﬁe pleac= \n companiile multina]ionale, unde dispar ca oameni de crea]ie. Sunt ni[te func]ionari care se rezum= la o leaf= mai bun= [i un trai mai promi]=tor”, spune Co[ea.

UMELE TATĂLUI ȘI AL FIULUI. Tat=l [i ﬁul din

familia Porumboiu au reu[it s= se afirme, conform interlocutorilor no[tri, \n elita de afaceri [i cea cultural=: Adrian Porumboiu este unul dintre cei mai importan]i proprietari de ferme [i culturi agricole, Corneliu Porumboiu este unul din cei mai buni tineri regizori rom`ni, multipremiat la Cannes. Despre “dinastiile de afaceri” din Rom`nia, BUSINESS Magazin a publicat toamna trecut= un cover story, surprinz`nd efortul proprietarilor de mari businessuri din Rom`nia de a-[i preg=ti urma[ii pentru preluarea mo[tenirii lor, de la Ion }iriac [i Radu Enache, proprietarul Continental Hotels, p`n= la Octavian Radu sau Ovidiu Buluc, proprietarul Farmexim, a c=rui fiic=, Isabelle Iacob, conduce re]eaua de farmacii Help Net. Pe l`ng= astfel de [tafete \ntre genera]ii, mai putem constata \n societatea rom`neasc= un model, cel reprezentat de tinerii Elena B=sescu [i Honorius Prigoan=, propulsa]i \n politic= de influen]a [i banii p=rin]ilor. |n sprijinul lor, simpatizan]ii politici au vorbit de tradi]ia dinastiilor politice Kennedy sau Bush. Contacta]i de BUSINESS Magazin, cei doi tineri nu au dorit s= discute pe tema elitei rom`ne[ti. Ce cred al]ii despre acest tip de ascensiune? Z`mbind, [i Constantin B=l=ceanuStolnici, [i Mircea Diaconu spun c= “la fel f=ceau [i Br=tienii”. Marius Ghenea vorbe[te u

22-28 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 35

cover story

Scurt îndrumar de recunoscut elita Pot fi oameni obișnuiţi care dau celor din jur înţelepciune sau doar bună dispoziţie. Pot fi profesori care îndrumă elevi. Pot fi scriitori pentru care best-seller și calitate înseamnă același lucru. Pot fi cineaști. Pot fi chiar și oameni politici. Cum îi recunoaștem? OFERĂ „La un moment dat, m-a oprit pe stradă un domn puţin chel, destul de tânăr, care era profesor la liceul de informatică și m-a întrebat: «Dacă aveţi timp mâine, pe la 10, veniţi să vorbiţi cu elevii mei?». Și aveam timp mâine, la 10, așa că m-am dus să vorbesc cu elevii lui. Am rămas siderat: am văzut o masă de elevi care parcă semănau cu acest domn, aveau ceva din el. Deja acest domn dădea celorlalţi din el. Acumulezi, acumulezi și, la un moment dat, începi să dai din tine celorlalţi. Așa da. Acest om este elită pentru că deja s-a ridicat peste și a început să dea celorlalţi din jur.“ MIRCEA DIACONU

E STATORNICĂ „Efortul pe care îl fac toţi în momentul în care ajung în Parlament este să se îmbrace altfel, să vorbească altfel, să se urce în alte mașini. Dom’ne, sunteţi nebuni? Dimpotrivă! Continuaţi să fiţi la fel pentru că de aia sunteţi acolo! Să reprezentaţi locul din care aţi venit!“ MIRCEA DIACONU

ȘTIE CE FACE „Noi n-am avut un tip de personalitate care să fi înţeles că trebuie să-ţi ordonezi naţiunea într-un scurt timp, pentru a o duce în altă parte. Trebuie să avem un proiect, dar proiectul pleacă de la o cunoaștere profundă a ceea ce suntem, ceea ce avem și ceea ce putem deveni.“ RADU BOROIANU

ESTE CREATIVĂ „Observăm sărăcia de idei, sărăcia creativă. Consider că lipsa ideilor la un popor care are ca principală calitate creativitatea este aberantă. Noi inchidem portiţa creativităţii într-un domeniu care ar fi putut să ne ducă mai în faţă. Am renunţat la politică pentru că observam că încep să mă usuc și să-mi tai toate elanurile creative, înconjurat fiind de o masă de indivizi, care trăiau de azi pe mâine, cu un pragmatism al cotidianului, fără niciun proiect.“ RADU BOROIANU

de rolul negativ pe care \l are acest tip de ascensiune \n stabilirea unei sc=ri corecte de valori \n societate. “Mentalitatea conform c=reia cei care ajung la un anumit tip de succes au rela]ii sau familia le-a aranjat parvenirea este foarte p=guboas= pentru societatea noastr= \n ansamblu, pentru c= orice societate eficient= trebuie s= fie o meritocra]ie [i trebuie s= fie perceput= ca o meritocra]ie.” “Politica este un mediu care cere, pe l`ng= multe altele, [i talent. Talentul politic este confundat, de multe ori, cu [mecheria. Politica este un domeniu \n care talentul \]i d= posibilitatea s= \ntrevezi o anumit= situa]ie [i s= o contracarezi sau s= o dezvol]i, \n func]ie de interesul t=u. Atunci c`nd familiile \ncep s= se dezvolte \n politic=, se vor dezvolta [i \n economie [i vor deveni magna]i ai economiei prin clientelism politic”, consider= Mircea Co[ea. Gena elitismului \n]eleas= \n acest mod nu a fost inventat= nici de Traian B=sescu, nici de Silviu Prigoan= [i nici m=car de Br=tieni. “|n Imperiul Roman, fiecare senator avea clientela lui din care se ridicau viitorii oameni politici. O elit= selecta o alt= elit=”, spune Constantin B=l=ceanu-Stolnici. Acest gen de promovare s-a dezvoltat [i \n istoria Statelor Unite, mult \nainte ca dinastiile Kennedy sau Bush s= devin= un model de asumat pentru politicienii no[tri. Boston Brahmins, First Families of Virginia sau Colonial Families of Maryland sunt grupuri de familii ce se trag din primii coloni[ti ai Noii Lumi, care au preluat nu numai cele mai bune terenuri, ci [i frìele vie]ii politice, economice sau culturale. |n Rom`nia, vechile familii, crede Marius St=ncescu, nu mai sunt de mult interesate dec`t de mo[tenirile imobiliare. “Cred c= Ion Ra]iu a fost ultimul care ar fi putut genera un viitor mai bun Rom`niei aflate la o r=scruce de drum \n urma Revolu]iei de decembrie ‘89. Din p=cate, era prea b=tr`n, prea singur \mpotriva tuturor, prea <britanic> pentru a fi credibil \n fa]a unui popor care [i-a ales de cele mai multe ori gre[it soarta.”

ȘTIE CE SPUNE „N-am auzit un lider de vârf, mai ales ăștia care câștigă alegeri și dictează naţiunii să-i caute pe oameni, să-i stimuleze și să le câștige încrederea. Păi, până nu creezi încrederea armatei tale, nu faci nimic. Cum făcea Napoelon? Se ducea, așa mic cum era, înaintea bătăliei cu 12 minute și le spunea niște chestii. Și Mihai Viteazu la fel. Și ăia apoi își dădeau viaţă. Păi, asta e marea problemă a unui conducător – să izbutești să spui 10 fraze pe an, nu mai multe, naţiei tale și să-i entuziasmezi, să-i chemi după tine, să-i convingi să-și adune energiiile. Or, ei numai asta nu fac.“ MIRCEA DIACONU

UM ARATĂ VIITORUL. Am pomenit mai sus de Boston Brahmins [i de familia Kennedy, dar nu trebuie s= uit=m c= acum, \n SUA, este pre[edinte Barack Obama - o derogare semniﬁcativ= de la conceptul WASP (White Anglo-Saxon Protestant), o

36 BUSINESSmagazin I 22-28 februarie 2010

revan[= a modelului “self made man” \n fa]a tradi]iei dinastiilor [i un semnal c= defini]ia elitei se adapteaz= vremurilor. Pentru unii, ascensiunea lui Obama este \ntr-adev=r o revan[= a modelului “self made man”; pentru al]ii, ea n-ar reprezenta dec`t tot o victorie a elitelor tradi]ionale, care doar [i-ar fi ales, ca s= le reprezinte interesele, un om mult mai potrivit cu vremurile. |n ce m=sur= un “Obama al Rom`niei” (expresie des folosit=, dar niciodat= p`n= acum \ncarnat= de vreo personalitate) ar fi posibil? {i nu at`t un Obama al Rom`niei, dar o elit= non-clientelar=, de oameni capabili s= se afirme prin for]e proprii [i s= conduc= Rom`nia ? “Cei ce ob]in voturi nu sunt interesa]i s= creeze modele, repere, mode chiar”, reflecteaz= Mircea Diaconu. “Se fac moderniz=ri ale statului [i reduceri de orice, dar nimeni n-a pus pe mas= vreo ]int= strategic= \n raport de care s= faci aceste lucruri. Viitorul trebuie s= se bazeze pe valorile fundamentale, pe [coal=, pe familie, pe credin]=.” Marius Ghenea crede c= va mai dura \nc= 10-15 ani p`n= c`nd asemenea elite se vor forma [i se vor afirma cu adev=rat. “Dac= un grup de oameni hot=r`]i reu[e[te s= stea \mpreun= m=car cinci ani, f=r= s= se ron]=ie \ntre ei, putem face ceva. Nu m= pot crede elit=, dac= stau retras”, spune [i Mircea Co[ea, ca r=spuns la unul din cele mai r=sp`ndite moduri de a reac]iona la agresivitate, intoleran]= [i ignoran]= - retragerea “\n propria lume” [i aversiunea fa]= de implicare. “Trebuie s= producem proiect, s= provoc=m masa inform= a societ=]ii rom`ne[ti.” Marius St=ncescu, \n schimb, \[i declar= pesimismul: “Drumul c=tre o Rom`nie original=, distins= ca na]iune, real suveran= [i independent= s-a r=t=cit de mult. |ntr-o percep]ie global=, ceea ce face diferen]a \ntre a-]i construi notorietatea [i a te statua \ntre elitele na]iunii este capacitatea de a te identifica cu proiectul na]ional privind definirea identit=]ii de ]ar= [i de na]iune”. Ast=zi, din afar= se vede cam a[a, dup= St=ncescu: sistem politic corupt, economie slab=, cu productivitate redus= [i slab interes fa]= de cultur=. Mai multe pove[ti de succes autentice ar putea st`rni dorin]a de ascensiune spre elita politic= a societ=]ii. Totul este ca un loc dob`ndit \n elit= s= depind= \n mai mare m=sur= de creativitatea, cultura [i competen]a individual= dec`t de bani [i amici]ia sau rudenia cu un potentat actual. E posibil? n

weboscop Edi]ia de anul acesta a Mobile World Congress st= sub semnul unor conﬂicte mocnite: operatorii re]elelor \mpotriva lui Google [i toat= lumea \mpotriva lui Apple. de MIRCEA S~RBU

Congresul lumii mobile

n urm= cu vreo zece ani r`deam de telefoanele mobile ce ap=reau \n filmele americane. Erau mari, butuc=noase [i aveau antene lungi, \n vreme ce chiar [i pe la noi asemenea aparate deja erau istorie. Europa domina f=r= probleme lumea telefoniei mobile, cu o pleiad= de produc=tori – \n frunte cu Nokia [i Ericsson – [i cu c`]iva operatori beneficiind de tehnologie de v`rf. |n schimb anul acesta, la Mobile World Congress, a devenit limpede c= Europa a pierdut suprema]ia [i c= lucrurile interesante se petrec acum pe coasta de vest a Americii [i \n orientul extrem. Un executiv din industria telecom european= (c=ruia The Guardian nu-i d= numele) constata cu am=r=ciune c= „tot ce facem este s= vindem produsele altora”. P`n= [i Nokia pare s= aib= o prezen]= palid= la MWC, singura noutate din aceast= direc]ie fiind anun]area unui sistem de operare realizat \mpreun= cu Intel. Cum s-a produs aceast= r=sturnare de situa]ie? Singura explica]ie asupra c=reia anali[tii sunt de acord este deschiderea re]elelor mobile c=tre internet. De[i aceast= direc]ie de dezvoltare era previzibil=, industria european= n-a reu[it s-o gestioneze corect. A \ncercat s= evite coliziunea cu gigan]ii americani ai internetului, mai \ntì cu WAP, mai apoi cu portaluri de con]inut de]inute de operatori, prin care \ncercau s=-i ]in= pe clien]i \n „gr=dini \mprejmuite de ziduri” (walled gardens). |ns= apari]ia lui iPhone 3G a schimbat radical regulile jocului, iar acum clien]ii nu se mai mul]umesc cu con]inut selectat. Vor web-ul integral, vor Facebook, Twitter, Wikipedia, Gmail. Un studiu realizat de cur`nd de CCS Insight \n cinci ]=ri din Europa de Vest arat= c= 60% dintre utilizatorii de internet mobil prefer= s= ignore portalurile oferite de re]ele de telefonie mobil=, iar pe m=sur= ce smartphone-urile

devin mai accesibile, accesul mobil tinde s= urmeze traseele obi[nuite de pe PC. Adic= tot marile branduri americane din web. De[i Facebook este destina]ia cea mai popular=, studiul eviden]iaz= [i „accente locale”: jum=tate din utilizatorii de re]ele sociale din Germania merg spre StudiVZ, iar 62% dintre spanioli prefer= Tuenti. Vedetele acestei edi]ii MWC ilustreaz= clar schimbarea polilor industriei: Google [i HTC. Colaborarea dintre ei a produs [i ceea ce GSMA a premiat ca „telefonul anului”: HTC Hero. |ns= taiwanezii au mai adus c`teva modele, dintre care se distinge Legend, construit dintr-o singur= bucat= de aluminiu, echipat cu ultima versiune de Android [i beneﬁciind de un

parte din cota de pia]= de]inut= cu c`]iva ani \n urm=. Anun]ul Microsoft a venit la doar c`teva ore dup= ce Nokia [i Intel au anun]at platforma open source MeeGo, iar Ballmer n-a ratat ocazia de-a povesti c= mama sa l-a \nv=]at c= dac= ceva e gratuit, trebuie s= ﬁe atent [i s= caute care este costul ascuns. Indiferent de p=rerea mamei lui Ballmer, Wired consider= c= 2010 va ﬁ anul lui Google Android, care a c=p=tat o r=sp`ndire peste a[tept=ri, echip`nd telefoane de la HTC, Motorola, Sony Ericsson [i Garmin-Asus, iar jurnali[tii par convin[i c= va deveni \n lumea telefoanelor inteligente cam ceea ce este Windows \n lumea computerelor. Numai c= Android este nu doar gratuit,

VEDETELE ACESTEI EDI}II MOBILE WORLD CONGRESS ILUSTREAZ+ CLAR SCHIMBAREA POLILOR INDUSTRIEI: GOOGLE {I HTC. aﬁ[aj AMOLED. Vodafone [i-a adjudecat deja modelul, care pare cel mai serios rival pentru iPhone la momentul acesta. Apple se pare c= nu a g=sit suﬁciente motive pentru a participa la MWC, \n schimb a venit Microsoft. {i nu oricum, ci \n frunte cu [eful Steve Ballmer, care a anun]at lansarea lui Windows Phone Series 7, care vine s= \nlocuiasc= versiunea actual= a sistemului de operare, Windows Mobile 6. Observatorii au remarcat c= Microsoft a renun]at la ideea de a face din telefoanele inteligente un soi de PC-uri \n miniatur= [i s-a orientat spre caracteristici mai potrivite pentru uzul comun. N-au lipsit \ns= observa]iile mali]ioase, comentatorii apreciind c= 7 este o cifr= norocoas= pentru Microsoft, care \ncearc= s= transfere ceva din succesul ultimei versiuni Windows asupra platformei mobile, care a pierdut o bun=

38 BUSINESSmagazin I 22-28 februarie 2010

ci [i liber, iar libertatea implic= [i ni[te riscuri. Majoritatea telefoanelor echipate cu Android prezentate la MWC ruleaz= versiuni modificate ale sistemului de operare, iar astfel se poate ajunge la versiuni incompatibile, ceea ce ar reduce atractivitatea platformei pentru utilizatorii finali, deoarece oferta de aplica]ii s-ar diviza la r`ndul ei. Singurii nemul]umi]i par s= fie operatorii marilor re]ele, care se tem c= vor fi exclu[i din „value chain” [i vor r=m`ne simpli purt=tori de bi]i \ntre utilizatori [i internet. n

BUSINESSMAGAZIN.RO Pentru mai multe comentarii ale lui Mircea S`rbu vizita]i www.businessmagazin.ro/opinii

NEW MEDIA

IN THE SPOTLIGHT

Pozele vorbesc La finalul anului trecut, Google a lansat o aplica]ie care permite utilizatorilor s= caute informa]ii pe internet pornind de la fotografiile f=cute cu telefonul mobil. Prin intermediul Goggles se pot c=uta detalii despre c=r]i, DVD-uri, logo-uri, cl=diri, opere de art=, produse, coduri de bare. Potrivit exprim=rilor plastice ale oficialilor companiei, prin aceast= aplica]ie, telefonul mobil cu camer= conectat [i la internet devine un “ochi c=tre lume”. De fapt, aplica]ia, aflat= \n faz= incipient=, este disponibil= \n prezent doar pentru telefoanele cu sistemul de operare Android, versiunea 1.6, [i func]ioneaz= astfel: dup= ce posesorul telefonului face o fotografie, Google compar= diverse componente ale imaginii cu cele existente \n baza sa de date vizuale [i afi[eaz= mai apoi rezultatele g=site \n urma c=ut=rii \n c`teva secunde, unele dintre ele fiind trimise c=tre utilizatori chiar \nainte de a face fotografia gra]ie GPS-ului [i busolei integrate \n telefon. Spre exemplu, dac= un utilizator fotografiaz= un tablou, poate afla cu aceast= aplica]ie cine l-a pictat, de la poza unui produs poate afla detalii despre acesta, fotografiind o cl=dire cunoscut= poate afla date despre ea, dac= pozeaz= sigla unei firme poate s= afle istoria firmei de pe internet, iar dac= face poz= unui DVD poate citi cronici despre filmul de pe el [i la fel poate afla informa]ii despre diverse produse. De asemenea, \n momentul c`nd un posesor de Android pozi]ioneaz= dispozitivul camerei spre un restaurant, numele restaurantului va fi scris automat \n partea de jos a ecranului de telefon. Pentru a citi mai multe despre local, omul trebuie doar s= dea clic pe nume. Un alt aspect interesant al Goggles este c= lucreaz= [i ca un scanner de c=r]i de vizit=; astfel, imediat ce este fotografiat= o carte de vizit=, posesorul telefonului va avea \n agend= datele de contact ale celui ce o de]ine. Deocamdat=, pentru ma[ini, plante, animale [i m`ncare, aplica]ia Goggles nu func]ioneaz= prea bine, recunosc oamenii de la Google, care sper= \ns= ca [i la aceste capitole func]ionalitatea s= se \mbun=t=]easc= \n cur`nd. de ROXANA CRISTEA

Publicitatea intr= \n HD Primii advertiseri care au creat un spot TV \n format HD (high deﬁnition) au fost cei de la Alexandrion. Spotul a \nceput deja s= ruleze, iar prima televiziune care \l emite este PRO TV. de ANA R+DU}+

potul Alexandrion “De la un prieten” este o coproduc]ie româno-germanosloven= [i a fost filmat pe coastele Mediteranei, la grani]a dintre Slovenia [i Croa]ia. Tema \n jurul c=reia a fost creat sus]ine ideea de prietenie construit= \n timp, iar filmarea s-a def=[urat pe parcursul a dou= zile [i dou= nop]i, cu ajutorul a peste 50 de speciali[ti - actori, cameramani, regizor, produc=tori, tehnicieni \n efecte speciale, pirotehni[ti. “Alexandrion devine un simbol al prieteniei de lung= durat= prin noua sa campanie de brand, al c=rei punct de pornire este spotul TV, difuzat [i \n varianta HD”, spune Gyuri Eperjessy, director comercial al Alexandrion Grup România. Spre deosebire de spoturile standard, calitatea [i claritatea imaginilor HD sunt de aproximativ patru ori mai mari. Tocmai de aceea, preg=tirea spotului Alexandrion pentru emisie HD a implicat un proces laborios de scanare a peliculei [i tratarea fiec=rui cadru ca pe o fotografie de sine st=t=toare. Astfel, fiecare din cele 2.500 de fotograme selectate a fost recolorat=, dup= care fotogramele au fost reasamblate [i calibrate. Numai acest proces a durat 30 de zile. Rezolu]ia mare oferit= de tehnologia High Definition \nseamn= o imagine mai clar= [i mai pu]in estompat=. Imaginile \n mi[care sunt mai precise, culorile mai naturale, iar sunetul este \n sistem surround. “Ne bucur=m c= partenerii no[tri din advertising, chiar [i \ntr-o perioad= de criz=, r=spund ini]iativei PRO TV de a oferi telespectatorilor condi]ii de vizionare de o calitate superioar=. PRO TV [i-a \nceput emisia HD \n urm= cu peste trei ani, difuz`nd o mare parte dintre programe \n acest format. |ntre timp, am continuat

“PRO TV {I-A |NCEPUT EMISIA HD |N URM+ CU PESTE TREI ANI, DIFUZ~ND O MARE PARTE DINTRE PROGRAME |N ACEST FORMAT.” ZOE VASILESCU, SALES DIRECTOR LA PRO TV

investi]iile \n tehnologia de ultim= genera]ie [i pentru Sport.ro”, spune Zoe Vasilescu, sales director la PRO TV. PRO TV a demarat rularea spotului \nc= din 12 februarie. Distribu]ia c=tre televiziuni a primului spot HD produs \n România se va face prin intermediul celui mai modern sistem digital livrat de TvDelivery. Spotul HD Alexandrion “De la un prieten” a fost produs de agen]ia de publicitate GMP Advertising, al=turi de casa de produc]ie Multimedia Est [i regizorul Linus Ewers din Germania. n

22-28 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 39

opinii Statul s= ne dea locuri de munc=, salarii mari [i tarife mici la \nc=lzire! Corecte sau nu, astfel de reac]ii sunt auzite destul de des, \n special din partea bugetarilor. V-a]i g`ndi c= mentalitatea este diferit= \n mediul privat? Unii dezvoltatori imobiliari ]in s= demonstreze contrariul. de C+T+LIN {TEFANCU

Cu m`na \ntins= la stat S

=pt=m`na trecut= au fost aprobate \ndelung a[teptatele modific=ri ale programului guvernamental Prima Cas=, conceput pentru a revitaliza pia]a imobiliar= reziden]ial= [i cea a construc]iilor. Fapt care nu prea s-a \nt`mplat, ]in`nd cont c= prea pu]ine apartamente noi aveau un pre] apropiat de baremul garantat de creditare, stabilit la 60.000 de euro. Dup= primele luni de aplicare a programului – acesta a intrat \n vigoare \n iulie 2009 – lucrurile erau deja certe: apartamentele construite \nainte de 2000 sau chiar \nainte de revolu]ie se vindeau bine, av`nd \n vedere [i reducerea semnificativ= de pre]uri, \n timp ce ansamblurile noi se finalizau \n absen]a (uneori aproape total=) a v`nz=rilor. {i asta, m=car \n parte, pentru c= majoritatea dezvoltatorilor imobiliari au ]inut cu din]ii de pre]uri, reducerile fiind de cele mai multe ori anulate de deprecierea leului \n raport cu euro. Sub umbrela explica]iei c= ar stimula sectorul de construc]ii, unii dezvoltatori [i consultan]i imobiliari au vorbit adesea, \n ultimele luni, de necesitatea major=rii plafonului de garantare a unui credit prin Prima Cas=. “Un plafon mai mare ar \ncuraja dezvoltarea de noi locuin]e, nu ai cum s= construie[ti [i s= vinzi \n 60.000 de euro.” A[a suna argumenta]ia unui manager din industrie \n urm= cu c`teva luni. Desigur, p`n= s= se apuce de noi dezvolt=ri ar fi avut posibilitatea de a vinde mai u[or locuin]ele deja finalizate [i nev`ndute – o analiz= a BUSINESS Magazin efectuat= vara trecut= ar=ta c= aproape jum=tate din apartamentele noi

din pia]=, cu termen de finalizare \n 2009, erau nev`ndute. A doua variant= a Prima Cas= a st`rnit deci un interes crescut – inclusiv din partea cump=r=torilor care s-au \ntrebat dac= o majorare a plafonului ar duce [i la o cre[tere a pre]urilor. Autorit=]ile au ales \ns= s= joace dur. Plafonul de garantare a r=mas neschimbat, la 60.000 de euro pentru locuin]ele finalizate \nainte de 1 februarie 2010, \n timp ce pentru noile locuin]e se va garanta un credit de 70.000 de euro sau de 75.000 de euro \n cazul \n care mai mul]i poten]iali cump=r=tori se asociaz= \ntre ei pentru dezvoltarea unui proiect reziden]ial. Care a fost reac]ia unor dezvoltatori? S= considere c= decizia autorit=]ilor e dezam=gitoare [i c= statul pune be]e \n roate pie]ei reziden]iale, \nc=lc`nd parc= un spa]iu sacru unde doar dezvoltatorii dicteaz= tendin]ele. Solu]ia \n opinia acestora? Majorarea plafonului pentru care TVA-ul perceput la achizi]ia unei locuin]e noi este de 5% - acest plafon este stabilit \n acest moment la aproximativ 92.000 de euro. Ajutorul statului ar fi deci singura solu]ie salvatoare. Cobor`rea pre]urilor p`n= la un nivel unde cererea se \nt`lne[te cu oferta – o defini]ie de altfel de baz= a pre]ului unui produs – nu pare a fi o solu]ie. De ce? “Fiindc= deja se vinde aproape de costul de construc]ie”, “fiindc= terenul a fost scump”, fiindc= [i fiindc=. Nu conteaz= c= terenurile au fost achizi]ionate \n momente de v`rf din punct de vedere al pre]urilor, la fel cum nu conteaz= nici c= costurile de construc]ie sunt ast=zi mai reduse cu minim o cincime sau c= cererea a fost interpretat= gre[it,

40 BUSINESSmagazin I 22-28 februarie 2010

rezult`nd apartamente de dou= camere cu (minim, uneori) 70 de metri p=tra]i utili. Tot ceea ce conteaz= este c= autorit=]ile trebuie s= sar= \n ajutorul dezvoltatorilor afla]i \n impas, pentru a [terge diferen]ele dintre condi]iile actuale din pia]= [i cele din 2007 [i 2008. Pia]a s-a schimbat complet, chiar dac= unii \[i dau seama sau nu, chiar dac= unii accept= acest fapt sau nu. Iar o posibil= piatr= de temelie pentru o nou= pia]= este pus= chiar prin modific=rile aduse programului Prima Cas=. Pentru to]i ceilal]i care au jucat dup= condi]iile dinainte de criz=, dac= nu exist= o alt= solu]ie, pierderea trebuie asumat=. Fie c= este vorba de terenuri supraevaluate care fac ilogic= dezvoltarea unui anumit proiect imobiliar, de produse dezvoltate conform unei estim=ri eronate a cererii sau de institu]ii bancare care \nt`rzie s= \[i “cure]e” portofoliile de active neperformante, pierderea trebuie m=car luat= \n calcul. |n definitiv, capitalismul \nseamn= [i pierdere, nu doar profit. n

DOSAR

Aﬂa]i mai multe despre estim=rile privind evolu]ia pie]ei imobiliare \n 2010 [i despre programul Prima Cas= dintr-o serie de articole disponibile pe www.businessmagazin.ro

INDUSTRIE

42 BUSINESSmagazin I 22-28 februarie 2010

LEC}II

DE LA B+TR~NI Companiile europene au g=sit un drum diferit c=tre ie[irea din cea mai grav= criz= economic= de la \ncheierea r=zboiului: modernizeaz= [i eﬁcientizeaz= vechile fabrici \n loc s= lase companiile considerate necompetitive s= se pr=bu[easc=. de NELSON D. SCHWARTZ

MODELUL EUROPEAN Rivalitatea dintre Europa [i America pare a se acutiza pe fondul \ntreb=rii: cine iese primul din criz=?

abrica din sticl= [i o]el Siemens din Berlin s-a deschis exact \n urm= cu o sut= de ani. La \nceput a produs turbine electrice, apoi muni]ie \n timpul celui de-al Doilea R=zboi Mondial, dup= care a fost jefuit= de sovietici, ceea ce a f=cut necesar s= fie reconstruit= \n zorii r=zboiului rece. Azi face din nou turbine - doar c= modelele de acum sunt printre cele mai avansate din lume, fiecare capabil= s= furnizeze electricitate tuturor celor trei milioane de locuin]e din Berlin. “Nu e un muzeu, e un atelier de lucru”, spune Michael Schwarzlose, manager de proiect la uzin=. Acela[i lucru ar putea fi spus despre Europa \ns=[i \n ciuda suspiciunilor americane c= realitatea ar fi pe dos. Companiile europene s-ar putea s= nu fie chiar at`t de agere ca omoloagele lor din Statele Unite, dar \n demersul de a p=stra locurile de munc= \n timpul celei mai grave crize economice de la \ncheierea r=zboiului, ele au g=sit un drum diferit c=tre redresare. Ele modernizeaz= [i eficientizeaz= vechile fabrici \n loc s= lase muncitorii s= plece [i s= lase companiile considerate necompetitive s= se pr=bu[easc=. Companiile europene au pl=tit un pre]: profituri [i productivitate mai mici dec`t cele ale competitorilor americani. Dar \n vreme ce muncitorii americani se confrunt= cu

perspectiva unei redres=ri economice f=r= crearea de locuri de munc=, mul]i europeni cred c= modelul european merit= luat \n considerare. “Companiile americane au fost mai rapide \n a-[i ajusta for]a de munc= [i mai prompte \n protejarea marjelor de proﬁt”, spune Gilles Moec, senior economist la Deutsche Bank. Dar asta nu \nseamn= c= companiile de pe continentul european au r=mas \n urm= cu inovarea, spun exper]ii. Americanii consider= adesea c= ﬁrmele mai noi [i mai mici sunt motoarele inov=rii [i ale cre=rii de locuri de munc= - de aici decizia pre[edintelui Barack Obama de a crea un program \n valoare de 30 de miliarde u

O compara]ie simpl= Economia Germaniei s-a contractat cu 5% anul trecut, dar rata [omajului este de fapt \n sc=dere fa]= de acum doi ani. |n aceea[i perioad=, \n SUA [omajul s-a dublat. Evolu]ie PIB 2009

Evolu]ie [omaj 2009

10%

SURSA: NYT

-2,4% -5% -7,5% n SUA

n Germania

22-28 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 43

industrie de dolari ca s= \ncurajeze creditarea micilor afaceri, ca punct-cheie al planului s=u de creare de locuri de munc=. Europa, spre total= deosebire, se bazeaz= adesea pe companiile sale mari ca s= sus]in= at`t angaj=rile, c`t [i competitivitatea \n sectoare industriale importante. O p`rghie important=, pe l`ng= alte m=suri, ca trecerea pe contracte de munc= frac]ionate, este inovarea \n domeniul ecologiei. “Gigan]ii din Europa, care au fost poate considera]i \nt`rzia]i tehnologic, au folosit tehnologiile verzi [i industriile sustenabile ca s=-[i alimenteze cre[terea”, spune Luc Soete, profesor de economie interna]ional= la Universitatea Maastricht din Olanda. Unele companii mari recupereaz= surprinz=tor de repede. Uzina Siemens din Berlin a angajat 500 de muncitori \n toiul crizei economice de anul trecut, \ncep`nd produc]ia noilor turbine electrice pe baz= de gaz metan, cele mai puternice pe care compania le produce, dar care [i emit mai pu]in dioxid de carbon fa]= de modelele precedente. |n Europa, combustibilii sunt taxa]i serios [i exist= un sistem de subven]ii substan]iale pentru producerea de energie

alternativ=. Asemenea stimulente au un dublu rol: pe termen scurt sprijin= angaj=rile Tot mai mic \n companiile din domeniul energiilor verzi [i, sper= europenii, pe termen lung Marjele de profit ale companiilor europene au sc=zut de la le va oferi companiilor de pe continent un avantaj strategic c`nd \[i vor reveni economia \nceputul recesiunii mai mult dec`t \n cazul celor americane. mondial= [i cererea. La Siemens, spre exemplu, veniturile Marjele de profit net trimestrial, au crescut cu 11% \n 2009 fa]= de 2008, iar bazate pe indicii Datastream portofoliul verde al ﬁrmei cre[te mai repede 12% dec`t oricare alt= latur= a activit=]ii, dup= Marea Britanie cum a declarat Barbara Kux, director executiv 10 pentru sustenabilitate. Ea exempliﬁc= prin calitatea excep]ional= a produselor de la uzina din 8 Berlin produc=toare de turbine. “{i asta face parte din sustenabilitate [i arat= c= g`ndim 6 pe termen lung”, spune ea. “Astfel avem Fran]a Statele prilejul s= p=str=m oamenii experimenta]i, Unite 4 s= le folosim cuno[tin]ele [i s= dezvolt=m un sentiment de loialitate [i \ncredere, astfel Germania \nc`t ei s= se simt= ca parte a unei familii, nu 2 doar ca angaja]i.” R=spunsurile diverse la problemele economiei au fost supuse unei dezbateri aprige \n SUA [i s-a pus problema dac= ʼ05 ʼ06 ʼ07 ʼ08 ʼ09 ʼ10 ]ara trebuie s= se \ndrepte spre un model Surs=: Thomson economic mai apropiat de cel european, date Reuters Datastream THE NEW YORK TIMES

“JUM+TATE DIN ACEST MIRACOL POATE FI EXPLICAT PRIN ACEEA C+ FIRMELE LE-AU PERMIS MUNCITORILOR S+ MUNCEASC+ MAI PU}IN {I AU ACCEPTAT O SC+DERE A PRODUCTIVIT+}II CU 2,5%.” JOERG KRAEMER, COMMERZBANK

SLIDESHOW

Aﬂ= mai multe despre revenirea economiei mondiale din criza economic= dintr-o galerie foto disponibil= pe www.businessmagazin.ro

fiind sprijinul masiv acordat de Washington b=ncilor [i industriei auto, dar [i propunerea pre[edintelui Obama de reformare a sistemului de asigur=ri medicale. “Rezultatul final ar fi o Americ= mai apropiat= de modelul european al statului bun=st=rii sociale, care pune pe primul loc coeziunea \naintea inova]iei”, a avertizat un articol recent din National Affairs, o publica]ie trimestrial=. Articolul era scris de Jim Manzi, un fost director din industria de software care acum este senior fellow la Manhattan Institute, un grup de cercetare conservator. De[i [omajul a ajuns la 20% [i chiar mai mult \n unele state europene ca Spania [i Letonia, relativul succes al altor state europene \n a evita reducerile masive de posturi adaug= o nou= tu[= unei rivalit=]i transatlantice \ndelungate. Rata [omajului \n Europa, de 10%, este similar= celei

44 BUSINESSmagazin I 22-28 februarie 2010

TRADUCERE DE MIHAI MITRIC+

din SUA, dar statele din nordul [i centrul continentului s-au descurcat mult mai bine, [omajul fiind de 4% \n Olanda [i de 5,4% \n Austria, spre exemplu. Economia Germaniei s-a contractat cu 5% anul trecut, dar rata [omajului - de 7,5% - este de fapt \n sc=dere fa]= de acum doi ani. |n schimb, economia SUA a sc=zut cu 2,4% anul trecut, dar \n aceea[i perioad= [omajul s-a dublat, ajung`nd la zece procente. Capacitatea economiei germane - cea mai mare din Europa - de a opri pierderea locurilor de munc= \n ciuda unei recesiuni mai abrupte dec`t cea din SUA este “un soi de miracol economic”, comenteaz= Joerg Kraemer, economist-[ef al Commerzbank din Frankfurt. Mare parte din aten]ia acordat= salv=rii locurilor de munc= a fost concentrat= \n programul guvernamental pentru contracte de munc= par]iale, prin care contribuabilii [i companiile \[i \mpart costul muncitorilor \n [omaj. Dar Kramer spune c= programul, finan]at de guvern, de trecere la s=pt=m`ni de lucru mai scurte, este responsabil de salvarea doar a unei cincimi din locurile de munc=. “Jum=tate din acest miracol poate fi explicat prin aceea c= firmele le-au permis

muncitorilor s= munceasc= mai pu]in [i au acceptat o sc=dere a productivit=]ii cu 2,5%”, spune el. “Trebuie s= reduci fie din num=rul de muncitori, fie din num=rul de ore lucrate.” |ntr-o pia]= a muncii american= mult mai flexibil=, unde sindicatele sunt mai slabe, iar contractele de munc= sunt cu mult mai pu]in rigide, companiile au r=spuns la criz= mai ales prin disponibiliz=ri, reduc`nd masiv costurile [i p=str`nd marjele de profit. Companiile germane nu doar c= au redus orele de munc=, dar au luat hot=r`rea [i de a accepta marje de profit mai mici pe termen scurt, spune Kramer. |n Germania, marjele de profit au sc=zut la 0,58% \n ultimul trimestru, de la 6,26% \n primul trimestru al lui 2008, potrivit Thomson Reuters Datastream. La fel, marjele de profit au sc=zut \n Fran]a la 1,2% de

I 10% RATA MEDIE A {OMAJULUI |N 2009 AT~T |N EUROPA, C~T {I |N SUA

la 6,5%. Prin compara]ie, profitabilitatea companiilor din SUA a sc=zut la 3,6% de la 7,8%. Europenii sper= c= pe m=sur= ce recuperarea economic= prinde aripi, competitorii europeni vor fi mai bine pozi]iona]i s= profite de noile oportunit=]i, \n vreme ce companiile americane vor fi nevoite s=-[i refac= for]a de munc=. Dac= temuta “recesiune \n form= de W” va avea loc, \n schimb, profilul mai dinamic al marilor companii din SUA le-ar putea ajuta s= reziste mai bine. Exper]ii europeni cred c= strategiile variate ale companiilor din timpul crizei financiare [i modurile diferite \n care [i-au tratat angaja]ii ar trebui s= impulsioneze o revizuire a viziunii americane tradi]ionale, conform c=reia social-democra]iile din Europa condamn= aceste ]=ri la cre[tere lent= [i [omaj ridicat. “Nu este adev=rat c= ar fi o corela]ie \ntre c`t cheltuie[ti pentru politici de asisten]= social= [i cre[terea economic=”, explic= Paolo Guerrieri, profesor de economie interna]ional= la Universitatea din Roma. “Grupul cu performan]ele cele mai bune - Danemarca, Suedia, Olanda, Germania - este format exact din acele ]=ri care n-ar trebui s-o duc= bine, dac= ar fi s= ne lu=m dup= stereotipul american cu privire la impozitele mari [i beneficiile sociale ridicate.” Siemens este un exemplu de companie european= aflat= \n fruntea plutonului. De[i for]a sa de munc= s-a redus la nivel mondial \n ultimii cinci ani, pe m=sur= ce a abandonat divizii precum cele de telecomunica]ii [i piese auto, aceasta nu a oprit-o s= progreseze, av`nd acum capacit=]i de produc]ie de genul uzinei din Berlin, chiar dac= locul aduce aminte de filmul “Metropolis” din 1927 al lui Fritz Lang. Compania cu o istorie de 163 de ani a cheltuit 500 de milioane de euro ca s= dezvolte noile turbine aflate acum \n produc]ie la uzina din Berlin, \n cadrul unei ofensive \n domeniul tehnologiei verzi \n sens larg, incluz`nd [i turbine cu emisii sc=zute de dioxid de carbon [i locomotive, dar [i panouri solare [i centrale eoliene sau echipamente de purificare a aerului. Siemens a reu[it anul trecut s= ofere clien]ilor posibilitatea de a-[i reduce emisiile de CO2, \n total cu 190 de milioane de tone - echivalentul celor generate anual de New York, Tokio, Londra [i Berlin la un loc. “Criza economic= global= ne-a permis de fapt s= ne m=rim avantajul \n domeniul tehnologiilor verzi”, conchide Kux. “Este o ocazie s= avans=m, s= reducem costurile [i s= ne \mbun=t=]im propriile resurse.” n

22-28 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 45

JOCURILE OLIMPICE

GAZDA NOASTR+ DIN VANCOUVER Pentru fostul primar din Vancouver, Sam Sullivan, Olimpiada a fost un pretext de a remodela ora[ul, \ntr-un timp scurt, pentru a-l ar=ta apoi lumii \n postura de gazd= a competi]iei. Originalul primar a l=sat \n urma sa o mul]ime de lucr=ri de infrastructur= noi, dar [i c`teva controverse. de GREG BISHOP

46 BUSINESSmagazin I 22-28 februarie 2010

FOTO: REUTERS ÂŠ 2010 NEW YORK TIMES NEWS SERVICE

ilioane de oameni au privit \n urm= cu patru ani cum primarul de atunci din Vancouver, Sam Sullivan, a mers \n c=ruciorul cu rotile pe scena olimpic= din Italia. Picioarele \i erau cuprinse de spasme, luminile orbitoare emanau c=ldur=. Mul]imea adunat= la ceremonia de \nchidere a Jocurilor Olimpice de Iarn= de la Torino a fost str=b=tut= de un ﬁor c`nd Sullivan a transformat o tradi]ie \ntr-un moment mi[c=tor, irepetabil. Sullivan este un cvadriplegic \n scaun cu rotile; totu[i, pe scen=, el a ﬂuturat steagul olimpic. La Prim=ria din Vancouver, mii de mesaje au sosit din toat= lumea, din Rusia [i China p`n= \n Italia, de

la persoane cu dizabilit=]i, dar [i de la persoane s=n=toase. Jocurile Olimpice de la Vancouver, aﬂate la patru ani distan]=, stabiliser= deja o imagine-emblem=: primarul [i piruetele lui \n scaun cu rotile. “Oamenii \mi spun tot timpul, chiar [i acum, cum le-au dat lacrimile c`nd l-au v=zut acolo”, spune Lynn Zanatta, logodnica lui Sullivan. Sullivan, acum \n v`rst= de 50 de ani, nu a mai repetat gestul de la Jocurile Olimpice aﬂate acum \n desf=[urare la Vancouver. El a pierdut nominalizarea partidului s=u pentru realegerea ca primar \n 2008 [i astfel a pierdut [i locul la masa olimpic=. L-a pierdut [i pe mentorul s=u, Abraham Rogatnick, care a murit \n august anul trecut, [i a mai

mers la alte [apte \nmorm`nt=ri. |ntr-un an marcat de pierderi, Sullivan se uit= \n jur la ora[ul pe care l-a condus [i vede c`[tigurile aduse de Jocurile Olimpice. R=m`ne la fel de ocupat, mul]umit de mandatul lui - a[a criticat cum e - [i ren=scut, dup= cum spune, pentru a doua oar=. “Voi fi mai eficient \n afara prim=riei dec`t am fost \n interiorul ei”, declar= Sullivan \n apartamentul s=u de la etajul 16 din centrul ora[ului Vancouver. |ntr-o diminea]= de la \nceputul lui ianuarie, acum 31 de ani, prietenii l-au dus pe Sullivan \n Trail Rider, o combina]ie \ntre roab= [i ric[= care le permite celor afla]i \n scaun cu rotile s= c=l=toreasc= servindu-se de ajutorul altcuiva. O schi]= desenat= de Sullivan u

22-28 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 47

jocurile olimpice pe un [erve]el a fost punctul de plecare al modelului. Prietenii l-au \mpins pe Sullivan \n sus pe Cypress Mountain, locul de desf=[urare al probelor olimpice de snowboard [i schi acrobatic. A fost ultimul loc pe care a p=[it vreodat= pe propriile picioare. “Era o zi ca asta”, spune el. “Ce]oas= [i cu pu]in= ploaie.” Sullivan a c`ntat o bucat= de Beethoven la pian \n acea diminea]=, apoi a plecat s= schieze cu prietenii. Avea 19 ani, se sim]ea invincibil: a ac]ionat necugetat, rup`ndu-[i g`tul \n timp ce \ncerca s= schieze printre picioarele unui prieten. Accidentul l-a l=sat pe Sullivan aproape paralizat de la g`t \n jos [i i-au trebuit ani de zile ca s= poat= face mi[c=ri firave ale umerilor [i ale bra]elor. S-a mutat \ntr-o locuin]= ieftin=, a trecut prin sinuciderea a nou= prieteni [i chiar s-a g`ndit s=-[i pun= [i el cap=t vie]ii. |ntr-un mod simbolic chiar a f=cut-o. Noua sa \nf=]i[are, precum [i faptul c= a publicat o carte de self-help i-au adus prima rena[tere. {i-a luat o diplom= \n administrarea afacerilor. A studiat fizica, astronomia, istoria [i teoria cuantic=. A \nv=]at italiana, franceza, cantoneza, punjabi [i dialectul mandarin. |ncep`nd din 1993, Sullivan a fost timp de 15 ani consilier municipal. A fondat [ase organiza]ii non-profit care au inventat pentru oamenii cu dizabilit=]i modalit=]i de a naviga, de a face drume]ii [i chiar de a zbura cu dispozitive ultrau[oare. Ca primar, mai apoi, el a cerut unui inginer s=-i transforme un scaun cu rotile \ntr-o inova]ie de 135 de kilograme,

EMO}IE |n urm= cu patru ani, Sam Sullivan, primarul ora[ului Vancouver, ﬂutura steagul olimpic dintr-un scaun cu rotile

SATUL OLIMPIC, SUS}INE SAM SULLIVAN, VA FI TRANSFORMAT DUP+ JO |NTR-UN COMPLEX IMOBILIAR UNDE VOR PUTEA LOCUI CIRCA 16.000 DE OAMENI care i-a permis s= sape p=m`ntul cu o cazma, s= arunce o minge de baseball [i chiar s= fluture steagul olimpic. Sute de ore de construc]ie [i testare au fost necesare pentru a ajunge p`n= acolo. Sullivan s-a antrenat \n apartament, \n parc=ri [i \n curtea casei p=rin]ilor lui. Pe m=sur= ce se rotea, se sim]ea ca [i cum ar fi jucat \ntr-un film, t=cut, str=lucitor [i redat cu \ncetinitorul. Gestul a spus ceva despre Sullivan, despre dizabilit=]i [i despre Vancouver. De[i i-a r=mas \n memorie fluturarea steagului \n fa]a \ntregii lumi, el refuz= totu[i s= considere

c= acel moment \i deﬁne[te mo[tenirea olimpic=, ﬁindc= lucrurile sunt mai complicate. |n timpul discursului inaugural din 2005, Sullivan a cerut concet=]enilor s= ia seama la ce fel de ora[ va descoperi lumea atunci c`nd se vor inaugura Jocurile Olimpice. El privea Olimpiada ca pe un instrument, un mijloc de a remodela Vancouverul, \ntr-un timp scurt, pentru apari]ia pe scena lumii \n postura de gazd= olimpic=. |n timp ce Lynn Zanatta conduce camioneta cuplului prin ora[, Sullivan

48 BUSINESSmagazin I 22-28 februarie 2010

refuz= s=-[i asume meritele pentru proiectele pe care le-a lansat, spun`nd c= sunt opera a sute de oameni. Ca [i cele 3.000 de locuin]e sociale \n construc]ie sau ce urmeaz= s= ﬁe ridicate. Sau noul acoperi[ [i renovarea BC Place, stadionul care a fost gazda ceremoniilor de deschidere. Sullivan continu= s= enumere, vorbind despre puterea Olimpiadei de a \mpinge la ac]iune: centrul de conferin]e renovat, serviciul de tranzit Canada Line, care face leg=tura \ntre centru [i aeroport, 200 de noi oﬁ]eri de poli]ie, proiectul tramvaiului central care s= conecteze cartierul chinezesc cu satul olimpic, transmisiuni live pe gratis pentru cei ce nu-[i pot permite bilete de acces la competi]ii. “Totul e pentru ora[”, insist= el. “Este pentru noi. Este ceva ce r=m`ne. Faptul

TRADUCERE DE MIHAI MITRIC+

“Niciun contribuabil nu a pl=tit m=car un dolar pentru satul olimpic”, spune el. “{i nici nu o va face.” Dar subiectul costurilor excesive l-a men]inut \n centrul discu]iilor pe Sullivan - criticat [i pentru politicile sale prea relaxate \n privin]a drogurilor [i pentru ini]iativele privind densitatea admis= a locuin]elor. Un recent sondaj online f=cut de institutul Angus Reid \n r`ndul locuitorilor din Columbia Britanic= a descoperit c= 50% dintre ei consider= c= Jocurile vor avea un efect benefic aupra provinciei, dar 69% dintre ei consider= c= s-au cheltuit prea mul]i bani. Sullivan nu are niciun regret. Aceste jocuri, insist= el, vor prezenta Vancouverul ca o oaz= cosmopolit=, accesibil=, prietenoas= cu mediul, la concuren]= cu ora[ele mai moderne ale Canadei, Toronto [i Montreal. Locuitorii vor beneficia, ba chiar vor profita de pe urma infrastructurii, crede el. |ntrebarea cheie: va sem=na mo[tenirea olimpic= a Vancouverului cu cea a ora[ului Calgary, ale c=rui Jocuri Olimpice de Iarn= din 1984 au fost criticate la \nceput, dar apoi au fost privite ca un succes? Sau poate vor sem=na cu Olimpiada de Var= de la Montreal din 1976, care a l=sat \n urm= o datorie de 1,6 miliarde de dolari? |n mod evident, lui Sullivan nu-i e dor de politic=. Numai g`ndul la alte dineuri oficiale \i d= fiori reci pe [ira spin=rii. “Doar g`ndul la a[a ceva e profund nepl=cut”, spune el. “Mi-e dor de oameni, dar bucuria mea vine din crearea de lucruri noi. Nu faci a[a ceva c`nd e[ti primar. Str`ngi tot timpul mìni [i pupi c= are loc Olimpiada este singurul motiv copii. Dar gata cu astea.” pentru care avem toate acestea.” Sullivan n-a stat niciodat= s= cugete la ce Unde Sullivan vede progres, criticii s-a \nt`mplat deja. Principiul lui: mergi mai vorbesc despre controverse, centrate departe. Dup= ce a p=r=sit func]ia, a fondat pe construc]iile din satul olimpic. Greg o organiza]ie, Societatea de Politic= Civic= Robertson, actualul primar, spune c= \n Global=, iar misiunea ei a clarificat-o cu cazul acestui proiect \n valoare de un sloganul “Politici f=r= politic=”. miliard de dolari, contribuabilii sunt |n timpul unei \ntruniri care a durat “lega]i de mìni [i de picioare”. Ziarele trei zile, Sullivan a avut un dineu la care locale au vorbit despre “un fiasco” [i o s-a \nt`lnit cu militan]ii pentru drepturile “sifonare de bani olimpici”. Sullivan spune c=, la referendum, circa persoanelor cu dizabilit=]i. El s-a adresat unei asocia]ii de lupt= contra dependen]ei dou= treimi dintre locuitorii ora[ului de droguri din zona Vancouver, cu idei s-au declarat \n favoarea organiz=rii despre cum poate fi ameliorat= situa]ia Jocurilor Olimpice [i c= banii au venit \n cel mai r=u famat cartier al ora[ului, de la Property Endowment Fund, fondul Downtown Eastside. A pus la cale un municipalit=]ii. Plus c= satul olimpic va program de cercetare \mpreun= cu centrul fi transformat mai apoi \ntr-un complex de design urban pentru sustenabilitate imobiliar riveran [i va putea ad=posti de la Universitatea Columbia Britanic=. circa 16.000 de oameni.

Sullivan este [i membru al comitetului Funda]iei Rick Hansen, o organiza]ie dedicat= celor cu leziuni la coloan=. La fiecare \nt`lnire, Sullivan lua noti]e pe buc=]i de h`rtie, BlackBerry-ul \i zb`rnìa tot timpul, \n vreme ce examina acelea[i probleme pe care le avea [i \n timpul mandatului. Sullivan [i-a p=strat rela]iile politice, dar nu [i obliga]iile corespunz=toare. “Nu mai sunt \n politic=”, spune el. “Nu trebuie s=-mi pese de ce g`ndesc oamenii.” C`teodat= Sullivan se surprinde \ncerc`nd s=-l sune pe Rogatnick, un lider civic [i profesor, istoric [i intelectual [i prieten. Moartea lui l-a afectat pe Sullivan cel mai tare. |n ciuda a tot ce s-a \nt`mplat anul trecut, Sullivan [i-a rec=p=tat sensul utilit=]ii. Mo[tenirea lui r=m`ne legat= de cea a Jocurilor Olimpice, chiar dac= rolul lui e de spectator. La Olimpiada din 2008 de la Beijing, prietenul lui Sullivan, Brad McCannell, a fost luat pe sus de chinezi, care au crezut c= orice b=rbat \n scaun cu rotile poate s= fie cel care a fluturat steagul olimpic \n 2006. “Era de parc= toat= lumea striga: Dar de ce nu?”, spune McCannell. “A fost uimitor. Sam a devenit imaginea tuturor acestora.” Oamenii \nc= mai \ntreab= despre acel moment, scriu scrisori \n care descriu cum i-a inspirat Sullivan. {i el sper= c= imaginea transmite mesajul potrivit, c= Vancouverul a avut la un moment dat un primar cu dizabilit=]i datorit= spiritului s=u de incluziune [i acceptare [i nu invers. |n ultima lui zi de mandat, la o parad=, Sullivan a mai f=cut o piruet= - nu at`t ca s= \[i ia la revedere, ci ca s= semnalizeze noul s=u \nceput. n

DOSAR

Aﬂa]i mai multe despre impactul economic al evenimentelor sportive de anvergur=, precum Jocurile Olimpice de la Vancouver sau Cupa Mondial= de Fotbal din Africa de Sud dintr-o serie de articole pe www.businessmagazin.ro

22-28 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 49

TENDIN}E

CUM SPUNEAI C+ TE CHEAM+? Dac= \n trecut o Ana, un Gheorghe sau un Ion erau aproape \n fiecare cas=, acum \i \nt`lnim mai cur`nd pe nelipsi]ii Alexandru sau o Andreea. Fenomenul e firesc: \n fiecare epoc= sunt la mod= o serie de prenume. Au adus \ns= ultimii ani schimb=ri radicale \n preferin]ele p=rin]ilor din Rom`nia c`nd le dau nume copiilor? de R+ZVAN MURE{AN

50 BUSINESSmagazin I 22-28 februarie 2010

FOTO: PHOTOLAND/CORBIS

De[i la b=ie]i numele nou intrate \n clasament sunt mai numeroase dec`t la fete, rom`nii le aleg \n propor]ii mari pe cele rom`ne[ti. 1.500.000 Prenume de b=rba]i [i femei din Rom`nia

1.200.000 900.000 600.000

Ioana

Mihaela

Ion

Ana

Vasile

Alexandru

Ioan

Constantin

Elena

Gheorghe

Maria

300.000

80.000 Prenume de copii n=scu]i \n ultimii 3 ani

70.000 60.000 50.000 40.000 30.000 20.000

Ioana

{tefan

Ionu]

Gabriel

Elena

Alexandra

10.000 Andreea

alege un nume de sf`nt”, sus]ine Liiceanu. Un rol important \l au [i na[ii de botez, de a c=ror op]iune p=rin]ii pot ]ine cont sau nu. |n unele cazuri, cuplurile \[i manifest= dorin]a de a-[i identiﬁca copilul cu o personalitate important=, aleg`nd un nume intens vehiculat la televizor. Psihologul remarc= [i situa]iile nefericite \n care, f=r= niciun fel de sim] al limbii, sunt alese nume absolut exotice. “Nu [tiu dac= exist= o lege care s= reglementeze aceste op]iuni, dar m= \ntreb cum ajung unii copii s= se numeasc= Socrate sau Vitrina”, spune indignat= Aurora Liiceanu.

SCHIMB+RI PONDERATE

Alexandru

RAMONA COVRIG, PSIHOTERAPEUT

moment, ori numele este ales doar de unul dintre cei doi parteneri de cuplu, de regul= de c=tre p=rintele care a dorit mai mult copilul [i care a pledat pentru p=strarea acestuia.” Desigur c= alegerea este foarte important= pentru p=rin]i, \ns= de o importan]= deosebit= este pentru copil, de vreme ce viitorul adult se va confrunta cu societatea prin intermediul numelui s=u [i, dup= cum [tim, risc= s= fie ridiculizat \nc= din [coal=, dac= poart= un nume ciudat, solemn sau greu de pronun]at. “|ntr-o societate mereu \n schimbare, dornic= de a gusta din occidentalism, nu este de mirare de ce copiii poart= nume tot mai cosmopolite, de[i \n aceea[i m=sur= p=rin]ii aleg [i nume autentic rom`ne[ti, cum ar fi Ilinca sau Maria”, explic= psihoterapeutul. Alegerea are la baz= o logic= simpl=: “Oamenii moderni aleg nume moderne - numele copilului trebuie s= reflecte \ns= concep]ia noastr= despre aceasta”. n

Maria

“MUL}I DINTRE COPIII DE PE LUMEA ACEASTA POART+ NUMELE FOSTELOR IUBIRI ALE P+RIN}ILOR.”

Ca \n orice alt domeniu, [i \n acest caz putem identifica tendin]e valabile pentru o perioad= limitat= de timp. Liiceanu vorbe[te despre un studiu care arat= c=, \n ultima perioad=, numele specifice zonelor rurale se mut= \nspre ora[ [i invers. Exist= [i preocuparea pentru rezonan]a asocierii numelui de familie cu cel de botez: dac= numele de familie este foarte lung, mul]i p=rin]i aleg un prenume scurt [i invers. Psihologul remarc= [i afluxul de nume occidentale, care provine “dintrun sentiment involuntar al globaliz=rii”. Pentru p=rin]ii care aleg mai multe prenume, explica]iile ar ]ine fie de un compromis \ntre modernitate [i tradi]ie, prin combinarea unui nume vechi, de sf`nt, cu unul modern, fie de variatele preferin]e ale membrilor familiei, care impun fiecare c`te un prenume. C`t prive[te moda pur=, Aurora Liiceanu remarc= valurile de noi prenume care au venit an de an [i aminte[te nume ca Oana, Raluca, R=zvan, Drago[, Matei sau Luca. P=rin]ii tind s= le aleag= atunci c`nd observ= c= sunt folosite frecvent de c=tre al]i p=rin]i. Alte nume, \n schimb, dispar. “Prenume ca Rodica sau Florica sunt folosite din ce \n ce mai rar, \n timp ce diminutive care c`ndva erau la tot pasul, ca Pu[a sau Coca, abia se mai aud.” Psihoterapeutul Ramona Covrig sus]ine c= numele ales poate apar]ine unei persoane semnificative din via]a cuplului. De regul=, a[a este ales cel de-al doilea prenume al copilului: “Tendin]a este de a \mp=ca [i capra [i varza. Mama [i tata \[i \mpart \n mod egal dreptul de a alege un nume bebelu[ului.” Exist= [i p=rin]i care au numele preg=tit \nc= \nainte de a se na[te copilul, iar \n multe cazuri nu exist= divergen]e \ntre ei \n privin]a prenumelui: rela]ia de cuplu este solid=, iar cei doi colaboreaz= [i anticipeaz= momentele dificile, \ncerc`nd s= previn= conflictele ce ar putea ap=rea dup= na[tere, inclusiv \ntre ei [i al]i membri ai familiei. “Unii dintre noi au deja nume \n minte \nc= din trecut, numele primei iubiri, numele unui bun prieten sau cel al unei persoane cu semnifica]ie. Fie c= alegem s= divulg=m r=d=cinile acestei alegeri, fie c= nu, mul]i dintre copiii de pe lumea aceasta poart= numele fostelor iubiri”, sus]ine Ramona Covrig. Exist= [i o a treia situa]ie, c`nd cuplul este surprins de perspectiva apari]iei unui nou membru al familiei, astfel c= alegerea unui prenume pentru copil se adaug= la alte dificult=]i de ordin psihologic. “Ori alegerea numelui este am`nat= p`n= \n ultimul

Andrei

chimbarea de preferin]e \n materie de prenume date copiilor este mai mare la b=ie]i dec`t la fete, potrivit studiilor Direc]iei de Eviden]= a Persoanelor din Ministerul de Interne. Cele mai frecvente cinci prenume la nivel na]ional sunt Gheorghe, Ioan, Constantin, Vasile [i Alexandru; \n schimb, copiii n=scu]i \n ultimii trei ani se numesc cel mai adesea Andrei, Alexandru, Gabriel, Ionu] sau {tefan. |n ce prive[te fetele, schimb=rile nu sunt chiar at`t de semnificative. P=rin]ii au ales nume precum Maria, Elena sau Ioana, valabile [i \n topul cinci general, nou intrate fiind doar Andreea [i Alexandra. De remarcat este diferen]a mai mult dec`t dubl= dintre primele dou= pozi]ii, Maria (peste 61.000 de feti]e poart= acest nume) [i Andreea (peste 24.000). Psihologul Aurora Liiceanu explic= principalele criterii de selec]ie de care ]in cont mamele [i ta]ii, subliniind c= nu exist= neap=rat o tendin]= general=, ci mai degrab= c`te un specific urban [i rural sau \n func]ie de clasele sociale c=rora le apar]in p=rin]ii. |n primul r`nd, se poate ]ine cont de “motiva]ia romantic=” a mamei (de[i nu numai mamele au astfel de inspira]ii). “Femeile obi[nuiesc s= viseze anumite personaje, se pot inspira din eroii romanelor pe care le citesc sau pot respecta tradi]ia [i

SURSA: DIREC}IA PENTRU EVIDEN}A PERSOANELOR {I ADMINISTRAREA BAZELOR DE DATE DIN MINISTERUL ADMINISTRA}IEI {I INTERNELOR

22-28 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 51

ART+ {I SOCIETATE

CEVA NUMAI AL NOSTRU Tot mai mul]i antreprenori din comer] \n]eleg s= parieze pe opusul consumului de mas=: o atmosfer= personalizat= \n boutique-uri, produse aduse la cererea clien]ilor, evenimente organizate anume pentru a \ncuraja socializarea \n interiorul magazinului. de CRISTINA MARINA

ennifer Aniston interpreteaz= \n “Love Happens” un personaj care face tot posibilul ca s=-[i deschid= propria flor=rie, Juliette Binoche \ntruchipeaz= \n “Chocolat” un creator de ciocolat=, iar rolul lui Meg Ryan din “You’ve Got Mail”, unde o \ntruchipeaz= pe proprietara unei libr=rii, este deja faimos. Fiecare film, cu toate c= scenariul poate fi trecut cu u[urin]= cu vederea, atrage aten]ia prin boutique-urile protagonistelor, unde se desf=[oar= mare parte din ac]iune. Fie c= v`nd flori, c=r]i sau fac ciocolat=, personajele duc cu g`ndul la un alt gen de comer], de care \n perioada boom-ului economic lumea p=rea s= fac= abstrac]ie. La mare distan]= de experien]a de consum de mas=, impersonal= [i mereu pe fug=, magazinele personalizate, intime, c`[tig= tot mai mult teren. {i Bucure[tiul a plusat la acest capitol, cu boutique-uri care se adreseaz= amatorilor de “joie de vivre”. Sunt locuri unde proprietarii se adreseaz= clien]ilor pe nume, le cunosc preferin]ele [i gusturile, iar ei nu vin \ntotdeauna ca s= cumpere, ci pentru o conversa]ie cu cineva care le \mp=rt=[e[te pasiunea sau, de ce nu, pentru a-[i face prieteni. Magazinul Biscuit, care s-a deschis la finalul anului trecut, a fost g`ndit ca un concept store cu delicatese din toate col]urile lumii. Selec]ia o face Adriana

Sohodoleanu, fostul director de marketing de la Colliers, care a renun]at la imobiliare pentru afacerea gourmet. “Mul]i ne spun c= vin pentru atmosfer=, c= se simt bine [i este lini[te [i pace, de[i magazinul se aﬂ= chiar pe bulevard.” Adriana a selectat pentru Biscuit delicatese de la br`nz= olandez= [i vinuri fran]uze[ti p`n= la diverse uleiuri, sare sau condimente gourmet [i multe dulciuri. Unul dintre atuurile magazinului este selec]ia mare de ciocolat=, \n jur de 15 branduri [i c`teva sute de variante: ciocolat= pur=, cu arome - cu polenta (m=m=lig=), ulei de m=sline [i sare dulce, cu br`nz=, nuci [i m=sline, orez [i [ofran. Selec]ia este inspirat= de multe ori chiar de preten]iile clien]ilor. “Exist= o doamn= care vine o dat= la 10 zile [i este pasionat= de ciocolat= neagr=, iar pentru ea am adus varianta cu 99% cacao.” Pe pere]i sunt re]etele lui Jamie Oliver sau poezia lui Nicu[or a c=rui mam= a plecat la pia]= [i pisica l-a ajutat s= d=r`me laptele. “Mi-am dorit ca orice detaliu s= creeze prilej u

52 BUSINESSmagazin I 22-28 februarie 2010

“UN B+IAT A INTRAT |N MAGAZIN HOT+R~T {I NE-A |NTREBAT DAC+ AVEM DULCEA}+ DE MIMOZE.” ADRIANA SOHODOLEANU, BISCUIT

C~T MAI PERSONALIZAT Boutique-urile de delicatese se bazeaz= pe clien]i ďŹ deli [i preten]io[i

art= [i societate b=uturile presupuneau sume substan]iale. Inspirat= de o client=, dar [i pentru c= \mi doream un bar, am deschis cafeneaua din magazin.” Cafeneaua func]ioneaz= de o jum=tate de an [i atrage, pe l`ng= clientele obi[nuite, [i un alt gen de public. “Astfel se creeaz= un circuit de clien]i care \n timp se fidelizeaz=. Sunt multe cazuri \n care \[i programeaz= \nt`lniri aici [i anun]= din timp pentru a avea un loc rezervat.” Silvia {erban poveste[te c= pasionatele de mod= stau cu orele [i probeaz=, iar de cele mai multe ori cump=r=turile se \ncheie cu o cafea. Special pentru cafenea, designerul a reu[it s= ob]in= dou= sortimente exclusiviste de cafea de la Lavazza, Caviar, o cafea care are aspectul icrelor negre, [i Meditation, cu arom= de scor]i[oar=, cardamon, portocale [i trandafir. |n plus, proprietarii organizeaz= constant evenimente produse sub conceptul “Famous ideas to be”. “Cel mai recent a fost un vernisaj de art= organizat \mpreun= cu Point Gallery [i urmeaz= o expozi]ie de bijuterie ce va fi prezent= timp de o lun=. Ideea este s= promov=m arti[ti sau designeri c=rora le oferim acest spa]iu unde au posibilitatea de a fi v=zu]i de clien]ii direc]i, dar [i de pres=.” Uneori evenimentele sunt marcate [i O NI{+ prin haine speciale, ca de exemplu colec]ia de Un boutique din centrul tricouri pentru petrecerea cu tema “French vechi vinde parfumuri Soirée”, imprimate cu “Voulez vous parler “pentru cunosc=tori” Idelier avec moi?”. “Le-am f=cut \n ziua petrecerii, iar a doua zi au venit participan]ii [i le-au cump=rat pe toate. Am ]inut s= scrie pe tricouri c= apar]in acestei serii. Oric`nd sud-estul Asiei, care le elimin=, excrementele vom avea o petrecere tematic= vom lansa [i de conversa]ie”, spune proprietara, care a o serie de tricouri.” Una dintre cele mai bine expus pe un perete [i poze din cea mai recent= sunt adunate [i apoi este procesat= cafeaua. Un pachet de 100 de grame cost= 100 de euro. primite, p`n= acum, a fost “I’m still standing”, vacan]= a ei \n Siria. un mesaj pozitiv la \nceput de criz=. “Prima “Un b=iat a intrat \n magazin hot=r`t [i “Oamenii vin la magazin ca [i c`nd ar ne-a \ntrebat dac= avem dulcea]= de mimoze. dat= c`nd le-am prezentat, la un t`rg de haine vizita ni[te prieteni. |mi aduc condimente, de la clubul Gaia, au fost foarte apreciate, \n L-am dus la raftul respectiv [i nu m-am s= le gust [i s= le miros. Avem o client= special printre expa]i.” Produc]ia de 200 de ab]inut s= \l \ntreb de ce vrea tocmai asta. care lucreaz= \n Pite[ti [i vine cam Mi-a r=spuns c= a citit undeva c= exist= [i [i-a exemplare s-a epuizat, iar designerul a mai \n fiecare miercuri [i \[i cump=r= cookies, dorit un borcan pentru prietena lui, pe care o lansat 50 de tricouri. avem doamna care este fan al caviarului Tot spre ideea de boutique personalizat strig= Mimozica.” de ciocolat= [i pasionatul de ceaiuri [i s-a orientat [i Alexandra Paven, care a adoptat Concept store-urile, un alt segment de condimente care \[i face propriile mixuri conceptul de parfumerie de ni[=, \n boutiqueacas=. Mi-a adus s= testez ceai din colec]ia lui afacere personalizat= care a c`[tigat teren ul Createur 5 D’Emotions din centrul vechi \n ultima vreme, incit= la r`ndul lor la personal=.” al Capitalei. Parfumurile de aici provin de la socializare. Idelier s-a lansat \n urm= cu doi Apoi sunt expozi]iile [i evenimentele case de ni[=, precum Costes, Lorenzo Villoresi ani ca un atelier de idei [i a avut nevoie de speciale, ca expozi]iile de fotografie [i sau Humiecki & Graef. un an pentru a se l=uda cu o baz= de clien]i organizarea de degust=ri unde profesioni[tii “Au fost s`mbete \n care \n magazin stabil=, \n jur de 1.500 de persoane, dintre care vorbesc despre cum trebuie testate erau 50 de persoane, to]i prieteni”, spune ea. aproximativ 300 sunt clien]i fideli. delicatesele. Adriana Sohodoleanu se |n timp, Silvia {erban, care de]ine Idelier Alexandra Paven \[i cunoa[te deja clien]ii g`nde[te [i la o degustare cu cel mai scump fideli. “Unul dintre primii mei clien]i a fost \mpreun= cu so]ul ei, Cosmin, a observat c= produs din magazin, cafeaua Kopi Luwak. un doctor ortoped, care are 60 de ani [i este un ace[tia au \nceput s= petreac= tot mai mult Considerat= una dintre cele mai scumpe mare cunosc=tor al parfumurilor de ni[=. De timp \n magazin. “|ncepusem s= dep=[esc cafele din lume, a atras aten]ia prin procesul c`te ori vine, s=rut= m`na tuturor doamnelor, bugetul de protocol, pentru c= lumea st=tea inedit de fabrica]ie. Boabele de cafea sunt este un adev=rat gentleman.” n destul de mult timp aici, iar cafelele [i digerate par]ial de civeta, un mamifer din

54 BUSINESSmagazin I 22-28 februarie 2010

REPORTAJ

COMMEDIA DELLA CRISI Printre m=[tile colorate ale Carnavalului de la Vene]ia din acest an s-a ivit una nemai\ nt`lnit=. Masca recesiunii a atras mai pu]ini turi[ti dec`t alt=dat=, \ns= magia paradelor [i farmecul gondolierilor au r=mas neschimbate. de R+ZVAN MURE{AN, VENE}IA

56 BUSINESSmagazin I 22-28 februarie 2010

FOTO: REUTERS

22-28 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 57

reportaj

ebruarie a fost luna petrecerilor la Vene]ia. |]i s=rea \n ochi imediat ce aterizai pe aeroportul Marco Polo. Cozi de zeci de minute de la check-in [i controlul de securitate, mii de c=l=tori veni]i din Europa, Asia sau America de Nord. Zeci de avioane aterizau sau decolau or= de or= doar pe acest aeroport, f=r= a mai socoti cursele low-cost care aterizeaz= pe celelalte trei aeroporturi, de la Treviso, Padova sau Vicenza, la 20-30 de kilometri de Vene]ia. La cinci minute de mers pe jos se afl= portul turistic de unde pleac=, una dup= alta, b=rci \nspre pia]a San Marco, locul unde vor s= ajung= to]i turi[tii chiar \nainte de a se caza la hotel. Distan]a este de zece kilometri, circa 45 de minute de mers pe ap=, iar pre]ul unei c=l=torii este de 13 euro. “Benvenuti”, ne-a spus c=pitanul Mariano, imediat ce am p=[it pe [alupa sa. Are 29 de ani [i plimb= turi[tii de cinci ani pe canalele insulei. “|n perioada carnavalului vin de trei-patru ori mai mul]i turi[ti dec`t \n restul anului”, poveste[te t`n=rul, oarecum nemul]umit c= afluxul de vizitatori nu rotunje[te dec`t veniturile patronului. De[i c`[tig= aproape 2.000 de euro pe lun=, Mariano spune c= via]a la Vene]ia e mult prea scump=, at`t pentru el, c`t [i pentru cei 60.000 de locuitori ai insulei. “Totu[i, locuind \n \mprejurimi te descurci mai u[or”, m=rturise[te zgribulit Mariano, \n timp ce conduce barca, printr-un v`nt t=ios, \nspre sta]ia de alimentare cu combustibil. Ambarca]iunea de 60 de locuri transport= \n cele zece ore de program zilnic circa 500 de turi[ti, aduc`nd un venit de circa 5.000 de euro. “C`t cost= motorina la voi?”, m= \ntreab= t`n=rul, ar=t`ndu-mi \nspre panoul ruginit pe care se \ntrez=rea pre]ul de 1,10 euro/litru. Dintr-un val \n altul, se ridica \n zare Campanile, turnul cu clopot al bazilicii, semn c= ne apropiem de Pia]a San Marco. Spre deosebire de celelalte pie]e ale insulei, care se numesc “campo”, San Marco este denumit= “piazza” tocmai pentru a o diferen]ia de celelalte locuri [i a-i sublinia frumuse]ea unic=. Cele dou= coloane bizantine \nalte de zeci de metri, \nchinate patronilor spirituali ai Vene]iei, sfin]ii Marco [i Teodoro, din Piazzetta San Marco (Piazzetta este partea de pia]= dintre Palatul Dogilor [i Biblioteca

Construit la sf`r[itul secolului al XV-lea \n preajma bazilicii San Marco, Turnul Orologiului impresioneaz= prin mecanismul complex al ceasului din aur, care indic= ora, fazele Lunii [i mi[c=rile Soarelui.

Situat= pe malul Grand Canale, Piazzetta San Marco este dominat= de coloanele sﬁn]ilor Marco [i Teodoro [i de clopotni]a bazilicii.

Spre deosebire de celelalte pie]e ale insulei, care se numesc “campo”, San Marco este denumit= “piazza” tocmai pentru a o diferen]ia de celelalte locuri [i a-i sublinia frumuse]ea unic=.

58 BUSINESSmagazin I 22-28 februarie 2010

Construc]ie \n arcade a perioadei renascentiste, Procuratie \mprejmuie[te Piazza San Marco [i reprezint= re[edin]a mandatarilor, cea mai mare autoritate dup= cea a Dogelui.

Bazilica San Marco, un exemplu remarcabil al stilulul bizantin, a fost construit= \n secolul al X-lea pentru a g=zdui trupul Sf`ntului Evanghelist Marcu.

Marciana) sunt indiciul c= ne apropiem de miezul evenimentelor. Pe ele stau leul Sf`ntului Marcu [i statuia Sf`ntului Teodor din Amasia, a[ezat pe un crocodil egiptean. Coloanele situate pe malul Grand Canale, c`ndva locul de execu]ii al ora[ului, sunt poarta oﬁcial= spre Vene]ia. Piazzetta San Marco impresioneaz= prin Palazzo Ducale - fostul Palat al Dogilor, cl=dire care a servit mai apoi ca Palat al Justi]iei. |n fa]a catedralei vegheaz= clopotni]a San Marco, care m=soar= aproape o sut= de metri \n \n=l]ime. Dincolo de rolul ei de punct de observa]ie, cl=direa este asociat= de numele lui Galilei, care proﬁta de \n=l]imea turnului pentru studiile [i observa]iile sale. Este [i locul preferat al turi[tilor, c=rora pentru c`]iva euro li se permite s= vad= de sus peisajul Vene]iei. |ncerc`nd s= intr=m \n Basilica San Marco, ne lovim de Don Raffaello, unul dintre cei dou= sute de ghizi de pe insul=. Hainele

BUGETUL PENTRU ORGANIZAREA CARNAVALULUI DE LA VENE}IA A FOST REDUS CU 40% FA}+ DE ANUL TRECUT, P~N+ LA UN MILION DE EURO Situat= \n Piazzetta San Marco, Libreria Marciana-Sansoviniana ad=poste[te scriituri grece[ti [i latine, manuscrise, dar [i primele c=r]i tip=rite.

De origine bizantin=, Palatul Dogilor, decorat cu simboluri, motive alegorice [i sculpturi, a servit mai apoi ca Palat al Justi]iei.

\nvechite [i aerul sobru \l fac s= par= \ntors aproape din vremurile c`nd Marco Polo pornea \n c=l=toriile sale spre Orient pentru a aduce m=tase din China. “Avem doar cinci minute”, ne spune ghidul, explic`ndu-ne astfel graba turi[tilor care circulau prin l=ca[ul de cult. Placat= cu aur [i construit= \n stil bizantin \n secolul al zecelea, cl=direa ad=pose[te moa[tele evanghelistului Marcu. Inﬂuen]a oriental= \n Vene]ia este la tot pasul. “Piazza San Marco este dovada cea mai clar= a rela]iei str`nse a Vene]iei cu ]=rile din Orientul |ndep=rtat”, recit= Don Raffaello. Ora[ul era recunoscut pentru rolul de intermediar \n comer]ul cu condimente din Orient, \n particular piper. |n cartea “Venezia e la Germania nel Medioevo”, Philippe Braunstein detaliaz= concuren]a dintre Vene]ia [i Lisabona ca noduri comerciale ale Occidentului medieval, aceasta din urm= impun`ndu-se mul]umit= lui Vasco da Gama \n debutul secolului al XVI-lea. Negustorii din nord, \ns=, au preferat Vene]ia, deoarece portul oferea o gam= variat= de m=rfuri u

22-28 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 59

reportaj pentru a ﬁ alese la schimb, dar [i me[te[uguri urbane variate, cunoa[terea aprofundat= a produselor [i a tehnologiilor de tratare. M=t=surile [i condimentele au reprezentat punctul extrem al unui comer] desf=[urat la mari dep=rt=ri, dar [i contrapartida unui comer] cotidian axat cu prec=dere pe m=rfuri precum indispensabila sare ori lemnul pentru construc]iile navale ale statelor de pe malul Mediteranei. Ie[ind din biseric=, ne \nt`mpin= porumbeii care zboar= \n toate p=r]ile prin Pia]a San Marco. Construit= \n secolul al XII-lea [i pavat= cu mozaic mai t`rziu, acesta este locul de \nt`lnire a celor ce trec pragul insulei. |nconjurat= din trei p=r]i de cl=direa renascentist= \n arcade a Procuratie Vecchie,

sediul mandatarilor Sf`ntului Marcu, pia]a era c`ndva un loc renumit pentru festivit=]ile, ceremoniile [i concursurile din Evul Mediu. Partea de nord este dominat= de turnul orologiului, cu P=m`ntul pozi]ionat \n mijlocul universului [i Soarele care graviteaz= \n jurul lui. |n centrul pie]ei, organizatorii au preg=tit o scen= uria[= pe care au deﬁlat cele mai frumoase costume ale carnavalului. “Pia]a asta nu ar trebui s= ﬁe at`t de goal=. Anul trecut abia mai \nc=peau turi[tii, dar acum...”, ofteaz= Don Raffaello, \n timp ce se \ndep=rteaz= de grupul nostru. S= g=se[ti un ghid \n Vene]ia e destul de u[or; pre]ul pentru serviciile sale timp de o or= este de circa o sut= de euro.

O MASC+ PENTRU FIECARE Dac= cele mai ieftine m=[ti cost= zece euro, cele lucrate manual dep=[esc 300 de euro

SLIDESHOW

Aﬂ= mai multe despre cele mai importante festivaluri europene [i afacerile generate de acestea dintr-o galerie foto disponibil= pe www.businessmagazin.ro

Din 6 p`n= \n 16 februarie, cei aﬂa]i \n Pia]a San Marco s-au putut bucura de diversitatea costumelor de carnaval. M=[tile sunt un simbol al carnavalului vene]ian, dat`nd din secolul al XIII-lea. Atunci, rolul lor era s= ascund= statutul social al locuitorilor [i s= reduc= diferen]ele dintre boga]i [i s=raci pe durata postului Pa[telui. Anul acesta, pentru primul loc s-au luptat participan]i costuma]i \n broa[te, pisici, \ngeri [i chiar o buc=t=rie. |n urma deﬁl=rii, juriul a decis ca marele premiu s= mearg= \nspre un grup de cet=]eni germani costuma]i \n exploratori pleca]i \ntr-o c=l=torie pe urmele lui Marco Polo. Dac= m=[tile au fost pentru buzunarele tuturor, nu acela[i lucru \l putem spune despre balurile organizate \n cele zece zile de carnaval. Biletele pentru cel mai exclusivist

60 BUSINESSmagazin I 22-28 februarie 2010

eveniment, Balul Dogilor, au costat o mie de euro fiecare. Organizatorii nu i-au dezam=git \ns= pe cei 300 de participan]i veni]i din toate col]urile lumii. Tema celei de-a 16-a edi]ii a balului a fost “Pasiunea aurului”, iar cei 95 de arti[ti [i cele peste 2.000 de lum`n=ri au f=cut to]i banii. Totu[i, veselia a fost umbrit= de criza economic=. Bugetul pentru organizarea carnavalului a fost redus cu 40% fa]= de anul trecut, p`n= la un milion de euro, iar autorit=]ile au apelat la sponsori pentru a acoperi cheltuielile. Din cauza pre]urilor ridicate din zona central=, mul]i vizitatori au preferat supermarketurile pentru a-[i face cump=r=turile. Insula sufer= de recesiune la fel ca [i alte ora[e. Hotelurile ar trebui s= fie pline \n aceast= perioad=, \ns= marile lan]uri \nc= aveau locuri disponibile cu o zi \nainte de Carnaval. Comparativ cu anul trecut, num=rul turi[tilor caza]i este similar, dar, pentru c= pre]urile au sc=zut cu cel pu]in 10%, [i veniturile hotelierilor s-au diminuat. Din cauza recesiunii, turismul italian a pierdut 1,7 miliarde de euro anul trecut [i, p`n= acum, 75.000 de oameni [i-au pierdut slujbele. Este \ns= at`t de r=u pe c`t spune ghidul Raffaello? |n 2009, circa un milion de vizitatori au ajuns la Vene]ia pentru carnaval, iar primele estim=ri pentru acest an vorbesc de peste 800.000, potrivit Venezia Marketing & Eventi. Num=rul acestora a fost influen]at [i de vremea bun= din prima parte a festivalului. C`t despre rom`ni, ace[tia nu s-au \ngr=m=dit s= viziteze insula cu prilejul Carnavalului. Paula Ardelean, vicepre[edinte de v`nz=ri al Carpatair, companie care opereaz= zilnic zboruri spre Vene]ia de la Timi[oara [i Budapesta, sus]ine c= turi[tii prefer= \n continuare vara pentru a vizita ora[ul de la Adriatic=. “Pe perioada iernii transport=m circa 2.000 de pasageri pe lun= \n rela]ia cu Vene]ia. Cea mai bun= perioad= pentru aceast= destina]ie este \ns= vara, c`nd ajungem [i la 3.000 de persoane lunar”, spune Ardelean. |nspre Vene]ia mai zboar= companiile WizzAir din Bucure[ti B=neasa [i Cluj-Napoca, Tarom de pe Otopeni [i Blue Air din Suceava. E nevoie, a[adar, de mai mult dec`t o recesiune pentru a ]ine deoparte sutele de mii de turi[ti care, chiar dac= aleg s= cheltuiasc= mai pu]in, vin \n continuare s= vad= Vene]ia - \n perioada carnavalului [i \n tot restul anului, c=ci ora[ul r=m`ne la fel de plin de surprize [i mistere, chiar [i atunci c`nd m=[tile [i costumele lipsesc. Eu, cum spunea Marco Polo, nu v-am povestit nici m=car jum=tate din c`te am v=zut. n

carte VOIAJUL REGAL Dup= cum o arat= [i titlul, volumul este dedicat c=l=toriei \ntreprinse de Regina Maria a Rom`niei pe continentul nord-american. Autorul, conf. dr. Adrian-Silvan Ionescu, a scormonit prin arhivele rom`ne[ti [i str=ine pentru a dezgropa cele mai mici detalii ale voiajului regal, conjug`ndu-le cu un context larg: eforturile diplomatice de a impune Rom`nia pe harta politicii europene. De-a lungul itinerariului urmat de regin=, redat \n am=nunt, autorul citeaz= [i din jurnalul ]inut de Regina Maria cu aceast= ocazie, \n care suverana [i-a \nregistrat toate \nt`lnirile [i evenimentele, dar [i descrieri amuzante ale personalit=]ilor pe care le-a \nt`lnit. ADRIAN-SILVAN IONESCU “REGINA MARIA {I AMERICA”, EDITURA NOI MEDIA PRINT, BUCURE{TI, 2010

PIROMANUL CHIBRI}EL Dac= feti]a cu chibrituri ne-a trezit mila [i/sau triste]ea, “Un chinez pe biciclet=” ne va smulge hohote de r`s \n paginile despre Chibri]el, un piroman chinez din Buenos Aires, care fuge de ﬁecare dat= de la locul faptei pe biciclet= [i care, \n buna tradi]ie a r=uf=c=torilor, trebuie, la un moment dat, s= ia [i un ostatic. |n acest caz - Ramiro, naratorul romanului, care, departe de a ﬁ dobor`t de captivitate, se va \mprieteni cu lumea subteran= a ho]ilor de buzunar [i \[i va l=rgi orizonturile. ARIEL MAGNUS “UN CHINEZ PE BICICLET+”, EDITURA TREI, BUCURE{TI, 2009

RUBRIC+ REALIZAT+ DE CRISTINA MARINA {I RALUCA BADEA

BRAD MELTZER

Povestea celor trei milioane De c`nd cu criza economic=, num=rul celor pasiona]i de via]a bancherilor [i a ﬁnan]i[tilor a crescut. Orice detaliu, de la jocurile ﬁnanciare ascunse p`n= la stilul de via]= al oamenilor din domeniu, a devenit de interes pentru public.

nclusiv romanele de ac]iune care au ca subiect mediul financiar sunt pe val. La editura Rao a ap=rut thrillerul “Milionarii”, scris de Brad Meltzer, pentru amatorii de romane despre lumea jocurilor bancare. De[i este pur= fic]iune, romanul autorului american este cu at`t mai interesant cu c`t Meltzer a participat, \n septembrie 2006, la un grup de lucru, al=turi de CIA, FBI [i diver[i psihologi de la Departamentul de Securitate Intern=, \n care se imaginau posibile variante la care ar putea recurge terori[tii pentru a ataca SUA. Scriitorul nu duce lips= de inspira]ie, astfel \nc`t c=r]ile sale au petrecut peste zece luni pe listele de bestseller-uri [i au fost traduse \n 25 de limbi. “Milionarii” sunt Charlie [i Oliver Caruso, doi fra]i care lucreaz= la Greene & Greene, o banc= privat= pentru elite, unde trebuie s= ai minim dou= milioane de dolari \n cont pentru a fi acceptat printre

clien]i. Cei doi observ= trei milioane de dolari \ntr-un cont abandonat, despre care nimeni nu [tie. Normal, cedeaz= tenta]iei, dar \[i dau seama c= nimic nu este at`t de simplu, mai ales c= \n joc intr= [i serviciile secrete. Dincolo de ac]iunea g`ndit= de Meltzer, care cre[te gradat ritmul [i suspansul, interesante sunt detaliile legate de mecanismele financiare [i de lumea \n care se desf=[oar= ac]iunea. Mai ales c=, fie criz= sau nu, lumea celor boga]i va fascina \ntotdeauna. Criticii spun c= Meltzer va fi urm=torul John Grisham, maestrul thrillerelor a c=ror ac]iune se petrece \n lumea avoca]ilor. Autorul a scris [apte romane, iar la editura Rao a mai fost publicat= “Cartea sor]ii”. n BRAD MELTZER “MILIONARII”, EDITURA RAO, BUCURE{TI, 2010

22-28 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 61

panorama DVD

Alt= via]=

TAXI WALKER C`te calorii consumi [i c`]i bani economise[ti dac= mergi pe jos \n loc s= iei taxiul?

Jos din ma[in= Un dispozitiv care va st`rni, probabil, nemul]umirea taximetri[tilor a fost lansat recent \n Japonia.

Recomandarea PRO Video din aceast= s=pt=m`n=, comedia “Idil= cu d=daca mea”, spune cu farmec o poveste de dragoste n=scut= \ntre doi oameni complet diferi]i, \n cele mai nea[teptate condi]ii. Atunci c`nd Sandy (Catherine Zeta Jones) descoper= c= so]ul ei este infidel, decide s= \[i ia copiii [i s= \l p=r=seasc=. |n postura femeii de 40 de ani, mam= singur= a doi copii, ea sfideaz= orice dificultate [i pleac= la New York pentru a \ncepe o via]= nou= [i a-[i \ndeplini un vis ambi]ios: acela de a deveni reporter sportiv. G=sind locul de munc= mult visat, Sandy \ncepe s= realizeze c`t de dificil= \i va fi tranzi]ia spre statutul de femeie cu carier= [i este nevoit= s= apeleze la serviciile unei bone, Aram (Justin Bartha), un t`n=r de 25 de ani. Aram are o via]= boem= [i, \n ciuda insisten]ei p=rin]ilor s=i, refuz= s= accepte slujbele cu perspectiv= care i se ofer=, prefer`nd s= caute fericirea \n locul banilor. Rela]ia celor doi devine din ce \n ce mai intens=, pe m=sur= ce t`n=rul \ncepe s= se ata[eze de copii [i, \n pofida anilor care \i despart, Sandy [i Aram \ncep s= con[tientizeze c`t de potrivi]i sunt unul pentru cel=lalt. IDIL+ CU D+DACA MEA ACTORI PRINCIPALI: JUSTIN BARTHA, CATHERINE ZETA JONES

{TIIN}+

enumit “Taxi Walker”, dispozitivul electronic le arat= celor ce doresc s= mai scape de kilogramele \n plus [i se simt tenta]i s= mearg= cu taxiul c`]i bani economisesc merg`nd pe jos, precum [i c`te calorii consum= cu aceast= activitate. “Taxi Walker” este, de fapt, un pedometru dotat cu un mic aparat de taxare ce porne[te de la suma de 710 yeni (aproximativ 24 de lei), tariful de la care \ncepe taxarea curselor la multe dintre taxiurile din Tokio, iar dup= primii doi kilometri se adaug= c`te 90 de yeni (circa 3 lei) pentru ﬁecare 280 de metri parcur[i pe jos. Aceast= “taxare” are menirea de a le atrage aten]ia posesorilor asupra sumelor de bani pe care le pot economisi dac= rezist= tenta]iei de a se deplasa cu taxiul unde au nevoie. Ingeniosul dispozitiv se adreseaz=, conform Happinet, ﬁrma produc=toare,

mai multor categorii de poten]iali clien]i, de la persoanele ce vor s= mai piard= din kilogramele \n plus sau cele foarte atente la cheltuieli p`n= la cei care, dup= o sear= petrecut= \n ora[, obi[nuiesc s= se \ntoarc= acas= cu taxiul. Pentru a-l face c`t mai atr=g=tor pentru cump=r=tori, “Taxi Walker” este disponibil \ntr-o varietate de culori, cea mai popular= versiune fiind cea cu p=tr=]ele negre pe fond galben, ce amintesc de imaginea clasic= a taxiului. Pedometrul poate fi utilizat nu numai \n capitala nipon=, ci [i \n alte localit=]i, permi]`nd modificarea tarifelor de taxi afi[ate \n func]ie de ora[. Pe l`ng= sumele echivalente unei deplas=ri cu taxiul, dispozitivul comercializat la pre]ul de 2.079 de yeni (aproximativ 70 de lei) afi[eaz= [i caloriile consumate, f=c`ndu-l pe posesor s= se simt= bine la g`ndul c= \n timp ce sl=be[te f=c`nd mi[care, reu[e[te s= economiseasc= [i bani. n

62 BUSINESSmagazin I 22-28 februarie 2010

Se risipe[te cea]a la San Francisco Fotograﬁi care ]in s=-[i treac= \n portofoliu o imagine a podului Golden Gate i]indu-se printre v=l=tucii de cea]= vor avea din ce \n ce mai pu]ine ocazii s= se bucure de o priveli[te ideal=, deoarece zona Golfului San Francisco se \nc=lze[te ca urmare a schimb=rilor climatice, aﬁrm= oamenii de [tiin]=. Un studiu \ntreprins de c=tre cercet=torii de la Universitatea din California a relevat faptul c= \n ultimii o sut= de ani cea]a prezent= de-a lungul coastei acestui stat american s-a diminuat cu o treime sau echivalentul a trei ore pe zi. Reducerea num=rului de ore \n care cea]a este prezent= pe coasta californian= se datoreaz=, conform explica]iilor coordonatorului proiectului de cercetare, dr. James Johnstone, diferen]elor din ce \n ce mai mici de temperatur= dintre apa m=rii [i uscat. Aceast= reducere ar putea avea efecte grave asupra ecosistemului din regiune [i mai ales asupra zonelor \mp=durite, deoarece temperatura mai sc=zut= asigurat= de prezen]a ce]ii \nt`rzie evaporarea apei pe timpul verii.

FOTO: SHUTTERSTOCK PAGINI REALIZATE DE LOREDANA FR+}IL+-CRISTESCU

cifrele s=pt=m`nii INTERN S=pt=m`nal fondat \n anul 2004 ADRESA REDAC}IEI: Strada B=r=]iei nr. 31, sector 3, Bucure[ti Telefon: 031-82-56-218 Fax: 031-82-56-285 ABONAMENTE: 031-82-56-242 / 244 / 332; fax: 031-82-56-243; Persoan= de contact: Viorica Olteanu APEL GRATUIT: 0800 88 93 93 e-mail: redactia@businessmagazin.ro www.businessmagazin.ro

Economia Rom`niei a \nregistrat \n ultimul trimestru din 2009 o sc=dere de 1,5% fa]= de trimestrul anterior, potrivit datelor preliminare ale INS. |n cele trei luni precedente, PIB-ul a sc=zut cu doar 0,6%. Totu[i sc=derea s-a diminuat u[or, trimestrul al patrulea din 2009 aduc`nd un declin de 6,6% la nivelul economiei, dup= sc=derile record de 8,7% [i 7,1% din trimestrele doi [i trei. Anali[tii a[teptau totu[i ca economia s= revin= cu o cre[tere u[oar= \n ultimul trimestru. Cele trei luni care au \ncheiat anul 2009 au fost marcate de o revenire a industriei, \ns= consumul popula]iei a continuat tendin]a descedent=.

REDAC}IA: Redactor-[ef: Ionu] Bonoiu Redactori-[efi adjunc]i: Crengu]a Nicolae, Dorin Oancea, Iuliana Roibu Editori: Raluca Badea, Ioana Mihai, Mihai Mitric= Redactori: Anca Arsene-B=rbulescu, Roxana Cristea, Cristina Marina, R=zvan Mure[an, Andrei N=stase, Ana R=du]=, C=t=lin {tefancu Art director: Camelia Iliescu DTP: Roxana Ro[u InfoGrafice: Irina T=n=sescu Editor foto: George Toader Corectur=: Theodor Zamfir Departament de Prelucrare Imagine: {ef departament Iulian Popa PUBLICITATE & MARKETING: Sales Manageri: Ovidiu T=nase (031-825-62-78), Sales Coordinator Business Press: Drago[ Stan (031-825-62-37) Traffic Manager: Mirela Ignat Brand Manager Business Press: Dana C=pitanu, Gabriel Iova PR Manager Business Press: Arina Sturzoiu Events Manager Business Press: Elena Gherasim TIPAR & PREPRESS:

SC COMPANIA DE PRODUC}IE INTERTAINMENT SA Tel: 031-825-10-28; Fax: 031-825-10-36 www.coprint.ro REVIST+ EDITAT+ DE:

INDICI BURSIERI

4 s=pt. -1,9% -1,7% -2,9% -5,4% -2,3% -3,7% -3,7%

Varia]ie \n 2010 -0,9% -1,7% -1,2% -6,5% -1,9% -4,7% -2,0%

Valoare 21.374,66 1.141,50 38.586,52 2.546,48 429,48 52.449,80

1 s=pt. 3,41% 1,74% 3,39% 3,12% -2,29% 2,08%

4 s=pt. -5,2% -6,5% -7,3% -4,4% -1,6% -5,4%

Varia]ie \n 2010 0,7% 2,2% -3,5% 2,0% 0,5% 1,5%

Valoare 526,89 5.227,73 2.272,16

1 s=pt. 2,90% 2,40% 0,51%

4 s=pt. 1,9% 1,4% 1,1%

Varia]ie \n 2010 14,1% 11,5% 1,5%

Valoare 10.330,93 2.231,09 1.101,60 2.773,55 5.311,65 5.676,62 10.335,69

EUROPA CENTRAL+ {I DE EST

18 septembrie 2010 BUX (Ungaria) PX50 (Cehia) WIG (Polonia) ATX (Austria) SOFIX (Bulgaria) ISE 100 (Turcia)

1 s=pt. 1,98% 2,79% 2,34% 3,34% 2,91% 3,14% 3,73%

INTERNA}IONALI

18 septembrie 2010 Dow Jones Ind. Av. (SUA) NASDAQ (SUA) S&P 500 (SUA) DJ STOXX 50 (UE) FTSE 100 (Marea Britanie) DAX (Germania) Nikkei (Japonia)

ROM~NIA

18 septembrie 2010 BET-XT BET RASDAQ-C

Indicii Bursei de Valori Bucure[ti (BVB) au cunoscut aprecieri u[oare s=pt=m`na trecut=, pe fondul public=rii rezultatelor anuale ale companiilor.

n EXTERN Activitatea din construc]ii la nivelul celor 27 de state europene a dat primele semne de stabilizare \n luna decembrie, dup= un avans de 0,5% comparativ cu luna precedent=. Aceea[i evolu]ie a fost \nregistrat= [i la nivelul statelor din zona euro. Rom`nia [i Spania sunt singurele state din Uninunea European= care au \nregistrat \n decembrie 2009 cre[teri ale activit=]ii \n sectorul construc]iilor, de 6,9% [i respectiv 6,2% \n raport cu luna noiembrie. La polul opus s-au situat Slovacia [i Slovenia, care au \nregistrat un declin de 13,1% [i respectiv 8,1%. Fa]= de 2008, activitatea din construc]ii s-a diminuat \n decembrie cu 3,1% la nivel european.

PIA}A MONETAR+

18 septembrie 2010 ROBID 3M (%) ROBOR 3M (%)

Valoare 6,52 7,02

1 s=pt. 0,15% 0,14%

Valoare 4,1287 3,0389 108,0197 3,3475 4,7445

1 s=pt. 0,53% 1,81% 4,27% 0,81% 1,84%

ROM~NIA

18 septembrie 2010 Euro/lei Dolar/lei Aur (lei/gr) 100 yeni japonezi/lei Lir= sterlin=/lei

SC PubliMedia International SA este o companie a MediaPRO © Drepturile de autor pentru imaginile publicate apar]in revistei sau surselor acreditate

ISSN 1584-7349

4 s=pt. 0,2% 4,6% 2,4% 4,7% 0,3%

Varia]ie \n 2010 -2,4% 3,5% 3,7% 5,3% 0,1%

MACRO INTERNA}IONAL PIB \n 2009 (%)

Director publishing: Cosmina Noaghea Director editorial: Cristian Hostiuc Publisher Business Press: Cristina Ghele[el Director v`nz=ri publicitate: Nicoleta Nedea Director marketing: Daniela {erban Director ﬁnanciar: Sorin Dinu Director distribu]ie: Dan Apostolache (0721.102.086) Director produc]ie: Rodica Ghenciu Director Resurse Umane: Elena {erban Senior foto editor: Marius Sm=du

Varia]ie absolut= (%) 4 s=pt. \n 2010 -18,5% -35,8% -17,4% -34,1%

Australia Austria Belgia Canada Danemarca Elve]ia Fran]a Germania Italia Japonia Marea Britanie Olanda Spania Suedia Statele Unite Zona euro

+0,6 -3,7 -3,4 -3,2 -5,2 -1,5 -2,3 -4,8 -4,6 -5,1 -3,2 -3,7 -4,0 -5,0 +0,1 -4,0

(trim. III) (trim. III) (trim. III) (trim. II) (trim. III) (trim. III) (trim. III) (trim. III) (trim. III) (trim. III) (trim. IV) (trim. III) (trim. III) (trim. III) (trim. IV) (trim. III)

Produc]ia industrial= (%) -3,8 (trim. II) -4,7 (nov.) -4,0 (nov.) -9,0 (nov.) -19,2 (dec.) -6,7 (trim. III) -2,3 (dec.) -6,7 (dec.) -5,6 (dec.) -5,3 (dec.) -3,6 (dec.) +0,8 (dec.) -1,5 (dec.) -5,8 (dec.) +0,9 (ian.) -5,0 (dec.)

Rata [omajului (%) +5,3 (ian.) +5,5 (nov.) +12,1 (dec.) +8,5 (dec.) +4,3 (dec.) +4,1 (ian.) +10,0 (nov.) +8,2 (ian.) +7,8 (trim. III) +5,1 (dec.) +7,8 (dec.) +5,6 (ian.) +19,5 (dec.) +9,4 (ian.) +9,7 (ian.) +10,0 (dec.)

22-28 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 65

ultimul cuv`nt Dup= moartea lui Salinger(1), am citit multiple reevoc=ri ale romanului “De veghe \n lanul de secar=” [i am remarcat c= ele se \mp=r]eau \n dou= categorii: prima cuprindea amintirile duioase ale acelora pentru care romanul a reprezentat o minunat= experien]= a adolescen]ei; a doua, comentariile critice ale acelora care l-au citit cum se cite[te un roman oarecare. de UMBERTO ECO

B=tr`nul Holden E

valu=rile din a doua categorie erau toate sceptice [i se \ntrebau dac= “De veghe \n lanul de secar=” s-ar fi cuvenit s= r=m`n= \n istoria literaturii sau doar a reprezentat un fenomen legat de o epoc= [i de o genera]ie. {i totu[i nimeni nu [i-a pus probleme de acest gen recitind “Herzog” la moartea lui Saul Bellow sau “Cei goi [i cei mor]i” la moartea lui Norman Mailer. De ce atunci \n cazul lui Holden Caulfield, eroul c=r]ii lui Salinger? Eu cred c= sunt un cobai bun. Romanul apare \n 1951, este tradus \n italian= un an mai t`rziu pentru editura Casini cu titlul nu prea promi]=tor de “Via]= de om”, trece neobservat [i are succes de-abia \n 1961, c`nd este tip=rit de editura Einaudi sub titlul de “T`n=rul Holden”. Este a[adar “madlena” proustian= a celor ce erau adolescen]i la \nceputul anilor ‘60. Eu la acea vreme aveam 30 de ani, eram preocupat de opera lui Joyce, iar Salinger mi-a sc=pat. L-am citit, aproape din obliga]ie documentar=, de-abia \n urm= cu zece ani, [i m-a l=sat indiferent. Cum se explic=? |ntì de toate, nu mi-a evocat nicio pasiune adolescentin=; \n al doilea r`nd, probabil acel limbaj tineresc utilizat \n mod at`t de original era deja dep=[it (se [tie, tinerii \[i schimb= jargonul \n fiecare anotimp), prin urmare suna fals; [i \n fine, din anii ‘60 p`n= azi, “stilul Salinger” a avut o asemenea soart= [i a fost reprodus de at`tea alte romane, \nc`t nu putea s= nu-mi par= manierist [i \n orice caz deloc inedit [i provocator. Romanul a devenit neinteresant din cauza marelui succes repurtat.

Aceasta te duce cu g`ndul la c`t de mult conteaz= circumstan]ele in istoria “norocului” unei opere, contextul istoric \n care apare [i raportarea la \ns=[i via]a cititorului. Un exemplu la un alt nivel: eu nu apar]in a[a-numitei “Tex Generation” [i r=m`n \ntotdeauna uluit c`nd aud pe cineva c= se declar= crescut cu mitul lui Tex(2). Explica]ia e simpl=: Tex apare \n 1948, iar eu, deja licean la acea epoc=, \ncetasem a mai citi benzi desenate [i aveam s= m= \ntorc la ele de-abia pe la 30 de ani, \n epoca lui Charlie Brown(3), odat= cu redescoperirea unor clasici precum Dick Tracy sau Krazy Kat, [i debutul marii tradi]ii italiene cu operele lui Crepax [i Pratt(4). |n acela[i fel, preferata mea dintre benzile desenate ale lui Jacovitti(5) a fost cea cu Pippo, Pertica [i Palla (anii ‘40)(6) [i nu Cocco Bill. Dar s= ne ferim a reduce totul la chestiuni personale. Este clar c= cineva poate detesta Divina Comedie pe motiv c=, la epoca c`nd trebuia s-o studieze, suferea de pe urma unei \ngrozitoare deziluzii amoroase, dar acela[i lucru i se putea \nt`mpla [i cu filmele lui Toto(7). Totu[i, nu trebuie s= ne l=s=m \n voia viciului deconstructivist conform c=ruia nu exist= niciun sens al textului [i totul ]ine de interpretarea dat= de cititor. Ne putem \ntrista amintindu-ne de “Toto, Pepino e... la malafemmina”(8) pentru c= ne-a p=r=sit iubita tocmai \n ziua c`nd am mers s=-l vedem, dar aceasta nu exclude ca, la o analiz= impar]ial=, episodul scrisorii c=tre Dorian Grey s= apar= a fi o capodoper= de ritm [i de dozaj al efectelor comice. {i-atunci, dac= valoarea artistic= a unei opere poate fi evaluat= \n mod

66 BUSINESSmagazin I 22-28 februarie 2010

independent de circumstan]ele recept=rii noastre personale, r=m`ne chestiunea ra]iunilor succesului sau ale insuccesului ei \ntr-o anumit= epoc=. C`nd poate fi legat succesul unei opere de perioada ([i contextul cultural) \n care apare? De ce “De veghe...” \i fascineaz= pe tinerii americani la \nceputul anilor ‘50, dar \n aceea[i perioad= \i las= indiferen]i pe tinerii italieni, cei ce o vor descoperi deabia zece ani mai t`rziu? {i nu e suficient s= ne g`ndim la mai marele prestigiu editorial [i la capacitatea publicitar= a editurii Einaudi fa]= de Casini. A[ putea cita multe opere care au c=p=tat o popularitate [i o apreciere critic= de care nu s-ar fi bucurat dac= ar fi fost publicate cu zece ani \nainte sau cu zece ani dup=. Anumite opere trebuie s= vin= la momentul potrivit. {i de la filozofia greac= \ncoace, se [tie c= “momentul potrivit” sau “kairos” constituie o problem= serioas=. A afirma c= o oper= apare sau nu apare la momentul potrivit nu \nseamn= a putea explica [i de ce este acela tocmai momentul potrivit. Este vorba despre una dintre acele probleme f=r= de solu]ie, cum este a prezice unde va fi miercuri o minge de ping-pong aruncat= luni \n valurile m=rii. n NOTE: 1. J.D Salinger, scriitor american, mort la 27 ianuarie 2010. 2. Tex, personaj de benzi desenate. 3. Charlie Brown, personaj de benzi desenate creat de Charles M. Schultz. 4. Guido Crepax [i Hugo Pratt, autori de benzi desenate. 5. Benito Jacovitti (1923-1997), unul dintre cei mai faimo[i autori de benzi desenate satirice din Italia. 6. Pippo, Pertica [i Palla, personaje create de Jacovitti. 7. Toto (1898-1956), mare comic italian. 8. “Toto, Pepino e... la malafemmina”, comedie italian= din 1956.