Business Magazin Nr. 274

REPORTAJ: CUM ARATĂ BUNCĂRUL ROMTELECOM (PAG. 22)

Nr. 274 (12/2010)

n

Preţ: 4,9 lei

n

www.businessmagazin.ro

n

Până la 5 aprilie 2010

IMOBILIARE SĂNĂTATE

Bolile de primăvară ale românilor (pag. 18)

EXCLUSIV

RESURSE UMANE

De vorbă cu cel mai tânăr duce britanic (pag. 52)

Managerii, tot mai slabi (pag. 14)

Sindromul grecesc IDEEA UNEI PARALELE ÎNTRE SITUAŢIA ECONOMICĂ A GRECIEI ȘI CEA A ROMÂNIEI ȘI-A FĂCUT LOC TREPTAT, DE LA SIMPLE REFLECŢII DESPRE BALCANISM ȘI PÂNĂ LA PREVIZIUNI CATASTROFICE. SUNTEM ÎN PERICOL SĂ AJUNGEM CA GRECIA? SAU, MAI CORECT, CÂT SENS ARE SĂ NE PUNEM O ASEMENEA ÎNTREBARE? (PAG. 24)

BUSINESS Magazin S-A MUTAT ÎNTR-UN NOU SEDIU, PE STRADA AUREL VLAICU, NR. 62-64, Sector 1, BUCUREȘTI.

Dilema unui mall de provincie (pag. 12)

SPECIAL NEW YORK TIMES Grecia, simbolul problemelor viitoare ale Europei (pag. 46)

FOTO: PHOTOLAND/CORBIS

REPORTAJ: CUM ARATĂ BUNCĂRUL ROMTELECOM (PAG. 22)

Nr. 274 (12/2010)

n

Preţ: 4,9 lei

n

www.businessmagazin.ro

n

Până la 5 aprilie 2010

PUBLICITATE

ÎNCEPÂND DIN ACEASTĂ SĂPTĂMÂNĂ, BUSINESS MAGAZIN S-A MUTAT ÎNTR-UN NOU SEDIU, PE STRADA AUREL VLAICU, NR. 62-64, SECTOR 1, BUCUREȘTI. URMĂTORUL NUMĂR AL REVISTEI VA APĂREA PE 6 APRILIE. BUSINESS MAGAZIN VA UREAZĂ PASTE FERICIT!

Sindromul

grecesc IDEEA UNEI PARALELE ÎNTRE SITUAŢIA ECONOMICĂ A GRECIEI ȘI CEA A ROMÂNIEI ȘI-A FĂCUT LOC TREPTAT, DE LA SIMPLELE REFLECŢII DESPRE BALCANICI ȘI BALCANISM ȘI PÂNĂ LA PREVIZIUNI CATASTROFICE DESPRE FALIMENTE NAŢIONALE. SUNTEM ÎN PERICOL? 24

DE CRENGUŢA NICOLAE, DORIN OANCEA

n

ACTUALITATE

42

12 IMOBILIARE: Cel mai nou mall are de luptat cu criza, dar [i cu calmul ardelenesc 14 RESURSE UMANE: Criza a predat firmelor de training o lec]ie important= 18 S+N+TATE: Prim=var= boln=vicioas= pentru pacien]i [i companii 22 TELECOM: Reportaj din bunc=rul Romtelecom 34 AVOCATUR+: Avoca]ii din imobiliare a[teapt= revenirea tranzac]iilor

n

BUSINESS HI-TECH

36 MEDIA: Re]elele sociale \ncep s= atrag= reclame 40 JOCURI: 3D-ul a ajuns [i pe console

n 52

46 UE: |n c`teva zeci de ani, problemele Greciei s-ar putea extinde \n toat= Europa

n

ART+ {I SOCIETATE

52 LIFESTYLE: Afaceri cu s`nge albastru 56 FILM: Disney se \ntoarce la anima]ia clasic=

SPECIAL NEW YORK TIMES

42 TEHNOLOGIE: R=zboiul Apple – Google, de la nivel de corpora]ii la orgoliile dintre Steve Jobs [i Eric Schmidt

n

ULTIMUL CUV~NT

66 UMBERTO ECO: Tu s= taci, intelectual \mpu]it

A: Africa Israel (12), AMD (42), Apple (42), Ascendis (14), Atrium Centers (12), Aura Investments (34); B: Biri[ Goran (34), BRD (14); C: CODECS (14), Colliers International (12), CyberHost (22); D: Disney (56), DLA Piper (34), DTZ Echinox (12); F: Facebook (36), Forrester Research (40); G: Google (42), GTC Rom`nia (34); H: HTC (42); I: IKEA (34), Insight Media (40), Intel (42); L: Lidl (34); M: Mediaedge:cia (36), Microsoft (42), MRM Worldwide (36), MySpace (36); N: Nintendo (40); P: Panasonic (40), PeliFilip (34), Plus (34); R: Romtelecom (22); S: Samsung (40), Sony (40); T: TMI (14); U: Ubisoft Rom`nia (40); V: Verizon (42), Vodafone (36); Z: Zed Digital (36).

4 BUSINESSmagazin I 29 martie - 5 aprilie 2010

PRIM-PLAN n LEGISLA}IE Au sc=pat la Senat. Camera Deputa]ilor a adoptat tacit dou= propuneri legislative ale PSD ce prev=d ca directorul Serviciului de Telecomunica]ii Speciale [i al Serviciului de Protec]ie [i Paz= s= fie numi]i de Parlament, iar comisiile parlamentare de ap=rare vor prezenta, anual, rapoarte \n care vor aprecia c`t de oportun e ca ei s= fie men]inu]i \n func]ie.

Potrivit celor dou= proiecte, comisiile de ap=rare ce controleaz= activitatea STS [i a SPP vor prezenta anual, \n luna martie, \n plenul Parlamentului rapoarte privind constat=rile lor \n urma controalelor asupra activit=]ii serviciului [i vor face propuneri privind p=strarea sau nu \n func]ie a directorilor. Camera Deputa]ilor este prima camer= sesizat=, forul decizional r=m`ne Senatul.

n PARTIDE O revizuire neesen]ial=. Potrivit

SIMPLE MO}IUNI Opozi]ia n-a prea deranjat puterea cu cele dou= mo]iuni simple din Parlament

S= vede]i atunci patimi!

P

rivit= ca o formalitate, respingerea \n plenul Parlamentului a raportului de activitate al Televiziunii publice s-a blocat \n lips= de cvorum, care a blocat dezbaterea documentului [i, implicit, votul. Dat= fiind proximitatea s=rb=torilor pascale, este greu de crezut c= postul directorului general Alexandru Sassu, pentru care PD-L preg=te[te \nlocuitori, mai poate fi pus \n discu]ie p`n= dup= 5 aprilie. O soart= similar= este de a[teptat [i \n cazul directorului SRR, Maria }oghin=, a c=rei func]ie s-a spus c= este vizat= de UDMR, cu toate c= raportul de activitate al Radioului public a fost l=udat \n comisiile de specialitate.

Parlamentul a avut \ns= o s=pt=m`n= \nc=rcat=, pe care a \ncheiat-o prin avizarea, \n premier=, de c=tre Senat a cererii DNA de arestare a lui C=t=lin Voicu (PSD). Premiera are dou= fa]ete, fiind [i pentru prima dat= c`nd social-democra]ii nu tergiverseaz= o astfel de solicitare venit= la adresa unuia dintre colegii lor, chiar dac= proasp=t autosuspendat din partid. De cealalt= parte, Camera

Deputa]ilor a respins primele mo]iuni simple ini]iate de opozi]ie, cei viza]i fiind titularii de la Ministerul Muncii, Mihai {eitan, [i de la Ministerul S=n=t=]ii, Cseke Atilla.

Cele dou= mo]iuni pot fi considerate \ns= doar simptome ale unei tensiuni \n cre[tere; Guvernul are o mare problem= cu sindicatele, c=rora a reu[it s= le smulg= pe ultimii metri un r=gaz de zece zile (p`n= dup= Pa[ti), timp \n care trebuie s= g=seasc= o solu]ie la cererea de p=strare a veniturilor angaja]ilor la nivelul de anul trecut. La \nceputul lunii viitoare, reprezentan]ii Guvernului [i cei ai confedera]iilor sindicale se vor \nt`lni din nou pentru a discuta un proiect de ordonan]= care s= l=mureasc= \n ce fel va fi aplicat= legea de salarizare unitar=, dup= ce sindicali[tii au acuzat sc=derea veniturilor din cauza aplic=rii legii. |ns=, potrivit liderilor sindicali, am`narea protestelor de amploare este doar temporar=, \ntruc`t Guvernul nu ar avea prea mult loc de manevr= \n privin]a salariz=rii unitare. n

6 BUSINESSmagazin I 29 martie - 5 aprilie 2010

modific=rilor propuse pentru statutul PD-L, alegerea conducerii partidului se va fi face mixt, at`t prin mo]iune pentru pre[edinte [i pentru cei patru prim-vicepre[edin]i, c`t [i prin alegerea direct= a vicepre[edin]ilor [i a secretarilor. De asemenea, partidul va p=stra sigla actual=, \ns= acronimul PD-L se va transforma \n PDL. Modific=rile la statut trebuie aprobate \n Consiliul Na]ional de Coordonare al partidului, ce va avea loc la 9 aprilie. Colegiul Director al PD-L a decis convocarea Conven]iei Na]ionale pentru 15 iulie, alegerile interne urm`nd a avea loc de jos \n sus, \ncep`nd din filiale p`n= la conducerea central=.

n AP+RARE Tot cu americanii. CSAT a aprobat propunerea MApN de achizi]ionare a 24 de avioane F-16 \n uz, iar acum documentul urmeaz= s= fie trimis Parlamentului spre dezbatere. De[i avioanele vor fi livrate gratuit de partea american=, costurile de modernizare [i \ntre]inere a aparatelor se vor ridica la 900 de milioane - 1,2 miliarde de dolari. MApN a lansat, \n 2007, [ase programe strategice de \nzestrare a armatei pentru a se conforma la standardele de interoperabilitate ale NATO, care includ achizi]ia a 48 de avioane multirol, \nlocuitoarele actualelor MIG-21 Lancer, al c=ror ciclu de via]= se va \ncheia \n cur`nd.

Aparatele F-16, produse de compania Lockheed Martin, au concurat cu alte patru tipuri de avioane.

FOTO: MEDIAFAX, REUTERS

n DIPLOMA}IE Netanyahu, amu]it de Obama.

Pre[edintele american, Barack Obama, a avut la Casa Alb= dou= runde succesive de discu]ii cu premierul israelian, Benjamin Netanyahu, dup= r=cirea rela]iilor din cauza planului israelian de construire a unor noi locuin]e pentru coloni[tii evrei \n Ierusalimul de Est. Niciunul dintre cei doi lideri nu s-a adresat ulterior presei [i nu a existat nici obi[nuita [edin]= foto. |nainte de \nt`lnirea cu Obama, Netanyahu sfidase SUA, declar`nd c=, dac= americanii sus]in cererile ilogice [i nerezonabile ale palestinienilor referitoare la \nghe]area coloniz=rii, procesul de pace risc= s= fie blocat timp de un an. Viziunile opuse ale celor dou= ]=ri \n privin]a politicii de colonizare au afectat, de altfel, vizita premierului israelian \n SUA; administra]ia de la Washington a criticat neobi[nuit de dur atitudinea Israelului \n rela]ia cu palestinienii [i procesul de pace.

n REPUBLICA MOLDOVA Lupu face cu ochiul. Liderul Partidului Democrat din Republica Moldova, Marian Lupu, nu a exclus o posibil= fuziune cu Partidul Comuni[tilor condus de Vladimir

JERZY BUZEK PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI EUROPEAN CREDE CĂ ESTE TIMPUL PENTRU „PARLAMENTARIZAREA” COMISIEI EUROPENE

Voronin, dar a pus condi]ia ca PCRM s= fie reformat [i s= devin= o forma]iune de orientare social-democrat=. “Un partid comunist nereformat, \n modul cum se prezint= ast=zi PCRM, nu este o variant= atr=g=toare pentru PDM”, a declarat Lupu.

Pre[edintele PCRM, Vladimir Voronin, sus]inuse \ntr-o emisiune televizat= c= Marian Lupu i-ar fi vorbit despre posibila fuziune a celor dou= forma]iuni \nainte de a p=r=si PCRM. Marian Lupu a negat \ns= c= i-ar fi spus lui Vladimir Voronin c= “va r=m`ne fidel partidului” [i c= democra]ii ar putea vreodat= s= fuzioneze cu comuni[tii.

n UE Buzek spune lucruri tr=snite.

Pre[edintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, a declarat c= \n viitor comisarii europeni ar trebui s= fie ale[i direct, nu prin numirea lor de c=tre guvernele na]ionale. Buzek a declarat la Berlin c= este timpul pentru “parlamentarizarea” Comisiei Europene. Polonezul propune ca statele membre s= fie convinse s= \[i plaseze candida]ii la func]ia de comisar european pe listele alegerilor europene, unde ar putea ocupa primul loc.

PUBLICITATE

prim-plan n FISCALITATE Forfetarul cel nou. Din semestrul al

PRINTRE GHILIMELE

doilea, impozitul forfetar \l va \nlocui pe cel minim general, lista activit=]ilor pentru care se va aplica fiind aproape de finalizare.

Conform Mediafax, pe lista cu activit=]ile poten]ial generatoare de evaziune fiscal= [i deci care vor intra sub inciden]a impozitului forfetar se num=r= hotelurile, barurile [i restaurantele, activit=]ile de catering, toate transporturile terestre de c=l=tori, inclusiv cele cu taxiul, organizarea de spectacole [i gestionarea s=lilor de spectacol, sp=l=toriile [i vulcaniz=rile, serviciile de repara]ii m=runte, saloanele de coafur=, activit=]ile de pompe funebre. Agen]iile de turism [i centrele de fitness nu figureaz= pe lista celor 28 de activit=]i luate \n vizor de Finan]e.

n ECONOMIE Ce \nseamn= convergen]=. Impactul crizei asupra cre[terii economice a Rom`niei pe termen mediu, cu ad`ncirea [omajului structural, restr`ngerea investi]iilor [i a posibilit=]ilor de finan]are, va coincide cu efectul negativ al \mb=tr`nirii popula]iei asupra finan]elor publice, afirm= Comisia European= \n raportul de analiz= a Programului de convergen]= cu zona euro 2009-2012, actualizat s=pt=m`na trecut=. Ca atare, Comisia sus]ine c= pentru Rom`nia priorit=]ile ar trebui s= fie reforma sistemului de pensii, reformele \n domeniul administr=rii fiscale [i accelerarea absorb]iei fondurilor europene.

Programul de convergen]= asum= \n continuare data de 1 ianuarie 2015 pentru adoptarea monedei europene de c=tre Rom`nia [i rezum= o serie de m=suri anticriz= [i de reform= deja adoptate sau care urmeaz= s= fie adoptate, spre a convinge Bruxellesul de efortul de adaptare a ]=rii la rigorile zonei euro. Con]inutul Programului [i mai ales estim=rile din anexele statistice i-au convins [i nu prea pe exper]ii europeni: \n raportul de analiz=, Comisia European= observ= c= estim=rile de cre[tere economic= pentru 2010-2012 corespund unui scenariu optimist, av`nd \n vedere c= “dezechilibrele externe [i fiscale” care au contribuit la severitatea recesiunii \n Rom`nia vor continua [i \n urm=torii ani. |n privin]a proiec]iilor de infla]ie, [i acestea sunt formulate dup= un scenariu optimist, cred exper]ii europeni.

“|N CEEA CE PRIVE{TE AC}IUNEA ACEASTA TOT MAI SERIOAS+ DE ASCULT+RI, EU CRED CA |N CUR~ND ROM~NII VOR DECIDE S+ NU MAI FOLOSEASC+ TELEFOANELE MOBILE {I S+ FOLOSEASC+ PORUMBEI C+L+TORI” Adrian N=stase (PSD)

“Mijloacele pe care SRI le utilizeaz= \n culegerea de informa]ii (...) sunt acelea[i mijloace pe care le utilizeaz= toate serviciile de informa]ii moderne din lume, de la satelit p`n= la banala ascultare a telefoanelor” pre[edintele Traian B=sescu

“V= recomand s= nu citi]i presa portocalie, pentru c= face r=u la ficat” fostul lider PSD Mircea Geoan= despre relat=rile ap=rute \n pres= privind o presupus= implicare a soacrei sale \n cazul C=t=lin Voicu

“Am o rela]ie de prietenie [i eu cred c= \n via]= a[a este frumos: dac= azi spui una [i m`ine spui alta, te faci de r`s [i fa]= de oameni, [i fa]= de societate” Marian Vanghelie (PSD) despre rela]ia sa cu senatorul C=t=lin Voicu

Programul nostru Indicator

2010

2011

2012

“Platanul se va numi Oprescu. Este un nume onorabil”

Varia]ie PIB (%) Balan]a bugetar= (% PIB) Datorie public= brut= (% PIB) Rata infla]iei dec.-dec. (%) Rata [omajului (%) Varia]ia productivit=]ii muncii (%) Fonduri postaderare estimate (mld. euro)

1,3 -6,3 28,3 3,5 7,7 0,3

2,4 -4,4 29,4 2,7 7,5 1,7

3,7 -3 29,7 2,6 7 2,8

Sorin Oprescu, primarul Capitalei, onorat de Administra]ia Lacurilor [i a Parcurilor cu invita]ia de a planta un platan

5

6,2

6,9

SURSA: PROGRAMUL DE CONVERGEN}+ REMIS DE GUVERN COMISIEI EUROPENE (MARTIE 2010)

“Eu plec de la ideea c= un palavragiu este unul care v= minte pe dumneavoastr=, care face afirma]ii f=r= acoperire (...) nu acela care spune lucrurilor pe nume” senatorul PSD C=t=lin Voicu, etichetat drept “palavragiu” de Ion Iliescu

8 BUSINESSmagazin I 29 martie - 5 aprilie 2010

PAGINI REALIZATE DE MIHAI MITRIC+ {I CRENGU}A NICOLAE

n LEGISLA}IE Datornicilor de bun=-credin]=.

CELE MAI CITITE* ARTICOLE PE

Articolul legat de singurul absolvent român al unuia dintre cele mai prestigioase programe EMBA din lume, primul interviu al CEO-ului Rompetrol și deschiderea primului mall din Arad au avut cele mai multe afișări pe www.businessmagazin.ro 1. Cel mai pregătit angajat din România 2. Saduokhas Atashovich Meraliyev, urmașul lui Dinu Patriciu la conducerea Rompetrol 3. Vreţi un loc de muncă? Iată ce e liber (EXCLUSIV ONLINE) 4. Criza mallurilor din provincie (EXCLUSIV ONLINE) 5. Cât va costa o vizită la medic

Anun]at= de ini]iator, senatorul Urban Iulian (PDL), drept o p`rghie important= de sprijin pe care statul \l ofer= restan]ierilor la plata creditelor, legea falimentului personal, aprobat= de Senat s=pt=m`na trecut=, a \nt`mpinat opozi]ie din partea bancherilor [i a BNR. Insolven]a persoanelor fizice, definit= de lege, este situa]ia \n care debitorul “cu bun=-credin]=” nu-[i mai poate pl=ti creditul pentru c= a r=mas f=r= slujb= sau pentru c= i s-a redus leafa, afl`ndu-se deci \ntr-o situa]ie diferit= de falimentul fraudulos. Debitorul nu poate fi executat silit [i se pune sub protec]ia tribunalului, unde dac= vine cu un plan de redresare financiar=, se angajeaz= s= pl=teasc= 75% din datorie [i s= nu fac= diverse cheltuieli exorbitante care s=-i afecteze [i mai mult veniturile, atunci scap= de executarea silit= [i nici m=car nu mai figureaz= la Biroul de Credit ca restan]ier.

Teama de fraude [i de hazard moral \i motiveaz= \n primul r`nd pe bancheri s= se opun= legii, cu motivul c= restan]ierii care nu vor s=-[i achite creditele se pot prevala de ea ca s= fie scuti]i de plata unui sfert din credit. Pre[edintele Asocia]iei Rom`ne a B=ncilor, Radu Ghe]ea, estima c= b=ncile ar trebui s=-i constituie provizioane pentru to]i cei 10% dintre debitorii restan]ieri,

ceea ce \nseamn= circa 600 de milioane de euro. Consecin]a ar fi scumpirea general= a creditelor pentru persoanele fizice, mai ales a celor ipotecare, cu valori mari.

Banca Na]ional=, la r`ndul s=u, se teme c= legea va \ngreuna [i mai mult reluarea credit=rii, pentru c= b=ncile vor cere garan]ii suplimentare clien]ilor, descuraj`ndu-i s= se mai \mprumute. Pentru intrarea \n vigoare a legii este nevoie de votul Camerei Deputa]ilor, camer= decizional=. Interesant este c= Urban Iulian, c`nd [i-a exprimat speran]a c= legea va trece \n Camer=, a f=cut aluzie la faptul c= majoritatea parlamentarilor au \mprumuturi la b=nci.

PUBLICITATE

editorial Un subiect de pe blogul omului de afaceri Radu Georgescu, care a generat acolo o mul]ime de reac]ii din partea cititorilor, precum [i o \ntrebare r=mas= f=r= r=spuns m-au determinat s= scriu acest text. de DORIN OANCEA, REDACTOR-{EF ADJUNCT

Mai avem nevoie de limba rom`n=?

L

ucr`nd \n domeniul IT, o industrie \n general relaxat=, lipsit= de formalismul bancherilor, de exemplu, Radu Georgescu (www.radugeorgescu.ro) prime[te pe mail destul de multe propuneri de afaceri.

Postarea sa prive[te tocmai aceste lucruri - cum scrii, cum \]i structurezi mesajul, ce ceri, cum te adresezi? Iat=, cu copypaste, f=r= diacritice [i elimin`nd detaliile tehnice sau numele, fragmente dintr-un mesaj primit de Georgescu: “Buna ziua, Ma numesc X sunt din Y, am 29 de ani, studii superioare, lucrez in Z si vin la dvs. cu intentia sa-mi acordati 2 min. ptr. acest mail. Nu este o poezie, insa ma consider un om cu multe idei care, cred ca pentru a reusii in viata trebuie sa fi mai destept decat altii cu 5 min. mai devreme, insa ca revers, ma identific cu cei care au intrat in criza (de bani) si nu pot demara singur un proiect sau poate as putea cu cateva imprumuturi dar la care nevasta-mea ar baga sigur divort.

Vin cu o propunere de colaborare si anume, am elaborat un site la nivel de proiect pe hartie cu tot ce presupune, chiar si grafica.Dar din pacate nu am cunostinte in a crea un site sau eventual al gestiona astfel ca vreau sa-ti impartasesc ideile mele......Promit ca-ti voi impartasii si restul ideilor daca intradevar ai citit mailul si esti interesat.

Tot ce ti-am povestit sau mai bine zis intentia mea este cat se poate de serioasa, iar daca crezi ca putem sa discutam pe aceasta tema astept un raspuns, Cu respect X”. |n jur de 50 de persoane au discutat pe blog despre forma, fondul, modul de redactare [i de structurare a mesajului sau despre modul de adresare; abia pe

la mijlocul discu]iilor cineva a f=cut o observa]ie [i asupra gre[elilor gramaticale, de sintax= [i de stil din mesaj. Ceva mai t`rziu intr= \n discu]ie chiar semnatarul textului, din postarea c=ruia redau dou= fragmente: “Am avut o surpriza placuta sa constat ca mi-ai publicat mailul meu, cu titlu de lectie atat pentru mine cat si pentru altii. In urma atator critici, doresc totusi sa ma apar... ...(se ap=r=)...

Nu comentez criticile la adresa structurii textului, a gramaticii sau de ce am utilizat cuvinte de genul “sotie’ , mi se pare penibil....”.

De ce scriu despre acest caz? Pentru c= este emblematic pentru Rom`nia de ast=zi, \ntr-un fel dar [i pentru c= a \nceput s= m= oboseasc= r=u aerul de “eu sunt de[tept/ocupat/gr=bit/lene[ [i nu-mi mai pas= de limba rom`n=” cu extinderea fireasc=, dac= \i atragi aten]ia cuiva: “...care-i problema ta?! Bine c= e[ti tu de[tept!...” \n materie de scris [i exprimare public=, pe internet, dar [i \n emisiuni de televiziune sau la radio.

S= explic: am lucrat c`]iva ani buni la agen]ia de pres= MEDIAFAX, un loc unde am citit [i am scris mii de [tiri. |n timp, am c=p=tat o deprindere, “v=d” textul \n diagonal=, nu-i percep \n]elesurile, dar simt, la modul cel mai propriu, fizic, gre[elile, \mi apar ca ni[te distonan]e \ntr-o melodie. |n ultima vreme distonan]ele s-au transformat \ntr-o simfonie cacofonic=, a[a c= am renun]at la bun=voin]= sau la orice dram de \n]elegere [i [terg \ndat=, f=r= s=-l mai citesc, orice mail de acest tip, ocolesc orice pagin= de internet scris= aiurea, orice list= de discu]ii [i orice [tire sau comunicat de pres= cu gre[eli.

Exemple sunt peste tot, \n exprim=ri de

10 BUSINESSmagazin I 29 martie - 5 aprilie 2010

politicieni, \n traducerile filmelor, pe bloguri, pe mesajele care curg pe ecranele televizoarelor (acolo e jale, de-a dreptul) sau pe forumuri.

Cred sincer c= o idee bun=, oric`t de aduc=toare de profit s-ar dovedi [i oric`t de ingenioas= ar fi, nu \nseamn= mare lucru dac= proprietarul ideii nu [tie s= scrie corect \n limba sa. Este un fel de carte de vizit=; cum ar reac]iona, c`t= importan]= ar da domnul X dac= ar primi o carte de vizit= m`njit=, scris= incorect sau f=r= logic=? C`]i bani ar oferi unui ins cu care nu poate comunica? {i nu este vorba aici de rigoare n=t`ng=, cine cite[te pagina asta \n mod constant [tie c= sunt colocvial [i neao[ [i c= \mi plac jocurile de cuvinte, ba [tiu [i aprob p`n= [i chestia aceea cu “limba cea dinamic= [i vie, care se schimb= [i se adapteaz=”. Dar exist=, cred, ni[te limite, elastice, personale, dar limite: g=sesc, pentru vorbirea curent=, mult mai fireasc= exprimarea cu “download” dec`t cu “desc=rcat”, dar nefireasc= folosirea lui “a aplica” pentru o slujb=, \n locul lui “a solicita”; “aplica]i aici” \nseamn=, \n imagina]ia mea, un ins uns cu clei care \ncearc= s= se lipeasc= de perete.

O exprimare corect=, fluent=, plastic=, inteligent=, \ntr-o limb= rom`n= c`t mai corect= este un semn de cultur= [i de respect pentru ceilal]i.

Cum ar reac]iona domnul X dac= eu a-[i scrie ca angajatoriii nar trebui s= primeasc= [i fina]atori s= nu deie banii la rom`ni care nu poate s= ]ie minte ni[te reguli simple de gramatic=? Pentru c= dac= tot am f=cut din limba englez= un “must”, poate ar trebui s= facem din rom`n= un “musai”. n dorin.oancea@businessmagazin.ro

IMOBILIARE

Proverbialul calm al ardelenilor s-a v=zut din plin \n urm= cu o s=pt=m`n=, la deschiderea mallului Atrium din Arad: nicio \nghesuial=, nimic spectaculos, de[i nu s-ar putea zice c= localnicii sunt dezinteresa]i. Desigur, terminarea unui mall pare acum \n sine o victorie; \ntr-o vreme de sc=dere a consumului \ns=, pariurile dezvoltatorului pe mallul ar=dean vor fi dificil de \ndeplinit. de C+T+LIN {TEFANCU

UN MALL ARDELENESC

L

a fel ca [i \n urm= cu [ase luni, Michael Israeli era s=pt=m`na trecut= fericit [i agitat. Dac= atunci era fericit fiindc= era gata structura mallului Atrium Center din Arad, acum avea motiv de bucurie fiindc=, \n sf`r[it, centrul comercial se deschidea. Ca [i toamna trecut=, Israeli, directorul general [i unul dintre ac]ionarii minoritari ai dezvoltatorului, era mul]umit [i dac= se compara cu situa]ia concuren]ilor s=i: Atrium Center e primul mall finalizat \n Arad, ora[ unde fuseser= anun]ate \n total 6-7 centre comerciale, dar numai unul - Armonia - a mai fost deschis, \n prim=vara lui 2008.

“Haide]i s= v= ar=t”, spune managerul [i o ia \nainte, prin coridoarele interne ale mallului,

spre unul dintre birourile administrative de la ultimul etaj. “|i spunem Lacul AFI”, glume[te managerul, ar=t`nd pe geam \nspre un mic iaz \nconjurat de iarb=, pe terenul unde ar fi trebuit s= se construiasc= un alt complex, AFI Palace Arad. Dezvoltatorul ultimului proiect pierduse \ns= cursa finan]=rilor, dup= cum spunea toamna trecut= managerul de atunci al Africa Israel \n Rom`nia.

A fost o curs= cu mul]i competitori, ]in`nd cont c= \n Arad se anun]ase cel mai mare num=r de proiecte comerciale comparativ cu alte ora[e din ]ar=. Nu mai pu]in de cinci complexuri au g=sit amplasament pe strada pe care s-a deschis Atrium Center. C`]iva kilometri mai \ncolo,

12 BUSINESSmagazin I 29 martie - 5 aprilie 2010

\nspre periferia ora[ului, c`]iva muncitori lucreaz= la o cl=dire, Galleria, care ar urma s= fie al doilea mall din ora[, cu termen de finalizare estimat pentru 2011, de[i construc]ia pare s= poat= fi terminat= mai rapid.

Faptul c= a c`[tigat cursa finaliz=rii primului mall din ora[ nu \l face \ns= pe Michael Israeli s= fie mai pu]in agitat dec`t la finele anului trecut. “Nu spun c= totul este roz [i c= este o atmosfer= de basm. Va fi o lupt= [i urm=torul an trebuie s= rezist=m, dar apoi lucrurile vor fi stabile”, crede managerul Atrium Centers.

Dincolo de sc=derea general= a consumului [i a puterii de cump=rare, noul mall va trebui s= se confrunte cu obiceiurile

COMERŢ. NUMĂRUL REDUS AL PROIECTELOR NOI CARE VOR FI GATA ÎN URMĂTOAREA PERIOADĂ AR URMA SĂ DUCĂ LA UN GRAD MAI BUN DE OCUPARE SAU LA ÎMBUNĂTĂŢIREA MIXULUI DE CHIRIAȘI PENTRU PROIECTELE EXISTENTE

locale de consum, diferite fa]= de cele din alte ora[e. Dac= la ultima deschidere a unui centru de acest fel, Sun Plaza din Bucure[ti, c`teva sute de oameni s-au \ngr=m=dit, \ncerc`nd s= intre primii \n noul mall, iar o promo]ie pentru borma[ini a creat haos la deschiderea recent= a unui magazin de bricolaj \n Ia[i, situa]ia a fost cu totul diferit= \n Arad. Cu mai pu]in de o or= \nainte de deschiderea anun]at= a Atrium, traficul pe trotuarul centrului comercial era perfect normal. Dup= t=ierea panglicii, au fost trec=tori care au intrat \n noul mall, dar f=r= \nghesuial=.

“Cred c= mallul va merge”, spune un t`n=r, care adaug= c= iubita sa este v`nz=toare \ntr-un mic magazin din centrul ora[ului unde se v`nd articole de \mbr=c=minte aduse de patron din Germania. Dincolo de num=rul ridicat al acestor magazine mici, dar [i al v`nz=torilor particulari, excursiile de shopping ale locuitorilor din ora[ele aflate \n apropiere de grani]a cu Ungaria sunt un

alt fenomen cu care mallurile locale din zon= au de concurat. “Chiar dac= un ar=dean ar merge de [ase ori pe an la Parndorf (outlet din Austria), am pierde c`teva vizite”, consider= Adina C=linescu, country manager al Atrium Centers. |n plus fa]= de toate acestea, managerii noului mall din Arad mai au o problem=: de[i gradul de \nchiriere este de aproximativ 92%, un procent bun pentru actuala perioad=, aproape o treime din spa]iile magazinelor nu au fost deschise acum, ci mai a[teapt= p`n= \n august. “Dac= am avea deschis acum tot spa]iul \nchiriat, ar fi incredibil, dar e formidabil [i a[a. A fost o lupt= s=-i aducem aici, s= \i convingem s= deschid=”, afirm= Israeli, care adaug= c= pentru unii chiria[i a contribuit [i la cheltuielile de amenajare a spa]iilor.

Inaugurarea centrelor comerciale cu doar o parte din magazine func]ionale, indiferent de gradul de \nchiriere atins, a devenit de altfel un fenomen curent \n ultimul an, explicabil prin resursele financiare mici ale comercian]ilor, care am`n= cu luni de zile investi]iile pentru amenajare, dar [i prin dorin]a de ob]inere a unor chirii mai mici.

“Majoritatea contractelor de \nchiriere au fost semnate \n 2007 [i 2008 [i chiria[ii s-au \ntors s= renegocieze. Uneori, discu]iile pentru un spa]iu de 50 de metri p=tra]i ajung s= dureze luni \ntregi, mai mult dec`t pentru spa]iile de peste 1.000 de metri”, spune Oana Iliescu, codirector executiv al DTZ Echinox, agentul exclusiv de \nchiriere al Atrium Arad.

Consultan]ii imobiliari sper= \ns= c= num=rul redus al proiectelor noi care vor fi gata \n urm=toarea perioad= ar urma s= duc= la un grad mai bun de ocupare sau la \mbun=t=]irea mixului de chiria[i pentru proiectele existente. P`n= la sf`r[itul acestui an ar mai urma s= fie inaugurate Cocor Luxury Store, \n Bucure[ti, Polus Constan]a, dou= parcuri de retail ale BelRom, \n Boto[ani [i Drobeta Turnu-Severin, [i doar un singur mall propriu-zis, Gold Plaza \n Baia Mare.

“Semnalele primite de la retaileri arat= c= ace[tia abia la sf`r[itul lui 2010 [i \nceputul lui 2011 se a[teapt= s= vad= o revigorare a v`nz=rilor. Aceasta ar putea fi una din cauzele pentru care unii comercian]i aleg s= am`ne deschiderea unor magazine noi – chiar dac= rateaz= inaugurarea unor centre comerciale – evit`nd astfel s= func]ioneze pe perioada verii, c`nd v`nz=rile nu se a[teapt= s= fie spectaculoase”, comenteaz= Georgiana Andrei, directorul diviziei de retail din cadrul Colliers International, agentul exclusiv de \nchiriere al Gold Plaza. n

Mulţi au fost, puţini rămași Strada mallurilor, Aurel Vlaicu din Arad, a ajuns să aibă doar două centre comerciale, după trei ani de la primele proiecte anunţate.

ARMONIA Cu Carrefour [i Flanco ca principali chiria[i, centrul comercial, dezvoltat de c=tre RED Management, s-a deschis \n prim=vara lui 2008, la ie[irea din ora[. Proiectul a fost achizi]ionat de c=tre fondul austriac Immoeast.

ATRIUM CENTER Deschis s=pt=m`na trecut=, mallul a f=cut obiectul unei tranzac]ii chiar cu o zi \nainte de inaugurare. Constructorul proiectului, Arcadom, a preluat 50% din proiect, tranzac]ia av`nd o component= de cash de [ase milioane de euro.

GALLERIA Proiectul, dezvoltat de c=tre GTC Rom`nia, este \n faza de construc]ie [i, potrivit ultimelor informa]ii, ar urma s= se deschid= \n 2011.

AFI PALACE Ar fi urmat s= fie amplasat chiar l`ng= Atrium Center. Nu au fost efectuate lucr=ri [i, potrivit unor declara]ii anterioare ale reprezentan]ilor Africa Israel, este luat= \n calcul dezvoltarea unui centru comercial cu magazine de mari dimensiuni.

ATRIUM EUROPEAN REAL ESTATE Dezvoltatorul Militari Shopping Center din Bucure[ti avea \n plan ridicarea unui centru comercial similar [i \n Arad.

29 martie - 5 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 13

RESURSE UMANE

50

%

scăderea pieţei de training în 2009

10

%

scăderea pieţei de training estimată pentru 2010

30

%

scăderea tarifelor practicate de firmele de training în 2009

60

%

scăderea bugetelor de training în 2009

LEC}IA CEA MAI GREA Atunci c`nd oferi servicii care aduc un plus de valoare clientului, dar care nu-s vitale pentru existen]a acestuia, nu te po]i a[tepta s= fii cru]at de criz=.

Au sim]it-o pe pielea lor [i companiile de training, care anul trecut s-au luptat [i pentru ultimul euro din bugetele clien]ilor. de ANA R+DU}+

L

a sf`r[itul anului trecut, c`nd se vorbea despre falimentul uneia dintre cele mai vechi [i mai puternice companii de training [i [coli de management din Rom`nia, CODECS, toate celelalte companii de profil au \n]eles c= traverseaz= o perioad= foarte grea [i c= au gre[it c`nd au luat \n glum= primele semne ale crizei. Dac= unul dintre cei mari era pe marginea pr=pastiei, era clar c= nimeni nu e ferit, iar supravie]uirea nu mai ]ine at`t de experien]= sau renume, ci devine mai degrab= o chestiune de

noroc. “Noi [i majoritatea firmelor de training am f=cut o mare gre[eal= la \nceputul anului trecut: n-am luat criza asta \n serios [i am crezut c= putem merge \n acela[i ritm ca \n 2008, f=r= eforturi suplimentare. A fost o iner]ie de r=u augur”, comenteaz= Costea Dumitrescu, unul dintre fondatorii celei mai mari companii de training, Ascendis.

Acum, Dumitrescu prive[te cu al]i ochi criza [i vrea s= foloseasc= experien]a anului trecut pentru dezvoltarea din anii urm=tori, dar [i pentru implementarea unei politici de costuri mult mai eficiente.

14 BUSINESSmagazin I 29 martie - 5 aprilie 2010

Mul]i dintre clien]ii companiilor de training au renun]at la serviciile firmelor de specialitate [i au ales, \n schimb, s= formeze traineri interni. Nimeni nu se a[tepta s= fie chiar at`t de multe firme care s= fac= o asemenea schimbare, [i cu at`t mai pu]in ca ele s= fie din r`ndul clien]ilor mari, cei ce \n anii trecu]i alocau bugete consistente de training, stimul`nd [i proliferarea companiilor mici de profil.

“Noi am economisit destul de mult la acest capitol \n ultimul an. Am format traineri interni, din angaja]ii BRD, [i am creat centre speciale de training \n u

FOTO: SHUTTERSTOCK

resurse umane companiilor mai mari vorbim deja de afaceri la jum=tatea valorii din 2008, sc=dere provocat= nu doar de reducerea num=rului de zile de training livrate, ci [i de tarife mai mici. Iar asta se \nt`mpl= nu doar \n cazul firmelor mici, ci [i \n cazul juc=torilor care deja au renume \n pia]=. Ascendis, spre exemplu, una dintre companiile cu cele mai mari tarife din pia]=, a ajuns s= cear= \ntre 1.000 [i 2.000 de euro pentru fiecare zi de training livrat=, \n condi]iile \n care \n 2008 pre]urile erau cu 30% mai mari, [i s= aib= \n agend= cu 400 de zile de training mai pu]in dec`t \n 2008. Suficient de mult c`t s=-i pun= pe g`nduri pe cei care, p`n= nu de mult, COSTEA DUMITRESCU, ASCENDIS vindeau cursuri “f=r= s= se str=duiasc= prea mult”, dup= cum spune Dumitrescu.

Nu sunt \ns= mul]i cei ce le pl`ng de mil= furnizorilor de training. Faptul c= s-au bazat ]ar=, \ntregul proces fiind acum complet exclusiv pe metoda cea mai simpl= de a face internalizat. Am redus costuri mari”, spune Adela Jansen, directorul executiv de bani - contracte cu companii locale - nu le-a oferit un scut suficient de puternic pe vreme resurse umane al BRD. de criz=. A fost un risc pe care [i l-au asumat La fel ca BRD au procedat [i multe alte \n mod con[tient. Mai aveau o variant= companii, iar efectul s-a v=zut imediat - implicarea \n proiecte pentru atragerea de - firmele mari de training au fost nevoite, la fonduri europene pentru resurse umane, r`ndul lor, s= reduc= din cheltuieli, s= scad= tarifele [i s= opreasc= expansiunea, iar firmele mai ales c= era vorba de aproximativ patru miliarde de euro, destinate special acestui mici au \nceput s= \nchid= afacerea. “Multe scop, deci de un resort suficient de consistent din firmele mici lucrau cu un singur client pentru a crea rezerve de criz=. Numai c=, din tot anul, iar asta era suficient pentru c=, de moment ce din ace[ti bani a fost absorbit cele mai multe ori, nu erau mai mult de doi p`n= acum mai pu]in de 5%, este destul de angaja]i. Dac= acel client a disp=rut sau [i-a clar c= interesul a fost destul de mic. Mai grav \njum=t=]it bugetul, businessul firmei de este c= vorbim, p`n= la urm=, de bani mul]i training a disp=rut”, afirm= Octavian Panti[, pierdu]i \n v`nt - \n mod realist, nu mai avem managing partner al TMI. mari [anse de a primi mai multe fonduri Pe de alt= parte, unii oameni din pia]= spun c= aceasta este [i o “cur=]ire” a pie]ei, \n europene dec`t am luat p`n= acum, ]in`nd cont c= termenul limit= de acordare este 2013, condi]iile \n care, peste noapte, ap=reau noi iar procesul este destul de anevoios, de la nume care se promovau ca traineri. crearea proiectelor la evaluarea lor, aprobare Clien]ii cei mai rezisten]i, \n schimb, [i, \n cele din urm=, primirea banilor. {i nici au fost cei din industria farmaceutic=: ei speciali[ti prea mul]i \n proiecte europene au continuat s=-[i specializeze angaja]ii nu sunt, motiv pentru care aplica]iile se cu traineri externi, iar semnalele de la deruleaz= \ntr-un ritm destul de lent.Ascendis \nceputul anului arat= c= vor reveni [i clien]ii din sectorul bancar - o veste excelent= a fost una dintre cele mai active prezen]e din pia]= la acest capitol - a \nceput s= pentru firmele de training, \n condi]iile promoveze proiectele cu finan]are european= \n care bugetele alocate de ace[tia au fost \nc= de c`nd a fost anun]at programul. La \ntotdeauna mari. La fel cum fac c`nd stabilesc bugetele de publicitate, [i \nainte de sf`r[itul lui 2008 a lansat un proiect destinat managerilor [i angaja]ilor din \ntreprinderile a-[i calcula bugetele de training, companiile mici [i mijlocii, cu o finan]are de aproximativ tatoneaz= pia]a - vor s= vad= mai \nt`i dac= pre]urile au mai sc=zut, c`t pot continua f=r= dou= milioane de euro, din care 95% erau nerambursabili, iar 5% erau suporta]i s= investeasc= din nou [i ce face concuren]a. de companie. Cu ace[ti bani, Ascendis Teoretic, \n lunile imediat urm=toare, furnizeaz= programe de specializare firmelor lucrurile ar trebui s= se clarifice. Dar care au nevoie de a[a ceva [i vor s= fac= parte experien]a practic= a ultimului an arat= c= din proiect. “S-au \nscris \n program 160 de nimic nu mai este sigur [i cea mai prudent= firme din toat= ]ara, majoritatea din pie]ele strategie e s= te a[tep]i la ce e mai r=u. de servicii cu valoare ad=ugat= mare, IT&C, Dac= \n cazul firmelor mici de training produc]ie [i turism. P`n= acum, 80 dintre se discut= de ie[iri din pia]=, \n cazul

„S-AU DUS VREMURILE C~ND SE VINDEAU TRAININGURILE DOAR A{A, DE DISTRAC}IE, CA S+ MAI IMPULSION+M PU}IN ANGAJA}II.”

16 BUSINESSmagazin I 29 martie - 5 aprilie 2010

aceste firme au beneficiat de training, iar restul urmeaz= pe parcursul anului, pentru c= mai avem de tras jum=tate din bani, adic= \nc= un milion de euro”, afirm= Costea Dumitrescu. |n momentul de fa]=, acesta este unul dintre cele mai importante proiecte pentru Dumitrescu, care, dup= mai bine de zece ani de experien]= \n pia]=, \ncepe u[or-u[or s=-[i preg=teasc= exit-ul. C`nd va fi acesta [i \n func]ie de ce va fi decis? “Cred c= o s= plec atunci c`nd dependen]a firmei de mine [i a mea de ea nu va mai fi at`t de mare”, r=spunde Dumitrescu. Nu pare \ns= foarte sigur c= este preg=tit s= se rup= de firma pe care a fondat-o \mpreun= cu Adrian Stanciu, a[a c= propune o solu]ie de compromis - “a[ vrea, totu[i, ca plecarea mea s= nu \nsemne c= \mi voi lua m`na de pe firm=, ci s= r=m`n ca un consultant extern”. Mai a[teapt=, totu[i, m=car cinci ani - s= treac= perioada grea, compania s= se repun= pe picioare, iar lucrurile s= reintre \ntr-un circuit lin.

Deocamdat=, a ie[it la v`n=toare de clien]i.

A[a \[i [i scuz= \nt`rzierea de zece minute la interviul stabilit cu BUSINESS Magazin: “Am avut o \nt`lnire. Sunt mult mai multe dec`t anul trecut, deci \n]eleg c= lucrurile \ncep s= se mi[te”. n

VIDEO Martin Macha, partener Mercer pentru Europa Central= [i Orientul Mijlociu, spune c= Rom`nia continu= s= fie o destina]ie atractiv= pentru expa]i. Cu toate acestea, va urma o perioad= \n care at`t companiile c`t [i angaja]ii vor trebui s= \[i modifice viziunea asupra businessului.

Afla]i mai multe despre schimb=rile de pe pia]a muncii \ntr-un material video pe www.businessmagazin.ro

S+N+TATE

BOLI DE PRIM+VAR+ 1 aprilie aduce noi schimb=ri \n via]a pacien]ilor: f=r= p=c=leal=, bolnavii vor trebui s= dea mai mul]i bani pe medicamente. Nici companiile farmaceutice nu scap= de ve[tile proaste: au parte de pre]uri minime europene, supratax= pentru orice v`nzare de medicamente, iar banii pentru decontarea re]etelor ar putea veni abia dup= un an de zile. de R+ZVAN MURE{AN

N

oul contract-cadru al Casei Na]ionale de Asigur=ri de S=n=tate prevede, dincolo de actualizarea pre]ului medicamentelor la un curs valutar de 4,25 lei, fa]= de 4 lei, cel folosit \n 2009, [i modificarea pre]ului de referin]= al compensatelor \n func]ie de costul substan]elor con]inute de medicament, unele dintre ele foarte scumpe. Cu alte cuvinte, va fi compensat doar cel mai ieftin produs din fiecare clas= terapeutic=. “Aceasta de[i, de exemplu, de[i se adreseaz= finalmente acelora[i afec]iuni, zece produse ale unei clase terapeutice au efecte diferite”, afirm= \ngrijorat= farmacista Ioana Cacovean.

Pre[edintele Patronatului Farmaci[tilor din Rom`nia consider= c= noua metod= de compensare va pune \n dificultate [i cadrele medicale, care nu vor mai [ti dac= s= recomande un medicament adresat precis afec]iunii respective [i pentru care pacientul ar pl=ti sau, dimpotriv=, unul ieftin, dar mai pu]in specific pentru o anumit= boal=. “Fie c= este mai scump sau mai ieftin, fiecare produs are o reactivitate individual=, iar compensarea celui cu pre]ul cel mai mic va introduce o confuzie generalizat= \n sistem”, crede Cacovean, ad=ug`nd c= exist= situa]ii c`nd starea pacien]ilor se poate agrava din astfel de cauze sau altele

18 BUSINESSmagazin I 29 martie - 5 aprilie 2010

c`nd pacientul s= cread= c= doctorul i-a gre[it tratamentul.

Medicii sunt de p=rere c=, pe l`ng= cre[terea de circa 6% venit= din actualizarea cursului leu-euro, m=sura compens=rii va duce la plata din partea pacien]ilor a unor sume chiar [i de nou= ori mai mari pentru anumite afec]iuni, \ntruc`t medicamentele alt= dat= compensate cu 50-90% vor fi pl=tite integral. Aceasta se va \nt`mpla dac= proiectul de contract-cadru al Casei Na]ionale de Asigur=ri de S=n=tate va fi aprobat de Guvern. Rodica T=n=sescu, pre[edintele Asocia]iei Medicilor de Familie din Rom`nia, sus]ine c= idealul de la care ar trebui s= se porneasc= ar fi cel de

FOTO: SHUTTERSTOCK

a-i putea oferi pacientului cele mai bune medicamente. “Dec`t s= fim expu[i la un plafon din partea Casei at`t la farmacie, c`t [i la medicul de familie, mai bine am face o list= cu medicamente disponibile oric=rui tip de afec]iune”, sus]ine medicul, ad=ug`nd c= pacientul nu ar trebui s= sufere din cauza deciziilor statului, \ntruc`t deja pl=te[te contribu]ii la sistemul de s=n=tate.

T=n=sescu consider= c= statul trebuie s= \[i asume incapacitatea de a putea asigura serviciile medicale, \ntruc`t “a ne face c= d=m medicamente mi se pare o p=c=leal=”.

George Haber, pre[edintele Societ=]ii Na]ionale a Medicilor de Familie, afirm= c= m=sura vine pe un fond de limitare a posibilit=]ilor financiare ale pacientului: “Neav`nd acela[i grad de compensare pentru medicamentele pe care obi[nuiam s= le prescriem, exist= riscul s= schimb=m programele terapeutice ale pacien]ilor, iar acolo unde nu este posibil, ace[tia vor pl=ti de cinci-[ase ori mai mult pentru medicamentele pe care le luau p`n= acum”.

Problemele cele mai mari apar \ns= la cei ce depind de un tratament fix, dintre care unii vor fi \n pericol s= nu-[i mai permit=

Noul contract-cadru care ar urma s= intre \n vigoare la 1 aprilie prevede o men]inere a termenelor de plat= pentru medicamentele compensate [i o dublare pentru medicamentele din programele na]ionale. Astfel, dac= \n prezent ele se pl=tesc la 90 de zile, conform contractului, \n viitor farmaciile vor primi banii pentru medicamentele eliberate abia dup= 180 de zile. Popescu remarc= faptul c= exist= deja companii care au \nceput s= reduc= livr=rile de medicamente c=tre Rom`nia, \ntruc`t pre]ul minim european, al=turi de suprataxarea produc=torilor cu o sum= de 511% din v`nz=rile de medicamente pe baz= de re]et= (“clawback”) [i de prelungirea termenelor de plat= vor crea premisele ca ]ara noastr= s= se transforme \ntr-o rut= de tranzit, \n care medicamentele s= ajung= pentru a fi exportate \n alte ]=ri unde pre]urile sunt mult mai ridicate. “Am v=zut multina]ionale mai atente [i aplic`nd diverse mecanisme pentru a-[i restr`nge v`nz=rile, ceea ce, evident, afecteaz= [i pacien]ii”, sus]ine oficialul A&D Pharma.

Salvarea ar putea veni tot din partea statului, care ar putea finan]a suplimentar u

ROBERT POPESCU A&D PHARMA

“Din informa]iile pe care le avem [i din discu]iile cu autorit=]ile, banii colecta]i din taxa pe viciu nu s-au \ntors niciodat= \n buget”

PUBLICITATE

7,7% sc=derea volumului de medicamente consumate \n ianuarie 2010, comparativ cu ianuarie 2009 (sursa CEGEDIM) doctoriile. Speciali[tii estimeaz= c= unii dintre bolnavi vor renun]a la tratament, \n timp ce al]ii se vor adresa mai mult spitalului, unde cheltuiala cu pacientul este [i mai mare. “Perspectivele nu sunt cele mai roz, iar m=surile sunt tot mai mult \n defavoarea pacientului”, sus]ine medicul George Haber.

C`t despre companiile care activeaz= \n domeniu, nici aici lucrurile nu stau prea bine. “G`ndi]i-v= doar la perspectiva pe care ar avea-o [eful unei multina]ionale farma care, uit`ndu-se \nspre Rom`nia, vede pre]uri minime europene, tax= pentru orice v`nzare de medicamente, riscuri de export paralel [i bani pe re]ete care vin cel pu]in dup= opt luni de la eliberarea \n farmacii”, sus]ine directorul A&D Pharma, Robert Popescu, apreciind c= dac= m=surile de acest fel vor continua, Rom`nia va avea probleme de percep]ie din partea investitorilor \n zona de s=n=tate.

29 martie - 5 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 19

s=n=tate

total 240

Momentul c`nd pacientul vine cu re]eta \n farmacie

ZILE

+15

Termenul legal de plat= dup= care se face decontarea

ZILE

Cum se compensează medicamentele

+180 ZILE

Perioada de la eliberarea medicamentului p`n= la \nchiderea lunii calendaristice

După ce printr-o decizie a Guvernului aprobată la începutul lunii octombrie 2009, termenele de plată pentru medicamentele compensate s-au prelungit de la 90 de zile la 180 de zile și de la 60 la 90 de zile pentru produsele din programele naţionale, din aprilie am putea asista la o egalizare la 180 de zile a plăţii pentru toate tipurile de medicamente. Totuși, banii ajung în farmacii și mai târziu, chiar și la opt luni distanţă de la momentul în care eliberează un medicament.

+15

Perioada de validare a re]etelor

ZILE

+30 ZILE

DOSAR

Afla]i mai multe despre noile m=suri adoptate de Ministerul S=n=t=]ii dintr-o galerie foto disponibil= pe www.businessmagazin.ro

Perioada din momentul \nchiderii lunii p`n= ce Casa prime[te re]etele

sistemul prin intermediul unei rectific=ri bugetare, probabil \n a doua parte a anului. |n lipsa acesteia, mai ales c= veniturile colectate la buget \n primele dou= luni ale anului sunt sub a[tept=ri, exist= posibilitatea ca datoriile din a doua jum=tate a anului s= fie rostogolite pentru anul urm=tor. Situa]ia nu ar fi nou=, \ntruc`t a[a s-a \nt`mplat [i la jum=tatea anului trecut. Efectul ar fi o dublare a termenelor de plat=, de la 180 de zile la 360, ceea ce, din perspectiva companiilor din pia]=, “ar fi un efect foarte, foarte, foarte dificil de controlat”, conform lui Popescu. “}inem minte c= anul trecut, atunci c`nd sau extins termenele de plat= - [i acest lucru s-a \nt`mplat retroactiv - farmaciile s-au confruntat cu mari probleme, pentru c= timp de trei luni de zile nu au primit niciun ban de la Cas=”, remarc= reprezentantul

20 BUSINESSmagazin I 29 martie - 5 aprilie 2010

A&D Pharma, specific`nd c= o farmacie din Rom`nia \[i ia 80-90% din v`nz=ri din acest tip de medicamente, deci banii respectivi \i sus]in existen]a.

La momentul respectiv, neexist`nd lichidit=]i, au ap=rut presiuni pe sectoarele de distribu]ie [i pe produc=tori, \ns= problema cea mai mare a fost c= farmaciile au avut probleme cu cheltuielile curente, nu doar cu cele pentru furnizori, iar unele dintre ele au ajuns \n faliment. “Dac= ne vom confrunta cu \nc= o extindere a termenelor de plat= \n acela[i mod abrupt [i retroactiv cum s-a \nt`mplat \n septembrie 2009, eu estimez probleme semnificative \n pia]=”, spune directorul A&D Pharma, admi]`nd c= farmaciile nu mai au cum s= supravie]uiasc= \nc= [ase luni f=r= bani de la Cas=. “Dac= autorit=]ile \n domeniu

„PERSPECTIVELE NU SUNT CELE MAI ROZ, IAR M+SURILE VIN TOT MAI MULT |N DEFAVOAREA PACIENTULUI.” GEORGE HABER, PREȘEDINTELE SOCIETĂŢII NAŢIONALE A MEDICILOR DE FAMILIE

se g`ndesc cumva la aceast= posibilitate - [i exist= informa]ii neoficiale c= m=sura extinderii termenelor este serios analizat= -, am un singur mesaj: trebuie s= discut=m c`t mai cur`nd cu autorit=]ile [i cu b=ncile pentru a asigura refinan]area din surse private a acestor datorii pe care statul nu le mai poate pl=ti \n [ase luni de zile.”

Petru Cr=ciun, directorul general al Cegedim, companie de studii [i analize de pia]= specializate privind industria de \ngrijire a s=n=t=]ii, observ= c= neintroducerea unor penalit=]i dac= sistemul public nu respect= termenele de plat= asumate prin contract este principalul mijloc prin care acest tip de conduit= este practic \ncurajat s= se perpetueze. “Lipsa acestora \mpiedic= sectorul privat s= finan]eze la un cost normal sistemul public care, din motive mai mult sau mai pu]in \ntemeiate, nu reu[e[te s=-[i achite obliga]iile financiare la timp. Pentru cei ce doresc finan]are la cost zero, cred c= interlocutorii cei mai potrivi]i sunt cei din sectorul bancar, nu din cel de s=n=tate”, sus]ine Cr=ciun, observ`nd c= termenele de plat=, diferite \ntre tratamentele sus]inute de programele na]ionale [i tratamentele

curente, sunt \n realitate un efect secundar al incapacit=]ii de a asigura finan]area tratamentelor obi[nuite.

Important este ca CNAS s=-[i asume obliga]ia pl=]ii unor penalit=]i dac= \nt`rzie plata fa]= de termenul actual, adaug= [i Robert Popescu. “Procesul de refinan]are privat= ar putea fi stimulat de aceste penalit=]i pe care le-ar pl=ti Casa, ca s= evit=m punerea \n pericol a \ntregului sistem de s=n=tate”, spune directorul A&D Pharma. Potrivit Cegedim, nivelul actual estimat al datoriilor dep=[e[te jum=tate de miliard de euro.

O solu]ie ce se prefigureaz= este cea a colect=rii fondurilor prin noi taxe. Cea pe fast-food [i coplata pentru serviciile medicale par a fi doar primele propuneri din setul preg=tit de Guvern. Robert Popescu replic= \ns= c=, dac= se va aplica taxa pe fast-food, dup= principiul celei pe viciu, este foarte important s= existe garan]ia c= ace[ti bani ajung totu[i la bugetul s=n=t=]ii: “Din informa]iile pe care le avem [i din discu]iile cu autorit=]ile, banii colecta]i din taxa pe viciu nu s-au \ntors niciodat= \n buget”. n PUBLICITATE

REPORTAJ

BUNC+RUL Niciun dezastru de propor]iile celui din Haiti nu ar reu[i s=-l d=r`me. |n caz de cutremur, incendiu sau inunda]ie, un centru de date este printre locurile cele mai sigure pentru informa]iile pre]ioase ale unei institu]ii. Am reu[it, recent, s= intr=m \ntr-o asemenea fort=rea]=. de ANCA ARSENE-B+RBULESCU

P

rin fa]a cl=dirii care ascunde bunc=rul de date din Bucure[ti al Romtelecom p=[esc zilnic cel pu]in c`teva sute de trec=tori, f=r= nicio b=nuial= despre ce se \nt`mpl= \n spatele gardurilor \nalte.

E de ajuns \ns= doar s= te apropii ca s=-]i dai seama c`t de securizat este perimetrul.

Trei paznici \mbr=ca]i \n uniform= ne \nt`mpin= [i ne iau imediat la \ntreb=ri [i, probabil, ni[te perechi de ochi ne urm=resc atent din spatele vreunui panou cu multe ecrane, pe care sunt difuzate \n timp real imaginile filmate de camerele de supraveghere. Apoi, semn c= am trecut testul, poarta se deschide pe jum=tate [i suntem l=sa]i s= intr=m \n incint=.

Pu]ini trec cu regularitate acest prag, mai ales c= uria[ul “motor” din spate func]ioneaz= cu control la distan]=, iar la nevoie exist= personal IT specializat gata s= ajung= \n cel mult jum=tate de or= la fa]a locului, a[a c= vizita noastr= li se pare cel pu]in neobi[nuit=. Camere de luat vederi sunt peste tot, suficiente \nc`t s= poat= fi urm=rit= \n orice moment fiecare mi[care din orice \nc=pere, dup= cum spune C=t=lin Dumitrescu, managerul CyberHost, cum este numit centrul de date. La sistemul de securitate se adaug= o serie de senzori de proximitate [i de mi[care. La intrare exist= o perdea de

infraro[u, prin care se contabilizeaz= num=rul persoanelor care intr= [i ies din zona de securitate a cl=dirii, iar u[ile sunt \nchise cu yale electromagnetice.

Toate aceste m=suri de siguran]= sunt necesare oric=rui bunc=r de date, pentru c= pe serverele aflate \n interior sunt stocate, cel pu]in \n dou= exemplare, informa]ii confiden]iale ale clien]ilor, de la baze de date [i p`n= la documente interne. |n principiu, \n jur de 100 de clien]i din r`ndul b=ncilor,

AFACERILE CU CENTRELE DE DATE - O PIA}+ ESTIMAT+ LA PESTE 10 MILIOANE DE EURO - AU EXPLODAT |N ROM~NIA |N ULTIMII TREI ANI al operatorilor telecom sau al companiilor auto, la care se adaug= alte c`teva mii sau chiar zeci de mii de firme mici, \ncredin]eaz= Romtelecom date sensibile care, dac= ar ajunge pe m`ini gre[ite, ar putea aduce prejudicii financiare consistente. A[a se explic= [i faptul c= din [irurile de dulapuri negre se disting pe alocuri unele \ncuiate \ntre gratii, iar cheia exist= \n dou= exemplare, la client [i la specialistul IT care se ocup= de acel client.

“Factorul uman este cea mai mic= dintre probleme, prin compara]ie cu factori precum c=deri de curent, incendii sau cutremure”,

22 BUSINESSmagazin I 29 martie - 5 aprilie 2010

precizeaz= George Makowski, directorul executiv comercial pentru segmentul clien]ilor de business din cadrul Romtelecom.

CyberHost este legat la dou= surse separate de curent, din col]uri diferite ale Capitalei, primele dou= \nc=peri ale cl=dirii fiind tocmai cele care ad=postesc infrastructura de energie electric=. Prin absurd, dac= ambele re]ele ar fi afectate, centrul de date ar func]iona pe baterii, care pot men]ine sistemul p`n= la 30 de minute, timp \n care pornesc generatoarele de rezerv=, func]ionale pe baz= de combustibil chiar [i c`teva zile.

“Consumul este oricum mare, motiv pentru

FOTO: CRISTINA NICHITU{

SLIDESHOW

Afla]i mai multe despre modul cum arat= centrul de date al Romtelecom [i cele mai mari centre de date din lume dintr-o galerie foto disponibil= pe www.businessmagazin.ro

ac]ioneaz= \n consecin]=, fiind programat \n acest sens. “Stingerea se face cu un gaz care rarefiaz= con]inutul de oxigen din aer [i stinge focul”, explic= Dumitrescu.

C`t \n ce prive[te un cutremur, vibra]iile provocate de undele seismice nu ar clinti serverele din cl=dire, instalate pe supor]i antiseismici vizibili sub podeaua fiec=rei \nc=peri unde se afl= [i c`te 100 de kilometri de cablu, deplas`ndu-se astfel \n func]ie de undele de [oc. “Este cel mai sigur loc unde se poate afla cineva \n caz de cutremur”, spune Makowski, f=c`nd referire at`t la centrul din Bucure[ti, c`t [i la celelalte dou= din Bra[ov (\nfiin]ate din cauza faptului c= Bucure[tiul este situat \n zon= cu risc seismic mai ridicat), care num=r= \n total peste 1.000 de metri p=tra]i. Aflate \ntr-o zon= cu grad de seismicitate redus, centrele din Bra[ov asigur= continuitatea activit=]ii inclusiv \n caz de dezastru natural.

P`n= nu de mult, centrele de date erau privite cu reticen]= de managerii care considerau c= ar sc=pa de sub control un server [i informa]iile de pe el dac= l-ar externaliza. “|n urm= cu trei ani, centrul de date era aproape gol. Acum, dac= ar trebui s= mai strecur=m \nc= 10 dulapuri de echipamente, n-am avea unde”, afirm= Makowski. Printre r`nduri, managerul las= de \n]eles c= pia]a centrelor de date, estimat= de mai mul]i speciali[ti la peste 10 milioane de euro, s-a extins rapid din 2007 \ncoace, pe m=sur= ce companiile au PROTEC}IE SCUMP+ priceput c= astfel \[i pot recupera datele \n caz de dezastru. Iar argumentul ]ine Centrele de date de la Romtelecom au costat probabil [i de costuri: o re]ea intern= c`teva zeci de milioane de servere, care s= acopere necesit=]ile de euro de electricitate [i ventila]ie, plus echipamentele [i tehnologia necesare, este mai costisitoare dec`t externalizarea ei c=tre o companie specializat=. care insist=m pe eficientizare. Am tot citit Acelea[i motive \mping acum despre tendin]ele de a r=ci centrele de date Romtelecom s= ia \n calcul inaugurarea folosind v`nt polar sau de a alimenta prin a \nc= unui centru de date. “Centrul din for]a valurilor. Pare o glum=, dar nu este. |n Capital= este \n propor]ie de 98% ocupat”, Bucure[ti nu putem \ns= folosi asemenea justific= Makowski planurile pentru un resurse naturale”, spune Dumitrescu, nou centru de date, mai mare dec`t cel din Pe de alt= parte, exist= senzori de Bucure[ti. Investi]ia va fi [i ea probabil c=ldur= distribui]i, \n fiecare \nc=pere, mai mare fa]= de cea ini]ial= de la centrul pentru a p=stra temperatura constant= bucure[tean, la care s-au ad=ugat o serie a[a \nc`t s= poat= fi evitat din timp un de cheltuieli ulterioare ce au ridicat eventual incident. Orice varia]ie de investi]iile companiei \n centre de date c=ldur= mai mare de 5 grade Celsius pe la ordinul milioanelor de euro. {i p`n= or= sau dep=[irea intervalului de 20-25 la urm=, s= g=se[ti un un loc sigur, cu de grade este considerat periculos. O acces la mai multe surse de electricitate, varia]ie brus= de temperatur= corelat= departe de zone inundabile, depozite de cu senzorii de fond duce la declan[area automat= a alarmei de incendiu, moment combustibil sau aeroporturi, dar nu [i de celelalte comunica]ii, nu e chiar floare la \n care sistemul de securitate din cl=dire constat= care este natura evenimentului [i ureche. n

29 martie - 5 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 23

COVER STORY

Sindromul

grecesc PE LA COLŢURI SAU PRIN COMENTARIILE LA ARTICOLELE DIN PRESĂ, IDEEA UNEI PARALELE ÎNTRE SITUAŢIA ECONOMICĂ A GRECIEI ȘI CEA A ROMÂNIEI ȘI-A FĂCUT LOC TREPTAT, DE LA SIMPLELE REFLECŢII DESPRE BALCANICI ȘI BALCANISM ȘI PÂNĂ LA PREVIZIUNI CATASTROFICE DESPRE FALIMENTE NAŢIONALE. SUNTEM ÎN PERICOL SĂ AJUNGEM CA GRECIA? SAU, POATE ȘI MAI CORECT, CÂT SENS ARE SĂ NE PUNEM O ASEMENEA ÎNTREBARE?

DE CRENGUŢA NICOLAE, DORIN OANCEA

FOTO: REUTERS

cover story

E LA ZERO LA 50% ȘANSE.

“Cred c= este o chestiune de timp p`n= s= ajungem \n situa]ia Greciei. {ase, opt, 12 luni. Suntem de fapt deja \n situa]ia lor, statul este falit”, sus]ine Radu Meric=, pre[edintele Camerei de Comer] [i Industrie Rom`no-Germane, cel care a condus timp de cinci ani afacerile lui Ion }iriac. Radu Meric= g=se[te multiple n 1979 ap=rea pe ecrane filmul “Sindromul chinezesc” despre un asem=n=ri \ntre Rom`nia [i Grecia: “Suntem exact ca [i Grecia. Sunt practic acelea[i accident la o central= nuclear= american=; titlul este o metafor= condi]ii: corup]ie mare, eficien]a creditelor e despre consecin]ele accidentului mic=, banii se duc prin tot felul de paradisuri fiscale [i nu se \ntorc, al=turi de o ineficien]= - miezul reactorului, topit, poate traversa fiscal= la nivel institu]ionalizat. Singurul globul p=m`ntesc [i poate ajunge \n China. nostru avantaj, fiindc= am avut mereu un Lansat cu numai dou= s=pt=m`ni \nainte rating de ]ar= slab, este c= nu suntem la fel de de accidentul de la Three Miles Island, “China Syndrome” a devenit un blockbuster \ndatora]i ca ei - la nivel personal [i la nivel de ]ar=”. premonitoriu. F=c`nd o analogie, ne putem La polul opus se situeaz= R=svan Radu, \ntreba ast=zi \n ce parte a Europei poate CEO [i pre[edinte executiv al UniCredit ie[i materia topit= \n care s-a transformat }iriac Bank, care consider= c= o asemenea economia Greciei? |n Bulgaria, Rom`nia sau tem= nici m=car nu merit= discutat=, \ntruc`t Serbia, ca state cu investi]ii grece[ti [i cu o prezen]= notabil= a b=ncilor elene, sau poate deosebirile dintre situa]iile celor dou= economii sunt mult prea mari. “Chiar refuz s= \n Fran]a ori Germania, ]=ri cu expunere comentez pe o astfel de tem=”, spune el. “Nu mare la datoria Greciei? exist= niciun risc ca Rom`nia s= ajung= \n BUSINESS Magazin a \ntrebat o serie situa]ia Greciei. Parametrii macroeconomici de manageri, anali[ti [i economi[ti despre sunt cu totul al]ii, iar noi avem \n plus [i [ansele ca Rom`nia s= repete, \n contextul garan]ia FMI”, afirm= bancherul. Acordul crizei economice, scenariul grecesc. Este cu FMI a oferit Rom`niei nu numai un un subiect care isc= reac]ii puternice, cam instrument de protejare a rezervei valutare [i \n felul \n care reac]ionau cei \ntreba]i, \n implicit a monedei, ci [i credibilitate fa]= de toamna anului 2008, despre posibilitatea ca investitori [i un cadru extern de monitorizare Rom`nia s= resimt= criza economic= care str`ns= a politicilor interne, de care Grecia trecea atunci oceanul, din Statele Unite a fost lipsit=, ceea ce a [i permis Atenei s= spre Europa. Situa]ia Greciei, un stat cu care scape cheltuielile de sub control [i s= recurg= avem leg=turi economice puternice - b=nci, investitori, rela]ii comerciale, francize, turism la prezentarea pentru Bruxelles a unor date - a generat la Bucure[ti at`t dezbateri, c`t [i un statistice nereale privind deficitul bugetar. |n zona unui optimism relativ rezervat val de temeri - ar putea ajunge [i Rom`nia \n se afl= avocatul Carmen Peli, partener aceea[i situa]ie? Nu este vorba de repetarea \n cadrul firmei de avocatur= Peli Filip, unui anume scenariu de \ndatorare sau de Iulian Stanciu, directorul companiei de raportarea la Bruxelles de date eronate, ci de retail online e-Mag, sau Alexandru Lupea, posibilitatea ca statul s= ajung= \n situa]ia partener al PricewaterhouseCoopers. “Nu s= nu mai poat= s= \[i finan]eze bugetul, sistemul de s=n=tate [i cel de pensii din cauza suntem \n situa]ia Greciei [i nici nu avem cum s= ajungem acolo. Grecia a ascuns administr=rii fiscale defectuoase. Mai poate fi vorba de o economie \n letargie, incapabil= informa]ii financiare care nu puteau fi intuite. Cred c= nu putem suspecta guvernul s= \[i revin= din cauza lipsei de resurse nostru de fraud=, cu at`t mai mult cu c`t pentru investi]ii, de sc=derea consumului [i au fost [i negocieri cu FMI \n cursul anului a investi]iilor sau chiar de tulbur=ri sociale iscate de nemul]umirile salaria]ilor bugetari trecut; oamenii de acolo sunt suficient de competen]i pentru a \n]elege datele care nu-[i primesc banii sau \[i v=d lefurile economice [i contextul”, spune Carmen Peli. diminuate.

26 BUSINESSmagazin I 29 martie - 5 aprilie 2010

GABRIEL BIRIȘ Biriș Goran

“Cu actuala clas= politic= nu cred c= avem [anse s= dep=[im aceast= situa]ie.

Se fur= prea mult. Probabil ar trebui constr`n[i cumva, nu [tiu cum, s= avem un guvern de speciali[ti”

53 MILIARDE DE EURO

suma pe care trebuie s= o \mprumute Grecia \n 2010

Erori și omisiuni Dacă estimarea Băncii Centrale Europene are în vedere o reducere a deficitului bugetar al Greciei sub 3% din PIB până în 2012, datoria publică a ţării este așteptată să crească și la anul, la un nivel dublu faţă de maximul admis pentru un stat membru al zonei euro.

CREȘTERE REALĂ A PIB (%)

2008

2009

2010

2011

2012

2

-1,2

-0,3

1,5

1,9

0,7

-4

1

2,1

2,3

-7,7

-12,7

-8,7

-5,6

-2,8

-2

-6,2

-6,6

-5,2

-3,9

99,2

113,4

120,4

120,6

117,7

69,4

78,7

83,9

86,5

87,3

GRECIA

ZONA EURO

BALANŢA BUGETULUI (% PIB)

GRECIA

ZONA EURO

DATORIE PUBLICĂ (% PIB)

GRECIA

ZONA EURO

SURSA: BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ, BULETIN MARTIE 2010; PENTRU GRECIA, ULTIMA REVIZUIRE A CIFRELOR A FOST FĂCUTĂ ÎN IANUARIE 2010. PENTRU ZONA EURO, ULTIMA REVIZUIRE DATEAZĂ DIN OCTOMBRIE 2009, PE BAZA RAPORTĂRILOR PREZENTATE DE ŢĂRILE MEMBRE ȘI A CALCULELOR BCE.

„Vorbim despre două ţări diferite aflate în stadii diferite de dezvoltare. Nu avem nici același regim monetar, nici aceeași forţă a sindicatelor.“ GILDA LAZĂR, JTI

29 martie - 5 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 27

cover story Estimări de la Bruxelles Complexitatea comparaţiilor care se pot face între economiile europene exclude orice fel de tratare în grup sau lipsită de nuanţe a situaţiei din UE. Spre a ilustra nu numai diferenţele dintre România și Grecia, dar și cum se situează ele faţă de economiile cu care au fost cel mai frecvent comparate, am ales cinci ţări din zona euro și cinci ţări din afara ei, așa cum apar ele în prognoza de toamnă a Comisiei Europene din noiembrie 2009.

ŢĂRI DIN ZONA EURO Variaţie PIB (%)

Grecia

România Polonia Ungaria Bulgaria Letonia

4 3

1 0,5 0 -0,5 -1

2 1 0 -1 -2 -3

-1,5

-4

-2

-5

160

90

140

80

120 100 80 60

Balanţa bugetară (% PIB)

Irlanda

3 2,5 2 1,5

Datorie publică brută (% PIB)

Italia Portugalia Spania

ŢĂRI DIN AFARA ZONEI EURO

70 60 50 40 30

40

20

20

10

0

0

0

0

-2

-2

-4 -6

-4 -6

-8 -10 -12

-8 -10

-14

-12

-16

-14

2010 ß 2011 SURSA: PROGNOZA DE TOAMNĂ A COMISIEI EUROPENE, NOIEMBRIE 2009. ßURMĂTORUL RAPORT DE PROGNOZĂ AL COMISIEI VA APĂREA ÎN MAI 2010.

DOSAR

Afl= mai multe despre evolu]ia situa]iei economice din Europa, despre constituirea Fondului Monetar European [i despre modul \n care autorit=]ile europene combat criza dintr-o serie de articole pe www.businessmagazin.ro

28 BUSINESSmagazin I 29 martie - 5 aprilie 2010

Iulian Stanciu crede c= actuala situa]ie din Rom`nia se poate compara numai cu cea din Grecia de acum c`]iva ani, c`nd guvernul elen a acoperit cu bani din \mprumuturi lipsa eficien]ei statului, dar c= Rom`niei nu-i va fi permis s= ajung= \ntr-o situa]ie at`t de dificil=. “|n momentul de fa]= nu sunt [anse s= ajungem \n situa]ia Greciei, pentru c= nu avem gradul lor de \ndatorare [i pentru c= avem moned= na]ional=, pe care, la nevoie, o putem devaloriza pentru a deveni competitivi”, afirm= Alexandru Lupea.

Partenerul PricewaterhouseCoopers admite, totu[i, c= \n cazul men]inerii deficitului la un nivel ridicat, a[a cum a fost \n 2009, “nu este exclus ca pe termen mediu [i lung s= ajungem \ntr-o situa]ie similar=”.

Tot la o perspectiv= mai \ndep=rtat= se refer= [i analistul financiar Matei P=un, managing partner al BAC Investment, care admite c= e posibil ca \n 3-4 ani s= ajungem \ntr-o criz= a datoriilor din cauza capacit=]ii reduse de finan]are a datoriei publice, at`ta vreme c`t premisele pentru o redresare economic= solid= sunt slabe. “Nu-mi fac probleme pentru 2010, se poate ie[i cu euroobliga]iuni, a[a cum am v=zut, [i s-a terminat anul. Dar cel mai grav e c= aceast= datorie s-a acumulat f=r= s= putem ar=ta cu degetul ni[te realiz=ri - s= zicem, at`tea autostr=zi. {i nu v=d premise de cre[tere economic=: exporturile n-au o pondere suficient= \n PIB, iar cre[terea intern= nu are de unde veni, dac= banii trimi[i de c=p[unari sunt \n sc=dere, iar creditarea r=m`ne sc=zut=”, afirm= P=un. C`t despre estim=rile privind revenirea economiei \n 2010, acestea “sunt pove[ti”, adaug= el; cea mai optimist= prognoz= a lui e o cre[tere de 0,5% a PIB anul acesta, iar cea mai pesimist= are \n vedere o sc=dere de 2-2,3%.

Octavian Panti[, managing partner la compania de training TMI Rom`nia, acord= [anse reduse scenariului grecesc, mai mici de 10%: “Este ca [i cum noaptea, pe o alee \ntunecat=, se plimb= mai mul]i oameni. Unul este neatent [i cade \ntr-un canal. Ceilal]i ce fac? O iau pe acela[i drum? Nu! Ocolesc gura de canal s= nu cad= [i ei. Cam a[a e [i Rom`nia - dup= ce a v=zut c= Grecia a picat, ar trebui s= ia toate m=surile s= nu-i urmeze exemplul, pentru c= semnalul de alarm= a fost tras, iar premisele de a ajunge ca Grecia le-am avut [i noi [i \nc= din plin”.

Omul de afaceri Marius Ghenea [i Costea Dumitrescu, partener la firma de consultan]= Ascendis, vorbesc de 20%, cel mult 25% [anse. “Cred c= dac= actualul context politico-

MELANIA HĂNCILĂ Volksbank

“Rom`nia nu va ajunge \n situa]ia Greciei, deoarece nu i se va permite de c=tre organismele interna]ionale (UE, FMI) [i nici de c=tre creditorii priva]i, care nu mai sunt dispu[i s= \[i asume riscuri ridicate”

Evoluţia datoriei publice externe a României Numai în lunile februarie și martie 2010 datoria publică externă a României a crescut cu peste 3 miliarde de euro - un miliard emisiunea de eurobonduri, un miliard de la Comisia Europeană și 1,2 miliarde euro de la FMI. Ministerul Finanţelor va avea de achitat anul acesta echivalentul a cel puţin 9 mld. euro in contul datoriei publice interne si externe, pe seama împrumuturilor angajate până la sfârșitul lui 2009.

25 miliarde euro

20 15 10 5 0 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 martie

economico-social nu se va schimba, nici pe termen mediu nu vom fi \n acest pericol.

Dac= se schimb= [i dac= vom mai vedea [i alte situa]ii dramatice, spre exemplu dac= vom vedea c= [i Spania sau Portugalia vor intra \n faliment, atunci este clar c= [i noi ne vom duce \n jos. Norocul nostru este doar c= nu suntem l=sa]i s= ne pr=bu[im”, spune Costea Dumitrescu. |n acest sens, Marius Ghenea mizeaz= pe pozi]ia net mai bun= a Rom`niei, din punct de vedere al indicatorilor macro, dec`t a altor state europene, inclusiv din zona euro. “|ntr-o analiz= relativ=, autorit=]ile europene sau FMI nu pot s= trateze Rom`nia cu prea mult= exigen]=, ]in`nd cont de perioada dificil= prin care trecem cu to]ii”, apreciaz= Ghenea.

P`n= acum, reac]ia FMI la condi]iile de criz= a fost s= permit= Rom`niei, \n premier= absolut=, s= foloseasc= jum=tate din suma tras= din tran[ele creditului standby de aproape 13 miliarde de euro pentru acoperirea deficitului bugetar, cu men]iunea \ns= c= actuala tran[= este ultima la care aceast= concesie mai func]ioneaz=. Chiar av`nd \n vedere schimbarea pe parcurs a estim=rilor despre evolu]ia economiei (\n mai 2009, FMI considera posibil= o sc=dere a PIB cu 4,1%, care s-a dovedit ulterior a fi de 7,2%), Rom`nia a reu[it s=-[i respecte angajamentele.

“Cred c= \n acest an Rom`nia va \ncheia bine primul pas de corec]ie a deficitului, care \nseamn= o reducere spre 6% din PIB. Dac= se vor lua m=suri ferme privind diminuarea economiei subterane, corec]ia deficitului ar putea fi cert= [i cu o amplitudine chiar mai mare”, subliniaz= Florian Libocor, economist[ef al BRD [i pre[edinte al Asocia]iei Anali[tilor Financiar-Bancari din Rom`nia. |n ce prive[te o criz= a datoriilor dup= model grecesc, Libocor afirm= c= nu ne pa[te o astfel de situa]ie, at`ta vreme c`t suntem departe de incapacitatea de a onora serviciul datoriei - “mai mult, chiar dac= stocul datoriei a crescut, Rom`nia continu= s= \ndeplineasc= confortabil criteriul Maastricht, ceea ce nu este cazul multor altor state europene”.

Statele membre [i candidate la zona euro trebuie s= aib= un deficit fiscal sub 3% din PIB [i o datorie public= sub 60% din PIB. Rom`nia inten]ioneaz= ca anul acesta s= reduc= deficitul la 5,9% din PIB, ceea ce va permite datoriei publice s= se men]in= sub 35% sau \n jur de aceast= cifr=.

F=r= a da un verdict clar, analistul Drago[ Cabat, pre[edintele companiei de consultan]= Financial View, puncteaz= [i asem=n=rile, [i

deosebirile dintre Rom`nia [i Grecia. Dup= el, “mentalitatea balcanic=”, for]a sindicatelor [i implicarea lor \n jocul politic \n multe cazuri sunt asem=n=toare; deosebirile ]in de politica monetar= - o ]ar= membr= a zonei euro, a c=rei politic= monetar= se decide la Bruxelles, nu-[i poate permite s= se apere prin p`rghiile de care dispune Rom`nia (]ar= care, spre deosebire [i de Bulgaria sau ]=rile baltice, are un curs flexibil de schimb). |n al doilea r`nd, paradoxul resurselor: de[i Grecia e o ]ar= mult mai s=rac= \n resurse naturale [i deci e silit= s= se bazeze pe c`teva sectoare (turism, servicii, “ceva agricultur=”), Rom`nia n-a reu[it s=-[i valorifice avantajele competitive, “din motive care ]in de modul de guvernare [i de reminiscen]ele fostului sistem politic dinainte de 1990”. |n fine, Grecia a avut parte de investi]ii importante [i de ajutoare de la UE \n ultimele decenii, ceea ce a ajutat-o s= aib= o infrastructur= performant= [i s= amelioreze [i nivelul de trai al popula]iei. O consecin]= ar fi c=, dac= ambele ]=ri, ca [i multe altele din Europa, vor str`nge cureaua anul acesta [i \n urm=torii, Grecia ar fi privilegiat=, pentru c= o serie important= de investi]ii sunt deja f=cute, l=sate \n urm=, \n timp ce Rom`nia, \ncerc`nd s= taie din cheltuieli, va t=ia inevitabil [i din banii de investi]ii, am`n`ndu-[i astfel dezvoltarea pentru o incert= perioad= postcriz=.

Omul de afaceri const=n]ean Dumitru Caranica, directorul companiei de tehnologie a informa]iei Glykon, una din primele companii private din Rom`nia, al=turi de avocatul Gabriel Biri[, partener la firma de avocatur= [i consultan]= Biri[ Goran [i {tefan Liu]e, directorul de strategie al agen]iei de branding Grapefruit, cresc [ansele scenariului grecesc la 50%.

“Avem [anse 50% s= ajungem \n situa]ia Greciei, apreciez eu. Statul nostru tipic \n dou= luntri, reflectat \n mod istoric [i \n c`rmuirea ]=rii, ne ]ine departe de extreme [i \n succes, [i \n e[ec. {i avem zero [anse s= dep=[im situa]ia, dac= ajungem cumva acolo.

Nu este \n firea noastr= s-o dep=[im noi, ci s-o l=s=m pe ea s= se sature de noi”, comenteaz= Liu]e.

Costea Dumitrescu de la Ascendis g=se[te alte explica]ii comportamentale: “Dac= Uniunea European= nu ar fi cu ochii pe noi, am fi fost de mult Grecia, pentru c= din toate celelalte puncte de vedere suntem c`t se poate de greci - nu suntem \n]elep]i, nu suntem pruden]i, nu avem strategii [i programe solide”.

29 martie - 5 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 29

cover story 4 octombrie

EBITORI ȘI DATORI VÂNDUŢI.

Gabriel Biri[ atrage aten]ia asupra ritmului rapid de cre[tere a datoriei externe a Rom`niei, chiar dac= aceasta este incomparabil mai redus= (35 de miliarde de euro la sf`r[itul anului trecut) fa]= de cele peste 270 de miliarde de euro ale statului elen. “Cre[te rapid. Pe termen mediu, aceast= abordare nu are cum s= nu ne creeze probleme serioase”, adaug= Biri[. “Depinde de dob`nzi [i de scaden]e. Nu cred \ns= c= putem sus]ine mai mult de 50% din PIB.” Nivelul dob`nzilor la care se \mprumut= Rom`nia este, \n opinia lui Marius Ghenea, o problem=: “Avem una din cele mai scumpe datorii publice din Europa. Mai ales \n ultimul an au fost folosi]i cu prec=dere bani \mprumuta]i de la b=ncile din Rom`nia, la rate ale dob`nzii de ordinul a 10%”.

C`t [i \n ce condi]ii se poate \mprumuta Rom`nia? |n teorie, av`nd ca reper standardele zonei euro, care las= un prag de 60% din PIB pentru datoria public=, spa]iu mai e destul; \n practic=, Mihai T=n=sescu, reprezentantul Rom`niei la FMI, aprecia recent c= o pondere care poate fi sus]inut= de economie n-ar trebui s= dep=[easc= 35% din PIB. Compara]iile cu trecutul apropiat, de[i utile pentru aprecierea vitezei cu care a crescut datoria - circa 10 miliarde de euro acumulate pe parcursul ultimilor doi ani - trebuie raportate \ns= la dimensiunea PIB [i la perspectiva de cre[tere economic=. La sf`r[itul lui 2007, an de cre[tere economic= viguroas=, c`nd produsul intern brut a fost pu]in peste 112 miliarde de euro, datoria public= reprezenta circa 20% din PIB (respectiv 13% dup= calculul Eurostat - printre cele mai reduse din UE), \n timp ce \n 2009, an pentru care Institutul de Statistic= estimeaz= un produs intern brut de circa 116 miliarde de euro, datoria public= a ajuns aproape de 30% din PIB. Pentru moment, toate previziunile oficiale vorbesc de o reluare a cre[terii economice \n acest an, chiar dac= ar fi vorba doar de mai pu]in de 1% (cel mai optimist r=m`ne FMI, cu 1,3%). C`t despre datoria guvernamental=, nici FMI, nici Comisia European= nu consider= posibil= pentru Rom`nia o cre[tere a datoriei publice peste 35% \n urm=torii ani, ba nici m=car atingerea acestui prag. |n raportul de prognoz= din noiembrie anul trecut, Comisia European= aprecia c= nivelul datoriei va depinde direct de m=surile de austeritate fiscal= din 2010 [i de voin]a politic= de a reforma sistemul de salarizare [i de pensii. Pentru Grecia, \n schimb,

2009 Partidul socialist al premierului Georgios Papandreou câștigă alegerile, promiţând stimularea economiei, impozitarea bogaţilor și susţinerea săracilor.

29 octombrie

2009 20 noiembrie

2009 8 decembrie

2009

Proiectul final de buget pentru 2010 prevede reducerea deficitului bugetar la 8,7% în 2010, de la 12,7% în 2009, cel mai ridicat din Europa.

9 decembrie

2009 22 decembrie

2009 Moody’s a redus ratingul datoriilor Greciei cu o treaptă, de la „A1“ la „A2“, cu perspectivă negativă.

Guvernul elen prezintă Comisiei Europene un program de dezvoltare economică destinat combaterii crizei.

Cancelarul german Angela Merkel: „Situaţia Greciei ne poate supune la presiuni foarte mari“.

care deja la sf`r[itul anului trecut avea o \ndatorare public= de peste 113% din PIB, Banca Central= European= prevede c= va fi imposibil, cu toate eforturile, ca datoria public= s= fie adus= sub 117% din PIB nici m=car p`n= \n 2012. |n 2010, Grecia are nevoie s= \mprumute \n total 53 de miliarde de euro, ceea ce va ridica \ndatorarea la peste 120% din PIB; numai \n urm=toarele s=pt=m`ni autorit=]ile au nevoie s= \mprumute circa 10 miliarde, spre a pl=ti datoriile ce ajung la scaden]= \n aprilie-mai. P`n= acum, Atena a atras 8 miliarde de euro, respectiv 5 miliarde prin dou= emisiuni de euroobliga]iuni, prima \n ianuarie, a doua la \nceputul acestei luni, plus \nc= 2 miliarde printr-un plasament privat \n decembrie. |n ce prive[te [ansele de cre[tere economic=, banca central= de la

30 BUSINESSmagazin I 29 martie - 5 aprilie 2010

Moody’s a pus sub supraveghere ratingul „A1“ al Greciei pentru datoriile pe termen lung în valută și monedă locală, în vederea unei posibile revizuiri în scădere

Comisarul pentru Afaceri Economice și Monetare Joaquin Almunia: „Statul elen se confruntă cu provocări economice și bugetare substanţiale“.

15 ianuarie

2010

25 ianuarie

2010 Emisiunea de obligaţiuni a Greciei a atras comenzi de cca 20 mld. euro, de patru ori mai mari faţă de oferta de 5 mld. euro, la un randament de 6,3% - aproximativ dublu faţă de dobânda la care se împrumută Germania.

Atena estimeaz= o sc=dere de p`n= la 2% \n acest an. Faptul c= nu suntem \ndatora]i la capacitatea maxim= n-ar reprezenta \ns=, dup= Octavian Panti[, dec`t o capcan=, \n care este obligatoriu s= nu c=dem, pentru c= exist= riscul ca statul s= se \mprumute nu pentru investi]ii, ci pentru cheltuieli curente. “|n loc s= lu=m banii pentru a construi autostr=zi, noi i-am luat pentru a pl=ti pensii [i salarii. De permis ne-am mai permite s= ne \ndator=m, dar dac= o vom face, vom ajunge s= ne sufoc=m [i abia atunci vom vorbi de [anse reale de a ajunge \n situa]ia Greciei”, crede Panti[.

O alt= capcan= poate fi, crede Radu Meric=, sentimentul c= Rom`nia va fi oricum salvat=, \n cazul \nr=ut=]irii situa]iei, de Uniunea European= sau de FMI. |n timp ce Grecia este \n zona euro, iar stabilitatea euro

Libération titrează: „Grecia este victima unui puternic atac speculativ pe pieţele financiare, care ameninţă stabilitatea zonei euro. Jucătorii de pe pieţele financiare par a fi deciși să atace veriga slabă a zonei euro, forţând Grecia să plătească dobânzi tot mai ridicate pentru datorii, cu scopul de a determina intrarea statului în incapacitate de plată.

Comisarul european pentru economie și afaceri monetare Olli Rehn cere guvernului grec, în numele UE, noi măsuri de austeritate.

Executivul anunţă majorarea taxei pe valoare adăugată și a accizelor la vânzarea alcoolului și produselor din tutun, dar și reduceri mai mari ale primelor plătite angajaţilor din sistemul de stat.

Fitch a revizuit în scădere ratingul Greciei pentru credite pe termen lung, în valută, de la „A-“ la „BBB plus“, cu perspectivă negativă.

27 ianuarie

2010 Ministrul finanţelor Georgios Papaconstantinou a dezminţit informaţiile apărute în presă privind un posibil acord între guvernul elen și China pentru vânzarea de obligaţiuni de stat de 25 de miliarde de euro către investitori chinezi.

1 februarie

2010

11 februarie

1 martie

2010

Herman van Rompuy, președintele UE: „Liderii Uniunii Europene au ajuns la un acord pentru a ajuta Grecia să facă faţă crizei bugetare“.

[i a uniunii monetare europene este vital= pentru Bruxelles [i pentru marile puteri ale zonei, \n cazul Rom`niei reac]ia nu ar mai fi la fel de hot=r`t=. “Nu cred c= UE sau statele mari din UE au vreo obliga]ie s= salveze alte state sau pe noi care nu ne-am gestionat bine economia. Tratatul de aderare la UE [i alte acorduri nu includ salvarea noastr= din punct de vedere economic - nu este ca la NATO unde un stat atacat prime[te ajutorul celorlal]i membri. Nu cred c= e vreo obliga]ie pentru cineva s= salveze Rom`nia.”

De alt= p=rere este Costea Dumitrescu de la Ascendis, care consider= c= “at`t timp c`t vom fi \ndatora]i, nu ne vor l=sa cei fa]= de care avem datorii s= pic=m, pentru c= ei trebuie s=-[i recupereze banii. Or, dac= noi intr=m \n faliment, acest lucru nu se mai \nt`mpl=”.

2010

Istorie apropiată Ultimele șase luni au adus Grecia de la „stimularea economiei și susţinerea săracilor“ la măsuri de austeritate și puternice mișcări sociale. Criza prin care trece Grecia nu mai are însă rezolvarea numai la Atena; a devenit o criză a zonei euro.

Grevă generală în sectorul public și în cel privat.

3 martie

8 martie

2010

2010

Georgios Papandreou: „Grecia ar putea apela la sprijinul Fondului Monetar Internaţional (FMI), dacă nu primește ajutor financiar din partea Uniunii Europeane“.

Olli Rehn: „Comisia Europeană (CE) susţine ideea înfiinţării unui fond monetar european“.

Principiul salv=rii debitorului este de a[teptat s= func]ioneze [i \n cazul Greciei.

Conform datelor B=ncii Reglementelor Interna]ionale, principalele ]=ri creditoare ale Greciei sunt Fran]a [i Elve]ia, cu 79 mld. dolari fiecare, urmate de Germania, cu 43 de miliarde. Cea mai mare parte a crean]elor sunt de]inute de b=nci str=ine, unul din exemplele date de firma de cercetare CreditSights fiind grupul francez Crédit Agricole (proprietarul Emporiki Bank), care ar de]ine crean]e de circa 23 mld. euro.

Unii anali[ti str=ini, dezam=gi]i de certurile dintre partenerii europeni pe tema sprijinului pentru Grecia, consider= c= necesit=]ile de finan]are ale ]=rii sunt oricum at`t de mari, \nc`t p`n= la urm= tot se va ajunge la incapacitate de plat=; al]ii cred c= problema nu e at`t a Greciei, care oricum va fi

11 martie

2010

16 martie

2010 Miniștrii de finanţe din zona euro au ajuns la un acord în privinţa unui mecanism de asistenţă financiară pentru Grecia, care implică acordarea de împrumuturi bilaterale fără garanţii.

salvat= \ntr-o form= sau alta, ci a unui \ntreg grup de ]=ri (grupul cunoscut sub acronimul PIIGS - Portugalia, Irlanda, Italia, Grecia [i Spania), astfel \nc`t dac= se extinde criza datoriilor [i la ceilal]i membri ai grupului, atunci principalele afectate vor fi b=ncile din Marea Britanie, Fran]a [i Germania, ce de]in majoritatea crean]elor PIIGS (24% Fran]a, 21% Germania), conform unei analize a UBS. A[a se explic= de ce Nicolas Sarkozy [i Angela Merkel au fost de la bun \nceput a[tepta]i s= ia taurul de coarne [i s= decid= ei m=surile de limitare a impactului crizei - cu sau f=r= FMI, cu sau f=r= bani europeni, \nso]ite sau nu de un mecanism de sanc]iuni de genul Fondului Monetar European, conceput pe termen lung ca o rezerv= constituit= cu banii ]=rilor care \ncalc= plafoanele zonei euro \n materie de deficit [i de \ndatorare public=.

29 martie - 5 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 31

cover story Teme pentru acasă Consiliul ECOFIN (miniștrii de finanţe din zona euro) a recomandat Greciei, în februarie, un program de măsuri care să ducă la reducerea deficitului bugetar de la 12,7% din PIB în 2009 la 8,7% din PIB în 2010, respectiv sub 3% până în 2012. La 3 martie, guvernul de la Atena a anunţat un program de măsuri menite să crească veniturile la buget cu circa 2,4 miliarde de euro și să scadă cheltuielile cu același cuantum. Programul se adaugă unui prim set de măsuri anunţat în ianuarie.

FISCALITATE

TVA de la 19% la 21% ß Creșterea taxelor pe combustibili, ß Majorarea electricitate, ţigări, alcool și bunuri de lux unui impozit progresiv pe ß Introducerea proprietăţile imobiliare cu valoarea de peste 400.000 de euro

unei taxe între 5% și 10% ß Introducerea pe profitul din 2008 pe care o vor

ß ß ß

plăti, o singură dată, companiile care au beneficiat de scutiri fiscale în ultimii cinci ani Introducerea impozitului pe câștigurile de capital Introducerea unei taxe de 1% pe care o vor plăti, o singură dată, contribuabilii care au câștigat în 2009 peste 10.000 de euro Îmbunătăţirea colectării impozitelor, inclusiv prin obligativitatea bonului fiscal pentru o serie de servicii

SALARII

salariilor pentru toţi ß Îngheţarea funcţionarii publici, inclusiv pentru cei

ß ß

cu salarii sub 2.000 de euro pe lună, cărora toamna trecută li se promiseseră majorări Îngheţarea angajărilor pe posturi cu normă întreagă în sectorul public, iar din 2011 angajarea după principiul „5 oameni plecaţi din sistem, unul angajat în loc“ Reducerea cu 12% a plăţilor suplimentare pentru funcţionarii publici (incluzând scăderea cu 30% a celui de-al 13-lea și al 14-lea salariu, precum și cu 30% a plăţilor pentru orele suplimentare)

PENSII ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

pensiilor ß Îngheţarea cu 10% a cheltuielilor pentru ß Scăderea asistenţa socială vârstei de pensionare cu 2 ani, ß Creșterea la 63 de ani, până în 2015 INVESTIŢII

cu 700 de milioane de euro ß Reducerea a cheltuielilor pentru programele de investiţii publice și pentru educaţie PRIVATIZĂRI

intenţionează să obţină în ß Atena următorii trei ani încasări de circa 2,3% din PIB din vânzarea participaţiilor statului.

E E DE FĂCUT. P`n= acolo \ns=, primele care a trebuit s= ac]ioneze au fost autorit=]ile de la Atena, iar ele au f=cut-o energic - mai bine mai t`rziu dec`t deloc - urm`nd exemplul guvernan]ilor din ]=rile baltice, impresionan]i prin disponibilitatea de a t=ia \n carne vie pe parcursul anului trecut: pensiile, salariile, personalul din sectorul public, banii de investi]ii, banii de ajutoare sociale, totul a fost redus. Dac= sunt corecte calculele oficiale, Grecia nu va putea c`[tiga dec`t 4,8 miliarde de euro din m=surile de austeritate anun]ate, ceea ce \nseamn= c=-[i reduce deficitul de la unul triplu fa]= de cel admis de zona euro la unul dublu. C`[tigul cel mai important va fi \ns= cel de credibilitate, at`t \n fa]a partenerilor [i a creditorilor europeni, c`t [i a investitorilor priva]i care \i cump=r= obliga]iunile, ceea ce \nseamn= \n cele din urm= costuri poten]ial mai sc=zute de finan]are.

Aceasta este o lec]ie [i pentru Rom`nia, confruntat= cu o problem= similar= ca natur= (nu [i ca amploare) \n privin]a deficitului bugetar [i, la fel ca Grecia pe parcursul anului electoral 2009, reticent= \n a t=ia masiv cheltuieli [i nu foarte decis= s= fac= rost de venituri \n plus. Anul electoral a trecut, \ns= unii anali[ti consider= c= riscul politic n-a trecut. “Guvernul are o majoritate foarte redus= \n Parlament [i sus]inerea sa este fragil=. Or, aplicarea unor m=suri fiscale nepopulare ar putea s= testeze coeziunea guvernului \n lunile urm=toare”, apreciaz= Mihaela Raluca }apu, senior financial associate pentru regiunea Europei de Sud-Est \n cadrul Saxo Bank.

Dar e chiar at`t de periculos dac= o ]ar= dep=[e[te ]inta de deficit fixat= la Bruxelles fiindc= vrea s= se dezvolte? Sau, altfel spus, p`n= unde ar trebui s= se opreasc= t=ierea cheltuielilor, astfel \nc`t s= nu sufoce [ansele de cre[tere economic=? “Aceasta depinde de destina]ia cheltuielilor bugetare”, afirm= Vlad Muscalu, economist \n cadrul ING Bank.

“O situa]ie \n care investi]ii masive duc la o cre[tere temporar= a deficitului nu cred c= e periculoas= \n cazul unei ]=ri emergente.

Dar atingerea unui nivel similar de deficit \n urma unor cheltuieli sociale de propor]ii pare mult mai d=un=toare.”

Drago[ Cabat de la Financial View consider= c= un nivel ideal al deficitului fiscal pentru Rom`nia ar fi sub 2,5% din PIB pe an, iar pe termen lung s= ajung= \n jur de 1%, pe m=sur= ce economia va oferi suficiente surse de venit pentru acoperirea cheltuielilor. “Cred c= ]ara noastr= trebuie s= \nve]e din gre[elile Greciei [i s= reduc=

32 BUSINESSmagazin I 29 martie - 5 aprilie 2010

treptat cheltuielile prin ra]ionalizarea lor, dar f=r= s= renun]e la investi]iile majore \n infrastructur=”, r=spunde la r`ndul ei Melania H=ncil=, [efa departamentului de cercetare [i strategie de la Volksbank, care apreciaz= c= Rom`nia ar trebui s= reduc= deficitul la circa 2% din PIB, pe seama mai multor factori, pornind de la reducerea personalului excedentar din administra]ie, \n=sprirea pedepselor pentru corup]ie [i fraude [i eliminarea pensiilor speciale.

Nimeni dintre cei cu care a vorbit BUSINESS Magazin nu a pomenit de cre[teri de impozite [i taxe pentru a face fa]= constr`ngerilor fiscale.

Dincolo de greutatea de a face investi]ii cu bani publici, exist= \ns= [i alte surse de bani. “Sunt o gr=mad= de lucruri de f=cut [i exist= investitori priva]i sau institu]ii ca BERD [i BEI dispuse s= dea bani pentru proiecte mari de infrastructur=, iar autostr=zile [i centralele energetice sunt doar c`teva exemple”, spune Carmen Peli. Cum a fost r=spunsul de p`n= acum al autorit=]ilor la criz=? “Zero”, r=spunde Dumitru Caranica. “Un an nu s-a f=cut nimic, niciun parteneriat public-privat, nu s-au v`ndut din terenurile de]inute de Armat= sau alte institu]ii, din cl=diri, din vilele RAPPS. Eu am trimis zeci de scrisori pentru parteneriate la autorit=]i [i nu am primit niciun r=spuns - nu unul negativ sau pozitiv, nu era niciun r=spuns”, adaug= [i Radu Meric=. |n opinia lui Meric=, pot fi atra[i mul]i bani prin proiecte fezabile, dar “aceasta este marea problem= a statului rom`n: nu munce[te. Un ministru vine la birou la 12 [i pleac= la 15. Merge]i la Ministerul Transporturilor, unde am eu mai mult= treab=, [i o s= vede]i c= sufl= v`ntul”.

Perspectiva sf`r[itului de an 2010 nu e prea optimist= pentru Gabriel Biri[, care vorbe[te de un nivel al datoriei publice crescut cu \nc= 10 miliarde de euro [i de cre[tere economic= zero, de[i ar urma s= avem o infla]ie sc=zut= [i un curs stabil, \n jur de 4,1 lei pentru un euro. |ntr-o cre[tere economic= u[oar= crede Iulian Stanciu de la e-Mag, pentru care cursul ar urma s= ating= 3,7-3,8 lei/euro. “Analizele speciali[tilor arat= c= probabil criza \n ]=rile dezvoltate va fi \n form= de r=d=cin= p=trat=. Acum ne apropiem de punctul cel mai de jos, dup= care va urma o perioad= de cre[tere [i apoi o perioad= mai lung= de stagnare”, apreciaz= Alexandru Lupea de la PricewaterhouseCoopers. A[a \nc`t, “dac= acum suntem aproape de punctul cel mai de jos, e greu de crezut c= vom mai ajunge \n situa]ia Greciei”. n

Disciplina fiscală, o excepţie Deficitele publice au crescut de mai bine de trei ori în zona euro pe parcursul anului trecut, de la 2% din PIB în 2008 la 6,2%, notează Banca Centrală Europeană în buletinul lunar din martie. Aceasta este cea mai mare deteriorare a situaţiei fiscale de la înfiinţarea zonei euro. În același timp, datoria publică în zona euro a crescut de la 69,4% din PIB în 2008 la 78,7% din PIB în 2009. În opinia Băncii Centrale Europene, această evoluţie, în care 14 din 16 ţări au depășit plafonul acceptat de deficit bugetar, are la bază cinci factori: 1. Criza financiară și recesiunea au scăzut încasările la buget și creșterea plăţilor sociale (ajutoare de șomaj) 2. Scăderea veniturilor la buget din alte cauze, ca de pildă ie inirea activelor 3. Deși economiile s-au contractat, creșterea structurală a cheltuielilor s-a menţinut 4. Cele mai multe guverne au aplicat măsuri de stimulare fiscală, conform Planului European de Redresare Economică aprobat în decembrie 2008 5. Unele ţări au adoptat măsuri de stabilizare a sectorului financiar care au afectat în mod substanţial situaţia datoriei publice

n Ţări cu deficit peste 10% din PIB : Grecia, Irlanda, Spania n Ţări cu deficite între 5% și 9,5% din PIB: Portugalia, Franţa, Slovacia, Belgia, Cipru, Slovenia, Italia n Ţări cu deficite între 3% și 4,9% din PIB: Olanda, Malta, Austria, Germania n Ţări cu deficite sub 3% din PIB, plafonul acceptat pentru zona euro: Finlanda, Luxemburg SURSA: BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ, BULETIN MARTIE 2010.

29 martie - 5 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 33

AVOCATUR+

MICILE SPERAN}E |n vremurile bune ale pie]ei imobiliare, avoca]ii de business specializa]i \n imobiliare aveau o vacan]= de Cr=ciun foarte scurt=, iar febra semn=rii unor tranzac]ii ajungea s= se prelungeasc= [i p`n= aproape de Anul Nou. Anul 2009 a fost mult mai lini[tit din acest punct de vedere, dar lucrurile \ncep s= se mi[te iar=[i, chiar dac= nu mai sunt premise pentru o \ntoarcere a pie]ei la frenezia trecut=. de C+T+LIN {TEFANCU

n 2003 asistam v`nzarea Opera Center pe... nici nu mai [tiu c`t era, 25 de milioane de dolari?”, \ncearc= avocatul Francisc Peli s= \[i aduc= aminte de prima tranzac]ie imobiliar= de referin]= de la noi, cump=rarea cl=dirii de birouri Opera Center din Bucure[ti de c=tre fondul CA Immo pentru 26,5 milioane de dolari. Rememorarea acelui moment este un punct firesc \ntr-o discu]ie despre nivelul actual al pie]ei de investi]ii, unde tranzac]iile cu cl=diri de birouri sau centre comerciale se m=soar= \n sume de ordinul zecilor de milioane de euro, sume relativ mici dac= sunt comparate cu recordurile de sute de milioane din 2007 [i 2008.

Avoca]ii specializa]i \n real estate [i activitatea lor pot fi un bun exemplu despre c`t de dramatic s-au schimbat lucrurile \n ultimul an. Implica]i uneori al=turi de unii investitori \nc= de la \nceputul unei tranzac]ii sau al unui proiect imobiliar - cum ar fi \ntregul ciclu de g=sire a unui teren, cump=rarea lui, ob]inerea finan]=rii bancare, construirea [i v`nzarea proiectului c=tre un investitor - avoca]ii de business au fost parte activ= a iure[ului imobiliar transpus \n sute de proiecte anun]ate [i \ncepute [i prin tranzac]ii record. Iar perioada nefast= de la declan[area crizei le-a schimbat [i lor via]a.

“De la jum=tatea lui 2008, chiar [i noi, avoca]ii, am avut un pic mai pu]in de lucru. Ultimul Cr=ciun a fost mai relaxat dac= facem compara]ie cu perioada dinainte, dar este \n continuare mult de munc=”, declar= Gabriel Biri[, managing partner al casei de avocatur= Biri[ Goran [i

“

|

unul dintre avoca]ii cu o mare experien]= \n imobiliare. Biri[, care a fost implicat \n mai multe tranzac]ii - cea mai important= fiind recordul local, v`nzarea Upground \n 2008 c=tre Deutsche Bank, \ntr-o tranzac]ie estimat= la 340 de milioane de euro -, spune c= “se mai mi[c= ceva” \n pia]a de investi]ii, \ns= pe proiecte foarte specializate, cum ar fi cele logistice.

Un volum foarte mic de tranzac]ii de investi]ii, de peste zece ori mai redus anul trecut fa]= de recordul din 2007, nu \nseamn= \ns= mai pu]in de munc=, precizeaz= Francisc Peli, partener \n cadrul firmei PeliFilip [i care a fost la r`ndul s=u implicat \n mai multe tranzac]ii de referin]=, precum v`nzarea cl=dirii de birouri America House \n 2008, pentru 120 de milioane de euro - un record la acea vreme - sau v`nzarea aceluia[i ansamblu Upground, pentru care l-a asistat pe

Ceva mai bine Chiar dacă nu va fi vorba de apropierea de volumele record de tranzacţii semnate în 2007 și 2008, consultanţii imobiliari speră că va fi mai bine decât anul trecut. Cel mai optimist rămâne DTZ Echinox, cu o estimare de 500 mil. euro pentru 2010. Colliers, mai prudent, rămâne la 150-200 de milioane.

1.500 Volum total tranzac]ii (mil. euro) 1.200

900

600

300

0 2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010*

* ESTIMARE; SURSA: COLLIERS INTERNATIONAL

34 BUSINESSmagazin I 29 martie - 5 aprilie 2010

cump=r=tor (fondul RREEF al Deutsche Bank), \n vreme ce Biri[ l-a asistat pe v`nz=tor, Ioannis Papalekas. “|nainte eram \n <transaction mode>, \ntr-o vreme a dinamismului, c`nd era important s= \mpingi tranzac]ia \nainte evalu`nd bine riscurile. |n 2009 a venit decontul pentru tranzac]iile respective, s-au materializat anumite riscuri [i rolul nostru este acum s= \nchidem astfel de riscuri.”

Exemple pentru situa]ii de acest gen sunt contractele de \nchiriere cu probleme, restructurarea finan]=rilor bancare sau litigiile pentru diverse propriet=]i - “lucruri care \n v`ltoarea tranzac]iilor de atunci contau poate mai pu]in pentru un investitor”.

Avocatul continu= spun`nd c= investitorii sunt acum aten]i mult mai mult la riscuri. “Nu cred c= tranzac]iile

“NU CRED C+ TRANZAC}IILE ANUN}ATE LA |NCEPUTUL ACESTUI AN SUNT SEMNELE UNUI |NCEPUT DE REVENIRE, CI INTERESUL PENTRU PROIECTE MAI MICI.” FRANCISC PELI, PELIFILIP

directorul departamentului de investi]ii din compania de consultan]= imobiliar= DTZ Echinox, consider= c= “sunt tot mai prezente semnele de revigorare pe pia]=”.

Explica]ia sa const= tot \ntr-un presupus interes mai ridicat din partea unor fonduri de investi]ii care “au str`ns bani pe v`rful de pia]= imobiliar=, \n 2007, [i acum au o presiune s= cheltuiasc= aceste fonduri disponibile, \nainte s= se \ncheie

achizi]ia de terenuri, finan]=ri sau g=sirea unor parteneri”, afirm= Peli. |n context, avocatul consider= c= propriet=]ile imobiliare ce se vor tranzac]iona \n acest an le vor aduce v`nz=torilor sume de ordinul zecilor de milioane de euro, comparabile cu cele de la \nceputul boomului imobiliar. “Partea bun= este c= s-a ie[it din zona de amor]eal=”, conchide el. n

PUBLICITATE

Pentru început Primele luni din 2010 au adus anunţarea a două tranzacţii de investiţii, a căror valoare rămâne însă foarte redusă comparativ cu cele din anii de vârf al pieţei. (Nu am luat în calcul tranzacţiile cu spaţii comerciale de sine stătătoare, precum preluarea reţelei Plus, a unor viitoare magazine Auchan sau a magazinului și a francizei IKEA.)

anun]ate la \nceputul acestui an sunt semnele unui \nceput de revenire, ci interesul unor investitori pentru proiecte de dimensiuni mai mici. Ofertele au stat pe masa investitorilor un an [i jum=tate [i nu s-a \nt`mplat nimic, dar acum ei au \nceput s= se uite, s= \ntrebe”, spune Peli. |nceputul de an a adus mai multe tranzac]ii, un schimb de ac]iuni \ntre GTC Rom`nia [i Aura Investments \n proiectele a dou= malluri Galleria, preluarea unor spa]ii comerciale de c=tre fondul sud-african NEPI \n cadrul Iris Shopping Center din Pite[ti, dar [i preluarea magazinului IKEA de grupul suedez, achizi]ia re]elei Plus de c=tre LIDL pentru 200 de milioane de euro sau preluarea unor viitoare magazine proprii de c=tre Auchan. Dac= tranzac]iile \n sine au avut valori mici [i au inclus chiar [i [tergerea unor datorii, Cristian Ustinescu,

<mandatul> de aproximativ cinci ani \n care trebuie s= livreze randamentul promis”. De un interes din partea unor investitori vorbe[te [i Marian Dinu, country managing partner al biroului local de avocatur= DLA Piper, birou care a asistat anul trecut fondul Tri Investments \n finalizarea achizi]iei a aproape 70 de apartamente.

“Sunt investitori interesa]i de zona reziden]ial=, cu o reg`ndire a modelului de afaceri: nu mai caut= apartamente de 100 de metri p=tra]i, ci apartamente mai mici.”

Pe de alt= parte, Francisc Peli nu crede c= vor fi nume mari care s= vrea [i s= \nceap= s= cumpere proiecte reziden]iale.

“Proiecte noi nu se \ncep \n sine. Orice ciclu al unei perioade cu multe investi]ii are o zon= de acumulare, o zon= nu foarte vizibil= \n general, care include

NEPI - Avrig 35. Fondul de investi]ii NEPI a preluat o parte din Iris Shopping Center Pite[ti, \ntr-o tranzac]ie de 40 de milioane de euro. NEPI are op]iunea, \n urm=torul an, s= achizi]ioneze [i restul spa]iilor din centrul comercial.

GTC - Aura. Dezvoltatorul Aura Investments a v`ndut 37% din ac]iunile de]inute la centrele comerciale Galleria dezvoltate \n Rom`nia \n parteneriat cu GTC, \n schimbul [tergerii unor datorii de 13,6 milioane de euro.

Michael Israeli – Carpathian – Arcadom. Mall-ul Atrium Center din Arad a fost, chiar \nainte de deschidere, obiectul unei tranzac]ii. Dup= ce proiectul a fost \nceput de fondul britanic Carpathian \mpreuna cu o firm= a Michael Israeli, acesta din urm= a cump=rat, \mpreuna cu al]i manageri ai dezvoltatorului, ac]iunile britanicilor. |n final, constructorul proiectului, Arcadom, a preluat 50% din proiect \ntr-o tranzac]ie evaluat= la [ase milioane de euro.

29 martie - 5 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 35

MEDIA

RECLAME

PENTRU PRIETENI P`n= nu demult, re]elele sociale online erau privite de companiile din Rom`nia ca un soi de paria atunci c`nd se discutau bugetele de promovare pentru mediul online. Lucrurile \ncep s= se schimbe. de ANCA ARSENE-B+RBULESCU

36 BUSINESSmagazin I 29 martie - 5 aprilie 2010

FOTO: RED DOT

BOGDAN PR+JI{TEANU, MEDIAEDGE:CIA

PUBLICITATE

“DIN PUNCTUL DE VEDERE AL AUDIEN}EI, CEL MAI PUTERNIC MEDIU DE PROMOVARE |N SOCIAL MEDIA |L REPREZINT+ RE}ELELE SOCIALE. |N TERMENI DE INFLUEN}+ |NS+, TOT BLOGURILE R+M~N PE PRIMUL LOC.”

acebook, MySpace [i \n general re]elele de socializare online au fost prea pu]in luate \n considerare p`n= acum de companiile rom`ne[ti ca poten]iale destina]ii pentru reclame. Motivele au fost c`t se poate de simple: nu mul]i consumatori s-au \nghesuit s=-[i creeze conturi [i doar o parte din acest public restr`ns era considerat relevant de companiile care explorau internetul pentru a-[i face publicitate.

Datele problemei \ncep s= arate \ns= altfel. Fenomenul re]elelor sociale a luat amploare [i \n Rom`nia \n ultimii doi ani. Verificarea contului de hi5, Facebook sau LinkedIn a devenit o rutin= pentru mul]i. Numai re]eaua hi5 este accesat= zilnic de aproape 900.000 de utilizatori rom`ni, \n timp ce pe Facebook au cont acum aproape un milion de utilizatori din Rom`nia, \n condi]iile \n care la \nceput de ianuarie existau doar 525.000 de conturi, iar \n octombrie 2009 \n jur de 380.000. |n total, cam trei milioane de rom`ni folosesc re]elele sociale, conform unei estim=ri anterioare a lui C=lin Fusu, directorul general al Neogen, av`nd conturi pe mai multe astfel de site-uri pe care intr= de pe mai multe computere.

Ca s= ne d=m seama unde st=m, investi]iile din toat= lumea \n reclame pe paginile re]elelor sociale au dep=[it deja pragul de un miliard de euro, iar estim=rile companiei de cercetare de pia]= eMarketeer plaseaz= pia]a la un nivel de 1,75 miliarde de euro anul acesta, din care 40% sunt investi]ii numai pentru Facebook [i MySpace.

“Re]elele sociale \ncep s= intre \n zona de interes a advertiserilor drept un nou canal de promovare \n care merit= investit. {i din c`te [tiu, nu exist= mare advertiser care s= nu-[i fac= deja reclam= [i \n social media”, apreciaz= Bogdana Butnar, managing director \n cadrul agen]iei MRM Worldwide Rom`nia, parte a McCann Erickson.

Vodafone Rom`nia, spre exemplu, unul dintre clien]ii vechi ai agen]iei McCann, care de anul acesta lucreaz= cu OMD u

media Rom`nia, a f=cut pasul \nc= de la \nceputul lui 2008. Compania a creat atunci un cont pe re]eaua de microblogging Twitter, un an mai t`rziu a ini]iat un canal pe YouTube, \n iunie 2009 a deschis prima galerie foto pe Flickr, iar \n septembrie a publicat [i primul mesaj pe Facebook. Acum, majoritatea lans=rilor de produse [i servicii au [i o component= de comunicare online, conform companiei - decizie justificat= [i prin faptul c= o mare parte dintre utilizatorii de internet mobil de la Vodafone sunt activi [i pe re]elele sociale.

Exemplul nu e singular. Aproape to]i marii operatori telecom sunt prezen]i pe Facebook, iar pe list= se g=sesc [i nume precum Dacia, Porsche Rom`nia, CocaCola sau Carrefour Rom`nia. Mai exact, aproape jum=tate dintre cei mai mari 20 de publicitari comunic= prin intermediul Facebook, de[i nu \nseamn= \n mod neap=rat c= au [i cea mai mare baz= de “prieteni” sau c= investesc cel mai mult \n acest mediu.

Pentru promovarea \n r`ndul consumatorilor de business, mai indicat= este \ns= re]eaua LinkedIn, cu un poten]ial mult mai mare de a atrage acest segment dec`t Facebook, crede M=d=lina Marcu, interactive media planner \n cadrul agen]iei Zed Digital.

“Formatorii de opinie sunt pe Twitter, tinerii cu un nivel de educa]ie mai ridicat pe Facebook, iar pentru audien]a general=, cea mai potrivit= re]ea este hi5”, spune Marcu. E adev=rat, nici hi5, nici Twitter nu se bucur= \nc= de aten]ia primit= de Facebook, dar hi5 are [anse s= atrag= \n urm=toarea perioad= un val de publicitate, acum c= este monitorizat= oficial, iar cifra impresionant= de 4,4 milioane de vizitatori unici pe lun= ar trebui s= mai \nl=ture din prejudec=]ile companiilor \n ce prive[te interac]iunea cu utilizatorii de acolo.

DOSAR

Afla]i mai multe despre cum se vor \mp=r]i \n 2010 bugetele de publicitate, dar [i despre evolu]ia popularit=]ii re]elelor sociale dintr-o serie de articole pe www.businessmagazin.ro

Altfel, exist= [i alternativa integr=rii componentei sociale \n campanii de promovare f=cute independent, cum a fost cazul proiectului BCR {coala de Bani, care a format o comunitate [i [i-a promovat produsele bancare \n r`ndul acesteia, prin intermediul unui concurs urm=rind implicarea activ= a comunit=]ii. Peste 300.000 de oameni au accesat site-ul campaniei, iar comunitatea a ajuns s= fie format= din aproape 9.000 de echipe a c`te dou= persoane, care s-au implicat activ pe toat= perioada proiectului.

“Cea mai versatil= [i mai la mod= destina]ie de promovare pare a fi deocamdat= Facebook, \n primul r`nd datorit= ratei de cre[tere \n Rom`nia, iar \n al doilea r`nd pe seama aplica]iilor interne care pot fi lansate f=r= costuri \n re]ea”, sus]ine Bogdana Butnar. Aplica]iile interne presupun costuri modice [i \n ce prive[te dezvoltarea, sus]ine managing directorul MRM Worldwide Rom`nia, care a lucrat recent pentru

sociale le folosesc deocamdat= doar pentru informare [i pentru stabilirea unei rela]ii cu posibilii clien]i. “|n majoritatea cazurilor, companiile se orienteaz= \n privin]a investi]iilor \n func]ie de audien]= [i mai pu]in dup= un anumit tip de site”, explic= Marcu de ce majoritatea bugetelor se duc \n continuare c=tre site-uri consacrate, \n general de [tiri.

Acum \ns=, c`nd pia]a de publicitate \n ansamblu s-a restr`ns, iar investi]iile sunt mult mai atent calculate, re]elele sociale [i, \n general, canalele de social media devin o op]iune viabil=, chiar dac= sumele cheltuite sunt \nc= destul de limitate.

“Probabil mai pu]in de 10 procente din investi]iile \n publicitate online sunt alocate re]elelor sociale, \n forma unor proiecte personalizate”, crede Bogdana Butnar. |n realitate, propor]ia ar putea fi [i mai mare dac= ar fi luate \n calcul [i campaniile \n care sunt afi[ate reclamele prin metode tradi]ionale, nefiind practic un angajament clar c=tre re]ele. Din

I 1.050.000 NUM+RUL UTILIZATORILOR DIN ROM~NIA AI RE}ELEI DE SOCIALIZARE FACEBOOK Vodafone la o serie de aplica]ii accesate de mii de utilizatori. “Iar rezultatele pot fi consistente dac= ating un punct sensibil al oamenilor”, continu= ea, d`nd drept exemplu o companie israelian= produc=toare de batoane de ciocolat= cu alune care, dup= ce a \ncheiat un parteneriat cu dezvoltatorul de jocuri Zynga pentru popularul joc FarmVille, [i-a crescut \n mai pu]in de trei luni cota din pia]a batoanelor de ciocolat= p`n= la 20%.

Un cont de business actualizat constant [i o asemenea aplica]ie nu cost= mai mult de 3.000 de euro, dup= calculele Bogdanei Butnar. Strategia companiilor de a-[i crea propriul cont este \ns= destul de riscant=, pentru c= dac= sunt publicate doar mesaje de promovare, exist= posibilitatea ca destinatarii s= nu mai fie interesa]i s= urm=reasc= informa]iile, \n timp ce alte tipuri de mesaje ar putea fi de la bun \nceput desconsiderate, pentru c= “nu vrea nimeni s= [tie ce are de spus despre vreme un produc=tor de baterii”.

E probabil \nc= unul dintre motivele pentru care multe dintre companiile rom`ne[ti posesoare de conturi pe re]ele

38 BUSINESSmagazin I 29 martie - 5 aprilie 2010

\ntrega pia]= de publicitate online, aproximat= la 15 milioane de euro anul trecut, \n sc=dere cu peste 20% fa]= de 2008, ar \nsemna c= 1,5 milioane de euro cel mult sunt investite \n social media, aici fiind \ns= incluse [i blogurile.

O estimare mai pesimist= \i apar]ine lui Bogdan Pr=ji[teanu, directorul general al agen]iei Mediaedge:cia, care, de[i a observat o cre[tere a investi]iilor \n social media anul trecut, nu crede c= acestea au reu[it s= dep=[easc= pragul de 3% din totalul pie]ei de publicitate online. “Poten]ialul este \ns= foarte mare. |n ultimul an au fost f=cu]i pa[i \n aceast= direc]ie; avem c`teva campanii de succes, studii de caz, evenimente dedicate acestui fenomen [i din ce \n ce mai multe date legate de audien]a [i rezultatele campaniilor”, declar= Pr=ji[teanu. Situa]ia \l determin= pe directorul Mediaedge:cia s= se a[tepte la o evolu]ie pozitiv= anul acesta.

Pentru c=, \n condi]iile \n care \ntreaga pia]= de publicitate ar trebui s= stagneze, iar criza din 2009 a redesenat strategia de investi]ii \n favoarea televiziunii [i a internetului, ar trebui s= aib= de c`[tigat [i re]elele sociale. n

internet WEB WIZARD

AUDIEN}E TV PRIME TIME 18-24 martie 2010

n

COT+ DE PIA}+

n

INDICE DE AUDIEN}+

n

TOP 5 {TIRI

R-e-C-L-a-m-E Un antreprenor rom`n a dezvoltat un sistem menit s= ajute utilizatorii la completarea formularelor online, dar \nc= [i mai mult s= ajute firmele s=-[i fac= publicitate prin intermediul acestora. de ROXANA CRISTEA

A

tunci c`nd vine vorba de completarea formularelor online securizate, pentru opera]iuni de comer] online sau chiar pentru banalele comentarii pe bloguri, utilizatorii sunt obliga]i s= scrie codurile de verificare tip “captcha” (combina]ii de litere sau cuvinte care permit accesul la anumite informa]ii sensibile), pentru a dovedi c= sunt oameni [i nu robo]i pu[i pe spam. Dac= sistemul de captcha e greoi sau bazat pe reprezent=ri greu de citit, experien]a complet=rii formularelor devine frustrant=. “Pentru a-i ajuta pe cei ce se confrunt= cu astfel de dificult=]i, am dezvoltat tehnologia care permite \nlocuirea acelor coduri f=r= sens cu imagini proprii, u[or de citit, dar \n acela[i timp sigure \mpotriva robo]ilor”, spune R=zvan T\rboac=, cofondator [i manager general al AdCaptcher.com. Imaginile afi[ate pot con]ine un text scurt, un mesaj promo]ional, numele unui brand, numele unui produs \nso]it de imaginea lui sau o ofert=. A[adar, AdCaptcher este conceput ca o platform= de publicitate prin intermediul sistemului “captcha”, care poate fi utilizat \n toate limbile

(sistemul clasic de captcha nu suport= dec`t caractere latine).

Lansat la \nceputul acestui an, \n urma unei investi]ii de peste 50.000 de euro, site-ul are \n jur de 400 de utilizatori activi [i \nc= 1.000 pe lista de a[teptare, av`nd \n vedere c= \n prezent nu poate fi accesat dec`t prin invita]ie. “|ncerc=m s= control=m num=rul \nregistr=rilor \n re]ea acord`nd invita]ii, treptat, p`n= c`nd produsul va ie[i din faza privat=. O parte dintre utilizatorii activi deja folosesc serviciul premium”, a ad=ugat T\rboac=. Proiectul a fost prezentat [i \n China, Germania, Italia, Spania, Ungaria [i Iran, precum [i la prima \nt`lnire de anul acesta a Seed Camp - eveniment \n care antreprenorii \[i prezint= proiectele cu scopul ob]inerii de finan]are - care a avut loc la 11 februarie la Zagreb. Potrivit lui T\rboac=, proiectul a primit reac]ii pozitive din partea mentorilor [i a atras noi clien]i din Croa]ia [i Ungaria.

Fondatorul site-ului adaug= c= \n luna martie va lansa un nou proiect care folose[te tehnologia AdCaptcher, destinat de aceast= dat= valid=rii conturilor Twitter. n

1. {tirile Pro TV 19 (21 mar.)

2. {tirile Pro TV 19 (19 mar.)

3. {tirile Pro TV 19 (23 mar.)

4. {tirile Pro TV 19 (20 mar.)

5. {tirile Pro TV 19 (22 mar.)

10,8% 9,1% 8,3% 8,3% 7,5%

n

TOP 5 FILME 1. Lunetistul (Pro TV, 20 mar.)

2. R`ul mor]ii (Pro TV, 22 mar.)

3. Focul din ad`ncuri (Pro TV, 18 mar.)

4. Justi]ie urban= (Antena 1, 19 mar.)

5. Regele Scorpion (Antena 1, 23 mar.)

9,9% 7,6% 7,5% 7,0% 6,9%

n

TOP 5 SERIALE ROM~NE{TI 1. Tr=sni]ii (Prima TV, 18 mar.)

4,7% 2. State de Rom`nia ep. 79 (Pro TV, 23 mar.) 4,4% 3. State de Rom`nia ep. 78 (Pro TV, 22 mar.) 4,2% 4. State de Rom`nia ep. 80 (Pro TV, 24 mar.) 3,9% 5. Tr=sni]ii (Prima TV, 22 mar.)

3,8% PUBLIC }INT+: PERSOANELE CU V~RSTA CUPRINS+ |NTRE 18 {I 49 DE ANI {I CARE TR+IESC |N MEDIUL URBAN, INCLUZ~ND {I VIZITATORII; INDICE DE AUDIEN}+ (RATING): PROCENT DIN POSESORII DE TELEVIZOARE CARE S-AU UITAT |N RESPECTIVUL SLOT ORAR LA UN ANUMIT POST TV; COTA DE PIA}+ (SHARE): PROCENT DIN POSESORII DE TELEVIZOARE CARE AVEAU TELEVIZORUL DESCHIS |N ACEL SLOT ORAR {I CARE AU URM+RIT RESPECTIVUL POST TV; SURSA: GFK

www.adcaptcher.com

29 martie - 5 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 39

BUSINESS HI-TECH

3D, NIVELUL URM+TOR De[i au cerin]e speciale, jocurile 3D sunt din ce \n ce mai populare printre utilizatori, reprezent`nd \n acela[i timp [i o [ans= de cre[tere a v`nz=rilor pentru produc=torii de televizoare [i monitoare, care \ncep`nd de anul acesta s-au orientat \n num=r mare c=tre tehnologia 3D. de ROXANA CRISTEA

P

us s= aleag= \ntre un joc 3D [i unul normal, un t`n=r american pasionat de jocuri a spus c= f=r= discu]ie \l prefer= pe primul, motivul fiind c=, de[i necesit= o plac= video, un ecran [i ochelari 3D, primul \i ofer= posibilitatea de a se identifica mult mai u[or cu personajul [i de a p=trunde \n acea lume. “De[i am cheltuit mai mult ca s= pot juca 3D, nu regret nimic”, a m=rturisit t`n=rul, ad=ug`nd c= de un an de c`nd a

descoperit tehnologia 3D nu se mai dezlipe[te din fa]a monitorului, iar jocul s=u preferat este “Avatar 3D”.

Jocurile de acest fel sunt nu numai captivante pentru utilizatori, ci [i ideale pentru televizoarele 3D, este de p=rere James McQuivey, analist al companiei de cercetare de pia]= Forrester Research. Pe l`ng= jocuri, televizoarele 3D sunt utilizate pentru programe care cer perioade mai mari de concentrare a aten]iei, cum ar fi competi]iile

40 BUSINESSmagazin I 29 martie - 5 aprilie 2010

sportive sau filmele, consider= analistul Dale Maunu din cadrul companiei americane Insight Media, care adaug= c= aceia care se uit= mai rar la televizor privesc ochelarii 3D ca pe ni[te accesorii ciudate [i greoi de folosit, \ns= cu timpul apare [i obi[nuin]a.

Satoru Iwata, CEO al Nintendo, una din cele mai mari companii produc=toare de jocuri din lume, a declarat recent c= nu este impresionat de jocurile 3D [i e convins c= nu vor capta prea cur`nd aten]ia publicului.

FOTO: REUTERS

57 MILIARDE DOLARI

pia]a mondial= de jocuri \n anul 2009 (estimare DFC Intelligence)

PS3 conduce Anul acesta consola Play Station 3 va înregistra cele mai mari vânzări, fiind urmată de Xbox360 de la Microso şi Wii de la Nintendo.

80 mil.

70

60

50

40

0

SURSA: DATAMONITOR

Wii

10

Xbox360

20

PlayStation 3

30

“Am \ndoieli c= oamenii vor folosi ochelari acas= pentru a se juca”, a declarat niponul. |n schimb, Sony Corporation, alt mare produc=tor de hardware [i software pentru jocuri, mizeaz= pe investi]iile \n tehnologia 3D, considerat= o p`rghie important= pentru majorarea v`nz=rilor \n urm=torii ani. Iar jocurile 3D sunt o [ans= de a cre[te v`nz=rile de televizoare 3D, consider= anali[tii. “De ani de zile oamenii joac= jocuri 3D pe PC, \n timp ce pentru console sunt disponibile doar c`teva titluri”, remarc= Maunu, insist`nd c= jocurile reprezint= un reper important \n dezvoltarea pie]ei de televizoare 3D. La \nceputul anului, la t`rgul de tehnologie Consumer Electronics Show (CES) din Las Vegas, mai mul]i produc=tori de televizoare [i monitoare 3D, precum Samsung, Sony sau Panasonic, au anun]at lansarea de astfel produse \n 2010. Nu sunt singurii care sus]in dezvoltarea jocurilor 3D. Produc=torul de procesoare grafice pentru calculatoare Nvidia a creat un soft prin intermediul c=ruia orice joc pe computer va putea fi jucat \n 3D, f=r= a fi nevoie dec`t de ochelari. Dac= ai un calculator normal nu e nevoie dec`t de un card de la Nvidia [i de softul care va crea o imagine 3D oric=rui joc normal, spuneau reprezentan]ii Nvidia, preciz`nd c= pre]ul softului va fi de 200 de dolari.

“De[i poate oferi rezultate spectaculoase, suportul pentru tehnologia 3D nu este \nc= foarte r=sp`ndit \n lumea jocurilor”, este de p=rere Jacint Erdei, PR manager al Ubisoft Rom`nia. “Foarte pu]ini produc=tori de hardware se \nham= la efortul reprezentat de implementarea nativ= a suportului pentru tehnologia 3D”, spune el. “|n plus, ca orice tehnologie relativ nou=, [i 3D are nevoie de timp s= prind= r=d=cini [i s= intre \n con[tiin]a cump=r=torilor”, consider= Erdei. |n Vest deja a \nceput goana dup= televiziunea 3D, \n timp ce la noi mul]i abia acum descoper= cinematografele 3D, a[a \nc`t mai e nevoie de timp ca 3D s= devin= componenta esen]ial= a jocurilor. Cum deocamdat= niciun produc=tor nu a anun]at vreun joc nou care s= fie dezvoltat \n mod special pentru 3D, Erdei crede c= “Avatar The Game” va r=m`ne cel mai popular \n acest domeniu. “Oricum, sunt sigur c= multe dintre cele mai a[teptate jocuri ale noastre vor putea fi \ncercate [i \n 3D.” |n ce prive[te pre]urile, jocurile 3D nu sunt mai scumpe dec`t alte jocuri, indiferent de platforma pe care sunt jucate. “Pre]ul unui joc nu este stabilit de astfel de op]iuni, ci de v`rsta lui, a[adar, jocurile proasp=t ap=rute \ntotdeauna vor fi mai scumpe dec`t cele

care au deja [ase luni sau un an vechime”, a precizat Erdei.

Anul trecut, v`nz=rile mondiale de jocuri au atins 57 de miliarde de dolari (41,8 miliarde de euro), potrivit companiei de cercetare de pia]= DFC Intelligence. Aceast= cifr= include veniturile din jocuri video, at`t hardware c`t [i software; un num=r de 11 ]=ri au avut venituri anuale din jocuri video de peste un miliard de dolari. “Av`nd \n vedere contextul economic actual [i cheltuielile mari legate de hardware, ne-am f=cut griji c= utilizatorii nu vor avea suficien]i bani pentru a achizi]iona soft pentru jocuri”, a comentat

„AM |NDOIELI C+ OAMENII VOR FOLOSI OCHELARI 3D ACAS+ PENTRU A SE JUCA.” SATORU IWATA, NINTENDO

David Cole, analist \n cadrul companiei de cercetare DFC, ad=ug`nd \ns= c= s-au \n[elat, deoarece cheltuielile pentru software au atins un nivel ridicat [i “se pare c= afacerea cu jocuri pare s= beneficieze \n prezent de pe urma recesiunii, deoarece jocurile sunt o form= ieftin= de divertisment la domiciliu”. |n ce prive[te v`nz=rile de console, Nintendo Wii a fost cea mai bine v`ndut= consol= \n 2009. “Nintendo Wii este unul dintre cele mai bine v`ndute produse ale tuturor timpurilor”, a mai spus Cole. “Asta nu \nseamn= \ns= c= altele nu se v`nd bine.

Ne a[tept=m ca Sony PlayStation 3 s= egaleze v`nz=rile anuale de software ale Wii \n 2010. |ntre timp, Xbox de la Microsoft r=m`ne pe primul loc \n anumite pie]e de top, precum Statele Unite [i Marea Britanie.”. Referitor la jocurile pentru calculator, DFC Intelligence estimeaz= c= v`nz=rile acestora vor dep=[i 19 miliarde de dolari \n anul 2013. |n Rom`nia, v`nz=rile de jocuri au continuat anul trecut tendin]a u[or cresc=toare din ultimii ani, potrivit lui Jacint Erdei. Cele mai c=utate jocuri \n Rom`nia \n 2009 au fost “Assassin’s Creed II” [i “Avatar The Game”. Platforma predominant= din Rom`nia r=m`ne PC-ul, care st=p`ne[te \n continuare pia]a, deoarece are pre]uri mai reduse [i are multiple func]ionalit=]i. Se poate observa \ns= [i o tendin]= de cre[tere a v`nz=rilor de console, a ad=ugat Erdei. n

29 martie - 5 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 41

TEHNOLOGIE

TELEFONUL +STA E AL MEU De[i disensiunile dintre Apple [i Google ]in de filozofia diferit= a celor dou= companii [i implic= enorme mize financiare, b=t=lia are [i tu[e profund personale [i oglinde[te conflictele de orgoliu dintre Steve Jobs [i Eric Schmidt. La baza disputei st= un sentiment de tr=dare: Jobs consider= c= fo[tii lui prieteni de la Google vor s= distrug= iPhone, folosindu-se de ni[te produse copiate dup= el. de BRAD STONE {I MIGUEL HELFT

42 BUSINESSmagazin I 29 martie - 5 aprilie 2010

FOTO: REUTERS © 2010 NEW YORK TIMES NEWS SERVICE

29 martie - 5 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 43

tehnologie

STEVE JOBS CEO al Apple

“S= nu v= am=gi]i, Google vrea s= omoare iPhone. Dar nu-i vom l=sa”

P

=rea \nceputul unei frumoase prietenii. Cu trei ani \n urm=, Eric E. Schmidt, directorul executiv al Google, se gr=bea s= urce pe o scen= din San Francisco ca s=-i str`ng= m`na lui Steve Jobs, CEO [i cofondator al Apple, [i s=-l ajute s= dezv=luie o minun=]ie de gadget, iPhone-ul, \n fa]a sutelor de jurnali[ti [i de fani extazia]i, aduna]i la expozi]ia anual= MacWorld.

Google [i Apple colaboraser= ca s= fac= func]ionale pe iPhone serviciul de c=utare [i cel de h=r]i de la Google, au spus cei doi c=tre public, iar Schimdt chiar a glumit, ad=ug`nd c= respectiva colaborare a fost at`t de str`ns=, \nc`t cei doi ar trebui pur [i simplu s=-[i pun= la un loc companiile \ntr-una singur= cu numele de “AppleGoo”.

“Steve, felicit=rile mele!”, i-a zis Schmidt aliatului s=u corporatist. “Acest produs va fi tare.” Jobs a primit complimentul cu un z`mbet pe toat= fa]a. Ast=zi, o asemenea c=ldur= ar fi greu de imaginat. Jobs, Schmidt

[i companiile lor s-au angajat \ntr-o b=t=lie dur= privind viitorul telefoanelor mobile [i al aplica]iilor pentru ele, cu implica]ii care reverbereaz= \n \ntregul peisaj digital. |n ultimele [ase luni, Apple [i Google s-au duelat \n achizi]ii, patente, directori, consilieri [i aplica]ii pentru iPhone. Jobs [i Schmidt au tras fiecare \n compania celuilalt, at`t prin intermediul presei, c`t [i \n discu]iile cu propriii angaja]i.

Luna aceasta, Apple a dat \n judecat= HTC, produc=torul taiwanez de mobile care folosesc sistemul de operare Android, sus]in`nd c= HTC a violat patentele iPhone.

Mi[carea a fost considerat= de mul]i ca \nceputul unui asalt juridic al Apple \mpotriva Google, ca [i o \ncercare de a z=d=rnici planurile Google \n a-[i extinde domina]ia \n zona dispozitivelor mobile.

Apple consider= c= dispozitive ca telefoanele inteligente [i tabletele ar trebui s= aib= standarde proprietare, strict controlate, [i c= utilizatorul ar trebui s= profite de capacit=]ile respectivelor telefoane [i tablete

44 BUSINESSmagazin I 29 martie - 5 aprilie 2010

prin intermediul aplica]iilor desc=rcate din magazinul online App Store.

Google, pe de alt= parte, vrea ca telefoanele inteligente s= aib= platforme libere de patente, astfel \nc`t utilizatorul s= caute pe internet dup= bunul plac aplica]ii care pot rula pe mai multe dispozitive.

Google s-a temut de mult= vreme c= rivali ca Microsoft sau Apple sau operatori ca Verizon ar putea bloca accesul la serviciile sale pe dispozitive cum sunt telefoanele inteligente, care \n cur`nd ar putea eclipsa computerele \n calitate de principal= poart= de intrare spre internet. Promovarea Android de c=tre Google este, \n esen]=, un efort de a-[i controla propriul destin \n lumea mobil=.

De[i disensiunile dintre Apple [i Google ]in de filozofia diferit= a celor dou= companii [i implic= enorme mize financiare, b=t=lia are [i tu[e profund personale [i oglinde[te conflictele de orgoliu care caracterizeaz= de mult= vreme domeniul. G`ndi]i-v= la conflictul dintre

TRADUCERE DE MIHAI MITRIC+

ERIC SCHMIDT CEO al Google

“Continuu s= cred, ca mul]i al]ii, c= Steve Jobs este cel mai bun CEO din lume la ora actual= [i admir enorm Apple [i pe Steve”

acolo [i au ascultat prezentarea. “S= nu v= am=gi]i, Google vrea s= omoare iPhone. Dar nu-i vom l=sa.”

Unul dintre ace[ti angaja]i a spus c= Jobs s-a \ntors la subiectul Google de c`teva ori \n timpul prezent=rii [i chiar a taxat sloganul Google “S= nu fii r=u” printr-o \njur=tur=, ceea ce a atras aplauze furtunoase din partea audien]ei.

Apple a refuzat s= fac= declara]ii pentru acest articol. Larry Page [i Sergey Brin, cofondatorii Google, [i-au exprimat deschis admira]ia pentru Jobs, iar Google sus]ine c= nu se afl= \n conflict cu fostul s=u aliat.

“Apple este un partener valoros [i avem un mare respect pentru tot ce au f=cut ei \n domeniul tehnologiei \n ultimii peste 30 de ani”, spune Jill Hazelbraker, purt=tor de cuv`nt al companiei. |ntr-o declara]ie recent=, Schmidt a mers pe aceea[i linie. “Continuu s= cred, ca mul]i al]ii, c= Steve Jobs este cel mai bun CEO din lume la ora actual= [i admir enorm Apple [i

“vin vechi \n sticl= nou=”, aduc`nd aminte de multe foste b=t=lii corporatiste din Silicon Valley. E ca [i cum vechea rela]ie dintre Apple [i Microsoft s-ar relua cu un alt combatant: Apple \ncearc= s= c`[tige controlul asupra fiec=rui aspect al experien]ei de folosire a unui echipament electronic, iar Google, ca [i Microsoft \naintea sa, lucreaz= cu mai mul]i parteneri ca s= inunde pia]a cu un mare num=r de dispozitive.

De[i dezvoltatorii de aplica]ii mobile tind s= prefere acum iPhone, “cu to]ii se gr=besc s= dezvolte [i pentru Android”, constat= Kapor. “Controlul strict ajut= la \nceput, dar pe termen lung tinde s= sufoce activitatea”, adaug= el, referindu-se la politica Apple \n materie de standarde de sistem de operare.

Apple [i Google r=m`n parteneri \n anumite domenii. Google pl=te[te milioane de dolari anual c=tre Apple pentru ca motorul s=u de c=utare s= fie cel standard \n browserul de internet al Apple, pe iPhone [i \n cur`nd, probabil, [i pe iPad.

LARRY PAGE {I SERGEY BRIN, COFONDATORII GOOGLE, {I-AU EXPRIMAT DESCHIS ADMIRA}IA PENTRU JOBS, IAR GOOGLE SUS}INE C+ NU SE AFL+ |N CONFLICT CU FOSTUL S+U ALIAT Intel [i AMD, dintre Microsoft [i restul lumii [i tot a[a. {i totu[i, dup= interviuri cu peste dou=zeci de anali[ti ai pie]ei, investitori \n Silicon Valley [i actuali [i fo[ti angaja]i ai ambelor companii - dintre care majoritatea au solicitat anonimatul, ca s=-[i protejeze locurile de munc= sau rela]iile de afaceri - \nfruntarea dintre Schmidt [i Jobs ofer= o imagine neobi[nuit de vie de inamici]ie [i ambi]ie.

La baza disputei st= un sentiment de tr=dare: Jobs consider= c= Google a \nc=lcat alian]a \ntre companii produc`nd telefoane mobile care fizic, tehnologic [i spiritual seam=n= cu iPhone. Pe scurt, el simte c= fo[tii prieteni de la Google i-au strecurat o m`n= \n buzunar.

“Noi n-am intrat \n businessul de c=utare pe internet. Ei \ns= au intrat \n afacerea cu telefoane mobile”, le-a spus Jobs angaja]ilor Apple \n timpul unei \nt`lniri cu tot personalul dup= lansarea iPad \n ianuarie, potrivit relat=rilor a doi angaja]i care au fost

pe Steve”, a scris [eful Google. |n ciuda unor astfel de sentimente, lumea tehnologic= prive[te lupta dintre Apple [i Google cu surprindere [i groaz=.

“Sunt sigur c= o s= se ajung= la lucruri ur`te”, comenteaz= David B. Yoffie, profesor la Harvard Business School care studiaz= industria tehnologic= de zeci de ani. “Ca s= bat= Apple, Google va trebui s= fie foarte agresiv. Dac= vor avea succes, vor pune o presiune de pre] pe Apple [i pe iPhone.”

Vorbind despre disputa dintre Google [i Apple, un investitor din Silicon Valley foarte bine conectat, care nu a dorit s= fie citat cu numele, spune c= este [ocat de nivelul de ranchiun= constatat. “E al treilea r=zboi mondial. O animozitate uimitoare \i motiveaz= pe doi dintre cei mai puternici oameni din industrie”, spune el. “E ceva emo]ional. E cea mai mare b=t=lie a egourilor din istorie. E un adev=rat spectacol.”

Mitch Kapor, fondatorul Lotus Development [i acum investitor \n tehnologie, descrie o astfel de lupt= drept

Dar \n lumea tehnologiei se speculeaz= masiv c= Apple se preg=te[te s= aplice o lovitur= teribil= celor de la Google: Apple ar urma s= promoveze Bing, motorul de c=utare de la Microsoft, ca op]iune standard pe iPad [i poate [i pe iPhone. Un angajat al Apple a dezv=luit c= Qi Lu, pre[edintele diviziei de servicii online a Microsoft, a fost v=zut recent \n vizit= la campusul Apple din Cupertino, California, ca s= discute o asemenea posibilitate. Microsoft a refuzat s= comenteze.

Din punct de vedere financiar, o astfel de \n]elegere cu Microsoft nu ar fi o lovitur= insuportabil= pentru Apple, pentru c= mul]i utilizatori de iPhone [i iPad vor alege f=r= \ndoial= serviciul de c=utare Google. Dar sprijinul acordat de Jobs va \nsemna foarte mult pentru Microsoft, v=zut \ntotdeauna ca r=mas \n urm= la capitolul solu]iilor de c=utare pe internet. {i ar fi o imagine neobi[nuit=: Steve Jobs [i Apple, fugind din bra]ele lui Eric Schmidt [i ale Google, ca s=-i \mbr=]i[eze pe Steve Ballmer [i pe Microsoft. n

29 martie - 5 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 45

UE

46 BUSINESSmagazin I 29 martie - 5 aprilie 2010

FOTO: REUTERS © 2010 NEW YORK TIMES NEWS SERVICE NIKI KITSANTONIS A CONTRIBUIT LA ACEST ARTICOL

Grecia este simbolul problemelor pe care mare parte din Europa le va avea \n cur`nd: \n c`teva zeci de ani, dac= nu se modific= actualele condi]ii de pensionare, pl=]ile pentru cei care se retrag din activitate vor fi o povar= aproape de nesuportat pentru cei tot mai pu]ini angaja]i r=ma[i s= le pl=teasc= pensiile [i serviciile medicale. de LANDON THOMAS JR.

V PENSIONAR |N EUROPA

asia Veremi o fi av`nd doar 28 de ani, dar fiind coafez= \n Atena, e foarte con[tient= c=, potrivit unei legi \nc= \n vigoare [i care catalogheaz= meseria ei \n clasa celor poten]ial d=un=toare s=n=t=]ii, are dreptul s= se pensioneze la 50 de ani.

“Eu folosesc sute de substan]e chimice \n fiecare zi, coloran]i, amoniac [i altele”, spune ea. “Crede]i c= nu e riscant? Oamenilor ar trebui s= li se dea dreptul s= se pensioneze la o v`rst= decent=. Nu suntem f=cu]i s= tr=im 150 de ani.” Poate c= nu, dar e dificil s= explici str=inilor de ce guvernul grec a identificat cel pu]in 580 de categorii de munci poten]ial d=un=toare, care le dau dreptul celor ce le practic= s= se pensioneze la 50 de ani \n cazul femeilor [i la 55 de ani \n cazul b=rba]ilor.

Sistemul pestri] al pension=rilor anticipate din Grecia a contribuit la sc=parea de sub control a cheltuielilor de la buget, ceea ce a dus la criza datoriei publice cu care se confrunt= ]ara \n prezent. Num=rul pension=rilor va cre[te accelerat \n anii urm=tori, iar investitorii v=d c= statul nu are suficiente rezerve pentru a acoperi astfel de costuri, ceea ce face [i mai greu pentru Grecia s= se \mprumute la dob`nzi rezonabile. Ca o consecin]= a deceniilor de t`rguieli \ntre u

29 martie - 5 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 47

UE sindicatele puternice [i guvernele slabe, Grecia a promis pension=ri anticipate pentru circa 700.000 de oameni, adic= 14% din for]a de munc= a ]=rii, ceea ce duce la o v`rst= medie de pensionare de 61 de ani, una dintre cele mai mici din Europa.

Legea include [i unele munci periculoase, ca mineritul [i dezamorsarea de \nc=rc=turi explozive. |i protejeaz= [i pe prezentatorii de radio [i televiziune, care se presupune c= risc= \mboln=viri cu bacterii din microfoanele folosite, [i pe instrumenti[tii sufl=tori, care pot avea reflux gastric c`nd c`nt= la

Problema e mai profund= dec`t cum s= p=strezi ritmul cu pl=]ile [i cum s= gestionezi deficitele bugetare care rezult= de pe urma crizei financiare. Din cauza promisiunilor generoase, sumele datorate pentru bugetele de pensii dep=[esc cu mult \n Europa datoriile statelor fa]= de creditori, adic= acelea care au prins Grecia [i alte c`teva state europene \ntr-o menghin= a \mprumuturilor.

Potrivit unui studiu f=cut de Jagadeesh Gokhale, economist la Institul Cato din Washington, includerea obliga]iilor de plat= a pensiilor \n balan]a bugetului Greciei ar ar=ta c= datoria public= este \n realitate de 875% din produsul intern brut. Acesta ar fi cel mai mare nivel al datoriei pe ansamblul celor 16 state din zona euro [i cu mult peste nivelul oficial al datoriei Greciei, de 113%.

Alte state [i-au mascat la fel obliga]iile. |n Fran]a, unde nivelul oficial al datoriei este 76% din PIB, cifra total= se ridic= la 549% dac= se iau \n calcul toate angajamentele c`teva decenii pentru a-[i acoperi instrumentele respective. Grecia s-ar putea de pensii. Iar \n Germania, nivelul datoriei, angajamentele. {i multe state americane s= ofere doar un indiciu timpuriu pentru oficial situat la 69%, s-ar dovedi de fapt sunt din nefericire \n urm= cu asigurarea problemele care stau s= vin=. }=ri mai finan]=rii bugetelor de pensii pentru angaja]ii c= ajunge la 418%. Gokhale, ca mul]i al]i mari, ca Germania, Fran]a, Spania [i Italia, economi[ti, consider= acesta un mod mult din sectorul public. s-au bazat zeci de ani pe un stat foarte larg mai potrivit de a m=sura nivelul datoriilor |n Europa, conflictul a ajuns deja pe la pung=, finan]at de un sistem rigid de unei ]=ri, pentru c= pune \n eviden]= c`t de str=zi, cu angaja]ii cer`nd ca generoasele impozite menite s= men]in= pacea politic=. \mpov=r=toare vor fi - dac= nu se va schimba Acum, guvernele sunt presate s=-[i reevalueze politici de pensii s= fie p=strate, \n vreme sistemul de pensii - costurile cu popula]ia angajamentele generoase cu privire la pensii, ce guvernele fac presiuni s= reduc= pensiile care \mb=tr`ne[te rapid, \n plus fa]= de [i s= creasc= v`rsta de pensionare, deoarece confruntate fiind cu cre[terea num=rului de datoriile deja contractate. contribuabilii nu mai pot suporta nicio pension=ri, dup= ce criza economic= a scos “Trebuie s= prive[ti \n perspectiv= [i s= povar= suplimentar=, iar creditorii nu vor dintr-odat= la suprafa]= cel pu]in o parte din vezi cum vor cre[te cheltuielile cu pensiile mai finan]a \mprumuturile excesive. aceste costuri ascunse.

Situa]ia din Statele Unite este diferit=, dar la fel de dureroas=. Guvernul se va confrunta cu propria scaden]= a socotelilor fiscale, afirm= anali[tii, pe m=sur= ce cei 78 de milioane de americani din genera]iile boom-ului demografic de dup= r=zboi \ncep s= apeleze la asigur=rile sociale [i la programul Medicare pentru v`rstnici, odat= ce [i-au \ncheiat activitatea profesional=.

F=r= introducerea unor impozite mai mari, reduceri ale beneficiilor sau o cre[tere a v`rstei de pensionare, programele publice de asisten]= vor r=m`ne f=r= bani \n urm=toarele

FMI A AVERTIZAT GRECIA C+ DATORIA VA AJUNGE |N 2050 LA 800% DIN PIB, DIN CAUZA PENSIILOR {I ASIGUR+RILOR MEDICALE

PROTESTE GUVERNUL GREC A PROPUS RIDICAREA VÂRSTEI DE PENSIONARE LA 63 DE ANI, DAR ACESTA S-AR PUTEA SĂ FIE DOAR UN ÎNCEPUT

48 BUSINESSmagazin I 29 martie - 5 aprilie 2010

TRADUCERE DE MIHAI MITRIC+

Vorbe, vorbe Confruntate cu problema datoriilor, guvernele din Europa trebuie s= ia decizii importante, mai ales \n privin]a sistemului pensiilor.

Datoria guvernamental= comparativ cu viitoarele obliga]ii, ca pondere \n PIB. }=rile care folosesc moneda euro

Datorie curent=

Obliga]ii curente [i viitoare

Italia

116,3%

364,1%

Grecia

113,2

875,2

Belgia

98,5

296,5

Ungaria

78,4

N.A.

Zona euro

77,4

n.a.

Fran]a

75,8

549,2

Portugalia

73,7

491,9

E.U. 25*

72,3

434,2

Germania

71,9

418,2

Malta

68,9

467,5

Cipru

68,6

N.A.

Austria

67,6

409,8

Marea Brit. 63,4

442.1

Irlanda

62,2

405,2

Olanda

61,5

522,8

Polonia

50,5

1,550.4

Spania

49,7

244,3

Suedia

40,3

430,7

Danemarca 40,0

382,5

Finlanda

39,6

539,3

Slovenia

35,6

758,5

Cehia

34,8

590,8

Slovacia

34,7

1.149,1

Letonia

32,8

619,1

Lituania

25,4

497,2

Rom`nia

21,7

N.A.

Luxemburg 14,9

376,7

Bulgaria

14,2

N.A.

Estonia

6,2

455,6

Statele Unite

83,6%

500%

Valorile privind datoria se refer= la al treilea trimestru al anului trecut.

Datoriile curente [i viitoare sunt exprimate ca pondere \n PIB din 2004. * E.U. 25 include cele 25 de state care au aderat la UE \nainte de a fi primite Bulgaria [i Rom`nia \n 2007.

Sources: Eurostat (pentru datorie); calcule ale lui Jagadeesh Gokhale, senior fellow la Cato Institute, pe baza unor date Eurostat (pentru datoriile curente [i viitoare); U.S. Government Accounting Office; U.S. Bureau of Economic Analysis (pentru SUA)

\n compara]ie cu veniturile necesare pentru a le finan]a”, spune el. “{i nu e vorba numai despre Grecia; toate marile state europene se confrunt= cu perspectiva pr=bu[irii bugetelor de pensii.” El estimeaz= c= pentru a putea finan]a complet obliga]iile la bugetele de pensii, un stat european ar trebui s= pun= \n medie deoparte 8% din PIB \n fiecare an - o m=sur= practic imposibil=, av`nd \n vedere c= majorarea impozitelor, [i a[a mari, n-ar face dec`t s= \mpov=reze [i mai mult economia.

Gokhale a f=cut un calcul similar [i pentru Statele Unite, de unde rezult= c= suma total= a bugetelor de asigur=ri medicale, pensii [i alte obliga]ii sociale este de 79.000 de miliarde de dolari sau cam 500% din produsul intern brut. |n momentul de fa]=, datoria public= a SUA este de circa 60% din PIB. Multe dintre aceste probleme nu vor ap=rea dec`t \n c`teva zeci de ani. Dar cum cele mai multe state dezvoltate se v=d \n situa]ia de a avea tot mai pu]ini angaja]i care s= acopere pensiile [i serviciile medicale pentru cei mai \n v`rst=, [i capacitatea lor de a se \mprumuta se apropie mai repede de limit=. |n raportul s=u anual din 2009 privitor la Grecia, Fondul Monetar Interna]ional a avertizat c= aloc=rile bugetare “excesive” pentru pensii [i asigur=ri medicale vor face ca nivelul datoriei s= ajung= \n 2050 la 800% din PIB dac= nu sunt operate modific=ri \n sistem.

Cifra coincide cu calculele lui Gokhale, dar este un prag teoretic: creditorii interna]ionali vor cere cu siguran]= modific=ri \n politicile publice cu mult \nainte ca Atena s= apuce s= se \mprumute at`t de mult.

“Criza pensiilor este cel mai mare test pentru dorin]a Greciei de a se apuca de reforme profunde”, sus]ine Kevin Featherstone, expert \n economia politic= a Greciei la London School of Economics.

“Orice reform= substan]ial= trebuie s= duc= la reducerea beneficiilor pentru angaja]i - iar guvernul trebuie s= demonstreze c= poate face fa]= presiunilor sindicale.”

Guvernul grec a propus ridicarea v`rstei de pensionare la 63 de ani, dar acesta s-ar putea s= fie doar un \nceput. Pre[edintele francez Nicolas Sarkozy s-a \nt`lnit cu liderii sindicali, pentru a prospecta posibilitatea de cre[tere a v`rstei de pensionare de la 60 de ani, c`t este acum. Spania a propus ca v`rsta de pensionare s= creasc= la 67 de ani, de la 65 \n prezent; \n fa]a opozi]iei sindicatelor, totu[i, guvernul a \nceput s= ezite.

Pensiile au devenit un subiect de disput= nu doar \ntre angaja]i [i stat, dar [i \ntre guvernele din Europa. Germania, spre exemplu, care a \ntreprins pa[i politici dificili pentru a cre[te v`rsta de pensionare

la 67 de ani, concomitent cu reducerea beneficiilor, este acum cel mai ne\nduplecat critic al problemelor fiscale ale Greciei.

Problema pensiilor din Grecia dep=[e[te cu mult raport=rile false pe care statul le-a f=cut \nc= din anii ‘90 ca s= se poat= \ncadra \n criteriile zonei euro [i s= adopte moneda european=. Un raport recent al Comisiei Europene a descoperit c=, \n lipsa unor modific=ri \n sistem, Grecia va cheltui pentru pensii [i asisten]= medical= pentru popula]ia v`rstnic= aproximativ 37% din PIB p`n= \n 2060, fa]= de doar pu]in peste 20% acum, ceea ce \nseamn= cel mai mare nivel din UE. “Cheltuielile cu pensiile sunt estimate s= se dubleze”, spune Manos Matsaganis, profesor la Universitatea din Atena [i autor a numeroase studii despre sistemul de pensii al Greciei. “A[a ceva este nesustenabil.”

Totu[i, milioanele de cet=]eni care se bazeaz= pe aceste pl=]i nu vor renun]a at`t de u[or la pensiile lor. Ideea este sigur adev=rat= \n cazul lui Christos Bourdakis, un fost contabil \n sistemul de stat, acum pensionar, pe care \l g=sim \ntr-un sediu sindical din Atena.

Bourdakis nu e deloc dispus s= ofere vreo concesie cu privire la pensia sa, indiferent de severitatea crizei. E un sus]in=tor \nfocat al sistemului care-i pl=te[te o pensie anual= de 30.000 de euro - mai mult dec`t c`[tiga \nainte de a se pensiona, cu 13 ani \n urm=, pe c`nd avea 60 de ani. A scris [i o carte \n ap=rarea acestor principii, “Ghidul garant=rii pensiilor pentru func]ionarii publici din Grecia”.

“Trebuie s= ne protej=m standardele de via]=”, spune Bourdakis. “Pensionarii nu ar trebui s= pl=teasc= pentru criza creat= de bancheri.” n

DOSAR

Afla]i mai multe despre posibilit=]ile ca scenariul din Grecia s= se repete \n Rom`nia, din articolul principal al edi]iei din aceast= s=pt=m`n= a revistei la pagina 24.

Mai multe informa]ii despre situa]ia economic= din Grecia g=si]i \ntr-o serie de articole pe www.businessmagazin.ro

29 martie - 5 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 49

AFACERI |N EST

|N STRAD+ Func]ionari fiscali, poli]i[ti [i ofi]eri bulgari protesteaz= laolalt= fa]= de reducerea beneficiilor sociale

Dac=-i ordin, cu pl=cere Speriat= de criz=, Bulgaria se atinge de ultimele resorturi ale cre[terii economice din vremurile bune: TVA [i cota unic= de impozitare. {i mai introduce [i o tax= pe lux. A[a disperat= s= fie situa]ia?

C

u titlu temporar, pe un an, TVA va cre[te de la 20% la 22% - cea mai drastic= m=sur= decis= p`n= acum de autorit=]ile de la Sofia pentru a aduce mai multe \ncas=ri la buget. O list= cu 50 de m=suri, \ntre care [i aceasta, a fost trimis= de guvern sindicatelor [i organiza]iilor patronale, ca s-o discute; unele dintre m=suri au fost chiar propuse \n comun de patronate [i sindicate [i incluse de guvern pe list= la solicitarea acestora. Cum era de a[teptat \ns=, mul]i oameni de afaceri [i economi[ti au avertizat c= majorarea fiscalit=]ii, mai ales prin instrumentul cu impactul cel mai direct asupra pre]urilor - taxa pe valoarea ad=ugat= - nu va face dec`t s= loveasc= [i mai mult economia [i s= \ndrepte mai multe companii c=tre evaziune fiscal=. Guvernul, care consider= c= prin m=rirea TVA va aduce la buget 540 de milioane de leva (276 de milioane de euro) p`n= la sf`r[itul anului, a promis \n paralel ramburs=ri mai rapide de TVA pentru companii. Tot temporar, statul vrea s= renun]e la cota unic= de impozitare

de 10% pentru venituri [i profiturile companiilor, \nlocuit= cu impozite progresive \ntre 10% [i 22%, conform ministrului muncii, care a l=sat de \n]eles c= se va reveni la cota unic= spre sf`r[itul lui 2011, adic= dup= ce va trece criza.

Alte m=suri de pe list= sunt cre[terea tranzac]iilor cu certificate de emisii de dioxid de carbon, reducerea cu 10% a salariilor \n ministere, agen]ii [i alte structuri guvernamentale, introducerea unei taxe pe lux pentru proprietarii de ma[ini de peste 150 CP, iahturi, locuin]e de peste 250 mp [i depozite bancare de peste 100.000 de leva (51.000 de euro). Salariile angaja]ilor din sectorul public vor fi plafonate. Echivalentul din Sofia al Termoelectrica va fi privatizat, ca [i Palatul Culturii din capital=.

Premierul Boiko Borisov a motivat aceste m=suri, \ntr-un interviu pentru ziarul Standart, prin descoperirea unui deficit bugetar ascuns, generat de contracte ilegale \ncheiate de precedentul guvern socialist, \n valoare de peste un miliard de euro. |n cel

50 BUSINESSmagazin I 29 martie - 5 aprilie 2010

mai sumbru scenariu, deficitul bugetar ar putea atinge 1,53 miliarde de euro \n 2010, ceea ce pentru Boiko Borisov s-ar traduce \ntr-un dezastru na]ional. “Sunt dou= op]iuni pentru noi - l=s=m lucrurile s= mearg=, \n stil populist, [i \n 5-6 luni vom fi s=raci, vom distruge consiliul monetar, vom deveni a doua Grecie - cu diferen]a c= Grecia are parte de un lobby serios \n str=in=tate - sau ne ]inem tari. Altfel ducem statul la faliment.

Dac= vom cheltui rezerva fiscal=, Bulgaria va ajunge la ruin=”, a spus Borisov.

De[i unele dintre m=surile enumerate mai sus erau date ca sigure, pe parcursul s=pt=m`nii trecute nu era \nc= limpede, totu[i, care dintre m=surile de pe list= vor fi \n cele din urm= aplicate. Sociali[tii, din opozi]ie, au comentat c= vehicularea public= a anumitor inova]ii fiscale de c=tre diferi]i mini[tri ar avea de fapt doar rolul de a testa r=bdarea popula]iei, \ntr-un context \n care deja manifesta]iile de protest din cauza m=surilor de austeritate nu mai sunt o raritate. n

FOTO: REUTERS PAGINI REALIZATE DE CRENGU}A NICOLAE

CONTOR

71,4 mil € cu at`t au sc=zut rezervele valutare ale B=ncii Na]ionale a Serbiei \n februarie, ajung`nd la 10,6 miliarde de euro, \n principal ca efect al v`nz=rilor de valut= pe pia]a interbancar=, cu scopul de a stabiliza cursul dinarului, care \n cursul lunii a pierdut 1,2% din valoare fa]= de euro

60 minute/lună at`t au vorbit \n medie albanezii la telefonul mobil \n 2009, fa]= de 30 de minute \n 2008, ceea ce \nseamn= o cheltuial= total= de 380 de milioane de euro

63,4 mil. $ transferurile curente, \n luna ianuarie, ale moldovenilor care lucreaz= \n str=in=tate, cu 48,1% mai pu]in dec`t \n decembrie, conform B=ncii Na]ionale a Moldovei

FR~NA {I ACCELERA}IA Produc=torul auto francez PSA Peugeot Citroën va suspenda produc]ia la uzina din Trnava, Slovacia, \n total cu 13 zile \n cursul urm=toarelor trei luni, din cauza cererii sc=zute, scrie Hospodarske Noviny. Pauza va permite sc=derea produc]iei cu circa 11.000 de ma[ini [i va oferi timp pentru \mbun=t=]iri tehnologice, au afirmat reprezentan]ii companiei. Fabrica de la Trnava a produs anul trecut 205.000 de ma[ini. |n acela[i timp, constructorul coreean Kia Motors a anun]at c= va investi 100 de milioane de euro \ntr-o nou= fabric= de motoare \n Slovacia, ceea ce va cre[te capacitatea anual= de produc]ie cu 150.000 de motoare, la 450.000. Acestea sunt destinate uzinei de asamblare a Hyundai din Cehia vecin=.

n SERBIA Pe ce s-au dus banii? |ndatorarea Mai multe știri și analize despre situaţia economică a ţărilor din vecinătatea României puteţi găsi pe www.businessmagazin.ro

1,9% infla]ia \n Ucraina \n februarie, fa]= de 1,8% \n ianuarie, scumpirile cele mai mari fiind \nregistrate la alimente [i b=uturi nealcoolice (3,5%)

2,75% cre[terea economic= preconizat= de FMI pentru Polonia \n 2009, urmat= de o cre[tere de 3,25% \n 2011

4,3% cu at`t vor fi indexate pensiile de asigur=ri sociale de stat \n Moldova la 1 aprilie, pensia minim= urm`nd s= ajung= la 595 de lei lunar (35 de euro); de la 1 mai, salariul minim garantat va fi de 1.100 de lei (64 de euro), cu 200 de lei mai mult dec`t \n prezent

total= a Serbiei c=tre creditorii externi se ridic= la 22,8 miliarde de euro, conform B=ncii Mondiale [i FMI, ceea ce \nseamn=, potrivit oficialilor B=ncii Na]ionale [i ai guvernului, o datorie extern= de 74,1% din PIB, comenteaz= postul de radio B92. Acest procent este cu 6% sub pragul de unde ar \ncepe s= fie vorba de o datorie excesiv=, conform economistului Mladen Kovacevic, care estimeaz= c= acumularea rapid= de debite va continua \n cursul acestui an, ceea ce ar duce la o criz= a datoriilor pe termen lung. Banca central=, al c=rei guvernator a demisionat s=pt=m`na trecut=, nemul]umit de politica guvernului [i de interven]ia sa \n deciziile b=ncii, insist= c= datoria privat=, contractat= de companii \n str=in=tate, n-ar trebui s= fie luat= \n considerare. “Eu cred \ns= c= sunt motive de \ngrijorare. Ce s-ar \nt`mpla dac= Telekom Srbija (monopolul public telecom) are probleme [i nu-[i poate pl=ti datoria? Scenariul e simplu. Citibank sau orice alt creditor poate prelua compania noastr= na]ional= la un pre] minim”, a comentat Kovacevic. Privatizarea Telekom Srbija a fost deja anun]at= pentru a doua jum=tate a anului. “Urmeaz= privatizarea companiei de electricitate EPS, probabil cu firma ceh= CEZ, care e tot de stat; cum se face c= o firm= controlat= de un stat str=in e considerat= un administrator mai bun dec`t statul nostru?” C`t prive[te datoria statului, faptul c= 6 miliarde de euro scadente

\n urm=torii 4-5 ani reprezint= numai \ndatorare din dob`nzi e deja \ngrijor=tor, consider= economistul, compar`nd gravitatea situa]iei cu cea din Grecia. “De la 1 ianuarie 2001, statul a \mprumutat 70 de miliarde de euro. Unde s-au dus ace[ti bani eu nu \n]eleg. |n nou= ani n-am construit niciun singur pod, coridorul 10 de transport paneuropean nu s-a f=cut, nici alte mari investi]ii.”

n POLONIA Cel mai mare abator. Produc=torul italian de carne de porc [i mezeluri Bresaole Pini a intrat oficial pe pia]a polonez=, prin deschiderea unui abator \n localitatea Kutno, descris de companie ca fiind cel mai mare din Europa de Est, scrie Warsaw Business Journal. Produc]ia va \ncepe dup= 5 aprilie, a declarat Marcello Pini, managerul fabricii din Ungaria a companiei, care actualmente este principala facilitate de produc]ie a Bresaole Pini. Construc]ia abatorului a costat 30 de milioane de euro, iar compania are \n plan venituri de 400 de milioane de euro, adic= dublu fa]= de c`t realizeaz= fabrica din Ungaria. Concuren]a, adic= grupul local Animex, cel mai mare procesator de carne de porc din Polonia, n-a fost deloc \nc`ntat=. “Capacitatea de procesare din Polonia dep=[e[te de ani de zile cu mult cererea, iar intrarea Pini nu va face dec`t s= ascut= o concuren]= [i a[a foarte mare”, a comentat Andrzej Pawelczak, purt=tor de cuv`nt al Animex.

29 martie - 5 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 51

ART+ {I SOCIETATE

AFACERI CU S~NGE ALBASTRU Actualul duce de Argyll, proprietarul castelului Inveraray din Sco]ia, a discutat cu BUSINESS Magazin despre modul cum \ncearc= s= modernizeze [i s= rentabilizeze mo[tenirea familiei sale. Mistica titlurilor nobiliare nu mai e ce-a fost acum c`teva secole; brandul [i [tiin]a valorific=rii lui r=m`n \ns= teme actuale pentru orice proprietar dornic s=-[i dezvolte afacerea. de CRISTINA MARINA

n fa]a mul]imii adunate la castelul Inveraray din Sco]ia, al 13-lea duce de Argyll \[i ia inima \n din]i [i coboar= pe zidul fortifica]iei, pentru a promova compania de activit=]i outdoor Stramash. |nceputul de an a fost \nc=rcat pentru cel mai t`n=r duce din Marea Britanie - a c=l=torit la Dubai [i la Bucure[ti pentru promovarea brandului de whisky Royal Salute, dup= care a at`rnat kiltul \n cui [i a \mbr=cat hainele de alpinist.

Dac= \n trecut, str=mo[ii din clanul Campbell nu ar fi conceput nici m=car s= se \mbrace f=r= ajutor, ducele, care face parte din parte din una dintre cele mai vechi [i puternice familii nobiliare ale Sco]iei, a acceptat c= vremurile s-au schimbat, [i la fel [i rolul aristocra]iei. “Uneori titlurile pot fi de ajutor, iar alteori o piedic=. Dac= vrei s= vorbe[ti cu media, \ntotdeauna po]i aduce ceva diferit, povestea este mai interesant=.

Sigur, sunt [i al]ii care chiar nu vor s= [tie, consider= c= titlurile nu sunt interesante \n zilele noastre [i c= elitele nu mai sunt relevante”, a declarat Torquhil Ian Campbell \n exclusivitate pentru BUSINESS Magazin.

De voie sau de nevoie, urma[ii regilor [i ai nobililor insulari \[i transform= mo[tenirea \n afacere [i se adapteaz= timpurilor pentru

|

52 BUSINESSmagazin I 29 martie - 5 aprilie 2010

a putea tr=i la \n=l]imea urma[ilor s=i.

“Am crescut \ntr-un mediu \n care am fost permanent expus la mo[tenirea mea [i care domin= afacerea pe care o conduc”, afirm= Campbell.

Primul duce de Argyll, Colin Campbell, a fost \nnobilat ca atare \n 1457, de[i primele atest=ri ale existen]ei clanului sunt cu mult mai vechi, dat`nd de la sf`r[itul secolului al XIII-lea. Actualul duce de Argyll, al 13-lea, de]ine 29 de titluri nobiliare, printre care cel de Maestru Ereditar al Casei Regale Sco]iene.

Prin acest titlu, el este responsabil de interesele domestice ale monarhului Sco]iei [i i se solicit= prezen]a la toate ceremoniile atunci c`nd regina se afl= la Palatul Regal al Casei Holyrood din Edinburgh.

Torquhil Ian Campbell este st=p`n peste un imperiu care cuprinde afaceri \n turism, agricultur=, energii verzi [i, cel mai important, p=m`nturi. Scriitorul Brian Masters consemna \n bestsellerul “The Dukes” c= nou= duci de]in mai mult teren dec`t regina Elisabeta a II-a, care este proprietar= peste 19.000 de hectare. Unul dintre cei nou= [i cel mai t`n=r dintre ei (41 de ani) este ducele de Argyll, cu 32.400 de hectare. “Mul]i mo[tenesc mai t`rziu lucrurile pe care eu deja le am la aceast= u

FOTO: SILVIU MATEI

„PENTRU MINE CONTEAZ+ S+ LAS MO{TENIRE COPIILOR MEI CEVA MAI BUN DEC~T MI S-A DAT MIE.” TORQUHIL IAN CAMPBELL, DUCE DE ARGYLL

29 martie - 5 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 53

art= [i societate

COLECŢIE. ÎN CASTELUL DIN APROPIEREA LACULUI LOCH FYNE SE AFLĂ SINGURELE TABLOURI RĂMASE DE LA PICTORII GIRARD ȘI GUINARD, CARE AU FOST ALEȘI ȘI DE GEORGE IV SĂ DECOREZE REȘEDINŢA DIN LONDRA, CARLTON HOUSE

v`rst=. Sunt numai 26 de duci \n Marea Britanie [i eu sunt cel mai t`n=r. Cred c= un spirit t`n=r aduce prospe]ime [i o abordare modern= a businessului”, consider= Campbell. Ducele a studiat managementul terenurilor la Agriculture College, a c=l=torit prin lume [i a avut mai multe slujbe, \n industria hotelier= [i timp de 16 ani la Pernod Ricard, \nainte s= devin= administratorul afacerilor familiei dup= moartea tat=lui s=u, \n 2001. Lucrurile s-au schimbat \n ultimii zece ani. “Tat=l meu era interesat de multe lucruri, dar erau [i domenii care nu contau pentru el [i nu voia s= le fac= profitabile.

Pentru mine toate activele sunt importante, trebuie s= func]ioneze [i s= se autofinan]eze; abordarea mea este mult mai pragmatic=”, afirm= mo[tenitorul. |n timp, ducele a reu[it s= dubleze profitabilitatea afacerilor familiei [i a investit \n refacerea castelului de la Inveraray, re[edin]a de multe genera]ii a clanului. Castelul, construit \ntr-un amestec de stiluri baroc, paladian [i gotic, pare desprins din pove[ti - patru turnuri str=juiesc cele patru puncte cardinale, este \nconjurat de 8.100 mp de gr=dini [i 58.000 de metri p=tra]i de p=duri. Panorama este cu at`t mai impresionant= cu c`t se afl= \n apropierea lacului Loch Fyne.

“Oamenii sunt interesa]i de istorie, mai ales c= multe dintre aceste minunate cl=diri din toat= Marea Britanie [i-au p=strat mobilierul [i decora]iunile originale. |n Fran]a sau \n alte ]=ri, castelele exist=, dar

nu mai este nimic original \n=utru, pentru c= toate lucrurile de acolo au fost v`ndute”, remarc= Torquhil Ian Campbell.

Ducele spune c= la castel se organizeaz= frecvent \nt`lniri exclusiviste, lans=ri de produse de lux, festivaluri de muzic= rock sau chiar nun]i. “Este a cincea cea mai mare atrac]ie turistic= din Sco]ia. A fost primul castel privat care [i-a deschis por]ile c=tre public \n 1954 - o idee nou= pe atunci, a bunicului meu - [i a[a a \nceput castelul s= se autofinan]eze. Avem 80.000 de turi[ti anual, din aprilie p`n= \n octombrie, sezonul c`nd este deschis castelul.”

Campbell este con[tient de valoarea mo[tenirii sale [i vorbe[te de cre[terea pe termen lung a averii familiei [i de p=strarea de la o genera]ie la alta. “Toate afacerile noastre dau rezultate pe termen lung. Nu le-a[ vinde, nu voi ap=rea pe listele cu cei mai boga]i din lume; pentru mine conteaz= s= las mo[tenire copiilor mei ceva mai bun dec`t mi s-a dat mie.” Sco]ianul este singurul duce care lucreaz= \n industria spirtoaselor [i c=l=tore[te prin lume pentru promovarea brandului premium Royal Salute, care apar]ine grupului Pernod Ricard. Alegerea nu este \nt`mpl=toare, \ntruc`t Chivas este furnizorul oficial de whisky al casei regale britanice. {i Royal Salute are origini “regale” - a fost lansat \n 1953 pentru a celebra \ncoronarea Reginei Elisabeta a II-a.

“Royal Salute este un amestec de scotch whisky \nvechit cel pu]in 21 de ani. Trebuie

54 BUSINESSmagazin I 29 martie - 5 aprilie 2010

s= [ti]i c= 21 de focuri de tun este maximul de respect pe care \l po]i acorda unui monarh.

A fost produs \n trei culori, ro[u, albastru [i verde, care au fost alese pentru c= reprezint= pietrele pre]ioase din coroana reginei”, detaliaz= ducele.

Whisky-ul este afacere na]ional= \n Sco]ia [i produsul nr. 1 de export. Conform Scotch Whisky Association, Sco]ia a exportat 807 milioane de sticle de whisky \n primele nou= luni ale 2009, cu 1,5% mai mult dec`t anul trecut. Ca valoare, exportul a sc=zut cu 3,5% comparativ cu anul record 2008, la 2,11 miliarde de lire sterline. “Sco]ienii au fost \ntotdeauna mari c=l=tori [i de fiecare dat= luau cu ei lucrurile pe care puneau pre] - whisky, muzica [i m`ncarea. Dar whisky-ul este b=ut \n mai multe ]=ri din lume dec`t orice alt= b=utur= spirtoas=.”

Ducele de Argyll spune c= Royal Salute este considerat un fel de simbol al statutului social, comparabil cu un ceas Rolex sau Jaeger-LeCoultre. “Are mare succes \n America, \n Asia-Pacific, pentru c= este o sticl= u[or de recunoscut, toat= lumea [tie ce ai pe mas=.” Pasiunea pentru whisky a sco]ienilor a dat na[tere multor cluburi [i societ=]i exclusiviste, unde cei care lucreaz= \n industrie se \nt`lnesc [i dezbat teme specifice. Torquhil Ian Campbell este patron al P=str=torilor de Quaich, o societate exclusivist= unde accesul se face pe baz= de invita]ie. Quaich-ul este vasul tradi]ional sco]ian din care se bea whisky sau brandy, fabricat din metal (cositor, argint) sau lemn, uneori cu o valoare artistic= sau simbolic= deosebit=. “The Keepers of the Quaich este un club format \n anii ‘80 de oameni din industria distileriei [i de c=tre un grup de nobili sco]ieni care \[i doreau s=-i promoveze [i s=-i recompenseze pe cei ce au contribuit la promovarea whisky-ului \n lume”, explic= ducele. Printre membrii cei mai cunoscu]i se num=r= Prin]ul Charles.

“Ne \nt`lnim de dou= ori pe an \n Sco]ia. |n prezent avem 1.700 de membri, \ntre care [i trei rom`ni.” n

SLIDESHOW

Afl= mai multe despre ducii din Marea Britanie dintr-o galerie foto disponibil= pe www.businessmagazin.ro

film

PRIN}ESA DIN

NEW ORLEANS Am`nat= de preluarea portofoliului Disney de c=tre distribuitorul Forum Film, premiera celei mai noi anima]ii Disney ia cu asalt cinematografele rom`ne[ti din 2 aprilie. Este vorba de â&#x20AC;&#x153;Prin]esa [i broscoiulâ&#x20AC;?, revenirea la anima]ia tradi]ional= (adic= bidimensional= [i desenat= de m`n=) a celor de la Disney, dup= o lung= perioad= \n care a fost preferat= exclusiv anima]ia realizat= cu ajutorul calculatorului. de {TEFAN DOBROIU

56 BUSINESSmagazin I 29 martie - 5 aprilie 2010

D

ac= a]i v=zut vreodat= “Mica siren=” sau “Frumoasa [i bestia”, [ti]i foarte bine c= anima]ia tradi]ional= nu \mpiedic= absolut deloc realizarea unui desen animat \n stare s= devin= preferatul celor mari [i mici deopotriv=. “Frumoasa [i bestia” a fost, p`n= la “Up”, unica anima]ie nominalizat= vreodat= la Oscarul pentru cel mai bun film, iar “Mica siren=” a avut un asemenea succes \n 1989, \nc`t au fost realizate dou= continu=ri, ca s= nu mai amintim de serialul difuzat de postul CBS. Probabil c= nu la fel se va \nt`mpla cu “Prin]esa [i broscoiul”, dar asta nu \nseamn= c= revenirea celor de la Disney la muzicalul animat nu merit= to]i banii.

Fra]ii Grimm au \nceput tevatura cu prin]ul transformat \n broasc=, iar scriitoarea E.D. Baker f=cea lucrurile [i mai complicate cu “The Frog Princess”, un roman pentru adolescen]i publicat \n 2002. Cei de la Disney p=streaz= vestita ]oc=ial= umano-batracian=, doar c= umbl= la efectul acesteia: \n urma infamului s=rut (dup= premiera filmului, numeroase publica]ii din Statele Unite au anun]at c= zeci de feti]e au ajuns la spital intoxicate cu salmonella dup= ce au \ncercat acas= aceea[i mi[care), “prin]esa” este cea care se treze[te transformat= \n broasc=.

Mai trebuie amintit [i c= protagonista nu este o nou= prin]es= Disney, ci Tiana (Anika Noni Rose), o fat= de culoare cu un nemaipomenit talent culinar ce o face s= viseze la deschiderea unui restaurant \n animatul New Orleans al \nceputului de secol trecut. Un [armant ([i superficial) prin] (Bruno Campos) vr=jit de un magician malefic [i o nemaipomenit= aventur= prin mla[tinile sudice, asezonat= din plin cu melodii compuse de celebrul Randy u STIL. ANIMAŢIA TRADIŢIONALĂ NU ÎMPIEDICĂ ABSOLUT DELOC REALIZAREA UNUI DESEN ANIMAT ÎN STARE SĂ DEVINĂ PREFERATUL CELOR MARI ȘI MICI DEOPOTRIVĂ

29 martie - 5 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 57

film DE LA SHREK |NCOACE A DEVENIT DESTUL DE GREU CA PRIN}ESELE ANIMATE S+-{I P+STREZE |NF+}I{AREA {I COMPORTAMENTUL DIN BASMELE FRA}ILOR GRIMM SAU ALE LUI PERRAULT Newman (nominaliz=ri la Oscar pentru c`ntecele “Almost There” [i “Down in New Orleans”) fac din “Prin]esa [i broscoiul” nu un pas \napoi, ci unul \nainte [i recomand= filmul regizat de duo-ul Ron Clements-John Musker drept o alegere foarte bun= pentru \ntreaga familie.

Poate c= la capitolul originalitate filmul nu poate fi cotat la fel de sus ca predecesoarele sale, dar Tiana [i prin]ul Naveen urc= pe nesim]ite al=turi de Belle [i “bestia” ei sau al=turi de Ariel [i Eric, iar actualizarea mesajului (p`n= la urm= prin]esele sunt pe cale de dispari]ie, chiar [i \n imagina]ia fanilor lumii Disney) vine la marele fix. S= recunoa[tem, a trecut de mult vremea c`nd prin]esele erau salvate cu un simplu s=rut: acum Tiana ia problemele \n propriile m`ini, iar aventurile ei sunt mai pu]in rezultatul destinului [i mai mult efectul unor decizii con[tiente. De la Shrek \ncoace a devenit [i destul de greu ca prin]esele animate s=-[i p=streze \nf=]i[area [i comportamentul din basmele fra]ilor Grimm sau ale lui Perrault, iar Tiana [i, la \nceputul anului viitor, Rapunzel (vezi caseta) sunt primele exemple de prin]ese Disney c=rora li se refuz= apartenen]a la seria prin]eselor “pure” ca Alb= ca Z=pada sau Frumoasa din p=durea adormit=.

Pl=cut= pentru fanii Disney va fi [i recunoa[terea omagiilor aduse succeselor mai vechi: \ntr-una din scene o s=-l vede]i pe Kaa, [arpele din “Cartea junglei”, iar una dintre melodii aminte[te de ritmurile din “The Bare Necessities”. O varia]iune foarte amuzant= a s=rutului (cu spaghete) din “Doamna [i vagabondul” apare [i ea, iar Louis, crocodilul trompetist care-i r=t=ce[te pe Tiana [i Naveen \n mla[tini, e leit (\n ceea ce prive[te comportamentul) omonimului rege al maimu]elor din “Cartea junglei”. |mpreun=, noul [i familiarul transform= “Prin]esa [i broscoiul” \ntr-o re\nt`lnire de zece sau 20 de ani cu prieteni vechi [i dragi, iar pove[tile acestora ne reamintesc \nc= o dat= c= ceea ce ne face umani nu ]ine de aspect, ci de ceva aflat mult sub superficiala epiderm=. n

58 BUSINESSmagazin I 29 martie - 5 aprilie 2010

Încurcata poveste Ce ne mai pregătește Disney la capitolul animaţii? În afară de „Toy Story 3“ (și 3D), realizat sub egida Pixar, urmașii marelui Walt ne mai așteaptă cu „Tangled“, o ecranizare foarte-foarte liberă a lui „Rapunzel“, basmul cules de fraţii Grimm. Pe lângă că prinţesa închisă în turn va căpăta toate atributele unei self-made woman a zilelor noastre (cu insignifiantul amănunt că își petrece viaţa încuiată în vârful unui turn, spaţiu cam restrâns pentru mari realizări în afară de reușite maxime la „coafura zilei“), „Tangled“ schimbă și profilul prinţului: acesta este un bandit, iar încurcata poveste a lui Rapunzel și-a cosiţelor ei de zeci de metri lungime (pe care le poate folosi ca pe niște tentacule) nu te lasă să-ţi dai seama cine salvează pe cine și, mai ales, de ce. Dacă „Prinţesa și broscoiul“ revine la animaţia desenată de mână, „Tangled“ va fi revoluţionar prin faptul că va avea aspectul unui desen astfel realizat, dar în format 3D. Regizorul Glen Keane a precizat drept sursă de inspiraţie tabloul „L’escarpolette“ (adică „Leagănul“) al pictorului rococo francez Jean-Honoré Fragonard, Mandy Moore va fi Rapunzel, iar replicile banditului Flynn vor fi rostite de Zachary Levi. Premiera românească e programată pentru 7 ianuarie 2011.

Drumul oaselor Aventurile Tianei și-ale lui Naveen au un singur concurent pe ecrane: sumbrul și intensul „The Road“/„Drumul“, ecranizarea romanului omonim premiat cu Pulitzer al lui Cormac McCarthy. Viggo Mortensen și Kodi Smit-McPhee sunt un tată și fiul său, care-și fac drum printr-o Americă post-apocaliptică, pustiită de un cataclism nenumit. Prin ploaia de cenușă și frigul pătrunzător, cei doi se îndreaptă spre malul oceanului, dar multe obstacole le vor sta împotrivă, iar cel mai mare este chiar provocarea de a-și păstra umanitatea într-o lume în care umanul a devenit irelevant.

carte DRAM+ |N PARIS Cu toate c= titlul i-ar putea face pe \ndr=gosti]ii afla]i la Paris s= viseze la o prim=var= \n Gr=dinile Luxemburgului sau la copacii \nflori]i din Buttes Chaumont, atmosfera din “Aprilie \n Paris”, scris de Michael Wallner, este mai degrab= dramatic=. Ac]iunea are loc \n 1941, c`nd Michael Roth, un german de 21 de ani, vorbitor perfect de francez=, este racolat de Gestapo ca interpret pentru interogarea localnicilor Parisului aflat sub ocupa]ie nazist=. Michael este totu[i diferit de colegii s=i, care \[i petrec timpul liber \n cluburi de noapte. O cunoa[te pe Chantal, fiica unui anticar, iar \ntre ei se \nfirip= o poveste de dragoste aparent nevinovat=, dar care va avea consecin]e tragice.

MICHAEL WALLNER “APRILIE |N PARIS”, EDITURA TREI, 2010

ISTORIA |N IMAGINI Editura Rao s-a g`ndit s= traseze firul istoriei prin 93 de plan[e, h=r]i [i ilustra]ii \n “Atlasul de istorie a lumii”.

Momentele care au marcat istoria sunt subliniate cu ajutorul textelor de sintez=, dar atlasul scoate \n eviden]= [i evenimentele mai pu]in cunoscute care au leg=tur= cu tema. Istoria este prezentat= dinamic, fiecare moment pare un cadru dintr-un film. Materialul e \mp=r]it \n func]ie de epoci, de la preistorie p`n= la epoca contemporan=, dar interesant este accentul pus asupra temelor fierbin]i din mileniul III. Folositoare sunt [i tabelele cronologice de la final, ce reiau etapele marcante ale istoriei, precum [i indicele de locuri [i personaje, care u[ureaz= c=utarea.

ATLAS DE ISTORIE A LUMII EDITURA RAO, 2009

Consuma]i [i iar consuma]i Dup= duo-ul care a scris best-sellerul “Funky Business”, urmeaz= alt cuplu de suedezi economi[ti-filozofi, care emit reflec]ii despre internet [i viitorul acestuia.

N

etocra]ia. Noua elit= a puterii [i via]a dup= capitalism” porne[te de la premisa c=, \n pofida a[tept=rilor ini]iale, internetul e orice, numai democratic nu. “Cei care controleaz= re]elele interactive de]in puterea”, spun Alexander Bard [i Jan Söderqvist, care au [i g=sit o denumire pentru noua aristocra]ie, noua clas= conduc=toare: Netocra]ia.

Autorii semnaleaz= “schimbarea [tafetei”, schimbarea uria[= care are loc: dup= cum elita capitalismului este \nlocuit= de netocra]ie, tot a[a proletariatul va fi \nlocuit de “consumtariat”. Consumul galopant, exagerat, febril, marc= a acestui secol, ne transform= \ntr-o clas= de fiin]e care consum= [i at`t, \ndemna]i sau chiar obliga]i de tot ce ne \nconjoar=, de la reviste la reclame, prieteni sau mesajele subliminale.

Ideea e interesant=, de[i deloc nou=, iar autorii reu[esc s= arate c= lumea virtual=,

“

60 BUSINESSmagazin I 29 martie - 5 aprilie 2010

expansiunea fantastic= a internetului este propulsat= \n primul r`nd de inova]ie, dar [i de l=comie, ceea ce nu va servi la instaurarea unei democra]ii, ci, dup= cum profe]esc ei, la ascensiunea f=r= drept de apel a netocra]iei. Sau, dac= vre]i, capitalismul a fost \nlocuit de informa]ionalism, iar tinerii aceia ciud=]ei care inventau tot felul de re]ele sociale [i gadgeturi \n garajul p=rin]ilor lor sunt noii st=p`ni ai lumii. {i ai no[tri.

Cartea nu ofer= referin]e, dar e scris= foarte informat, ceea ce \i poate consola pe cei obi[nui]i s= consulte lista bibliografic= a unei lucr=ri de economie.

Din nefericire, cei doi suedezi nu ofer= o solu]ie, ci doar explic= problema. A bon entendeur, salut. n ALEXANDER BARD {I JAN SÖDERQVIST “NETOCRA}IA”, EDITURA PUBLICA, 2009

FOTO: SHUTTERSTOCK RUBRIC+ REALIZAT+ DE CRISTINA MARINA {I RALUCA BADEA

panorama DVD

Lumea imagina]iei

DILEMA Un american obez nu surprinde pe nimeni. De unde at`ta poft= de m`ncare?

Por]ia cea de tain= O problem= acut= a societ=]ii americane (de[i nu numai a ei) pare s=-[i aib= originea \ntr-un trecut mai \ndep=rtat dec`t se credea. n \ncercarea de a descoperi originea unui fenomen care poate constitui unul din motivele problemei obezit=]ii cu care se confrunt= Statele Unite, un grup de oameni de [tiin]= a ales s= mearg= pe firul istoriei, c=ut`nd informa]ii \n picturi. Ei au pornit de la premisa c= m=rirea por]iilor de m`ncare, \n special \n localuri, acuzat= de mul]i ca av`nd un rol important \n problema obezit=]ii, nu este deloc at`t de recent= pe c`t s-ar crede, fiind de fapt veche de o mie de ani.

Materialul de studiu folosit de c=tre cercet=tori a constat din diferite picturi care au ca subiect “Cina cea de tain=”.

Au fost analizate cu ajutorul tehnologiei moderne cincizeci [i dou= de picturi realizate \ntre prima [i a doua mie de ani de la na[terea lui Iisus Hristos. Pe baza elementelor considerate a fi r=mas neschimbate de-a lungul timpului, cum ar fi m=rimea capului mesenilor, s-au studiat aspecte ca dimensiunea farfuriilor,

|

m=rimea por]iilor de m`ncare din ele [i a p`inii de pe mas= [i de aici s-a ajuns la concluzia c= acestea au crescut de-a lungul a o mie de ani cu circa 65, 70 [i respectiv 23 la sut=. O diferen]= semnificativ= s-a constatat \ntre reprezent=rile din Evul Mediu [i pictura lui Da Vinci de la finalul secolului al XV-lea, iar cre[terea a continuat [i ulterior.

O serie de speciali[ti \n nutri]ie sus]in c= nu exist= suficiente dovezi \n sprijinul cre[terii \n greutate a oamenilor \n ultima mie de ani [i c= aceast= ipotez= poate fi confirmat= doar cu datele disponibile din anii [aptezeci [i p`n= azi, perioad= \n care por]iile de m`ncare chiar s-au m=rit foarte mult. Cercet=torii care au studiat picturile reprezent`nd “Cina cea de tain=” sus]in \ns= c= fenomenul \[i are r=d=cinile \n schimb=rile ap=rute dup= \nceputul mileniului al doilea, c`nd produc]ia [i implicit cantitatea de hran= disponibil= au devenit mai abundente. n

62 BUSINESSmagazin I 29 martie - 5 aprilie 2010

|n aceast= s=pt=m`n=, recomandarea PRO Video se \ndreapt= spre “T=r`mul Mon[trilor” (“Where the Wild Things Are”), ecranizarea celebrului roman ilustrat de Maurice Sendak, povestea plin= de farmec [i de culoare a lui Max. B=ie]el neast`mp=rat, ce le face mereu probleme p=rin]ilor cu n=zb`tiile lui, Max este deseori pedepsit. |ntr-o sear=, drept pedeaps= pentru ce-a f=cut ziua, b=ie]elul este trimis la culcare f=r= s= \[i primeasc= cina.

Refugiat \n universul s=u, p=trunde cu ajutorul unei imagina]ii bogate \ntr-o lume paralel=, misterioas= [i populat= de mon[tri bizari. Devenit rege al unui t=r`m miraculos, pe Max \l \ncearc= nu dup= mult timp dorul de cas= [i-[i d= seama c= tot mai bine \i este al=turi de p=rin]ii s=i.

Vraja uneia dintre perioadele minunate ale vie]ii, copil=ria, este surprins= [i prin seria de elemente bonus incluse pe DVD - mici documentare de pe “T=r`mul Mon[trilor” semnate Lance Bangs: “Dificult=]ile ridicate de filmarea unui c`ine care trebuie s= alerge [i s= latre \n acela[i timp”, “Membrii echipei \i fac feste lui Spike”, “Atacul vampirilor: Max Records”, “Copiii preiau controlul filmului”.

T+R~MUL MON{TRILOR ACTORI PRINCIPALI: FOREST WHITAKER, CATHERINE KEENER {I PAUL DANO.

STUDIU

Chinez bogat, pierdut fericire Se spune c= banii nu aduc fericirea, lucru pe care par s=-l fi constatat [i chinezii din clasa mijlocie a ]=rii - clas= inexistent= p`n= acum vreo dou=zeci de ani, dar care, odat= cu prosperitatea adus= de av`ntul economiei, au ajuns s= aib= o serie de probleme inevitabile.

Un studiu recent \ntreprins de o societate de asigur=ri pe un e[antion reprezentativ al clasei medii din China, formate din circa 300 de milioane de persoane, a relevat c= membrii acestei categorii sunt cel mai pu]in ferici]i din ]ar=. Printre motivele nefericirii celor din clasa medie se num=r= presiunea de a c`[tiga [i mai mul]i bani, la care sunt supu[i, precum [i reducerea timpului petrecut cu familia.

Cei mai ferici]i, a relevat studiul, sunt cei cu venituri sub medie, iar clasamentul fericirii \n func]ie de grupe de v`rst= \i are pe primul loc pe chinezii \ntre treizeci [i treizeci [i cinci de ani. De asemenea, nu metropolele importante ale ]=rii, precum Beijing, Shanghai sau Shenzen conduc \n topul fericirii locuitorilor, ci ora[ele din e[alonul al doilea, mai pu]in bogate, ca Sichuan, Fujian sau Jiangsu.

FOTO: REUTERS PAGIN+ REALIZAT+ DE LOREDANA FR+}IL+-CRISTESCU

cifrele s=pt=m`nii INTERN S=pt=m`nal fondat \n anul 2004 ADRESA REDAC}IEI: Strada B=r=]iei nr. 31, sector 3, Bucure[ti Telefon: 031-82-56-218 Fax: 031-82-56-285 ABONAMENTE: 031-82-56-242 / 244 / 332; fax: 031-82-56-243; Persoan= de contact: Viorica Olteanu APEL GRATUIT: 0800 88 93 93 e-mail: redactia@businessmagazin.ro www.businessmagazin.ro

Creditele acordate firmelor [i popula]iei au continuat s= se reduc= \n luna februarie, cu 0,3% \n termeni reali fa]= de luna precedent=. Evolu]ia vine dup= ce acestea au cobor`t cu 1,9% \n ultima lun= din 2009. Creditul \n lei s-a diminuat cu 1,2% \n termeni reali, \n timp ce creditul \n valut= exprimat \n lei a urcat cu 0,9%. |n ultimul an de zile, \mprumuturile b=ncilor c=tre firme [i popula]ie au sc=zut cu 7,9%. |mprumuturile \n valut= au urcat \n termeni reali cu 1,5%, ca urmare a creditelor mai mari contractate de firme.

Depozitele firmelor [i ale popula]iei la b=nci au crescut cu 0,5% fa]= de ianuarie.

REDAC}IA: Redactor-[ef: Ionu] Bonoiu Redactori-[efi adjunc]i: Crengu]a Nicolae, Dorin Oancea, Iuliana Roibu Editori: Raluca Badea, Ioana Mihai, Mihai Mitric= Redactori: Anca Arsene-B=rbulescu, Roxana Cristea, Cristina Marina, R=zvan Mure[an, Ana R=du]=, C=t=lin {tefancu Art director: Camelia Iliescu DTP: Roxana Ro[u InfoGrafice: Irina T=n=sescu Editor foto: George Toader Corectur=: Theodor Zamfir Departament de Prelucrare Imagine: {ef departament Iulian Popa PUBLICITATE & MARKETING: Sales Manageri: Ovidiu T=nase (031-825-62-78), Sales Coordinator Business Press: Drago[ Stan (031-825-62-37) Traffic Manager: Mirela Ignat Brand Manager Business Press: Dana C=pitanu, Gabriel Iova PR Manager Business Press: Arina Sturzoiu Events Manager Business Press: Elena Gherasim TIPAR & PREPRESS:

SC COMPANIA DE PRODUC}IE INTERTAINMENT SA Tel: 031-825-10-28; Fax: 031-825-10-36 www.coprint.ro REVIST+ EDITAT+ DE:

INDICI BURSIERI

n

n

4 s=pt.

5,2% 8,2% 6,4% 8,3% 7,7% 9,4% 7,2%

Varia]ie \n 2010 4,7% 6,6% 5,4% -1,1% 5,5% 2,5% 2,7%

Valoare 24.674,33 1.193,40 42.319,19 2.601,28 418,04 56.359,37

1 s=pt.

2,81% -1,25% 1,38% 0,56% -0,62% 5,28%

4 s=pt.

19,4% 5,0% 10,4% 5,8% -1,9% 16,4%

Varia]ie \n 2010 16,2% 6,8% 5,8% 4,2% -2,2% 9,1%

Valoare 588,73 5.998,66 2.523

1 s=pt.

0,52% 1,24% 4,16%

4 s=pt.

11,1% 12,8% 12,2%

Varia]ie \n 2010 27,4% 27,9% 12,7%

Valoare 10.913,31 2.419,33 1.175,76 2.933,34 5.709,42 6.105,58 10.828,85

EUROPA CENTRAL+ {I DE EST

25 martie 2010 BUX (Ungaria) PX50 (Cehia) WIG (Polonia) ATX (Austria) SOFIX (Bulgaria) ISE 100 (Turcia)

n

1 s=pt.

1,71% 1,50% 1,25% 0,83% 1,29% 1,68% 0,79%

INTERNA}IONALI

25 martie 2010 Dow Jones Ind. Av. (SUA) NASDAQ (SUA) S&P 500 (SUA) DJ STOXX 50 (UE) FTSE 100 (Marea Britanie) DAX (Germania) Nikkei (Japonia)

ROM~NIA

25 martie 2010 BET-XT BET RASDAQ-C

Bursa a consemnat s=pt=m`na trecut= avansuri u[oare, dup= ce pe pia]= au ap=rut [i corec]ii, \ns= ac]iunile de pe platforma RASDAQ au continuat s= \nregistreze aprecieri importante.

n EXTERN Comenzile noi din industria european= au \nregistrat \n luna ianuarie o sc=dere nesemnificativ= de 0,2% dup= avansurile din ultima perioad=. La nivelul statelor din zona euro, comenzile industriale s-au redus \ns= cu 2% fa]= de decembrie. Rom`nia se plaseaz= pe locul doi \n UE \n func]ie de amploarea cre[terii valorii comenzilor noi pentru industrie din ianuarie, care s-au majorat cu 8,3% comparativ cu decembrie 2009. Rom`nia \nregistreaz= a doua cre[tere din Europa, de 16,3%, [i dup= evolu]ia comenzilor \n ultimul an de zile, dup= cele din Slovacia, care au avansat cu 21,3%.

PIA}A MONETAR+

25 martie 2010 ROBID 3M (%) ROBOR 3M (%)

n

Valoare 5,44 5,94

1 s=pt.

-3,55% -3,26%

Valoare 4,0653 3,0453 107,0745 3,3109 4,5544

1 s=pt.

-0,36% 2,13% -0,54% 0,16% -0,10%

ROM~NIA

25 martie 2010 Euro/lei Dolar/lei Aur (lei/gr) 100 yeni japonezi/lei Lir= sterlin=/lei

SC PubliMedia International SA © Drepturile de autor pentru imaginile publicate apar]in revistei sau surselor acreditate

ISSN 1584-7349

4 s=pt.

-1,5% -0,3% -0,2% -3,2% -2,6%

Varia]ie \n 2010 -3,9% 3,7% 2,8% 4,2% -3,9%

MACRO INTERNA}IONAL PIB \n 2009 (%)

Director publishing: Cosmina Noaghea Director editorial: Cristian Hostiuc Publisher Business Press: Cristina Ghele[el Director v`nz=ri publicitate: Nicoleta Nedea Director marketing: Daniela {erban Director financiar: Sorin Dinu Director distribu]ie: Dan Apostolache (0721.102.086) Director produc]ie: Rodica Ghenciu Director Resurse Umane: Elena {erban Senior foto editor: Marius Sm=du

Varia]ie absolut= (%) 4 s=pt. \n 2010 -15,9% -46,4% -14,8% -44,2%

Australia Austria Belgia Canada Danemarca Elve]ia Fran]a Germania Italia Japonia Marea Britanie Olanda Spania Suedia Statele Unite Zona euro

+2,7 -1,9 -0,8 -1,2 -3,4 +0,6 -0,3 -2,4 -3,0 -1,0 -3,3 -2,2 -3,1 -1,5 +0,1 -2,1

(trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV). (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV)

Produc]ia industrial= (%) -3,8 (trim. III) -4,6 (dec.)

-5,3 (dec.)

-5,0 (dec.)

-10,4 (ian.)

-6,7 (trim. III) +3,5 (ian.) +2,1 (ian.) +0,1 (ian.) +18,2 (ian.)

-1,5 (ian.) +5,3 (ian.)

-4,6 (ian.)

-0,2 (ian.) +1,7 (feb.) +1,4 (ian.)

Rata infla]iei (%) +2,1 (trim. IV) +1,3 (ian.) +0,7 (feb.) +1,9 (ian.) +2,0 (ian.)

1,0 (ian.) +1,1 (ian.) +1,0 (ian.) +1,1 (feb.)

-1,3 (ian.) +3,5 (ian.) +0,8 (feb.) +0,9 (feb.) +0,6 (ian.) +2,6 (ian.) +0,9 (feb.)

29 martie - 5 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 65

ultimul cuv`nt Replica dat= de trei frunta[i ai partidului lui Berlusconi unui editorialist care p=rea s= le critice partidul aduce aminte de un vechi viciu polemic - acela de a considera un intelectual (\mpu]it) pe oricine vede lucrurile diferit de tine. de UMBERTO ECO

Tu s= taci, intelectual \mpu]it

L

a \nceputul lunii martie, \n “Corriere della sera”, Ernesto Galli della Loggia(1) (care nu este un comunist periculos) a scris anumite lucruri ce p=reau critice la adresa PDL(2) [i iat= c= Sandro Bondi, Ignazio La Russa [i Denis Verdini, coordonatori ai acelui partid, au trimis la 4 martie o scrisoare aceluia[i cotidian, pentru a-[i exprima dezaprobarea.

Nu intru \n fondul chestiunii, un editorialist este liber s= critice un partid politic, dup= cum liberi sunt [i unii oameni politici s= r=spund= la acele critici.

Ceea ce m= intereseaz= este o op]iune lexical= f=cut= de cei trei reprezentan]i ai Partidului Libert=]ii.

Astfel scriau cei trei: “Exist= critici, precum cea din editorialul ap=rut ieri \n Corriere, ce sf`r[esc, din p=cate, prin a fi sterile, deoarece nu deriv= dintr-o reflec]ie onest= asupra realit=]ii, ci dintr-o g`ndire autoreferen]ial=, cum ar spune intelectualii”. Faptul c= acele critici formulate de Galli della Loggia ar fi fost tipice pentru un “intelectual” reie[ea [i din pasajele urm=toare ale scrisorii, unde se spunea c= acela care avanseaz= astfel de critici se comport= “ca [i cum faptele nu ar exista, \ntr-un mediu \n esen]= steril, \n compania doar a c=r]ilor sale preferate [i a elucubra]iilor sale c`t se poate de personale”.

Treaba curioas= este c=, dac= prin “intelectual” se \n]elege cineva care ac]ioneaz= mai degrab= g`ndind dec`t printr-o ac]iune manual=, atunci fac munc= intelectual= nu doar filozofii [i jurnali[tii, ci [i bancherii, asigur=torii [i desigur oamenii politici precum Bondi (care, printre altele, scrie [i poezii), La

Russa [i Verdini, care nu s-ar zice c= [i-ar c`[tiga existen]a d`nd cu sapa. Apoi, dac= intelectual nu este doar cel care munce[te g`ndind, ci [i cel care g`ndind desf=[oar= o activitate critic= (orice lucru ar critica [i oricum ar face acest lucru), \nc= o dat= semnatarii scrisorii ar trebui s= se considere exemple de munc= intelectual=.

Dar fapt e c= termenul “intelectual” are anumite conota]ii istorice. De[i cineva a descoperit c= apare pentru prima oar= \n 1864 \n “Chevalier des Touches” de Barbey d’Aurevilly, \n 1879 \n Maupassant [i \n 1886 \n Leon Bloy, el este uzitat sistematic pe parcursul infamei afaceri Dreyfus(3), cel pu]in \ncep`nd din 1888, c`nd un grup de scriitori, arti[ti [i oameni de [tiin]= ca Proust, Anatole France, Sorel, Monet, Renard, Durkheim - s= nu mai spunem de Zola, cel care va scrie apoi al s=u criminal “J’accuse” - se declar= convin[i c= Dreyfus a fost victima unui complot, \n bun= parte antisemit, [i cer rejudecarea procesului acestuia. Ei vor fi defini]i drept intelectuali de Clemenceau(4), dar defini]ia va fi imediat reluat= \n sens denigrator de reprezentan]i ai g`ndirii reac]ionare precum Barres [i Brunetiere, pentru a indica acele persoane care, \n loc s= se ocupe cu poezia, [tiin]a sau alte specialit=]i oculte (\n fine, s=-[i vad= de treburile lor), \[i bag= nasul \n treburi la care nu se pricep, precum problemele de spionaj interna]ional [i de justi]ie militar= (ce trebuie ca atare l=sate \n seama militarilor).

Pentru anti-dreyfusarzi, intelectualul era a[adar cineva care tr=ia \nconjurat de c=r]ile sale [i de abstrac]iunile sale ambigue [i nu avea contacte cu realitatea concret= ([i prin urmare era mai bine s=

66 BUSINESSmagazin I 29 martie - 5 aprilie 2010

tac=). Aceast= evaluare peiorativ= e drept c= se desprinde din polemicile epocii, dar apare \n mod particular analog= expresiilor folosite \n scrisoarea lui Bondi, La Russa [i Verdini.

Acum, eu nu \ndr=znesc s= g`ndesc c= acei trei semnatari ai scrisorii, de[i cu siguran]= intelectuali [i ei (de vreme ce fac parad= de cunoa[terea termenului “autoreferen]ial”), ar fi \ntr-at`t de intelectuali \nc`t s= cunoasc= polemicile de acum 120 de ani. Pur [i simplu ei au \n genele lor amintirile unor vechi vicii polemice, cum este tocmai acela de a considera un intelectual (\mpu]it) pe oricine vede lucrurile (deci g`nde[te) diferit de tine. |mi vine \n minte acel prelat ghinionist care, cu ani \n urm=, pentru a denun]a (pe bun= dreptate) mafia, a vorbit despre sinagoga lui Satana, iar evreii s-au sim]it ofensa]i. |n van ap=r=torii lui au amintit c= expresia a fost utilizat= \n Evanghelia dup= Ioan; dar ea a fost folosit= tocmai cu scop anti-iudaic, [i reluat= ca atare, \n polemicile antisemite, de catolicismul reac]ionar de secol XIX. Era vorba a[adar despre un mod de exprimare ce purta mirosul originilor proprii, chiar dac= a fost utilizat \n emfaza unei predici bine inten]ionate. n

Note: 1. Ernesto Galli della Loggia, istoric [i jurnalist 2. PDL - Il Popolo della Liberta, partidul lui Berlusconi 3. Alfred Dreyfus, c=pitan \n armata francez=, a fost condamnat \n 1894, pe nedrept, de c=tre un tribunal militar pentru spionaj \n favoarea Germaniei 4. Georges Clemenceau (1841-1929), politician francez, primministru al Fran]ei \ntre anii 1906-1909 [i 1917-1920

TRADUCEREA {I ADAPTAREA: CECILIA STROE © 2010 NEW YORK TIMES NEWS SERVICE