Business Magazin Nr. 275

TEHNOLOGIE: VREMEA LUI IPAD (PAG. 34)

Nr. 275 (13/2010)

n

Preţ: 4,9 lei

n

www.businessmagazin.ro

n

NE-AM MUTAT ÎNTR-UN NOU SEDIU, PE STR. AUREL VLAICU NR. 62-64, Sector 1, BUCUREȘTI.

Până la 11 aprilie 2010

INTERNET

Managerii români de pe Facebook (pag. 28)

FMCG

Hamburger sau șaorma (pag. 16) ASIGURĂRI

FOTO: PHOTOLAND/CORBIS

Tradiţional sau unit linked? (pag. 32)

PENTRU UNII, PROGRAMUL PRIMA CASĂ E UN MOMENT BUN SĂ-ȘI CUMPERE O LOCUINŢĂ. ALŢII AȘTEAPTĂ CA PREŢURILE SĂ SCADĂ ÎN CONTINUARE. SĂ VEDEM CÂT AR MAI TREBUI SĂ AȘTEPTE. (PAG. 20)

Caut

locuinţă

ieftină

AFACERI

Cum să tai din factura de telefon (pag. 12)

TOP BM Cele mai scumpe electrocasnice vândute în 2009 (pag. 44)

CUPRINS

Caut locuinţă ieftină

20

PRIMA CASĂ A DEZMORŢIT PUŢIN PIAŢA LOCUINŢELOR, A DOUA VARIANTĂ A PROGRAMULUI E PE ŢEAVĂ, PRELUAREA UNOR MARI PROIECTE REZIDENŢIALE DE CĂTRE BĂNCILE FINANŢATOARE ÎNTÂRZIE SĂ APARĂ, IAR PREŢURILE AU AJUNS CHIAR ȘI LA JUMĂTATE FAŢĂ DE VÂRFUL ATINS ÎN PERIOADA DE BOOM A PIEŢEI. DE CĂTĂLIN ȘTEFANCU

n

n

ART+ {I SOCIETATE

52 LIFESTYLE: Industria orologer= se preg=te[te pentru un an mai bun

16 SOCIETATE: Este hamburgerul din farfurie un pericol public?

56 FILM: Trivializarea 3D-ului

32 ASIGUR+RI: Tradi]ional sau unit linked, dilema anului 2010

ULTIMUL CUV~NT

n 12

ACTUALITATE

12 TELECOM: Cum \]i reduce negociatorul costurile de telecomunica]ii

66 KRUGMAN: Neica-nimeni [i plutocra]i

BUSINESS HI-TECH

28 INTERNET: Managerii rom`ni de pe Facebook 34 TEHNOLOGIE: 5,4,3,2,1 iPad

32

n

SPECIAL

36 NEW YORK TIMES: Lumea are mai mult petrol dec`t are nevoie. Nu [i China 40 NEW YORK TIMES: Ni[te impozite fantom=

40

45 TOP BM: Cele mai scumpe electrocasnice v`ndute anul trecut

A: Altex (45), Aphora Real Estate Office (20), Apple (34); B: BenQ (45), Brightcove (34); C: Chopard (52), Coldwell Banker (20); D: DreamWorks (56); E: Electronic Arts (34), eMag (45); F: Facebook (28), Flanco (45), Fujitsu Rom`nia (28); G: GfK (45); I: Ideal Mob (20), Imob Veritas (20); M: Media House Consulting (20), Microsoft (28), Miele (45); N: Neogen (28), NPD Group (34); O: Orange (12); P: Paramount (56), Piper Jaffray & Co. (34), Prodigy (28); R: Rasig Group (20), Reimens (12), Romtelecom (12); S: Saudi Aramco (36), Seiko (52), Sony Vaio (45), Swatch (52); T: TAG Heuer (52), Telecom Solutions (12), Tuborg (28); V: Vodafone (12); W: Walt Disney Pictures (56); Z: Zenith (52).

4 BUSINESSmagazin I 6-11 aprilie 2010

PRIM-PLAN n JUSTI}IE Cine a mai fost cu Securitatea.

Curtea de Apel Bucure[ti a decis c= deputatul PD-L Sorin Gheorghe Buta a colaborat cu fosta Securitate, instan]a admi]`nd astfel cererea Consiliului Na]ional pentru Studierea Arhivelor Securit=]ii. Sentin]a Cur]ii de Apel Bucure[ti poate fi atacat= cu recurs la instan]a suprem=. Potrivit CNSAS, Sorin Buta ar fi dat informa]ii despre colegii s=i de facultate, iar ulterior despre colegii de birou, c`nd era inginer la C`mpulung, datele transmise fiind referitoare la nemul]umirea acestora fa]= de regimul comunist. Pe de alt= parte, |nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie a decis definitiv [i irevocabil c= fostul diplomat Mircea Ha[, \ns=rcinat cu afaceri al Rom`niei \n Iran, a fost colaborator al Securit=]ii.

n PARLAMENT A venit r`ndul lui Funeriu. PNL a

THE SHOW MUST GO ON Dup= ce a pierdut cu Honorius, PD-L \ncearc= acum cu Teo

Ce se mai d= la TV

P

arc= pentru a dovedi c= nu [i-au \nsu[it lec]ia de la colegiul 1 din Bucure[ti (unde Honorius Prigoan= a pierdut la scor \n fa]a candidatului PNL Radu Stroe), democrat-liberalii au decis s= trimit= \n cursa pentru colegiul 19 tot o personalitate mediatic=, [i nu una politic=.

Fosta vedet= de televiziune Teo Trandafir a fost desemnat= de conducerea partidului drept candidat pentru alegerile care se vor desf=[ura \n aceast= circumscrip]ie la 25 aprilie [i unde o va avea de \nfruntat pe candidata PSD+PC, Liliana Minc=, sprijinit= [i de PNL. Dup= ce la colegiul 1, cei de la PSD nu [i-au desemnat un candidat [i l-au sprijinit pe liberalul Radu Stroe, care a c`[tigat deta[at, PNL a r=spuns cu aceea[i moned=, anun]`nd c= nu nominalizeaz= un candidat propriu [i c= o va sus]ine pe Minc=.

Decizia PD-L, chiar dac= s-ar putea dovedi c`[tig=toare \n acest caz, arat= pe de o parte c= partidul nu pune prea mult accent pe resursele interne de militan]i

6 BUSINESSmagazin I 6-11 aprilie 2010

- ceea ce ar putea genera frustr=ri \n r`ndul acestora - [i c= subestimeaz= electoratul, propun`nd un candidat f=r= nicio experien]= de implicare politic= [i civic= relevant=. De[i nici opozan]ii nu au o conduit= politic= mai demn= de interes, ei se bazeaz= m=car pe faptul c= absenteismul anticipat, coroborat cu formarea unei coali]ii \mpotriva candidatului PD-L, vor duce la o posibil= victorie a Lilianei Minc= \ntr-un sector c`[tigat la alegerile locale de un candidat al aceleia[i alian]e politice.

R=m`ne de v=zut cum va fi speculat= noua gre[eal= a garniturii de conducere a PD-L de c=tre criticii din interior, care au pierdut deja o b=t=lie cu prilejul discu]iilor despre statutul [i programul partidului. Democrat-liberalii se vor reuni la 9 aprilie \n cadrul Consiliului Na]ional de Coordonare, unde ar trebui s= aprobe o serie de modific=ri nesemnificative la statut [i s= preg=teasc= Conven]ia Na]ional= de la 15 iulie, c`nd va fi aleas= noua conducere. n

depus la Senat o mo]iune simpl= \mpotriva ministrului educa]iei, Daniel Funeriu, intitulat= “Educa]ia - \ntre supravie]uire [i colaps” [i semnat= de mai mul]i senatori social-democra]i. Mo]iunea este \ndreptat= \n special \mpotriva pachetului de legi promovat de actualul ministru. |n actuala sesiune parlamentar=, opozi]ia a lansat alte dou= mo]iuni simple, \ndreptate \mpotriva ministrului muncii [i ministrului s=n=t=]ii, dar ambele au fost respinse.

n

ANGAJAMENT

Revan[a lui 20 mai. Liderul Asocia]iei 21 Decembrie 1989, Teodor M=rie[, a anun]at c= iese din greva foamei dup= \nt`lnirea cu pre[edinta Camerei Deputa]ilor, Roberta Anastase, care i-a promis c= va pune pe ordinea de zi proiectul legii lustra]iei. Mai mult, pre[edinta Camerei Deputa]ilor s-a angajat s= adopte proiectul legii lustra]iei p\n= la 20 mai, data primelor alegeri din 1990, care au consfin]it victoria reprezentan]ilor Frontului Salv=rii Na]ionale condus de Ion Iliescu. Proiectul acestei legi a fost adoptat de Senat, \n legislatura trecut=, \ntr-o form= puternic amputat=, dup= o dezbatere \n care tema anticomunist= [i ideea de justi]ie au fost eclipsate de rivalit=]ile dintre liberali - ini]iatorii legii - [i [eful statului, Traian B=sescu.

FOTO: MEDIAFAX, REUTERS

n ITALIA Bossi, adev=ratul c`[tig=tor. Coali]ia de guvern=m`nt din Italia a \nvins \n [ase regiuni din cele 13 \n care s-au organizat alegeri pentru schimbarea guvernatorilor [i a consiliilor regionale. Victoria se datoreaz= \n mare m=sur= ultrana]ionali[tilor din Liga Nordului, condu[i de Umberto Bossi, care au reu[it pentru prima dat= s= c`[tige pre[edin]ia a dou= regiuni, Veneto [i Piemont. Prin aceast= victorie, coali]ia guvernamental= preia controlul Nordului industrializat al ]=rii [i cucere[te cele mai populate regiuni ale Italiei: Lombardia (10 milioane de locuitori) [i Campagna (5 milioane de locuitori). P`n= \n 2013, \n Italia nu vor mai avea loc alegeri, iar aceasta ar putea permite Executivului adoptarea unor reforme cerute de Umberto Bossi: federalizarea fiscal=, o nou= politic= industrial= lipsit= de subven]ii, construirea centralelor nucleare \n Nord, sus]inerea IMMurilor prin diverse avantaje fiscale [i credite avantajoase [i, nu \n ultimul r`nd, rigiditate pe tema imigra]iei.

n P=rvanov mai st= pu]in. Partidul de BULGARIA

centru-dreapta GERB, aflat la guvernare la Sofia, [i alia]ii s=i de dreapta nu au reu[it

decise de c=tre Consiliul de Securitate \nc= \n aceast= prim=var=. Dintre cei cinci membri cu drept de veto ai Consiliului de Securitate, China se opune \n=spririi sanc]iunilor, insist`nd pe varianta continu=rii tratativelor diplomatice. Republica Islamic= respinge \n continuare acuza]iile c= urm=re[te s= se doteze cu armament atomic, subliniind caracterul civil al programului s=u nuclear, \n acord cu prevederile tratatului de neproliferare, a c=rei semnatar= este.

n SERBIA Scuze, dar nu “genocid”. Parlas= ob]in= suficiente voturi pentru a-l destitui pe pre[edintele Gheorghi P=rvanov.

Pentru a fi adoptat=, prima mo]iune din istoria Bulgariei viz`nd destituirea unui [ef de stat \n func]ie avea nevoie de 161 de voturi din 240, dar a ob]inut doar 155.

n SUA Asalt la Iran. Pre[edintele american Barack Obama inten]ioneaz= s= cear= \n aceast= lun= noi sanc]iuni ale ONU, mai severe, \mpotriva regimului de la Teheran. Dup= o discu]ie avut= la Casa Alb= cu pre[edintele francez Nicolas Sarkozy, Obama a declarat c= noi sanc]iuni ar trebui

mentul s`rb a votat o rezolu]ie prin care condamn= masacrul de la Srebreni]a, f=r= a-l califica \ns= drept genocid, a[a dup= cum consider= Tribunalul Penal Interna]ional pentru fosta Iugoslavie.

Declara]ia sus]inut= de deputa]ii majoritari din cadrul coali]iei aflate la putere prezint= scuze familiilor victimelor celor opt mii de b=rba]i [i adolescen]i musulmani uci[i de for]ele s`rbilor bosniaci, la Srebreni]a, \n 1995. Serbia, care a refuzat p`n= acum s= recunoasc= la nivel oficial amploarea dramei, a f=cut apel la continuarea cooper=rii cu TPI [i a subliniat importan]a pe care o are rezolu]ia “pentru depistarea [i arestarea lui Ratko Mladici”.

PUBLICITATE

CELE MAI CITITE* ARTICOLE PE

Articolul exclusiv online privind cele mai scumpe gadgeturi din lume, analiza privind posibilitatea ca România să ajungă în situaţia Greciei și reportajul exclusiv din buncărul de date Romtelecom se numără printre cele mai citite articole pe www.businessmagazin.ro 1. Topul celor mai scumpe gadgeturi din lume (EXCLUSIV ONLINE) 2. Reportaj: Cum arată buncărul Romtelecom?

3. Suntem în pericol să ajungem în situaţia Greciei?

4. Cele mai importante lansări de notebook-uri din 2010 (EXCLUSIV ONLINE) 5. Primul mall din Arad va avea de luptat și cu obiceiurile locale de consum * ARTICOLELE AP+RUTE PE SITE |N ULTIMA S+PT+M~N+

6-11 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 7

prim-plan n FINAN}E Totul e s= vrei. Mul]i s-au mirat c= \n

PRINTRE GHILIMELE

cursul vizitei la Bucure[ti a lui Dominique Strauss-Kahn, [eful FMI, pre[edintele Traian B=sescu deja a vorbit de un nou acord cu FMI, din moment ce actualul se \ncheie abia \n mai 2011. Mai pu]ini s-au mirat c= pre[edintele a vorbit fie de un nou \mprumut stand-by, fie de o facilitate flexibil= de credit (prin aceasta \n]eleg`nd mult discutatul gen de acord preventiv - “precautionary”, c`nd ]ara nu folose[te de fapt banii pu[i la dispozi]ie, ci doar \i are la dispozi]ie \n caz de nevoie). Numai c= Rom`nia ar trebui s= se [i califice mai \nt`i pentru a primi o facilitate de credit sau alta, iar grupele de ]=ri c=rora li se potrive[te o anumit= facilitate de credit [i criteriile de acordare le stabile[te FMI, nu ]ara solicitant=. De exemplu, Beninul a avut p`n= anul trecut finan]are din partea FMI prin Facilitatea pentru Reducere a S=r=ciei [i Cre[tere, acordat= ]=rilor celor mai s=race, \n cazul c=rora FMI accept= un nivel al deficitului bugetar mai mare (7% din PIB pentru Benin). C`t despre linia flexibil= de credit la care s-a referit pre[edintele B=sescu, aceasta - dup= cum am mai amintit aici - nu se adreseaz=

“PORUMBUL NU ARE RUDE COMPATIBILE SEXUAL CU ALTE CULTURI AGRICOLE SAU FLORA SPONTAN+ DIN EUROPA” justificarea de c=tre Ministerul Agriculturii a afirma]iei c= porumbul modificat genetic nu e nociv pentru biodiversitate atunci c`nd culturile normale [i cele modificate coexist=

“Mi se pare c= o s= fie o ciufuleal= \ntre doamne” secretarul general al PNL, Radu Stroe, despre alegerile din colegiul 19 Bucure[ti, unde se vor confrunta Liliana Minc= (PSD+PC) [i Teo Trandafir (PD-L)

]=rilor pentru care Fondul are nevoie s= impun= criterii cantitative [i calitative de performan]= fiscal=, ca Rom`nia, ci acelora considerate de institu]ia de la Washington drept corect administrate din punctul de vedere al politicilor fiscale, cu finan]e publice s=n=toase [i neamenin]ate de dezechilibre ascunse.

Facilitatea flexibil= de credit, creat= anul trecut ca r=spuns la criza financiar=, este acordat= pe 6 luni sau un an, f=r= a fi condi]ionat= de criterii, nu este e[alonat= \n tran[e limitate, este rambursabil= \n 3-5 ani [i de obicei nu e folosit= ca surs= concret= de bani, ci realmente ca plas= de siguran]= (a[a cum au procedat Polonia, Columbia [i Mexicul, ]=rile beneficiare p`n= acum de linii flexibile de credit). |n cazul Rom`niei \ns=, o simpl= compara]ie \ntre discursurile ]inute s=pt=m`na trecut= la Bucure[ti [i la Var[ovia de Dominique Strauss-Kahn (vezi textele pe www.imf.org) relev= diferen]a de percep]ie a FMI fa]= de cele dou= ]=ri.

8 BUSINESSmagazin I 6-11 aprilie 2010

“P=i legea lustra]iei, ast=zi, este \ntr-adev=r o lege de tip ceau[ist. Care este efectul ei acum? (...) Poate pentru B=sescu, s= nu poat= s= mai candideze” fostul pre[edinte Ion Iliescu

“Fratelui meu i-au f=cut dosar penal pentru <\h\, \h\>, <da>, <\n]eleg>” primarul Constan]ei, Radu Maz=re, despre dosarul deschis pe numele fratelui s=u, Alexandru Maz=re, \n cazul C=t=lin Voicu

“}ara asta are nevoie de o dictatur= luminat=, mai zic eu din c`nd \n c`nd” Elena Udrea, ministrul dezvolt=rii, despre contractele de turism la nivel de state de dinainte de ‘89 [i care ar trebui reluate

“Politic, M`rza a intrat \n programul Rabla. El a devenit un fel de voucher pe care [i-l disput= acum Bejenariu [i Nechifor” Orest Onofrei, senator PD-L de Suceava, despre liderul jude]ean al PSD, Gavril= M`rza, care [i-ar preg=ti ie[irea din politic=, arbitr`nd \ntre cei doi deputa]i care candideaz= la func]ia de]inut= acum de el

PAGINI REALIZATE DE MIHAI MITRIC+ {I CRENGU}A NICOLAE

editorial “-{i animalele au o patrie, am spus eu, o patrie mult mai bun= dec`t a noastr=. Mult mai bun= dec`t patria rom`n=, patria german=, patria italian=.”

Solda]ii m= priveau fix, nu pricepeau, m= priveau mestec`nd \n t=cere buc=]elele de pui din ciorb=; caporalul spuse cu un aer nemul]umit: “O pereche de cizme ca astea ar veni cel pu]in dou= mii de lei”. de DORIN OANCEA, REDACTOR-{EF ADJUNCT

Mai avem nevoie de limba rom`n=? (II)

F

ragmentul de mai sus este din “Kaputt”, romanul lui Curzio Malaparte; nem]i [i rom`ni au trecut Prutul, laolalt=, iar eroul romanului m=n`nc= ciorb= de pui cu un grup de solda]i rom`ni: “Solda]ii d=deau din cap, ]uguindu-[i buzele. «- Ei, da, spuneau, o pereche de cizme ca astea, cel pu]in dou= mii de lei, pe pu]in.» {i d=deau din cap, ]uguindu-[i buzele. Erau ni[te ]=rani rom`ni, iar ]=ranii rom`ni nu [tiu ce sunt animalele, nu [tiu nici m=car c= [i animalele au o patrie, nu [tiu ce sunt acelea ma[inile, c= [i ma[inile au o patrie, c= [i cizmele au o patrie, mult mai bun= dec`t a noastr=. Sunt ]=rani [i nici m=car nu [tiu ce \nseamn= s= fii ]=ran; legea Br=tianu a dat p=m`nt ]=ranilor rom`ni a[a cum ai da o bucat= de p=m`nt unui cal, unei vaci, unei oi. {tiu c= sunt rom`ni [i ortodoc[i. Strig= «Tr=iasc= regele!», strig= «Tr=iasc= mare[alul Antonescu», strig= «Moarte URSS», \ns= nu [tiu ce este regele, ce \nseamn= mare[alul Antonescu, ce e aceea URSS. {tiu c= o pereche de cizme cost= dou= mii de lei”.

Dac= fragmentul de mai sus v-a enervat, nu citi]i mai departe. {i ocoli]i [i cartea lui Malaparte.

Dac= v-a \ntristat, a[a cum am p=]it eu, s= continu=m. S=pt=m`na trecut= scriam un text despre modul \n care mul]i rom`ni au uitat sau ignor= sau nu le pas= de regulile limbii rom`ne; modul \n care unii cititori au reac]ionat, c=ut`nd hibe \n textul meu, \n loc s= se g`ndeasc= la fondul problemei, la ceea ce am spus cu cuvinte mai mult sau mai pu]in st`ngace, m-au f=cut s= m= g`ndesc la Malaparte [i la modul \n care acesta ne vedea \n 1941. S= trecem de la textul meu la unul din subiectele s=pt=m`nii trecute, care a iscat destule discu]ii \n pres= - sondajul

10 BUSINESSmagazin I 6-11 aprilie 2010

despre rom`nii cei intoleran]i [i doritori de pedepse, fie [i cu moartea. Sondaj care mi-a adus \n minte o idee mai veche, aceea c= nu ne studiem ca s= [tim cine suntem noi, rom`nii, ce-i \n min]ile noastre, ce ne guverneaz= via]a [i cum s= ne privim, ci pentru manipul=ri ideatice sau interese fie politice, fie de marketing. Scriam despre asta \n vara anului trecut - voiam o zon= care s= dep=[easc= studiile f=cute de companiile specializate, ce privesc, de exemplu, obiceiurile de consum ale rom`nilor - num=rul de \nghe]ate sau cantitatea de [ampon consumat=: nu “c`]i?”, ci “de ce?”; de unde vin multiplele segreg=ri din societate - \n cultur=, \n mentalit=]i, \n comportamente. |ntre timp, scriitoarea Elizabeth Gilbert m-a \ndrumat spre un italian care \n anii ‘60 avea cam acela[i tip de probleme: Luigi Barzini se \ntreba de ce italienii au avut \n timp mari persoanlit=]i artistice, politice [i [tiin]ifice, dar n-au devenit o putere mondial= real=. De ce sunt mae[tri ai discursului diplomatic [i totu[i nu izbutesc s= se guverneze? Cum de pot fi negustori a[a de pricepu]i \ntr-o na]ie ineficient= din punct de vedere economic?

R=spunsul complicat este extrem de complicat. R=spunsul simplu este o Italie corupt=, dominat= de str=ini, de senori - la propriu [i la figurat - instabili, nedrep]i, mincino[i. O lume \n care nu po]i fi sigur de nimeni [i de nimic. O lume \n care po]i avea \ncredere numai \n propriile sim]uri. De aceea, \n societatea italian= sunt accepta]i politicieni, birocra]i sau industria[i incompeten]i [i nu sunt tolera]i c`nt=re]i, pictori, dansatori sau buc=tari incompeten]i. |ntr-o lume a dezordinii [i corup]iei, frumuse]ea \]i poate oferi \ncredere; excelen]a \n art= este incoruptibil=.

R=m`n oarecum \n zona italian=, dar trec oceanul, cu ajutorul lui Malcolm Gladwell: \n introducerea la ultima sa carte, “Excep]ionalii”, jurnalistul american vorbe[te despre Roseto, or=[elul italian din Pennsylvania unde nu existau sinucideri, nu exista alcoolism, nu exista dependen]= de droguri, criminalitatea era redus=, nu exista ulcer, iar inciden]a bolilor de inim= era cu mult sub statisticile oficiale. Nu era vorba de un regim alimentar aparte, nici de sport [i nici de gene s=n=toase, nici de aer curat sau apele limpezi, ci de un anume mod de via]=. Calm, relaxat, un ora[ cu o via]= social= puternic=, cu o comunitate stabil=, unde biserica reprezenta un spa]iu unificator [i calmant, cu oameni care comunicau, vorbeau, r`deau, cu boga]i care nu se sim]eau \ndemna]i s= \[i etaleze succesul [i cu s=raci ajuta]i s= \[i mascheze e[ecurile. Un soi de paradis unde oamenii nu aveau de ce, nu aveau motiv s= se \mboln=veasc=. Un exemplu pentru societatea stresat= \n care tr=im.

Astfel am aflat cam cum sunt italienii; m= \ntreb \n continuare cum sunt rom`nii? V=d c= cei 50 de ani de comunism nu au schimbat prea multe, dac= e s= am \ncredere \n m=rturia lui Curzio Malaparte (nu v=d de ce nu a[ avea \ntr-un ins care i-a sim]it pe Hitler [i Mussolini \ntr-o perioad= \n care ace[tia erau \n culmea gloriei). Constat c=, spre deosebire de italienii lui Barzini, nu avem ast=zi nici m=car cum s= ne refugiem \n art=, dans, pictur=, muzic= sau m=iestrie culinar=.

S=pt=m`na trecut= am \ntrebat dac= mai avem nevoie de limba rom`n= la modul cel mai propriu cu putin]=.

Acum \ntreb acela[i lucru, dar figurat. n dorin.oancea@businessmagazin.ro

TELECOM

A{A MAI ST+M DE VORB+ Pierderea unora, c`[tigul altora. O factur= de telefonie [i internet de c`teva zeci de mii de euro pe lun= poate da b=t=i de cap oric=rui manager preocupat de reducerea costurilor [i a pierderilor sau o idee de business cu marje mari de profitabilitate unor consultan]i telecom. de ANCA ARSENE-B+RBULESCU

S

erviciul de Cost Control pe cine controleaz=, de fapt? Pe mine sau pe voi?” |ntrebarea adresat= de un client operatorului telecom care \i furniza servicii a fost doar una dintre glumele ce circulau pe internet prin 2002, c`nd telefonia mobil= deabia prindea aripi \n Rom`nia. Opt ani mai t`rziu, \n nedumerirea amuzant= a clientului pare s=-[i fi f=cut loc [i un s`mbure de adev=r. Apele tulburi \n care s-a sc=ldat anul trecut din punct de vedere economic i-au \mpins pe mul]i s= se uite mai atent la cheltuielile cu telefonia sau internetul [i s= controleze \n detaliu serviciile operatorilor, \n \ncercarea de a-[i diminua factura [i adapta mai bine ofertele \n func]ie de necesit=]ile de

“

12 BUSINESSmagazin I 6-11 aprilie 2010

consum. Mi[carea e cu at`t mai evident= \n cazul companiilor pentru care o factur= lunar= de telefonie [i internet de c`teva mii sau chiar zeci de mii de euro a devenit o adev=rat= b=taie de cap de-a lungul ultimului an, c`nd locul no]iunilor de extindere sau de investi]ie a fost luat \n discu]iile de afaceri de cuvinte precum optimizare [i reduceri de costuri.

“P`n= anul trecut, pu]ine companii erau atente la cheltuielile cu serviciile de telecomunica]ii; rectificarea unor erori nesesizate, precum aplicarea cu \nt`rziere a unui plan tarifar, este acum una dintre principalele surse de economisire”, sus]ine Adrian Ciobanu, un fost angajat \n cadrul Vodafone, care f=cea \n urm= cu trei ani primii pa[i \ntr-un business complet necunoscut pie]ei rom`ne[ti de

telecomunica]ii. Mai exact, cu o investi]ie ini]ial= de 2.000 de euro, a pornit Reimens Group, o afacere bazat= pe auditul facturilor telecom ale companiilor, analiz= pe baza c=reia negociaz= apoi, \n numele clien]ilor, contractele cu operatorii, c`[tig`nd un procent din economia anual= pe care o ob]ine.

Pentru un client din domeniul construc]iilor, tocmai neintroducerea timp de mai bine de un an a pachetului de servicii negociat a adus un minus la cheltuieli, pe de-o parte prin recuperarea erorii, iar pe de alt= parte prin negocierea unei noi oferte mai potrivite noului context [i comportament de consum.

Un alt client, o companie din domeniul financiar, [i-a diminuat la jum=tate costurile cu serviciile de date mobile

FOTO: PHOTOLAND/CORBIS

[i cu c`teva zeci de procente [i pe cele de telefonie fix=, opt`nd pentru anumite beneficii ce nu au fost incluse \n negocierea ini]ial= cu operatorul. O firm= de servicii medicale a recuperat \n urma auditului contravaloarea erorilor survenite prin aplicarea gre[it= a unui plan tarifar pe care Ciobanu l-a [i renegociat, ob]in`nd o reducere de 30% pe componenta principal= a cheltuielilor de telecomunica]ii, telefonia. “Strategia a fost alocarea minutelor incluse \n abonament fiec=rui utilizator \n parte, urm`nd ca minutele nefolosite de unii dintre ei s= fie redistribuite angaja]ilor cu necesit=]i mai mari”, explic= antreprenorul.

Aproape 70 de companii, dintre care 23 doar anul trecut, au decis p`n= acum s=-i dea pe m`n= lui Ciobanu facturi dat`nd chiar [i cu cinci ani \n urm= pentru a-[i diminua costurile. Cumulate, cheltuielile de telecomunica]ii ale acestora ajung la 1,5 milioane de euro pe an, triplu fa]= de valoarea facturilor anuale gestionate \n 2008, \n principiu pe fondul achizi]iei unor clien]i mari, printre care [i firma de asigur=ri Omniasig, ca parte a strategiei

antreprenorului de a se concentra pe companiile cu facturi lunare de cel pu]in 10.000 de euro. “|n cazul firmelor cu facturi lunare mai mici de c`teva mii de euro nu prea ai de unde s= tai, pe c`nd la facturi cuprinse \ntre 10.000 [i 50.000 de euro se poate vorbi \ntr-adev=r de o reducere de cost”, spune negociatorul.

Aceast= din urm= categorie reprezint= 20% din num=rul clien]ilor, dar genereaz= 80% din veniturile Reimens Group. |n medie, Adrian Ciobanu a redus cheltuielile clien]ilor s=i cu aproximativ 25%, cifr= ce \n unele cazuri dep=[e[te chiar 40%, iar onorariul s=u reprezint= c`teva procente din aceast= economie.

Cifra de afaceri pare destul de modest=, de aproape 40.000 de euro anul trecut, \n cre[tere cu 20% fa]= de 2008. Dar \n calcul trebuie luat [i faptul c= antreprenorul a decis de-abia anul trecut s= angajeze \nc= un analist specializat \n evalu=ri financiare, urm`nd ca anul acesta s= fie angajat \nc= un auditor. Prin urmare, costurile sunt destul de reduse, iar marja de profitabilitate urc= p`n= la 35% din cifra de afaceri. u

VIDEO |n medie, Adrian Ciobanu a redus cheltuielile clien]ilor s=i cu aproximativ 25%, cifr= ce \n unele cazuri dep=[e[te chiar 40%, iar onorariul s=u reprezint= c`teva procente din aceast= economie.

Afla]i mai multe despre posibilit=]ile de reducere a cheltuielilor cu telecomunica]iile dintr-un material video pe www.businessmagazin.ro PUBLICITATE

telecom de la un client la altul [i c= puterea de negociere e \n general mai mic=”, spune el, cu men]iunea c= este posibil ca veniturile Reimens Group s= creasc= doar cu c`teva zeci de procente dac= num=rul clien]ilor noi ar fi acela[i cu cel de anul trecut sau s= se dubleze doar din auditul realizat pentru doi-trei clien]i mari.

ROBERT KRAUS, TELECOM SOLUTIONS Pia]a este \nc= la un nivel modest, mai ales c= mul]i antreprenori consider= c= “Exist= \ntotdeauna [i posibilitatea economic= dificil= [i de semnalele primite propria echip= poate negocia pachetele de servicii de pe aceea[i pozi]ie cu un s= pierd bani”, admite Ciobanu. Practic, de la diverse companii cu privire la dac= \n urma auditului (care poate dura inten]ia de optimizare a costurilor pentru consultant care cunoa[te modul de lucru al furnizorilor telecom. Probabil chiar [i c`teva luni, \n func]ie de num=rul serviciile de telecomunica]ii. {i \n cazul c= aproape jum=tate dintre companiile facturilor ce trebuie luate \n calcul [i lor, experien]a \n domeniu a avut un de perioada retrospectiv= analizat=) nu cuv`nt important de spus - Kraus a lucrat rom`ne[ti ar avea poten]ial s=-[i reduc= din costurile telecom, crede Ciobanu, mai g=se[te nicio surs= de reducere a costurilor \n ultimii cinci ani \n companii precum ales c= operatorii \ncep [i ei s= analizeze pentru client, atunci nici nu \nregistreaz= Romtelecom [i UPC, iar Patroi a fost un venit. Ce-i drept, p`n= acum nu a fost angajat la UPC. Telecom Solutions num=r= facturile propriilor clien]i, pun`nd pe mas= propuneri de optimizare a cazul.

14 clien]i, printre care Building Real Pierdere s-ar putea spune c= au [i Estate sau Camera de Comer] [i Industrie cheltuielilor. Romtelecom, spre exemplu, a \nceput s= analizeze facturile clien]ilor operatorii din cauza acestui gen de din Cluj, care [i-au diminuat costurile \n [i traficul de voce [i de date consumat afacere, \ns= argumentul antreprenorului medie cu aproape 40%. \n a doua parte a anului trecut, a[a \nc`t (care, prin experien]a anterioar= de la “Deocamdat= am colaborat doar cu s= poat= depista punctele slabe pentru Vodafone, are la \ndem`n= informa]iile companii din Cluj, care au facturi lunare [i procedurile pe baza c=rora un operator de p`n= la 5.000 de euro, dar nu excludem fiecare client. “Am vorbit pe r`nd cu to]i clien]ii, am dat 41.000 de telefoane \n concepe o ofert= pentru o companie) este posibilitatea de a acoperi contracte [i total, pentru a afla care sunt problemele c= risc= mai degrab= s= piard= clien]ii din alte jude]e [i chiar din Bucure[ti”, lor [i unde consider= c= au costuri prea \n sine, dac= ei nu sunt mul]umi]i de spune Kraus. Estimeaz= o cifr= de afaceri ridicate, am tras concluziile [i am reg`ndit pachetele de servicii propuse. De altfel, de aproximativ 100.000 de euro pentru unul dintre principiile dup= care se anul acesta, realizat= cu cinci consultan]i. oferta”, spunea recent George Makowski, directorul executiv comercial pentru ghideaz= \n discu]iile cu clien]ii [i cu C= pia]a are poten]ial admite [i Adrian segmentul clien]ilor de business din operatorii este “s= nu pui niciodat= Ciobanu - “totul depinde de clien]ii Romtelecom. Cu alte cuvinte, consultan]ii toate ou=le \n acela[i co[”, evit`nd astfel care trebuie s= \n]eleag= c= ofertele independen]i au concuren]=. n situa]iile c`nd o eventual= problem= operatorilor pentru companii difer= a unui operator ar putea periclita businessul. “Se \nt`mpl=. Unul dintre clien]ii mei a pierdut 50.000 de euro pentru c= nu a putut folosi timp de Pe viaţă și pe moarte o s=pt=m`n= unul dintre serviciile Odată cu criza, tot mai multe companii au ajuns la concluzia că trebuie să-și reducă furnizorului s=u”, spune Ciobanu. Totu[i, din cheltuielile telecom. S-a văzut în rezultatele financiare ale operatorilor, dar și în doar \n jur de 20% dintre companii contracţia cu 20% a întregii pieţe de telecomunicaţii. contracteaz= serviciile unui singur 40 1.450 milioane mil. € furnizor, ceea ce \nseamn= c= riscul este clien]i venituri 2008 (mil. euro) 35 mai mic.

1.250 venituri 2009 (mil. euro) De[i pentru pia]a local= auditul clien]i (mil.)

30 telecom cu negociere ulterioar= este o 1.050 idee de business pu]in explorat=, modelul 25 are la baz= exemple din SUA (Control 850 Point Solutions, cu afaceri anuale de 30 20 650 de milioane de euro, conform Gartner) 15 sau din alte ]=ri europene, precum Marea 450 Britanie, care ajung la cifre de afaceri de 10,99 10 9,66 ordinul milioanelor sau chiar al zecilor de 6,74 6,92 250 milioane de euro.

5 4,45 Recent, \n competi]ie a intrat [i 1,66 0 50 Telecom Solutions, o companie clujean= * pornit= \n toamna anului trecut de Robert Kraus [i Marius Patroi, doi * DATE VALABILE PENTRU ANUL FISCAL ÎNCHEIAT LA 31 MARTIE. ÎN PERIOADA MARTIE-SEPTEMBRIE 2009, tineri antreprenori inspira]i de situa]ia COMPANIA A AVUT VENITURI DE 486 MIL. EURO; SURSA: COMPANIILE

„DEOCAMDAT+ AM COLABORAT DOAR CU COMPANII DIN CLUJ, CARE AU FACTURI LUNARE DE P~N+ LA 5.000 DE EURO.”

14 BUSINESSmagazin I 6-11 aprilie 2010

SOCIETATE

GHICI CINE VINE LA PR~NZ Epoca fast-food-ului a conturat un stil de via]= bine definit, inclusiv \n Rom`nia. Unii se alarmeaz= [i spun c= risc=m s= devenim o na]ie de obezi. Guvernul, aflat [i \n c=utare de bani la buget, a venit cu ideea taxei pe fast-food. Este hamburgerul din farfurie un pericol public? de R+ZVAN MURE{AN

16 BUSINESSmagazin I 6-11 aprilie 2010

FOTO: CRISTINA NICHITU{

Mencinicopschi, directorul [tiin]ific al Institutului de Cercet=ri Alimentare (ICA).

Mencinicopschi aminte[te de exemplul legii referitoare la alimentele care pot fi comercializate \n incinta [colilor. |n acel caz, interdic]ia de v`nzare a produselor fast-food nu s-a corelat cu niciun fel de educa]ie a p=rin]ilor [i a copiilor \n privin]a alimenta]iei, a[a \nc`t ace[tia trec strada [i \[i cump=r= \n continuare tot gust=ri “nes=n=toase”. “P=rin]ii trebuie s= fie exemple, urm`nd ca, prin cuno[tin]ele lor [i prin exemplul lor personal s= \i instruiasc= pe copii. |n aceea[i postur= de educatori trebuie s= se reg=seasc= [i gr=dini]ele, [colile, universit=]ile [i massmedia”, sus]ine profesorul. |nt=rind spusele [efului ICA, nutri]ionistul Marius Preda consider= c= introducerea taxei pe fast-food are \n vedere numai aducerea unor venituri suplimentare la bugetul s=n=t=]ii [i nu reflect= nicidecum o grij= brusc= fa]= de starea de s=n=tate a oamenilor. “Pentru c= fast-food-ul a intrat deja \n via]a multora, o eventual= cre[tere a pre]urilor ca efect al taxei nu va reu[i s= limiteze preferin]a consumatorilor pentru acest gen de produse”, spune Preda.

Speciali[tii cad de acord c= fast-food-ul nu reprezint= numai o alegere de meniu [i c= devine, tot mai mult, o cultur=, un stil de via]=. Ceea ce numim “junk food” (m`ncare f=r= valoare nutritiv=) se pliaz= foarte bine pe ritmul de via]= al omului modern [i consolideaz= impresia c= nimeni nu mai are timp de el ponderea consumatorilor \nsu[i, c= trebuie s= m=n`nce \n ma[in=, rom`ni care m=n`nc= zilnic \n fa]a calculatorului sau c= trebuie sau aproape zilnic alimente s=-[i ia neap=rat [i ceva de ron]=it \n fa]a g=tite (studiu ApSG) televizorului. “Faptul c= nu mai avem timp pentru noi este doar o impresie. De fapt, am devenit sclavii confortului. Pentru c= nu mai vrem s= g=tim, s= ne mi[c=m [i s= facem efort, stilul de via]= fast-food se muleaz= bine pe acest mod de a g`ndi”, e la \nceputul anului, conchide Mencinicopschi.

Guvernul a supus {eful ICA sus]ine c= oamenii aleg dezbaterii publice proiectul modul \n care m=n`nc= ]in`nd cont introducerii unei taxe pe de tradi]ie, de educare, de informare. viciu, care se referea [i la “Oamenii cred c=, dac= vorbim de produsele de tip fast-food. Dac= aceasta alimente, acestea nu pot fi nocive [i ar intra \n vigoare, influen]a asupra c= trebuie s= le consum=m f=r= s= ne comportamentului de consum va fi c`t se poate de nesemnificativ=, sus]in speciali[tii \ntreb=m ce con]inut de proteine, gr=simi, vitamine au [i cum ne pot influen]a chestiona]i de BUSINESS Magazin. s=n=tatea.” Unii nici m=car nu cred c= “Taxa pe acest tip de produse nu are alimentele pot influen]a substan]ial rolul de a educa, pentru c=, \n lipsa unor starea de s=n=tate, pentru c=, \n afar= de demersuri puternice de educare, orice toxiinfec]iile alimentare, celelalte boli de m=sur= punitiv= nu poate da efectele nutri]ie se manifest= abia dup= ani de zile, scontate”, sus]ine profesorul Gheorghe

87

D

%

iar atunci bolnavul nu mai face leg=tura \ntre afec]iunea c=p=tat= [i modul de via]=.

Pe de alt= parte, nici cei mai \nver[una]i adep]i ai alimenta]iei “s=n=toase” nu pot nega c= produsele fast-food sunt savuroase [i frumos ambalate, iar aceasta pune \n umbr= lipsa lor de calit=]i nutritive. “Avem de a face cu alimente industriale care au \n componen]= ingrediente rafinate, dezechilibrate din punctul de vedere al profilului nutri]ional”, rezum= Mencinicopschi ceea ce, \ntr-o form= sau alta, [tim probabil cu to]ii. Plus factorul pre]: un hamburger e mai ieftin [i dec`t o mas= g=tit=, consumat= la restaurant, [i dec`t un aliment bio cump=rat de la

Cât de des mâncaţi la un fast-food?

Deși la nivel declarativ doi români din trei spun că nu au mâncat niciodată la fast-food, afacerile companiilor din domeniu cresc accelerat de la an la an.

7% 9%

3%

de c`teva ori pe s=pt=m`n=

zilnic sau aproape zilnic

de c`teva ori pe lun=

19%

o dat= pe lun= sau mai rar

62% niciodat=

SURSA: STUDIU AL AGENŢIEI PENTRU STRATEGII GUVERNAMENTALE (APSG)

magazin. Nutri]ionistul Marius Preda atrage aten]ia c= nu doar \n Rom`nia, ci \n majoritatea ]=rilor, nu neap=rat boga]ii m=n`nc= prost, ci mai ales s=racii. |n cazul celor cu venituri mici, “pu]inii bani pe care \i au se duc \n parte pe acest gen de produse [i pentru c= ele reu[esc s= creeze o fericire aparent=”, e de p=rere Preda. |n aceea[i idee a “fericirii aparente”, Mencinicopschi observ= c= impactul acestor produse este mult mai puternic la genera]iile tinere. “Cultura alimentar= a unui popor face parte din identitatea lui cultural=, din fiin]a lui etnic=. Este u

6-11 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 17

societate

PIRAMIDA ALIMENTARĂ Dincolo de modul de nutriţie, combaterea sedentarismului, hidratarea eficientă, controlul greutăţii și chiar gândirea pozitivă sunt importante pentru a avea un stil de viaţă sănătos.

DULCIURI rafinate, b=uturi dulci, \ndulcitori artificiali DE EVITAT

NECESAR CALORIC ZILNIC

CARNE ROȘIE OCAZIONAL 100g

- 2000 kcal - femeile - 2500 kcal – b=rba]ii

de 2-3 ori/lun= unt: 20g/zi sare: max. 5g/zi

%

60

ponderea consumatorilor rom`ni care m=n`nc= fructe zilnic sau aproape zilnic (studiu ApSG)

OPŢIONAL B=uturi alcoolice (de preferin]= vin ro[u de produc]ie bio) 300 ml/zi b=rba]ii; 150 ml/zi femeile

GRĂSIMI ȘI ULEIURI ulei m=sline extravirgin, in, palmier, 50g/zi de preferin]= \n salate, paste

Suplimente alimentare naturale Vitamine, minerale, antioxidan]i, acizi gra[i esen]iali

LEGUMINOASE Fasole boabe, n=ut, linte, 100g/zi Nuci, migdale, alune nes=rate, nepr=jite, 50g/zi

PROBIOTICE Iaurt, kefir, sana, bifidus, 100g/zi Ca[caval, telemea des=rat=, 50g/zi

PE{TE 2 ori/ s=pt=m`n= OU+ 2-5 ori/ s=pt=m`n= PAS+RE 2 ori/ s=pt=m`n= aproximativ 150g/zi

LEGUME ȘI FRUCTE de preferin]= |N STARE PROASP+T+ [i |N SEZON, la coacere complet= 5 por]ii/zi (0,5 kg/zi)

CEREALE consumate de preferin]= \n produse INTEGRALE, neexpandate, f=r= zah=r, cuverturi de ciocolat=, miere, nes=rate, nepr=jite.

Gr`u, orez Basmati, orz, hri[c=, ov=z 250 g/zi

CONTROLUL GREUTĂŢII – ACTIVITATE FIZICĂ - COMBATEREA SEDENTARISMULUI – GÂNDIRE POZITIVĂ Mers pe jos \n spa]ii curate, urcatul sc=rilor, \not, gr=din=rit

SURSA: GHEORGHE MENCINICOPSCHI, „NOUA ORDINE ALIMENTARĂ - ȘI NOI CE MAI MÂNCĂM?“, EDITURA COREUS PUBLISHING, BUCUREȘTI, 2010

18 BUSINESSmagazin I 6-11 aprilie 2010

important s= con[tientiz=m asta, pentru c= popoarele \[i p=streaz= identitatea cultural= [i prin dimensiunea ei alimentar=”, spune [eful ICA, f=c`nd referire la felul cum francezii [i italienii \[i p=streaz= [i cultiv= stilul culinar, inclusiv prin moda a[a-numitului “slow food” - promovarea m`nc=rurilor g=tite [i a re]etelor tradi]ionale, locale, ca reac]ie la stilul de via]= bazat pe fast-food, pe care l-a f=cut posibil globalizarea.

“Nimeni nu spune s= ne \ntoarcem la via]a bunicilor, dar nici nu trebuie s= ne abandon=m obiceiurile noastre de rom`ni.

N-ar trebui sa fim orbi]i [i s= \mbr=]i[=m deodat= tot ce vine din afar=”, comenteaz= profesorul Mencinicopschi. El observ= \ns= c= p=rin]ii nu mai au timp la dispozi]ie pentru copii, iar tinerii adopt= rapid roadele globaliz=rii, astfel \nc`t “mediul sociocultural \ncurajeaz= acest stil de via]=”.

Totu[i, situa]ia nu este mai fericit= nici dac= privim \nspre m`nc=rurile tradi]ionale rom`ne[ti. Nutri]ionistul Marius Preda insist= c= mititeii sau ceafa de porc nu sunt nicidecum mai s=n=toase dec`t mult condamnatul hamburger.

Șaorma vs. hamburger

100g șaorma / 200 Kcal

150g hamburger / 500 Kcal

Șaorma conţine carne de pui, vită sau oaie de bună calitate și legume crude sau prăjite la grătar și, atât timp cât nu conţine multe sosuri și cartofi prăjiţi, nu e un aliment dăunător.

Hamburgerul conţine, pe lângă chifla mare și sosurile deja incluse, carne prăjită și alte ingrediente prelucrate industrial, iar combinaţia acestora face ca aportul caloric să fie foarte ridicat, însă calitatea nutritivă rămâne substanţial redusă.

“M`ncarea rom`nilor const= \n mare parte din pr=jeli, [i nu putem spune c= ele ar fi mai nutritive”, constat= Preda, remarc`nd c= supelor le sunt preferate adesea ciorbele cu gr=simi, iar carnea de porc reprezint= o parte considerabil= din meniul popula]iei.

BUSINESS Magazin prezenta recent un studiu guvernamental potrivit c=ruia \n Rom`nia, \n r`ndul afec]iunilor cu cea mai larg= r=sp`ndire predomin= bolile de inim=, rinichi sau ficat. Vestea bun= era \ns= c=, \n timp ce alte ]=ri se lupt= cu cancere sau alte afec]iuni greu vindecabile, bolile rom`nilor se pot preveni printr-un

regim de via]= s=n=tos. Mencinicopschi ne lini[te[te \ns=, ad=ug`nd c= niciun aliment nu este nociv dac= este consumat \n mod rezonabil: “Dac=, pe l`ng= alimentele industriale, am g=ti [i acas= [i am avea o via]= m=car ceva mai apropiat= de natur=, junk food-ul nu ar fi at`t de d=un=tor”. Dac= \ns= dieta devine [i r=m`ne monoton=, bazat= mai ales pe calorii “goale”, atunci exemplul eroului din filmul “Supersize Me”, care s-a hr=nit demonstrativ numai cu hamburgeri [i [i-a stricat s=n=tatea, nu mai e deloc doar un prilej de amuzament. n PUBLICITATE

COVER STORY

Caut locuinţă ieftină PRIMA CASĂ A DEZMORŢIT PUŢIN PIAŢA LOCUINŢELOR, A DOUA VARIANTĂ A PROGRAMULUI E PE ŢEAVĂ, PRELUAREA UNOR MARI PROIECTE REZIDENŢIALE DE CĂTRE BĂNCILE FINANŢATOARE ÎNTÂRZIE SĂ APARĂ, IAR PREŢURILE AU AJUNS ÎN UNELE CAZURI LA JUMĂTATE FAŢĂ DE VÂRFUL ATINS ÎN PERIOADA DE BOOM A PIEŢEI. PENTRU UNII E UN MOMENT BUN SĂ-ȘI CUMPERE O CASĂ.

ALŢII AȘTEAPTĂ CA PREŢURILE SĂ SCADĂ ÎN CONTINUARE, CUM AU AȘTEPTAT ȘI PÂNĂ ACUM. SĂ VEDEM CÂT AR MAI TREBUI SĂ AȘTEPTE. DE CĂTĂLIN ȘTEFANCU

6-11 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 21

cover story

A

sta e camera cea mare, aici e baia [i aici e buc=t=ria. |n camera asta o s= pun o canapea.” Iuliana, \n v`rst= de 30 de ani, creioneaz= fericit= pe o coal= de h`rtie schi]a locuin]ei sale, prima ei cas=. Originar= din Ia[i [i locuind de c`]iva ani \n Bucure[ti, Iuliana este proasp=ta proprietar= a unui apartament cu dou= camere \ntr-o zon= semicentral= a Capitalei. “Am pl=tit 80.000 de euro. |n decembrie costa 88.000, la prima vizionare era 85.000, mi-a pl=cut, \ns= am zis c= e cam scump. Un alt poten]ial cump=r=tor negociase la 82.000 de euro, am sunat imediat [i am oferit 80.000 [i au fost de acord.”

Cump=r=toarea poveste[te c= inten]ia de a-[i cump=ra o locuin]= a ap=rut la sf`r[itul anului trecut, iar ceea ce a \ncurajat-o a fost programul Prima Cas= [i modific=rile care urma s= fie aduse acestuia - “am dorit s= prind prima variant=, ne[tiind \n ce vor costa modific=rile”. “Evident c= a contat Prima Cas=. Acum un an [i jum=tate nu \mi permiteam creditul, mi-a[ fi permis cel mult o garsonier= \n Drumul Taberei.”

Din decembrie \ncoace, Iuliana a f=cut peste 30 de vizion=ri ale unor propriet=]i scoase la v`nzare \n zona unde [i-a luat \n cele din urm= apartamentul. A fost [i \n c`teva ansambluri reziden]iale, [i \n cartiere ca Berceni sau Militari, \ns= apropierea de centru a a contat \n final. “Am avut r=spunsuri de genul <uite, sunt apartamente la 40.000, 60.000 de euro> [i am v=zut [i apartamente la 60.000, dar nu mi-au pl=cut.”

Aprobarea garan]iei statului pentru achizi]ia locuin]ei prin Prima Cas= [i restul actelor au fost gata \n c`teva s=pt=m`ni, iar Iuliana a ajuns astfel unul din cei aproape 5.400 de cump=r=tori ai unei locuin]e \n Bucure[ti prin programul guvernamental [i unul dintre cei aproape 17.000 la nivel na]ional. Lu`nd \n calcul [i achizi]iile realizate [i prin alte metode dec`t Prima Cas=, ajungem la c`teva zeci de mii de persoane care au considerat, \n ultimele [ase luni, c= e un moment propice pentru achizi]ia unei locuin]e. Au luat ei decizia potrivit=? Cine sunt cei care cump=r= [i ce \i detemin= pe proprietari s= v`nd= \ntr-un moment c`nd pre]urile apartamentelor vechi s-au redus, \n medie, la aproape jum=tate fa]= de maximul atins la \nceputul lui 2008?

“

22 BUSINESSmagazin I 6-11 aprilie 2010

Opiniile consultan]ilor, ale agen]ilor de v`nz=ri, dar [i ale celor care au f=cut pasul de a-[i lua o locuin]=, fie \n ultima vreme, fie mai demult, \n perioada de v`rf a pre]urilor, sunt \mp=r]ite. “Singura [ans= a dezvoltatorilor e s= coboare pre]urile. Pentru locuin]ele vechi v=d o varia]ie de cel mult 5-10%, \n plus sau \n minus” (Valentin Ilie, CEO Coldwell Banker). “Cei care au nevoie s= stea undeva cump=r= acum, fiindc= au nevoie” (Daniel Raeceanu, director general Rasig Group). “Eu a[ cump=ra acum, dar a[ \ncerca s= speculez la maximum” (Sorin Mihai, ac]ionar al Media House Consulting). Sau, \n fine, “99% dintre v`nz=torii pe care i-am avut au spus c= pre]ul e negociabil, deci se pot ob]ine reduceri suplimentare” (Cristina P=duraru, agent al Imob Veritas).

Un exemplu de reduceri fa]= de pre]urile cerute \l d= Ionu] Ciolc=, unul dintre asocia]ii agen]iei Aphora Real Estate Office. El spune c= proprietarii care v`nd se \mpart, \n cea mai mare parte, \n dou= categorii: cei ce fac trecerea de la dou= camere la trei camere [i cei care au foarte multe datorii [i v`nd ca s= se mute \napoi cu p=rin]ii sau ca s= ia ceva mai ieftin. “Chiar ieri (s=pt=m`na trecut= - n.r.) am v`ndut un apartament cu dou= camere pe Giurgiului, scos la v`nzare din pricina unor datorii pe care proprietarul le acumulase.

Pre]ul de pornire era 63.000 de euro, proprietarul a l=sat la pre] 10.000 de euro [i p`n= la urm= l-a v`ndut cu 52.000 de euro.”

Agen]ii imobiliari spun c= aceia care au suma necesar= pentru achizi]ia unei locuin]e [i nu apeleaz= la un credit \[i doresc din start reduceri medii de 10-15% din pre]urile cerute de proprietari. Reducerile pot fi [i mai mari de at`t, \ns= se aplic= \n general propriet=]ilor cu un pre] mai ridicat. Marius Damian, agent al Coldwell Banker Affiliates of Rom`nia, d= exemplul unei propriet=]i care avea ini]ial un pre] de 180.000 de euro, dar care s-a ieftinit, dup= patru luni, la 125.000 de euro. “Sau o cas= foarte mare \n Bucure[tii Noi, pe care proprietarul cerea acum un an 600.000 [i o las= acum la 400.000, deoarece a g=sit o oportunitate \n Germania, o pensiune.” Dup= Sorin Mihai de la Media House, “cei care au sume lichide ofer= acum 40%, maxim 50% din pre]ul cerut. Un apartament de 120.000 de euro va fi ofertat [i cu 60.000, maxim 70.000 de euro. E vremea cump=r=torilor”.

Prima casă veche Prima etapă a programului Prima Casă a impulsionat mai mult vânzările de locuinţe vechi.

VECHI*

NOI*

72% 28% GARANŢII ACORDATE * SUNT CONSIDERATE CA FIIND NOI LOCUINŢELE CONSTRUITE DUPĂ 1 IANUARIE 2008 SURSA: FONDUL NAŢIONAL DE GARANTARE A CREDITELOR PENTRU ÎNTREPRINDERILE MICI ȘI MIJLOCII (FNGCIMM)

DOSAR

Afla]i mai multe despre evolu]ia pie]ei reziden]iale [i strategiile de v`nzare ale dezvoltatorilor care au finalizat deja ansambluri reziden]iale dintr-o serie de articole disponibile pe www.businessmagazin.ro

Despre oportunit=]i vorbesc aproape to]i agen]ii c`nd vine vorba de cea de a doua categorie a v`nz=torilor, cei care v`nd pentru a c=uta ceva mai bun dec`t au - ei sau rudele lor - transform`ndu-se la r`ndul lor \n cump=r=tori. “Sunt oameni care au muncit foarte mult, au v`ndut undeva dou= camere, au mai luat bani de la p=rin]i, au avut ei economii [i acum cump=r=. |n unele zone, pre]urile sunt deja mai mici cu 50% [i cei care cump=r= se g`ndesc uneori c= 10% \n plus nu mai \nseamn= mult”, afirm= Nicu Paraschiv, agent al Coldwell Banker, una din cele mai mari companii imobiliare de pe segmentul reziden]ial, cu aproximativ 90 de brokeri.

Exemplele pot continua cu cei care v`nd o proprietate mo[tenit= de cur`nd ori cei ce vor s= se mute l`ng= ora[ ca s=-[i ridice o cas=. Acesta e [i cazul v`nz=torului locuin]ei cump=rate de Iuliana. “Am un client care a r=mas v=duv [i locuie[te \n patru camere [i nu \[i mai permite \ntre]inerea, vrea s= se mute \n dou= camere”, afirm= Cristina P=duraru de la Imob Veritas, o agen]ie cu patru brokeri. O alt= situa]ie este cea a proprietarilor care v`nd un apartament mai mare, cu trei sau patru camere, \[i iau o garsonier= [i restul din sum= o dau copiilor pentru achizi]ionarea unei locuin]e, dup= cum spune directorul Rasig Group, agen]ie cu aproximativ 20 de brokeri. |n ciuda faptului c= \nc= se fac tranzac]ii [i a exemplelor de mai sus, care pot da impresia unei situa]ii generale bune, pia]a r=m`ne totu[i incomparabil mai slab= comparativ cu vremurile de v`rf, dup= cum recunosc to]i agen]ii [i consultan]ii imobiliari. Tranzac]iile \ncheiate sunt mai pu]ine \n medie cu circa jum=tate raportat la 2007 sau 2008. “Oricine reu[ea s= cumpere atunci era fericit c= a apucat ceva. Erau at`t de mul]i bani \n pia]= [i se ajunsese la lucruri anormale, incredibile. O garsonier= \n Titan, amplasat= la naiba, confort II, se d=dea cu 75.000 de euro, dup= ce fusese cump=rat= \n 2000 cu 5.000 de dolari”, poveste[te Sorin Mihai.

Media House Consulting ilustreaz= bine modific=rile prin care a trecut pia]a \n ultimii ani. Profesia de agent imobiliar a fost prima pentru Sorin Mihai, din 1995.

Patru ani mai t`rziu a \nfiin]at agen]ia, care \n perioada 2000-2004 ajunsese la un v`rf de 40 de agen]i. Apari]ia site-urilor de anun]uri imobiliare a reprezentat o “lovitur=” pentru agen]ii, consider= antreprenorul, pentru c= o activitate care \nainte era bazat= pe “exclusivit=]i [i mult= munc= de teren” a devenit deschis= oric=rui agent, dar [i direct cump=r=torilor. “B=teai palma cu un v`nz=tor

„Prima instituţie bancară care va prelua un proiect va face practic piaţa: dacă primul proiect executat va merge bine, și alte bănci vor face la fel. Dacă nu, nu.

Segmentul locuinţelor noi va avea cert scăderi de preţ.“ VALENTIN ILIE, COLDWELL BANKER

16

%

Preţurile apartamentelor vor varia ușor, +/- 5%

50,98

%

Preţurile vor scădea în continuare, cu peste 10%

10,78

%

Preţurile apartamentelor vechi se vor stabiliza, cele noi se vor ieftini

4,27

%

Apartamentele vechi se vor scumpi, cele noi se vor ieftini

Ce cred cititorii Majoritatea cititorilor versiunii online a BUSINESS Magazin consideră că preţurile locuinţelor vor continua să scadă.

SONDAJUL S-A DESFĂȘURAT PE www.businessmagazin.ro ÎN PERIOADA 21 FEBRUARIE - 28 MARTIE 2010 ȘI A AVUT 1.475 DE RĂSPUNSURI.

9,08

%

Preţurile apartamentelor vechi se vor stabiliza, cele ale locuinţelor noi vor crește

8,88

%

Preţurile apartamentelor vor crește cu peste 10%

6-11 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 23

cover story

16.968 NUMĂRUL GARANŢIILOR

acordate pentru programul Prima Cas= pân= la 15 februarie 2010 T II 2008 Apar primele probleme pe piaţa rezidenţială din SUA

Mărirea și decăderea pieţei imobiliare După ce a ajuns la un vârf la finalul anului 2007 - începutul lui 2008, piaţa imobiliară s-a prăbușit în contextul declanșării crizei economice globale. * PREŢ PE METRU PĂTRAT CONSTRUIT (INCLUSIV TERASE); ** PREŢ PE METRU PĂTRAT UTIL; NOTĂ: TOATE PREŢURILE INCLUD TVA; SURSA: UNIUNEA NAŢIONALĂ A NOTARILOR PUBLICI DIN ROMÂNIA, COLLIERS INTERNATIONAL

PREŢ EURO/MP 2.000

1.900

1.800

1.700

1.600

T III 2008 Preţurile apartamentelor noi din București ajung la un nivel maxim și, pentru prima dată după o creștere de câţiva ani, preţurile apartamentelor vechi încep să scadă

1.500

TIII 2007 Piaţa rezidentială e în plin boom: se începe construcţia a mii de apartamente iar numărul de tranzacţii atinge cote record.

1.400

1.300

T IV 2008 Pe fundalul declanșării crizei economice mondiale, apar primele proiecte rezidenţiale stopate iar preţurile apartamentelor noi suferă primele scăderi.

1.200

1.100

1.000 TI 2007

TII 2007

24 BUSINESSmagazin I 6-11 aprilie 2010

TIII 2007

TIV 2007

TI 2008

TII 2008

TIII 2008

TIV 2008

TIV 008

T IV 2009 Aduce primele insolvenţe ale unor dezvoltatori de proiecte rezidenţiale

NUMĂR TRANZACŢII IMOBILIARE 55.000

TIII 2009 Este lansat programul Prima Casă care duce la o stabilizare a preţurilor apartamentelor vechi

50.000

45.000

TI 2009 – TII 2009 Tranzacţiile imobiliare îngheaţă, reducându-se la aproape jumătate comparativ cu un an în urmă

40.000

T I 2010 Autorităţile aduc modificări programului Prima Casă pentru a stimula construcţia de noi locuinţe

35.000

30.000

25.000 BREI N (Nou)* BREI V (Vechi)** Număr tranzacţii

20.000 TI 2009

TII 2009

TIII 2009

TIV 2009

Ianuarie 2010

pentru 100.000 de euro [i peste cinci minute venea altcineva la vizionare, d=dea 110.000 [i cuv`ntul dat mai devreme nu mai conta.”

Num=rul de brokeri ai agen]iei a sc=zut astfel la aproximativ 15, iar efectele crizei au dus la reducerea p`n= la un singur agent, compania fiind “tras= practic pe bar=”, zice Sorin Mihai, care \n ultimul an a pornit mai multe afaceri cu baruri [i restaurante \n zona centrului vechi din Capital=. Ca [i al]i brokeri imobiliari, Sorin Mihai a avut colegi sau prieteni din breasl= care au renun]at la meserie pentru c= “pur [i simplu nu mai f=ceau nimic”. Spre exemplu, Cristina P=duraru de la Imob Veritas spune c= are colegi care nu au \ncheiat nicio tranzac]ie \n ultimele dou= luni, dar care \nc= lucreaz= \n imobiliare, sper`nd la vremuri mai bune.

“E un pic mai bun= pia]a, parc= s-a mai dezghe]at. Totu[i, nici m=car nu putem vorbi de o compara]ie cu perioada bun=. Atunci, orice se punea pe mas= se vindea. O persoan= renun]ase la dou= camere ca s=-[i ia o cas= \ntr-o zon= f=r= canalizare...” |n aceste condi]ii, agen]ii imobiliari sunt dispu[i \n unele cazuri s= cear= un comision mai mic sau chiar s= renun]e de la perceperea lui de la una dintre p=r]ile implicate \n tranzac]ii. Ionu] Ciolc= spune, \n leg=tur= cu apartamentul de pe Giurgiului a c=rui v`nzare a intermediat-o, c= nu a mai perceput comisionul de la v`nz=tor ca s= poat= ob]ine un pre] mai mic de v`nzare. {i Iuliana afirm= c=, dup= ce a f=cut un calcul [i [i-a dat seama c`t ar fi comisionul agentului, a negociat comisionul cu acesta, ob]in`nd o reducere de la 2.500 de euro la 1.000. |n schimb, Marius Damian spune c= nu renun]= niciodat= la comisionul s=u de agent, fiindc= “este o plat= a serviciilor pe care eu le aduc”. Brokerul, ca [i al]ii, consider= c= agen]ii care renun]= la comision \n mod obi[nuit o fac pentru c= au un num=r prea mic de tranzac]ii, iar aceasta e din cauza slabei lor preg=tiri profesionale. “Cred c= cei care nu \nchid tranzac]ii sunt pur [i simplu slab preg=ti]i. Este un volum de v`nz=ri mai mare dec`t m= a[teptam - [i m= a[teptam ca pre]urile s= scad= mai mult. Eu am avut o medie de patru tranzac]ii pe lun=”, comenteaz= George Albeanu, unul dintre asocia]ii Ideal Imob.

De[i pe ansamblu num=rul de tranzac]ii s-a redus drastic [i numeroase agen]ii imobiliare s-au \nchis, exist= [i cazuri de agen]ii nou \nfiin]ate, precum Ideal Mob sau Aphora Real Estate Office. “Am \nfiin]at agen]ia la sf`r[itul anului trecut. Am zis c= este un moment bun, lu`nd \n calcul

6-11 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 25

cover story [i programul Prima Cas=. Am fost noi, cei trei asocia]i, [i din martie am angajat [i trei agen]i. To]i asocia]ii au avut leg=tur= cu domeniul v`nz=rilor - FMCG, industrie, industria filmelor - dar niciunul nu mai lucrase \n imobiliare”, spune Ciolc=, unul din cei trei asocia]i ai Aphora, ad=ug`nd c= este mul]umit de rezultatele \nregistrate p`n= acum: vinde lunar c`teva apartamente, noii colegi au [i ei doar o tranzac]ie \ncheiat=, dar vede poten]ial \n continuare, ceea ce l-a determinat s= reinvesteasc= sumele c`[tigate p`n= acum. {i George Albeanu de la Ideal Mob afirm= c= este mul]umit cu actualul volum de tranzac]ii, chiar dac= situa]ia nici nu poate fi comparat= cu 2007, “c`nd se vindeau apartamente cu 110.000 de euro care acum se dau cu 50.000-60.000 de euro”. Tocmai aceast= diferen]= radical= conteaz= pentru cei tenta]i s=-[i cumpere cas= acum, pentru c= mul]i a[teapt= s= scad= pre]urile \n continuare, dar viitorul e greu de prev=zut, cu at`t mai mult cu c`t toate previziunile privind mersul crizei, cre[tere economic=, infla]ie sau curs se modific= periodic.

Mihai a cump=rat o locuin]= \n momentul de v`rf al pie]ei: a pl=tit 200.000 de euro, \n noiembrie 2007, pentru o cas= \n zona de nord a Capitalei, unde locuie[te \mpreun= cu so]ia [i cu copilul lor. Are 30 de ani [i spune c= a con[tientizat din primul moment c= va avea rate de pl=tit p`n= la 56 de ani. “Sper \nc= s= m= descurc. Oricum n-am fost niciodat= o m`n= larg= sau un boem, a[a c= am fost [i sunt preg=tit de sacrificii \n continuare”, spune Mihai. Principala lui problem= ]ine de diferen]a de curs, fiindc= a luat credit \n euro atunci c`nd cursul de schimb era de 3,7 lei pentru un euro. Dup= p=rerea lui, pre]urile au sc=zut p`n= acum cu un maxim de 15% [i s-ar putea s= revin= la nivelul pl=tit de el, dar nu \n urm=torii doi-trei ani. “Lumea s-a fript o dat=. Am amici care [i-au luat apartament de 3 camere \n Ghencea, 60 mp, semidecomandat, cu 105.000 de euro, la un an dup= ce ne-am luat noi casa.

De c`te ori m= apuc= groaza cu privire la rat=, m= g`ndesc la ei [i m= simt mai bine.”

Perspectiva ca pre]urile s= scad= \n continuare \i face pe mul]i doritori de locuin]= s= am`ne momentul achizi]iei, \n special dac= este vorba de o locuin]= nou=, unde marile ieftiniri se las= \nc= a[teptate, de[i exist= oferte noi de apartamente \n ansambluri reziden]iale la pre]uri apropiate de plafonul stabilit prin Prima Cas=. Consultan]ii imobiliari au comparat adeseori stocul de locuin]e noi cu cel din alte ]=ri din regiune, pentru a justifica

26 BUSINESSmagazin I 6-11 aprilie 2010

3,71% 3,95%

CASE ȘI TERENURI

4 CAMERE

15,19%

52,11%

GARSONIERE

2 CAMERE

25,04% 3 CAMERE

Idealul de confort Locuinţele cu două și trei camere deţin cea mai mare pondere în achiziţiile realizate prin Prima Casă.

SURSA: FONDUL NAŢIONAL DE GARANTARE A CREDITELOR PENTRU ÎNTREPRINDERILE MICI ȘI MIJLOCII (FNGCIMM)

necesitatea unor ansambluri reziden]iale noi [i implicit a unor pre]uri mai ridicate pentru un apartament nou, raportat la unul construit \nainte de 1989. |n cel mai bun an pentru imobiliarele din regiune, 2007, num=rul de locuin]e finalizate \n Rom`nia a fost de aproape 47.300, \n timp ce \n Cehia, ]ar= cu o popula]ie de peste dou= ori mai mic=, a fost de 41.650, iar \n Polonia a fost de aproape 134.000, potrivit institutelor na]ionale de statistic= din cele trei ]=ri. Pe de alt= parte, un studiu al Unicredit realizat la sf`r[itul lui 2007 \n regiune ar=ta c= pre]urile apartamentelor noi din Bucure[ti erau atunci de circa dou= ori mai mari dec`t \n Var[ovia [i de aproape trei ori mai mari comparativ cu cele din Praga.

Acum, pia]a reziden]ial= din alte ]=ri din regiune, precum Cehia, este departe de a-[i fi revenit, sc=deri de pre]uri fiind \n continuare posibile, spune Petr Kral, CEO [i pre[edinte al filialei locale a Coldwell Banker. “Pia]a reziden]ial= a fost \n ultimele luni \ntr-o stare de agonie [i de a[teptare. V`nz=torii ezit= s= mai coboare pre]urile, iar cump=r=torii a[teapt= aceste sc=deri. Ne a[tept=m ca la sf`r[itul acestui an s= se ajung= la un punct de \nt`lnire \ntre ofert= [i cerere [i s= se

În ritm cu vecinii În ultimii ani s-au construit în România mai multe locuinţe noi, raportat la populaţie, comparativ cu Polonia și Bulgaria, dar mai puţine decât în Ungaria și Republica Cehă număr locuinţe finalizate la mia de locuitori 4,5 4 3,5 3 2,5 2 1,5

2005

2006

2007

2008

2009

1 n Republica Cehă n Ungaria n România n Polonia n Bulgaria SURSA: INSTITUTELE NAŢIONALE DE STATISTICĂ

-32,7% SCĂDEREA NUMĂRULUI

autoriza]iilor de construc]ie acordate în primele dou= luni din 2010 SURSA: INS

stabileasc= astfel un nou nivel de pre] pentru pia]a reziden]ial=”, declar= Kral, ad=ug`nd c= nu crede c= boom-ul pie]ei din Cehia din 2006 va mai fi egalat vreodat=. “Atunci totul se vindea \nainte de a se \ncepe construc]ia.” {i Valentin Ilie, CEO al filialei locale a companiei, consider= c= ar fi loc de noi sc=deri de pre]uri \n 2010, \n special \n segmentul locuin]elor noi, \n func]ie de ce se va \nt`mpla cu proiectele reziden]iale care \nregistreaz= v`nz=ri foarte slabe. “Prima institu]ie bancar= care va prelua un proiect va face practic pia]a: dac= primul proiect executat va merge bine, [i alte b=nci vor face la fel. Dac= nu, nu. Segmentul locuin]elor noi va avea \n mod cert sc=deri de pre]uri”, declar= Ilie. |n opinia lui, un dezvoltator nu ar trebui s= ajung= \n mod normal \n aceast= situa]ie dac= \[i reg`nde[te pozi]ionarea pe pia]= - “sunt deja proiecte repozi]ionate care merg destul de bini[or”. |n ce prive[te locuin]ele mai vechi, Daniel Raeceanu, directorul Rasig Group, afirm= c= pre]urile nu au mai sc=zut \n ultima perioad=, iar men]inerea plafonului de 60.000 de euro pentru un credit garantat ipotecar de c=tre stat ar urma s= men]in= pre]urile \n jurul acestei valori.

Deocamdat=, modific=rile aduse de autorit=]i programului Prima Cas= pentru a stimula construc]ia de locuin]e noi nu au devenit \nc= aplicabile, b=ncile lucr`nd \nc= la normele de aplicare. Potrivit datelor Fondului Na]ional de Garantare a Creditelor pentru |ntreprinderi Mici [i Mijlocii, prin intermediul c=ruia se dau garan]iile pentru achizi]ia unei locuin]e prin programul guvernamental, circa trei sferturi din garan]iile de creditare acordate sunt pentru locuin]e construite \nainte de 2008.

Lu`nd \n calcul aceste informa]ii, unii brokeri consider= c= presiunea va fi \n continuare mare pe dezvoltatori, \n timp ce \n segmentul vechi se vor face \n continuare tranzac]ii \ntr-un ritm similar cu cel actual.

Potrivit Colliers International, \n Bucure[ti s-au tranzac]ionat anul trecut 1.300 de locuin]e noi, de trei ori mai pu]ine comparativ cu 2008 [i mult mai pu]in fa]= de v`rful din acum trei ani, de 7.000 de tranzac]ii.

“Cump=r= c`t po]i de jos [i dac= crezi c= merit=. Dup= mine, un pre] corect este 800-1.000 euro/mp. Eu a[ cump=ra acum, dar a[ \ncerca s= speculez”, spune asociatul de la Media House. Proprietarul casei din nordul Capitalei, Mihai, afirm= c= oricine este interesat acum de achizi]ia unei locuin]e trebuie s= fie “con[tient c= nu e nimic de poman=, gratis sau super-ofert=. Este o decizie

pe care o iei [i ale c=rei consecin]e trebuie s= ]i le asumi, oric`t de ur`te ar fi ele. Cel mai r=u scenariu nu trebuie s= fie un [oc, ci una dintre variantele la care te-ai g`ndit de la bun \nceput”. Proasp=ta proprietar= Iuliana adaug= \ns= c= achizi]ionarea unei noi propriet=]i ar trebui s= aduc= o \mbun=t=]ire a vie]ii, nu o \nr=ut=]ire. “Am luat \n calcul s= cump=r o locuin]= mai scump=, dar m-am speriat pu]in, unele lucruri sunt prea riscante.

Pentru moment este ok.” |n fine, legat de evolu]ia pre]urilor, Sorin Mihai mai d= un r=spuns - \nt`lnit, de altfel, \n diferite forme aproape la to]i interlocutorii BUSINESS Magazin \ntreba]i \n ultimele luni despre posibilitatea ieftinirii locuin]elor.

“Pre]urile nu se vor \ntoarce niciodat= la maximul din 2008, s= se v`nd= apartamente cu dou= camere cu 100.000-120.000 de euro \n Rahova. Dar nici la minimele de la \nceputul anilor 2000, la 15.000 de euro, nu cred c= se va mai ajunge vreodat=.” n

„Cumpără cât poţi de jos și dacă crezi că merită.

După mine, un

preţ corect este 800-1.000 euro/mp. Eu aș cumpăra acum, dar aș încerca să speculez.“ SORIN MIHAI, MEDIA HOUSE CONSULTING

705,7 MILIOANE DE EURO

valoarea garan]iilor acordate pentru programul Prima Cas= pân= la 15 februarie 2010

Cluj-Napoca

Iași

7,56%

3-4%

1.283 DOSARE

Brașov

3-4%

Timișoara

5,54% 940 DOSARE

Sibiu

3-4%

Ilfov

3-4%

Constanţa

4,03%

București

31,80%

683

5.396 DOSARE

SURSA: FONDUL NAŢIONAL DE GARANTARE A CREDITELOR PENTRU ÎNTREPRINDERILE MICI ȘI MIJLOCII (FNGCIMM)

Tot la București Aproape o treime din garanţiile de credit pentru achiziţionarea unei locuinţe prin programul Prima Casă au fost acordate pentru locuinţe din București.

6-11 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 27

MEDIA

ELITA DE PE

FACEBOOK Pe l`ng= dorin]a de a-[i face prieteni noi [i a socializa cu vechii amici, o parte din oamenii de afaceri din Rom`nia folosesc Facebook [i alte re]ele sociale online pentru promovarea personal= [i a companiilor lor. Cu c`t succes? de ROXANA CRISTEA

F

olosesc Facebook pentru a da o fa]= uman= ini]iativelor personale [i de business”, sun= comentariul lui Tudor Galo[, Windows Business Group Lead la Microsoft Rom`nia, care precizeaz= apoi c= “fa]= uman=” \nseamn= c=, dincolo de profesie [i de func]ie, comunitatea virtual= are [ansa s= \l cunoasc= mai bine prin intermediul pozelor [i al post=rilor de pe blog - unele personale, unele de business. E mult mai u[or s= comunici cu cineva c`nd [tii cum arat=, cum g`nde[te [i ce preferin]e are, iar Facebook este un auxiliar \n acest sens, spune el. Galo[ [i-a f=cut cont pe Facebook fiindc= avea deja mul]i prieteni care socializau prin intermediul platformei. “{i mi-a pl=cut c= Facebook avea deja o organizare a con]inutului, diferit= de alte re]ele sociale, unde \]i pui muzic= sau un fundal colorat.”

De[i are contul de c`]iva ani, \l folose[te cu regularitate de doi ani.

Angajatul Microsoft e departe de a fi singurul care [i-a f=cut cont pe Facebook \ndemnat de prieteni. Ileana Stroe, directorul de marketing al Fujitsu Rom`nia, a intrat pentru prima dat= pe re]ea la sfatul unui prieten: “Un amic care folosea Facebook de mai mult timp mi-a f=cut [i mie un cont, \n urm= cu [ase luni. Mi-a pl=cut ideea [i am

“

28 BUSINESSmagazin I 6-11 aprilie 2010

FOTO: PHOTOLAND/CORBIS

\nceput s=-l folosesc [i s= postez din c`nd \n c`nd. Mi s-a p=rut o modalitate amuzant= de a p=stra leg=tura cu prietenii, mai ales c= ne vedem din ce \n ce mai rar cu unii. Pe cei pleca]i din ]ar= \i v=d o dat= la cinci ani, iar la telefon vorbim de dou=, trei ori pe an”, spune ea, ad=ug`nd c= i se pare extraordinar s= ai posibilitatea de a afla, printr-un clic, la ce concert merge un amic sau unde a fost un altul \n vacan]=.

“Majoritatea managerilor din Rom`nia care [i-au f=cut cont pe Facebook \l folosesc pentru a \mp=rt=[i experien]e cu prietenii [i nu utilizeaz= platforma cu scopul de a-[i promova imaginea”, apreciaz= Cristian Manafu, autorul blogului Manafu.ro [i senior consultant \n cadrul agen]iei Prodigy. |n plus, se poate spune c= este o platform= \nchis=, av`nd \n vedere faptul c= utilizatorii nu au acces la conturile tuturor celorlal]i din re]ea, ci doar la cele ale prietenilor sau ale persoanelor care permit aceasta. Num=rul

1.035.000

RUXANDRA ION MEDIAPRO PICTURES

„Folosind Facebook m= simt [i prietena angaja]ilor mei, nu doar [efa lor”

maxim de prieteni pe care \l poate avea un membru este 5.000.

De[i unii manageri de la noi, precum Shachar Shaine, directorul general al Tuborg Rom`nia, sau Ileana Stroe de la Fujitsu \[i folosesc contul doar \n scopuri personale, pentru comunicare cu prietenii, al]ii consider= \ns= c= re]eaua social= joac= un rol important \n cariera lor. Spre exemplu, C=lin Fusu, directorul general al Neogen, [i-a f=cut cont pe Facebook, ca [i pe alte re]ele sociale populare, deoarece activeaz= \n businessul re]elelor sociale.

Cu un z`mbet larg, Tudor Galo[ afirm= c= nu a f=cut \nc= o evaluare pentru a vedea cum l-a ajutat Facebook \n promovarea brandului personal. “Cu siguran]= am cunoscut mult= lume interesant= pe Facebook [i am aflat detalii despre ei, iar cu mul]i dintre ei am intrat [i \n rela]ii de afaceri”, spune el, preciz`nd c= beneficiile de pe urma socializ=rii sunt considerabile. |n primul r`nd, sunt mul]i care \i citesc post=rile, afl= despre ini]iativele despre care scrie [i se implic= \n ele: un exemplu este campania Fii De[tept, ini]iat= de Microsoft Rom`nia, care sprijin= achizi]ionarea computerelor de tip desktop/laptop cu sistem de operare preinstalat, cu scopul de a reduce pirateria.

Campania a avut [i o component= u

PUBLICITATE

num=rul de utilizatori Facebook din Rom`nia

media AUDIEN}E TV PRIME TIME 25-30 martie 2010

n

COT+ DE PIA}+

n

INDICE DE AUDIEN}+

n

TOP 5 {TIRI

1. {tirile Pro TV 19 (28 mar.)

2. {tirile Pro TV 19 (29 mar.)

3. {tirile Pro TV 19 (27 mar.)

4. {tirile Pro TV 19 (25 mar.)

5. {tirile Pro TV 19 (26 mar.)

pe Facebook. Mul]i dintre prietenii lui Galo[ de pe Facebook au fost receptivi la aceast= campanie, unii chiar au cump=rat calculatoare. “Dar cel mai important este modul cum reu[e[ti s= men]ii rela]ia cu cei apropia]i, cu prietenii [i cu partenerii de business”, conchide el.

Antreprenorul Alexandru Ciucu, creatorul brandului vestimentar “Tat=l [i fiul”, declar= c= folose[te Facebook pentru “vizibilitate”, fiindc= este un mod destul de eficient pentru a te promova pe internet.

Ruxandra Ion, vicepre[edintele MediaPro Pictures [i CME Channel & Content strategist, a ales s= utilizeze platforma social= pentru c=, pe l`ng= socializare [i deconectare, vede \n Facebook o posibilitate de a se informa [i de a se implica \n varii ac]iuni sociale. “|n plus, utiliz`nd Facebook m= simt [i prietena angaja]ilor mei, nu doar [efa lor”, a declarat Ruxandra Ion. Pe l`ng= managerii care consider= platforma social= o modalitate de promovare, majoritatea companiilor [i-au f=cut cont cu scopul de a-[i promova serviciile [i nout=]ile. “La noi, aceste pagini de promovare ale companiilor nu sunt la fel de dezvoltate ca \n str=in=tate”, constat= Manafu, preciz`nd c= \n zona rom`neasc= a re]elei sunt promovate cu deosebire concertele, evenimentele

8,9% 8,6% 8,4% 7,5% 6,9%

n

TOP 5 FILME 1. Camera de refugiu (Pro TV, 29 mar.)

6,5% 2. |n numele regelui (Pro TV, 27 mar.)

6,4% 3. Patimile lui Hristos (Pro TV, 28 mar.)

5,5% 4. Pasiune periculoas= (Antena 1, 30 mar.) 4,0% 5. |ntoarcerea lui Sandokan (Pro TV, 28 mar.) 3,5%

n

TOP 5 SERIALE ROM~NE{TI 1. State de Rom`nia ep. 83 (Pro TV, 30 mar.)

2. State de Rom`nia ep. 82 (Pro TV, 29 mar.)

3. State de Rom`nia ep. 81 (Pro TV, 25 mar.)

4. Tr=sni]ii (Prima TV, 30 mar.)

5. Tr=sni]ii (Prima TV, 29 mar.)

5,3% 4,2% 4,2% 3,2% 3,2%

PUBLIC }INT+: PERSOANELE CU V~RSTA CUPRINS+ |NTRE 18 {I 49 DE ANI {I CARE TR+IESC |N MEDIUL URBAN, INCLUZ~ND {I VIZITATORII; INDICE DE AUDIEN}+ (RATING): PROCENT DIN POSESORII DE TELEVIZOARE CARE S-AU UITAT |N RESPECTIVUL SLOT ORAR LA UN ANUMIT POST TV; COTA DE PIA}+ (SHARE): PROCENT DIN POSESORII DE TELEVIZOARE CARE AVEAU TELEVIZORUL DESCHIS |N ACEL SLOT ORAR {I CARE AU URM+RIT RESPECTIVUL POST TV; SURSA: GFK

30 BUSINESSmagazin I 6-11 aprilie 2010

Tudor Galo[, Windows Business Group Lead la Microsoft Rom`nia, afirm= c= a cunoscut multe persoane interesante pe Facebook, iar cu multe dintre acestea a intrat [i \n rela]ii de afaceri. Afla]i mai multe despre Tudor Galo[ [i despre al]i tineri executivi de top din Rom`nia din a cincea edi]ie a Catalogului 100 Tineri Manageri de Top, care va ap=rea pe pia]= \n luna mai.

[i campaniile culturale. |n ce prive[te timpul petrecut pe re]eaua de socializare, cei mai mul]i dintre managerii din Rom`nia care au cont pe Facebook afirm= c= e vorba de c`teva ore pe s=pt=m`n= \n medie. “Este greu de spus c`t timp sunt pe Facebook, intru zilnic pentru a vedea nout=]i, [tiri, discu]ii”, spune Tudor Galo[. “E una dintre pl=cerile sau nepl=cerile lucrului cu re]ele sociale - tot timpul trebuie s= fii conectat, ca s= po]i interveni atunci c`nd exist= discu]ii \n comunitatea care te intereseaz= [i la care po]i s= contribui.” Recent, de pild=, Galo[ a asistat la o discu]ie “fierbinte”, spune el, legat= de pia]a de retail din Rom`nia, care s-a purtat doar pe Facebook. Pe l`ng= Facebook, care acum are \n Rom`nia peste 1.035.000 de utilizatori, potrivit datelor publicate de compania american=, o parte dintre managerii de la noi au cont [i pe alte re]ele sociale, precum LinkedIn, Hi5 sau utilizeaz= platforma de microblogging Twitter. “|ns= cei mai mul]i au cont tot pe Facebook”, apreciaz= Cristian Manafu, potrivit c=ruia promovarea pe Twitter este \ ndeosebi util= pentru companiile mai mici, care pot s= afi[eze instant o ofert= rapid= precum “discount 50% p`n= \n data de 10 martie \n magazinele X”. n

ASIGUR+RI

32,5%

PROFIT SAU SIGURAN}+?

ponderea asigur=rilor legate de fonduri de investi]ii la sf`r[itul anului 2009

65%

ponderea asigur=rilor de via]= din totalul pie]ei de asigur=ri la sf`r[itul anului 2009

|n lumea asigur=rilor, de multe ori, alegerea unei poli]e cu component= garantat= \n defavoarea uneia cu profil investi]ional [i invers nu se bazeaz= at`t pe calcule financiare detaliate, c`t pe chestiuni emo]ionale, cum ar fi gradul de aplecare spre risc a clientului. Mul]i au \nceput s= caute \ns= \n asigur=ri nu doar un instrument de protec]ie, ci [i unul de investi]ie [i c`[tig. de ANA R+DU}+

R

om`nii nu sunt nici pe departe la fel de familiariza]i [i dependen]i de asigur=ri precum sunt alte na]ii europene, iar cei mai mul]i se rezum= la asigur=ri c`t mai simple, \n care riscurile sunt limitate. Sau la cele obligatorii, precum poli]a de r=spundere civil= auto ori asigur=rile obligatorii de locuin]e, care ar urma s= fie introduse \n pia]= de la 1 iulie. Practic, vorbim de o pia]= cu un grad de penetrare foarte redus \n ciuda poten]ialului teoretic enorm. |n prezent, ponderea primelor brute subscrise \n raport cu produsul intern brut este sub 1%. Prin compara]ie, Germania, spre exemplu, are peste 3%.

Anul trecut, c`nd riscul sau investi]iile de orice fel deveniser= subiecte tabu [i toat= lumea era sf=tuit= s= “stea pe cash”, asigur=rile tradi]ionale p=reau singurele care mai puteau atrage clien]i [i, de altfel, erau [i mai u[or de \n]eles.

Cu toate acestea, datele Comisiei de Supraveghere a Asigur=rilor (CSA) arat=

32 BUSINESSmagazin I 6-11 aprilie 2010

o reac]ie surprinz=toare - \n timp ce volumul primelor brute subscrise pe clasa de asigur=ri de via]= tradi]ionale a sc=zut cu aproape 22% fa]= de anul 2008, poli]ele legate de fonduri de investi]ii au \nregistrat o cre[tere nea[teptat= de 8,59%, cea mai mare cre[tere dup= asigur=rile de accidente.

Rezultatele bune pe care le-a \nregistrat acest segment anul trecut au dat curaj asigur=torilor, care s-au gr=bit s= lanseze oferte c`t mai atr=g=toare. “Revirimentul treptat al acestei pie]e va fi sus]inut, \n plus, de lansarea unor noi tipuri de produse de acest fel, care ofer= clien]ilor mai multe garan]ii. Acest lucru se \nt`mpl= deja cu mai mul]i juc=tori din pia]= ce lanseaz= astfel de produse. Noi, spre exemplu, ne preg=tim s= lans=m \n cur`nd un nou produs cu component= investi]ional=, cu garan]ii”, spune Cornelia Coman, directorul general al ING Asigur=ri de Via]=. Aceast= categorie a produselor de investi]ie a cumulat 12% din portofoliul de asigur=ri \ncheiate anul trecut la ING.

|n dezbaterea care dureaz= \nc= de c`nd au fost introduse \n pia]=, despre beneficiile produselor cu component= investi]ional=, comparativ cu cele tradi]ionale, asigur=torii au \ncercat de fiecare dat= s= militeze pentru primele, principalul argument fiind flexibilitatea acestora. |n primul r`nd, clientul poate alege contribu]ia pe care dore[te s= o investeasc=, nivelul rezultatului a[teptat [i al riscului investi]ional, iar ulterior poate modifica parametrii produsului. |n al doilea r`nd, are control direct asupra investi]iilor, iar beneficiile ob]inute la sf`r[itul contractului sunt neimpozabile.

Mai mult dec`t at`t, asigur=torii se lupt= acum pentru cre[terea deductibilit=]ii fiscale a primei de asigurare, care ar putea oferi ajutor pentru motivarea clientului de a investi \ntr-un astfel de produs, prelu`nd din impactul social al veniturilor reduse ale popula]iei, \n special la v`rsta pension=rii.

Este vorba de o deductibilitate de 400 de euro pe an pentru angajat [i 400 de euro pentru angajator, \n cazul contractelor semnate pentru o perioad= de cel pu]in 10 ani.

Încet, dar sigur Cei mai mulţi dintre clienţii companiilor de asigurări încă mai optează pentru poliţele tradiţionale, cu componentă garantată. Anul trecut, volumul primelor brute subscrise pentru poliţele tradiţionale a fost de aproape două ori mai mare decât cel al produselor de tip unit linked, dar în scădere faţă de anul 2008.

2.500

n altele n de accidente

n unit-linked n tradi]ionale

2.000

1.500

1.000

500

0 Prime brute subscrise 2008 (mil. lei)

Prime brute subscrise 2009 (mil. lei)

DATE PROVIZORII CULESE PÂNĂ LA 15 FEBRUARIE 2010; SURSA: CSA

DOSAR

Afla]i mai multe despre strategiile de investi]ii ale companiilor de asigur=ri, precum [i perspectivele acestui sector economic \n acest an dintr-o serie de articole pe www.businessmagazin.ro

Totu[i, faptul c= r=m`n asociate ideii de risc poate avea un efect contrar \n r`ndul celor fideli produselor tradi]ionale. “|n mod normal, produsele de tip unit linked devin din ce \n mai pu]in populare \n r`ndul consumatorilor, \n condi]iile \n care pie]ele financiare sunt volatile - o reac]ie u[or de \n]eles”, admite Shaun Russel, chief commercial officer \n cadrul Eureko.

Theodor Alexandrescu, directorul general al Alico Rom`nia, crede c= s-a creat o percep]ie fals= asupra produselor unit linked, clien]ii \mp=r]indu-se \n dou= tabere - cei care v=d doar partea goal= a paharului [i le v=d ca pe o investi]ie cu risc crescut [i cei ce umplu paharul prea mult [i se a[teapt= la \mbog=]iri bru[te, asimil`ndu-le cu investi]iile pe pia]a bursier=. “Nu exist= puncte slabe, doar a[tept=ri supraestimate din partea clientului sau incorect prezentate acestuia, \ntruc`t e important s= fie perceput= valoarea produselor cu component= investi]ional= pe termen lung.”

Unele companii de asigur=ri au venit cu un atu \n plus, reduc`nd taxele pentru

asigur=rile unit linked. “Am redus taxele de administrare de la 1 ianuarie, iar modific=rile sunt aplicabile at`t clien]ilor existen]i, c`t [i celor noi, contribuind la cre[terea valorii acestui tip de contract”, spune Coman.

Semnalele bune men]in \ns= [i o atitudine ponderat= - chiar dac= vor cre[te contractele de tip unit linked, mai dureaz= p`n= c`nd le vor lua locul celor tradi]ionale. “Asigur=rile de via]= tradi]ionale vor continua s= fie principalul tip de asigur=ri preferate de consumatori \n 2010 datorit= componentei de protec]ie [i beneficiilor garantate oferite”, crede Shaun Russel. El atrage aten]ia c=, \n acela[i timp, [i asigur=rile de s=n=tate vor continua s= de]in= o pozi]ie important=.

P=rerea lui Russel se bazeaz= pe previziunile potrivit c=rora, cel mai probabil, vom continua s= sim]im efectele crizei \n primul semestru al anului, efecte ce se vor reflecta [i pe pia]a asigur=rilor de via]=. Tendin]a ar urma s= se schimbe \ncep`nd din a doua jum=tate a anului, conduc`nd la o cre[tere general= a portofoliilor pentru 2010. n

6-11 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 33

BUSINESS HI-TECH

LUMEA CITIT+ DE IPAD La trei luni de la ie[irea sa \n lume, iPad-ul Apple este considerat de unii anali[ti un produs revolu]ionar, \n timp ce al]ii \l v=d doar ca pe un produs scump [i care nu aduce nimic nou. Acum \ns= a venit [i r`ndul consumatorilor s=-[i dea cu p=rerea. de ROXANA CRISTEA

V

rem s= \ncepem anul cu prezentarea unui nou produs magic [i revolu]ionar”, declara \n ianuarie Steve Jobs, CEO [i cofondator al Apple, cu ocazia lans=rii iPad de la San Francisco. “Am c=utat s= facem ceva care s= se afle \ntre laptopuri [i smartphoneuri. Haide]i s= vi-l ar=t!” {i a ar=tat ce-a vrut: c= iPad e foarte sub]ire, c= po]i naviga cu ea pe internet, c= ofer= “cea mai bun= experien]= web pe care a]i avut-o vreodat=”, c= iPad-ul este “mult mai bun dec`t un telefon [i mult mai bun dec`t un laptop”.

Mul]i au spus c= dispozitivul se va impune gra]ie func]iei de e-reader, cea mai discutat= p`n= acum. Aceasta situeaz= tableta lui Steve Jobs \n competi]ie direct= cu Kindle, cititorul electronic lansat de Amazon [i cu cota cea mai mare de pia]=. De vreme ce gra]ie iPad se pot citi, pe l`ng= c=r]i, [i reviste [i ziare, noul dispozitiv a ajuns s= fie deja considerat un poten]ial salvator al companiilor de media, av`nd \n vedere c= tot mai mul]i consumatori de pres= citesc online informa]iile care-i intereseaz=. “Consider=m c= am captat esen]a citirii ziarului, o experien]= care va deveni superioar= prin aceast= nou= aplica]ie”, sus]ine Martin Nisenholtz, senior vicepre[edinte pentru opera]iuni digitale \n cadrul New York Times.

Una din aplica]iile pentru iPad poate afi[a pe ecranul tabletei articolele de ziar \ntr-un stil asem=n=tor cu cel din ziarul tip=rit, are meniuri contextuale pentru ele [i fi[iere video incluse la articole. Apple a lansat [i magazinul de c=r]i digitale iBook Store, cu un milion de c=r]i, de unde clien]ii pot

“

34 BUSINESSmagazin I 6-11 aprilie 2010

desc=rca orice doresc. |n fine, cu o s=pt=m`n= \nainte de prezentarea oficial= a tabletei, Gene Munster, analist al Piper Jaffray & Co., prezicea c= dispozitivul va fi un competitor de temut nu numai pentru celelalte e-readere, ci [i pentru netbook-uri.

Pe l`ng= func]ia de cititor electronic, iPad-ul Apple este un dispozitiv bun [i pentru jocuri. Din ianuarie \ncoace, produc=torii de jocuri sunt \n competi]ie pentru a crea c`t mai multe oferte pentru tablet=. “iPad va avea un impact puternic pe pia]a consolelor de jocuri”, crede Asbjoem Soendergaard, fondatorul [i directorul executiv al Tactile Entertainment, apreciind c= tableta ofer= o “experien]= uimitoare” pentru jocuri, mai ales datorit= ecranului mare, puterii de procesare [i graficii bogate.

Bran Meehan, directorul de dezvoltare global= de produse \n cadrul Sourcebits, companie care creeaz= aplica]ii [i jocuri

pentru console [i telefoane mobile, a afirmat c= este foarte entuziasmat de tableta Apple, deoarece \i pune la dispozi]ie foarte multe posibilit=]i de a crea jocuri. Acela[i entuziasm l-au ar=tat, la momentul lans=rii tabletei, [i cei de la Electronic Arts. “C`nd Apple ne-a invitat la lansare, am fost foarte entuziasma]i. Dar mai \nainte am vrut s= test=m performan]a iPad la jocuri. Este ca [i cum ai ]ine un ecran HD aproape de privitor.

Este extraordinar!”, a spus Travis Boatman, vicepre[edinte pentru dezvoltare global= de produse la Electronic Arts, conchiz`nd c= programarea de jocuri pentru iPad va fi mult diferit= fa]= de cea pentru alte dispozitive.

Steve Jobs a prezentat [i suita office a tabletei, numit= iWork. “|n urm= cu un an, am cerut [efului echipei noastre de programare s= realizeze iWork, o suit= de tip office pentru iPad, iar reac]ia acestuia a fost <Aaa... va fi mult de munc=>”, spunea [eful

iPad - fișa tehnică

» procesor de 1 GHz » durată de viaţă a bateriei de

până la 10 ore » funcţie GPS » conectivitate WiFi, Bluetooth

și 3G » ecran tactil de 9,6 inci (25 cm) » microfon și difuzor » conector audio de 30 pini » greutate de 700 de grame » grosime de 1,30 cm

separat \n computer ca plugin pentru browser, cum e cazul Flash (sau al JavaFX al Sun, sau al Silverlight de la Microsoft - interesant e c= viitorul Internet Explorer 9, aflat \n preg=tire, va oferi [i el suport extins pentru HTML5).

Un alt dezavantaj al iPad este dat de pre]ul ridicat al produsului. Tableta este disponibil= \n trei variante, de 16, 32 [i 64 de GB, pre]ul standard al unui dispozitiv cu memorie de 16 GB fiind de 500 de dolari, \n timp ce un dispozitiv cu plan de date 3G cost= 629 de dolari. Potrivit companiei de cercetare de pia]= NPD Group, 57% dintre tinerii americani care vor s= de]in= produse tehnologice de ultim= genera]ie au spus c= nu-[i vor cump=ra un iPad fiindc= e mult prea scump. Pre]ul iPad este v=zut ca fiind destul de mare [i de c=tre 43% dintre cei ce au deja un produs Apple.

PUBLICITATE

Apple, \n cadrul evenimentului de lansare a dispozitivului.

Cu sau f=r= iWork, mul]i anali[ti consider= c= tableta nu aduce de fapt nimic nou [i pe deasupra este [i destul de scump=. |n primul r`nd, lipsa suportului Flash e considerat= drept cel mai mare dezavantaj al dispozitivului (Steve Jobs afirmase c= dac= ar avea player Flash, bateria unui iPad ar rezista o or= [i jum=tate \n loc de 10 ore).

O rezolvare a oferit-o Brightcove, companie care ofer= o platform= de management video gra]ie c=reia videoclipurile vor putea fi v=zute pe iPad cu ajutorul tehnologiei HTML 5. “N-o s= mai foloseasc= nimeni Flash, lumea se \ndreapt= spre HTML5”, spunea Jobs la o \nt`lnire cu angaja]ii, la c`teva zile dup= lansarea iPad, motiv`nd prin frecven]a erorilor produse de pluginuri ca Adobe Flash. Tehnologia HTML5 este \ncorporat= \n browser, nu se descarc=

De[i pre]ul este asem=n=tor cu al unui laptop, Apple s-ar putea s= v`nd= \ntre dou= milioane [i 2,5 milioane de tablete \n acest an, potrivit lui Shaw Wu, analist \n cadrul Kaufman Bros. Mai optimist, David Bailey, analist la Goldman Sachs, este de p=rere \ns= c= v`nz=rile ar putea ajunge p`n= la 6 milioane de buc=]i. La 16 martie au fost f=cute primele precomenzi, iar clien]ii au primit deja dispozitivul \n urm= cu c`teva zile. |ns= cererea a dep=[it posibilit=]ile de livrare, a[a \nc`t compania a fost nevoit=, s=pt=m`na trecut=, s= stabileasc= o nou= dat= de livrare, pentru 12 aprilie. Cei care au f=cut precomenzile p`n= la schimbarea datei de trimitere [i-au primit totu[i pachetele cu tableta mult dorit=.

Principalul motiv pentru care americanii vor s= cumpere dispozitivul e c= le place brandul Apple, sus]ine studiul NPD Group.

Un alt factor determinant \l constituie ecranul tactil al iPad, apreciat \n special de tinerii cu v`rste cuprinse \ntre 18 [i 34 de ani. Cei din aceast= categorie de v`rst= au afirmat c= ar cump=ra dispozitivul \n scopuri de divertisment, mai exact ca s= asculte muzic= [i s= intre pe internet. “Cea mai mare parte a poten]ialilor posesori de iPad [i-ar procura tableta ca s= asculte muzic= [i s= navigheze pe internet”, potrivit lui Stephen Baker, vicepre[edinte al NPD responsabil cu analizele asupra industriei. n

6 MILIOANE

num=rul de iPad-uri care ar putea fi v`ndute \n acest an (estimare Goldman Sachs)

De ce v-aţi lua iPad Aproape jumătate dintre consumatorii americani ar vrea să-și achiziţioneze o tabletă de genul iPad ca să se uite la filme și videoclipuri, se arată într-un recent sondaj Zogby International/Sybase.

52,3%

48,2%

35,4%

20%

12,2%

12,2%

4,4%

Interes de serviciu

Filme, videoclipuri [i programe televizate

Jocuri [i alte distrac]ii

Realizarea unor prezent=ri de business

Nu [tiu

Nu a[ cump=ra niciodat= un asemenea dispozitiv

Nu [tiu despre ce e vorba

SURSA: SYBASE. SONDAJUL A FOST REALIZAT ONLINE PE UN E{ANTION DE 2.443 DE POSESORI DE TELEFOANE MOBILE DIN SUA, DIN CARE 770 DE}IN UN SMARTPHONE.

6-11 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 35

PETROL {I GAZE

MARELE ORIENT Cu doar doi ani \n urm=, c`nd clien]ii t`njeau dup= mai multe livr=ri, produc=torii OPEC se zb=teau s= creasc= produc]ia, iar pre]urile ajunseser= la niveluri record. Acum, \n schimb, pentru prima dat= \n peste zece ani, lumea are mai mult petrol dec`t are nevoie. Nu \ns= [i China. de JAD MOUAWAD

V

ara trecut=, Arabia Saudit= a finalizat cel mai mare proiect petrolier al s=u, deschiz`nd pentru exploatare un nou teren capabil s= produc= 1,2 milioane de barili zilnic - mai mult dec`t toat= produc]ia din Texas. Terenul, denumit Khurais, f=cea parte dintr-un ambi]ios program de 60 de miliarde de dolari menit s= creasc= produc]ia regatului saudit pentru a r=spunde cererilor de energie.

Se pare c= Arabia Saudit= nu putea alege un context mai nepotrivit.

Pe m=sur= ce s-a redus cererea din cauza recesiunii globale, Arabia Saudit= a fost for]at= s= scad= cu aproape un sfert produc]ia.

Dup= ce [i-a majorat capacitatea de produc]ie la 12,5 milioane de barili zilnic, Arabia Saudit= pompeaz= acum circa 8,5 milioane de barili zilnic, cel mai de jos nivel din anii ‘90 \ncoace.

“2009 a fost la fel de dureros [i pentru noi ca pentru restul lumii”, afirm= Khalid A. AlFaith, pre[edinte [i director executiv al Saudi Aramco, gigantul petrolier de]inut de regatul saudit, [i un veteran al companiei, promovat \n acest post la \nceputul anului u

36 BUSINESSmagazin I 6-11 aprilie 2010

FOTO: REUTERS © 2010 NEW YORK TIMES NEWS SERVICE

PETROLIER

6-11 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 37

petrol [i gaze „SAUDI}II SUNT |N SPECIAL |NGRIJORA}I DE NOUA FORM+ A PIE}EI GLOBALE, UNDE TOAT+ CRE{TEREA VINE DIN EST {I TOAT+ SECURITATEA VINE DIN VEST.” JON B. ALTERMAN, CENTRUL PENTRU STUDII STRATEGICE ȘI INTERNAŢIONALE DIN WASHINGTON

trecut. “Am avut acelea[i probleme de cash flow pe care le-a avut toat= lumea. Dar ne-am revenit repede [i, cu siguran]=, tot ce avea o importan]= strategic= pentru noi a r=mas neatins.”

Recesiunea a gr=bit atingerea unui nou prag pentru Arabia Saudit= [i pia]a global= de energie. |n vreme ce politicile economice de succes ale Chinei au preg=tit drumul pentru o redresare rapid= \n acea parte de lume, recesiunea a provocat o sc=dere mai profund= a cererii \n Statele Unite, unde consumul de petrol a sc=zut cu 10% fa]= de v`rful atins \ntre 2005 [i 2007. Ca urmare, anul trecut Arabia Saudit= a exportat mai mult petrol c=tre China dec`t c=tre Statele Unite.

De[i exporturile c=tre Statele Unite ar putea rena[te \n acest an, pe termen lung, declinul cererii din America [i cre[terea importan]ei Chinei ar putea marca o schimbare fundamental= \n geopolitica petrolului.

“Credem c= avem de-a face cu o tranzi]ie pe termen lung”, spune Al Falih. “China este pia]a de cre[tere pentru petrol. Tendin]ele economice [i demografice sunt evidente, viitorul st= \n acea parte de lume.”

Oficialii saudi]i au f=cut cunoscut c= le convine o cota]ie de 80 de dolari pentru un baril de petrol. |n ciuda cererii slabe [i a stocurilor ridicate, contractele futures pe petrol au variat \n jurul a 75 de dolari \n ultimele [ase luni. |n Statele Unite, unii exper]i cred c= m=surile de eficien]= energetic=, ca [i spriijnul manifestat de guvern pentru biocombustibili [i presiunile f=cute asupra companiilor industriale de a-[i limita emisiile de dioxid de carbon, pun ]ara pe calea reducerii pe termen lung a consumului de petrol.

Discu]iile din America despre independen]a energetic= i-au iritat pe oficialii saudi]i, care continu= s= sus]in= c= ]inta este nerealist= [i ar putea da peste cap pie]ele de energie prin subminarea investi]iilor actuale, prin urmare duc`nd la pre]uri mai mari \n

38 BUSINESSmagazin I 6-11 aprilie 2010

viitor. Al-Falih spune c= sunt binevenite m=surile de eficientizare energetic=, dar a insistat c= [i pentru urm=toarele c`teva zeci de ani, combustibilii fosili vor continua s= domine cererea de energie.

“Eu eram tot pe aici [i \n anii ‘80, dup= [ocurile de pre] din anii ‘70 [i \mi amintesc toate dezbaterile”, comenteaz= Al-Falih. “Dar \n cele din urm= politicile au fost rezonabile.

Iar Statele Unite continu= s= caute acea cale rezonabil=.”

Oficialii saudi]i recunosc c= \n Statele Unite au loc schimb=ri structurale. Cu c`teva luni \n urm=, Aramco [i-a v`ndut capacit=]ile de depozitare din Caraibe, un semnal c= are de g`nd s= abandoneze pia]a de pe coasta de est, potrivit anali[tilor. (Saudi]ii au renun]at s= se mai zbat= pentru a fi principalul furnizor al Statelor Unite \nc= de acum c`]iva ani. Regatul arab a r=mas \n urma Canadei, a Mexicului [i a Venezuelei \n ce prive[te exporturile \n Statele Unite.)

Aceasta nu \nseamn= c= saudi]ii au t=iat pun]ile c=tre SUA. Aramco \[i extinde rafin=ria Motiva din Port Arthur, Texas, pe care o de]ine \n coproprietate cu Royal Dutch Shell, ca s=-[i creasc= p`n= la 600.000 de barili pe zi capacitatea de rafinare, ceea ce o va transforma \n cea mai mare rafin=rie din Statele Unite, dep=[ind rafin=ria Baytown a Exxon Mobil.

18,5 MIL. BARILI

consumul zilnic de petrol \n SUA \n 2009, ceea ce \nseamn= 22 de barili pentru fiecare american, fa]= de 2,4 barili pentru fiecare chinez

Edward L. Morse, un expert \n energie care conduce divizia de cercetare a pie]ei de m=rfuri la Credit Suisse din New York, consider= c= transformarea a dus la o dezvoltare s=n=toas= \n rela]iile dintre Arabia Saudit= [i Statele Unite [i \nseamn= sf`r[itul “discountului american”, de vreme ce Aramco a v`ndut petrol c=tre rafin=riile americane cu doar un dolar pe baril mai pu]in dec`t tariful practicat pentru Asia. “Saudi]ii nu v=d nevoia de a-[i mai subven]iona exporturile de petrol c=tre Statele Unite”, spune Morse.

Anul trecut, exporturile saudite c=tre Statele Unite au sc=zut la 989.000 de barili zilnic, cel mai sc=zut nivel din ultimii 22 de ani, fa]= de 1,5 milioane de barili zilnic, c`t se \nregistraser= \n anul precedent, potrivit Agen]iei de Infoma]ii Energetice.

Concomitent, exporturile regatului saudit c=tre China au dep=[it anul trecut pragul de un milion de barili pe zi, dublu fa]= de anul precedent. Regatul are acum o cot= de 25% din importurile de petrol ale Chinei.

Saudi Aramco a inaugurat recent o rafin=rie gigantic= \n provincia Fujian, pe coasta de sud-est a Chinei, rafin=rie proiectat= s= proceseze 200.000 de barili de petrol saudit \n fiecare zi. |n acela[i timp, compania are \n vedere [i un al doilea proiect \n ora[ul

TRADUCERE DE MIHAI MITRIC+

MANAGEMENT „2009 A FOST LA FEL DE DUREROS ȘI PENTRU NOI CA PENTRU RESTUL LUMII“, AFIRMĂ KHALID A. AL-FAITH, PREȘEDINTE ȘI DIRECTOR EXECUTIV AL SAUDI ARAMCO, GIGANTUL PETROLIER DEŢINUT DE REGATUL SAUDIT, ȘI UN VETERAN AL COMPANIEI

Qingdao din nord-vestul ]=rii [i pl=nuie[te s= construiasc= \n Arabia Saudit= alte dou= rafin=rii, \n cadrul unor societ=]i mixte cu Total [i ConocoPhillips, destinate \n principal livr=rii de produse pentru Asia.

Dar China nu e singura ]ar= care capteaz= aten]ia saudi]ilor. Dup= o vizit= luna trecut= la Riad a premierului indian, Arabia Saudit= a enun]at ]inta de a-[i dubla exporturile c=tre India. Regatul controleaz= deja un sfert din pia]a indian=, dup= ce exporturile sale aici au crescut de [apte ori \n intervalul 2000-2008.

“Fluxurile de petrol se mut= dinspre Vest spre Est, iar livr=rile saudite care mergeau \n trecut spre Europa [i spre SUA acum se \ndreapt= c=tre Asia”, conchide Jean-Jacques Mosconi, senior vicepre[edinte pentru strategie la grupul francez Total.

Brad Bourland, un fost oficial al Departamentului de Stat care conduce divizia de cercetare la Jadwa Investment din Riad, rezum=: “Arabia Saudit= era foarte legat= de Statele Unite, dar zilele acelea s-au dus pentru totdeauna. Este urmarea globaliz=rii [i a cre[terii importan]ei Asiei. Ei privesc acum rela]ia cu China ca pe una foarte important= strategic [i pe termen foarte lung”.

Unii exper]i \n energie [i securitate au subliniat c= guvernul saudit este ner=bd=tor s= ofere un \nlocuitor pentru v`nz=rile de

petrol iranian c=tre China [i s= conving= apoi Beijingul s= sprijine sanc]iuni mai severe \mpotriva programului nuclear iranian - o pozi]ie care are sprijinul SUA. “{tim c= saudi]ii, dar nu numai ei, au transmis Chinei mesajul c= instabilitatea din Golf nu este \n interesul ei”, a spus recent, \ntr-o conferin]= la Houston, Douglas C. Hengel, secretar adjunct pentru energie, sanc]iuni [i m=rfuri la Departamentul de Stat.

Dar Jon B. Alterman, un expert \n Orientul Mijlociu la Centrul pentru Studii Strategice [i Interna]ionale din Washington, spune c= dependen]a \n sc=dere a Statelor Unite de petrolul saudit ar putea s= se transforme \ntr-o problem= pentru regat, \ntruc`t SUA le garanteaz= saudi]ilor securitatea \n Golful Persic.

“Saudi]ii sunt \n special \ngrijora]i de noua form= a pie]ei globale, unde toat= cre[terea vine din est [i toat= securitatea vine din vest”, a spus Alterman.

Cererea de petrol a Chinei urmeaz= s= urce cu 900.000 de barili zilnic \n urm=torii doi ani. Consumul de petrol al Chinei a ajuns anul trecut la 8,5 milioane de barili zilnic, fa]= de 4,8 milioane de barili \n 2000. Raportat la cre[terea consumului global din acest an, aceasta ar \nsemna o treime.

De[i China este de departe pia]a cu cea mai mare cre[tere, SUA sunt \n continuare cel mai mare consumator. |n ciuda crizei, americanii au consumat \n 2009 18,5 milioane de barili zilnic. Adic= 22 de barili anual pentru fiecare american, fa]= de 2,4 barili pentru fiecare chinez.

“Pentru mine, asta e o afacere pe termen lung”, spune Al-Falih. “{i a[a [i privesc Statele Unite [i China, ca pie]e de m=rfuri, iar aceste m=rfuri, \ntre care [i petrolul, vor fi la mare c=utare \n urm=torii ani.” n

DOSAR

Afla]i mai multe despre evolu]ia pre]ului barilului de petrol [i implica]iile asupra pie]ei rom`ne[ti dintr-o serie de articole pe www.businessmagazin.ro

6-11 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 39

FISCALITATE

E T I Z O P M I E NI{T

40 BUSINESSmagazin I 6-11 aprilie 2010

© 2010 NEW YORK TIMES NEWS SERVICE

+ M O T FAN Cum facturile pentru salvarea sectorului ďŹ nanciar \ncep s= se \ndrepte spre scaden]=, guvernele occidentale se zbat s= ambaleze \n cuvinte c`t mai frumoase cre[terile de impozite sau introducerea unora noi. de MATTHEW SALTMARSH

6-11 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 41

fiscalitate

F

ran]a, promi]`nd s= \mbun=t=]easc= protec]ia mediului, pl=nuie[te introducerea unui impozit pe emisiile de dioxid de carbon. |n Finlanda, unde guvernul spune c= vrea s= amelioreze calitatea alimenta]iei, s-au reintrodus taxele pe dulciuri [i sucuri.

La fel, Danemarca a ad=ugat tutunul [i unele m`nc=ruri grase pe lista produselor impozitabile.

Marea Britanie abordeaz= un alt plan, g`ndindu-se la o a[a-numit= tax= pe cal, impus= de]in=torilor de animale, inclusiv de cai, indiferent de scopul pentru care ace[tia sunt crescu]i (cai de povar=, de curse sau de agrement).

Toate aceste impozite ar putea fi prezentate ca av`nd justific=ri virtuoase, dar ele mai au ceva \n comun: ajut= la astuparea g=urilor bugetare ad`ncite de recesiune, de pachetele de salvare financiar= a b=ncilor [i de miliardele cheltuite pentru relansarea economiei. |ntr-un moment c`nd liderii politici din Europa [i Statele Unite se declar= \mpotriva unor impozite suplimentare pentru clasa de mijloc, taxele sus-amintite au [i avantajul de a cre[te veniturile f=r= s= atrag= prea mult aten]ia asupra \n=spririi condi]iilor fiscale.

Ca urmare, spun anali[tii, contribuabilii din California [i p`n= \n Copenhaga ar trebui s= se preg=teasc= pentru mai multe “impozite fantom=” - taxe indirecte, precum cele aplicate pe v`nz=ri, sau micro-taxele percepute pentru servicii oferite gratis \n trecut, cum este \nregistrarea unui animal de companie.

Asemenea taxe ar putea avea multiple beneficii pentru colectorii de impozite. Pe de o parte, ele sunt mai pu]in volatile [i mai pu]in dependente de ciclurile economice dec`t impozitele aplicate companiilor sau cele pe venit. Pe de alt= parte, ele sunt mai pu]in predispuse s= fie evitate [i sunt mai ieftin de colectat. |n fine, spun anali[tii, ele sunt \n general [i mai u[or de introdus.

“Politica intr= aici \n joc”, afirm= Stephen Matthews, expert \n impozite la Organiza]ia pentru Cooperare [i Dezvoltare Economic=. Cre[terea taxelor pe venit este mai mult “o solu]ie c`nd toate celelalte au e[uat”.

Dar nu se pune \nc= problema scoaterii de pe tapet a impozitelor pe venit. |n Statele Unite, pre[edintele Barack Obama a promis s= reintroduc= impozitele mari de pe

42 BUSINESSmagazin I 6-11 aprilie 2010

vremea lui Clinton pentru cei care c`[tig= mai mult de 250.000 de dolari pe an. Iar guvernul britanic a revenit la impozitul de 50% pentru veniturile mari, dup= ani de diminuare a acestei cote. Dar aceste cre[teri se concentreaz= pe cei boga]i.

Dat= fiind iritarea publicului cu privire la costul salv=rii sistemului financiar, ideea din spatele unor astfel de decizii este privit= ca o inten]ie de a aplica m=suri coercitive asupra celor boga]i, mai spune Matthews.

Dar ]=ri ca Danemarca, Olanda, Fran]a [i Belgia au deja cotele acestor impozite pe la 50% [i chiar mai mult. Pentru cele mai multe ]=ri, nu exist= \n acest domeniu loc de mers mai departe.

Pre[edintele francez Nicolas Sarkozy a fost ales \n 2007, spre exemplu, dup= ce a promis s= lase c`t mai mult din venituri \n buzunarele cet=]enilor. |n zone precum veniturile, impozitele pe bog=]ie [i cele corporatiste, el [i-a respectat promisiunile, limit`nd cre[terea taxelor. Dar cum facturile de la criza financiar= abia acum vin la scaden]=, iar deficitul este \n cre[tere, este obligat s= devin= mai creativ.

Grupul de lobby pentru contribuabili Contribuable Associés sus]ine c=, de c`nd Sarkozy a fost ales, au fost introduse cel pu]in 20 de taxe noi, inclusiv una pentru crustacee [i molu[te, pentru a ajuta la

19,8% NIVELUL MEDIU AL TVA

\n Uniunea European=, \n cre[tere de la 19,5% \n 2008. Un studiu al KPMG estima c= nivelul TVA din UE va ajunge la 20% anul acesta sau cel t`rziu \n 2011

combaterea polu=rii f=cute de navele de pescuit cu care sunt capturate viet=]ile.

Coplata pentru unele medicamente a crescut, la fel ca [i tarifele pentru licen]ele televiziunilor.

Un oficial de la cabinetul lui Eric Woerth, ministrul bugetului din Fran]a, a contestat cifra, spun`nd c= num=rul taxelor ar fi mult mai mic. Oficialul, care a solicitat protec]ia anonimatului, a spus c= povara fiscal= total= pentru gospod=rii [i companii a sc=zut \n mandatul lui Sarkozy.

Alte ]=ri au oscilat \ntre cre[terea TVA sau extinderea aplicabilit=]ii ei.

Nivelul mediu al TVA \n Uniunea European= a crescut la 19,8% \n 2009, fa]= de 19,5% \n 2008. {i ar fi fost [i mai mare dac= n-ar fi fost o reducere temporar=

FOTO: REUTERS TRADUCERE DE MIHAI MITRIC+

ASEMĂNARE INDIFERENT DE MOTIVELE PENTRU CARE AU FOST ALEȘI, SARKOZY ȘI OBAMA SE VĂD NEVOIŢI SĂ ANUNŢE CREȘTERI DE IMPOZITE

a TVA \n Marea Britanie, reducere care a expirat \n ianuarie anul acesta. Un studiu din octombrie al companiei de consultan]= KPMG estima c= media TVA din UE va ajunge la 20% anul acesta sau cel t`rziu \n 2011.

Dincolo de taxele pe m`nc=rurile nes=n=toase, Danemarca a eliminat recent [i scutirile de impozite pentru agen]iile de turism, managementul propriet=]ilor [i tranzac]iile cu propriet=]i imobiliare.

Finlanda, pe l`ng= c= a crescut taxele pe dulciuri [i pe sucurile carbogazoase, a crescut [i nivelul TVA. “Vom avea de-a face cu un co[ mixt de alte taxe indirecte [i impozite fantom= mai mici, care combin= generarea de venituri cu ]elurile unora, cum este \mbun=t=]irea mediului”, spune Niall Campbell, [ef al departamentului global de impozite indirecte de la KPMG, \ntr-un interviu telefonic acordat din Dublin.

Marea Britanie a crescut impozitul pe care \l percepe la biletele de avion [i \l va majora din nou de la 1 noiembrie. De[i promovat= ca o tax= ecologic=, veniturile \ncasate astfel merg direct la Trezorerie, spun criticii.

Institutul pentru Studii Fiscale, un grup de cercetare britanic, estimeaz= c= veniturile din taxele pe biletele de avion

aproape se vor dubla, ajung`nd la 3,3 miliarde de lire sterline (5 miliarde de dolari) p`n= \n 2014.

Fran]a a anun]at planuri pentru o tax= pe emisiile de carbon, menit= s= \ncurajeze protec]ia mediului. Ea va fi aplicat= pe combustibili propor]ional cu rata lor de emisii de noxe [i se presupune c= va fi neutr= din punctul de vedere al veniturilor (adic= nici nu va cre[te, nici nu va sc=dea volumul total al taxelor pl=tite la buget) [i va admite c`teva except=ri de la plat= \n anumite cazuri. Criticii, inclusiv Partidul Socialist de opozi]ie, sus]in c= ea va c=dea dispropor]ionat pe umerii celor s=raci.

Alte impozite sunt [i mai fin reglate.

Anul trecut, Irlanda de Nord a anun]at c= va cre[te de zece ori costurile ob]inerii unei autoriza]ii pentru de]inerea unui c`ine, chipurile pentru a aborda mai bine problema c`inilor vagabonzi [i riscul atacurilor din partea acestor animale.

Londra a f=cut public \n ianuarie un proiect de lege care va \nfiin]a un departament pentru s=n=tatea animalelor, costurile fiind suportate par]ial de proprietari, \n special de fermieri.

Proprietarii de cai au denumit-o tax= pe cal, fiindc= ea include [i caii, indiferent de scopul pentru care sunt crescu]i (c=l=rie de pl=cere, trac]iune sau curse). Ei sunt irita]i c= o industrie de agrement ar trebui s= pl=teasc= pentru o m=sur= care va ajuta \n cele din urm= tot fermierii, care primesc deja subven]ii de la Uniunea European=.

Di Grissell, fost= jocheu [i proprietar= a Grissell Racing, un complex pentru antrenarea cailor de curse din East Sussex, Anglia, se a[teapt= ca venitul ei [i al afacerii ei s= fie astfel diminuat. “Guvernul e foarte priceput la cre[terea taxelor pe sub m`n=”, zice ea. “Cei buni - adic= cei ce muncesc [i \ncearc= s= construiasc= o afacere - sunt taxa]i la maximum.”

O tendin]= similar= are loc [i \n Statele Unite. |n 2008, municipalitatea din Winter Haven din Florida a \nceput s= perceap= “taxe de r=spuns la accident”, pentru a muta costurile implicate de interven]ia \n caz de accidente pe umerii [oferilor vinova]i. |n martie, oficialii din Nevada au propus o legisla]ie de urgen]= care s= creasc= tarifele de intrare [i permisele sezoniere pentru parcurile statului, pentru a acoperi un deficit \n bugetul statal, potrivit Associated Press.

Date de la Centrul pentru Politici Fiscale, de]inut de Institutul Urban [i Institutul Brookings, arat= c= veniturile totale ale statelor [i ale municipalit=]ilor ca procent din veniturile personale au crescut constant de la \nceputul ultimului deceniu. |n schimb, constat= exper]ii, cele mai multe guverne occidentale nu se ating de impozitele impuse companiilor. |ncas=rile din aceste impozite scad natural \n timpul perioadelor economice nefaste, pentru c= firmele c`[tig= mai pu]in. Impozitele aplicate companiilor sunt v=zute ca un joc cu sum= nul=, pentru c= majorarea lor ar \mpinge afacerile s= se \ndrepte spre state cu fiscalitate mai redus=. |n ultimii ani, povara total= a impozitelor a fost variabil=. |ntre ]=rile membre ale Organiza]iei pentru Cooperare [i Dezvoltare Economic=, cu sediul la Paris, nivelurile taxelor au fost la cele mai mari niveluri \n 2000, apoi au sc=zut ca r=spuns la recesiunea de dup= pr=bu[irea sectorului dot-com, \nainte de a cre[te din nou.

“Guvernele au avut tendin]a de a folosi beneficiile ob]inute din cre[terea economic= a ultimului deceniu pentru a reduce taxele [i nu pentru a \mbun=t=]i finan]ele publice”, spune Matthews de la OECD. “Au crezut c= o asemenea cre[tere va fi sustenabil=. Acum e evident c= nu a fost.” n

„GUVERNELE AU AVUT TENDIN}A DE A FOLOSI BENEFICIILE OB}INUTE DIN CRE{TEREA ECONOMIC+ A ULTIMULUI DECENIU PENTRU A REDUCE TAXELE {I NU PENTRU A |MBUN+T+}I FINAN}ELE PUBLICE.” STEPHEN MATTHEWS, EXPERT AL OECD

6-11 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 43

ÎN FIECARE SĂPTĂMÂNĂ DESCOPERIŢI TOPURILE BUSINESS MAGAZIN

CELE MAI SCUMPE ELECTROCASNICE VÂNDUTE ÎN 2009 Pia]a de produse electronice [i electrocasnice premium a avut de suferit mai pu]in din cauza crizei. Aceast= afirma]ie este sus]inut= at`t de produc=tori, c`t [i de comercian]i, cu argumentul c= \ntotdeauna va exista o categorie de clien]i dispu[i s= pl=teasc= oric`t, numai s= capete calitate. de ROXANA CRISTEA

Cele mai scumpe electrocasnice vândute în 2009 22.000 lei FRIGIDER SIDE-BY-SIDE INOX LIEBHERR SBSES7155-20 MAGAZIN: FLANCO

93.000 lei

COMBIN+ FRIGORIFIC+ MIELE MASTER COOL SYDE-BYSIDE INTEGRABIL+, FORMAT+ DIN TREI CORPURI MAGAZIN: MIELE

11.350 lei TELEVIZOR LCD SAMSUNG LE52B750U1 MAGAZIN: ELECTROFUN.RO

16.500 lei CUPTOR CU ABURI SUB PRESIUNE MIELE DG 4164 L MAGAZIN: MIELE

16.300 lei R+CITOR DE VINURI MIELE KWT 4974 SG ED MAGAZIN: MIELE

15.500 lei TV LCD SONY KDL-55X4500 MAGAZIN: FLANCO

13.200 lei VITRIN+ FRIGORIFIC+ LIEBHERR WTES 4677 MAGAZIN: ELECTROFUN.RO

20.300 lei

COMBIN+ FRIGORIFIC+ MIELE SIDEBY-SIDE NE|NCORPORABIL+, FORMAT+ DIN DOU+ CORPURI MAGAZIN: MIELE

21.550 lei CUPTOR |NCORPORABIL ELECTRIC MIELE H 5981 BP MAGAZIN: MIELE

10.800 lei

COMBIN+ FRIGORIFIC+ SIDE-BY-SIDE SIEMENS KA62DP90 MAGAZIN: ALTEX

U

n sertar special pentru br`nzeturi, o zon= Perfect Fresh pentru fructe [i legume, distribuitor de ap= [i cuburi de ghea]= pe u[= [i un volum de 1.225 de litri - acestea sunt patru dintre dot=rile enumerate \n fi[a celui mai scump produs electrocasnic v`ndut \n 2009, o combin= frigorific= marca Miele, format= din trei corpuri [i care a costat 93.000 de lei, mai mult de 900 de ori fa]= de pre]ul unei combine frigorifice adresate consumatorului de r`nd.

“Percep]ia legat= de c`t de scump este un produs ]ine mai mult de raportarea subiectiv= a fiec=rui client dec`t de un standard unanim acceptat de pia]=”, sus]ine C=t=lin Neagu, trade marketing manager Sony Vaio Rom`nia [i Moldova, preciz`nd c= exist= mai multe paliere de pre]. Putem vorbi de produse entry level, mainstream sau premium, adaug= el, \ns= de cele mai multe ori, un pre] mai mare \nseamn= caracteristici superioare, finisaje mai bune. |n prezent, pia]a produselor electronice [i electrocasnice de lux este \n Rom`nia destul de restr`ns=, cu v`nz=ri de c`teva milioane de euro anual, raportat la 1,42 miliarde, c`t a fost pia]a total=, conform GfK. Propor]ia produselor premium v`ndute este \ns= mai mare aici fa]= de alte ]=ri din Europa de Est, beneficiind \n continuare de interesul consumatorilor cu venituri mari, aten]i la specifica]iile tehnice, dar mai ales la design [i brand, sus]ine Neagu: “Produsele premium au fost mai pu]in afectate de criz= fa]= de celelalte produse, fiindc= se adreseaz= unei categorii de clien]i care nu face rabat la pre] c`nd este vorba de calitate”.

Comercian]ii confirm= spusele lui C=t=lin Neagu, sus]in`nd faptul c=, \n ciuda crizei, exist= \n continuare cerere pentru un cuptor sau un televizor de mii de euro, iar afacerile lor continu= s= creasc=. Situa]ia economic= nu are de fapt leg=tur= cu decizia individual= de achizi]ie, sugera pentru Ziarul Financiar Leo Popescu, director de v`nz=ri al Miele Apliances Rom`nia, fiindc= mereu vor fi clien]i care se ghideaz= dup= dictonul “Sunt prea s=rac ca s=-mi cump=r ceva u

RADU APOSTOLESCU eMag

„Online-ul este mult mai accesibil pentru clientul de produse premium, care de cele mai multe ori este un profesionist sau un om de afaceri cu foarte pu]in timp liber”

SLIDESHOW

G=si]i mai multe topuri de electronice [i electrocasnice \n galeriile foto [i seriile de articole disponibile pe www.businessmagazin.ro

1,42 MILIARDE EURO

valoarea pie]ei de bunuri de folosin]= \ndelungat= \n 2009 \n Rom`nia (GFK)

„PERCEP}IA LEGAT+ DE C~T DE SCUMP ESTE UN PRODUS }INE MAI MULT DE RAPORTAREA SUBIECTIV+ A FIEC+RUI CLIENT DEC~T DE UN STANDARD UNANIM ACCEPTAT DE PIA}+.”

CĂTĂLIN NEAGU, SONY VAIO

ieftin”. |n 2009, Miele Rom`nia a \nregistrat v`nz=ri de 1,9 milioane de euro. “|n ce prive[te comportamentul de consum, nu cred c= se poate vorbi de produse prea scumpe pentru consumatorii rom`ni”, este de p=rere Drago[ Salamac, team leader al BenQ Rom`nia. Analiz`nd \ns= orientarea general=, spune Salamac, se observ= c= \n 2009, o parte important= a cump=r=torilor de produse premium au \nceput s= se orienteze c=tre o zon= de mijloc, \n timp ce o alt= categorie “[i mai important=” a \nceput s= aprecieze produsele ieftine. “De altfel, chiar [i mai multe m=rci considerate premium p`n= acum au \nceput s= se adreseze prin anumite produse segmentului mediu de cump=r=tori.”

Pe de alt= parte, reprezentan]ii Franke Rom`nia, filiala grupului elve]ian Franke, spun c= \n 2009 s-a observat o modificare de alt gen a segment=rii pie]ei, \n sensul orient=rii fie c=tre gamele foarte scumpe, fie c=tre cele cu pre]uri mici.

Oficialii Altex, cel mai mare retailer de electronice [i electrocasnice din Rom`nia, sunt de p=rere c= \n ultima perioad=, comportamentul de consum s-a modificat, fiind alterat \n special de solu]iile

foarte limitate de creditare. |n aceste circumstan]e, resursele cump=r=torului au fost [i continu= s= fie limitate, iar alegerea se transform= din pl=cere \n stres, \n timp ce decizia de cump=rare presupune mai multe persoane (familia) [i nu mai apar]ine doar individului. Calitatea produsului r=m`ne un factor important, de asemenea, [i va trebui s= justifice mult mai mult pre]ul pl=tit, completeaz= ei.

“Consumatorul educat nu ia decizia de cump=rare dec`t dup= o lung= analiz= a pie]ei; sunt comparate ofertele diferitelor branduri, se citesc forumuri de specialitate - e un proces de durat=”, afirm=, la r`ndul lui, directorul de v`nz=ri al Miele Rom`nia. |n ce prive[te v`nz=rile din online, Radu Apostolescu, directorul de marketing al eMag, spune c= se a[teapt= la o cre[tere \n segmentele de produse premium prin c`[tigarea de cot= de pia]= datorit= disponibilit=]ii din ce \n ce mai reduse a acestor produse \n comer]ul clasic.

“Online-ul este mult mai accesibil pentru clientul de produse premium, care de cele mai multe ori este un profesionist sau un om de afaceri cu foarte pu]in timp liber”, adaug= Apostolescu. n

AFACERI |N EST

|N LUCRU Luc=rile la stadionul olimpic din Kiev, a[a cum erau \n decembrie 2009

Mai repede nu se poate?

Dup= ce pre[edintele UEFA, Michel Platini, a avertizat Ucraina c= risc= s= piard= dreptul de a g=zdui meciurile Euro 2012 dac= nu termin= la timp stadioanele, UEFA dezminte, dar \ngrijor=rile forului european r=m`n.

M

ichel Platini a amenin]at, s=pt=m`na trecut=, c= \nt`rzierea lucr=rilor la stadionul din Kiev, unde vor fi organizate [ase meciuri ale Euro 2012, \ntre care [i finala, ar putea atrage retragerea dreptului Ucrainei de a organiza competi]ia fotbalistic= european=. Platini, \mpreun= cu o echip= de exper]i UEFA, va vizita Ucraina \n 7-8 aprilie, ca s= vad= care e situa]ia [i s= se \nt`lneasc= [i cu noul [ef al statului, Viktor Iu[cenko. “M= \ngrijorez fiindc= lucr=rile n-au avansat nici cu un centimetru. Sunt \ngrijorat, dar totu[i am \ncredere. Putem avea patru stadioane gata \n Ucraina... nu ne-am g`ndit de fapt niciodat= la Germania ca posibil \nlocuitor al Ucrainei, nu exist= un plan B”, a declarat Platini, citat de Interfax, referindu-se la specula]iile ap=rute pe tema unei implic=ri a Germaniei.

Lucr=rile la stadionul din Kiev (NSK Olimpiski), care ar urma s= aib= o capacitate de 63.195 spectatori, sunt \n urm= cu cinci luni, a admis Ravil Safiullin, ministrul ucrainean al familiei, al tineretului [i al

50 BUSINESSmagazin I 6-11 aprilie 2010

sportului, \ns= conducerea UEFA r=m`ne optimist= c= treaba va merge bine [i n-are \n vedere \n nici un caz s= retrag= dreptul Ucrainei de a g=zdui meciurile, a declarat ulterior un purt=tor de cuv`nt al UEFA, citat de Press Association. “E adev=rat c= sunt ceva \nt`rzieri la stadioanele din Wroclaw [i Lvov, dar nici un ora[ nu va fi exclus.

Ministrul Safiullin a fost realmente pesimist”, a spus purt=torul de cuv`nt, referindu-se la r=m`nerea \n urm= cu cinci luni estimat= de oficialul ucrainean. Pentru stadionul din Lvov, s=pt=m`na trecut=, autorit=]ile erau pe punctul de a rezilia contractul cu constructorul principal al lucr=rilor.

Ucraina este una dintre economiile europene cel mai grav afectate de recesiune, cu o sc=dere de 15% a PIB \n 2009. Disputele constante dintre fostul pre[edinte Iu[cenko [i fostul premier Iulia Timo[enko au avut [i ele efecte asupra mersului lucr=rilor, mai ales dup= ce pre[edintele a refuzat s= finan]eze investi]iile de infrastructur= din rezerva valutar=. La \nceputul lunii martie,

noul pre[edinte Viktor Ianukovici a f=cut apel la investitorii str=ini s= ajute Ucraina s= \ndeplineasc= cerin]ele UEFA, \n treac=t critic`nd [i regimul lui Iu[cenko fiindc= a acceptat s= organizeze turneul final din 2012 f=r= s= angajeze nici un investitor str=in.

Patru ora[e din Ucraina (Kiev, Done]k, Lvov [i Harkov) [i patru din Polonia (Var[ovia, Wroclaw, Gdansk [i Poznan) vor g=zdui meciurile Euro 2012.

Bugetul de construc]ie pentru NSK Olimpiski, stadion care se ridic= prin reconstruc]ia pe locul fostului stadion Respublikanski, este de 105 milioane de euro, comparativ cu 70 de milioane pentru cel din Lvov, 250 de milioane pentru cel din Done]k [i peste 50 de milioane pentru cel din Harkov, care a fost inaugurat festiv, dup= terminarea lucr=rilor de reconstruc]ie, la \nceputul lui decembrie 2009.

Mersul lucr=rilor la stadionul din Kiev poate fi urm=rit \n timp real, pe camere web, la adresa http://video.untc.net/euro-2012/en/.

FOTO: REUTERS PAGIN+ REALIZAT+ DE CRENGU}A NICOLAE

ART+ {I SOCIETATE

ORA EXACT+:

Industria orologer= pare s= fi l=sat \n urm= anul trecut [i, cu lec]ia crizei \n minte, s-a preg=tit pentru un an mai bun. de CRISTINA MARINA, BASEL

C

el pu]in a[a s-au v=zut lucrurile de la Baselworld, cel mai important t`rg orologer [i de bijuterii din Elve]ia, unde \n fiecare an aproape toat= lumea bun= din domeniu (cu excep]ia grupului Richemont, care \[i organizeaz= propriul t`rg \n ianuarie la Geneva) tic=ie \n acela[i loc. Evenimentul este cel mai mare organizat \n Elve]ia [i \nseamn= 160.000 mp de spa]iu unde sunt expuse ceasuri [i bijuterii, care concentreaz= aproape 2.000 de expozan]i [i peste 100.000 de buyeri (achizitori) din partea companiilor.

Dac= anul trecut atmosfera era \nnorat= din cauza crizei, \n ciuda inova]iilor prezentate de produc=tori (de[i con[tien]i de criz=, au fost nevoi]i s= lanseze colec]iile extravagante deja aflate \n produc]ie), lucrurile s-au schimbat. T`rgul a debutat cu o veste bun= - \n luna ianuarie, exporturile de ceasuri elve]iene au crescut cu 2,7%, a treia lun= consecutiv= de majorare. Anun]ul este prima raz= de soare dintr-un an dificil pentru

52 BUSINESSmagazin I 6-11 aprilie 2010

industrie. |n 2009, cre[terea exporturilor elve]iene de ceasuri a \ncetat pentru prima dat= dup= mul]i ani, valoarea ajung`nd la 13,2 miliarde de franci elve]ieni (9,2 miliarde de euro), cu 22,3% mai pu]in dec`t \n anul record 2008. Redresarea a fost evident= [i \n cifrele prezen]ei la Baselworld, unde au participat cu 7% mai multe persoane dec`t anul trecut.

Indiferent de situa]ia economic= \ns=, t`rgul r=m`ne un spectacol \n sine. Lupta se d= \n primul r`nd prin noile concepte, care nu numai c= trebuie s= uimeasc= prin inova]ii, dar sunt nevoite s= ia \n considerare [i aspectul comercial, av`nd \n vedere c= evenimentul este dedicat \n principal achizitorilor. Este evident= o tendin]= de mic[orare a dimensiunii ceasurilor, care are o explica]ie c`t de poate de prozaic=.

Pia]a asiatic= [i \n special China a \nsemnat pentru foarte multe m=rci orologere o gur= de oxigen salvatoare dup= criza din Statele Unite [i Europa. Astfel, branduri ca Frédérique Constant, Hamilton, u

FOTO: BASELWORLD

6-11 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 53

art= [i societate

MARKETING. STANDURILE ÎN SINE DE LA TÂRG NU AU NICIO LEGĂTURĂ CU ACCEPŢIUNEA CLASICĂ, FIIND DE FAPT NIȘTE MEGA-BOUTIQUE-URI, ÎN UNELE CAZURI AMENAJATE PE TREI ETAJE

54 BUSINESSmagazin I 6-11 aprilie 2010

Edox sau Zenith au creat [i variante cu dimensiuni mai reduse, adecvate pentru pia]a chinez=.

Pe de alt= parte, brandurile par c= au l=sat \n urm= moda tourbilloanelor (\n anii trecu]i, industria parc= uitase de ra]iunea pe care a avut-o Breguet atunci c`nd a inventat instrumentul de reducere a efectelor gravita]iei) [i au prezentat colec]ii clasice [i cumin]i. Excep]ie au f=cut m=rcile care au avut anivers=ri \n 2010 [i au s=rb=torit evenimentul cum se cuvinte. TAG Heuer a \mplinit 150 de ani de existen]= [i a marcat aniversarea cu o petrecere exclusivist=, cu 600 de invita]i (printre care Leonardo DiCaprio), unde a prezentat Pendulum, primul mecanism din lume care func]ioneaz= f=r= arcuri. Iar Chopard a aniversat un secol [i jum=tate de existen]= cu o edi]ie limitat=, 150 de exemplare L.U.C. Engine One Tourbillon, cea mai \nalt= complica]ie a casei. Ceasul face parte din colec]ia L.U.C., ceasuri dotate cu primul mecanism dezvoltat in-house de compania elve]ian= din 1996, c`nd a deschis atelierul din Fleurier. |n tot cazul, companiile au l=sat \n urm= colec]iile extravagante, cu multe pietre pre]ioase [i str=lucire. De exemplu, Zenith,

care dup= plecarea lui Thierry Nataf - fostul CEO, care din 2001 p`n= anul trecut a impus marca drept o prezen]= de ni[= pe pia]a orologeriei de lux - a revenit la stilul clasic. |n plus, pre]ul a \ncetat s= mai fie un element tabu, iar dac= \n trecut aveai nevoie de calit=]i de veritabil detectiv pentru a afla “valoarea” unui ceas, acum chiar [i executivii brandurilor cu [taif vorbesc de “value for money”, adic= de p=m`nteanul raport \ntre calitate [i pre]. Vedete au fost [i colec]iile entry level, responsabile de mare parte din cifra de afaceri a produc=torilor. Blancpain, de pild=, a lansat o variant= \mbun=t=]it= pentru Villeret, cea mai popular= gam= din SLIDESHOW portofoliu.

Av`nd \n vedere cantitatea uria[= de orgolii de la t`rg, concuren]a se manifest= [i \n designul [i m=rimea standurilor. Miza este un loc \n Hall of Dreams sau Hall of Desires Modelul L.U.C Louis-Ulysse de la Chopard este un tribut adus din hala principal=, unde expun to]i cei care fondatorului casei care \n conteaz=, iar traficul este de zece ori mai mare 2010 aniverseaz= 150 de ani dec`t \n rest, a[a \nc`t oportunitatea de a de existen]=. avea un stand acolo echivaleaz= cu un mare Afl= mai multe despre eveniment. Intrarea la t`rg cost= 60 de franci tendin]ele din industria elve]ieni pe zi (aproximativ 40 de euro). orologer= din acest an dintr-o C`t despre standurile \n sine, ele nu au galerie foto disponibil= pe www.businessmagazin.ro nicio leg=tur= cu accep]iunea clasic=, fiind de

fapt ni[te mega-boutique-uri, \n unele cazuri pe trei etaje, unde designerii amenajeaz= vitrine, exponate capabile s= sugereze imaginea de marc= [i nu \n ultimul r`nd birouri comode care s= \i inspire pe achizitorii companiilor. La Baselworld totul inspir= lux, de la pere]ii de ap= de la intrare sau tablourile de c`]iva metri unde operele de art= au fost \mpodobite cu trandafiri [i p`n= la lumina difuz=, care pune \n valoare standurile puternic luminate. Iar de anul acesta, hala principal= a fost \nv=luit= [i \n lini[te, pentru c= a disp=rut standul-discotec= al D&G, care nu atr=gea neap=rat aten]ia prin ceasuri, ci mai degrab= prin muzic=.

Cel mai mare stand de la t`rg apar]ine Rolex, un templu imens dedicat orologeriei, singurul loc unde accesul este permis exclusiv pe baz= de invita]ie. Cum standul e aflat foarte aproape de intrare, este o adev=rat= aventur= s= te strecori printre zecile de oameni de afaceri care a[teapt= cerberul de la intrare s= ridice banda de catifea. |n centrul s=lii imense se afl= m=rcile din grupul Swatch (Breguet, Blancpain, Omega, Jacquet Droz, Longines, Rado, Hamilton), pe care le observi din orice parte ai privi. Mare forfot= a fost [i la col]ul TAG Heuer, un stand transparent, pe mai multe etaje, unde a fost expus prototipul Pendulum.

Fiecare a \ncercat s= se individualizeze [i a g`ndit prezen]a la t`rg \n func]ie de valorile brandului. Ulysse Nardin a marcat leg=tura cu lumea marin= printr-un stand pe trei etaje ce p=rea o corabie a ceasornic=riei. |n acela[i col] marin se afla [i Breitling, care a amenajat un acvariu imens. Este poate [i o metod= de atragere a copiilor, av`nd \n vedere num=rul mare al acestora la stand. |n ciuda intr=rii str=lucitoare, care te-ar putea duce cu g`ndul la un stand modern, Seiko a amenajat interiorul astfel \nc`t s= semene cu o pe[ter=.

Iar la Dior au fost expuse, al=turi de ceasuri, c`teva dintre ]inutele care au marcat istoria m=rcii.

Unul dintre cele mai frumoase locuri de la t`rg este intrarea \n pavilionul II, unde a fost amenajat un labirint cu zeci de narcise, care te \mbat= cu parfumul [i mai atenueaz= din stresul evenimentului. |n[i[i organizatorii t`rgului par \ncuraja]i de revirimentul industriei. Dup= mai multe am`n=ri, au anun]at c= \n 2013 se va finaliza investi]ia de 430 de milioane de franci elve]ieni (300 de milioane de euro) \n reg`ndirea \ntregului complex expozi]ional.

Responsabil de proiect a fost firma de arhitectur= Herzog & de Meuron, care a proiectat Allianz Arena din München sau Stadionul Na]ional din Beijing. n

6-11 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 55

film

N+SCUT 56 BUSINESSmagazin I 6-11 aprilie 2010

3D, FOTO: REUTERS

Dup= lansarea “Avatar” (la ora scrierii acestui articol \ncas=rile au dep=[it 2,68 miliarde de dolari), presiunea tridimensionalului a devenit crunt=, astfel \nc`t studiourile de film au avut de ales \ntre a realiza filme 3D, mai scumpe, sau a converti materialul deja filmat la formatul acum at`t de la mod=. de {TEFAN DOBROIU

IAR NU F+CUT 6-11 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 57

film

E

de-ajuns s= vezi \ncas=rile peliculelor 3D pentru a \n]elege de ce produc=torii [i distribuitorii sunt gata de orice pentru ca filmele s= le fie \nnobilate cu aceast= etichet= aduc=toare de aten]ie [i de profit. Din nefericire pentru spectator, uneori 3D este aproape o p=c=leal=: tratamentul tridimensional se aplic= dup= terminarea film=rilor, printrun procedeu care confer= o fals= aparen]= de profunzime imaginilor filmate dup= metoda clasic=.

Un exemplu de astfel de film, a c=rui premier= rom`neasc= este programat= pentru 16 aprilie, este “|nfruntarea titanilor”, cu Sam Worthington \n rolul semizeului Perseu, implicat \ntr-o confruntare la nivel \nalt (mitologic) \ntre Zeus [i Hades. Multitudinea de mon[tri, caii \naripa]i [i frizura colc=itoare a Meduzei nu li s-au p=rut suficiente produc=torilor, a[a c= decizia celor de la Warner de a tridimensionaliza aventurile lui Perseu a fost luat= foarte repede - un compromis de care va suferi [i a[teptatul “Harry Potter [i Talismanele Mor]ii: Partea I”, cu premiera programat= pentru 26 noiembrie.

SLIDESHOW

Afl= mai multe despre rezultatele filmelor 3D [i despre principalele proiecte viitoare dintr-o galerie foto disponibil= pe www.businessmagazin.ro

58 BUSINESSmagazin I 6-11 aprilie 2010

Unul dintre cei mai vajnici detractori ai aceste metode este chiar James Cameron, care a trebuit s= a[tepte ani de zile pentru ca tehnologia s= se dezvolte suficient de mult pentru ce voia s= fac= \n “Avatar”. “Dup= <Toy Story> au ap=rut alte zece filme realizate pe calculator, pentru c= toat= lumea credea c= succesul venea din noua tehnologie [i nu din personajele cuceritoare [i realizate magnific”, a declarat James Cameron, citat de Deadline. com. “Toy Story” (1995) al Walt Disney Pictures/Pixar, regizat de John Lasseter, a fost primul film de anima]ie realizat \n \ntregime pe calculator.

“Acum, lumea converte[te filmele de la 2D la 3D, ceea ce noi nu am f=cut, [i se a[teapt= la acela[i rezultat, c`nd de fapt nu fac dec`t s= ac]ioneze \mpotriva universaliz=rii 3D, prin scoaterea pe pia]= a unor produse inferioare”, a mai comentat Cameron.

Un alt regizor cu probleme din cauza tridimensionaliz=rii \n postproduc]ie este Michael Bay, asupra c=ruia cei de la Paramount [i DreamWorks fac presiuni s= realizeze urm=torul “Transformers” \n noul format. Dar cu premiera programat= pentru 1 iulie 2011, Bay nu are timp s= filmeze \n 3D, fiindc= spectaculoasele scene pline de confrunt=ri \ntre robo]i sunt prea dificile pentru voluminoasele [i greu manevrabilele camere 3D. Sunt mari [anse ca Bay s= piard= lupta cu produc=torii [i s= fie nevoit s= accepte o tridimensionalizare artificial= [i mai pu]in costisitoare, chiar dac= regizorul declar= sus [i tare c= el are ultimul cuv`nt.

C`teva companii specializate \n tridimensionalizare “\nc= lucreaz= la secven]ele de prob= pe care le-am dat”, spune Bay. “|n acest moment arat= ca un 3D fals, cu distinc]ia \ntre planuri

Trivializarea 3D Este eticheta tridimensională unica garanţie pentru ca filmul să aibă succes? La prima vedere răspunsul este da. După succesul fenomenal al „Călătoriei spre centrul Pământului“, lansat în septembrie 2008 și prezent mai bine de o jumătate de an în programul cinematografelor din ţară, o serie de filme execrabile au fost aduse în România din simplul motiv că erau 3D. Este cazul horror-ului „Scar“, lansat în noiembrie 2008 și probabil primul exemplu de „așa nu“ în ceea ce privește convertirea la 3D în postproducţie. Pe lângă scenariul rizibil, efectul 3D nu era decât o dezamăgitoare și deranjantă împărţire pe planuri. Un alt exemplu este „Fly Me to the Moon“, o animaţie belgiană lansată în mai 2008. Promovat drept „prima animaţie 3D“ (deși titlul are mari șanse să-i fie contestat), „Să zburăm spre Lună“ cu siguranţă nu ar fi prins ecranele din România dacă nu ar fi fost 3D. La fel stau lucrurile și cu „Chemarea străbunilor“, o revizionare în cheie modernă a romanului lui Jack London. Dar așteptările publicului în ceea ce privește tridimensionalul în cinema cresc, iar așa-zisele „false 3D“-uri au toate șansele să dispară curând și din România.

AVATAR

|NFRUNTAREA TITANILOR

evident=. Intri \n sala de proiec]ie [i te a[tep]i s= fii captivat de efect, dar la sf`r[it \]i dai seama c= nu arat= prea bine.

Oamenii pot spune orice despre filmele mele, dar nu [i c= nu sunt bine realizate din punct de vedere tehnic. Dac= nu va ar=ta perfect, nu-mi voi da acordul. {i eu iau decizia final=”, comenteaz= Bay. Cu noul “Pira]ii din Caraibe”, cu premiera programat= pentru sf`r[itul lui mai 2011, posibil proiectat \n format 3D, presiunea asupra lui Michael Bay va fi foarte mare. La fel este situa]ia \n cazul filmelor “The Chronicles of Narnia: The Voyage of the Dawn Treader” [i “Gulliver’s Travel”, realizate de Fox. Ambele ar putea

NU MAI PU}IN DE 15 FILME SUNT A{TEPTATE ANUL ACESTA |N CINEMATOGRAFELE 3D DIN ROM~NIA, |NTRE CARE AL {APTELEA HARRY POTTER, “TRON LEGACY”, “TOY STORY 3” {I “SHREK FOREVER AFTER”

TRON LEGACY

TOY STORY 3

fi convertite, mai ales c= vor fi lansate spre sf`r[itul anului, c`nd Disney lanseaz= a[teptatul “Tron Legacy” \n IMAX 3D. “The Hobbit”, regizat de Guillermo del Toro [i produs de Peter Jackson, are [anse s= scape de compromis, film=rile put`nd \ncepe spre sf`r[itul anului.

Nu mai pu]in de 15 filme sunt a[teptate s= apar= anul acesta \n cinematografele 3D din Rom`nia, cu cel de-al [aptelea Harry Potter, “Tron Legacy” [i anima]iile “Toy Story 3” [i “Shrek Forever After” drept v`rfuri de pluton.

Numai sequel-uri, dup= cum se vede.

Realizat= direct \n 3D, anima]ia “Legend of the Guardians”, regizat= de Zack Snyder (“300”, “Watchmen”), ar putea fi o surpriz= foarte pl=cut=, ca [i “MegaMind”, noul proiect DreamWorks Animations, cu Will Ferrell \n rolul titular, un supererou malefic distrus de plictiseal= dup= ce \i moare principalul adversar. Vom vedea dansuri 3D \n cel de-al treilea “Step Up” (\n septembrie), iar la sf`r[itul anului vom tremura cu ochelarii pe nas la horror-urile “Piranha” [i “Resident Evil: Afterlife”. n

6-11 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 59

carte PORTRET DE R+ZBOI

CHAMONIX

|n ultima vreme sunt \n mare vog= c=r]ile [i filmele de r=zboi, narate din diverse perspective, iar fascina]ia pentru cel de-al Doilea R=zboi Mondial [i distrugerea provocat= de tsunami-ul nazist nu d= semne c= s-ar potoli prea cur`nd.

Romanul lui Heinrich Böll, “Fotografie de grup cu doamn=”, trateaz= acela[i subiect, dar are meritul de a fi ap=rut cu mult \naintea actualului val de c=r]i dintre care multe sunt trase parc= la indigo, [i anume \n 1971.

Eroina este Leni Gruyten, o figur= foarte puternic=, prins= \n nebunia r=zboiului [i care \ncearc= s=-[i continue via]a \ntr-o Germanie r=v=[it=.

HEINRICH BÖLL, “FOTOGRAFIE DE GRUP CU DOAMN+”, EDITURA POLIROM, IA{I, 2010

MOARTEA LUXULUI... ...a fost de demult tr`mbi]at=, mai ales \n ultimii doi ani m=cina]i de criza economic=. Dana Thomas se preocup= de acest fenomen, \ns= investiga]ia ei ampl= indic= un alt vinovat de asasinarea conceptului de lux: chiar m=rcile de profil, care prin deciziile strategice neinspirate [i campaniile de marketing orientate doar c=tre un profit rapid au ucis no]iunea de lux, \nlocuindu-l cu neinspiratul [i oximoronicul “lux democratic”. Scris= \ntr-un stil elegant [i accesibil, cartea e doldora de anecdote [i informa]ii importante, iar dup= lectur= ve]i avea o imagine mult mai clar= asupra m=rcilor de lux ([i nu prea). Lucrarea nu a ap=rut \nc= \n Rom`nia, dar este disponibil= pe Amazon.

DANA THOMAS “DELUXE: HOW LUXURY LOST ITS LUSTER”, PENGUIN PRESS, 2007

PUBLICITATE

60 BUSINESSmagazin I 6-11 aprilie 2010

Inspira]ie de vacan]= C`nd vine vorba de c=l=torii nu e nevoie neap=rat de c=r]i perfect scrise pentru a trezi dorul de duc=. Recunosc, a[ pleca oric`nd [i oriunde v=d cu ochii, cu orice mijloc de transport, iar c=r]ile de c=l=torii sunt tocmai bune pentru a st`rni dorul de duc=.

B

estsellerul lui Bogdan Teodorescu, “54+1/24”, s-a dovedit por]ia de vise de vacan]= la care r`vneam \ntr-o zi mai gri. Pe scriitor \l [tiam analist politic, dar am descoperit c= a fost autor [i coautor la peste zece volume, printre care [i un volum de poezii pentru care a primit premiul de debut de la Editura Albatros \n 1982. Dar era prima dat= c`nd auzeam despre pasiunea lui pentru c=l=torii. Cartea include pove[ti de vacan]= din 24 de ]=ri, de la destina]ii populare precum Vene]ia, Chamonix sau Sun City p`n= la locuri mai pu]in accesibile pentru c=l=torul obi[nuit, ca Ouro Preto din Brazilia, Fatehpur Sikiri (India) sau insula

Robben din Africa de Sud. Fiecare are farmecul s=u [i este \ntotdeauna interesant s= descoperi viziunea unui c=l=tor despre un loc altfel foarte popular printre turi[ti. Iar Bogdan Teodorescu a reu[it s= surprind= detalii inedite chiar [i \n cele mai cunoscute locuri. Totul este s= trece]i peste tendin]a de enumer=ri lungi, care afecteaz= pu]in farmecul pove[tii. Edi]ia din 2008 a avut at`t de mult succes, \nc`t a fost reeditat= de editura Tritonic [i acum include [i o povestire nou= din Mexic. n BOGDAN TEODORESCU “54+1/24”, EDITURA TRITONIC, BUCURE{TI, 2010

FOTO: SHUTTERSTOCK RUBRIC+ REALIZAT+ DE CRISTINA MARINA {I RALUCA BADEA

panorama DVD

B=ie]elul robot

FE}E REGALE Re[edin]a lui Eduard al VIII-lea al Angliei [i a so]iei sale a devenit hotel

La moara regelui |n timp ce unii \[i d=r`m= sau \[i neglijeaz= monumentele istorice, al]ii \n]eleg c= acestea pot fi o surs= de profit, a[a \nc`t \ncearc= s= le restaureze cu grij= [i s= le introduc= \n circuitul turistic.

A

[a stau lucrurile \n cazul re[edin]ei de la ]ar= a fostului rege Eduard al VIII-a al Angliei, din apropiere de Paris, unde regele a locuit \n anii ‘50 [i ’60 \mpreun= cu so]ia sa, Wallis Simpson, pentru care renun]ase la tron.

Re[edin]a, de fapt o moar= din Gif-surYvette, la sud de Versailles, a fost singura proprietate a fostului rege [i a so]iei sale, deveni]i duce [i duces= de Windsor dup= abdicarea lui Eduard, restul propriet=]ilor unde au locuit fiind doar \nchiriate. De[i cei doi mai aveau o re[edin]= \n Bois-deBoulogne, la Paris, unde fuseser= invita]i de prim=ria ora[ului s= locuiasc=, \n schimbul unei chirii modice, Eduard [i so]ia profitau de fiecare sf`r[it de s=pt=m`n= pentru a fugi din capital=, uneori \n compania unor oaspe]i de seam=, cum ar fi Richard Burton, Elizabeth Taylor sau Marlene Dietrich.

Moara din Gif-sur-Yvette a fost cump=rat= de o organiza]ie britanic=, The Landmark Trust, specializat= \n achizi]ia

62 BUSINESSmagazin I 6-11 aprilie 2010

de cl=diri vechi, \nc=rcate de istorie, pe care le restaureaz= cu grij= [i le introduce \n circuitul turistic, \nchiriindu-le celor ce doresc s=-[i petreac= un sf`r[it de s=pt=m`n= sau o \ntreag= vacan]= \ntr-o ambian]= istoric=. Organiza]ia a fost invitat= de autorit=]ile franceze s= se ocupe de restaurarea unor cl=diri istorice abandonate din zona de coast= a Fran]ei, care vor fi [i ele \nchiriate turi[tilor.

Primul proiect al filialei franceze a The Landmark Trust, Landmark France - casa cuplului de Windsor - nu face \ns= parte din aceast= ini]iativ=, dar a fost aleas= pentru frumuse]ea [i farmecul s=u rural, c`t [i pentru leg=tura sa cu ilustrele personaje, foarte importante \n societatea parizian= a vremii.

Turi[tii dornici s= surprind= ceva din atmosfera de alt=dat= a casei vor putea petrece acolo cel pu]in un week-end, cu \ncepere din luna iulie, c`nd Landmark inten]ioneaz= s= o deschid= publicului. n

Filmul propus \n aceast= s=pt=m`n= de PRO Video, “Astro Boy”, are ca loc de desf=[urare a ac]iunii Metro City, un ora[ din viitor, unde omul de [tiin]= Tenma (Nicolas Cage) creeaz= un robot cu puteri supranaturale. Dup= pierderea prematur= a propriului fiu, robotul Astro Boy (Freddie Highmore) devine un \nlocuitor al acestuia, iar b=tr`nul \i \mprumut= c`t mai multe tr=s=turi umane. De[i dotat cu puteri fantastice - for]=, vitez= incredibil=, posibilitatea de a zbura, vedere X-Ray -, Astro Boy are mai presus de toate personalitate. Incapabil s= se ridice la \n=l]imea a[tept=rilor exagerate ale savantului s=u tat=, Astro Boy hot=r=[te s= plece \ntr-o c=l=torie ini]iatic= pentru a se descoperi pe sine [i a fi acceptat [i iubit a[a cum este. Devenit un Super-Erou, \[i d= seama c= a fost proiectat s= salveze lumea [i se \ntoarce \n ora[ul natal pentru a-l salva, dar [i pentru a se \mp=ca cu tat=l s=u. “Astro Boy” este un film din care nu vor lipsi aventurile palpitante, scenele bine construite de anima]ie [i umorul.

ASTRO BOY ACTORI PRINCIPALI: NICOLAS CAGE, FREDDIE HIGHMORE

WWW

Verific=m sinceritatea |n India, c=s=toriile sunt \nc= \n mare parte aranjate de p=rin]i, iar \n epoca internetului site-urile matrimoniale au \nflorit pentru a-i ajuta \n c=ut=rile lor. Problema sunt \ns= anun]urile postate de cei ce dau date personale false, urm=rind s= v`neze dota consistent= pe care trebuie s= o pl=teasc= familia miresei. Familiile care vor s= se asigure c= nu au ales impostori se jeneaz= s= se afle \ns= c= au angajat un detectiv.

O firm= din India a venit cu solu]ia cre=rii unui portal prin intermediul c=ruia p=rin]ii pot solicita o verificare a unei persoane f=r= a mai fi nevoie s= recurg= la \nt`lnirea cu un detectiv. Acest serviciu va fi oferit \n cur`nd doritorilor [i va cuprinde verificarea caracterului, a reputa]iei, a performan]elor profesionale sau \n afaceri, precum [i detalii despre eventuale vicii, probleme medicale, c=s=torii anterioare sau reputa]ia familiei de unde provine persoana cercetat=. Compania se a[teapt= [i la parteneriate cu marile siteuri matrimoniale care vor s= se promoveze drept sigure.

PAGINI REALIZATE DE LOREDANA FR+}IL+-CRISTESCU

cifrele s=pt=m`nii INTERN S=pt=m`nal fondat \n anul 2004 ADRESA REDAC}IEI: Strada B=r=]iei nr. 31, sector 3, Bucure[ti Telefon: 031-82-56-218 Fax: 031-82-56-285 ABONAMENTE: 031-82-56-242 / 244 / 332; fax: 031-82-56-243; Persoan= de contact: Viorica Olteanu APEL GRATUIT: 0800 88 93 93 e-mail: redactia@businessmagazin.ro www.businessmagazin.ro

Principalele ramuri ale economiei, comer]ul [i serviciile, se vor stabiliza din c=dere \n urm=toarele trei luni de zile, potrivit unui sondaj realizat de INS \n r`ndul directorilor de companii. Indicatorii de conjuctur= s-au \mbun=t=]it semnificativ \n mai toate ramurile economice fa]= de luna precedent=. Soldul conjuctural, reprezentat de diferen]a procentual= \ntre num=rul a[tept=rilor de cre[tere [i de sc=dere dintr-un sector, a urcat \n industrie la 3%, fa]= de -3% \n februarie. |n construc]ii [i servicii indicatorul arat= \n prezent valori de -1% [i respectiv -11%, comparativ cu luna trecut=.

REDAC}IA: Redactor-[ef: Ionu] Bonoiu Redactori-[efi adjunc]i: Crengu]a Nicolae, Dorin Oancea, Iuliana Roibu Editori: Raluca Badea, Ioana Mihai, Mihai Mitric= Redactori: Anca Arsene-B=rbulescu, Roxana Cristea, Cristina Marina, R=zvan Mure[an, Ana R=du]=, C=t=lin {tefancu Art director: Camelia Iliescu DTP: Roxana Ro[u InfoGrafice: Irina T=n=sescu Editor foto: George Toader Corectur=: Theodor Zamfir Departament de Prelucrare Imagine: {ef departament Iulian Popa PUBLICITATE & MARKETING: Sales Manageri: Ovidiu T=nase (031-825-62-78), Sales Coordinator Business Press: Drago[ Stan (031-825-62-37) Traffic Manager: Mirela Ignat Brand Manager Business Press: Dana C=pitanu, Gabriel Iova PR Manager Business Press: Arina Sturzoiu Events Manager Business Press: Elena Gherasim TIPAR & PREPRESS:

SC COMPANIA DE PRODUC}IE INTERTAINMENT SA Tel: 031-825-10-28; Fax: 031-825-10-36 www.coprint.ro REVIST+ EDITAT+ DE:

INDICI BURSIERI

n

n

4 s=pt.

4,8% 5,7% 4,8% 4,6% 3,0% 6,4% 9,3%

Varia]ie \n 2010 4,6% 6,2% 5,2% -0,8% 4,9% 3,3% 5,2%

Valoare 24.257,59 1.203,90 42.656,50 2.630,60 421,44 57.363,42

1 s=pt.

-1,69% 0,88% 0,80% 1,13% 0,81% 1,78%

4 s=pt.

12,4% 5,0% 6,9% 8,8% -0,8% 11,5%

Varia]ie \n 2010 14,3% 7,8% 6,7% 5,4% -1,4% 11,0%

Valoare 596,7 5.984,89 2.527

1 s=pt.

1,35% -0,23% 0,16%

4 s=pt.

11,3% 9,0% 9,1%

Varia]ie \n 2010 29,2% 27,6% 12,8%

Valoare 10.907,42 2.410,69 1.173,27 2.939,77 5.676,02 6.152,06 11.089,94

EUROPA CENTRAL+ {I DE EST

31 martie 2010 BUX (Ungaria) PX50 (Cehia) WIG (Polonia) ATX (Austria) SOFIX (Bulgaria) ISE 100 (Turcia)

n

1 s=pt.

-0,05% -0,36% -0,21% 0,22% -0,58% 0,76% 2,41%

INTERNA}IONALI

31 martie 2010 Dow Jones Ind. Av. (SUA) NASDAQ (SUA) S&P 500 (SUA) DJ STOXX 50 (UE) FTSE 100 (Marea Britanie) DAX (Germania) Nikkei (Japonia)

ROM~NIA

31 martie 2010 BET-XT BET RASDAQ-C

Indicii Bursei de Valori Bucure[ti au \nregistrat varia]ii sc=zute s=pt=m`na trecut=, pe fondul unei lichidit=]i destul de sc=zute din cauza apropierii s=rb=torilor pascale.

n EXTERN Rata [omajului din cele 27 de state europene a continuat s= urce \n luna februarie, la o rat= de 9,6%. |n urm= cu o lun= rata [omajului era de 9,5%. Num=rul celor f=r= un loc de munc= a crescut [i \n zona euro, de la un procent de 9,9% \n ianuarie la 10% luna trecut=. Dintre statele UE, cele mai reduse rate ale [omajului au fost \nregistrate de Olanda (4%) [i Austria (5%), \n timp ce Letonia (21,7%) [i Spania (19%) prezint= cele mai mari niveluri. Rom`nia este prezent= \n raportul biroului de statistic= al CE cu date din ultimul trimestru al anului trecut, c`nd a \nregistrat o rat= a [omajului de 7,6%.

PIA}A MONETAR+

31 martie 2010 ROBID 3M (%) ROBOR 3M (%)

n

Valoare 5,18 5,68

1 s=pt.

-4,78% -4,38%

Valoare 4,0958 3,0422 108,5052 3,2588 4,6116

1 s=pt.

0,75% -0,10% 1,34% -1,57% 1,26%

ROM~NIA

31 martie 2010 Euro/lei Dolar/lei Aur (lei/gr) 100 yeni japonezi/lei Lir= sterlin=/lei

SC PubliMedia International SA © Drepturile de autor pentru imaginile publicate apar]in revistei sau surselor acreditate

ISSN 1584-7349

4 s=pt.

0,1% 1,7% -0,8% -3,7% 2,1%

Varia]ie \n 2010 -3,1% 3,6% 4,1% 2,5% -2,7%

MACRO INTERNA}IONAL PIB \n 2009 (%)

Director publishing: Cosmina Noaghea Director editorial: Cristian Hostiuc Publisher Business Press: Cristina Ghele[el Director v`nz=ri publicitate: Nicoleta Nedea Director marketing: Daniela {erban Director financiar: Sorin Dinu Director distribu]ie: Dan Apostolache (0721.102.086) Director produc]ie: Rodica Ghenciu Director Resurse Umane: Elena {erban Senior foto editor: Marius Sm=du

Varia]ie absolut= (%) 4 s=pt. \n 2010 -16,9% -49,0% -15,6% -46,7%

Australia Austria Belgia Canada Danemarca Elve]ia Fran]a Germania Italia Japonia Marea Britanie Olanda Spania Suedia Statele Unite Zona euro

+2,7 -1,9 -0,8 -1,2 -3,4 +0,6 -0,3 -2,4 -3,0 -1,0 -3,3 -2,2 -3,1 -1,5 +0,1 -2,1

(trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV)

Produc]ia industrial= (%) -3,8 (trim. III) -4,6 (dec.)

-5,3 (dec.) +1,4 (ian.)

-10,4 (ian.)

-1,1 (trim. IV) +3,5 (ian.) +2,1 (ian.) +0,1 (ian.) +18,5 (ian.)

-1,5 (ian.) +5,3 (ian.)

-4,6 (ian.)

-0,2 (ian.) +1,7 (feb.) +1,4 (ian.)

Rata [omajului (%) +5,3 (feb.) +5,3 (ian.) +12,1 (feb.) +8,2 (feb.) +4,2 (ian.) +4,1 (feb.) +10,1 (ian.) +8,2 (feb.) +8,3 (trim. IV) +4,9 (ian.) +7,8 (ian.) +5,7 (feb.) +18,8 (ian.) +9,3 (feb.) +9,7 (feb.) +10,0 (feb.)

6-11 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 65

ultimul cuv`nt Reforma asigur=rilor medicale e deja lege. Urmeaz= reforma financiar=. Dar se va \nt`mpla ea?

Casa Alb= e optimist=, consider`nd c= republicanii nu vor vrea s= fie privi]i ca alia]i ai Wall Streetului.

Eu nu sunt chiar at`t de sigur. de PAUL KRUGMAN

Neica-nimeni [i plutocra]i

|

ntrebarea-cheie este c`t de mul]i senatori cred c= pot s= mearg= \nainte sus]in`nd c= r=zboiul e de fapt pace, sclavia este libertate, iar reglementarea activit=]ii b=ncilor mari le face acelor b=nci o favoare.

C`teva elemente de istorie: aveam un sistem func]ional pentru evitarea crizelor financiare, care se baza pe garan]iile guvernamentale [i pe reglement=ri.

Pe de o parte, depozitele b=ncilor erau asigurate, prevenind apari]ia unor imense cozi de oameni panica]i la ghi[ee pentru retragerea banilor (ceea ce a fost cauza central= a Marii Crize). Pe de alt= parte, b=ncile erau strict reglementate astfel \nc`t s= nu profite de garan]iile guvernamentale [i s=-[i asume riscuri excesive pe seama acestora.

Cam din 1980 \ncoace, totu[i, sistemul s-a destr=mat treptat, par]ial din cauza politicilor de dereglementare, dar \n special din cauza \nmul]irii “fantomelor bancare”: institu]ii [i practici - cum sunt finan]area investi]iilor pe termen lung cu \mprumuturi pe termen foarte scurt - care au recreat riscurile sistemului bancar de mod= veche, f=r= ca acum s= mai fie acoperit de garan]ii sau de reglement=ri.

Ca urmare, \n 2007, sistemul financiar era la fel de vulnerabil la o criz= sever= pe c`t era [i \n anii ‘30. {i criza a venit. {i acum? Am recreat, de fapt, garan]iile tip New Deal: c`nd sistemul financiar a plonjat \n criz=, guvernul a s=rit s= salveze companiile financiare cu probleme astfel \nc`t s= evite colapsul total. {i ar trebui s= ]ine]i minte c= pachetele cele mai mari de salvare financiar= au fost acordate \n timpul unei administra]ii republicane conservatoare, care sus]inea c= e profund ata[at= valorilor pie]ei libere. Avem toate motivele s= credem c= aceasta va fi regula

66 BUSINESSmagazin I 6-11 aprilie 2010

[i de acum \nainte: c`nd e cazul, indiferent cine e la putere, sectorul financiar va fi salvat. De fapt, datoriile b=ncilor fantom=, ca [i depozitele b=ncilor conven]ionale, au acum o garan]ie guvernamental=.

Singura \ntrebare este dac= industria financiar= va pl=ti un pre] pentru acest privilegiu, dac= Wall Streetul va fi obligat s= se comporte responsabil ca r=splat= la sprijinul oferit de guvern. {i cine s-ar putea \mpotrivi?

P=i, ce zice]i de John Boehner, liderul minorit=]ii republicane din Camera Reprezentan]ilor? De cur`nd, Boehner a ]inut un discurs \n fa]a bancherilor \n care i-a \ncurajat s= blocheze eforturile Congresului de a impune reglement=ri mai stricte. “Nu-i l=sa]i pe acei neicanimeni de consilieri ai congresmanilor s= profite de voi [i ap=ra]i-v=”, i-a somat el. Prin “s= profite” el sub\n]elegea impunerea unor condi]ii sectorului financiar, \n compensa]ie pentru sprijinul guvernamental.

Barney Frank, pre[edintele Comisiei de Servicii Financiare din Camera Reprezentan]ilor, a confec]ionat rapid insigne cu “Neica-nimeni de consilier” [i le-a distribuit angaja]ilor Congresului.

Dar Boehner nu e problema: Frank a ob]inut deja o majoritate pentru aprobarea \n Camer= a unei reforme financiare solide. Problema este mai degrab= ce se va \nt`mpla \n Senat. |n Senat, proiectul pus \n discu]ie a fost ini]iat de senatorul Chris Dodd din Connecticut. E semnificativ mai slab dec`t cel al lui Frank [i trebuie \nt=rit, subiect pe care-l voi discuta \n comentarii ulterioare. Dar niciun proiect nu va deveni lege dac= republicanii din Senat stau \n calea reformei.

Dar opozan]ii reformei nu se tem oare c= vor fi cataloga]i drept alia]i ai tipilor r=i

(ceea ce [i sunt)? Poate c= nu. |n ianuarie, Frank Lutz, strategul republicanilor, a lansat un memoriu despre cum ace[tia ar trebui s= se opun= reformei financiare.

Ideea lui principal= era c= republicanii ar trebui s= sus]in= c= susul e de fapt jos - c= legisla]ia de reform= este de fapt “o mare lege de salvare a sectorului financiar” [i nu un set de restric]ii care s= le fie aplicate b=ncilor. |n urm= cu c`teva zile, senatorul Richard Shelby din Alabama, \ntr-o scrisoare care ataca proiectul lui Dodd, a sus]inut c= o parte esen]ial= a reformei - supravegherea mai strict= a companiilor financiare mari, importante pentru sistem - este de fapt o salvare, pentru c= “pia]a va privi aceste firme ca <prea mari pentru a c=dea> [i implicit sprijinite de guvern”. Hm, domnule senator, pia]a deja prive[te acele firme ca av`nd o sus]inere guvernamental= implicit=, pentru c= o au: orice ar spune acum oameni ca Shelby, \n orice criz= din viitor acele firme vor fi salvate, indiferent care partid este la putere.

Singura \ntrebare este dac= o s= reglement=m activitatea bancherilor astfel \nc`t s= nu abuzeze de privilegiul de a fi sus]inu]i de guvern. {i aceast= reglementare - nu viitoarele salv=ri - \ncearc= de fapt s= o blocheze adversarii reformei.

Astfel c= avem de-a face cu un r=zboi \ntre neica-nimeni [i plutocra]i - cei care vor s= impun= reguli de comportament unor b=nci sc=pate de sub control [i bancheri care vor libertatea de a \mpinge economia pe buza pr=pastiei, libertate accentuat= de con[tiin]a faptului c= \n cele din urm= contribuabilii oricum \i vor salva dintr-o criz=. Orice ar spune, realitatea este c= oameni ca Shelby sunt de partea plutocra]ilor; americanii ar trebui s= fie de partea acelor neica-nimeni, care \ncearc= s= le protejeze interesele. n

TRADUCEREA {I ADAPTAREA MIHAI MITRIC+; © 2010 NEW YORK TIMES NEWS SERVICE