Business Magazin Nr. 277

MEDIA: PRINCIPIUL DOMINOULUI (PAG. 26)

Nr. 277 (15/2010)

n

Preţ: 4,9 lei

n

www.businessmagazin.ro

n

Până la 25 aprilie 2010

AVIAŢIE MARKETING

Carpatair, înapoi cu patru ani (pag. 16)

La benzinăria lui Popoviciu (pag. 30)

NE-AM MUTAT ÎNTR-UN NOU SEDIU, PE STR. AUREL VLAICU NR. 62-64, Sector 1, BUCUREȘTI.

N-AI AVUT O FUNCŢIE DE CONDUCERE ÎNAINTE DE 30 DE ANI? NU-I NIMIC, SPUNE MIȘU NEGRIŢOIU, UNUL DINTRE BANCHERII CU CEA MAI INTERESANTĂ CARIERĂ DE LA NOI ȘI CU O LISTĂ BOGATĂ DE SFATURI PENTRU TINERII MANAGERI. (PAG. 32)

LECŢII PENTRU UN TÂNĂR

CEO

FARMACII

Cei mici, sub ameninţarea falimentului (pag. 14)

LIFESTYLE

Salvarea Pământului vine pe întuneric (pag. 52)

STRATEGIE Ţiriac cel mic și businessul cel mare (pag. 12) FOTO: CRISTINA NICHITUȘ

CUPRINS

Lecţii pentru un tânăr

CEO N-AI AVUT O FUNCŢIE DE CONDUCERE ÎNAINTE DE 30 DE ANI? NU-I NIMIC, SPUNE MIȘU NEGRIŢOIU, UNUL DINTRE BANCHERII CU CEA MAI INTERESANTĂ CARIERĂ DE LA NOI ȘI CU O LISTĂ BOGATĂ DE SFATURI PENTRU TINERII MANAGERI. 32

DE CRENGUŢA NICOLAE

n

ACTUALITATE

12 STRATEGIE: Mo[tenitorul imperiului }iriac anun]= sf`r[itul crizei 14 FARMACEUTICE: Ies marile lan]uri farmaceutice la cump=r=turi?

16 AVIA}IE: Planurile [efului Carpatair, dup= un an pe pierdere 22 COMER}: Rom`nii spun “nu” electrocasnicelor noi 30

26 MEDIA: Pia]a de publicitate \ncepe s=-[i revin=. O urmeaz= [i restul economiei?

52

30 IMOBILIARE: B=neasa \[i face cinema [i benzin=rie proprii 44 TELEVIZIUNE: Pro Cinema la [ase ani

n

BUSINESS HI-TECH

40 WEBOSCOP: Tweet-uri de v`nzare 42 ELECTRONICE: Plasmele s-au demodat

n

ART+ {I SOCIETATE

46 REPORTAJ: Cipru, \ntre istorie [i modernitate 52 LIFESTYLE: Prim=vara se num=r= ac]iunile ecologice 56 FILM: N-ai capre, n-ai glorie 60 CARTE: Despre rom`nii de secol XIX

n

ULTIMUL CUV~NT

16

66 UMBERTO ECO: Cei 60 de ani ai lui Charlie Brown

A: A&D Pharma (14), Allianz (12), Arctic (22); B: B=neasa Developments (30), BenQ Rom`nia (42), Blue Air (16, 46); C: Carpatair (16), Catena (14), CB Richard Ellis Rom`nia (30), Centrofarm (14); F: Farmexim (14), Farmexpert (14), Fildas (14) ; G : GfK (22, 42), Grafitti BBDO (26) ; H: Help Net (14), Hyundai Auto Rom`nia (12) ; I : Indesit Rom`nia (22) ; K : Kondiment (26); L: LG (42), Lufthansa (16); M: M Car Trading (12), McCann Erickson (26), Mediplus (14), MyAir (16); P: Premium Auto (12), Pro TV S.A (44); R: Romcar (12); S: Saatchi & Saatchi (26), Samsung Electronics Rom`nia (42), Sensiblu (14), Sky Europe (16), Sony Rom`nia (42); T: TAROM (16, 46); }: }iriac Holdings (12), }iriac Leasing (12); U: UniCredit (12); W: Whirlpool Rom`nia (22), Wizz Air (16).

4 BUSINESSmagazin I 19-25 aprilie 2010

PRIM-PLAN n INTEGRITATE ANI are probleme. Judec=torii Cur]ii Constitu]ionale au decis c= dou= capitole din legea de organizare [i func]ionare a Agen]iei Na]ionale de Integritate sunt neconstitu]ionale, situa]ie ce ar putea amputa activitatea ANI \n viitor. Sesizarea Cur]ii a fost f=cut= de avocata Alice Dr=ghici (ea \ns=[i fost= membr= a Consiliului Na]ional de Integritate, care coordoneaz= activitatea ANI) \ntr-un dosar al medicului {erban Br=di[teanu. Inspectorii de integritate cer confiscarea a unor sume din averea lui Br=di[teanu, venituri considerate nejustificate. Decizia CC a fost aspru criticat= de reprezentan]i ai societ=]ii civile [i ai organiza]iilor care militeaz= pentru reforma justi]iei.

n LEGISLA}IE Telenovela cu func]ionarii.

T+IA}I! Pre[edintele a criticat at`t activitatea Guvernului, c`t [i a PD-L

La loc comanda

P

re[edintele Traian B=sescu a [ifonat dintr-o singur= apari]ie televizat= imaginea unei colabor=ri eficiente cu un guvern \n care fostul s=u partid, PD-L, de]ine controlul efectiv. B=sescu a acuzat indirect Executivul c= l-ar fi indus \n eroare [i ar fi am`nat luarea unor decizii dure privind concedierile din sectorul bugetar \n ciuda angajamentelor asumate \n fa]a institu]iilor interna]ionale. Prin urmare, pre[edintele a anun]at c= las= diploma]ia la o parte [i c= va convoca \n premier= cabinetul Boc la Palatul Cotroceni, unde va cere situa]ia exact= [i angajamente concrete \n aceast= privin]=.

Discursul ferm al lui B=sescu \n ce prive[te discrepan]ele dintre [omajul din mediul privat [i cel din institu]iile publice (de circa zece ori mai mic) a avut \ns= rolul de a ambala un discurs [i mai virulent asupra fo[tilor colegi din PD-L, acuza]i acum de “bol[evizarea partidului”, prin modul cum au stabilit s= fie aleas= viitoarea conducere. De[i pre[edintele nu

6 BUSINESSmagazin I 19-25 aprilie 2010

este la prima admonestare a fo[tilor colegi de partid, cea de acum este de departe cea mai violent=, ceea ce a n=scut comentarii cu privire la interesul pe care l-ar avea [eful statului \n creionarea viitoarei conduceri a partidului, av`nd \n vedere c= mandatul actualei conduceri ar urma s= se \ncheie concomitent cu cel de-al doilea mandat preziden]ial al lui B=sescu.

Totu[i, momentul ales de pre[edinte a fost cel pu]in nefericit, \ntruc`t a ratat cu c`teva zile Consiliul de Coordonare al PDL, for \n care se mai puteau face ajust=ri ale mecanismului de desemnare a celor patru prim-vicepre[edin]i ai partidului. |n acest caz, doar la Conven]ia Na]ional= din 16 iulie s-ar mai putea decide modific=ri care s= aduc= partidul \n linie cu solicit=rile pre[edintelui. Nemul]umirilor evidente din PD-L legate de criticile lui B=sescu le-au dat glas deocamdat= Vasile Blaga [i Radu Berceanu, \ns= ripostele lor indirecte arat= c= lupta este departe de a se fi tran[at \n favoarea uneia sau a alteia dintre tabere. n

Curtea Constitu]ional= a declarat neconstitu]ionale mai multe modific=ri aduse de Parlament legii privind statutul func]ionarilor publici. CC a decis c= sunt neconstitu]ionale modific=rile legislative propuse [i adoptate de coali]ia PD-L - UDMR cu privire la categoriile de func]ionari publici cu func]ii de conducere, lista acestor func]ii de conducere [i concursul de recrutare pentru func]iile publice.

Disputa juridic= \n acest caz a \nceput \nc= din 2009, dup= ce coali]ia PSD-PD-L a emis o ordonan]= de urgen]= prin care i-a demis pe func]ionarii numi]i de guvernarea anterioar=; PNL a atacat ordonan]a la CC, care i-a dat dreptate. |n urm= cu dou= luni, PSD a atacat modific=rile legislative f=cute de noua coali]ie de guvernare, pentru a-[i proteja la r`ndul s=u func]ionarii.

CELE MAI CITITE* ARTICOLE PE

Cel mai citit articol pe site-ul www.businessmagazin.ro a fost materialul principal al ediţiei precedente a BUSINESS Magazin, referitor la afacerea șaorma. El a fost urmat, în clasamentul articolelor cu cele mai multe afișări*, de un articol legat de avioanele prezidenţiale ale șefilor de stat din lume.

1. Șaorma, o afacere de peste 200 de milioane de euro 2. Cum schimbi avionul vechi cu un jet prezidenţial de lux (EXCLUSIV ONLINE) 3. Angajaţii din SUA acceptă orice job 4. Mercedes aduce în România SLS-ul de 150.000 de euro (EXCLUSIV ONLINE) 5. Topul celor mai scumpe mașini de spălat la vânzare în România (EXCLUSIV ONLINE) * ARTICOLELE AP+RUTE PE SITE |N ULTIMA S+PT+M~N+

FOTO: MEDIAFAX; REUTERS

n POLONIA Dup= doliu, alegerile. Pre[edintele interimar Bronislaw Komorowski a convenit cu opozi]ia ca primul tur al alegerilor preziden]iale din Polonia s= aib= loc la 20 iunie. |n mod normal, alegerile erau programate pentru aceast= toamn=, dar \n accidentul aviatic din 10 aprilie din Rusia [i-au pierdut via]a [eful statului [i mai mul]i \nal]i oficiali politici [i militari, printre care [i candidatul st`ngii la preziden]ialele de la sf`r[itul acestui an. Pre[edintele interimar este \n acela[i timp candidatul oficial al partidului liberal Platforma Civic= (PO), de guvernare, iar sondajele dinaintea accidentului \i ofereau un avans clar \n fa]a contracandida]ilor. Este posibil= [i o candidatur= a fratelui pre[edintelui disp=rut, Jaroslaw Kaczynski, fost premier, \ns= acesta nu a confirmat deocamdat= ipoteza.

n K|RZG|STAN “Dictatorul a fugit.” Kurmanbek Bakiev, pre[edintele \nl=turat de la putere din K\rg\zstan, a fugit \n Kazahstan, p=r=sind fieful s=u din sudul ]=rii, de unde amenin]ase cu declan[area unei rezisten]e armate. Bakiev, comparat de contestatarii s=i cu dictatorul rom`n Nicolae Ceau[escu,

refuzase s= demisioneze [i s= p=r=seasc= ]ara, dup= ce a fost \nl=turat de la putere \n urma unor confrunt=ri s`ngeroase dintre for]ele de ordine [i mii de opozan]i, soldate cu 84 de mor]i. Organiza]ia pentru Securitate [i Cooperare \n Europa (OSCE) a explicat c= Statele Unite, Rusia [i Kazahstanul au negociat plecarea din K\rg\zstan a pre[edintelui Bakiev pentru prevenirea unui r=zboi civil.

n UNGARIA Cu dreapta pe mas=. Forma]iunile conservatoare [i \n special extrema dreapt= au repurtat o victorie major= la primul tur al alegerilor generale din

Ungaria, ob]in`nd mai multe locuri \n parlament dec`t la oricare alt scrutin de dup= cel de-al Doilea R=zboi Mondial. Astfel, partidul de centru dreapta Fidesz, condus de fostul premier Viktor Orban, a ob]inut 53% procente, iar extremi[tii din Jobbik au devenit cea de-a treia putere din parlamentul maghiar, ob]in`nd aproape 17% din voturi. Orban, viitorul premier, a anun]at c= nu va colabora \ns= cu extremi[tii, dat fiind scorul confortabil al Fidesz. Partidul Socialist Maghiar, aflat \n acest moment la putere, a reu[it s= \[i adjudece doar pu]in peste 19% procente din voturi. Al doilea tur al alegerilor, important doar pentru calculul redistribuirii mandatelor \n Parlament, este programat pentru 25 aprilie.

PUBLICITATE

prim-plan n PIA}A DE CAPITAL Se listeaz= Bursa. De[i mai pu]in

PRINTRE GHILIMELE

spectaculos pentru publicul larg, evenimentul s=pt=m`nii trecute a fost intrarea \n linie dreapt= a list=rii Bursei de Valori Bucure[ti la burs=, odat= cu selectarea firmei de brokeraj Intercapital Invest ca intermediar. Listarea, care va avea loc \n urm=toarele dou= luni, este cel mai important eveniment de acest fel din ultimii doi ani, perioad= lipsit= de noi emiten]i semnificativi. Bursa de Valori Bucure[ti este evaluat= la circa 50-60 de milioane de euro, conform Ziarului Financiar, a[a \nc`t societatea s-ar \nscrie \n top 20 al emiten]ilor. |n particular, cei aproximativ 50 de ac]ionari care controleaz= peste 80% ar deveni milionari \n euro. La ora actual=, patru ac]ionari de]in participa]ii de peste 2%: Daniel }epe[ (4,53%), Mircea Musgociu (4,35%), firma de brokeraj Romcapital (3,05%), Broker Cluj cu pu]in sub 3%.

n ECONOMIE Jum=tatea paharului. Trei semnale importante, [i toate negative, despre economia rom`neasc= au fost transmise la sf`r[itul s=pt=m`nii de FMI [i BNR, dup= o perioad= de relativ= acalmie, \n care nimeni nu mai f=cuse predic]ii. FMI a redus estimarea de cre[tere economic= pentru 2010, de la 1,3% (formulat= \n decembrie) la 0,8%, guvernatorul Mugur Is=rescu a atras aten]ia c= o aderare la zona euro f=r= preg=tirea economiei [i cu un curs dezechilibrat artificial ar fi “ca o cutie neagr=”, iar consilierul guvernatorului BNR, Lucian Croitoru, a dat de \n]eles c=, la fel ca [i \n SUA, va fi nevoie mai \nt`i de dou= sau trei trimestre de la revenirea cre[terii economice pentru ca ulterior s= poat= ap=rea [i reluarea credit=rii, Croitoru se arat=, de altfel, mai pesimist dec`t FMI, consider`nd c= anul acesta vom avea zero cre[tere. Desigur, se poate vedea [i partea plin= a paharului, din exact acelea[i semnale: dup= o pr=bu[ire cu peste 7% \n 2009, o cre[tere de 0,8% numai rea nu poate fi numit= (pentru Bulgaria, unde economia a c=zut anul trecut cu 6%, FMI prevede o cre[tere de 0,2%). Is=rescu a ad=ugat c= a p=stra totu[i ]inta 2014-2015 pentru aderarea la zona euro este benefic=, func]ion`nd ca un reper [i un catalizator pentru reforme, iar Lucian Croitoru a estimat c= investi]iile str=ine vor putea dep=[i anul acesta 6 mld. €, peste nivelul de aproape 5 mld. din 2009.

Deocamdat=, pe primele dou= luni, premisele investi]iile au fost chiar mai slabe dec`t anul trecut.

“PARTIDELE AFLATE LA GUVERNARE NU SUNT DISPUSE S+ SACRIFICE }ARA. A SACRIFICA }ARA |NSEAMN+ S+ M+RE{TI SALARII, S+ M+RE{TI PENSII, |NSEAMN+ S+ O DISTRUGI” pre[edintele Traian B=sescu

“M= g`ndesc profund la acest lucru” Ionu] Costea, pre[edintele Eximbank, \ntrebat dac= \[i reduce salariul de 20.000 la 1.000 de euro, a[a cum i-a cerut premierul

“De 15 ani am renun]at s= mai ies \n public la restaurant pentru c= \mi st=tea m`ncarea \n g`t. |n timp ce m`ncam veneau oamenii s= m= \ntrebe c`t va fi m`ine sau poim`ine cursul leului” Mugur Is=rescu, guvernatorul BNR

“Sper ca nici New Yorkul, nici compania Apple s= nu fie geloase pe aceast= op]iune stilistic=” Teodor Baconschi, ministrul de externe, despre construc]ia \n form= de m=r a pavilionului Rom`niei la Expozi]ia de la Shanghai

“Sunt min]i r=t=cite [i bolnave la noi, care \ntre]in aceste fabula]ii [i asemenea teme” Ion Iliescu, despre teoria c= el [i colaboratorii lui ar fi cerut o interven]ie ruseasc= \n 1989

“Func]ia de patriarh politic e public=? Pre[edinte de onoare? Sau adjunct de pre[edinte de onoare?”

Adrian N=stase (PSD), \ntrebat dac= ar accepta din nou o func]ie public=

8 BUSINESSmagazin I 19-25 aprilie 2010

PAGINI REALIZATE DE MIHAI MITRIC+ {I CRENGU}A NICOLAE

editorial |n urm= cu dou= s=pt=m`ni Andrew Haldane, director \n Banca Angliei, estima c= economia mondial= a pierdut \ntre 60.000 de miliarde [i 200.000 de miliarde de dolari. El spune c= astfel de sc=deri ale PIB, induse de crizele financiare, se cronicizeaz=; cel pu]in a[a arat= experien]a crizelor din trecut. de DORIN OANCEA, REDACTOR-{EF ADJUNCT

Numere cu adev=rat mari

2

00.000.000.000.000 este un num=r mare [i dac= este vorba de dolari \nseamn=, \ntr-un fel, [i mai mult. O s= \n]elege]i la ce m= g`ndesc privind harta care \nso]e[te materialul; este vorba de o hart= a lumii unde m=rimea statelor este influen]at= de valoarea datoriei externe.

Harta, care nu reprezint= un concept nou, a fost realizat= de SASI Research Group de la Universitatea din Sheffield. Statele verzi [i mici au ponderea datoriei externe \n PIB sub 30%, cele cu galben [i mai umflate \ntre 30 [i 60%, iar cele ro[ii au o datorie extern= de peste 60% din PIB. Astfel familiariza]i, putem observa lesne o societate occidental= super\ndatorat=. Ni[te numere grozav de mari, dac= e s= privim doar ro[ul l=b=r]at care acoper= Europa. |n astfel de cazuri, numerele \[i pierd oarecum din relevan]=, este de ajuns s= [tim c= sunt mari [i cresc \ntr-una.

Un alt num=r mare, dar \ntr-o alt= not=, este 35.000.000. Este num=rul persoanelor care sunt amenin]ate de s=r=cie din

10 BUSINESSmagazin I 19-25 aprilie 2010

cauza crizei, conform estim=rilor unor economi[ti de la Banca Mondial=, \n Europa [i Asia Central=. Acest lucru reprezint= practic o anulare a c`[tigului \nregistrat \n perioada 1998 - 2008, c`nd \n jur de 50 de milioane de cet=]eni din Europa Central= [i de Est, precum [i din spa]iul ex-sovietic [i Turcia au \nregistrat o cre[tere a veniturilor suficient de mare \nc`t s= urce \n zona clasei de mijloc. Fa]= de estim=rile de dinaintea crizei, Rom`nia ar putea \nregistra o cre[tere a s=r=ciei de 9 - 12%, conform estim=rilor speciali[tilor B=nci Mondiale, la fel ca \n Ucraina, Turcia sau Croa]ia, \n timp ce num=rul persoanelor afectate de s=r=cie \n Polonia [i Bulgaria ar cre[te cu 3 - 6%.

Al treilea num=r mare este 11,9. Adic= procentele cu care a crescut economia Chinei \n primul trimestru al anului.

Unii vorbesc despre o supra\nc=lzire a economiei chineze, dar, personal, cred c= disciplina de partid va g=si resurse s= dep=[easc= orice astfel de nepl=cere. Spun

asta cu un oarece z`mbet, iar cre[terea economic= chinez= am prezentat-o pentru compara]ia util= [i necesar= cu degringolada restului lumii.

Studiind harta celor de la Sheffield, vom reg=si cu greu Rom`nia, pentru c= este verde [i mic=; este numai un joc al numerelor, pentru c= am putea ajunge \n scurt timp \n situa]ia de a ne \ng=lbeni sau, de ce nu?, \nro[i de-a binelea.

Pentru c= nimeni nu vorbe[te despre ce va face Rom`nia \n momentul \n care banii se vor termina [i c`nd FMI sau Uniunea European= vor avea pe cap chestii mai ap=s=toare dec`t situa]ia economic= a Rom`niei. Creditele acordate Rom`niei sau pachetul de salvare a Greciei nu reprezint= nimic altceva dec`t o modalitate de a mai cump=ra ceva timp. Timp p`n= la momentul \n care banii se vor dovedi prea greu de g=sit sau prea scumpi sau pleca]i spre alte zone ale globului. Iar economia \[i va reveni greu, nu avem de ce s= nu \l credem pe Andrew Haldane.

Toate numerele mari pe care le-am \n[irat p`n= acum se vor traduce, c`t de cur`nd, \n cre[teri de taxe [i reduceri de cheltuieli. Este inevitabil: p=str`nd actualele ritmuri, ponderea datoriilor \n PIB risc= s= ating= cre[teri de 300 - 400% \n numai un deceniu. Nimic altceva nu ajut=, nici programele Rabla, nici inten]iile de autostr=zi, nici inten]iile de a reduce personalul din administra]ii, nici jongleriile cu cifre. Cre[teri de taxe [i reduceri de cheltuieli, at`t.

I-a[ propune premierului Emil Boc s= \[i at`rne, \n loc de harta lumii, pe peretele biroului, harta de la Sheffield. {i s= urm=reasc= cum Rom`nia cea mic= [i verde se va m=ri vir`nd spre galben [i se va m=ri trec`nd spre ro[u [i se va m=ri [i gata. n

STRATEGIE

M+ CHEAM+ }IRIAC Fiul lui Ion }iriac crede c= lumea \n general [i Rom`nia \n special au ie[it deja din criz=. A[ezat de ceva vreme la conducerea afacerilor familiei, Jr crede c= mediul economic dificil de ast=zi este pur [i simplu noua lume \n care trebuie s= tr=im [i s= facem business. de BOGDAN ALECU

N

u se mai pune discu]ia despre lumini]a de la cap=tul tunelului pentru c= nu mai suntem \n tunel. Acesta este mediul \n care tr=im acum. Ce era diferit \ntre 2009 [i 2010 este c= anul trecut erai \n \ntuneric f=r= busol=, nu [tiai ce se va \nt`mpla m`ine. Nu [tiai dac= hot=r`rile care le luai sunt bune sau rele. Acum [tim exact unde suntem. {i [tim \n propor]ie de 80-90% ce se va \nt`mpla \n anii urm=tori, dac= nu va veni vreo catastrof=.” Discursul lui }iriac junior seam=n= destul de mult cu cel al tat=lui s=u, care a acordat anul trecut un interviu BUSINESS Magazin.

Pesimismul, dar [i siguran]a de sine c= p`n= la urm= afacerile vor merge bine caracterizeaz= discursul lui Ion Ion }iriac, care a preluat fr`iele }iriac Holdings \n ultimii doi-trei ani.

Criza de anul trecut, c`nd afacerile grupului au sc=zut la 1,4 miliarde de euro, cu 30-40% fa]= de anul anterior, l-a \nv=]at pe }iriac junior s= pre]uiasc= cifrele mici: “Acum clientul este mult mai atent pe ce \[i cheltuie[te banii, iar orice cre[tere procentual= va fi mult mai valoroas= dec`t salturile anuale de 40% realizate \n trecut”.

Vorbind despre anul trecut, Ion Ion }iriac spune c= a reu[it s= aib= o sc=dere mai mic= dec`t pia]a [i c= nu a pierdut, dar nici nu a c`[tigat bani: “|n 2009, am fost pe zero, cel mult am realizat la c`teva companii un profit de c`teva sute de mii sau 1 milion de euro [i am c`[tigat cot= de pia]=”.

Pentru anul \n curs, estim=rile ac]ionariatului merg c=tre o revenire pe plus a businessului, cu o cre[tere de 5-6%. “Niciodat= nu vom mai vedea cre[teri de 30-40% pe an,

“

12 BUSINESSmagazin I 19-25 aprilie 2010

cum erau \n trecut. S-au dus. Gata. |n plus, nici nu este s=n=tos s= ai cre[teri at`t de mari. Cum este posibil ca din 2002 p`n= \n 2007 s= cre[ti cu o medie de 40% pe an? Ce s-a \nt`mplat at`t de extraordinar la noi \n ]ar= ca s= ne permit= a[a ceva?”. Planurile de dezvoltare ale holdingului nu prea fac referire la 2010, ci se refer= \ns= mai mult la anii viitori, dup= 2011 fiind prev=zute noi proiecte imobiliare, noi centre auto [i o posibil= alian]= \n ceea ce prive[te }iriac Leasing.

Anul trecut, din totalul businessului }iriac Holdings, 600-700 mil. euro l-a reprezentat segmentul auto, prin cei patru importatori: Romcar (Ford), Hyundai Auto Rom`nia, M Car Trading (Mitsubishi) [i Premium Auto (Jaguar [i Land Rover), al=turi de cele 65 de centre auto care formeaz= re]eaua }iriacAuto. Ponderea de]inut= \n prezent de auto va ajunge \ns= la o treime din totalul businessului }iriac, pe m=sur= ce va re\ncepe expansiunea \n imobiliare, consider= cel mai mare dintre fiii lui Ion }iriac: “Serviciile financiare vor fi tot timpul foarte mari ca pondere. Acestea vor reprezenta \n continuare 40-50% din business – adic= Allianz, UniCredit [i }iriac Leasing. Depinde acum ce se va \nt`mpla \n imobiliare. Dac= \ncepem s= investim din ce \n ce mai mult, ponderea din imobiliare va fi mai mare. Mie \mi place s= fie echilibrate, s= risc egal \n toate businessurile.

Mixul ideal ar fi o treime \n fiecare domeniu”.

Dezvoltarea de proiecte imobiliare [i show-room-uri auto domin= planurile de viitor ale grupului, iar orice alt exit \n afara celui din importurile Ford nu mai este \n graficul noului director de la c`rma holdingului. n

Afla]i mai multe despre planurile lui }iriac Jr. pe www.businessmagazin.ro

„Ce era diferit între 2009 și 2010 este că anul trecut erai în întuneric fără busolă, nu știai ce se va întâmpla mâine.“ ION ION ŢIRIAC

19-25 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 13

FARMACEUTICE

CUMP+RA}I O FARMACIE? M=surile neprietenoase pentru farmacii adoptate de Guvern \n ultimele luni au f=cut ca multe din micile farmacii independente s= ajung= \n pragul desfiin]=rii. De[i preluarea acestora de c=tre marile re]ele pare fireasc= \n aceste condi]ii, lucrurile nu stau a[a. de R+ZVAN MURE{AN

5

0%, 70% sau 90%. Sunt procentele vehiculate \n pres= \n ultima vreme [i se refer= la num=rul farmaciilor aflate \n faliment contabil sau \n pragul falimentului. Nimeni nu poate spune cu exactitate c`te sunt, dar toat= lumea cade de acord c= exist= mari probleme.

Termenele de plat= pentru medicamentele gratuite [i compensate s-au prelungit \n toamna anului trecut p`n= la [ase luni, consumul de medicamente s-a redus, iar lipsa de lichidit=]i a devenit cople[itoare.

Cum pia]a produselor farmaceutice pe baz= de re]et= este una puternic reglementat=, pre]urile medicamentelor [i adaosurile fiind fixate de Ministerul S=n=t=]ii, farmaciile nu au solu]ii alternative de a face bani dec`t prin

14 BUSINESSmagazin I 19-25 aprilie 2010

cre[terea v`nz=rilor de medicamente f=r= prescrip]ie sau comercializarea altor produse dec`t cele specifice profilului lor. Problema este c= [i eficacitatea acestor solu]ii scade pe timp de criz= din cauza sc=derii puterii de cump=rare. |n astfel de condi]ii, farmaciile independente, \ndeosebi cele din ora[ele mici [i din localit=]ile rurale, nu au mai putut s=-[i acopere cheltuielile de func]ionare [i au fost obligate fie s= apeleze la credite, dac= au avut succes la b=nci, fie s=-[i lichideze afacerile.

“Farmaciile mici au f=cut cesiune de crean]e c=tre distribuitor [i probabil c= achizi]ia lor va fi f=cut= de acei distribuitori care au [i lan]uri de farmacii”, sus]ine Dorin Catan=, directorul general al Centrofarm, singurul lan] na]ional f=r= un distribuitor

Adaosul comercial Adaosurile comerciale pentru farmacii și distribuitori sunt relativ apropiate. Totuși, ţinând cont de faptul că distribuţia se face în volume mari, iar cheltuieli precum chiriile sau salariile farmaciștilor sunt evitate, aceasta deţine o pondere mult mai importantă decât zona de retail în activitatea companiilor care fac și distribuţie, și retail (Farmexim, Mediplus, Fildas sau Farmexpert).

Preţ produs (lei) 0-25 >25-50 >50-100 >100-300 >300

Adaos farmacie

Adaos distribuitor

24% 20% 16% 12% 35 lei

14% 14% 14% 10% 30 lei

SURSA: MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, NR. 62 / 2.02.2009, ART. 20, 21

FOTO: PHOTOLAND/CORBIS

\n spate. Despre o posibil= preluare a acestor unit=]i, [eful Centrofarm spune c=, \n ce-l prive[te, n-ar fi dispus s= asimileze \n re]ea astfel de farmacii. “Nu am testat \nc= pia]a, dar p=rerea mea este c= acele farmacii care sunt \n trafic [i sunt bine gestionate nu sunt de v`nzare. Cred c= \n impas sunt cele din zonele cu trafic redus [i din mediul rural”, spune Catan=, preciz`nd c= este pu]in probabil s= g=seasc= farmacii disponibile \n zone cu trafic.

Repetarea cuv`ntului “trafic” nu ar trebui s= ne surprind=, \ntruc`t amplasarea \n spa]iile cu vad este definitorie \n momentul deschiderii unei farmacii. “|n momentul c`nd cumperi o afacere de acest gen o cumperi pentru venitul pe care ]i-l poate aduce. Mai conteaz= [i adresabilitatea. Cred c= mai degrab= distributorii ar putea lua o decizie de genul achizi]ion=rii acestor farmacii”, anticipeaz= Catan=. A[adar,

|n acela[i registru se pronun]= [i reprezentan]ii grupului Fildas, care de]ine divizia de distribu]ie cu acela[i nume [i re]eaua de farmacii Catena.

“Orice preluare are la baz= o analiz= complex= a situa]iei farmaciei vizate.

Pre]ul mai sc=zut, determinat de criz=, este un element important, dar trebuie evaluat al=turi de calificarea personalului, de amplasare [i, nu \n ultimul r`nd, de situa]ia financiar= [i patrimonial=”, declar= Alina Marinescu, directorul Catena, admi]`nd c= achizi]iile pot fi oportunit=]i de extindere, \n special \n acele zone unde re]eaua nu este prezent=. |n func]ie de oportunit=]ile concrete identificate pe pia]=, conducerea Fildas nu exclude ideea consolid=rii Catena prin preluarea de noi farmacii.

Privind \nspre sectorul de distribu]ie, Marinescu este de acord c= falimentele

\ntre companii mari [i puternice ar fi mai profitabil= pentru clientul final dec`t cea \ntre farmacii mici”, crede directorul Centrofarm, Dorin Catan=. Pe de alt= parte, Ioana Cacovean, pre[edintele Patronatului Farmaci[tilor din Rom`nia, consider= c= problema nu este neap=rat cea a prelu=rii farmaciilor de c=tre marile re]ele, ci, mai degrab=, a felului \n care va fi privit pacientul: “Pentru marile lan]uri, omul care intr= \n farmacie este privit precum un client, [i nu ca un pacient, iar s=n=tatea se va m=sura \n unit=]i v`ndute [i vom ajunge s= lucr=m numai pe cifre”. Cacovean e de p=rere c= fenomenul a \nceput deja s= se manifeste.

A[a se face c=, pe de-o parte, distribuitorii aprovizioneaz= cu anumite produse numai farmaciile proprii, iar pacien]ii nu au alt= solu]ie dec`t s= apeleze la marile re]ele pentru a procura tratamentul PUBLICITATE

BUSINESS Magazin a c=utat s= afle cum ar proceda re]elele care au \n spate [i segmente de distribu]ie.

“Suntem mai preocupa]i, ca distribuitori, de s=n=tatea farmaciilor dec`t de oportunitatea de a le cump=ra”, r=spunde Robert Popescu, directorul A&D Pharma, companie ce de]ine distribuitorul Mediplus [i re]eaua de farmacii Sensiblu. “Cifra de afaceri pe distribu]ie este de circa 500 de milioane de euro [i \n orice moment suntem expu[i pe farmacii cu aproape 300 de milioane de euro”, explic= Popescu, observ`nd c=, dac= un procent semnificativ de farmacii vor da faliment, ceea ce deja a \nceput s= se \nt`mple, riscurile pentru distribuitor devin mai importante dec`t oportunitatea de a cump=ra farmaciile care au probleme. “De dragul de a cre[te re]eaua Sensiblu cu 20%, nu cred c= ne dorim s= apar= probleme \n sectorul de distribu]ie”, conchide directorul A&D Pharma.

farmaciilor afecteaz= \n mod direct activitatea distribuitorilor, \ntruc`t cresc riscul de ne\ncasare a crean]elor. Totu[i, comparativ cu farmaciile independente, lan]urile de farmacii au avantajul de a-[i putea compensa [i sus]ine financiar, pentru perioade limitate de timp, una sau alta dintre farmaciile ce se confrunt= cu dificult=]i. Ovidiu Buluc, pre[edintele Farmexim, grup care de]ine [i re]eaua de farmacii Help Net, a preferat s= nu comenteze ideea cump=r=rii farmaciilor cu probleme. La ultima discu]ie cu BUSINESS Magazin, Buluc nu credea \n preluarea farmaciilor de c=tre distribuitori, apreciat= de unii drept o solu]ie pentru trecerea peste perioada economic= dificil=. |n toat= aceast= ecua]ie, ce are pacientul de c`[tigat sau de pierdut?

“Teoretic, concentrarea v`nz=rilor de retail \n c`teva re]ele [i a concuren]ei

prescris de c=tre medici. Potrivit [efului PFdR, chiar [i unii medici sunt stimula]i s= prescrie medicamentele respective: “Nici nu ar trebui s= ne mir=m. |ntre a-]i hr=ni propriul copil sau copilul vecinului, dumneavoastr= ce a]i alege?”. n

DOSAR

Afla]i mai multe despre ce [anse au farmaciile de a rezista \n fa]a unui 2010 tot mai dificil, dar [i despre principalele schimb=ri legislative din domeniu pe www.businessmagazin.ro

19-25 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 15

AVIA}IE

CE E NOU LA

TIMI{OARA Istoria poate s= se repete. Este un fel de lec]ie pe care [i-o pred= Nicolae Petrov, fondatorul [i CEO-ul Carpatair. |ntr-un an, compania a pierdut ce a c`[tigat \n trei ani de cre[tere. Dar ce \nseamn= asta pentru urm=torii trei ani? de IULIANA ROIBU

C

ifrele anului trecut nu arat= tocmai \ncurajator pentru Carpatair. Cifra de afaceri [i num=rul de pasageri s-au \ntors la nivelul din 2006, dinaintea boom-ului pie]ei de avia]ie. |ns= pentru Nicolae Petrov e doar o alt= etap=: \n urm= cu 15 ani, \ntr-un climat economic cel pu]in nefavorabil, pilotul moldovean punea bazele unei companii aeriene, iar \n urm= cu zece ani, c`nd efectele crizei prin care a trecut Rom`nia la sf`r[itul anilor ’90 \nc= se sim]eau profund, Petrov lansa brandul Carpatair. Nu era prima tentativ= de \nfiin]are a unei companii aeriene private \n Rom`nia [i nici prima lui tentativ= nu era, dar Carpatair a fost singura ini]iativ= care a rezistat pe pia]=. Acum, Carpatair a \mplinit zece ani [i fondatorul lui \l consider= \nc= o partid= foarte bun=.

At`t de bun= \nc`t, c`nd nu e ocupat cu strategiile anticriz=, Petrov se g`nde[te [i la cum ar fi s= mai cumpere din ac]iunile de la minoritari. De fapt, spun`nd asta, fondatorul Carpatair infirm= zvonurile care

16 BUSINESSmagazin I 19-25 aprilie 2010

au circulat \n pia]= despre v`nzarea unui pachet de ac]iuni din companie: “Zvonurile circul= mereu. Pentru moment structura ac]ionariatului Carpatair este aceea[i din 2000 \ncoace: 51% ac]ionariat rom`n [i 49% ac]ionariat elve]ian. Personal, consider c= momentul actual nu este unul prielnic pentru exit, iar eu \mi doresc s= p=strez aceast= structur= de ac]ionariat neschimbat= pe o perioad= c`t mai lung=”.

Chiar [i \n alte condi]ii, Petrov consider= \ns= c= exit-ul ar trebui s= mai a[tepte: “Av`nd \n vedere c= sunt fondatorul acestei companii [i c= motiva]ia care m-a condus \n to]i ace[ti ani a fost cea pur profesional=, este normal s= consider c= la cei 15 ani ai proiectului [i cei 43 ai mei este \nc= prematur s= m= g`ndesc la reducerea particip=rii [i a angajamentului personal.

Din contr=, inten]iile mele s-ar \ndrepta mai degrab= spre cump=rarea de ac]iuni, deoarece cred \n ceea ce fac [i \n [ansele de reu[it= ale companiei pe care o conduc”. {ansele de reu[it= sunt legate \ns= acum de modul \n care compania va [ti s=

FOTO: MIHAI D+SC+LESCU

„Consider că

momentul actual nu este prielnic pentru exit, iar intenţiile mele s-ar îndrepta mai degrabă spre

cumpărarea de acţiuni.“ NICOLAE PETROV, CARPATAIR

beneficieze de urm=torul val de cre[tere a pie]ei de avia]ie. Primul pas ar fi revenirea companiei la momentul decembrie 2008, c`nd Carpatair raporta afaceri de 93 de milioane de euro, din care 5% profit, [i 670.000 de pasageri. 2009 s-a terminat cu afaceri cu aproape 30 de milioane de euro mai mici, f=r= profit, [i cu pu]in peste 500.000 de pasageri. Sc=derea companiei cu hub-ul la Timi[oara a fost \ns= \n linie cu \ntreaga pia]= local= - prin asta \n]eleg`nd toate afacerile din avia]ie, indiferent de modelul de business, dar [i cele conexe, precum turismul sau hotelurile. “|ntreaga pia]= de profil a sc=zut \n ultimul an cu 2530%, iar revenirea la acela[i nivel de la care a \nceput sc=derea va dura cu siguran]= mai mult de un singur an”, spune Tinu Sebe[anu, directorul companiei de consultan]= Trend Hospitality.

Nicolae Petrov are propriile calcule: spune c= deja a proiectat pentru 2010 un business plan care a luat \n considerare “o cre[tere limitat= fa]= de 2009, baz`ndu-ne pe redresarea economiilor principale din vestul Europei, zon= pe care suntem prezen]i”.

Jurnalul de bord al lui Petrov, precum [i urm=rirea cu aten]ie a cererii din pie]ele vestice i-au impus [i tactica de “hibernare” din 2009, c`nd Carpatair a lansat mai pu]ine curse noi, a \nchis ce mergea \n pierdere [i s-a preg=tit de sc=dere. “Din experien]a crizelor precedente, industria aeronautic= este unul din barometrele principale ale evolu]iilor macroeconomice. A[adar, \n m=sura \n care economia va p=[i pe o curb= ascendent=, unul dintre primele sectoare \n care se vor resim]i efectele va fi [i industria transportului aerian”, dup= cum spune Petrov. Iar, dup= estim=rile sale, “de[i \n anumite p=r]i ale lumii exist= indicii certe c=

Afla]i mai multe despre istoria [i modelul de afaceri al Carpatair, precum [i despre cum a evoluat pia]a de avia]ie \n 2009 dintr-o serie de articole disponibile pe www.businessmagazin.ro

19-25 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 17

avia]ie economia \[i revine, \n Europa [i \n special \n Rom`nia efectele se vor propaga cu o oarecare \nt`rziere, iar primele semnale s-ar putea resim]i abia \ncep`nd cu semestrul al doilea al anului 2011, iar numai din 2012 cre[terea \[i va rec=p=ta contururile certe”.

Perioada dintre sc=derea de anul trecut [i cre[terile de peste un an sau doi este v=zut= de mul]i oameni de afaceri ca oportun= pentru c`[tigarea de cot= de pia]=. A devenit aproape un cli[eu \n declara]iile acestora, dar \n cazul unor pie]e falimentele sau ie[irea pur [i simplu din pia]= a unui competitor a l=sat ni[te u[i deschise. Este \ntr-adev=r cazul pie]ei de avia]ie, unde anul trecut companii precum MyAir sau Sky Europe au \nchis opera]iunile din Rom`nia [i nu numai.

“Aproape toate companiile aeriene din lume au suferit pierderi importante \n 2009, iar \n multe cazuri [anse reale de redresare nu exist=”, spune Nicolae Petrov, preciz`nd c= se refer= \n special la companiile low-cost, dat fiind c= \n 2008 [i 2009 au fost “cel pu]in 3-4 falimente chiar \n zona noastr= de interes [i toate acestea au vizat companii aeriene low-cost”.

A[a c= Nicolae Petrov a intrat \ntr-o curs= contra cronometru pentru ocuparea cotelor de pia]= vacantate \n 2009 de criza economic=. De fapt, strategia sa merge acum pe mai mul]i piloni, prioritare fiind ocuparea a c`t mai multe rute pe care exist= cerere [i c`[tigarea de cot= pe zborurile cu plecare din Bucure[ti.

A trecut aproape o jum=tate de an de c`nd Carpatair s-a instalat [i la Bucure[ti.

Operatorul aerian mai zburase \n anii anteriori pe Otopeni, conect`nd capitala cu hub-ul s=u de la Timi[oara. Din toamn= \ns=, Carpatair a decis c= trebuie s= opereze zboruri din Bucure[ti, de unde a \nceput s= zboare direct c=tre Italia. Dar luna mai 2010 va fi special= din punctul

acesta de vedere. |n mai va fi lansat= [i baza opera]ional= de la Bucure[ti, al=turi de cea de la Craiova, iar Carpatair va deveni “cu acte \n regul=” cel mai mare operator aerian pe destina]iile din Italia. Miza nu e mic= deloc: c=tre Italia s-au \ndreptat anul trecut peste 23% dintre zborurile care au plecat din Rom`nia [i tocmai din acest motiv cei mai mul]i operatori se lupt= pe cucerirea unei cote c`t mai importante din aceast= pia]=. Din mai, odat= cu lansarea a \nc= patru curse din Bucure[ti c=tre Italia (Vene]ia, Milano, Verona [i Bolonia), Carpatair va avea 164 de zboruri s=pt=m`nale din Rom`nia c=tre Italia (88 din Timi[oara, 48 din Bucure[ti [i 8 din Craiova) - \n competi]ie fiind cu Blue Air, care are 63, cu Wizz Air - care are 61, dar [i cu Alitalia [i TAROM - cu 60, respectiv 28.

Carpatair conduce \ntradev=r ca num=r de curse, dar opereaz= cu avioane mai mici dec`t Blue Air, Wizz Air sau TAROM (care folosesc \n general Boeing 737, cu cel pu]in 125 de locuri), a[adar num=rul pasagerilor ar putea fi

de asemenea important. Lista italian= a lui Nicolae Petrov este \nc= deschis=; acum compania are cea mai bun= acoperire c=tre cea mai c=utat= destina]ie din Rom`nia - zboar= la Floren]a, Ancona, Bari, Roma,

10 schimbări Carpatair În anul în care se împlinesc zece ani de la înfiinţare, planurile de dezvoltare ale companiei s-au întretăiat cu schimbările cauzate de criza economică, astfel că managementul a luat mai multe decizii strategice.

SCHIMBAREA FLOTEI. Achizi]ia a trei aeronave Fokker 50 face flota Carpatair mai flexibil=; acum, Carpatair zboar= cu 12 aeronave de 50 de locuri (SAAB 2000), 3 de 72 de locuri (Fokker 70) [i 3 de 105 locuri (Fokker 1000).

18 BUSINESSmagazin I 19-25 aprilie 2010

ITALIA. Compania este lider ca num=r de zboruri pe rutele Rom`niaItalia, av`nd din mai 164 de zboruri s=pt=m`nale, dintre care 88 din Timi[oara, 48 din Bucure[ti [i 8 din Craiova. Acestora li se adaug= 20 cu plecare din Budapesta.

RUTE |NCHISE Condi]iile economice de anul trecut au dus la \nchiderea zborurilor c=tre Kiev [i Salonic, precum [i la reducerea capacit=]ii pe alte rute.

RUTE NOI. De[i zborurile cu cerere redus= au fost \nchise, compania a suplimentat zborurile c=tre Italia, unde cererea este \n continuare mare.

Din mai, Carpatair va opera 20 de frecven]e noi, din Bucure[ti, Craiova [i Timi[oara c=tre Italia.

BUCURE{TI. Dup= zece ani cu baza doar la Timi[oara, Carpatair va deschide din mai baza opera]ional= de la Otopeni, ceea ce \nseamn= c= va avea aeronave locate pe acest aeroport [i va intra pe cea mai concuren]ial= pia]=, cea a zborurilor din capital=.

PUBLICITATE

Vene]ia, Bologna, Verona, Torino, Milano.

Carpatair vrea s= se consolideze drept cel mai mare operator aerian pe cea mai c=utat= destina]ie din Rom`nia [i anume Italia. Dar mai e de lucru, iar aceast= pozi]ie nu putea

CRAIOVA Decizia de a lansa o baz= opera]ional= la Craiova (destul de aproape de Bucure[ti) este legat= de dezvoltarea accelerat= a afacerilor \n zon= \n ultimii ani, dar [i de c`[tigarea de popularitate pe un aeroport \nc= neexplorat.

V~NZ+RI ONLINE. Carpatair a lansat \n august 2008 noul website care introducea [i v`nz=rile online.

Acum, peste 25% din totalul v`nz=rilor sunt online, iar p`n= la sf`r[itul lui 2010 obiectivul este atingerea unui procent de 35% din total v`nz=ri.

fi atins= doar zbur`nd de la Timi[oara, astfel c= operatorul \nfiin]at \n urm= cu zece ani a fost nevoit s= vin= la Bucure[ti, unde este cea mai mare concuren]= pe zborurile c=tre Italia [i nu numai. Pe de alt= parte, nici la Timi[oara Carpatair nu mai e singur (sau aproape singur, ca \n anii trecu]i, c`nd doar cursele interne ale TAROM mai decolau de pe Traian Vuia). |n martie, Lufthansa a inaugurat al treilea zbor zilnic cu plecare din Timi[oara c=tre München, iar operatorul low-cost maghiar Wizz Air de]ine deja, conform anna.aero, 30% cot= din sloturile de pe aeroportul b=n=]ean.

La Bucure[ti \ns=, concuren]a pe Italia este destul de agresiv=: dincolo de Blue Air [i Wizz Air, care acapareaz= pia]= cu fiecare sezon, operatorii tradi]ionali ]in mult la pia]a italian=, TAROM sau Lufthansa Italia fiind determina]i s= c`[tige c`t mai mul]i pasageri pe zborurile c=tre Italia. Iar lupta a mers \n special spre tarife - operatorii low-cost [i-au continuat campaniile tip 15 euro plus taxe de aeroport, TAROM a lansat bilete

ARIA DE ACOPERIRE. Ora[ele rom`ne[ti \n care zboar= Carpatair sunt acum opt: Bucure[ti, Timi[oara, Ia[i, Craiova, Constan]a, Suceava, Cluj, Arad (prin serviciul bus & fly).

OASPE}I SPECIALI. Datele Carpatair arat= c= \n 2009 v`nz=rile la clasa business au fost destul de reduse, iar pentru vara lui 2010 zborurile charter sunt semnificativ mai pu]ine fa]= de anul trecut - c`nd touroperatorii au bugetat la fel de multe vacan]e ca \n 2008.

Bine aţi venit și ciao Italia domină topul celor mai vândute destinaţii cu plecare din România. Mai mult de 20 de orașe italiene sunt deservite de avioane care pleacă de la București, Timișoara, Cluj sau Sibiu, iar recordul este deţinut de zborurile spre Milano, orașul italian către care zboară zilnic acum TAROM, Carpatair (din București, Timișoara și Craiova), Lufthansa, Blue Air (din București și Bacău) și Wizz Air (din București și Cluj).

34,5

23,6%

%

Italia

Alte ]=ri

14,7% Germania

13,1%

7,0%

Spania

Fran]a

7,1% UK

SURSA: AIEA

SC+DERE. Cifra de afaceri s-a \ntors \n 2009 la valori apropiate celor din 2006 (\n jurul a 60 mil. euro).

Anul trecut a fost [i primul f=r= profit de la \nfiin]area companiei \ncoace, iar previziunile pentru acest an iau \n calcul doar o cre[tere mic=.

19-25 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 19

avia]ie de 60 sau 80 de euro pe segment, dar cel mai constant p`n= acum a fost Lufthansa Italia, care, de la lansarea zborului c=tre Milano anul trecut, a p=strat tariful de 100 de euro dus-\ntors. |n consecin]=, Carpatair a venit la Bucure[ti preg=tit.

Iar preg=tirile au \nceput \n urm= cu mai bine de un an, c`nd ac]ionarii companiei - din care fac parte [i Ingvar Kamprad, fondatorul Ikea, sau Moritz Sutter, fondatorul Crossair - au f=cut un plan cu b=taie lung=, plan care a \nceput cu achizi]ionarea a trei avioane cu capacitate mai mare (flota Carpatair a fost dominat= \n anii trecu]i de avioane cu o medie de 50 de locuri).

Nicolae Petrov poveste[te a[ezat despre planurile pe care le-a avut \n vedere pentru schimbarea flotei. Are \n spate experien]a celor zece ani \n care a operat mai multe schimb=ri \n structura de zbor, schimb=ri care au func]ionat destul de bine: “La o evaluare din urm= a evolu]iei Carpatair se poate constata c= la lansare aveam aeronave de 30-33 de locuri, acestea fiind \nlocuite mai t`rziu cu aeronave de 50 de locuri, iar din 2006 am introdus [i aeronave de tip jet cu capacitate de 105 locuri. Saab-urile 340 au fost scoase din operare din cauza costurilor de \ntre]inere ridicate, performan]ele [i confortul sc=zut \n compara]ie cu Saab-urile 2000.

O companie aerian= regional= este obligat= prin modelul s=u s= aib= o flot= variat=”. Flota variat= cost= \ns= mult, a[a c= deciziile Carpatair s-au legat de

achizi]ia de aeronave din aceea[i familie, dar de capacitate mai mare [i de produc]ie recent=. A[adar, achizi]ia celor trei Fokker 70 (model de avion operat \n prezent de companii precum KLM Cityhopper sau Austrian Airlines) a fost o m=sur= logic=, deoarece puteau fi operate cu acelea[i echipaje care zburaser= pe Fokker 100, av`nd \n plus [i costuri opera]ionale mai mici cu aproximativ 20% fa]= de Fokker 100.

A[adar, de[i suprema]ia pe zborurile c=tre Italia a fost \n sine un scop, acesta face parte dintr-o strategie pe termen mediu, care prevede pentru Carpatair trei baze opera]ionale \n Rom`nia, dar [i atragerea a c`t mai mul]i pasageri de la est de Rom`nia pe care s= \i transporte c=tre Vest. Dac= prima parte a planului va fi bifat= cu \ncepere din luna mai - c`nd Carpatair va avea trei baze opera]ionale \n Rom`nia (TAROM are baz= doar la Bucure[ti, Blue Air la Bucure[ti, Bac=u [i Sibiu, iar Wizz Air la Bucure[ti, Timi[oara [i Cluj) -, a doua parte a planului a fost \ncetinit= de criza economic=. “|n 2009, am inaugurat un num=r redus de destina]ii, dat= fiind conjunctura economic=”, spune Petrov, care avea, \n urm= cu doi ani - c`nd a acordat primul s=u interviu pentru presa de business, \n BUSINESS Magazin - a[tept=ri mari de la pia]a ucrainean=, de unde spera s= transporte c`t mai mul]i pasageri pe rutele spre Italia [i Germania prin hub-ul de la Timi[oara: “Ucraina este o pia]= de mare interes pentru Carpatair [i din acest motiv

Înapoi în 2006 Scăderea din 2009 a întors Carpatair cu câţiva ani în urmă, la aceleași cifre de dinaintea boom-ului pieţei de aviaţie. Avantajele pe care le are acum operatorul regional sunt legate însă de un număr de frecvenţe mai mare pe destinaţiile România-Italia, o flotă mai variată și poziţii mai favorabile pentru a prinde noul val de creștere economică. num=rul de pasageri 700.000

mil. euro 140 Num=rul de pasageri ai Carpatair Cifra de afaceri a Carpatair (mil. euro)

120

600.000 500.000

100 400.000

80

300.000

60 40

200.000

20

100.000

0

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

0

SURSA: COMPANIA, MINISTERUL DE FINAN}E

20 BUSINESSmagazin I 19-25 aprilie 2010

362

num=rul zborurilor one-way operate s=pt=m`nal de Carpatair spre Italia, Grecia, Germania, Ucraina, Moldova [i Rom`nia

noi ne-am focalizat destul de mult aten]ia pe aceast= ]ar=, prima noastr= incursiune fiind \n 2006, prin deschiderea zborului Lvov-Timi[oara, care a fost urmat de Odessa \n anul 2008 [i de Cern=u]i \n 2009”. Dac= Odessa era, la finele anului 2008, o rut= cu grad de ocupare de 69% la [ase frecven]e s=pt=m`nale, ve[tile dinspre Kiev nu au fost la fel de bune. Zborul direct Bucure[tiKiev lansat \n vara anului 2008 a avut parte de un start foarte bun, \ns= a fost suspendat \n 2009. Zborul c=tre Kiev nu a fost singura victim= Carpatair a crizei: \n Grecia, operatorul a renun]at la destina]ia Salonic, dar a p=strat deocamdat= Atena, cu rezerva c= urmeaz= un “an care s-a anun]at deja destul de greu pentru economia Greciei”.

CEO-ul Carpatair simte \ns= c= a rezistat destul de bine crizei. Nu a fost singurul nevoit \n 2009 s= \[i reajusteze operarea, cam toate companiile aeriene resim]ind destul de dur impactul crizei economice. Conform IATA, peste 500 de rute din \ntreaga lume au fost sistate anul trecut, iar pierderile companiilor aeriene \n 2009 au ajuns, la nivel global, la 11 miliarde de dolari. Nici Carpatair nu a mai fost pe profit, a[a cum se obi[nuise \n fiecare an de la lansarea companiei \ncoace. Oricum, nimeni nu \l mai a[tepta.

“Nu am bugetat profit pentru 2009 chiar de la momentul elabor=rii planului de afaceri, fiind con[tien]i c= vom avea \n fa]= un an deloc u[or [i c= nu este momentul s= ne hazard=m s= investim \n dezvoltarea de rute noi [i a trebuit s= reg`ndim \ntreaga operare astfel \nc`t s= reducem la maximum expunerea companiei”, spune Petrov. Cu alte cuvinte, compania a c`[tigat mai pu]in, dar nu a riscat. Iar asta \i permite acum s= se g`ndeasc= [i la cre[tere, oric`nd va fi Rom`nia preg=tit= pentru urm=torul val de ve[ti bune. n

COMER}

FRIGIDERUL DE ANUL TRECUT Anul 2009 n-a fost bun nici pentru pia]a de electrocasnice: v`nz=rile au sc=zut cu aproape 40%, iar consumatorii [i-au schimbat op]iunile, cump=r`nd un frigider sau un aragaz doar de nevoie, nu ca s= schimbe o marc= pe alta mai bun= sau s= \ncerce ultimele nout=]i. de ROXANA CRISTEA

R

om`nia este cea mai ieftin= ]ar= din Europa c`nd e vorba de suma pl=tit= pentru cump=rarea unui produs electrocasnic, sus]ine Giuseppe Parma, CEO al Indesit Rom`nia. Clien]ii de aici pl=tesc \n medie 999 de lei pentru un frigider, o ma[in= de sp=lat sau un aragaz, spune el, spre deosebire de Turcia, spre exemplu, unde pre]ul este aproape dublu. Motivul este simplu - oamenii nu au bani, iar produc=torii se orienteaz= dup= pia]=, consider= Parma.

Anul trecut, pia]a rom`neasc= a bunurilor de folosin]= \ndelungat= a sc=zut cu 42,6% fa]= de 2008, ajung`nd la 1,42 miliarde de euro, potrivit companiei de

22 BUSINESSmagazin I 19-25 aprilie 2010

cercetare de pia]= GfK. Pia]a electrocasnicelor mari a sc=zut cu 37%, la 334 mil. euro. |n acest context, anul trecut a adus [i o schimbare a comportamentului de cump=rare [i a preferin]elor \n materie de articole electrocasnice. “Cei care au cump=rat au f=cut-o anul trecut strict din necesitate, nu din dorin]a de a schimba un aparat \nc= func]ional cu un altul mai modern sau de alt= marc=”, spune Mioara Bolozan, directorul de marketing al Whirlpool Rom`nia. Bolozan spune c= \n cazul aparaturii electrocasnice mari, studiile f=cute de Whirlpool indic= un ciclu de via]= de 8-10 ani at`t pentru ma[ini de sp=lat, c`t [i pentru aparate frigorifice, aceste date fiind \n general relevante pentru

majoritatea popula]iei urbane. Monica Iavorschi, CEO al Arctic, adaug= c= atunci c`nd un produs electrocasnic \nseamn= o adev=rat= investi]ie pentru o familie [i mul]i au nevoie s= ia un credit ca s= cumpere un frigider sau o ma[in= de sp=lat, atunci oamenii sunt foarte pu]in dispu[i s= \ncerce branduri necunoscute [i reticen]i \n a c=uta [i a experimenta nout=]i, aparate cu func]ii complexe, neobi[nuite. “A[a se face c= la noi, consumatorii cump=r= <firma> \ntr-o propor]ie mult mai mare dec`t \n Europa de Vest - cump=r= ceea ce [tiu deja, m=rcile \n care au \ncredere din punctul de vedere al calit=]ii [i al service-ului.” GfK conchide, la r`ndul s=u, c= pe fondul crizei, preferin]ele u

comer] Un început prost Primele luni ale lui 2009 au fost foarte grele pentru retailul de electrocasnice.

Evolu]ia pie]ei de bunuri de folosin]= \ndelungat= (mil. euro) Valoare pia]= (mil. euro) 800 750 700 650 600 550 500 450 400 350 300 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 ’08 ’09 ’07 SURSA: GFK

1,42 MILIARDE EURO

valoarea pie]ei de bunuri de folosin]= \ndelungat= \n 2009 (GfK)

42,6%

sc=derea \nregistrat= \n 2009 pe pia]a de bunuri de folosin]= \ndelungat= (GfK)

Scădere și la birou Nici segmentul de echipamente de birou și consumabile nu a fost scutit de căderea pieţei.

Cum se \mparte pia]a de bunuri de folosin]= \ndelungat= (mil. euro) n Echipamente de birou [i consumabile n Telecom n IT n Electrocasnice mari n Foto n Electronice de larg consum 800 700 600 500 400 300 200 100 0

T2 ’08

T3

T4

T1 ’09

T2

T3

T4

SURSA: GFK

24 BUSINESSmagazin I 19-25 aprilie 2010

consumatorilor s-au canalizat \n 2009 spre produse cu caracteristici tehnice mai pu]in avansate, ceea ce a afectat pia]a din punct de vedere valoric. |n ce prive[te modalit=]ile de plat=, at`t \n 2008, c`t [i \n 2009, achizi]iile de produse electrocasnice s-au f=cut \n propor]ie de 70-75% \n rate, iar restul de 25% cash.

Produc=torii s-au orientat spre solu]ia buy-back-ului, “programul Rabla” aplicat la electronice [i electrocasnice: companiile pl=teau 150-250 de lei clien]ilor \n schimbul pred=rii unui aparat vechi, sum= pe care ace[tia o foloseau la achizi]ionarea unui produs nou. Programul a fost extins pentru aproape toate categoriile de produse, iar \n unele cazuri a dep=[it a[tept=rile produc=torilor: dup= prima jum=tate a anului trecut, 40% din v`nz=rile Arctic pe pia]a intern= (cifrate \n perioada respectiv= la 80,3 milioane de euro, cu 14% mai pu]in dec`t \n aceea[i perioad= a lui 2008) au fost realizate prin programul de buy-back, fa]= de o estimare ini]ial= de 25%. Dar nici campaniile, nici chiar evolu]iile mai bune \n anumite ni[e, cum ar fi de pild= cea a aparatelor \ncastrabile, nu au reu[it s= salveze \ntregul sector de la o sc=dere abrupt=, constat= GfK. Pe categorii, segmentul frigiderelor a fost cel mai afectat, \nregistr`nd o sc=dere valoric= de 36%, fiind urmat de ma[inile de sp=lat [i de aragazuri. Sunt dou= componente care au stat la baza sc=derii, spune Monica Iavorschi: pe de o parte, orientarea spre produse standard, mai pu]in sofisticate [i mai ieftine, pe de alt= parte faptul c=, pe m=sur= ce pia]a pentru o anumit= categorie de produse este mai matur= (cum este cazul pie]ei de frigidere), cu at`t este mai afectat= de criz=. Categoriile mai noi, cum sunt ma[inile de sp=lat vase, care generau [i dubl=ri ale v`nz=rilor \ntr-un an normal, au avut totu[i cre[tere, de[i redus=; la fel [i produsele \ncorporabile. |n domeniul electrocasnicelor mari nu s-au semnalat schimb=ri de ierarhie \ntre categorii: \n continuare, aparatele frigorifice [i ma[inile de sp=lat rufe au ponderea cea mai mare \n v`nz=ri. “Se pot remarca \ns= diverse tendin]e \n interiorul categoriilor - de pild=, au crescut v`nz=rile la frigiderele cu dou= u[i \n defavoarea combinelor frigorifice”, afirm= Mioara Bolozan. Oricum, apreciaz= ea, tendin]a care s-a remarcat \n ultimii doi ani - interesul pentru produse cu consum redus de energie [i prietenoase pentru mediu - se manifest= \n continuare. Monica Iavorschi consider= c= rom`nii se orienteaz= \n primul r`nd dup= raportul calitate-pre], eficien]a energetic=, nivelul tehnologiilor \ncorporate, design, firm= [i experien]a anterioar= pe care

„V~NZ+RILE NOASTRE AU CRESCUT |N 2009 CU PESTE 30% |N ANGLIA, FRAN}A {I GERMANIA.” MONICA IAVORSCHI, ARCTIC

au avut-o cu firma respectiv=. |n ce prive[te impactul crizei asupra afacerilor, Parma spune c= v`nz=rile Indesit au sc=zut (toamna trecut=, managerul estima o reducere la jum=tate pentru tot anul 2009, comparativ cu circa 70 de milioane de euro \n 2008), \ns= compania a reu[it s=-[i p=streze cota de 16% pe pia]a electrocasnicelor mari, r=m`n`nd a treia clasat= dup= Arctic, cu peste 30%, [i dup= Electrolux. Concurentul s=u direct este Whirlpool, a c=rui cot= se situa la jum=tatea anului trecut \n jur de 15%.

Arctic estima \n toamn= o sc=dere cu circa 10% a cifrei de afaceri pentru 2009, de la nivelul de 230 de milioane de euro atins \n 2008. Monica Iavorschi spune c= anul acesta, compania se concentreaz= pe men]inerea cotei de pia]=: “Dac= ne uit=m la nivelul Europei, sunt foarte pu]ine branduri care afi[eaz= o cot= din pia]a intern= de peste 30%, iar noi, \n Rom`nia, \n plus, avem o cot= de aproape dou= ori mai mare dec`t compania de pe pozi]ia a doua, ceea ce nu e simplu de men]inut”. Compania a \ncercat s= compenseze sc=derea general= a v`nz=rilor prin cre[teri ale cotei pentru anumite produse: marca Beko, de pild=, a crescut de la 4% \n 2008 la 4,4%. “|ns= Beko are un avantaj, este un brand t`n=r [i de ni[=, adresat unei arii de consumatori mai pu]in dependente de credite, cu venituri mai mari.”

Pentru Arctic, o p`rghie important= de sus]inere au r=mas [i anul trecut exporturile.

“Foarte mult ne-a ajutat Europa de Vest, care \n portofoliul nostru a crescut destul de mult, la 35%. }=rile unde v`nz=rile noastre au \nregistrat cre[teri de peste 30% sunt Anglia, Fran]a, Germania”, precizeaz= Iavorschi. {i ea, [i Mioara Bolozan de la Whirlpool se a[teapt= ca anul acesta s= se \nregistreze o u[oar= cre[tere a pie]ei, din punctul de vedere al volumului, de[i nimeni nu se a[teapt= la minuni. Anii de glorie ai comer]ului cu electrocasnice au trecut, iar ceea ce conteaz= acum pentru companii e s= reziste pe pozi]ii, \n a[teptarea ie[irii din recesiune. n

MEDIA

CA LA DOMINO Pia]a de publicitate a fost \n permanen]= oglinda economiei: dac= anul trecut industria reclamelor s-a pr=bu[it, a fost clar c= lucrurile stau r=u mai \n toate domeniile. Acum \ncepe s=-[i revin=, companiile apeleaz= din nou la promovare ca impuls pentru cre[terea v`nz=rilor. |nseamn= c= \[i revine [i economia? de ANA R+DU}+

FOTO: PHOTOLAND/CORBIS

L

a \nceputul anului, una dintre \ntreb=rile frecvente, dincolo de cum vom reu[i s= pl=tim datoria la FMI, c`]i [omeri vom avea [i dac= vom mai vedea falimente, era legat= de momentul c`nd pia]a de publicitate \[i va reveni, pentru c= ar fi fost un semnal clar c= ne apropiem de sf`r[itul crizei. Mai exact, c= firmelor nu le mai este team= s= investeasc= \n promovare, ba, chiar mai mult, c= [i-au preg=tit terenul pentru un nou val de cre[tere. Despre posibile variante de r=spuns, mai mult sau mai pu]in argumentate, se vorbea [i se vorbe[te \nc= pe la toate col]urile - vorbesc [i managerii din companii, [i publicitarii, [i oamenii din pres=. C=ci orice mic semnal de revenire este binevenit, mai ales dup= un 2009 dezastruos.

Chiar dac=, la nivel general, pia]a de publicitate a sc=zut, au fost [i segmente care s-au men]inut la un nivel cel pu]in rezonabil. Un exemplu este marketingul direct, o pia]= a c=rei valoare a fost estimat= anul trecut la circa 30-35 de milioane de euro, unde o bun= parte din companii au p=strat acelea[i bugete ca \n 2008, \n timp ce unele au operat chiar cre[teri. Concret, potrivit Media & Advertising 2010, raportul anual realizat de Mediafax, companiile din servicii financiare, bunuri de larg consum sau industria farmaceutic= au alocat pentru marketing cele mai mari bugete, respectiv sume ce dep=[esc 250.000 de euro. Probabil tot ele vor conduce ierarhia [i \n 2010. |n ceea ce prive[te retail-ul, publicitarii cred c= marii juc=tori vor aborda anul acesta o comunicare ni[at=, care s= promoveze mai degrab= produsele mai ieftine, din categoria m=rcilor proprii.

Cele mai mici bugete de marketing le-au avut sectorul energetic, auto, turismul [i IT-ul, unde banii au fost cheltui]i \n special \n campaniile de mass-marketing, \n promovarea online, \n distribu]ia de cataloage, mailing [i

PR. Din aceast= enumerare, \n afar= de companiile din industria auto, nu putem pune niciunul dintre domenii sub semnul neprev=zutului. Cel pu]in \n cazul companiilor din turism [i din IT, niciodat= nu s-a pus problema unei prezen]e agresive \n vizorul public. Iar \n ceea ce prive[te sectorul auto, lucrurile au \nceput s= se schimbe radical \nc= din primele zile ale anului. Practic, \n acest moment, nu exist= pauz= publicitar= \n care s= nu vedem reclamele juc=torilor din pia]a auto, cu oferte de pre]uri mici, concepute \n \ncercarea de a profita de proiectul Rabla, dar [i pentru a elimina stocurile r=mase de anul trecut.

Anul trecut a fost foarte important pentru companiile din orice domeniu s= [tie ce, cum, c`t [i de unde cump=r= clien]ii lor, dar [i ce \i face s= aleag= un produs [i nu altul. Un studiu realizat de

2.020.692 num=rul de spoturi TV difuzate pe parcursul anului trecut, potrivit Alfa Cont

compania de cercetare 360insights arat= c=, atunci c`nd caut= informa]ii despre anumite categorii de produse sau servicii, cel mai adesea consumatorii rom`ni se informeaz= direct din magazine.

Este o regul= care se aplic= \n special pentru produsele din categoria bunurilor de larg consum. Spre exemplu, \n cazul produselor cosmetice sau al celor de menaj pentru cas=, 42%, respectiv 49% dintre cump=r=tori se bazeaz= pe informa]iile din magazine. La fel se \nt`mpl=, dup= cum este [i firesc, la \nc=l]=minte sau \mbr=c=minte. Tocmai de aceea, criza a dus la cre[terea num=rului de promo]ii, tombole sau reduceri de pre] la produsele alimentare, tendin]= care se va men]ine [i anul acesta. Pentru u

media publicitari, aceasta este departe de situa]ia ideal=. “Unii clien]i au crescut bugetele, al]ii le-au l=sat neschimbate, iar unii le-au sc=zut. Nu \nseamn= c= e mai bine sau mai r=u. Cu toate acestea, \mi doresc s= putem realiza mai mult campanii de imagine [i mai pu]in campanii de tip hard-selling, \ns= lucrul acesta depinde de contextul economic”, spune Radu Florescu, CEO al Saatchi & Saatchi.

Reclamele de la televizor, din reviste sau ziare ajut= mai degrab= la cre[terea notoriet=]ii [i a gradului de informare. |n cazul autoturismelor, \nainte de achizi]ie cei mai mul]i cump=r=tori se informeaz= de pe internet. Astfel, la reclamele online apeleaz= aproximativ o treime dintre cei care vor s= cumpere o ma[in=. |n ciuda acestor date, televiziunea r=m`ne mediul ce atrage cei mai mul]i bani din partea clien]ilor [i nu este deloc aproape momentul c`nd aceasta se va schimba.

8 din 10 rom`ni se uit= zilnic la televizor, potrivit 360insights

Audien]ele confirm= acest lucru, chiar dac= \nc= de anul trecut se vorbe[te despre o explozie a internetului, care va atrage, implicit, [i \ncas=ri foarte mari din publicitate, \n detrimentul celorlalte medii. Mai mult dec`t at`t, unii dintre cei mai importan]i oameni de pe pia]a de publicitate, precum Bogdan Enoiu, [eful McCann Erickson, [i Radu Florescu, CEO Saatchi & Saatchi, vorbesc chiar de probabilitatea ca internetul s= ia locul televiziunii. |ns=, chiar dac= acest lucru se va \nt`mpla, mai sunt ani buni p`n= c`nd vom ajunge acolo. |n total, fie c= a fost vorba de promo]ii la raft, reclame la televizor sau \n presa scris=, campanii online sau toate la un loc, anul trecut investi]iile \n media s-au ridicat la 347 de milioane de euro, cifr= foarte apropiat= de cea de 350 de milioane de euro, c`t preconizau reprezentan]ii Initiative Media atunci c`nd au lansat catalogul MediaFact Book 2009. Din ace[ti bani, televiziunile au luat aproximativ 225 de milioane de euro, \n timp ce \n presa

28 BUSINESSmagazin I 19-25 aprilie 2010

scris= s-au investit 40 de milioane de euro.

Practic, opt din zece rom`ni se uit= zilnic la televizor sau m=car au obiceiul de a-l porni; la o penetrare at`t de mare, este imposibil s= nu fie mediul cel mai eficient pentru a transmite un mesaj unui num=r c`t mai mare de oameni.

Fa]= de 2008, c`nd pia]a ajunsese la o valoare de 540 de milioane de euro, sc=derea este uria[=, iar publicitarii spun chiar c= am mai putea sim]i o und= de [oc [i anul acesta, c`nd bugetele clien]ilor ar putea s= mai scad= cu aproximativ 5% fa]= de anul trecut. Nu este neap=rat o situa]ie \ngrijor=toare, pentru c= anul trecut au venit bani mul]i [i de pe urma campaniilor electorale, cea mai important= fiind cea pentru alegerile preziden]iale. Din acest punct de vedere, reclamele outdoor au cunoscut cel mai mare av`nt. Atunci c`nd i se cere s= fac= o estimare a valorii pie]ei de publicitate din 2010, Radu Florescu r=spunde repede, oarecum \n glum=: “Valoarea din 2009 plus un euro”.

Speciali[tii din publicitatea online sunt chiar mai curajo[i de at`t [i v=d cre[teri de c`teva milioane de euro \n 2010 [i o pia]= care va ajunge la aproximativ 20 de milioane de euro. Orlando Nicoar=, directorul general al Apropo Media, estimeaz= o cre[tere de 2030% a pie]ei comparativ cu 2009, avertiz`nd \ns= c= primul semestru al acestui an va fi dificil. Alte voci, precum Lucian Despoiu, directorul general al Kondiment, merg chiar mai departe [i vorbesc despre cre[teri de cel pu]in 30-40%. Cre[terile ar putea veni at`t de la extinderea campaniilor pentru clien]ii deja existen]i, c`t [i din apari]ia clien]ilor noi, dar cu bugete mai mici, precum \ntreprinderile mici [i mijlocii.

Promovarea prin re]elele sociale, precum Facebook, Twitter sau hi5, \ncepe

Cei mai convingători Informaţiile pe care le iau direct din magazine au pentru români cea mai mare influenţă înainte de a cumpăra un produs. Urmează reclamele pe care le văd la televizor și cele din presa scrisă sau de pe internet. din magazin, de la raft n reclame la TV n reclame \n presa online n reclame la radio n reclame \n presa scris= n altele

n

Alimente

Haine [i \nc=l]=minte

B=uturi alcoolice

Electronice [i electrocasnice

Produse cosmetice

Servicii de telefonie/ internet/TV

Produse de cur=]at

Autoturisme

SURSA: 360INSIGHTS, SONDAJ REALIZAT PE UN EȘANTION DE 800 DE PERSOANE, CU VÂRSTE ÎNTRE 16-64 DE ANI, DIN MEDIUL URBAN

Unde-i telecomanda?

Televizorul rămâne principalul instrument de relaxare în România. Opt din zece subiecţi ai unui sondaj realizat de 360insights se uită zilnic la televizor, în timp ce internetul și radioul sunt folosite mai rar. n

TV

51

Internet

Radio

n de mai multe ori pe zi n o dat= pe zi n de 2-3 ori pe s=pt=m`n= o dat= pe s=pt=m`n= n o dat= la 2-3 s=pt=m`ni sau mai rar n niciodat=

33

28

19

18

23

8

11

4

7

4

8

3 3 2 %

38

9

%

32

SURSA: 360INSIGHTS, SONDAJ REALIZAT PE UN EȘANTION DE 800 DE PERSOANE, CU VÂRSTE ÎNTRE 16-64 DE ANI, DIN MEDIUL URBAN

%

s= prind= tot mai mult teren [i adep]i, at`t \n r`ndul companiilor mari, c`t [i \n r`ndul firmelor mici [i noi, care abia acum \[i fac intrarea \n pia]= [i \[i formeaz= clien]ii. “Avem cont de Facebook, unde anun]=m toate evenimentele speciale pe care le organiz=m [i am avut marea surpriz= s= primim multe r=spunsuri [i s= facem rost de clien]i prin intermediul acestui canal de promovare”, spune Adriana Sohodoleanu, care de cur`nd a deschis un magazin de delicatese culinare, Biscuit.

A[a c=, \n acest moment, cu o simpl= c=utare pe una dintre re]elele sociale men]ionate, pot fi g=site companii din orice domeniu, cu orice fel de profil [i de orice dimensiune. Important este s= aib= cine s= le caute pentru c= sunt \nc= mul]i consumatori slab familiariza]i cu internetul.

Potrivit unui studiu 360insights realizat pentru Mediafax, 62% dintre responden]i nu au f=cut niciodat= cump=r=turi online, 70% nu fac tranzac]ii bancare [i nici nu \[i pl=tesc facturile pe internet, iar mai mult de jum=tate nu

„PONDEREA INTERNETULUI |N MIXUL DE MEDIA CRE{TE MAI |NCET DEC~T |N ALTE PIE}E, PENTRU C+ NU |N}ELEGEM |NC+ PE DEPLIN ACEST MEDIU. MAI DEVREME DE DOI-TREI ANI INTERNETUL NU POATE C+P+TA O ASEMENEA IMPORTAN}+.”

citesc nici presa online [i nici blogurile.

“Ponderea internetului \n mixul de media cre[te mai \ncet dec`t \n alte pie]e, pentru c= nu \n]elegem \nc= pe deplin acest mediu. Nu v=d cum mai devreme de doi-trei ani internetul poate c=p=ta o asemenea importan]=”, crede Cosmin R=doi, managing director la Grafitti BBDO. Ar mai putea trece \nc= doi ani p`n= c`nd [i pia]a de publicitate ar putea reveni la nivelul din 2008, c`nd a atins maxime istorice. Anii 2012-2013 sunt cei mai vehicula]i atunci c`nd se pune problema unei reveniri, nu doar pentru acest domeniu, ci [i pentru celelalte. Martin Macha, partener \n cadrul Mercer pentru Europa Central= [i Orientul Mijlociu, afirm=, f=c`nd referire la pia]a muncii, c= mai avem \n fa]= trei ani \n care putem recupera ce-am pierdut \n 2009 [i \n care ne putem \ntoarce la nivelul din 2007 [i 2008. |n esen]=, dac= este s= judece la rece, publicitarii spun deschis c= ar trebui s= ne lu=m g`ndul de la o copie a anului 2008. Asta nu exclude \ns= cre[teri care, pe COSMIN RĂDOI, MANAGING DIRECTOR alocuri, au \nceput s= se simt= deja. n LA GRAFITTI BBDO

PUBLICITATE

IMOBILIARE

BENZIN+RIA

B+NEASA Dup= mai bine de un an [i jum=tate de lini[te, macaralele vor \ncepe din nou s= se mi[te pe [antierul proiectului B=neasa: un cinematograf multiplex cu s=li 3D, un centru de divertisment [i o benzin=rie. Toate ar putea fi sub brandul B=neasa. de C+T+LIN {TEFANCU

T

ocmai m= uitam pe variantele de tapi]erii pentru scaune, dispunerea scaunelor pentru VIP, dimensiunile.” Afirma]ia lui Ali Ergün Ergen, CEO B=neasa Developments, f=cute imediat ce intr= \n micu]ul s=u birou, nea[teptat pentru [eful unei companii care dezvolt= un proiect pe un teren de peste 200 de hectare, vizeaz= cea mai nou= g=selni]= a celui creditat ca fiind cel mai experimentat manager de centre comerciale din ]ar= - o zon= de distrac]ii in-house. Sau, cu alte cuvinte, 22 de milioane de euro investi]i pentru a opera propriul cinema, s=li de biliard [i popice, dar [i o benzin=rie. O extindere care poate p=rea nefireasc= pe timp de criz=, c`nd cei mai mul]i consultan]i recomand= concentrarea pe obiectul principal de activitate [i externalizarea oric=ror alte activit=]i. Dar Ergen are argumentele care au convins board-ul dezvoltatorului [i, implicit, pe cel care controleaz= \ntreg proiectul B=neasa, discretul om de afaceri Gabriel Popoviciu, care tocmai a finalizat tranzac]ia de v`nzare a magazinului IKEA din B=neasa, o afacere din care a \ncasat circa 30

“

30 BUSINESSmagazin I 19-25 aprilie 2010

mil. euro, potrivit estim=rilor Ziarului Financiar.

Posibilitatea de a face promo]ii \ncruci[ate pentru cump=r=torii din centrul comercial, faptul c= un operator de cinema interna]ional solicit= \n general ca p`n= la 80% din costurile de construc]ie s= fie acoperite de dezvoltator [i traficul reprezentat de ma[inile care ocup= (fie [i par]ial) zilnic cele 5.000 de locuri de parcare au determinat ac]ionarii s= asculte propunerea lui Ergen, iar “rezultatele \nregistrate \n 2009 i-au convins s= continu=m investi]iile”.

B=neasa Shopping City a anun]at pentru anul trecut circa 10 de milioane de vizitatori, indicatorul urm`nd s= creasc= cu 10% – 15% pe an dup= finalizarea cinematografului [i a s=lilor de cinema.

“V`nz=rile magazinelor s-au apropiat de 250 de milioane de euro (c`t a fost estimarea ini]ial= pentru primul an de func]ionare al centrului deschis \n anul 2008 - n.red.). Dar trebuie s= ]ine]i cont c= atunci c`nd am f=cut aceste proiec]ii nu era criz=”, adaug= Ergen.

Pentru managerul prezent \n Rom`nia de peste 11 ani, 2009 a fost ca un du[ rece dup= perioada 2004 – 2008,

Dezvoltatorul proiectului B=neasa nu va fi singurul comerciant care [i-a f=cut o benzin=rie. Operatorul de hipermarketuri [i supermarketuri Carrefour [i produc=torul de articole de panifica]ie Boromir opereaz= de mai mul]i ani benzin=rii.

Afla]i care sunt cele mai mari lan]uri de benzin=rii din Rom`nia, dar [i operatori de cinematografe dintr-o galerie foto disponibil= pe www.businessmagazin.ro

FOTO: ADRIAN STOICOVICIU

„care va r=m`ne probabil cea mai bun= perioad= din via]a operatorilor de centre comerciale. |n 2009, comercian]ii au \nceput s= \nt`rzie cu pl=]ile c=tre noi din pricina problemelor din alte magazine, \n special din provincie. Ce s= le faci?

S= le \nchizi magazinele [i s=-i sco]i din centrul comercial sau s= men]ii gradul de \nchiriere?”.

R=spunsul indirect al [efului B=neasa Shopping City s-a tradus \ntr-o rat= de ocupare de 97% anul trecut [i o rat= de colectare a chiriilor de 95%. “Am petrecut luni de zile discut`nd cu retailerii [i uneori am ajuns la dispute. Le-am spus c= ori fac ce \i sf=tuim noi, ori pleac= din mall sau, mai r=u, risc= s= ias= din afacere.”

Iar ceea ce este mai r=u nu a trecut, se pare, av`nd \n vedere c= p`n= \n toamn= anali[tii estimeaz= un num=r tot mai mare de falimente [i renun]=ri

„Am petrecut luni de zile discutând cu retailerii și uneori am ajuns la dispute. Le-am spus că ori fac ce îi sfătuim noi, ori pleacă din mall sau, mai rău, riscă să iasă din afacere.“ ALI ERGÜN ERGEN, BĂNEASA DEVELOPMENTS

la francize din partea antreprenorilor locali sau chiar retragerea unora dintre re]elele interna]ionale de fashion. |n plus, lunile urm=toare vor aduce foarte pu]ine inaugur=ri de centre comerciale, iar 2011 este [i mai s=rac din acest punct de vedere.

“Din c`te cunosc, \n acest an nu se va \ncepe niciun proiect nou. B=ncile solicit= un procent mare de pre\nchirieri [i nu e simplu ast=zi s= \nchiriezi 15.000 de metri p=tra]i”, afirm= Radu Lucianu, country manager al CB Richard Ellis Rom`nia.

Pare motivat= astfel \ngrijorarea prezent= pe aproape tot timpul discu]iei cu BUSINESS Magazin. „Nu m= preocup= operarea centrului comercial. Avem oameni care pot face asta foarte bine [i nu au nevoie de mine. Eu \ncerc s= le spun c= trebuie s= ne preg=tim de pe acum pentru ceea ce va veni peste doi-trei ani, c`nd criza va fi trecut – o mare lupt= \ntre centrele comerciale.” {i atunci o promo]ie \ncruci[at= cu benzin=ria [i propriul cinematograf 3D ar putea s= se dovedeasc= decisive. n

19-25 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 31

COVER STORY

„Trebuie să ai propria. viziune, așa cum ai propriile visuri și idealuri.

Cred că cei care au preluat conducerea unor corporaţii și n-au avut propria lor viziune au eșuat sau sunt șanse mari să eșueze.“ MIȘU NEGRIŢOIU

d

Lecţii pentru un tânăr

CEO

d FOTO: CRISTINA NICHITU{

evenit la 56 de ani primul român care ia șefia unei bănci cu capital majoritar străin, Mișu Negriţoiu este unul dintre bancherii cu cea mai interesantă carieră de la noi. Are acum o listă bogată de învăţături pentru tinerii manageri, dar și pentru mediul de business în general și pentru oamenii din Guvern - în felul lor, tot un soi de CEO. DE CRENGUŢA NICOLAE

19-25 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 33

cover story

A

34 BUSINESSmagazin I 19-25 aprilie 2010

Bogdan Baltazar 70 DE ANI, FOST PREȘEDINTE AL BRD-SOC GEN

Români la cârma băncilor străine

Absolvent de Politehnică și apoi asistent acolo până în 1964, lucrează până în 1981 în MAE. Între 1981 și 1990 ajunge inginer la Danubiana, pentru ca în 1990 să fie numit secretar de stat și purtător de cuvânt al guvernului Roman. Ulterior lucrează în centrala BERD de la Londra până în 1996, vicepreședinte al CA FPS până în 1998, apoi președinte al BRD, funcţie pe care o păstrează și după privatizarea băncii cu Société Générale. Din 2005 este consultant financiar.

Bancherii români care au deţinut sau deţin cea mai înaltă poziţie (executivă sau neexecutivă) în bănci cu capital străin nu sunt mulţi.

Până au ajuns acolo, majoritatea au parcurs un drum lung, trecând prin mai multe bănci și prin specializări în străinătate.

ve]i r=bdare, preg=ti]i-v= \n c`t mai multe domenii, chiar c`nd n-ave]i o idee clar= despre ce vre]i s= face]i \n carier=, [i c=uta]i s= ave]i o via]= de familie echilibrat=. La prima vedere, asemenea recomand=ri par o re]et= sigur= a e[ecului \n carier= pentru orice t`n=r din Rom`nia de azi, c`nd idealul pare a fi s= \ncepi c`t mai devreme, s= te specializezi rapid, s= [tii \ntotdeauna ce vrei. |n cazul lui Mi[u Negri]oiu, directorul general al ING Bank Rom`nia, r=bdarea de a parcurge etape, pl=cerea de a \nv=]a de toate [i o anume deta[are natural= au stat, dimpotriv=, la baza uneia dintre pove[tile cele mai de succes din mediul bancar: la aproape 60 de ani, are o carier= \n plin= evolu]ie [i un cuv`nt de spus \n toate discu]iile care privesc soarta sistemului bancar [i a economiei.

De-a lungul ultimilor ani, publicul s-a obi[nuit s=-l vad= mai ales trimi]`nd s=ge]i la adresa BNR [i \ncerc`nd s= scuture percep]ia c= b=ncile str=ine sunt un fel de club al conspiratorilor contra leului.

Acum, la discu]ia de s=pt=m`na trecut= dintre Negri]oiu [i mai mul]i manageri, cu ocazia evenimentului “Meet the CEO”, organizat de BUSINESS Magazin, ceea ce vedeam era cu totul altceva - un manager care \[i concentra experien]a carierei \n lec]ii pe c`t de insolite, raportat la contextul rom`nesc de azi, pe at`t de normale dac= lucrurile se v=d din perspectiva modelelor de business cu care el a avut de-a face.

“Profilul meu de CEO e mai apropiat de un func]ionar public - dar un func]ionar public eficient - dec`t unul de antreprenor sau investitor”, rezum= bancherul. Fa]= de 2006, anul c`nd conducerea olandez= a ING \l \nsc=una la c`rma filialei din Rom`nia a b=ncii, Negri]oiu nu s-a schimbat: [i \n interviul de atunci pentru BUSINESS Magazin, [i \n discu]ia de acum cu managerii, a spus c= investi]ii n-a avut [i n-are, cu excep]ia casei [i a stupilor de albine de la Cornu, [i c= nu l-a atras niciodat= o carier= de antreprenor, fiindc= n-a avut gustul riscului [i ner=bdarea de a face profit repede [i mult, ba chiar nici m=car dorin]a de a face bani a[a \nc`t el \nsu[i s= tr=iasc= luxos.

Nici p`n= \n 1989, \n scurta experien]= de director al unei societ=]i de comer], nici \n primii ani dup= 1990, ca demnitar \n institu]iile de atunci ale reformei, nici ca bancher la ING, din 1997 \ncoace.

Ceea ce l-a atras, \n schimb, a fost posibilitatea de a construi ceva pe baza unei viziuni coerente, de a lucra pentru aceast= viziune cu oamenii din echip= [i de a organiza activitatea dup= principii logice, profesionale, de transparen]= [i eficien]=. Pare simplu, chiar banal, dar \n realitate e cel mai greu din lume, mai ales \ntr-un mediu nea[ezat ca \n Rom`nia, unde “nu exist= o cultur= a gestiunii resurselor”, nu se pune a[a de mare pre] nici pe lucrul \n echip=, nici pe teorie [i pe conducerea profesionist= a unei afaceri sau a unei institu]ii publice.

“Eu sunt partizanul institu]ionaliz=rii businessului. A[ vrea s= se foloseasc= mai mult cuno[tin]ele, experien]a, sfaturile [i mai pu]in flerul pur”, spune Negri]oiu, exemplific`nd cu genul “omului cu o idee” care vine la banc= s= cear= un credit, \narmat doar cu credin]a c= va face bani. “<Nu vre]i s= finan]a]i o central= hidroelectric=? V= dau garantat c= \n cinci ani aduce bani. Iau fonduri europene de 5 miliarde de euro, banca \mi d= \nc= 5 miliarde [i fac centrala.> Dar asta nu e suficient; trebuie o expertiz= sectorial=, eventual un operator

Sergiu Oprescu 46 DE ANI, PREȘEDINTE EXECUTIV AL ALPHA BANK

Inginerul de aeronave Sergiu Oprescu a devenit în 2007 unul dintre cei mai tineri bancheri români la conducerea unei bănci de top 10, actualmente a patra din sistem, după active. Grecii de la Alpha Bank Group l-au ales în 1996 să conducă Alpha Finance România, societatea de investiţii financiare a grupului, după care, din 2001, devine vicepreședinte executiv al Alpha Bank și președinte executiv din 2007.

Răsvan Radu 44 DE ANI, PREȘEDINTE AL UNICREDIT ŢIRIAC BANK

Inginer de meserie, absolvent al unui MBA la Paris și apoi la Harvard Business School, Radu a început în BCR în 1991, pentru ca din 2000 să fie numit vicepreședinte al CEC, din 2001 vicepreședinte al Raiffeisen, iar din 2005 președinte al UniCredit România.

După fuziunea cu HVBŢiriac din 2007, devine președinte executiv al UniCredit Ţiriac Bank, actualmente a șasea bancă din sistem.

Nicolae Dănilă 59 DE ANI, FOST PREȘEDINTE EXECUTIV AL BCR (ERSTE BANK GROUP)

Absolvent de ASE și ulterior de numeroase specializări bancare în Europa și SUA, Dănilă a fost bancher încă din 1976, în filiala românească a Manufacturers Hanover Trust, unde a rămas până în anii ‘90, după transformarea în Chase Manhattan, ca vicepreședinte. După un an în care s-a ocupat de Bancorex (absorbită de BCR) ca administrator special, între 2000 și 2006 este președinte al BCR, iar după privatizarea cu Erste Bank, președinte executiv timp de un an.

Din 2009, este membru al CA al BNR.

„Sunt două tipologii, antreprenorul și managerul.

Eu ca antreprenor am angajat manageri cu profilul d-lui Negriţoiu – disciplinaţi, muncitori, cu proceduri, modele financiare, lucru în echipă.

Ca CEO, eu aveam o tendinţă de «one man show», dar ca antreprenor îţi trebuie oricum o doză de curaj și independenţă în decizii.“ FLORIN ANDRONESCU, SANADOR

Dan Pascariu Radu Graţian Ionuţ Costea 60 DE ANI, PREȘEDINTE 50 DE ANI, PREȘEDINTE Gheţea AL C.A. AL UNICREDIT AL EXIMBANK, FOST ŢIRIAC BANK, FOST PREȘEDINTE AL C.A. AL HVB ȘI HVB-ŢIRIAC

Pascariu și-a început cariera în 1973 la Banca Română de Comerţ Exterior, unde se ocupa de relaţiile internaţionale. În 1990 este ales președinte al CA al BRCE, de unde pleacă în 1994 ca președinte al Băncii București (Alpha Bank), apoi la CA al Bank Austria Creditanstalt România, ulterior HVB Bank. Din 2007, după fuziunea HVB-Ţiriac-UniCredit, este președinte al CA al noii bănci.

60 DE ANI, PREȘEDINTE AL CEC BANK, FOST PREȘEDINTE AL C.A. AL ALPHA BANK

Absolvent de Matematică, Gheţea a fost director general al BRCE din 1986 până în 1994. De aici s-a mutat la Alpha Bank (pe atunci Banca București), ca prim-vicepreședinte și membru al CA. În 2007 a fost președinte al CA al Alpha Bank, pentru ca din 2007 până în prezent să ocupe funcţia de președinte al CEC, actualmente a cincea de pe piaţă ca active. Din 2000 conduce Asociaţia Română a Băncilor.

PREȘEDINTE AL RBL

Fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor, Costea a fost din 2000 până în 2004 director adjunct în cadrul BERD pentru România, Ucraina și Georgia, iar în 2004 a fost selectat ca președinte al Raiffeisen Banca pentru Locuinţe (RBL). În 2008 a devenit președinte al CA al Emporiki Bank, deţinută de grupul elen cu același nume, iar în 2009 a fost recrutat ca președinte al Eximbank.

Mihai Bogza 53 DE ANI, PREȘEDINTE AL C.A. AL BANCPOST

Economistul Mihai Bogza a fost director general în Ministerul Finanţelor (1991-1996), deputy CEO al Pater Bank apoi și președinte al Eximbank până în 1998. Din 1998 până în 2004 a fost membru al CA și viceguvernator al BNR pentru activităţile de reglementare și supraveghere.

Președinte al CA al Fondului de Garantare a Depozitelor (1998-2003).

Din 2005, președinte al CA al Bancpost, la acea dată deja sub controlul EFG Eurobank.

Elena Petculescu

Manuela Plăpcianu

71 DE ANI, FOST PREȘEDINTE AL BANCPOST

46 DE ANI, FOST PREȘEDINTE EXECUTIV AL BANCPOST

Prima femeie președinte de bancă din România a absolvit ASE și un program de management la Universitatea George Washington. Din 1991 până în 2004 ocupă funcţia de președinte al Bancpost, inclusiv sub acţionariatul GE Capital Corp. și Banco Portugues de Investimento (1999), respectiv EFG Eurobank (2002). Președinte al CA a fost până în 2005, după care rămâne președinte de onoare.

Absolventă a Politehnicii din București și cu un MBA la Universitatea din Seattle, Plăpcianu a lucrat ca inginer energetician și a venit în sistemul bancar în 1995, trecând prin Citibank, ABN Amro, HVB Bank și EFG Eurobank, în calitate de country CEO. În 2007 a devenit director general cu rang de președinte executiv al Bancpost. De anul trecut este CEO al casei de licitaţii Artmark.

19-25 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 35

cover story VIDEO

multina]ional \n spate, o proiec]ie de cash flow. A veni pur [i simplu a[a la banc= \nseamn= improviza]ii ca acum 15 ani.”

Negri]oiu admite \ns= c= unii dintre actualii manageri de mari afaceri, care au pornit ca antreprenori, s-au profesionalizat \n timp.

“Eu n-a[ fi putut niciodat= s= bat la u[a unei b=nci \nainte de a avea un business plan solid, cu consultan]=”, declar= Florin Andronescu, cel ce a pus pe picioare afacerea Flanco \n anii ‘90, apoi compania de consumer finance Credisson, iar acum investe[te \n servicii private de s=n=tate. “Este un domeniu relativ nou, un spital privat de dimensiuni medii, pentru care am apelat la consultan]= din Anglia de la un <guru al spitalelor>, timp de [ase luni de zile, am preg=tit un business plan [i numai a[a am avut curaj s= m= duc la banc=”, zice Andronescu.

Pentru unele afaceri, aceast= profesionalizare \nseamn= consultan]= [i externaliz=ri de activit=]i; pentru altele, mai ales pentru cele de familie, \nseamn= angajarea unui manager profesionist. “O institu]ie, mai ales o corpora]ie, nu face totul singur=.

Noi avem c`teva divizii care se ocup= de servicii de baz=, \n timp ce altele le externaliz=m. Nu putem s= gener=m servicii de top \n PR, HR, juri[ti specializa]i, [i atunci externaliz=m foarte mult”, exemplific= bancherul, care recomand= acela[i lucru [i antreprenorilor, “care sunt mai rigizi, dar cred c= este un avantaj s= apelezi la consultan]=, m=car pentru un double-check”. |n cazul afacerilor de familie, Negri]oiu constat= c= mai ales \n cele aflate la prima genera]ie, ideea de a aduce un manager profesionist din afar= fie nu exist=, fie e[ueaz= (un exemplu - CrisTim, unde fondatorul Radu Timi[ [i so]ia sa s-au re\ntors anul trecut la conducerea executiv= a afacerii, dup= ani de zile \n care au lucrat cu manageri profesioni[ti), iar c`nd se pune problema de a alege un nou conduc=tor, sunt prefera]i copiii, din motive de \ncredere. “Ace[tia \ns= nu sunt varianta cea mai bun=, fiindc= nu sunt preg=ti]i s= duc= mai departe afacerea dac= o preiau imediat. De aceea eu \i sf=tuiesc pe to]i s=-[i trimit= copiii la [coal=.” {coal= care \nseamn= de fapt, dup= el, modelul vestic de evolu]ie: copiii apoi se angajeaz= mai \nt`i la altcineva, “v=d frustr=rile, limit=rile [i \ncep s= \nve]e; face parte din evolu]ie”.

“O dilem= a celor care \[i aleg urma[ul \n afaceri este \ntre a alege pe cineva complet compatibil cu personalitatea celui care alege sau pe cineva opus, complementar”, adaug= Dan Boabe[, proprietar al firmei SimPlus, de servicii pentru industria telecom. “Nu [tiu care este varianta c`[tig=toare - probabil ar trebui s= se completeze.

Ni[te personalit=]i opuse ar putea sa genereze conflicte, probleme de comunicare sau de percep]ie, \ns= probabil este solu]ia care echilibreaz= cumva drumul businessului.”

Echilibrul respectiv ]ine \n tot cazul de felul cum lucrezi cu echipa, \n ansamblu. “Un CEO trebuie s= aib= \ncredere \n echip=.

36 BUSINESSmagazin I 19-25 aprilie 2010

Mi[u Negri]oiu a fost invitatul celui de-al doilea eveniment din seria “MEET THE CEO”, organizat lunar de BUSINESS Magazin, dup= ce la prima edi]ie au participat Mariana Gheorghe [i Liliana Solomon, conduc=toarele Petrom [i, respectiv, Vodafone Rom`nia. “MEET THE CEO” reprezint= un eveniment \n cadru restr`ns, care faciliteaz= participan]ilor dialogul cu cei mai importan]i manageri de pe pia]a rom`neasc=.

Pentru a afla invita]ii edi]iei din luna mai [i pentru detalii despre proiectul “MEET THE CEO”, accesa]i sec]iunea evenimente de pe site-ul www.businessmagazin.ro sau apela]i num=rul de telefon 0318.256.293.

Trebuie s= delegi necondi]ionat, s= comunici, s= ai <chemistry>, s= le dai \ncredere”, sus]ine Negri]oiu, referindu-se chiar la prima lui experien]= de conducere a unei organiza]ii - o firm= de comer] exterior cu articole de piel=rie [i \nc=l]=minte, unde a fost repartizat ca director \n 1985. Povestea \n sine era cunoscut= - a stat acolo pentru o perioad= foarte scurt=, pentru ca dup= 22 decembrie 1989 s= fie reinstalat “de comitetul revolu]ionar din \ntreprindere”. Acum \ns= e prima dat= c`nd Negri]oiu poveste[te cum anume a \n]eles, venind la 36 de ani pentru prima dat= \ntr-o asemenea func]ie, s=-i conduc= pe cei peste 100 de oameni din subordine. A deschis dialogul cu ei - “i-am invitat \n fiecare diminea]= s= lu=m cafeaua \mpreun= [i s= vedem coresponden]a” -, a ]inut mereu u[a deschis= la birou pentru oricine [i nu [i-a am`nat niciodat= coresponden]a de pe o zi pe alta, obicei pe care l-a p=strat [i dup= aceea, p`n= \n ziua de azi.

PUBLICITATE

cover story Problema era c= toate acestea le-a f=cut “de capul lui”, nu fiindc= le-ar fi \nv=]at din c=r]i sau ar fi avut modele. “Eu nu sunt [colit \n str=in=tate, nu am f=cut [coli de management, dar asta nu \nseamn= c= nu trebuie s= le faci. |i \ndemn pe antreprenori s=-[i trimit= copiii la [coli bune, fie aici, fie \n str=in=tate, fiindc= asta e cea mai bun= investi]ie, \n educa]ia copiilor.” Nici el, Negri]oiu, n-a f=cut altfel: fiul lui a studiat la Universitatea Duke [i lucreaz= la Microsoft, fiica a absolvit Taft University [i a r=mas [i ea s= lucreze \n America.

DAR PRACTICA NE OMOARĂ

Pentru ING, care din cauza crizei n-a reu[it s= ating= obiectivul declarat de Negri]oiu \n 2006, de a-[i cre[te cota de pia]= la 8-10%, de la pu]in peste 6% atunci (dimpotriv=, anul trecut a avut doar 3,3%), bancherul are planuri mari \n continuare.

Dup= cum declara recent pentru Ziarul Financiar, 2010 ar urma s= fie “anul ING”, cu atingerea pragului de un milion de clien]i individuali, cre[terea volumului credit=rii cu 10-15% (dup= o sc=dere cu 3% a portofoliului anul trecut, la 1,7 miliarde de euro) [i intrarea pe segmentul consultan]ei pentru companiile de talie medie. C`t prive[te pozi]ia \n top 10 al b=ncilor, dup= active, ING a r=mas anul trecut pe locul 10, pe care cel mai probabil [i-l va conserva [i \n acest an.

Interesant e c= to]i membrii echipei de conducere au p`n= \n 40 de ani, iar pepiniera de tineri bancheri rom`ni din ING r=m`ne [i acum, ca [i \n 2006, m`ndria lui Negri]oiu.

De anul acesta, tot managementul de top din ING va fi format din rom`ni: \n divizia de persoane fizice [i IMM - Cristina Matei (37 de ani, care lucreaz= \n banc= de la 23 de ani), Bogdan Boteanu \n divizia de clien]i companii [i \ntreprinderi mijlocii, Mihaela Batu \n divizia de commercial banking, Florin C\]u la pie]e financiare.

Cum ajunge \ns= un CEO s= recruteze tinere talente cu preg=tire economic=?

Iuliana Andronache, director financiar la Top Brands, se pl`nge c=, \ncerc`nd s= recruteze studen]i pentru o carier= ulterioar= \n firm=, a constatat c= “80% din candida]i nu [tiu s= r=spund= la un test-gril= - c`t e TVA, c`t e impozitul pe venit, lucruri care ar fi trebuit s= se \nve]e la ASE”. Dup= ea, de vin= e programa, care a \mpins studen]ii spre o specializare excesiv=. “Eu am terminat ASE \n 1994, atunci f=ceam toate specialit=]ile, acum fiecare \nva]= doar c`te ceva. Dar un economist trebuie s= aib= o viziune de ansamblu.”

38 BUSINESSmagazin I 19-25 aprilie 2010

Costea Munteanu, profesor de finan]e interna]ionale la ASE, replic= \ns= c= “\n [coal= se \nva]= ce este TVA, nu care e nivelul ei la momentul c`nd se face recrutarea t`n=rului. |nt`i vine \n]elegerea [i apoi informa]ia”. |n orice caz \ns=, dup= cum afirm= George Butunoiu, proprietarul firmei de recrutare care-i poart= numele, important= e calitatea [colii. “De ce de la Harvard sau Oxford te angajeaz= pe un post oriunde, chiar c`nd ai o specializare f=r= leg=tur= cu domeniul? Dac= te face civilizat [coala, asta e suficient! Nu cred c= [coala trebuie s= te scoat= mare specialist. Dac= la [coal= s-ar face mai mult teatru, sau filozofie, sau literatur=, dar de bun= calitate, v= asigur c= ar fi mai c`[tiga]i studen]ii.”

Iar aceasta ar \nsemna c= grosul preg=tirii se face de fapt \n companii, \n func]ie de nevoile lor. |n cazul ING, Negri]oiu spune c= anual, o treime din oameni trec prin programe de preg=tire, inclusiv programe MBA sau CFA (chartered financial analyst), urmate de la Asebuss p`n= la London Business School. Unde anume se termin= aria de ac]iune a teoriei \ncepe \ns= practica pie]elor, astfel \nc`t, indiferent de capacitatea sau de preg=tirea lor, tinerii bancheri rom`ni nu pot st=p`ni pie]e care aici nu sunt dezvoltate, [i atunci sunt trimi[i la Amsterdam sau la Londra pentru training.

“Am un [ef de trezorerie polonez [i nu pot trimite dealeri rom`ni \n Polonia sau Cehia, fiindc= acolo pie]ele sunt mult mai complexe.

Rom`ni trimitem \n re]ea s= lucreze doar acolo unde au avantaje competitive - de pild=, avem oameni \n Ucraina, pe proceduri de creditare, \n Bulgaria pentru analiza de risc. {i b=ie]i, [i fete.”

CEO SUB TREI REGIMURI

|n interviul din 2006 pentru BUSINESS Magazin, Negri]oiu \[i amintea cu pl=cere c= \n perioada c`nd a condus Agen]ia pentru Investi]ii Str=ine (ulterior Agen]ia Rom`n= pentru Dezvoltare), din 1990 p`n= \n 1992 prin institu]ia lui au venit primii investitori str=ini \n Rom`nia - Coca-Cola sau ColgatePalmolive, care prelua atunci fabrica Stela.

“Poate de acolo a \nceput aventura mea corporatist=. ARD a fost o [coal= pentru investi]iile str=ine, probabil eram una dintre cele mai transparente [i prietenoase institu]ii publice fa]= de mediul de afaceri”, spune el.

De atunci a \n]eles c= politicul e “de fa]ad=” [i c= esen]ial este businessul, c= economia e cea care conteaz=. Ca ministru [i [ef al Consiliului pentru Reform= al guvernului V=c=roiu (1992-1993) a adunat

„O dilemă a celor care își aleg urmașul în afaceri este între a alege pe cineva complet compatibil cu personalitatea celui care alege sau pe cineva opus, complementar.

Nu știu care este varianta câștigătoare, probabil ar trebui să se completeze.

Niște personalităţi opuse ar putea sa genereze conflicte, probleme de comunicare sau de percepţie, însă probabil este soluţia care echilibrează cumva drumul businessului.“ DAN BOABEȘ, SIMPLUS

Învăţăturile lui Negriţoiu către tinerii manageri

ÎNVAŢĂ TOT CE POŢI Trebuie să te pregătești pentru orice oportunitate. Zece ani de zile n-am știut exact ce fac sau ce o să fac în viitor.

Am terminat o facultate, am urmat a doua facultate, m-am gândit că Dreptul îmi lărgește orizontul. Apoi m-am apucat de limba engleză: dacă aveam oportunitatea să lucrez cândva cu limba engleză, trebuia să fiu pregătit. S-a dovedit ulterior că a fost esenţială. Am investit în pregătirea profesională: m-am apucat de doctorat, am fost asistent la ASE, încercam să înţeleg bursele la timpul respectiv. M-am pregătit pentru orice eventualitate.

AI RĂBDARE Ai răbdare. Nu trebuie să fii impacientat că a trecut timpul, că n-ai realizat, că ai ratat ocaziile. Poţi să ratezi ocazii și poţi să înveţi din eșecuri.

Vorbesc cu tineri manageri de astăzi, care au niște obiective punctuale pe care le ratează din diverse motive, și aproape că intră în depresie pentru că au ratat la 30, 35 de ani o poziţie la care visau. Eu nu am avut nicio funcţie de conducere până la 35 de ani, dar la 36 de ani am ajuns CEO la o întreprindere cu peste o sută de oameni.

PĂSTREAZĂ-ŢI OPŢIUNILE Nu cred că trebuie să te pregătești pentru o poziţie oarecare, ci, în general, să fii cât mai deschis. Ai de ales să fii un profesionist sau un manager.

Profesioniștii, specialiștii sunt mai rigizi, mai radicali. Când te pregătești pentru management, în schimb, ești mai general, accepţi mai ușor alte puncte de vedere, cred că trebui să ai îndoieli. Probabil trebuie să fii și perfecţionist, dar nu ultraperfecţionist.

\ndep=rtat statul, ca organiza]ie, de stadiul de atunci. “Ei sunt preocupa]i de investi]ii [i de faptul c= nu au bani. Nu cred c= asta este o problem=. Nu cred c= un ministru al economiei ar trebuie s= se focalizeze pe ce investi]ii face, ci s= asigure regulile jocului MIL. EURO [i s= mobilizeze participarea investitorilor”, crede Negri]oiu. “Trebuie s= schimb=m profitul net al ING Bank Rom`nia \n 2009, conform standardelor contabile regulile jocului. Trebuie \mbun=t=]ite, s= rom`ne[ti - al nou=lea ca m=rime din fie simplificate, eficiente, transparente, sistemul bancar s= \nlesneasc= accesul la investi]ii [i at`t.”

Contraexemple, \n opinia lui, ar fi situa]ia din pia]a imobiliar=, opac=, unde s-au f=cut bani din distorsiunile pie]ei, sau legisla]ia insolven]ei, care \n unele cazuri taie orice o echip= de “minto[i”, \ntre care Cristian [ans= b=ncilor de a-[i recupera creditele Popa, Lucian Croitoru sau Florin Pogonaru, restante. s= fac= o strategie economic= [i de politic= {i din nou se ia pe sine ca exemplu. industrial=, care \ns= “a fost aprobat= de Parlament [i cam at`t”. Inutilitatea efortului “Institu]iile publice, cele private, oamenii, trebuie s= [tie s= se reinventeze. Eu, dup= 40 [i sentimentul de de[ert=ciune l-au alungat de ani, am fost nevoit s= uit multe din cele pe \n cele din urm= din politic=, dup= \nc= doi ani petrecu]i \n calitate de consilier economic care fusesem for]a]i s= le \nv=]=m \nainte de 1989, a[a c= am fost nevoit s= reiau din nou al pre[edintelui Iliescu [i un an ca deputat de Dolj, ocazie cu care a v=zut “cum se pierde procesul.” |ntr-un asemenea sens, desigur c= vremea” \n Parlament. E lesne de \n]eles de ce privind \napoi, nu mai pare nici nefiresc, nici a dezertat din politic= [i a acceptat oferta ING, frustrant c= economistul Mi[u Negri]oiu a ajuns \n bankingul de v`rf \n absen]a unor intr`nd \n banking la 47 de ani. studii de specialitate \n str=in=tate, nici c= a Experien]a din sfera de v`rf a puterii acelor ani \i permite s= judece c`t de pu]in s-a a[teptat at`t de mult p`n= a urcat \n ierarhie,

12,6

PROFESIA, DAR ȘI FAMILIA Cred că trebuie să faci și altceva decât profesia, meseria și că trebuie să fii echilibrat.

Teoria spune că nu poţi fi un bun CEO dacă nu ai o viaţă de familie sau personală echilibrată. Există și cazuri speciale, dar majoritatea managerilor sunt oameni echilibraţi.

raportat la experien]a unui R=svan Radu, de pild=, care a ajuns s= conduc= UniCredit }iriac Bank \n preajma v`rstei de 40 de ani. {i de[i recomand= acum tinerilor r=bdare [i relaxare studioas=, condi]iile care l-au f=cut pe el \nsu[i s= ajung= s= le recomande asta nu mai exist=.

“Eu am o experien]= de CEO sub trei regimuri. Am fost CEO [i \n comunism, [i \n perioada de tranzi]ie, [i \n economia de pia]=”, rezum= bancherul. Faptul c= ignor= at`t de senin categorisirea dup= alt criteriu dec`t cel strict economic (ce \nsemna CEO \n comunism? pur [i simplu management spontan, f=r= instruire) poate s= mire, dar \nseamn= c= \n sf`r[it ne distan]=m realmente de trecut. Viitorul? Dac= v= dori]i sau ave]i o carier= \ntr-o multina]ional=, atunci ce spune Negri]oiu o s= v= plac=; dac= v= teme]i de robo]i [i de globalizare, atunci mai bine nu citi]i concluzia lui: “Resursele umane \n multina]ionale aduc un tip de profesioni[ti f=r= frontiere, care merg la acelea[i [coli, au cam aceea[i filozofie despre via]=, au un stil de via]= similar, stau la acelea[i hoteluri. Ace[ti profesioni[ti au ap=rut [i \n Rom`nia [i ei vor avea impact \n dezvoltarea ]=rii. Multina]ionalele au generat profesioni[ti care, la r`ndul lor, pun pe picioare alte afaceri”. n

19-25 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 39

weboscop Deja se [tie c= resursele cele mai valoroase \n internet le reprezint= timpul, aten]ia [i interesul publicului. Odat= ce acestea sunt c`[tigate, urmeaz= s= fie valorificate \ntr-un fel sau altul. Google a reu[it, urmeaz= Twitter. de MIRCEA S~RBU

Tweet-uri de v`nzare

M

-am \nscris, mi-am creat contul [i m-am aflat \n fa]a unei casete \n care puteam s= scriu 140 de caractere. Ce-a[ putea spune lumii \n 140 de caractere? Un aforism de[tept? O cugetare ad`nc=? O [tire pe care \nc= n-a aflat-o chiar toat= lumea? De fapt chiar titlul casetei sugereaz=: what’s happening? (ce se \nt`mpl=). A[a c= am ales calea adev=rului \n timp real: „Try to work. Not in the mood...”. Acesta a fost primul meu tweet, \n toat= splendoarea banalit=]ii [i inutilit=]ii sale. Am sincere \ndoieli c= cineva ar putea fi interesat de cheful meu de munc=, dar foarte cur`nd am aflat c= vreo zece persoane m= urm=resc pe Twitter [i m-au cuprins remu[c=rile. Poate oamenii aceia chiar au chef de munc=, iar eu le-am r=pit c`teva secunde. Nu mic= mi-a fost mirarea c`nd, dup= c`teva zile, am primit [i un r=spuns.

Pe care n-am [tiut dac= trebuie s=-l iau ca o ironie sau, pur [i simplu, acesta e spiritul Twitter-ului: „Bun= Mircea, ]i-a revenit pofta de munc=?”.

Admit c= aceast= prim= experien]= cu Twitter a fost una ratat=. Nici cea cu Facebook n-a fost mai fericit=, de[i m= intereseaz= foarte mult „social networking” ca fenomen. |ns= am descoperit c= dezavantajul prea numeroaselor cereri de \mprietenire cu necunoscu]i se compenseaz= cu c`teva avantaje notabile. De pild=, m-am \mprietenit pe Facebook cu Teatru 74 [i primesc informa]ii despre spectacole \n timp util. Mesajele sunt succinte [i \nso]ite de o referin]= pe web, iar revela]ia a fost c= nu prea dep=[esc 140 de caractere... Poate am judecat gre[it posibilit=]ile [i puterea Twitter-ului. La urma urmei, te po]i adresa unei audien]e (care poate fi suficient de fin controlat=) nu doar cu banalit=]i, ci [i cu semnale care pot fi de folos. Autopromovarea nu este nici ea o posibilitate de

40 BUSINESSmagazin I 19-25 aprilie 2010

neglijat: poate exist= oameni interesa]i de articolele pe care le public, a[a c= un tweet nevinovat cu un link [i vreo sut= de litere poate face mult, mai ales dac= „rezoneaz=”.

Desigur, \ntrebarea urm=toare se refer= la posibilit=]ile comerciale pe care le ofer= Twitter. Evident, sunt foarte multe companii care folosesc serviciul, dar este la fel de evident c= nu pot dec`t s= concureze liber \ntr-un mediu super-aglomerat, \n care atrac]iile le reprezint= mai degrab= tweet-urile lui Britney Spears (cu aproape cinci milioane de „followers”). Pe de alt= parte, Twitter merge \n pierdere \n ciuda audien]ei fabuloase pe care [i-a c`[tigat-o (23 de milioane de vizitatori unici luna trecut=) [i cre[terii exponen]iale (1.500% \n martie),

permite companiilor s= pl=teasc= pentru ca mesajele lor s= apar= \n fruntea listei de rezultate ale c=ut=rilor pe anumite cuvinte cheie, adic= ceva asem=n=tor cu serviciul AdWords practicat de Google. Modelul de stabilire a pre]ului nu a fost \nc= prezentat, dar se prevede c= va fi \n func]ie de num=rul de vizualiz=ri. Mai departe, Twitter va \mp=r]i acest venit (50%) cu partenerii care se al=tur= programului. |ns= acesta este doar primul pas, pentru c= urmeaz= ca tweet-urile promovate s= poate fi inserate \n fluxurile de mesaje, cu avantajul utiliz=rii informa]iilor demografice [i statisticilor (deci contextualizare). |ns= modelul nu este lipsit de unele riscuri, cel mai important fiind cel ca

|N ULTIMII DOI ANI ANALI{TII {I-AU EXERSAT IMAGINA}IA CU CEL PU}IN UN SCENARIU PRIN CARE TWITTER AR PUTEA S+ C~{TIGE O MUL}IME DE BANI a[a c= e de \n]eles interesul pe care l-a st`rnit zilele trecute [tirea c=, \n sf`r[it, noua vedet= a internetului \[i va dezv=lui modelul de business cu care sper= s=-[i monetizeze popularitatea. Cred c= nici un startup nu a primit at`t de mult= consultan]= gratuit= \n aceast= privin]=, av`nd \n vedere c= \n ultimii doi ani aproape orice analist al industriei [i-a exersat imagina]ia cu cel pu]in un scenariu prin care Twitter ar putea s= c`[tige o mul]ime de bani \n cel mai scurt timp cu putin]=.

P`n= la urm=, modelul conceput de cei de la Twitter nu este neap=rat spectaculos (corespunde, \n mare, cu a[tept=rile speciali[tilor) [i nici foarte original, pentru c= influen]a lui Google este c`t se poate de transparent=. Primul mecanism cu valoare comercial= este „promoted tweets” care va

utilizatorii care s-au obi[nuit cu un serviciu f=r= intruziuni publicitare s= migreze spre alte servicii de micro-blogging. Oficialii companiei insist= \ns= cu nu este vorba de reclame propriu-zise, ci doar de tweeturi ceva mai speciale care pot fi tratate exact ca [i celelalte. |n plus, se va m=sura „rezonan]a” fiec=rui astfel de mesaj [i vor fi \nl=turate cele care nu suscit= interes.

Dac= planul va func]iona [i va fi aplicat cu modera]ie, Twitter ar putea s= fie una dintre pu]inele companii care reu[esc s= valorifice eficient un serviciu gratuit. n

BUSINESSMAGAZIN.RO Pentru mai multe comentarii ale lui Mircea S`rbu vizita]i www.businessmagazin.ro/opinii

ELECTRONICE

VIITORUL |N 3D Dac= \n urm= cu zece ani ne uitam la televizoare cu tub catodic, acum mul]i le-am \nlocuit cu o plasm= sau un LCD. {i se pare c=, \n urm=torii ani, le vor \nlocui [i pe acestea cu televizoarele 3D. de ROXANA CRISTEA

A

cum [ase luni, mi-am schimbat televizorul cu tub catodic pe care \l aveam de zece ani cu un LCD. A fost ca atunci c`nd am trecut de la Dacie la Ford”, m=rturise[te R=zvan, un bra[ovean de 40 de ani, care spune c= acum “claritatea imaginii este incredibil=”, iar \nlocuirea televizorului i-a m=rit spa]iul din sufragerie. |n plus, pre]ul de achizi]ie al noului aparat a fost pu]in mai mic dec`t cel al smartphone-ului s=u, Nokia N97.

“

42 BUSINESSmagazin I 19-25 aprilie 2010

Rata de \nlocuire a televizoarelor cu tub catodic cu televizoarele LCD [i plasm= a crescut spectaculos, apreciaz= oficialii LG, iar “v`nz=rile \nregistrate \n aceste segmente dovedesc \nclina]ia consumatorilor c=tre tehnologii noi.

“Consumatorii rom`ni au \nceput s= prefere televizoare performante cu design atr=g=tor, pe care s= \l poat= integra mai armonios \n decorul locuin]ei.” Factorul pre] conteaz= \ns= la fel de mult, mai ales pe vreme de criz=. Pre]ul mediu pentru un televizor este de aproximativ 1.900-2.000

de lei, potrivit estim=rilor LG, care de]ine o cot= de pia]= de 25,5% \n segmentul de televizoare LCD [i o cot= de 43% \n segmentul de televizoare cu plasm=. |n prezent, un televizor compatibil cu transmisia TV \n format de \nalt= defini]ie (HD) a ajuns s= coste [i mai pu]in de 1.000 de lei, devenind astfel mai ieftin dec`t un laptop sau un smartphone performant.

Iar televizoarele [i mai performante, cu o rezolu]ie mai ridicat= a imaginii (de tipul Full HD) au ajuns s= coste [i mai pu]in de 1.600 de lei, gener`nd astfel v`nz=ri mai

FOTO: REUTERS

Am uitat de vechituri Anul trecut, vânzările totale de LCD-uri și plasme din România au generat venituri de cinci ori mai mari decât vânzările televizoarelor cu tub catodic.

45.000 mil. euro 40.000

LCD ȘI PLASMĂ

35.000 30.000 25.000

TELEVIZOARE CU TUB CATODIC

20.000 15.000 10.000 5.000 0

T1 2009

T2 2009

T3 2009

T4 2009 SURSA: GFK

„ESTE POSIBIL CA |N URM+TORII ANI S+ VEDEM O EVOLU}IE SPECTACULOAS+ A PRODUSELOR BAZATE PE TEHNOLOGII DE TIPUL LED {I 3D” DRAGOȘ SALAMAC, BENQ ROMÂNIA

mari \n ciuda recesiunii, care a determinat o restr`ngere a cheltuielilor de consum.

“Sc=derea pre]urilor de fabrica]ie ale unor produse IT a f=cut ca, la ora actual=, o mul]ime dintre produsele care \n urm= cu c`]iva ani erau inaccesibile s= fie la \ndem`na cump=r=torilor”, afirm= Drago[ Salamac, team leader \n cadrul BenQ Rom`nia. “Consider c= aceast= tendin]= se va p=stra [i \n urm=torii ani, al=turi de sc=derea duratei de \nlocuire a produselor [i de orientarea c=tre produse eco. Este posibil ca \n urm=torii ani s= vedem o evolu]ie spectaculoas= a produselor bazate pe tehnologii de tipul LED [i 3D.” Cel mai scump televizor v`ndut anul trecut \n Rom`nia a fost un LCD Sony KDL-55X4500, comercializat de Flanco la un pre] de 15.500 de lei, conform unui top realizat de BUSINESS Magazin. |n prezent, printre cele mai scumpe televizoare din magazinele rom`ne[ti se num=r= LCD Full HD, marca Philips, cu diagonala de 142 de cm, al c=rui pre] se ridic= la 17.000 de lei, [i un LCD Sony KDL-55X450, cu o diagonal= de 137 cm [i care cost= 15.500 de lei, ambele de la Media Galaxy.

Anul trecut, \n Rom`nia s-au v`ndut \n total televizoare de 212,5 milioane de euro, dintre care 32,6 milioane de euro au fost pl=ti]i pe televizoare cu tub catodic, iar 179,8 milioane de euro pe televizoarele de ultim= genera]ie, LCD [i plasm=, potrivit datelor GfK. |n ce prive[te num=rul de unit=]i v`ndute, compania de cercetare de pia]= estimeaz= c= \n primele zece luni ale anului trecut s-au v`ndut 283.000 de televizoare cu tub [i 313.000 de televizoare tip LCD [i cu plasm=. “Comparativ cu decembrie 2008, v`nz=rile de TV/audio au sc=zut cu 30%. Totu[i, pentru aceste produse, compara]ia cu noiembrie 2009 arat= c= valoarea v`nz=rilor aproape s-a dublat \n decembrie 2009”, relev= GfK. V`nz=rile de televizoare cu plasm= [i LCD, principalul motor de pe pia]=, au fost sus]inute de-a lungul anului prin promo]ii ale retailerilor [i ale produc=torilor. Acestea au fost produsele cu sc=derea de pre] cea mai masiv= \n r`ndul electronicelor, arat= cercetarea GfK. Sony a fost unul dintre produc=torii care au redus pre]urile, \ncep`nd cu vara anului trecut. “Una din m=surile luate a fost ieftinirea produselor, dar p`n= la o anumit= limit=”, spune Taiju Ishikawa, consumer head \n cadrul Sony Rom`nia.

212,5 MILIOANE EURO

valoarea pie]ei rom`ne[ti de televizoare \n 2009

|n cazul LG, anul 2009 a \nsemnat o cre[tere a v`nz=rilor pe categoria televizoarelor LCD, dar [i cu plasm=, cu aproximativ 20% comparativ cu anul 2008. “Ne-am propus o cre[tere bazat= pe optimizarea portofoliului de produse [i pe cre[terea cotei de pia]=. |n condi]iile economice de anul trecut, am reu[it s= ne \ndeplinim obiectivele de afaceri, \nregistr`nd [i o cre[tere a profitului anual, reflectat= de rezultatele pe principalele categorii de produse, precum televizoarele LCD [i terminalele mobile”, afirm= oficialii LG. |ncep`nd cu acest an vom vedea o cre[tere a pie]ei televizoarelor cu noi tehnologii, fie c= este vorba despre tehnologia LED inclus= \n noile game de televizoare sau, mai recent, tehnologia 3D, estimeaz= LG. Potrivit lui Raul Filip, division manager \n cadrul Samsung Electronics Rom`nia, ponderea televizoarelor LED reprezint= mai pu]in de 5% din totalul v`nz=rilor de televizoare din 2009.

Prima companie care a anun]at lansarea de televizoare 3D \n Rom`nia este Samsung, urmat= de Sony, LG [i mai apoi Panasonic. LG \[i propune s= introduc= pe pia]= \n a doua jum=tate a anului primele televizoare 3D. P`n= la sf`r[itul anului, LG va introduce pe pia]= [i primele playere Blue Ray 3D Ready, destinate red=rii con]inutului HD pentru vizualizare 3D. “Principalul factor care va contribui la evolu]ia pie]ei de IT este introducerea tehnologiei 3D. |n ciuda faptului c= pia]a este acum \ntr-un stadiu incipient, studiile estimeaz= c= p`n= la finalul anului 2013 pia]a va num=ra p`n= la 46 de milioane de televizoare HDTV cu tehnogie 3D”, a afirmat Ishikawa. Deja tehnologiile avansate precum 3D Full HD, frecven]ele de 200 Hz sau tehnologia ochelarilor 3D stereoscopici sunt disponibile, dar p`n= \n 2013 “vor deveni probabil un standard”, consider= reprezentanul Sony. n

19-25 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 43

MEDIA AUDIEN}E TV PRIME TIME 8-14 aprilie 2010

n

COT+ DE PIA}+

PRO CINEMA LA {ASE ANI Evolu]ia canalului Pro Cinema a reconfirmat o tendin]= care s-a conturat \nc= de la lansarea postului Acas= - aceea c= ni[ele de televiziune c`[tig= repede [i sigur un public fidel. de ANA R+DU}+

n

INDICE DE AUDIEN}+

“

n

TOP 5 {TIRI

1. {tirile Pro TV 19 (10 apr.)

2. {tirile Pro TV 19 (11 apr.)

3. {tirile Pro TV 19 (12 apr.)

4. {tirile Pro TV 19 (14 apr.)

5. {tirile Pro TV 19 (9 apr.)

9,2% 8,5% 7,8% 7,5% 7,4%

n

TOP 5 FILME 1. Garda de corp (Pro TV, 10 apr.)

2. Dispari]ia (Pro TV, 8 apr.)

3. Crocodilul (Pro TV, 12 apr.)

4. Agentul (Antena 1, 9 apr.)

5. Crank 2: Tensiune... (Pro TV, 10 apr.)

8,7% 8,3% 7,2% 6,5% 4,8%

n

TOP 5 SERIALE ROM~NE{TI 1. State de Rom`nia ep. 91 (Pro TV, 13 apr.)

2. State de Rom`nia ep. 89 (Pro TV, 8 apr.)

3. State de Rom`nia ep. 92 (Pro TV, 14 apr.)

4. Tr=sni]ii (Prima TV, 14 apr.)

5. Tr=sni]ii (Prima TV, 13 apr.)

5,1% 4,8% 4,4% 4,4% 4,0%

PUBLIC }INT+: PERSOANELE CU V~RSTA CUPRINS+ |NTRE 18 {I 49 DE ANI {I CARE TR+IESC |N MEDIUL URBAN, INCLUZ~ND {I VIZITATORII; INDICE DE AUDIEN}+ (RATING): PROCENT DIN POSESORII DE TELEVIZOARE CARE S-AU UITAT |N RESPECTIVUL SLOT ORAR LA UN ANUMIT POST TV; COTA DE PIA}+ (SHARE): PROCENT DIN POSESORII DE TELEVIZOARE CARE AVEAU TELEVIZORUL DESCHIS |N ACEL SLOT ORAR {I CARE AU URM+RIT RESPECTIVUL POST TV; SURSA: GFK

44 BUSINESSmagazin I 19-25 aprilie 2010

C

ompeti]ia pe pia]a canalelor de film nu a fost u[oar=, \ns= Pro Cinema este singurul canal rom`nesc dedicat filmelor, serialelor [i documentarelor legate de profilul postului, iar la scurt timp de la lansare aveam locul nostru bine consolidat pe pia]= [i [tiam deja cum trebuie s= ne pozi]ion=m”, spune Lucia Antal, directorul executiv al Pro Cinema.

Practic, la doar un an de la lansare, Pro Cinema a ajuns lider al ni[ei canalelor de film, pozi]ie pe care [i-o men]ine [i ast=zi, dup= [ase ani de existen]= pe pia]=. Ideea de a \nfiin]a un canal de televiziune dedicat exclusiv cinefililor a ap=rut \n prim=vara anului 2003, iar peste un an s-a lansat pe pia]= primul post rom`nesc dedicat iubitorilor de film. |n momentul de fa]=, Pro Cinema de]ine peste o treime din pia]a canalelor de film [i \nregistreaz= audien]e cu 64% mai mari fa]= de principalul s=u competitor - Hallmark.

De asemenea, potrivit datelor Gfk Rom`nia, \n topul celor mai vizionate 100 de filme ale ultimului an, 99 au fost difuzate de Pro Cinema.

Re]eta Pro Cinema a constat \ntr-un mix de concepte [i genuri, care s= se plieze pe o gam= c`t mai extins= de preferin]e cinematografice. “Filmul de 10”, spre exemplu, este cel mai puternic [i mai popular dintre subbrandurile Pro Cinema, urmat de “Comedia \n esen]= tare” [i serialele de ac]iune. Una dintre figurile importante cu care se asociaz= Pro Cinema este Cristian Tudor Popescu, care prezint= \n fiecare s`mb=t= emisiunea “CineTePrinde”.

Nici filmul rom`nesc nu este neglijat, Pro Cinema fiind singurul canal de profil care se implic= \n promovarea cinematografiei rom`ne[ti. “Noi

consider=m c= filmele rom`ne[ti au un poten]ial foarte mare [i din aceast= cauz= am \ncercat s= le acord=m aten]ia pe care o merit=”, spune Lucia Antal. Promovarea se refer= at`t la filmele rom`ne[ti devenite clasice – precum seriile “BD” [i “Liceenii” –, c`t [i la produc]iile recente, precum “California Dreamin’ (nesf`r[it)” al lui Cristian Nemescu sau “A fost sau n-a fost?”, regizat de Corneliu Porumboiu.

Filmele [i programele sunt astfel alese \nc`t s= atrag= aten]ia unei categorii foarte importante de public - telespectatorul

36% cota de pia]= de]inut= de Pro Cinema pe pia]a canalelor de film

t`n=r, cu o educa]ie peste medie [i pasionat de filme.

Rezultatele de p`n= acum \i \ncurajeaz= pe reprezentan]ii Pro Cinema s= g`ndeasc= perioada urm=toare \n termeni de expansiune. “Viitorul se dore[te a fi unul de cre[tere [i dezvoltare, at`t pentru canal – prin programe noi [i, eventual, produc]ii cu specific de cinema –, c`t [i prin declin=ri ale acestuia”, mai spune Antal.

Pro Cinema face parte din compania Pro TV S.A., liderul pie]ei locale de televiziune, care mai include [i posturile de televiziune Pro TV, Acas=, Pro TV Interna]ional, Sport. ro [i MTV Rom`nia. Anul trecut, compania a reu[it s= ob]in= un profit opera]ional de 38,51 de milioane de dolari, iar cifra de afaceri a fost de 176 de milioane de dolari. n

REPORTAJ

46 BUSINESSmagazin I 19-25 aprilie 2010

FOTO: RED DOT

O INSULĂ DE ISTORIE. DUPĂ UN SECOL DE DISPUTE, O TREIME DIN CIPRU ÎNCĂ SE AFLĂ SUB OCUPAŢIE TURCĂ.

AFRODITA & FIII Un petic de p=m`nt \n Marea Mediteran=, undeva jos pe harta Europei, cu un litoral pe care \l parcurgi \n c`teva ore [i vechi probleme politice nerezolvate.

Dincolo de ele, Ciprul se prezint= ochiului de vizitator cu o infrastructur= de turism \nfloritoare [i cu o economie solid=. de R+ZVAN MURE{AN, LARNACA

P

rimul lucru care te surprinde c`nd ajungi \n Cipru e acela c= ma[inile circul= pe partea st`ng=. Surpriza trece, dup= ce \]i auzi ghidul explic`nd c=, din 1878, insula a fost predat= Marii Britanii de c=tre Imperiul Otoman, dup= 300 de ani de ocupa]ie turc=.

De[i englezii au \ncercat s= impun= reforme \n via]a politic= [i social=, dorin]a ciprio]ilor de a se uni cu Grecia avea s= creasc= tot mai mult, chiar dac= Londra se opunea vehement ideii. “Exist= o leg=tur= sufleteasc= \ntre ciprio]i [i greci, \n timp ce turcii nu sunt interesa]i dec`t de influen]a geopolitic= dat= de controlul asupra insulei”, sus]ine Heleni, ghidul nostru. |n 1974, dup= ce a \ncercat s= se unifice cu Grecia, Ciprul a fost invadat de turci, iar 37% din teritoriu este [i ast=zi sub administra]ia de la Ankara. Zona independent= a turcilorciprio]i ocup= jum=tatea de nord a insulei [i nu este recunoscut= oficial dec`t de Turcia. |n zona respectiv=, bisericile ortodoxe au fost transformate \n moschei. Chiar [i cu regiunea nordic= aflat= sub ocupa]ie turc= \ns=, Ciprul a devenit din 2004 membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, iar din 2008 a adoptat moneda euro. |n tratatul de aderare, Comisia European= a ]inut s= men]ioneze un protocol potrivit c=ruia \nsu[irea acquisului comunitar se va face numai \n zonele controlate de guvernul cipriot, l=s`nd a[adar deoparte zona nordic=. Aceast= restric]ie va fi \ns= ridicat= de \ndat= ce problema va fi, \ntr-un fel sau altul, rezolvat=.

Eforturile [i negocierile pentru g=sirea unei solu]ii func]ionale \n problema insulei continu= [i \n momentul de fa]=. “{i totu[i, poate ar fi bine s= nu a]`]=m focul care abia s-a lini[tit”, adaug= Heleni, m=rturisind c= influen]a turc= \n Europa este mult prea puternic= pentru a putea spera vreodat= c= turcii vor elibera jum=tatea de nord. Capitala ]=rii, Nicosia, se afl= tocmai pe linia de grani]= \ntre cele dou= regiuni, iar accesul ciprio]ilor \n regiunea sub ocupa]ie se face pe baza unei h`rtii pe care se aplic= vizele. Nu de alta, dar folosirea unui pa[aport oficial ar \nsemna recunoa[terea acestei regiuni, considerat= ilegitim= de c=tre organismele interna]ionale [i mai ales de c=tre ciprio]i.

Pe l`ng= ocupa]ia turc=, Ciprul se confrunt= cam \n fiecare an cu problema apei potabile. Fiind mereu sub influen]a maselor de aer fierbinte din nordul Africii, ploile u

Se putea și mai rău Anul trecut, Ciprul a atras peste două milioane de turiști străini, aproximativ dublu faţă de populaţia ţării. }ara Marea Britanie Rusia Germania Grecia Suedia Total*

Num=r turi[ti 2009

Evolu]ie 2009 fa]= de 2007

1.069.000 149.000 132.000 132.000 109.000 2.141.000

-16,7% 1,9% -5,3% -5,7% -10,5% -11,4%

* SE REFER+ LA NUM+RUL TOTAL AL TURI{TILOR STR+INI DIN CIPRU |N 2009; SURSA: CYPRUS TOURISM ORGANISATION, CYPRUS TOURISM IN FIGURES 2009

19-25 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 47

reportaj Troodos

Pafos O treime dintre turi[tii care ajung \n Cipru aleg hotelurile din regiunea Pafos, situat= la malul M=rii Mediterane, \n vestul insulei.

Purt`nd numele statuii sculptorului Pygmalion, care s-a \ndr=gostit at`t de tare de crea]ia sa \nc`t i-a dat via]=, Pafos este locul despre care se spune c= zei]a dragostei, Afrodita, a ap=rut pentru prima oar= din valurile m=rii.

sunt destul de rare, iar singura solu]ie g=sit= de autorit=]i este cea a construc]iei unor bazine de ap= uria[e, care s= capteze apa provenit= din precipita]ii. P`n= \n prezent, rezervoarele pot \nmagazina 300 de milioane de metri cubi de ap=, \ns= planul guvernului de la Nicosia este de a cre[te constant acest volum \n urm=torii ani. Desalinizarea apei de mare poate fi [i ea o solu]ie, \ns= costurile acestui proces sunt semnificative. A[a se face c= anul trecut, dup= ce ploile au lipsit s=pt=m`ni la r`nd, s-a recurs la varianta importului de ap= potabil= din Grecia.

Ghidul nostru, Heleni, spune c=, fie c= aleg Pafos sau Limassol, pe coasta de sud-vest, sau Larnaca, Paralimni [i Agia Napa, pe cea de sud-est, britanicii, ru[ii [i germanii iau cu asalt insula \n perioada iulie-septembrie, de[i nici \n restul anului nu lipsesc. Mul]i prefer= s= nu aib= cazare fix=, ci s= colinde litoralul de la un cap=t la altul, pe parcursul sejurului.

De \n]eles, dac= ne g`ndim c= nu dureaz= mai mult de dou=-trei ore s= ajungi de la un cap=t al Ciprului la cel=lalt. }ara este br=zdat= de la

48 BUSINESSmagazin I 19-25 aprilie 2010

Mun]ii Troodos, care traverseaz= sudul [i vestul insulei, ating \n=l]imi de aproape 2.000 de metri. De-a lungul verii, zona reprezint= un punct de atrac]ie pentru cei care caut= un refugiu r=coros [i se plimb= prin p=durile de pin. Iarna, zona este ideal= pentru schi sau alte sporturi ale z=pezii.

est la vest de autostr=zi, iar \nchirierea unei ma[ini trece cu greu de 40-50 de euro pe zi.

Pre]urile sunt la fel de convenabile [i dac= te g`nde[ti la m`ncare. Un pr`nz care s= te fac= s= te ridici cu greu de pe scaun cost= cam 20-25 de euro, \n timp ce o bere la una dintre miile de terase \]i scoate din buzunar cel mult doi-trei euro.

C`t despre obiective turistice, le \nt`lne[ti la tot pasul. Aproape fiecare pietricic=, st`nc= sau statuie are o istorie, iar ghidul reu[e[te s= atribuie semnifica]ii mitologice fiec=rui loc. Persani, romani [i greci, \nainte de Hristos, dar [i englezi, francezi, vene]ieni sau otomani au trecut prin insul= \n ultimii dou= mii de ani, confirm`nd importan]a strategic= a locurilor, aflate la intersec]ia a trei continente: sud-estul Europei, nordul Africii [i vestul Asiei. Fosta colonie britanic= a creat un ata[ament al englezilor pentru Cipru, iar un turist din doi vine aici din Marea Britanie. Veniturile din acest sector \n 2009 sunt estimate \n jurul valorii de 1,5 miliarde de euro, \n sc=dere cu 16,6% fa]=

Limassol Al doilea ora[ ca m=rime din Cipru, Limassol este legat de numele lui Richard Inim= de Leu, care a \mprejmuit regiunea cu cet=]ile Amathous, \n est, [i Kourion, \n vest. Festivalul Vinului, care se organizeaz= aici anual, este un magnet pentru vizitatorii de pe \ntreaga insul=.

Nicosia Capitala atrage turi[tii prin construc]iile de sorginte bizantin= de la sf`r[itul secolului al XI-lea. Este un ora[ splendid, care \[i uime[te vizitatorii prin palatele regale [i cele peste 50 de biserici.

Agia Napa - Paralimni Situat= pe coasta de sud-est, Agia Napa este a doua destina]ie \n topul preferin]elor turi[tilor.

Plajele cu nisip auriu reprezint= un adev=rat paradis pentru iubitorii m=rii, ai sporturilor acvatice [i ai vie]ii de noapte.

Larnaca Spre deliciul turi[tilor, \n perioada iernii, mii de p=s=ri flamingo se adun= ca s= ierneze \n jurul lacului s=rat de l`ng= ora[.

Ce staţiuni din Cipru aleg turiștii Deși obiectivele turistice culturale atrag o mare parte dintre vizitatori, cei mai mulţi preferă băile de apă și soare din staţiunile aflate pe litoral.

33,2%

17,1%

15,4%

13,2%

10,1%

5,7%

3%

2,3%

Pafos

Agia Napa

Paralimni

Limassol

Larnaca

Nicosia

Alte zone

Mai multe sta]iuni

SURSA: CYPRUS TOURISM ORGANISATION, CYPRUS TOURISM IN FIGURES 2009

de 2008, [i constau \n propor]ie de peste 90% din sejururile europenilor. Circa 13% din PIB provine din activit=]i de turism, iar dac= socotim [i banii pe care turi[tii \i pl=tesc pentru transport, cump=r=turi [i alte servicii, se ajunge la un procent [i mai ridicat. |n aceste condi]ii, nici nu e de mirare c= tendin]a de urbanizare a insulei este tot mai accentuat=, turismul r=m`n`nd un pilon extrem de important pe pia]a muncii, \nspre care se orienteaz= tot mai mul]i localnici.

Oportunit=]ile turistice au atras [i noi companii aeriene pe aeroporturile recent construite. Din aceast= prim=var=, compania Blue Air [i-a deschis o nou= baz= opera]ional=, iar o aeronav= Boeing 737, stabilit= la Aeroportul Interna]ional Hermes din Larnaca, va opera zboruri regulate c=tre Milano, Bucure[ti, Viena [i Var[ovia. Blue Air preconizeaz= ocuparea locurilor \n propor]ie

cca

13%

ponderea \n PIB a activit=]ilor de turism \n Cipru de 75% pentru serviciile operate din Larnaca [i estimeaz= un trafic de 160.000 de pasageri p`n= la sf`r[itul lui 2010. “Cipru a constituit o pia]= strategic= pentru Blue Air \nc= de la inaugurarea acestei destina]ii \n 2008. Anul trecut, am acoperit 65% din segmentul zborurilor pe ruta Rom`nia-Cipru”, a declarat Gheorghe R=caru, directorul de strategie [i dezvoltare al companiei. |n cei doi ani, compania a \nregistrat un grad mediu de ocupare de 80% pentru zborurile c=tre [i dinspre Cipru. |ncep`nd cu 28 martie, pe l`ng= zborurile operate de pe noua baz= de la Larnaca, Blue Air va oferi \n continuare zboruri pe rutele Pafos - Salonic [i Pafos Bucure[ti. |n prezent, doar compania TAROM mai opereaz= zboruri zilnice \nspre [i dinspre Cipru de la Aeroportul “Henri Coand=”.

Cei dou= milioane de turi[ti care vin anual \n Cipru au stimulat investi]iile \n infrastructura rutier= [i aeroportuar=. Lipsite de control asupra p=r]ii de nord aflate sub ocupa]ie turc=, autorit=]ilor de la Nicosia nu le-a r=mas dec`t s= \ntre]in= [i s= profite pe c`t posibil de farmecul monumentelor din regiunea sudic=; UNESCO a inclus o parte din teritoriu \n patrimoniul cultural mondial.

Una pesta alta, Ciprul poate da lec]ii multora despre cum se face turism \ntr-o ]ar= care reu[e[te s= atrag= anual de dou= ori mai mul]i turi[ti dec`t num=rul total al popula]iei. n

19-25 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 49

AFACERI |N EST CONTOR

82% ponderea din deficitul bugetar al Ungariei prognozat pentru tot anul 2010 (3,8% din PIB) la care ar urma s= se ajung= deja din luna mai, conform ultimelor proiec]ii ale guvernului

106 num=rul de religii [i culte oficial recunoscute pe teritoriul Bulgariei, cele mai noi 5 fiind recunoscute \n ultimele opt luni, conform ministrului diasporei [i [ef al Directoratului pentru Religii, Bojidar Dimitrov

5-6 mld. $ at`t ar putea \mprumuta Rusia Ucrainei pentru construc]ia a dou= reactoare nucleare pentru centrala de la Hmelni]ki, conform premierului Vladimir Putin

VICTORIA Partidul Fidesz [i Viktor Orban promit sc=deri de taxe [i impozite

De fapt o s= fie bine

S

c=deri de impozite, o prelungire a acordului cu FMI, sus]inerea deopotriv= a proiectelor Nabucco [i South Stream - acestea sunt promisiunile c`[tig=torilor \n primul tur de scrutin al alegerilor generale din Ungaria, din 11 aprilie. “Via]a noastr= e \n m`inile noastre, chiar dac= suntem membri ai UE [i \nconjura]i de ]=ri mari - Rusia pe de o parte, Germania pe de alta [i - gra]ie tehnologiei moderne - nici SUA nu mai sunt a[a de departe ca odinioar=”, a declarat ironic Viktor Orban, pre[edintele partidului de centru-dreapta Fidesz, readus la putere prin vot popular. Orban se referea de fapt la viitoarele negocieri cu FMI, despre care sus]ine c= sunt importante, doar c= nu vrea ca ungurii s= cread= c= soarta ]=rii lor se decide peste hotare.

Cum era de a[teptat, tonul se schimb= c`nd e vorba de interviuri pentru presa str=in=. Janos Martonyi, desemnat s= ocupe func]ia de ministru de externe \ntr-un guvern al Fidesz, sus]ine \ntr-un interviu pentru Reuters c= e posibil= o prelungire a actualului acord cu FMI sau \ncheierea unuia nou, dup= ce actualul expir= \n octombrie. |n tot cazul, necesit=]ile de finan]are pentru anul \n curs r=m`n notabile, at`ta vreme c`t dup= primele

50 BUSINESSmagazin I 19-25 aprilie 2010

cinci luni, autorit=]ile au calculat c= deficitul va dep=[i deja 80% din cel programat pentru tot anul, ]inta pentru 2010 fiind de 3,8% din PIB. Viktor Orban, care \n opozi]ie a avertizat \n mai multe r`nduri c= ]inta e nerealist=, a prezis c= deficitul va ajunge la 7-7,5% anul acesta [i a declarat pentru Financial Times c= el nu-[i propune nicio ]int= de deficit. “|ntrebarea nu e ce ]int= avem, ci c`t de mare e deficitul”, afirm= el.

Cu toate acestea, Fidesz a promis \n campanie o reducere a fiscalit=]ii, care ar urma s= fie finan]ate prin concedierea personalului inutil din administra]ie (de pild=, scrie Portfolio.hu, ar urma s= fie \njum=t=]it num=rul de consilieri locali).

M=suri de austeritate? “M=surile de austeritate nu-s m=suri”, r=spunde Orban. “|n Ungaria, ele duc la contractarea economiei [i \mpiedic= viitoarea cre[tere.” |n tot cazul, liderul Fidesz are \n mod evident o viziune mai pesimist= despre indicatorii statistici: \n afar= de previziunile sumbre despre deficit, crede [i c= rata real= a [omajului a ajuns deja undeva la 16-20%. Tot la capitolul viziune despre economie, Fidesz sus]ine c= va promova at`t proiectul energetic Nabucco, c`t [i South Stream, ceea ce ar fi o dovad= de continuitate fa]= de fostele guvern=ri. n

56,7% cu at`t au sc=zut investi]iile str=ine directe \n Croa]ia \n 2009 fa]= de anul precedent, la 2,5 mld. dolari, conform datelor preliminare ale b=ncii centrale

4,7% infla]ia \n Serbia \n martie 2010 fa]= de martie 2009, dup= 3,9% \n februarie, conform datelor oficiale ale biroului de statistic= de la Belgrad

19% sc=derea comer]ului \n Bulgaria \n luna februarie fa]= de aceea[i lun= a anului trecut, cu o sc=dere \n comer]ul cu am=nuntul de 12% (cel mai mult s-au redus v`nz=rile de computere, cu 22%)

656,3 mil. $ deficitul comer]ului exterior cu m=rfuri al Ucrainei \n februarie 2010, cu 7,8% mai mic dec`t \n aceea[i lun= din 2009. |n primele dou= luni ale anului, exporturile de m=rfuri ale ]=rii au crescut cu 24,7%, iar importurile s-au majorat cu 20,7%

9% sc=derea \n februarie a produc]iei industriale a Bulgariei fa]= de aceea[i lun= a anului trecut; este a 17-a lun= consecutiv c`nd produc]ia industrial= scade

FOTO: REUTERS PAGINI REALIZATE DE CRENGU}A NICOLAE

RECORD DE PIVNI}+ Produc=torii de vin din Republica Ceh= au livrat anul trecut 840.000 hl de vin, un volum record, cu 20.000 hl mai mult dec`t \n anul precedent, conform Ministerului Agriculturii de la Praga, citat de CTK. Din produc]ia total=, 530.000 au fost vin alb, restul vin ro[u. Anul acesta \ns=, din cauza recoltei slabe din 2009, ministerul se a[teapt= ca produc]ia s= scad= cu o treime. |n Cehia, consumul de vin pe cap de locuitor este estimat la 19,1 litri anual, comparativ cu consumurile medii din Europa de 25-32 litri.

exporturilor va fi factorul esen]ial de stimulare a redres=rii economiei bulgare, apreciaz= FMI, \n raportul de previziuni privind Bulgaria \n 2010, ob]inut de agen]ia BGNES. FMI sus]ine c= economia de la sud de Dun=re \[i va reveni pe urmele celei europene, dar nu a[teapt= pentru acest an o cre[tere mai mare de 0,2%, apropiat= de prognoza oficial= de 0,3% formulat= \n ianuarie, atunci c`nd guvernul de la Sofia a revizuit prognoza precedent= (care avea \n vedere o sc=dere de 2%). |n schimb, dac= exporturile vor cre[te, pia]a intern= se va contracta \n continuare, mai ales ca efect al cre[terii [omajului, a[teptat s= urce de la o rat= de 7,8% \n 2009 la 9,2% \n 2010. Fondul preconizeaz= [i o reducere a investi]iilor \n Bulgaria, ca efect al slabei dinamici economice. Contul curent al balan]ei de pl=]i ar urma s= se mic[oreze \n continuare, de la 9,5% din PIB \n 2009 la 6,25% din PIB \n acest an, iar infla]ia ar urma s= se situeze \n jur de 2,2%. C`t prive[te deficitul fiscal, FMI nume[te “foarte \ndr=zne]” planul premierului Borisov de a reduce deficitul la 0,7% din PIB [i propune \n loc o estimare de 1,8% din PIB. Deloc \n ultimul r`nd, institu]ia de la Washington atrage aten]ia c= Bulgaria

se confrunt= cu riscul ca b=ncile-mam= str=ine s=-[i retrag= banii din filialele bulg=re[ti.

n LETONIA Norocul unora. Compania AirBaltic din Letonia va avea parte de investi]ii din partea statului \n valoare de circa 1 miliard de euro \n urm=torii trei ani, pentru modernizarea flotei de avioane, a declarat Bertolt Flick, CEO al AirBaltic, citat de BalticTimes. O serie de comentatori au criticat aspru \ns= decizia guvernului de a elibera imediat banii pentru investi]ii, consider`nd c= e vorba de o risip= de bani publici, at`ta vreme c`t alte zone ale economiei se confrunt= cu t=ieri drastice de bugete. Guvernul de la Riga controleaz= peste 52% din ac]iunile companiei, control pe care p`n= acum l-a p=strat cu str=[nicie, de[i au ap=rut numeroase oferte de a prelua compania din partea unor operatori aerieni europeni. Mini[trii cabinetului au confirmat c= guvernul va investi \ntr-o prim= faz= 15,6 milioane de la]i (22,2 milioane de euro) \n AirBaltic. Capitalul companiei va fi majorat cu 30 de milioane de la]i, la majorare urm`nd s= participe [i ac]ionarul minoritar Baltijas Aviacijas Sistemas. La ora actual=, cele mai noi avioane din flota AirBaltic au 19 ani vechime.

PUBLICITATE

n BULGARIA Exportul v= va salva. Cre[terea

ART+ {I SOCIETATE

CUR+}ENIE DE

PRIM+VAR+

MULTE INTENŢII BUNE. TINERII AU DEVENIT DESTUL DE IMPLICAŢI ÎN ACTIVITĂŢI ECOLOGICE. DAR ȘTIU EI CE SE POATE FACE PENTRU A AJUTA CU ADEVĂRAT PLANETA?

52 BUSINESSmagazin I 19-25 aprilie 2010

FOTO: REUTERS

ntunericul a pornit din Australia [i a \nconjurat rapid P=m`ntul. Nu e nicio [tire apocaliptic= - e doar semnalul anual de alarm=, menit s= atrag= aten]ia asupra degrad=rii planetei. Ce se \nt`mpl=, totu[i, dincolo de asemenea ac]iuni simbolice? de CRISTINA MARINA

19-25 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 53

art= [i societate

fost mai \nt`i o idee lansat= \n 2007 la antipozi [i care presupune stingerea luminii timp de o or=, \ntr-o zi anume. |n 2010, timp de o or=, 115 ]=ri s-au cufundat voit \n \ntuneric, printre care [i Rom`nia, unde la sf`r[itul lunii martie 27 de ora[e au marcat Earth Hour. |n Bucure[ti, la ora 20,30 s-a stins lumina la Palatul Parlamentului, Ateneul Rom`n, Opera Rom`n=, Teatrul Na]ional, Muzeul Na]ional de Art=, precum [i \n zeci de sedii de companii. Fiecare ]ar= are un ambasador care promoveaz= evenimentul, iar unul dintre cei mai faimo[i a fost ursul panda Mei Lan, care a stins lumina din ora[ul s=u natal Chengdu, primul ora[ din China implicat \n campanie.

Earth Hour este doar unul dintre evenimentele ecologiste de amploare organizate dup= Forumul Economic de la Davos din 2007, c`nd s-a vrut s= se dea un start oficial cursei pentru salvarea mediului.

Este adev=rat c= mult tr`mbi]atul summit de la Copenhaga de anul trecut, care [i-a propus s= ia m=suri de combatere a schimb=rilor climaterice, s-a \ncheiat cu un acord de compromis, nu cu marile schimb=ri dorite de cei ce se tem de \nc=lzirea global=. {efi de stat din SUA, China sau Uniunea European= au convenit c= \nc=lzirea global= ar trebui limitat= la 2 grade Celsius, dar f=r= a stabili modalit=]i concrete. Nu s-a ajuns nici la o list= a ]=rilor care urmeaz= s= cotizeze la fondul de combatere a \nc=lzirii globale pentru statele s=race (fond care, pe h`rtie, va ajunge la 100 de miliarde de dolari p`n=

SLIDESHOW

Afl= mai multe despre concluziile la care au ajuns liderii lumii \n ce prive[te \nc=lzirea global= dintr-o galerie foto disponibil= pe www.businessmagazin.ro

54 BUSINESSmagazin I 19-25 aprilie 2010

\n 2020). Forumul \ncepuse cu planuri mari - reducerea cu 25% p`n= la 40% a emisiilor de gaze cu efect de ser= p`n= \n 2020, dar mai multe state, printre care [i China, s-au opus, pe motiv c= le va fi afectat= dezvoltarea economic=. |ntre timp, cercet=rile arat= c= nivelul m=rilor [i oceanelor a crescut considerabil \n ultimii 13 ani, iar suprafa]a de ghea]= [i de z=pad= care acoper= cei doi poli ale Terrei s-a restr`ns vizibil. Studiile estimeaz= c= temperaturile vor cre[te cu 5 grade Celsius p`n= la sf`r[itul secolului, aduc`nd dup= ele migr=ri \n mas=, r=zboaie [i foamete.

Dincolo de interesele puterilor economice [i ale companiilor, pentru care tema ecologist= este uneori numai un subiect ce trebuie bifat \n programul de marketing, \n ]=rile cu tradi]ie “verde” s-au dezvoltat proiecte viz`ndu-l direct pe consumatorulpoluator, mai exact \ncerc`nd s=-i inoculeze ideea c= salvarea planetei depinde de fiecare.

Iar celor care r=m`n impasibili la filmele sau reclamele cu ur[i polari sau panda

la evenimentul din martie, cei 150 de elevi ai {colii nr. 208 au vizionat un film produs de Verdecrud Media [i au participat la jocurile de improviza]ie ale trupei iMproFeel. Elevii cu cea mai mult= imagina]ie au c`[tigat premii oferite de sponsori.

“Le explic=m c`t de important este s= colect=m selectiv, s= recicl=m, s= plant=m pomi, s= lu=m atitudine cu cei din jurul nostru ori de c`te ori este nevoie [i s=-i antren=m \n jocuri [i concursuri pentru a le ar=ta c= ecologia se poate face \ntr-un mod relaxant, \n joac=.” Dup= fiecare eveniment se \nfiin]eaz= “patrula eco”, cu 10-15 elevi, care nu doar supravegheaz= [i men]in cur=]enia din curtea [colii [i din afara ei, dar \i [i implic= pe colegii lor \n astfel de ac]iuni”, declar= Apostol. “}inem leg=tura cu ei \n mod regulat, lunar, pentru a-i ajuta cu diverse materiale educa]ionale - de la filme documentare p`n= la bro[uri, cataloage.”

Organizatorii inten]ioneaz= ca astfel de evenimente s= aib= loc, la acela[i cinematograf, timp de doi ani \n fiecare

„ADRES~NDU-NE |N PRINCIPAL HORECA, AM DORIT S+ AJUNGEM LA MARII POLUATORI .”

OLIMPIA RĂU, LINKED TO GREEN

amenin]a]i de schimb=rile climatice li se sugereaz= m=car c= a fi eco este “cool”. {i \n Rom`nia au \nceput s= apar= astfel de idei. Anul acesta, casa de produc]ie Verdecrud Media [i The Light Cinema Liberty Center, \mpreun= cu Ministerul Mediului [i P=durilor, Ministerul Educa]iei [i o serie de companii partenere, au lansat un proiect denumit Revolu]ia Eco. “|n primul r`nd ne-am propus s= schimb=m atitudinea tinerilor prin desf=[urarea unor activit=]i de educare [i con[tientizare asupra problemelor mediului. Educa]ia ecologic= primit= \n familie, \n [coli, \n diverse evenimente trebuie ridicat= la un nivel mult mai \nalt”, sus]ine Daniela Apostol, manager de proiect.

Apostol spune c= [i-a propus dotarea tuturor [colilor din Bucure[ti cu containere pentru colectare selectiv= [i editarea unui manual de educa]ie ecologic= realizat sub supravegherea Ministerului Educa]iei [i a Inspectoratului {colar al Municipiului Bucure[ti. Revolu]ia Eco a \nceput cu [coala nr. 175, iar p`n= \n prezent s-au organizat la The Light Cinema trei evenimente, la care au participat 500 de copii. Organizatorii \ncearc= s= le st`rneasc= interesul pentru natur= cu ajutorul filmelor documentare. De exemplu,

vineri. La ecologia prezentat= atractiv au apelat [i cei care au g`ndit proiectul “Linked to Green”, lansat de Young Professionals Club [i sus]inut de Ambasada SUA din Bucure[ti.

Oricine merge la o cafea \n L=pt=ria lui Enache sau la Green Hours, de exemplu, va g=si pe mas=, al=turi de meniu, [i o bro[ur= tip=rit= pe h`rtie reciclabil=, cu explica]ii despre colectarea [i reciclarea selectiv=. Cu alte cuvinte, proiectul \ncearc= s= stabileasc= o leg=tur= \ntre segmentul HoReCa (hoteluri, restaurante, cafenele [i firme de catering) [i companiile care colecteaz= selectiv gunoiul.

“Unul dintre cele mai importante obiective este de a crea o platform= online businessto-business, ca un spa]iu virtual de \nt`lnire pentru p=r]ile implicate \n campanie”, spune Olimpia R=u, reprezentanta Young Professionals Club.

Proiectul [i-a propus s= introduc= un sistem de colectare [i reciclare selectiv= a de[eurilor \n 20 de localuri HoReCa din Bucure[ti pe o perioad= de trei luni. Localurile unde se va g=si eticheta verde (care semnific= participarea la program) sunt pentru \nceput Green Hours, ceain=riile Rendez-Vous, Club Suburbia, restaurantele Thalia, Coyote Café, L=pt=ria lui Enache [i Club Embassy. n

film

Tagline-ul filmului “Omul care se holba la capre”, reprodus \n titlu, spune deja multe despre stilul acestei pove[ti mai adev=rate dec`t ai putea crede despre cele mai neconven]ionale metode de lupt= ale armatei Statelor Unite. de {TEFAN DOBROIU

C

u George Clooney, Ewan McGregor, recent oscarizatul Jeff Bridges [i Kevin Spacey \n rolurile principale, filmul este ecranizarea destul de liber= a c=r]ii omonime scrise de Jon Ronson. Avem un jurnalist, Bon Wilton (McGregor), care, p=r=sit de so]ie [i doritor s= dea lovitura m=car \n carier=, ajunge \n Kuweit pentru a scrie despre r=zboiul din Irak.

Cu por]i peste por]i \nchise \n nas, Bob d= peste subiectul vie]ii lui c`nd \l

56 BUSINESSmagazin I 19-25 aprilie 2010

\nt`lne[te pe Lyn Cassidy (un Clooney must=cios), care-i dezv=luie c= a f=cut parte dintr-o unitate special= a armatei Statelor Unite, format= din “r=zboinici Jedi” (sic!) specializa]i pe tot felul de tehnici New Age sau paranormale pentru a-[i interoga, captura [i, eventual (c`nd acesta e o capr=), lichida inamicul.

Cum Bob [i Lyn \ncep o c=l=torie prin de[ert pentru a da de urma lui Bill Django (Bridges), fostul lider al unit=]ii speciale supranumite New Earth Army, avem parte [i de road-movie, [i de film de epoc=

(dese flashback-uri spre anii de formare ai unit=]ii), flower power, consum de marijuana, capre [i o mul]ime de excese care mai de care mai nepotrivite cu eficien]a american=.

Grant Heslov, fostul actor [i coscenarist nominalizat la Oscar pentru “Noapte bun= [i noroc” (s-ar putea s=-l [ti]i din “Minciuni adev=rate” al lui James Cameron), debuteaz= \n regie cu aceast= aventur= dezordonat=, dar amuzant= [i cu un mesaj mai consistent dec`t te-ai putea a[tepta, care reune[te sub aceea[i p=l=rie

(cu motive indiene) unii dintre cei mai de succes actori ai momentului. F=r= a fi un film despre super-b=rba]i, ba chiar dimpotriv=, “Omul care se holba la capre” este eminamente masculin, prin cadru netrec`nd aproape nicio femeie pe toat= durata celor 94 de minute.

Chiar dac= partea umoristic= a pove[tii, bine ]inut= \n fr`u de Heslov, [tirbe[te pu]in din eficacitatea filmului, inofensivii b=rba]i care se holbeaz= la capre ajung s= vorbeasc= o limb= mai plin= de \n]elesuri [i mai gr=itoare u

“THE MEN WHO STARE AT GOATS”/ “B+RBATUL CARE SE HOLBA LA CAPRE” R: GRANT HESLOV D: GEORGE CLOONEY, EWAN MCGREGOR, JEFF BRIDGES, KEVIN SPACEY, ROBERT PATRICK, STEPHEN LANG, STEPHEN ROOT, REBECCA MADER, GLENN MORSHOWER. DIN 23 APRILIE

19-25 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 57

film

dec`t componenta absurd= a celei mai demente unit=]i din armatele lumii.

Ludic [i foarte neserios se vorbe[te despre descoperirea de sine, puterea de a rezista \ntr-o lume mult mai nebun= ca tine (sau una care te vrea bou, la propriu), obliga]ia de a dep=[i experien]e nepl=cute, “s=n=toasa” nebunie sau, mai degrab=, binef=c=toarea nep=sare fa]= de handicapantele reguli ale societ=]ii.

Neconformist [i rebel \n fa]a oric=rei categorisiri, “The Men Who Stare at Goats” \mbin= foarte bine umorul, ac]iunea (aventura irakian= din prezent a lui Bob [i Lyn nu e deloc lipsit= de primejdii) [i mesajul, chiar dac= finalul total s=rit de pe fix vine pentru spectator cu nemul]umirea c= nu a primit suficient.

C`t despre c`t de “adev=rat=” este povestea, subiectul e mult prea tr=snit ca s= nu fi fost \nfrumuse]at ba \n carte, ba \n scenariu.

Sau, dac= totul e de-adev=ratelea, chiar acum juc=m la loteria vizelor [i ne \nrol=m \n gr=dini]a cu floricele a unchiului Sam, c= prea e distrac]ie. n

58 BUSINESSmagazin I 19-25 aprilie 2010

Râsete pe front

DOAR CLOONEY. FOARTE ACTIV ÎN 2009, ACTORUL CAUTĂ A DEVENI SAVUROS ÎNTR-UN FILM CARE OSCILEAZĂ ÎNTRE COMEDIE ȘI UN SOI DE FILOZOFIE.

Concurenţă pentru Clooney Pentru cititorii BUSINESS Magazin, „Kapitalism - Reţeta noastră secretă“, noul documentar al lui Alexandru Solomon, va fi poate cea mai interesantă premieră a săptămânii, pentru că regizorul pătrunde în spatele ușilor somptuoaselor birouri ale magnaţilor din România pentru a le stoarce, prin întrebări meșteșugite, atât de râvnita reţetă a succesului.

Amatorii de comedie romantică vor da o fugă în Italia, pe urmele unor Kristen Bell și Josh Duhamel, care ne arată, în „Iubire la Roma“, că nu e o idee bună să te joci cu monedele dintr-o fântână a destinului.

Dar cel mai șocant, amuzant și sângeros film al săptămânii va fi cu siguranţă „Kick Ass“, o alternativă la avalanșa de filme cu supereroi (atenţie, la 30 aprilie se lansează „Iron Man 2“, premiera românească având loc cu o săptămână ÎNAINTE de cea americană) care ne-au împânzit ecranele în ultima vreme. Un licean cam nepopular decide că nu trebuie să fii supererou din născare ca să fii cel mai tare, așa că-și face un costum verde și începe să se lupte cu răufăcătorii din oraș.

SLIDESHOW

Afl= mai multe despre cele mai bune filme care se preg=tesc \n 2010 dintr-o galerie foto disponibil= pe www.businessmagazin.ro

Dacă v-a plăcut „Omul care se holba la capre“, poate ar fi o idee bună să aruncaţi o privire și filmelor de mai jos. Ambele sunt regizate de Mike Nichols, la o distanţă de aproape patru decenii. În 2008 apărea „Războiul lui Charlie“/„Charlie Wilson’s War“, cu o distribuţie plină de Oscaruri (Tom Hanks, Julia Roberts, Philip Seymour Hoffman) și dorinţa de a spune povestea celei mai costisitoare (și eficiente) operaţiuni sub acoperire din istorie: la iniţiativa congresmanului Charlie Wilson, fonduri tot mai consistente se pompează la începutul anilor ‘80 în Afganistan pentru ca mica ţară să scape de ocupaţia rusească.

Replici trăsnet, un politician atipic, o militantă anticomunistă plină de șarm și un agent CIA total neconvenţional se remarcă în acest film al lui Nichols. În 1970, Nichols regizează „Catch 22“, ecranizarea genialului roman al lui Joseph Heller despre ultimii ani ai celui de-al Doilea Război Mondial și evenimentele absurde dintr-o bază americană de pe insula italiană Pianosa.

Pe lângă structura atipică, pe care Nichols o păstrează în film, romanul a dat naștere celebrei expresii „catch 22“, iar ecranizarea se bucură de interpretările unor Alan Arkin, Jon Voight sau Orson Welles.

19-25 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 59

carte FILOZOFII {I DEPRESIA Depresia este boala secolului, iar Lou Marinoff ne sf=tuie[te \n “|nghite Platon, nu Prozac!” s= apel=m la filozofie ca remediu pentru depresie. Dup= p=rerea lui, marii g`nditori ai lumii au solu]ia pentru orice problem=, de la rela]ia de cuplu p`n= la stilul de via]=, nu numai pentru problema de temelie - sensul existen]ei. Cartea, unde abund= studiile de caz [i sfaturile practice, este scris= \n stilul ghidurilor “self-help”, iar sfaturile despre competi]ie, succesul \ntr-o rela]ie [i via]= \n general au probabil mai mult= credibilitate, \n concep]ia autorului, atunci c`nd sunt sus]inute de citate din Platon sau Aristotel. Lucrarea lui Marinoff se \ncadreaz= foarte bine \n curentul de consiliere filozofic= ap=rut peste Ocean, paradisul psihologilor [i psihoterapeu]ilor.

LOU MARINOFF “|NGHITE PLATON, NU PROZAC!”, EDITURA TREI, BUCURE{TI, 2010

EROII LUI LE GOFF Evul Mediu este una dintre cele mai prolifice perioade atunci c`nd vine vorba despre legende [i eroi de poveste.

Jacques Le Goff, important istoric francez, specializat \n studiul secolelor al XII-lea [i al XIII-lea, a adunat \n lucrarea “Eroi [i minuni ale Evului Mediu” pove[ti despre eroi ca Merlin, regele Arthur, Robin Hood, Tristan [i Isolda, prezentate \ntr-un stil accesibil. Cartea lui Le Goff va fi cu at`t mai interesant= pentru cititorul rom`n care \i cunoa[te deja celelalte c=r]i publicate la noi, unele \nc= dinainte de 1989, \n care se ocup= pe larg de istoria, curentele de idei, fenomenele culturale [i antropologia Occidentului \n Evul Mediu.

JACQUES LE GOFF “EROI {I MINUNI ALE EVULUI MEDIU”, EDITURA CARTIER, BUCURE{TI, 2010

60 BUSINESSmagazin I 19-25 aprilie 2010

Despre rom`nii de secol XIX O carte interesant= pentru cei care vor s= afle mai mult despre mintea rom`nului din urm= cu peste un secol [i care demonstreaz= c= toate-s vechi [i nou= toate: “S= nu aud= lumea. Familia rom`neasc= \n Vechiul Regat”.

D

e-a lungul copil=riei [i adolescen]ei mele, de fiecare dat= c`nd comiteam o prostie mai mult sau mai pu]in monumental=, ai mei proferau bine\n]eles amenin]=ri legate de integritatea mea corporal=, dar, \nainte de toate, se asigurau c= \mi pot ]ine secret= fapta, ca “s= nu aud= lumea” - poate cel mai popular refren \n toate familiile. De[i multe s-au schimbat \n ceea ce prive[te nucleul familial, unele lucruri vechi de c`nd lumea vor r=m`ne c`t lumea - cum ar fi dorin]a “s= nu afle vecinii”.

Tema familiei la rom`ni \n a doua jum=tate a secolului al XIX-lea este tratat= cu mare seriozitate de autoare - poate cu prea mare seriozitate pentru cititorii care [i-ar dori ceva mai multe istorioare din acea vreme [i ceva mai pu]ine pagini de explicare a etimologiei cuv`ntului

“divor]”. Nu e mai pu]in adev=rat c= merit= s= ne oprim asupra defini]iei de secol XIX a geloziei, de-a dreptul fascinant=: “o nebunie care se \ncuibeaz= \n creer, r=scole[te s`ngele, \l ia [i \l arunc= clocotitor \n inim=, pe care o \mpietre[te [i o ucide apoi”. Studiul este axat mai degrab= pe institu]ia c=s=toriei dec`t a familiei, referindu-se la logodn=, dot=, c=s=torie [i divor] [i uz`nd de termeni ai vremii, precum “tocmelele c=s=torice[ti”.

Autoarea se preocup= [i de igiena vremii [i de starea de s=n=tate din familiile rom`ne[ti, dar [i de morala [i moravurile acelor timpuri. n LILIANA ANDREEA VASILE “S+ NU AUD+ LUMEA. FAMILIA ROM~NEASC+ |N VECHIUL REGAT”, EDITURA TRITONIC, BUCURE{TI, 2010

RUBRIC+ REALIZAT+ DE CRISTINA MARINA {I RALUCA BADEA

panorama DVD

Alt= \ntoarcere acas=

MULT+ ISTORIE Ora[ul unde s-a construit nava Titanic este din nou sigur pentru turi[ti

Inspirat= din faptele reale descrise \n jurnalul locotenent-colonelului Michael Strobl, drama de r=zboi “Ultimul drum al lui Chance” (“Taking Chance”) este recomandat= de c=tre PRO Video \n aceast= s=pt=m`n=. Un film despre respect, onoare [i patriotism, narat din perspectiva unui soldat implicat direct \n evenimentele s`ngeroase ale r=zboiului din Irak, relat`nd o experien]= impresionant=.

Locotenent-colonelul Michael Strobl (Kevin Bacon) este cel ce \[i asum= misiunea special= de a \nso]i trupul ne\nsufle]it al soldatului \n v`rst= de numai 19 ani Chance Phelps, ucis \n r=zboiul din Irak, spre ora[ul s=u natal din Wyoming. DVD-ul con]ine [i elemente speciale: “M=rturii” - un film documentar care cuprinde interviuri cu prietenii [i familia lui Chance Phelps [i o sec]iune dedicat= adev=ratului lt. col. Michael Strobl; “Adev=ratul Chance Phelps” - cu interviuri, \nregistr=ri [i fotografii personale.

ULTIMUL DRUM AL LUI CHANCE

Prim=vara la Belfast Dup= o vreme \n care era celebru pentru conflictele dintre locuitori, Belfast se prezint= azi drept un ora[ capabil s= atrag= vizitatorii cu o mul]ime de frumuse]i.

B

elfast este locul unde s-a construit Titanicul, la [antierul naval apar]in`nd companiei Harland and Wolff, care se poate vizita [i \n ziua de azi.

De[i de mult timp disp=rut, Titanicul a dat numele zonei unde se afl= [antierul, aleas= pentru un important proiect de modernizare.

Dac= Titanic Quarter se modernizeaz=, \n Cathedral Quarter grandoarea arhitecturii vechilor cl=diri este completat= de atmosfera boem= a numeroaselor galerii de art=, cafenele [i restaurante, \ntr-o zon= frecventat= at`t de cei cu preten]ii, c`t [i de studen]i.

Iubitorii de muzic= vor g=si o expozi]ie care prezint= istoria muzicii punk [i rock din Irlanda de Nord g=zduit= de centrul muzical Oh Yeah, amenajat \ntr-o cl=dire ce servea c`ndva drept depozit. Pe l`ng= expozi]ie, sunt organizate [i concerte ale tinerelor talente.

62 BUSINESSmagazin I 19-25 aprilie 2010

Prim=vara la Belfast \nseamn= [i anotimpul festivalurilor, cu o ofert= variind \ntre Festival of Fools (29 aprilie - 3 mai), unde diver[i arti[ti comici coboar= \n strad= pentru a binedispune spectatorii, Cathedral Quarter Arts Festival (29 aprilie - 9 mai) sau Belfast Film Festival (15-30 aprilie), unde se vor organiza peste 130 de proiec]ii de filme.

C=l=torul curios \[i poate rezerva un loc pentru un tur prin estul [i vestul Belfastului, zone faimoase pentru picturile murale cu subiect politic ale regali[tilor [i ale republicanilor. Imortaliza]i \n picturi murale sunt [i George Best, celebrul fotbalist din partea locului, sau cunoscutul c`nt=re] Van Morrison, a c=rui cas= este deschis= vizitatorilor. {i Titanicul apare pe ziduri: recent a fost prezentat un colaj de dou=zeci de imagini murale unde este surprins= nava, realizat de artistul local Ross Wilson. n

ACTORI PRINCIPALI: KEVIN BACON, TOM ALDREDGE, NICHOLAS ART

MOD+

O cafea, un ac [i-o a]= O cafenea recent deschis= la Paris \[i \mbie clien]ii cu o ofert= inedit=: se poate comanda, pe l`ng= cafea sau alt= b=utur=, [i o [edin]= de cusut la una dintre ma[inile special instalate \n local. “Sweat Shop”, cafeneaua cu ma[ini de cusut, are ca proprietare o creatoare de mod= austriac= [i o specialist= elve]ian= \n domeniul machiajului, c=rora le-a venit ideea de a deschide localul dup= ce au constatat, cu surprindere, c= \n capitala haute couture nu mai [tie nimeni s= coas= nici m=car un tiv, spre deosebire de Elve]ia, unde mai toate gospod=riile au ma[in= de cusut, pe care locatarii [tiu s= o [i foloseasc=.

O or= la ma[ina de cusut cost= 6 euro, iar cine dore[te s= o \nchirieze pentru zece ore trebuie s= pl=teasc= 55 de euro. “Sweat Shop” a atras aten]ia presei, iar cele dou= investitoare au primit deja cereri de francize la Bruxelles [i New York, dat fiind c=, \n condi]iile economice actuale, croitul [i cusutul sau modificarea hainelor acas= nu mai par o idee de neconceput. La cafeneaua din Paris \ns=, cei mai fideli clien]i sunt momentan studen]ii la design vestimentar, care vin s= lucreze la ma[ina de cusut atunci c`nd nu pot s= fac= asta la [coal=. Publicul larg prefer= mai cur`nd s= se \nscrie mai \nt`i la cursuri unde \nva]= cum se \nlocuie[te un fermoar sau cum se scurteaz= o pereche de pantaloni.

PAGINI REALIZATE DE LOREDANA FR+}IL+-CRISTESCU

cifrele s=pt=m`nii INTERN S=pt=m`nal fondat \n anul 2004 ADRESA REDAC}IEI: Strada Aurel Vlaicu, nr. 62-64, sector 1, Bucure[ti Telefon: 031-82-56-218 Fax: 031-82-56-285 ABONAMENTE: 031-82-56-242 / 244 / 332; fax: 031-82-56-243; Persoan= de contact: Viorica Olteanu APEL GRATUIT: 0800 88 93 93 e-mail: redactia@businessmagazin.ro www.businessmagazin.ro

Infla]ia anual= a continuat s= se reduc= \n martie, ajung`nd la nivelul de 4,2%, dup= ce pre]urile de consum au crescut cu 0,22% fa]= de februarie. Evolu]ia a fost influen]at= de deprecierea leului, care a condus la o ieftinire a pre]urilor pentru servicii. Tendin]a de sc=dere a infla]iei confirm= politica B=ncii Na]ionale care a t=iat \n martie dob`nda cheie cu 0,5%, la 6,5% [i care va c`nt=ri greu \n deciziile din viitor ale institu]iei. Potrivit INS, cel mai ridicat nivel al infla]iei din ultima perioad= a fost \n decembrie 2009, c`nd a atins 5,6%, de la acea dat= tendin]a fiind de sc=dere continu=.

REDAC}IA: Redactor-[ef: Ionu] Bonoiu Redactori-[efi adjunc]i: Crengu]a Nicolae, Dorin Oancea, Iuliana Roibu Editori: Raluca Badea, Ioana Mihai, Mihai Mitric= Redactori: Anca Arsene-B=rbulescu, Roxana Cristea, Cristina Marina, R=zvan Mure[an, Ana R=du]=, C=t=lin {tefancu Art director: Camelia Iliescu DTP: Roxana Ro[u InfoGrafice: Irina T=n=sescu Editor foto: George Toader Corectur=: Theodor Zamfir Departament de Prelucrare Imagine: {ef departament Iulian Popa PUBLICITATE & MARKETING: Sales Manageri: Ovidiu T=nase (031-825-62-78), Sales Coordinator Business Press: Drago[ Stan (031-825-62-37) Traffic Manager: Mirela Ignat Brand Manager Business Press: Dana C=pitanu, Gabriel Iova PR Manager Business Press: Arina Sturzoiu Events Manager Business Press: Elena Gherasim TIPAR & PREPRESS:

SC COMPANIA DE PRODUC}IE INTERTAINMENT SA Tel: 031-825-10-28; Fax: 031-825-10-36 www.coprint.ro REVIST+ EDITAT+ DE:

INDICI BURSIERI

n

n

4 s=pt.

3,7% 5,5% 4,4% 3,8% 3,5% 5,0% 4,9%

Varia]ie \n 2010 6,7% 10,8% 8,7% 1,9% 7,7% 5,8% 6,9%

Valoare 24.913,72 1.304,20 44.060,26 2.793,25 426,58 59.055,09

1 s=pt.

1,77% 6,92% 3,14% 3,58% 0,85% 1,10%

4 s=pt.

3,8% 7,9% 5,6% 8,0% 1,4% 10,3%

Varia]ie \n 2010 17,4% 16,7% 10,2% 11,9% -0,2% 14,3%

Valoare 604,93 6.056,70 2.598,80

1 s=pt.

0,91% 0,65% 2,66%

4 s=pt.

3,3% 2,2% 7,3%

Varia]ie \n 2010 31,0% 29,1% 16,0%

Valoare 11.125,22 2.514,00 1.211,82 3.020,95 5.832,04 6.303,01 11.273,79

EUROPA CENTRAL+ {I DE EST

15 aprilie 2010 BUX (Ungaria) PX50 (Cehia) WIG (Polonia) ATX (Austria) SOFIX (Bulgaria) ISE 100 (Turcia)

n

1 s=pt.

2,29% 3,69% 2,64% 2,68% 2,13% 2,26% 0,95%

INTERNA}IONALI

15 aprilie 2010 Dow Jones Ind. Av. (SUA) NASDAQ (SUA) S&P 500 (SUA) DJ STOXX 50 (UE) FTSE 100 (Marea Britanie) DAX (Germania) Nikkei (Japonia)

ROM~NIA

15 aprilie 2010 BET-XT BET RASDAQ-C

Indicii Bursei de la Bucure[ti au \nregistrat aprecieri u[oare s=pt=m`na trecut=, varia]iile din pia]= fiind destul de reduse, iar rulajele s-au men]inut preponderent sc=zute.

n EXTERN Produc]ia industrial= la nivelul statelor europene a continuat s= urce \n luna februarie, cu 0,7% comparativ cu luna anterioar=, dup= un avans sus]inut, de 1,7% \n ianuarie. |n zona euro, produc]ia industrial= a urcat cu 0,9%. Rom`nia a \nregistrat o sc=dere consistent= a produc]iei industriale \n aceea[i perioad=, de 2,5%. Cele mai accentuate evolu]ii negative ale indicatorului au fost consemnate \n Grecia (5,7%), Letonia (3%) [i Grecia (2,9%). La polul opus s-a aflat Slovenia, cu o cre[tere de 6,4% fa]= de luna ianuarie. Cel mai puternic a urcat produc]ia de bunuri intermediare, respectiv cu 6,5%.

PIA}A MONETAR+

15 aprilie 2010 ROBID 3M (%) ROBOR 3M (%)

n

Valoare 4,6 5,1

1 s=pt.

-2,54% -2,30%

Valoare 4,1397 3,0598 113,1229 3,2864 4,7157

1 s=pt.

0,65% -0,97% -0,84% -1,18% 0,25%

ROM~NIA

15 aprilie 2010 Euro/lei Dolar/lei Aur (lei/gr) 100 yeni japonezi/lei Lir= sterlin=/lei

SC PubliMedia International SA © Drepturile de autor pentru imaginile publicate apar]in revistei sau surselor acreditate

ISSN 1584-7349

4 s=pt.

1,5% 2,6% 5,1% -0,6% 3,4%

Varia]ie \n 2010 -2,1% 4,2% 8,6% 3,4% -0,5%

MACRO INTERNA}IONAL PIB \n 2009 (%)

Director publishing: Cosmina Noaghea Director editorial: Cristian Hostiuc Publisher Business Press: Cristina Ghele[el Director v`nz=ri publicitate: Nicoleta Nedea Director marketing: Daniela {erban Director financiar: Sorin Dinu Director distribu]ie: Dan Apostolache (0721.102.086) Director produc]ie: Rodica Ghenciu Director Resurse Umane: Elena {erban Senior foto editor: Marius Sm=du

Varia]ie absolut= (%) 4 s=pt. \n 2010 -18,4% -54,7% -16,9% -52,1%

Australia Austria Belgia Canada Danemarca Elve]ia Fran]a Germania Italia Japonia Marea Britanie Olanda Spania Suedia Statele Unite Zona euro

+2,7 -1,9 -0,8 -1,2 -3,4 +0,6 -0,3 -2,4 -3,0 -1,0 -3,1 -2,2 -3,1 -1,5 +0,1 -2,1

(trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV)

Produc]ia industrial= (%) +0,9 (trim. IV) -4,5 (ian.)

-18,5 (ian.)

-1,9 (ian.)

-6,5 (feb.)

-1,1 (trim. IV) +3,5 (feb.) +5,4 (feb.) +2,7 (mar.) +31,3 (feb.)

-0,1 (feb.) +4,3 (feb.)

-1,9 (feb.)

-1,5 (feb.) +1,7 (feb.) +4,1 (feb.)

Rata [omajului (%) +5,3 (mar.) +5,3 (ian.) +11,8 (mar.) +8,2 (mar.) +4,1 (feb.) +4,1 (mar.) +10,1 (feb.) +8,0 (mar.) +8,3 (trim. IV) +4,9 (feb.) +7,8 (ian.) +5,7 (feb.) +19,0 (feb.) +9,3 (feb.) +9,7 (mar.) +10,0 (feb.)

19-25 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 65

ultimul cuv`nt Prima ([i din p=cate ultima) oar= c`nd l-am \nt`lnit, de \ndat= ce m-am a[ezat la mas= \n acel bar, m-a privit cu fa]a lui de copil b=tr`n sau de b=tr`n copil [i m-a \ntrebat: “Ce crezi despre Iisus Christos?”. de UMBERTO ECO

Cei 60 de ani ai lui Charlie Brown

A

[ putea acum s= lansez un concurs “Ghice[te personajul!”, dar ar fi greu de g=sit un \nving=tor, prin urmare dezv=lui misterul. Domnul \n cauz= era Charles Monroe Schulz(1), autorul benzilor desenate “Peanuts”, cu alte cuvinte tat=l lui Charlie Brown(2). Am aflat ulterior c= pe parcursul vie]ii a avut momente c`nd a fost interesat de probleme religioase, dar [i de altele, s= le spunem mai laice, [i \mi spunea so]ia lui, Jeannie, c= el punea adeseori astfel de \ntreb=ri, pur [i simplu pentru c= \l interesau oamenii [i dorea s= afle ce g`ndeau.

Nu [tiu ce s= zic, fapt este c= cel care cite[te ([i recite[te) “Peanuts” nu va g=si \n ele niciodat= referiri explicite la chestiuni [i anxiet=]i metafizice - [i cum le-ar putea avea ni[te copii care la prima vedere sunt obseda]i doar de baseball? {i totu[i, despre Charlie Brown s-a scris c= “este capabil de varia]ii ale st=rii suflete[ti de intensitate shakespearian=”, coperta revistei “Linus” este f=r= umbr= de \ndoial= obiectul tranzi]ional al lui Winnicott(3), \n spatele lui Lucy, Schroeder [i chiar al lui Snoopy se agit= umbra lui Freud, \n timp ce Pig Pen, cu p=rul lui ve[nic plin de m=trea]= [i pantofii iremediabil plini de noroi, pronun]= cuvinte demne de Beckett atunci c`nd spune “peste mine se a[terne praful nenum=ratelor secole”. |n fine, Charles Schulz, cel ve[nic uimit c= persoane considerate de el ni[te genii \l admirau, aparent dezinteresat de problemele lumii [i de contradic]iile vremurilor sale, a fost un mare poet, care ne-a povestit mereu, din v`rful creionului, versiunea lui despre condi]ia uman=.

Nu [tiu ce g`ndea cu adev=rat Schulz despre Iisus Christos, dar religia lui era cu siguran]= o form= de religiozitate magic=.

Magie irepetabil=. {i a fost natural faptul c= a interzis ca, dup= moartea lui,

66 BUSINESSmagazin I 19-25 aprilie 2010

al]ii s= \i re\nvie personajele (cum face aproape mereu ma[in=ria industriei de divertisment). Cum se \nt`mpl= \n cazul operelor clasice, “Peanuts” nu pot fi modernizate, ci doar continuu reeditate [i recitite (\n parantez= fie spus, dac= mai exist= cineva care \nc= nu le-a luat niciodat= \n serios, amintesc c= toate pove[tile lui Charlie Brown au fost reeditate de editura Baldini Castoldi Dalai). |n urm= cu c`teva s=pt=m`ni, pentru a s=rb=tori cei 60 de ani ai lui Charlie Brown, s-au str`ns la Bologna, \ntr-o aul= universitar= - al=turi de Jeannie Schulz, care a reevocat cu gra]ie episoade din via]a so]ului s=u, [i de Fulvia Serra, directoarea revistei “Linus” \n anii ‘80 -, pu]inii supravie]uitori dintre cei ce au lansat

legat de o perioad= [i de limbajul tinerilor acelor ani, \n timp ce Schulz se bucur= de eternitatea acelor poe]i lirici greci studia]i la [coal=, care ne povesteau c= “dorm p=s=rile cu aripile lungi”. Compara]ia i s-a datorat chiar lui Vittorini, care tocmai publicase ni[te comicsuri \n “Politecnico” [i convinsese la aceea vreme editura Mondadori s= g=zduiasc= \ntr-o colec]ie de autori str=ini benzile desenate “B.C.” ale lui Johnny Hart(5).

Iat= ce zicea Vittorini despre Schulz: “F=r= niciun efort, eu l-a[ asem=na cu Salinger, dar de un interes mult mai amplu [i \n opinia mea mult mai profund.

Asta f=r= \ndoial=. Salinger r=m`ne, dac= vrem, poet: \ns= nu reu[e[te s= fie poetul unei societ=]i, r=m`ne un produs \n fond foarte literar. Salinger este un <patetic>

CITIND D+RILE DE SEAM+ JURNALISTICE DESPRE SERATA BOLOGNEZ+, AM V+ZUT C+ |MI E ATRIBUIT+ IDEEA C+ SCHULZ AR FI FOST MAI MARE DEC~T SALINGER “Peanuts” \n Italia, ca Annamaria Gandini, care l-a sus]inut pe neuitatul Giovanni(4) mai \nt`i s= publice \n volum benzile desenate cu Charlie Brown, \n 1963 (iar eu i-am scris prefa]a) [i apoi s= dea via]= \n 1965 revistei “Linus”. Disp=ru]i fiind, cu Giovanni Gandini, [i al]i protagoni[ti ai acelor ani ‘60, precum Franco Cavallone [i Ranieri Carano, supravie]uitorii nu eram dec`t Salvatore Gregorietti (cel care a desenat copertele la “Linus”) [i eu mine, care \n primul num=r al revistei discutasem cu Elio Vittorini [i Oreste del Buono despre m=re]ia lui Schulz.

Citind d=rile de seam= jurnalistice despre serata bolognez=, am v=zut c= \mi este atribuit= ideea c= Schulz ar fi fost mai mare dec`t Salinger. Cu siguran]=, \mp=rt=[esc aceast= idee, \ntruc`t Salinger r=m`ne

care evadeaz= \n lumea copil=riei, iar acesta nu este la el reprezentativ= pentru lumea adul]ilor, a maturit=]ii, a[a cum e la Schulz, \n opera c=ruia copil=ria este <semnificantul>, vehiculul acestei lumi complete care este omul matur, cam ca Johnny Hart (cel cu «B.C.»), care reprezenta lumea modern= prin intermediul epocii de piatr=”. n Note: 1. Charles M. Schulz (1922-2000), autor american de benzi desenate.

2. Charlie Brown, personajul principal din benzile desenate “Peanuts”.

3. “Obiectul tranzi]ional” este un concept lansat in psihanaliz= de D.W. Winnicott (1896-1971), pediatru [i psihanalist britanic, [i se refer= la desprinderea progresiv= a copilului de ata[amentul fizic fa]= de mam=, prin intermediul unor juc=rii sau articole din cas=.

4. Giovanni Gandini (1923-2006), scriitor [i editor.

5. Johnny Hart (1931-2007), autor american de benzi desenate.

TRADUCEREA {I ADAPTAREA: CECILIA STROE © 2010 NEW YORK TIMES NEWS SERVICE