Business Magazin Nr. 278

MEDIA: CARTEA FĂRĂ COPERTĂ (PAG. 50)

Nr. 278 (16/2010)

n

Preţ: 4,9 lei

n

www.businessmagazin.ro

n

Până la 2 mai 2010

NEW YORK TIMES

Monte Carlo din China (pag. 46)

un ai n ma iu târz

CE A SCHIMBAT RECESIUNEA ÎN COTIDIANUL ROMÂNILOR, ÎN OBICEIURILE DE CONSUM ȘI CÂT DE PROFUNDĂ E SCHIMBAREA DE MENTALITATE ADUSĂ DE ACTUALA PERIOADĂ DE RECESIUNE? (PAG. 28)

RESURSE UMANE

Se reiau angajările? (pag. 16)

Finanţe Cum te conving recuperatorii să îţi plătești datoriile (pag. 24)

AVIAŢIE

Cât au pierdut liniile aeriene care operează în România (pag. 12)

MEDIA: CARTEA FĂRĂ COPERTĂ (PAG. 50)

Nr. 278 (16/2010)

n

Preţ: 4,9 lei

n

www.businessmagazin.ro

n

Până la 2 mai 2010

PUBLICITATE

CUPRINS

CE A SCHIMBAT RECESIUNEA ÎN COTIDIANUL ROMÂNILOR, ÎN OBICEIURILE DE CONSUM ȘI CÂT DE PROFUNDĂ E SCHIMBAREA DE MENTALITATE ADUSĂ DE ACTUALA PERIOADĂ DE RECESIUNE? DE RĂZVAN MUREȘAN

Consumul în

criză 28

n

ACTUALITATE

12 AVIA}IE: O criz= neagr= ca un nor de cenu[= 16 RESURSE UMANE: Au re\nceput angaj=rile 20 TELECOM: Strategia Romtelecom prin ochii celui mai t`n=r strateg din industrie 56

22 IMOBILIARE: Pia]a birourilor, prima care \[i revine?

24 SERVICII FINANCIARE: Recuperatorii de crean]e \n telecomunica]ii au tot mai mult de lucru 42 MEDIA: Toyota [i rechem=rile de ma[ini sau cum comunici c`nd treci printr-o criz= de imagine

n

BUSINESS HI-TECH

38 COMER}: Rom`nii cump=r= tot mai multe telefoane inteligente 40 WEBOSCOP: Facebook vrea totul

n

SPECIAL NEW YOR TIMES

46 CHINA: Hainan, ora[ul extravagan]ei asiatice 50 MEDIA ONLINE: C`t de important= e coperta unei c=r]i

n

ART+ {I SOCIETATE

56 LIFESTYLE: La ce e bun= arta

12 62 PANORAMA: Hamburgerul ne duce la faliment

n

ULTIMUL CUV~NT

66 PAUL KRUGMAN: T`lharii cu pantofi Gucci

A: Adobe Rom`nia (16); C: Catalyst Recruitment Solutions (16), CBRE Rom`nia (22), Coface Rom`nia (16, 24), Colliers (22), Cris-Tim (28), Cycle (24); D: DCS (20), E: ENEL Energie (28), EOS KSI Rom`nia (24); F: Fine Law (16); G: Gameloft Rom`nia (16); K: KPMG Rom`nia (16), Kruk (24); L: Leo Burnett (42); N: NextGen (20), Nikon Rom`nia (38), Nissan Motors (42); O: Ogilvy PR (42); R: Raiffeisen Evolution (22), RCS&RDS (20), Romtelecom (20, 24, 28), Ro[ia Montan= Gold Corporation (42); S: Sony Rom`nia (38); T: The Advisers Knight Frank (22), The Group (42), Toyota Rom`nia (42); U: UPC (20), Ursus Breweries (28); V: Vodafone Rom`nia (24, 28).

4 BUSINESSmagazin I 26 aprilie - 2 mai 2010

PRIM-PLAN n JUSTI}IE Curat neconstitu]ional, dar vota]i-ne! Legea electoral= pe baza c=reia a fost ales Parlamentul \n func]ie a fost invalidat= printr-o decizie a Cur]ii Constitu]ionale care a constatat c= ea \ncalc= dreptul independen]ilor de a fi ale[i \n cadrul alegerilor par]iale. Venit= ca r=spuns la solicitarea independentului Remus Cernea, a c=rui candidatur= pentru colegiul 19 a fost respins= pe baza legii electorale, decizia Cur]ii a pus doar aparent sub semnul \ntreb=rii desf=[urarea alegerilor de duminic=, unde s-au \nfruntat cu [anse sensibil egale candidata PDL Teodora Trandafir [i cea a PSD-PC, Liliana Minc= (foto). Cele dou= au acceptat decizia Autorit=]ii Electorale Permanente care a sus]inut c= decizia Cur]ii nu este retroactiv=, deci se va aplica de la proximele alegeri par]iale, [i au refuzat s= se retrag= din curs=, a[a cum le ceruse Cernea.

n POLITIC+ Talentatul domn Lupu. Pre[edintele DULCE ET DECORUM Propunerea preziden]ial= vizeaz= un Parlament unicameral [i redus numeric

Tablele discordiei

P

remierul Emil Boc a l=sat orice menajament la o parte [i a \naintat Parlamentului o propunere guvernamental= de modificare a Constitu]iei scris= parc= dup= dictarea pre[edintelui Traian B=sescu, care nu [i-a ascuns deloc preferin]a pentru un regim preziden]ial [i sl=birea rolului Parlamentului. Evenimentul s-a \nt`mplat la mai pu]in de o zi dup= ce PDL participase la constituirea comisiei parlamentare pentru revizuirea Constitu]iei, unde oferise dou= locuri [i independen]ilor condu[i de Gabriel Oprea, ajung`nd astfel la paritate cu PSD \n privin]a num=rului de reprezentan]i \n acest for.

Gestul premierului poate fi v=zut ca un semnal c= democrat-liberalii [i pre[edintele Traian B=sescu sunt preg=ti]i de negocieri dure [i de durat=, de vreme ce au avansat cea mai pu]in flexibil= dintre variantele pe care le aveau la dispozi]ie. Dac= ad=ug=m [i propunerea pre[edintelui ca pragul electoral s= fie ridicat la 10%, ceea ce ar elimina UDMR [i posibil chiar PNL de pe scena politic=, radicalizarea actualei puteri \n raporturile cu opozi]ia devine evident=. (Pentru

UDMR s-a propus solu]ia de avarie a oferirii f=r= vot a unor mandate \n raport cu ponderea popula]iei de etnie maghiar=, solu]ie destul de [chioap=, \ns=.)

Soarta acestor negocieri este deci incert=, pentru c=, pe l`ng= majoritatea relativ= de care dispun \mpreun= cu UDMR [i independen]ii (presupun`nd c= ea se va p=stra), cei din PDL trebuie s= atrag= de partea lor [i parlamentari PSD [i PNL, \ntruc`t proiectul de revizuire a Constitu]iei trebuie aprobat cu o majoritate parlamentar= de dou= treimi \nainte de a fi convocat referendumul na]ional.

Dar alte probleme au acum democratliberalii, mai ales dup= ce Curtea Constitu]ional= a publicat motivarea deciziei de invalidare a legii Agen]iei Na]ionale pentru Integritate (ANI), ceea ce \nseamn= c= \n 45 de zile legea ANI trebuie pus= \n acord cu observa]iile Cur]ii. De[i au existat angajamente c= o ordonan]= de urgen]= va rectifica cu celeritate cele necesare, surse parlamentare au dat de \n]eles c= solu]ia final= va include [i modific=ri ale actualei conduceri, v=zut= cu ochi deloc buni de o tot mai mare parte dintre parlamentari. n

6 BUSINESSmagazin I 26 aprilie - 2 mai 2010

Partidului Democrat din Republica Moldova, Marian Lupu, a mai f=cut un pas ca s= se distan]eze de Alian]a de Integrare European=, aflat= la guvernare.

Lupu a anun]at c= nu mai este candidatul unic al acestei forma]iuni pentru func]ia de pre[edinte al ]=rii, \n care a e[uat s= fie ales de dou= ori succesiv; principalul contracandidat al lui Lupu din interiorul AIE ar fi premierul \n func]ie Vlad Filat. Anterior, Lupu reu[ise s= tulbure serios scena politic= dup= ce a l=sat s= se \n]eleag= c= partidul s=u ar putea fuziona cu cel comunist - din care s-a desprins anul trecut - cu condi]ia ca acesta s= se reformeze.

CELE MAI CITITE* ARTICOLE PE

Duster, planurile lui Ţiriac Jr. de dezvoltare a afacerilor holdingului și articolul realizat în urma evenimentului MEET THE CEO cu Mișu Negriţoiu au fost în centrul atenţiei în ultima săptămână pe www.businessmagazin.ro* 1. Test drive Duster în Maroc, a doua ţară pentru Dacia (EXCLUSIV ONLINE) 2. Cum vede Ion Alexandru Ţiriac dezvoltarea afacerilor familiei (EXCLUSIV ONLINE) 3. Lecţiile lui Mișu Negriţoiu pentru un tânăr CEO 4. Reportaj: Cipru, insula care dă lecţii despre cum se face turism 5. Din toamnă, numărul de joburi a crescut cu 30% (EXCLUSIV ONLINE) * ARTICOLELE AP+RUTE PE SITE |N ULTIMA S+PT+M~N+

FOTO: MEDIAFAX

prim-plan n ECONOMIE O situa]ie delicat=. “Nu suntem \ntr-o situa]ie economic= dezastruoas=, ci delicat=. Am fi fost \ntr-o situa]ie dezastruoas= dac= leul s-a fi depreciat cu 30%, ceea ce era perfect realizabil”, a spus ministrul economiei, Adriean Videanu, la videochatul ziarului G`ndul. Ministrul are dreptate, evident: din 2008 \ncoace, temerile [i prezicerile privind o depreciere masiv= a leului nu s-au adeverit, ceea ce i-a protejat pe to]i cei \ndatora]i \n valut=. |n acela[i timp \ns=, ultimele evolu]ii sugereaz= o temere real= a autorit=]ilor c= deficitul bugetar, convenit cu FMI s= se \ncadreze anul acesta \n 5,9% din PIB, ar putea derapa, dep=[ind 7% din PIB, ceea ce nu doar ar compromite programul cu FMI, ci ar cre[te [i costurile \ndator=rii externe, at`ta vreme c`t pie]ele sunt acum cu deosebire sensibile la toate ve[tile despre deficite sc=pate de sub control, at`t \n zona euro, c`t [i \n ]=rile UE candidate la intrarea \n zona euro. Pre[edintele B=sescu i-a convocat pe mini[tri la Cotroceni ca s= le comunice c= va fi nevoie de mai mult dec`t de o reducere cu 5% a costurilor cu personalul din sectorul public pentru ca Rom`nia s= se \ncadreze \n ]inta de deficit bugetar, suger`nd reduceri mai consistente de cheltuieli, eliminarea oric=ror excep]ii de la plata impozitelor [i “o mai bun= ]intire a beneficiarilor sistemului de protec]ie social=”. Premierul Boc, \n schimb, a spus doar c= dac= pe parcursul anului apar modific=ri \n economie care s= modifice prognoza, atunci pur [i simplu va reevalua ]inta de deficit, iar ministrul Radu Berceanu a mers chiar mai departe, sus]in`nd c= Rom`nia ar trebui s= negocieze cu FMI un deficit mai mare cu 1-2%, din motive de investi]ii \n infrastructur= care ar trebui urgent f=cute. E mai mult dec`t \ndoielnic \ns= c= FMI ar accepta asemenea major=ri de deficit c`nd nici m=car restructur=rile [i t=ierile de cheltuieli promise p`n= acum n-au fost f=cute [i nu e limpede cum vor fi f=cute. Mai mult \nc=, prognoza de care vorbea Emil Boc deja s-a modificat \n calculele FMI, a[a \nc`t fa]= de datele pe care a fost construit bugetul, adic= o cre[tere economic= de 1,3% [i un deficit de 5,9% din PIB, cea mai nou= estimare a Fondului, publicat= s=pt=m`na trecut=, vorbe[te de o cre[tere economic= de 0,8% [i un deficit de 5,5% din PIB. {i \nc= ceva: dac= anul trecut Fondul a acceptat cu mare greutate din partea Letoniei, ]ar= crunt lovit= de criz=, o revizuire a ]intelor care includea [i o majorare de deficit, e greu de crezut c= \ntr-un context de redresare economic=, oric`t ar fi ea de firav=, FMI ar face asemenea cadouri Rom`niei.

PRINTRE GHILIMELE

“CRED C+ UN PARTID DE ST~NGA, |N MOMENTE GRELE, LAS+ S+RB+TORILE PENTRU DUP+ CE VOM SC+PA DE GUVERNUL BOC” Victor Ponta, liderul PSD, despre decizia de a renun]a la s=rbatorirea de c=tre PSD a zilei de 1 Mai cu mici [i bere

“Atunci c`nd te bate tat=l supor]i mai u[or dec`t atunci c`nd te bate vecinul” Adriean Videanu, prim-vicepre[edintele PDL, despre criticile pre[edintelui Traian B=sescu referitoare la o “bol[evizare” a partidului

“Eu v= propun, mai ales \n perioada de greve care se apropie, dac= sim]im aceast= nevoie, se pot sparge g=uri semnificative \n zid” Adrian N=stase, vicepre[edintele Camerei Deputa]ilor, coment`nd ironic discu]iile din Camer= despre d=r`marea, \n numele transparen]ei, a zidului din jurul Palatului Parlamentului

“Teo este o fost= animatoare de televiziune de succes, e[uat= c`nd a \ncercat s= arate c= poate face ceva singur=. Doamna Minc= Ghervasiuc este e[uat= dintr-o sinecur= de la loterie [i nu-[i mai revine din dezam=girea c= acea sinecur= nu este ve[nic=” Vasile D`ncu (PSD), coment`nd confruntarea electoral= pentru Colegiul 19

Cum ne vede FMI Indicator

2010

2011

2015

Evolu]ia PIB (%) Infla]ia (% dec.-dec.)

Infla]ia (% medie) Balan]a bugetar= (% PIB)

0,8 3,2 4 -5,5

5,1 3 3,1 -5,5

4,1 N/A 3 -5,5

SURSA: FMI, WORLD ECONOMIC OUTLOOK, APRILIE 2010

“Mul]i din Rom`nia au piscine de la Radu Berceanu, dar nu [tiu, [i nici nu vreau s= [tie” Radu Berceanu, ministrul transporturilor, despre firma sa de materiale din fibr= de sticl=, care printre altele produce [i piscine

8 BUSINESSmagazin I 26 aprilie - 2 mai 2010

PAGINI REALIZATE DE MIHAI MITRIC+ {I CRENGU}A NICOLAE

editorial |n toamna anului 2006 propuneam, \ntr-o scriitur=, ca jurnalistul italian Augusto Parboni s= fie desemnat cet=]ean de onoare al Bucure[tiului.

Recidivez acum [i spun c= Jonatahan Lambert ar trebui s= fie cet=]ean de onoare rom`n, ocazie cu care [i-ar mai finisa, sunt sigur, [i poantele. de DORIN OANCEA, REDACTOR-{EF ADJUNCT

Scurt manual de cer[etorie

M

= refer, desigur, la celebrul salut rom`nesc [i la b`z`itul de viespar furios care a izbucnit dup= “S’il vous plait, Messieurs!”-ul reluat de \ntreaga sal=. O parantez=: Augusto Parboni a semnat \n Il Tempo un editorial \n care rom`nii erau prezenta]i drept “foarte buni acroba]i”, reu[ind “s= intre \n case urc`nd pe zidurile cele mai dificil de escaladat”, \n timp ce rom`ncele “\i \nc`nt= cu frumuse]ea lor estic= pe b=tr`nii boga]i cu care se c=s=toresc pentru a ob]ine cet=]enia [i, de ce nu, un cont bancar”. {i atunci, ca [i acum, ambasada rom`n= a reac]ionat, cer`nd scuze [i albirea onoarei p=tate. |n cazul francezilor s-au al=turat demersului diplomatic [i eurodeputa]ii PSD. Cred c= astfel de replici ]`fnoase nu au niciun rost [i nu folosesc nim=nui, dar absolut nim=nui.

Numai spiritele cazone, cu g`ndiri rudimentare, cred c= percep]ia public= poate fi schimbat= la ordin [i la ]`fn=. Iar Jonatahan Lambert poate ar descoperi [i o altfel de Rom`nie, \n locul celei pe care [i-o imagineaz=.

A[ sugera [i europarlamentarilor PSD s= se preocupe mai pu]in de fantasmagorice culoare de transport care s= includ= [i Rom`nia [i s= se preocupe, de ce nu, [i de problemele celor care cer[esc \n Fran]a.

Pentru c=, fundamental, este o problem= de cer[etorie [i de cum ceri poman=; ce faci pentru banii primi]i [i cum interac]ionezi cu cel c=ruia \i ceri banii. Este marketing, imagine, sentiment, emo]ie, este demersul (repet, la nivel fundamental) oric=rui v`nz=tor de ceva.

Sunt convins c= enervan]i nu sunt ]iganii, ci “S’il vous plait, Messieurs!”ul repetat [i repetat la nesf`r[it (v=

aminti]i de refrenul “mameeeelor din lumea’ntreag====...” de acum c`]iva ani?).

Rom`nia are probleme \n str=in=tate, \n cele mai multe cazuri din cauza ]iganilor cer[etori. |n cazul \n care conchizi candid c= 99% din rom`ni nu mai pot de dragul unui anume gen muzical ca parte a stategiei sociale ]ig=ne[ti [i pe urm= mergi s= te culci, ajungi s= r`d= comicii francezi de tine, pe bun= dreptate. Dac= te pupi cu ]iganii doar \n campania electoral= sau doar le botezi copiii, nu rezolvi nimic.

Eu nu \n]eleg \ns= de ce nenum=ratele ONG-uri [i asocia]ii [i institute care se declar= mult \ngrijorate de problema ]ig=neasc= toac= bani cu publicitate pe trotuarele din Bucure[ti [i nu fac ceva practic pentru a valoriza ceea ce [tiu s= fac= ]iganii.

S= c`nte [i s= danseze, zon= \n care ace[tia au nevoie doar de exemple bune.

Exist= \n Moscova un teatru care se cheam= “Romen”, este teatrul ]ig=nesc, care a fost fondat \n 1931 [i care a generat c`ntece bune, actori buni, spectacole de oper= [i operet= de excep]ie. |n cele dou= decenii de dup= revolu]ie n-am auzit o propunere asem=n=toare \n Rom`nia, [i nu cred c= nu s-ar g=si sponsori, finan]=ri [i posibilit=]i de realizare. Teatrul moscovit nu s-a manelizat, cred c= acest lucru poate fi evitat [i la noi [i mai cred c= oamenii [i carierele de la “Romen” au fost ni[te modele bune, valabile, pentru mul]i ]igani ru[i.

Deschide]i acum www. playingforchange.com [i asculta]i [i privi]i clipul piesei “Stand by Me”. C`ntecul este o parte, extrem de popular= [i pe Youtube, a unui proiect multimedia care a adunat laolat= muzicieni - cer[etori [i c`nt=re]i profesioni[ti, din America, Europa, Asia [i Africa. Este vorba de for]a schimb=rii

10 BUSINESSmagazin I 26 aprilie - 2 mai 2010

indus= de lucruri mici, dar f=cute cu pasiune; oamenii aceia, desp=r]i]i de sute de mii de kilometri, au c`ntat \mpreun= [i s-au bucurat [i au bucurat milioane de oameni care au v=zut clipurile [i au cump=rat \nregistr=rile.

Dac= o s=-l \ndr=gi]i, a[a cum am f=cut eu, pe Grandpa Elliott, un muzician al str=zilor din New Orleans, asculta]i [i “Change Is Gonna Come”. Grandpa sau Roger Ridley, cel care \ncepe “Stand by Me” c`nt= pe strad= pentru bani, dar i se pare cuiva demersul lor degradant? Este o op]iune, un mod de via]=, o alegere.

Exemple de marketing al cer[itului am \nt`lnit tot pe str=zile Americii; \n urm= cu un an de zile, citeam despre un homeless care purta o plancart= cu ceva de genul “Sprijini]i planul economic al lui Obama... \ncepe]i aici!” sau despre \ndemnuri de genul “Pariez c= nu m= po]i lovi cu o moned= de un sfert”; acum au evoluat, pentru c= unul din eroii mei, profit`nd de isteria cu gripa aviar=, oferea dezinfectant gratuit dar, desigur, accepta dona]ii.

Nu-mi \nchipui c= oamenii aceia au beneficiat de consultan]= \n diferen]ierea \ntre mil= (care-i plictisitoare [i iritant=, te imaginezi tu \n acea situa]ie) [i atrac]ia izvor`t= din umor sau o bun= inten]ie sau o abordare uman=.

“S’il vous plait, Messieurs!” este un stigmat care afectaz= milioane de oameni, iar \ndep=rtarea sa este nu o problem= de comunicate indignate [i nici de r=fuieli politice sau etnice. Este marketing mai subtil dec`t “Land of Choice”, mai de anvergur=, dar, din anumite puncte de vedere, mai facil.

S’il vous plait, messieurs, \ncerca]i s= [i g`ndi]i cu capetele acelea. n dorin.oancea@businessmagazin.ro

ACTUALITATE

O CRIZ+ C~T NORUL DE NEAGR+

12 BUSINESSmagazin I 26 aprilie - 2 mai 2010

FOTO: REUTERS; MEDIAFAX

Aa]i mai multe despre efectele economice ale erup]iei din Islanda pe www.businessmagazin.ro

La o cerere cu o treime mai mic= dec`t \n 2008, cu minusuri acumulate de-a lungul anului trecut [i cu marje din ce \n ce mai mici, companiile aeriene au raportat dup= criza norului islandez pierderi mai mari sau egale cu cele din \ntreg anul 2009, anul crizei economice. Are acest nor poten]ial de a \ngreuna [i mai mult revenirea economic= a companiilor aeriene [i c`]i din ace[ti bani se pot recupera \ntr-un fel sau altul? de IULIANA ROIBU

26 aprilie - 2 mai 2010 I BUSINESSmagazin 13

actualitate

P

ierderi din v`nz=ri - peste 1,7 milioane de euro, ramburs=ri - aproximativ 450.000 de euro, costuri de operare de pe alte aeroporturi - aproximativ 30.000 de euro, reprogramarea pasagerilor pe zboruri ulterioare - aproximativ 300.000 de euro. Dincolo de agita]ia care a cuprins aeroporturile [i pia]a de avia]ie \n general \n zilele dintre 16 [i 21 aprilie, Sherif Ussama, noul director general al Blue Air, a contabilizat zi de zi pierderile pe care i le-a adus erup]ia vulcanului Eyjafjallajökull.

Joia trecut=, pe finalul anul=rilor de zboruri, num=rase deja pierderi de 2,45 milioane de euro pentru companie, c`t nu a avut Blue Air pierderi nete \n niciun an – din 2005, c`nd a fost \nfiin]at=, \ncoace.

Nu numai Blue Air a ie[it pe minus \n 2009 – [i Carpatair, compania de la Timi[oara controlat= [i condus= de omul de afaceri Nicolae Petrov a avut primul an f=r= profit net de la \nfiin]area companiei \n urm= cu zece ani. TAROM a pierdut \n 2009 peste 20 de milioane de euro [i \ncepuse 2010 agresiv, sper`nd s= c`[tige profit din volumul de pasageri, dar [i din exploatarea c`t mai bun= a segmentelor pe care este lider de pia]=. De aceea, la \nceputul acestui an orice director de companie aerian= vorbea f=r= re]ineri despre subiecte sensibile precum [ansele de revenire a industriei \n 2010, despre c`t

Mai mult decât minus

zboruri s=pt=m`nale zboruri anulate fiecare cerc reprezint= zece zboruri

Pierderi datorate anul=rii zborurilor

Erupţia vulcanului din Islanda a dus la închiderea totală a spaţiului aerian românesc pentru aproape trei zile.

După trecerea momentului critic, companiile aeriene din România au închis mai multe sau mai puţine zboruri în funcţie de destinaţii, Germania și ţările nordice rămânând cele mai sensibile zone.

4,5

2,5

1,5

1,3

MIL. EURO

MIL. EURO

MIL. EURO*

MIL. EURO

N/A

NOTE: * CARPATAIR A ESTIMAT PIERDERI ZILNICE DE 300.000 DE EURO PE PERIOADA ÎN CARE A FOST NEVOITĂ SĂ ANULEZE ZBORURILE; AU FOST LUATE ÎN CALCUL 5 DIN CELE 6 ZILE DE INTERDICŢII, DAT FIIND CĂ OPERATORUL CARPATAIR NU ARE CURSE DUMINICA.

14 BUSINESSmagazin I 26 aprilie - 2 mai 2010

Ardelean, vicepre[edinte al Carpatair (a c=rei flot= este asigurat= de Allianz), contractele de asigurare ale companiilor aeriene presupun asigurarea aeronavelor, a pasagerilor [i a personalului navigant pentru prejudicii datorate oper=rii, \ns= riscurile [i pierderile comerciale ap=rute \n caz de \ntrerupere a activit=]ii din cauza unui eveniment de for]= major=, de genul celui care s-a produs \n Europa [i care au frecven]= foarte redus=, nu sunt prev=zute \n asigur=rile uzuale din industrie. “Nu

Checkin închis Interdicţia de zbor în spaţiul aerian al României, dar și prelungirea interdicţiilor în mai multe ţări europene a adus aeroporturilor din România cea mai mare pierdere înregistrată vreodată. Cu această ocazie însă, s-a discutat mai mult ca niciodată despre cuantumul taxelor de aeroport din valoarea biletelor.

1.300.000 € Compania aeroporturi Bucure[ti (B=neasa plus Otopeni)

120.000 €

2,1pierderile mil. € aeroporturilor din Rom`nia

Compania aeroporturi Bucure[ti – handling & catering

140.000 € Traian Vuia, Timi[oara

125.000 € Cluj

90.000 € Sibiu

325.000 € SURSA: DIRECŢIA AVIAŢIE CIVILĂ

de greu a fost 2009, despre faptul c= pia]a de profil trebuie s= o ia din nou de la cap=t sau despre competi]ia dintre avia]ia tradi]ional= [i low-cost. Doar despre profit aveau re]ineri s= vorbeasc= [i nu e de mirare.

Pentru Sherif Ussama, care tocmai a preluat pozi]ia de director general, e cu at`t mai greu: a fost pus \n fruntea companiei lui Nelu Iordache [i pentru a aduce profit companiei \n 2010, \ns= acest lucru s-a \ndep=rtat semnificativ acum.

Cele mai active companii de pe pia]a din Rom`nia – TAROM, Carpatair, Blue Air [i Wizz Air – au pierdut \n ultima s=pt=m`n= 10 milioane de euro, conform unul calcul al BUSINESS Magazin. Banii pierdu]i de companiile aeriene sunt \ns= bani definitiv pierdu]i, deoarece nicio companie aerian= nu este asigurat= pentru astfel de situa]ii. Conform Paulei

Altele

exist= asigur=ri pentru dezastre nici \n Rom`nia, nici \n lume, deoarece nici companiile nu cer – astfel de situa]ii av`nd o inciden]= foarte mic= -, iar \n plus ar fi foarte greu de cuantificat ce pierderi ar putea ap=rea [i ce prime de asigurare ar corespunde acestora”, spune Filip Stavrositu, directorul departamentului de asigur=ri aviatice din cadrul Astra Asigur=ri. Astra are cel mai mare contract de asigurare din pia]a aviatic=, fiind simultan asigur=torul flotelor TAROM [i Blue Air, dar [i al Aeroportului B=neasa. |n aceste condi]ii, directorii de companii aeriene cer acum sprijin guvernamental pentru a putea ie[i din criza norului. Sherif Usama a trimis lista detaliat= a pierderilor companiei c=tre Comisia European= [i c=tre Guvernul Rom`niei pentru a \ncerca ob]inerea de sprijin \n gestionarea

acestei situa]ii. |ns= aceasta e o problem= a companiilor mici [i medii, dup= cum consider= agen]ia de rating Fitch, \ntr-un comunicat care spune c= acest nor este o nimica toat= pentru companii precum Lufthansa, Air France-KLM, British Airways sau Iberia, “datorit= faptului c= impactul opera]ional al zborurilor anulate va fi amortizat par]ial de sc=derea costurilor de zbor, dar [i pentru c= aceste companii dispun de lichidit=]i [i rezerve financiare puternice, dar [i de credite \n sistem stand-by care pot acoperi orice lipsuri sau pierderi pe termen scurt”. Anali[tii Fitch consider= c= ace[ti factori fac parte din lec]iile \nv=]ate de industrie \n 2001, dup= atacurile din 11 septembrie. |ns=, cu toate c= pierderile \n bani sunt aproape egale sau chiar mai mari, \n cazul unor companii, dec`t cele din 2001, companiile aeriene consider= norul de cenu[= un r=u mult mai mic. “Efectele sunt diferite: o astfel de calamitate natural= nu creeaz= un impact negativ asupra percep]iei popula]iei \n ceea ce prive[te siguran]a transportului aerian, iar atentatul de la 11 septembrie a avut cu totul alt= conota]ie asupra publicului, efectele lui duc`nd la m=suri suplimentare de echipare a aeronavelor, a aeroporturilor, modific=ri legislative [i procedurale”, spune Paula Ardelean. Cazul norului de cenu[= a ridicat doar probleme de programare a zborurilor, acestea put`nd fi reluate imediat dup= ridicarea restric]iilor de circula]ie. Cu at`t mai mult cu c`t op]iunile pasagerilor din perioada respectiv= au fost destul de variate: pasagerii frecven]i au am`nat zborurile pentru perioada urm=toare, cei care aveau nevoie urgent s= ajung= undeva au plecat cu trenul, autobuzul sau ma[ina, iar cei care au fost nevoi]i s= renun]e au solicitat restituirea valorii biletului. Dup= cum spune Paula Ardelean, “fiind o situa]ie de for]= major=, nu s-a pus problema de cereri/aloc=ri de desp=gubiri, ci doar de asisten]= pentru pasagerii afecta]i”. Pentru perioada urm=toare, Sherif Usama se a[teapt= la un trafic crescut [i probabil la un timp de a[teptare u[or prelungit. |ns= toate companiile au preg=tit zboruri suplimentare [i sper= ca un al doilea nor de cenu[= sau o a doua explozie s= nu le mai produc= \nc= o sincop= \n opera]iuni. Nu de alta, dar, dup= cum spun [i anali[tii Fitch, “erup]ia vulcanic= nu ar fi putut avea loc \ntr-un moment mai inoportun pentru industria european= a transporturilor aeriene, când abia \ncepuse s= vad= semne de relansare dup= criza din 2009”. n

26 aprilie - 2 mai 2010 I BUSINESSmagazin 15

RESURSE UMANE

DA}I DRUMUL LA CV-URI Dac= este vreun domeniu care \n ultima jum=tate de an a \nregistrat progrese clare, acela este, indiscutabil, reluarea angaj=rilor. Ve[tile pentru cei care \[i caut= un loc de munc= sunt mai bune de la lun= la lun=, \n condi]iile \n care companiile au \nceput nu doar s= vorbeasc= de noi angaj=ri, ci chiar s= scoat= posturi libere \n pia]=. de ANA R+DU}+

16 BUSINESSmagazin I 26 aprilie - 2 mai 2010

FOTO: OVIDIU MICSIK

Cum arată fluturașul Chiar dacă în ultima jumătate de an a crescut semnificativ numărul companiilor care au anunţat angajări, în ceea ce privește salariile oferite, progresele nu sunt la fel de mari, iar intervalele în care se încadrează rămân concordante cu o politică de criză.

CREȘTERE. DATELE ADUNATE DE RECRUTORI ARATĂ CĂ ÎN ACEASTĂ PRIMĂVARĂ ANGAJATORII AU SCOS CU 30% MAI MULTE POSTURI LIBERE DECÂT AVEAU ÎN TOAMNĂ

1.000-2.000 € middle manager

250-500 € juniori (0-1 an experien]=)

500-1.000 € speciali[ti (1-5 ani experien]=) SURSA: ESTIM+RI ALE CATALYST RECRUITMENT SOLUTIONS

U

nsprezece mii de locuri de munc= vacante la 765.000 de [omeri nu \nseamn= mult.

11.000 de locuri de munc= vacante ap=rute dup= un an \n care cine \[i g=sea de munc= se putea considera norocos \nseamn= \ns= un semnal mai mult dec`t \ncurajator. Arat=, cu alte cuvinte, c= \n economie lucrurile \ ncep s= se mi[te, iar companiile au dep=[it starea de panic= de anul trecut [i vor s=-[i re\ntregeasc= echipele.

Datele adunate de recrutori arat= c= \n aceast= prim=var= angajatorii au scos cu 30% mai multe posturi libere dec`t aveau \n toamn=, spre exemplu, iar Agen]ia Na]ional= pentru Ocuparea For]ei de Munc= (ANOFM) a anun]at recent aproape 10.000 de locuri de munc= vacante, \n toat= ]ara. “Num=rul cel mai mare de oportunit=]i de carier= este oferit de industriile IT&C, BPO (Business Process Outsourcing) [i de companiile care [i-au dezvoltat centre regionale \n Rom`nia, care deservesc filialele din Europa cu servicii de contabilitate, achizi]ii, colectare de crean]e, managementul contractelor, resurse umane, suport IT

[i rela]ii cu clien]ii”, enumer= Drago[ Gheban, directorul de dezvoltare al companiei de consultan]= \n resurse umane Catalyst Recruitment Solutions [i organizatorul edi]iei de prim=var= a T`rgului Angajatori de Top. Dac= ar fi s= fac= topul celor mai numeroase posturi disponibile, Gheban ar aduce ve[ti bune \n special pentru dou= categorii de speciali[ti - cei \n IT [i contabilitate. Nu cu mult timp \n urm=, Paul Friciu, [eful Gameloft Rom`nia, spunea, \ntr-o discu]ie cu BUSINESS Magazin, c=, \n ciuda aparen]elor, problema nu este lipsa locurilor de munc=, ci a candida]ilor compatibili cu cerin]ele actuale. “{i m`ine, dac= a[ g=si, a[ angaja 35 de oameni, chiar [i studen]i, f=r= experien]=, pe care s=-i specializ=m aici, numai c= nu avem candida]i”, spunea atunci Friciu, subliniind c= era vorba chiar de salarii peste media pie]ei, av`nd \n vedere c= un junior putea c`[tiga [i 800 de euro pe lun=. {i Adobe Rom`nia a anun]at c= anul acesta va avea deschise aproximativ 50 de pozi]ii, adresate \n primul r`nd speciali[tilor \n dezvoltare web, de u

26 aprilie - 2 mai 2010 I BUSINESSmagazin 17

resurse umane

Judeţul

E loc și în provincie Bucureștiul rămâne și anul acesta cel mai mare angajator, însă nici în restul ţării ritmul angajărilor nu bate pasul pe loc.

SURSA: ANOFM, DATE VALABILE PENTRU SĂPTĂMÂNA 9-16 APRILIE 2010

PAUL FRICIU Gameloft

“M`ine, dac= a[ g=si 35 de oameni buni, i-a[ angaja pe loc.

Din p=cate, nu prea g=sesc”

18 BUSINESSmagazin I 26 aprilie - 2 mai 2010

Locuri de muncă disponibile

Peste 500 de locuri București 878 Argeș 642 Galaţi 575 Între 100 și 500 Iași Bihor Constanţa Tulcea Cluj Dolj Bacău Satu Mare Hunedoara Prahova Arad Botoșani Brașov Buzău Călărași Caraș-Severin Dâmboviţa Giurgiu Gorj Mureș Neamţ Sălaj Sibiu Suceava Teleorman Timiș Vâlcea Vaslui

462 414 389 386 371 342 340 332 299 234 288 115 115 164 168 197 153 128 330 191 177 105 166 164 138 315 165 100

Sub 100 Alba Bistriţa-Năsăud Brăila Covasna Harghita Ialomiţa Ilfov Maramureș Mehedinţi Olt Vrancea

94 82 98 91 78 78 51 53 95 35 50

vreme ce a \nceput munca la integrarea ultimelor dou= achizi]ii Adobe - Omniture [i Business Catalyst.

Chiar [i companiile de consultan]=, care anul trecut chiar au dat afar= oameni, sunt acum \n c=utare de candida]i, nu doar cu experien]=, ci [i \ncep=tori. “Recrut=m \n prezent c`teva zeci de absolven]i [i tineri profesioni[ti din domeniul economic [i juridic, pentru posturi la nivel de \ncep=tor [i persoane cu experien]= \n toate cele trei domenii principale \n care prest=m servicii - audit, taxe [i consultan]= - pentru birourile companiei din Bucure[ti [i din ]ar=”, spune Alina Gheuca, specialist \n recrutare la KPMG Rom`nia. {i Oana Ochian=, directorul de resurse umane al Coface Rom`nia, este \n plin= campanie de recrutare pentru platforma de back-office pe care Coface o va deschide anul acesta la Bucure[ti [i care are scopul de a oferi suport ]=rilor din Europa Central= [i de Est. Platforma va prelua func]iile de baz= ale echipelor din filialele Coface respective, pentru serviciile de colectare [i informa]ii de credit. “Pentru aceast= platform= vom angaja cu prec=dere vorbitori de bulgar=, slovac=, ceh= [i maghiar= [i ne vom orienta c=tre absolven]ii de studii economice sau juridice - \n total, aproximativ 50 de angaja]i pentru 2010 [i \nceputul lui 2011”, detaliaz= Ochian=. |n afar= de angaj=rile pentru platforma de back-office, directorul de resurse umane de la Coface are \n vedere [i candida]i care s= completeze echipele opera]ionale ofi]eri pentru colectare de crean]e, anali[ti financiari, juri[ti sau avoca]i -, dar [i pe cea de v`nz=ri.

Potrivit ANOFM, \n momentul de fa]=, Capitala r=m`ne cel mai mare angajator din ]ar=, cu aproape 900 de locuri de munc= disponibile. O urmeaz= jude]ul Arge[, care p`n= nu de mult era \n topul jude]elor cu cei mai mul]i [omeri, unde angajatorii au pus la b=taie 642 de locuri de munc=. Situa]ia din Arge[ se datoreaz= \n primul r`nd uzinei Dacia de la Mioveni, care a reintrat pe band= rulant= cu comenzile pentru ma[ini [i, dup= ce anul trecut a dat oameni afar= sau i-a trimis \n [omaj tehnic, acum caut= candida]i care s= sus]in= produc]ia. Practic, Dacia este solu]ia salvatoare pentru pite[tenii

11.000 NUMĂRUL LOCURILOR DE MUNCĂ

libere \n luna aprilie scoase de companii at`t \n Bucure[ti, c`t [i \n restul ]=rii

SLIDESHOW

Afl= mai multe despre locurile de munc= disponibile \n cadrul celor mai importante companii din Rom`nia dintr-o galerie foto disponibil= pe www.businessmagazin.ro

care nu au unde s= lucreze, \n condi]iile \n care, altfel, vorbim de un ora[ intrat \n moarte clinic= \n ceea ce prive[te angaj=rile.

Problema cea mai mare, spun at`t recrutorii, c`t [i angajatorii, nu este pentru candida]ii cu preg=tire [i experien]= la nivel mediu, ci pentru cei ce ar vrea s= ocupe un post de management.

Mul]i dintre managerii care anul trecut [i-au pierdut locul de munc= au probleme acum \n a se reangaja. |n primul r`nd pentru c= mai greu g=sesc angajatori care s= le satisfac= preten]iile salariale (chiar dac= sunt sensibil mai mici dec`t anul trecut) [i apoi pentru c= [i companiile au \n]eles c= \n anii trecu]i au angajat, luate de val, prea mul]i manageri care, \n multe cazuri, nu au reu[it s= confirme. “Mul]i dintre managerii care [i-au pierdut locul de munc= stau pe bar= o perioad= destul de lung=, \ntre [ase luni [i un an, p`n= s= \[i g=seasc= altceva, iar unii dintre ei nu \[i mai g=sesc deloc o pozi]ie de management”, spune Iulian P=tr=[canu,

managing partner \n cadrul casei de avocatur= Fine Law. |n acest moment, la nivel na]ional, pentru persoanele cu studii superioare sunt oferite 477 de locuri de munc=, \n timp ce candida]ii cu studii medii [i profesionale au la dispozi]ie 9.243 de locuri de munc= din care pot alege, conform ANOFM. |n ceea ce prive[te salariile, ele s-au apropiat \n ultimul an de un nivel “normal”, a[a cum \l numesc speciali[tii \n resurse umane. Adic= \n pu]ine cazuri mai g=sim oameni suprapl=ti]i. O medie a pie]ei arat= c= un junior, cu o experien]= pe pia]a muncii de p`n= la un an, prime[te acum \ntre 250 [i 500 de euro pe lun=, \n func]ie de compania [i industria \n care se angajeaz=. Aici, avantaja]i sunt cei care g=sesc un loc de munc= \n IT sau \n b=nci.

Speciali[tii cu experien]= de munc= \ntre unu [i cinci ani pot c`[tiga un salariu lunar cuprins \ntre 500 [i 1.000 de euro, \n timp ce un middle manager nu c`[tig= mai mult de 2.000 de euro pe lun=. n

PUBLICITATE

TELECOM

CEL MAI T~N+R STRATEG La nici 33 de ani, Ovidiu Ghiman este deja pentru a doua oar= \ntr-o pozi]ie-cheie \n conducerea unui operator de telecomunica]ii. Cum arat= strategia Romtelecom prin ochii celui mai t`n=r director de strategie [i dezvoltare a afacerii din telecomul rom`nesc? de ANCA ARSENE-B+RBULESCU

D

ac= a[ fi [tiut c= voi fi fotografiat, m-a[ fi \mbr=cat \ntr-o c=ma[= de alt= culoare”, \ncepe Ovidiu Ghiman, directorul de strategie [i dezvoltare a afacerii al Romtelecom, o discu]ie cu BUSINESS Magazin. Remarca lui n-are \ns= prea mult de-a face cu faptul c= nu ar ie[i bine \n poz= f=r= o pat= de culoare, ci mai degrab= cu imaginea pe care \ncearc= s= o transmit= despre Romtelecom, un elefant care trebuie s= danseze, dup= cum spunea nu de mult Yorgos Ioannidis, [eful operatorului. |n ultimul an, de c`nd a f=cut mutarea c=tre Romtelecom, l=s`nd \n spate 12 ani de activitate \n cadrul competitorului RCS&RDS, misiunea lui Ghiman a fost c`t se poate de clar=: s= deseneze [i s= adapteze strategia companiei la noul concept, g`ndind \n acela[i timp produse [i servicii complet noi, [i s= \ncerce agresiv s= creasc= acoperirea, \n \ncercarea de a c`[tiga cot= de pia]= pentru TV [i broadband. “Compania a devenit flexibil= [i adaptabil=, unele lucruri pot s= fie construite de la zero a[a \nc`t s= fie completat setul de instrumente de care Romtelecom are nevoie pentru a concura cu absolut orice juc=tor din pia]=”, spune el.

Ghiman a fost, spre exemplu, cel care s-a ocupat de perfectarea prelu=rii NewCom, operator creat prin achizi]ia [i integrarea a peste 50 de companii de telecom, care de]inea re]eaua \n peste 100 de localit=]i [i num=ra \n total aproximativ 70.000 de clien]i. A fost o decizie care a plasat Romtelecom pe locul al patrulea \n r`ndul furnizorilor de servicii de cablu TV de pe pia]=, dup= RCS&RDS, UPC [i DCS, patru ani dup= ce renun]ase la aceast= linie de business pentru “a se concentra pe serviciile de voce”, prin v`nzarea re]elelor c=tre actualul UPC Rom`nia. Acum, operatorul a pl=tit o sum= de ordinul milioanelor de euro pentru a

“

reintra pe aceast= pia]=, valoare care nu a fost confirmat= [i despre care exist= un singur indiciu \ntr-un document al B=ncii Transilvania, unde se vorbe[te despre 6,33 milioane de dolari (4,69 milioane de euro).

NextGen Communications, compania \nfiin]at= de Romtelecom pentru furnizarea serviciilor de internet, televiziune prin cablu [i telefonie fix=, este foarte sus pe lista de priorit=]i a lui Ghiman. “Anul trecut m-am axat destul de mult pe achizi]iile de re]ele [i pe cre[terea organic=, direc]ii urm=rite [i \n continuare”, spune Ghiman despre planurile lui pentru NextGen, care num=r= \n prezent 200 de angaja]i, f=r= for]ele de v`nz=ri.

Activit=]ile de fuziuni [i achizi]ii nu \i sunt deloc str=ine managerului care s-a ocupat p`n= nu de mult de ofensiva comercial= a RCS&RDS. |n companie a intrat la finele lui 1997, c`nd a deschis filiala din Cluj a operatorului telecom, iar din

20 BUSINESSmagazin I 26 aprilie - 2 mai 2010

2005, moment care a coincis cu fuziunea dintre RCS [i RDS, Ghiman s-a ocupat de numeroase tranzac]ii cu opera]iuni mici de telecomunica]ii, evoc= managerul perioada c`nd RCS&RDS a pornit o politic= agresiv= de cump=rare a re]elelor de cartier din toat= ]ara.

Pentru 2010, planurile lui Ghiman se \nv`rt \n jurul ac]iunilor menite s= diferen]ieze Romtelecom [i NextGen de competitori. “Pre]uri mici poate s= ofere orice operator, dar strategia nu este sustenabil= pe termen lung, mai ales c= industria necesit= investi]ii masive an de an”, sus]ine el.

Ovidiu Ghiman coordoneaz= 30 de oameni \n Romtelecom [i r=spunde direct \n fa]a directorului general. Cu toate acestea, ac]ioneaz= \nc= \n spiritul antreprenorial p=strat din era RCS&RDS. “La 40 de ani m-a[ putea dedica unui business propriu.

Deocamdat= \ns=, mai am destule de construit \n Romtelecom”, reflecteaz= Ghiman. n

Ovidiu Ghiman, directorul de strategie [i dezvoltare a afacerii \n cadrul Romtelecom ia \n calcul dezvoltarea unui business propriu la 40 de ani.

Afla]i mai multe despre Ovidiu Ghiman [i despre al]i tineri executivi de top din Rom`nia din a cincea edi]ie a Catalogului 100 Tineri Manageri de Top, care va ap=rea pe pia]= \n luna mai.

IMOBILIARE

POATE ANUL ACESTA 2009 s-a \ncheiat f=r= marile reloc=ri de companii [i consolid=ri \n noi sedii, despre care vorbeau consultan]ii imobiliari, la \nceputul anului trecut, ca fiind “oportunit=]ile crizei”. Acele oportunit=]i ale crizei s-au transferat \ns= \n 2010. de C+T+LIN {TEFANCU

P

e Barbu V=c=rescu, aproape de cap=tul arterei dinspre nordul Capitalei, e o groap= enorm= pe un [antier de construc]ii. Este funda]ia Sky Tower, unul dintre zg`rie-norii anun]a]i spre dezvoltare \nainte de criz=, al=turi de locul unde alt turn de peste 130 de metri \n=l]ime trebuia s= se ridice, pe o arter= promovat= ca viitorul pol de business al Bucure[tiului, la concuren]= cu zona din Pia]a Victoriei. Dup= anul crizei (primul?), proiectul Sky Tower al Raiffeisen Evolution a r=mas la nivel de funda]ie, \n a[teptarea semn=rii unor contracte de \nchiriere [i ob]inerea finan]=rii, \n timp ce vizavi se apropie de finalizare Nusco Tower, unul dintre pu]inele proiecte care au prins ultimul tren \nainte de recesiune.

Ceea ce nu \nseamn= c= turnul Nusco este lipsit de griji. “Nu e complet \nchiriat, dar va fi p`n= la finalul anului. Cine va dori s= se mute nu mai are multe op]iuni bune”,

consider= Hora]iu Florescu, CEO [i pre[edinte al The Advisers Knight Frank, companie care este agentul exclusiv al proiectului. Din biroul s=u, de unde se v=d ambele proiecte, cel la stadiu de funda]ie [i cel care a ajuns la finisaje, pia]a spa]iilor de birouri din acest an pare mult mai bun= dec`t \n 2009.

Anul trecut, c`nd BUSINESS Magazin edita suplimentul bianual Pia]a Imobiliar=, brokerii activi pe segmentul spa]iilor de birouri din Capital= vorbeau despre criz= ca fiind un prilej favorabil pentru companiile care c=utau s= taie din costuri prin mutarea sediilor. Renegocierile au dus tarifele \n jos cu o medie de 20%, iar gradul redus de ocupare a unor cl=diri a f=cut ca p`n= [i \n Pia]a Victoriei s= existe spa]ii libere. Una peste alta, presiunea sub care au intrat proprietarii de cl=diri a transformat pia]a \ntr-una a chiria[ilor.

Totu[i, nicio tranzac]ie de dimensiuni mari nu s-a \ncheiat anul trecut, adic= niciun

22 BUSINESSmagazin I 26 aprilie - 2 mai 2010

nume mare, precum operatorii de telefonie mobil= sau institu]iile bancare, nu [i-a mutat activitatea \ntr-un nou sediu, cu o chirie mai mic=. “Nu s-au semnat anul trecut tranzac]ii mari deoarece companiile au \nceput s= caute, aceasta a durat, s-au tot uitat prin pia]=, dar nu aveau bugete [i trebuia s= a[tepte aprob=rile de la centru”, explic= Florescu, considerat cel mai experimentat agent de \nchiriere a spa]iilor de birouri. |n cel=lalt corp al cl=dirii de unde se v=d cele dou= proiecte de birouri, un alt consultant imobiliar \[i declar= lipsa de optimism privind anul \n curs. “Anul trecut, pia]a a fost total \nghe]at=. Acum sunt mut=ri [i companii care caut=, dar nu e o pia]= \n cre[tere. Este totu[i o cerere mai mare ca \n 2009”, consider= Blake Horsley, managerul departamentelor de investi]ii [i birouri din Colliers International.

Primele trei luni au fost bune pentru segmentul spa]iilor de birouri, ca [i pentru

PUBLICITATE

Hora]iu Florescu, pre[edintele The Advisers Knight Frank, crede c= majoritatea contractelor din acest an vor fi pre\nchirieri. Afla]i mai multe despre Hora]iu Florescu [i despre al]i tineri executivi de top din Rom`nia din a cincea edi]ie a Catalogului 100 Tineri Manageri de Top, care va ap=rea pe pia]= \n luna mai.

cel al spa]iilor de depozitare, ceea ce \i face pe unii consultan]i s= spere la un volum de \nchirieri mai mari de-acum \nainte. Dac= pia]a spa]iilor de birouri a fost, ironic, animat= anul trecut de incendiul de la Millennium Business Center, ceea ce a adus \n pia]= mai mul]i poten]iali chiria[i, primul trimestru din 2010 a adus semnarea c`torva tranzac]ii care le dep=[esc \n m=rime pe cele mai mari de anul trecut.

Printre contractele semnate \n acest an se num=r= [i unul de pre\nchiriere a unei cl=diri care se afl= \nc= \n stadiul de machet= de c=tre UniCredit: majoritatea contractelor din acest an vor fi pre\nchirieri ale unor noi cl=diri”, declar= Hora]iu Florescu, care, \n perioada c`nd conducea departamentul de birouri din Colliers, a fost agentul unor cl=diri precum Lakeview sau cea unde \[i are acum sediul firma fondat= de el. {eful The Advisers consider= c= ponderea ridicat= a spa]iilor de birouri goale din Bucure[ti, care urc= la 16-20%, \n func]ie de estim=ri, nu va fi un impediment pentru \nceperea unor noi proiecte \n acest an, de[i nu spune c= acele proiecte vor fi realmente lansate.

Dup= ce se \nchiriaz= spa]iile libere din cl=dirile cu acces bun, unde se vor duce companiile? Pipera se va \nchiria doar pentru simplul motiv c= nu vei avea unde s= te mu]i \n 2011.”

Al]i consultan]i, precum Blake Horsley sau Radu Lucianu, country manager al CBRE Rom`nia, consider= c= nu va fi \nceput niciun proiect nou, deoarece “sunt multe cl=diri bune cu spa]ii disponibile. {i dac= te ui]i [i la cl=dirile care vin pe pia]=, exist= suprafe]e de c`teva mii de metri p=tra]i fiecare”, dup= p=rerea lui Horsley. O surs= de cre[tere ar

Semnele bune din 2010 Primele luni din acest an au adus semnarea unor tranzacţii de închiriere a spaţiilor de birouri cu clienţi privaţi, spre deosebire de anul trecut, când în top au fost autorităţi și companii de stat.

Poziţie

2009

2010

1

Primăria București 8.000 mp Raiffeisen Bank 8.000 mp Transelectrica 7.000 mp

UniCredit aprox. 15.000 mp Sanador 11.700 mp Rompetrol 9.300 mp

2 3

SURSA: COMPANIILE IMOBILIARE

Multe și goale În ciuda crizei, anul trecut a adus finalizarea mai multor clădiri de birouri din Capitală, ceea ce a dus la creșterea ratei de neocupare la un nivel record. mp 1.800.000

% 18

stoc total rat= de neocupare

1.600.000 1.400.000 1.200.000 1.000.000 800.000 600.000

16 14 14 10 8 6

400.000

4

200.000 0

2 0 2005

2006

2007

2008

T1 2009 T4 2009

SURSA: JONES LANG LASALLE

putea s= vin= din partea companiilor de servicii medicale, ce caut= suprafe]e unde s= \[i deschid=, spre exemplu, o clinic= privat=.

“Aceste companii au fost aproape inexistente ca [i cerere \n 2008”, afirm= Florescu. Primul caz a fost chiar la \nceputul acestei luni, c`nd a fost anun]at= o tranzac]ie prin care Sanador a \nchiriat o suprafa]= semnificativ= de birouri pentru a deschide un spital privat cu 120 de paturi, potrivit agentului DTZ Echinox, intermediarul tranzac]iei.

Din ianuarie p`n= \n martie s-au \nchiriat spa]ii de aproape 40.000 mp, raportat la 80-100.000 mp \n tot anul trecut, \n func]ie de diversele estim=ri. Dac= se compar= activitatea de anul trecut cu cea din 2008, c`nd s-au \nchiriat 230.000 mp, desigur c= lucrurile nu stau deloc str=lucit. Dac= vedem \ns= primele trei luni din 2010, parc= declara]iile de speran]= ale unora dintre brokeri nu mai sun= deloc a \ncercare de a se \ncuraja singuri. n

26 aprilie - 2 mai 2010 I BUSINESSmagazin 23

SERVICII FINANCIARE

NU LUA}I {I

TELEFONUL Ratele la b=nci nu mai sunt de ceva vreme singura problem= a consumatorilor afecta]i de problemele din economie. Teancul de facturi de telefonie [i internet \ncepe [i el s= se \ngroa[e, iar odat= cu el, [i afacerile companiilor de colectare de crean]e. de ANCA ARSENE-B+RBULESCU

P

rimele sunt datoriile la \ntre]inere. Urmeaz= cele pentru utilit=]i [i ratele la b=nci. {i de-abia apoi se \ntrez=resc pe list= [i facturile de telefonie sau internet”, observ= Alexandra Rusen, [efa departamentului de colectare al crean]elor acumulate de persoanele fizice din cadrul Coface Rom`nia, filiala local= a companiei franceze de asigurare a riscului comercial, care a dezvoltat \n ultimii ani [i un business de recuperare de crean]e. Rusen reg=se[te aceast= ordine a priorit=]ilor la cei mai mul]i dintre cei aproximativ 85.000 de clien]i ai operatorilor de telecomunica]ii care nu [i-au mai pl=tit facturile \n decursul ultimului an, la care se mai adaug= alte 15.000 de companii ajunse \n aceea[i situa]ie.

“Datoriile pentru servicii telecom nu erau o raritate nici p`n= acum, dar par s= fie tot mai multe \n ultima perioad=”, spune Rusen.

Un prim semnal c= problema se ad`nce[te este faptul c= operatorii de telefonie mobil= nu mai reu[esc s= se descurce pe cont propriu [i \ncep s= externalizeze facturile nerecuperate c=tre firme specializate, mult mai repede [i pentru sume mai mici dec`t p`n= acum.

Este adev=rat, \ntotdeauna au existat [i situa]ii c`nd facturile au r=mas neachitate, iar eforturile de recuperare a acelor crean]e n-au dat rezultat. |n anii trecu]i \ns=, recuperatorii intrau \n ecua]ie dup= cel pu]in

“

un an, \n timp ce acum, intervalul s-a redus la jum=tate. Sau chiar la mai pu]in, dup= spusele Alexandrei Rusen, care prime[te cazuri de la operatori chiar [i dup= 60 de zile de \nt`rziere a pl=]ii. “Timpul \nseamn= bani”, enun]= Isabela Iacob, managing director \n cadrul companiei de colectare Kruk. Par s-o fi \n]eles acum [i operatorii: “Cu c`t mai repede se ia decizia de a externaliza crean]ele, cu at`t procesul de recuperare este mai scurt [i mai eficient”.

Vodafone, spre exemplu, a v`ndut la \nceputul acestui an companiei Glasro Holdings Ltd. datorii \n valoare de 7 milioane de euro, acumulate prin neplata unor facturi emise \n prima parte a lui 2009 de aproximativ 22.000 de clien]i. Cea mai mare factur= era \n valoare de 44.000 de euro, urmat= de o alta de 22.000 de euro. Cele mai multe \ns= aveau o valoare mai mic= de 235 de euro. |n aceea[i situa]ie s-a aflat [i Romtelecom, care a transferat companiei de colectare EOS KSI Rom`nia crean]ele a peste 24.000 de clien]i, potrivit unui document publicat pe Arhiva de Garan]ii Reale Mobiliare, operatorul refuz`nd s= fac= vreun comentariu pe marginea valorii totale a facturilor. C`t ar putea recupera companiile?

Dup= unele calcule, probabil nu mai mult de 10%, ceea ce e mai bine dec`t deloc, mai ales \n contextul economic actual.

De fapt, pentru cei mai mul]i dintre marii recuperatori de crean]e, \nceputul anilor

24 BUSINESSmagazin I 26 aprilie - 2 mai 2010

%

15

at`t s-a recuperat \n 2009 din debitele cump=rate de recuperatori, \n valoare total= de cca 227 mil. euro

FOTO: ADRIAN STOICOVICIU

„Dacă în 2008, din

suma medie datorată de consumatori operatorilor telecom, cam 60% însemna valoarea propriu-zisă a facturii, iar restul taxe de reziliere și penalităţi,

raportul este acum de 45-55%.“ GEORG KOVACS, EOS KSI ROMÂNIA

2000 \nsemna tocmai colectarea de datorii pentru operatorii de telecomunica]ii. A[a a pornit compania EOS KSI, spre exemplu, dar “situa]ia era cu totul alta atunci”, \[i aminte[te Georg Kovacs, suedezul aflat la c`rma companiei. Pe vremea c`nd compania lucra \n cea mai mare parte pentru operatori, cazurile de neplat= erau externalizate dup= perioade foarte lungi, iar de obicei sumele erau ridicate. Dar pentru c= abona]ii erau pu]ini, adesea oameni pentru care telefonia mobil= era un moft \n acea perioad= de \nceput a pie]ei, c`nd costul unui minut de convorbire era de c`teva ori mai mare dec`t azi, recuperarea sumelor datorate se f=cea mult mai u[or, iar c`[tigurile recuperatorilor ajungeau chiar [i la peste 20% din valoarea facturilor, poveste[te managing directorul EOS KSI- \n timp ce acum, profitul

recuperatorilor variaz= \ntre 5% [i 15%, \n func]ie de portofoliu. “Extinderea bazei de abona]i a venit \ns= cu un risc.”

Din \ntreaga pia]= a crean]elor din Rom`nia, telecomunica]iile \nseamn= acum \n jur de 27%, conform datelor Asocia]iei de Management al Crean]elor Comerciale (AMCC), care reune[te zece recuperatori, printre care EOS KSI, Coface, Cycle sau Kruk [i reprezint= 80% dintr-o pia]= a crean]elor de recuperat de 1,1 de miliarde de euro anul trecut, \n care sunt incluse at`t cele externalizate, c`t [i cele achizi]ionate de companiile de colectare. |n 2009 au fost cump=rate debite de aproape 227 de milioane de euro, din care s-au recuperat \n jur de 15%.

Din punctul de vedere al debitelor externalizate de companii c=tre firme specializate, se poate spune \ns= c= anul

trecut a fost foarte bun pentru recuperatori, dat fiind c= dintr-un total de 713 milioane de euro, valoarea datoriilor a peste 3,4 milioane de consumatori, au fost recuperate anul trecut 184 de milioane de euro de la peste 1,9 milioane de clien]i, conform AMCC. Iar din r`ndul celor 82.000 de companii care au acumulat datorii de 121 de milioane de euro, peste 70.000 au pl=tit restan]e de 38,7 mil. euro. “|n ce prive[te sectorul telecom, volumul crean]elor externalizate spre colectare companiilor specializate se plaseaz= undeva \n jurul sumei de 164 de milioane de lei (39,5 milioane de euro)”, spune Isabela Iacob, managing directorul companiei Kruk.

Cea mai mare parte din aceast= sum= \i revine EOS KSI, care de]ine mai mult de o treime din \ntreaga pia]= de recuperare a crean]elor [i care gestioneaz= facturi telecom

26 aprilie - 2 mai 2010 I BUSINESSmagazin 25

servicii financiare de peste 120 mil. euro. Peste 30% din valoarea total= a datoriilor pe care le administreaz=, din care \n jur de 60% sunt achizi]ionate, iar restul externalizate de clien]i, provine din facturi de telecomunica]ii. Dintre cei 700 de angaja]i ai companiei, aproape jum=tate din totalul de 1.500 din pia]=, aproximativ 100 se ocup= doar de clien]i care nu [i-au pl=tit facturi de telefonie sau internet. Cam 20% \nseamn= telecom [i pentru competitori precum Kruk sau Cycle, “unde persoanele fizice reprezint= cea mai mare parte, adic= aproximativ 85% dintre debitorii pe care \i contact=m”, declar= Marios Zagoraios, directorul general al Cycle.

Contextul economic [i factori precum cre[terea [omajului, reducerile salariale sau \nt`rzierile ap=rute \n plata salariilor \i determin= pe recuperatori s= se a[tepte la majorarea restan]elor. Tendin]a s-a conturat de la \nceputul anului, competitorii sesiz`nd deja at`t cre[terea num=rului de datornici, c`t [i a sumelor pe care ace[tia le au de pl=tit. Ceea ce, pentru ei, este [i bine, [i r=u. Pe de-o parte, mai mul]i restan]ieri \nseamn= extinderea businessului. Pe de alt= parte \ns=, “deteriorarea situa]iei financiare a consumatorilor pur [i simplu face ca obliga]iile de plat= s= nu mai fie

onorate \n aceea[i m=sur=”, constat= Iacob. |n prima faz=, se \ncearc= o colectare a crean]elor pe cale amiabil=, de cele mai multe ori \nso]it= de o e[alonare a datoriei [i de diverse beneficii. “Le reducem, spre exemplu, din penalit=]i, dac= pl=tesc \ntr-un anumit interval de timp”, spune Kovacs. Aceasta conteaz= mai ales \n condi]iile \n care, dac= \n 2008, din suma medie datorat= de consumatori operatorilor telecom, cam 60% \nsemna valoarea propriu-zis= a facturii, iar restul taxe de reziliere [i penalit=]i, raportul este acum de 45-55%, conform estim=rilor [efului EOS KSI. “Procedurile de recuperare a crean]elor variaz= nu numai de la domeniu la domeniu, dar [i de la debitor la debitor”, apreciaz= Zagoraios.

Spre deosebire de cazul b=ncilor, unde datele de identificare sunt foarte clare,

\n cazul clien]ilor de telefonie, lucrurile se complic=. Practic, recuperatorii au un handicap \nc= de la bun \nceput, pentru c= metoda cea mai la \ndem`n= de contact este chiar obiectul datoriei, num=rul de telefon, care dup= o perioad= de neplat= este restric]ionat de operator. Cei mai mul]i dintre restan]ieri reac]ioneaz= \ns= la scrisoarea de notificare [i contacteaz= compania de colectare, spune Alexandra Rusen depre cazurile de care se ocup= Coface.

Pasul urm=tor este colectarea pe cale judiciar=. |n jur de 30% dintre cazurile \n care datoria nu este pl=tit= ajung \n instan]=, de[i doar o zecime din sumele recuperate anul trecut au venit pe aceast= cale, potrivit datelor Coface. Iar sumele pentru care recuperatorii recurg la o asemenea m=sur= sunt destul de mici, chiar [i de 150 de euro, dup= cum apreciaz= Georg Kovacs, \n condi]iile \n care

|N JUR DE 30% DINTRE CAZURILE DE NEPLAT+ A DATORIEI AJUNG |N INSTAN}+, DE{I DOAR 10% DIN SUMELE RECUPERATE |N 2009 VIN PE ACEAST+ CALE

ISABELA IACOB KRUK

„|n ce prive[te sectorul telecom, volumul crean]elor externalizate spre colectare companiilor specializate se plaseaz= undeva \n jurul sumei de 164 de milioane de lei (39,5 milioane de euro)”

26 BUSINESSmagazin I 26 aprilie - 2 mai 2010

costurile sunt acelea[i [i pentru o datorie de 100 de euro, [i pentru una de 1.000, EOS KSI av`nd \n prezent \n jur de 30.000 de dosare pe rol, din care 40% sunt cazuri din telecom.

Valoarea medie a facturilor restante a crescut, pentru portofoliul administrat de EOS KSI, de la 120 de euro \n 2008, la peste 150 de euro anul trecut. “E drept, exist= cazuri cu datorii chiar mai mari de 20.000 de euro, dar \n medie debitorii au de plat= cam 125-175 de euro”, spune Marios Zagoraios, directorul general al Cycle. Valoarea medie variaz= de la companie la companie, \n func]ie de portofoliul preluat: \n cazul Kruk, spre exemplu, media este cuprins= \ntre 190 [i 215 euro, \n timp ce la Coface se cifreaz= la peste 240 de euro, aici fiind incluse [i penalit=]ile de 1% pe zi [i eventualele taxe de reziliere a contractului. “De multe ori, consumatorii nu \n]eleg c= [ansa de a rezolva problema datoriilor const= \n cooperarea cu companiile de colectare”, afirm= Isabela Iacob, aduc`nd argumentul c= implica]iile legale \i oblig= de fapt pe debitori la pl=]i suplimentare fa]= de datoria ini]ial=, iar \n imposibilitate de plat=, ace[tia vor intra \n executare silit=. Anul trecut, num=rul de astfel de cazuri a crescut cu 50% fa]= de 2008, ajung`nd la aproape 300.000, potrivit datelor

PUBLICITATE

AMCC. “C`t despre 2010, num=rul cazurilor de executare silit= s-ar putea dubla”, apreciaz= Isabela Iacob. |n principiu, rata de succes pentru recuperarea crean]elor depinde \n primul r`nd de vechimea cazurilor, dar [i de acurate]ea [i volumul informa]iilor furnizate de operatori. De luat \n calcul mai sunt [i valoarea datoriei, capacitatea de rambursare a debitorului, bunurile pe care le de]ine (care pot fi valorificate \n urma execut=rii silite), dar [i de complexitatea instrumentelor de colectare, de multe ori apelurile telefonice sau scrisorile de notificare nefiind suficiente.

Dac= nu exist= niciun bun care s= fie valorificat, debitorul este verificat bianual pentru a se determina dac= [i-a g=sit un loc de munc=, a[a \nc`t datoria s= fie recuperat= direct de la angajator sau dac= a achizi]ionat \ntre timp vreun bun valoros. “|n general, rata de recuperare este invers propor]ional= cu durata restan]ei”, apreciaz= directorul Cycle, ceea ce \nseamn= c=, \n cazul datoriilor cu o vechime de p`n= la 120 de zile, [ansele de recuperare variaz= \ntre 30-40%, \n timp ce pentru cele mai vechi de 360 de zile, rata de succes scade [i p`n= la 5%. Exist= \ns= [i excep]ii: EOS, spre exemplu, recupereaz= \nc= datorii acumulate la \nceputul anilor 2000, dar nu mai mult de dublul sumei datorate ini]ial, dat fiind c=, \n cinci ani, datoria poate ajunge [i de zece ori mai mare, cu tot cu dob`nzi [i penalit=]i. Pe cale amiabil=, recuperarea unei crean]e se face cam \n jum=tate de an, dar rata de succes este acum mult mai mic= (undeva \ntre 9 [i 12% dintre cazuri) dec`t \n anii trecu]i, c`nd erau rezolvate cam 25-30% din cazuri. Georg Kovacs este ceva mai optimist, calcul`nd c= rata de succes este acum \n jurul a 20 de procente, \n sc=dere u[oar= fa]= de anul trecut, c`nd se situa la aproximativ 25%.

Privite \n ansamblu, afacerile recuperatorilor ar urma deci s= creasc=, odat= cu ad`ncirea datoriilor consumatorilor. Dintre cele 60 de companii de profil, primele zece de]in \n jur de 80% din pia]=, cu o cifr= de afaceri cumulat= de circa 25 de milioane de euro. EOS KSI, spre exemplu, estimeaz= pentru anul trecut o cifr= de afaceri similar= cu cea din 2008, de 10,7 milioane de euro, \n timp ce Coface, a doua din pia]=, a raportat \n primele opt luni din 2009 afaceri \n cre[tere cu 54% fa]= de perioada similar= a anului precedent, respectiv 4,7 milioane de euro, dep=[ind \nc= de pe atunci nivelul de 3,34 mil. euro \nregistrat \n tot anul 2008. “Pia]a este \ns= foarte imprevizibil=. P`n= la urm=, la mijloc sunt datorii de sute de milioane de euro”, comenteaz= Alexandra Rusen. n

COVER STORY

Consumul în

criză 28 BUSINESSmagazin I 26 aprilie - 2 mai 2010

PENTRU UNII, CRIZA A VENIT BRUSC, ÎN CAZUL ALTORA S-A INSINUAT PE NESIMŢITE ÎN VIAŢA DE ZI CU ZI: OBIȘNUINŢA DE A TRĂI PE CREDIT, DE A CUMPĂRA DIN PLĂCERE ORI DE A CREDE CĂ ECONOMIA POATE CREȘTE LA INFINIT AU FĂCUT LOC PRUDENŢEI SAU CHIAR TEMERII DE ZIUA DE MÂINE. BUSINESS MAGAZIN A CĂUTAT SĂ AFLE CE A SCHIMBAT RECESIUNEA ÎN COTIDIANUL ROMÂNILOR, ÎN OBICEIURILE DE CONSUM ȘI CÂT DE PROFUNDĂ E SCHIMBAREA DE MENTALITATE ADUSĂ DE ACTUALA PERIOADĂ DE RECESIUNE. DE RĂZVAN MUREȘAN

M ihai Petrescu are 29 de ani [i p`n= acum nou= luni era inginer \n construc]ii.

Dup= ce pia]a lucr=rilor de construc]ii s-a pr=bu[it cu 30% din cauza recesiunii, stilul de via]= al familiei Petrescu s-a schimbat radical. El este printre cei 70.000 de angaja]i din acest sector care au r=mas f=r= serviciu. “Din martie, via]a noastr= a \nceput s= se schimbe. Am r=rit ie[irile \n ora[, \n ultima vreme nici nu ne mai g`ndim la vacan]e, iar autobuzul a devenit prietenul familiei”, m=rturise[te Mihai.

Poate p=rea surprinz=tor, dac= ne uit=m la ce se \nt`mpla chiar la \nceput de 2009, c`nd unii \nc= nu credeau c= ne a[teapt= un an de criz= economic=, iar pentru omul de r`nd ideea de recesiune era aproape de neconceput dup= boom-ul cu care abia se obi[nuiser=. Sociologul Mircea Kivu vedea, acum un an, o “psihoz=” legat= de criz=, \ntre]inut= de [tirile pesimiste legate de cre[terea [omajului [i sc=derile de salarii. |n acel context, spunea el, “comportamentul consumatorilor nu are cum s= nu se schimbe, chiar dac= individul ca atare nu este afectat \n niciun fel de criz= la nivel personal”. Opinia sociologului Kivu, publicat= \n urm= cu un an de BUSINESS Magazin \ntr-un articol \n care \ncercam s= vedem ce cheltuieli taie oamenii de r`nd pe timp de criz=, s-a dovedit a fi adev=rat=, numai c= \ntre timp, ceea ce u

26 aprilie - 2 mai 2010 I BUSINESSmagazin 29

cover story Ne ajung banii?

1% 3% 30% 39% 25%

Banii pe care îi avem ne permit să ne cumpărăm tot ce ne dorim Banii pe care îi avem ne permit să ne descurcăm bine Reușim să ne descurcăm cu banii pe care îi avem

Flashback Banii ne ajung de la o lună la alta Banii nu ne ajung nici măcar pentru strictul necesar SURSA: AGENŢIA PENTRU STRATEGII GUVERNAMENTALE

atunci era o temere a devenit pentru mul]i realitatea recesiunii, \ncercat= pe propria piele.

La \nceputul anului trecut, dou= treimi dintre responden]ii unui studiu 360insight privind obiceiurile de consum spuneau c= nu au informa]ii concrete despre criz= [i nu [tiu exact ce \nseamn= aceasta, iar mai mult de jum=tate dintre ei considerau c= totul ar putea fi doar o exagerare de moment din partea massmedia, pentru c= nu resim]eau \n mod direct efectele. |n momentul de fa]=, un sfert dintre rom`ni sus]in c= banii nu le mai ajung nici m=car pentru strictul necesar, iar patru din zece tr=iesc de la o lun= la alta. Inutil de comentat diferen]a fa]= de 2006-2007, c`nd oamenii se \mbulzeau la credite, iar traiul pe datorie p=rea solu]ia perfect= pentru a face planuri pe termen de c`]iva ani, a schimba televizorul, ma[ina, apartamentul [i chiar a pleca \n vacan]= \n str=in=tate.

“Acest sistem de a arde etapele este d=un=tor oric=rei economii. Totul trebuie s= se \nt`mple \ntr-un anumit ritm.

Noi, pierz`nd primii zece ani de dup= comunism, ne-am trezit c= ne afl=m, la \nceputul anilor 2000, cu 10-20 de ani \n urma celorlalte ]=ri foste comuniste [i am dat n=val= la credite”, sus]ine analistul economic Drago[ Cabat, managing partner al Financial View. El introduce \n ecua]ie [i dorin]a Uniunii Europene

de a ne integra, pentru c= suntem o pia]= de consum interesant=, dar [i pentru c= occidentalii aveau nevoie s=-[i mute produc]ia anumitor bunuri \n Europa de Est. |n felul acesta, “am fost nevoi]i s= ardem etapele prin metode financiare”, iar UE a sus]inut, prin credite accesibile, o cre[tere mai rapid= dec`t ar fi fost s=n=tos.

“Aceasta se r=zbun= \ntotdeauna, mai devreme sau mai t`rziu. O cre[tere prea rapid= este urmat= de o sc=dere brutal=: se [tie din istorie [i din exemple nenum=rate, cele mai recente fiind Mexic, Brazilia, Argentina, Asia [i alte crize”, constat= Cabat. Economia rom`neasc= a c=zut [i ea \n aceast= plas=, a unei cre[teri prea rapide. At`ta vreme c`t li s-au oferit credite tentante [i cu at`t mai mult cu c`t nu au o educa]ie economic= str=lucit=, oamenii s-au \ndatorat, \n mod natural, f=r= s= se g`ndeasc= prea mult cum vor pl=ti, iar scaden]a a venit pentru unii prea repede. La sf`r[itul lui februarie, restan]ele popula]iei la b=nci dep=[iser= 2,2 miliarde de euro, \n cre[tere cu 11,67% fa]= de decembrie la creditele \n lei [i 26,33% la cele \n valut=.

A[a se face c= \n situa]ia t`n=rului Mihai sunt acum mul]i [i nu numai dintre cei ce au r=mas f=r= loc de munc=: 10% dintre gospod=rii sunt afectate \n foarte mare m=sur= de criza economic=, iar 50% \n mare m=sur=, dup= cum indic= cel mai recent studiu al Agen]iei pentru

30 BUSINESSmagazin I 26 aprilie - 2 mai 2010

„Opţiunea de a economisi s-ar putea dovedi o necesitate în acest an.

După opt ani de creșteri constante (în 2008 cu circa 8%), economia românească acum gâfâie.

Perspectivele sunt cât se poate de sumbre, și dacă până de curând autorităţile sperau la o creștere de măcar 2%, iar analiștii se așteptau la stagnare, acum cei mai mulţi vorbesc despre recesiune. FMI estimează că economia va scădea cu 4%, dar chiar dacă nu toate estimările sunt atât de pesimiste, nimeni nu se mai îndoiește că reducerea exporturilor și căderea consumului vor avea urmări negative în economie. La nivelul consumatorului de rând, starea generală pare a fi mai curând de prudenţă. Două treimi dintre respondenţii studiului 360insights spun că nu au informaţii concrete și nu stiu exact ce înseamnă criza, iar mai mult de jumătate dintre ei consideră și acum că totul ar putea fi doar o exagerare de moment din partea massmedia, pentru că nu simt în mod direct efectele.“ BUSINESS Magazin, 31 martie 2009

Strategii Guvernamentale (ApSG), care prezint= date de la finele lui 2009. Din cele afectate, nou= din zece familii sus]in c= lipsa banilor a dus la apari]ia de certuri \n familie, \ntre so]i, \ntre p=rin]i [i copii sau al]i membri ai familiei. |n doar 7% din cazuri, lipsurile de ordin financiar [i necazurile au f=cut ca apropierea \ntre ace[tia s= creasc=, iar ajutorul dat de membrii familiei unii altora s=-i sus]in= \n dep=[irea crizei.

Potrivit sondajului ApSG, obiceiurile de consum s-au schimbat substan]ial. Cei mai numero[i sunt aceia care au ales s= reduc= valoarea co[ului zilnic. 58% dintre responden]i au ales s= cumpere alimente mai ieftine, \n timp ce 57% cump=r= acelea[i alimente, dar \n cantit=]i mai mici. Radu Timi[, fondatorul afacerii Cris-Tim, unul dintre cei mai importan]i produc=tori de carne [i preparate din carne de pe pia]a din Rom`nia, remarc= faptul c= oamenii sunt mult mai aten]i la cantitate atunci c`nd cump=r=. “Prefer= produse \n gramaje mai mici, por]ionate, cump=r= mai des, dar mai pu]in”, observ=

Timi[, ad=ug`nd c= nimeni nu mai cump=r= peste necesit=]i, \ntruc`t nu-[i mai permit s= arunce m`ncarea, a[a cum se \nt`mpla \n trecut. “Nimeni nu mai cump=r= salam la baton, ci mai degrab= o cantitate cu p`n= la 30% mai mic=, feliat= [i \nfoliat=, iar comportamentul este normal pentru perioada pe care o travers=m”, spune Radu Timi[, care remarc= o cre[tere cu zece procente a v`nz=rilor de produse considerate mai scumpe, \n detrimentul celor foarte accesibile.

“Consumul de bere a fost [i el afectat, de[i \ntr-o m=sur= mai rata [omajului în decembrie 2009, comparativ mic= dec`t \n alte domenii”, sus]ine cu 4,4% în decembrie 2008 (INS) Andrei Hare], vicepre[edintele de v`nz=ri [i distribu]ie al Ursus Breweries, \n opinia c=ruia rezultatele sondajului ApSG se explic= prin puterea mai mic= de cump=rare [i prin \ncrederea sc=zut= a consumatorilor \n mediul economic.

Acestea ar conduce la o tendin]= de a economisi bani, \n c=utarea unei siguran]e financiare \n vremuri nesigure, u

7,8%

Cadourile crizei Conform unui sondaj la nivel naţional al Agenţiei pentru Strategii Guvernamentale efectuat la sfârșitul anului trecut, 34% dintre subiecţi declarau că au resimţit schimbări negative la nivelul comunităţii, după cum urmează:

RESTUL RESPONDENTILOR AU RESIMŢIT ALTE SCHIMBĂRI NEGATIVE SURSA: AGENŢIA PENTRU STRATEGII GUVERNAMENTALE

s-au înmulţit certurile, bătăile și scandalurile

a crescut criminalitatea

13%

20%

„Consumatorii preferă produse în gramaje mai mici, porţionate,

cumpără mai des, dar mai puţin.“

18% s-au înmulţit 20%

RADU TIMIȘ, CRIS-TIM

micile furturi

oamenii sunt mai răi și mai egoiști

34%

Procentul cetăţenilor care au resimţit schimbări negative la nivelul comunităţii

26 aprilie - 2 mai 2010 I BUSINESSmagazin 31

cover story n Lucrurile merg în România într-o

35%

direcţie bună

n Sunt foarte foarte mulţumit /

mulţumit de felul în care trăiesc

n Peste un an voi trăi ceva mai

30%

bine / mult mai bine

n Sunt foarte mulţumit / mulţumit de activitatea Guvernului

25% 20% 15%

„Noi, pierzând

primii zece ani de după comunism, ne-am trezit că ne aflăm, la începutul anilor 2000, cu 10-20

de ani în urma celorlalte ţări foste comuniste și am dat năvală la credite.“ DRAGOȘ CABAT, FINANCIAL VIEW

[i \n acela[i timp de a cump=ra “m=rci \n care au \ncredere [i care [tiu c= le ofer= valoarea pe care o a[teapt= de la produsul cump=rat”. Hare] aminte[te c= puterea de cump=rare a sc=zut [i pe fondul diminu=rii sumelor de bani trimise \n ]ar= de rom`nii din str=in=tate \n 2009, sume mai mici cu 20% fa]= de cele din 2008. “|ntr-adev=r, contextul crizei economice a condus la o schimbare \n tiparele de consum. De[i rom`nii continu= s= bea bere, ei o cump=r= mai pu]in [i mai rar, o consum= mai mult acas= dec`t \n localuri [i se orienteaz= preponderent spre m=rci care ofer= valoare”, observ= Hare]. |n perioada aprilie-septembrie 2009, pia]a berii din Rom`nia a sc=zut cu 16% fa]= de acela[i interval din 2008. Sc=derea pie]ei a avut efect asupra volumului de v`nz=ri al companiei, care a \nregistrat un declin de 12%, dup= o cre[tere semnificativ= de 24% cu un an \nainte.

Studiul ApSG indic= o preocupare pentru produc]ia de alimente \n cadrul economiei naturale: o gospod=rie din cinci a reu[it s=-[i asigure \ntr-o m=sur= mai mare necesarul de alimente din produc]ie proprie, ca solu]ie pentru dep=[irea crizei. “Economia rural= [i economia de subzisten]= sunt apanajul unei ]=ri s=race, nu al unei ]=ri care vrea s= creasc= peste media Uniunii Europene”, comenteaz= Drago[ Cabat. Potrivit analistului, faptul

32 BUSINESSmagazin I 26 aprilie - 2 mai 2010

> 61 de ani

46-60 de ani

31-45 de ani

18-30 de ani

Urban < 200.000

Urban 100-200.000

Urban 30-100.000

Urban > 30.000

Feminin

Profilul optimiștilor

Masculin

Total

5%

Rural

10%

c= mul]i rom`ni au rude la ]ar= [i \ncearc= s= tr=iasc= din ce se cultiv= [i se cre[te acolo nu constituie un avantaj \n fa]a altor ]=ri, chiar dac= la nivel individual e o solu]ie de a face fa]= dificult=]ilor economice de acum. “Agricultura nu este performant=, iar fermierii au r=mas la stadiul de subzisten]=, adic= gr=dina de l`ng= cas=, trei g=ini [i-un porc”, constat= Cabat, atr=g`nd aten]ia c= aceasta este o strategie de supravie]uire, nicidecum una de ie[ire din recesiune.

Dup= modificarea co[ului zilnic, \n topul m=surilor adoptate de popula]ie pentru dep=[irea crizei se num=r= am`narea cump=r=rii produselor de uz \ndelungat (42%), dar [i cump=rarea de produse nealimentare mai ieftine sau chiar second hand (37%). “Num=rul de clien]i care trec pragul magazinului n-a sc=zut deloc, \ns= cei care vin mai mult se uit= [i se plimb= printre rafturi dec`t cump=r=”, spune Adina, v`nz=toare \ntr-un magazin de electrocasnice din Bucure[ti. Anul trecut, pia]a bunurilor de folosin]= \ndelungat= a sc=zut cu 42,6% fa]= de 2008, ajung`nd la 1,42 miliarde de euro, potrivit companiei de cercetare GfK. Pia]a electrocasnicelor mari a sc=zut cu 37%, la 334 de milioane de euro. De fapt, 2009 a adus o schimbare a comportamentului de cump=rare [i a preferin]elor \n materie de articole electrocasnice. “Cei care au cump=rat

n Lucrurile merg în România într-o

80%

direcţie greșită

n Sunt foarte nemulţumit/destul de nemulţumit de felul în care trăiesc n Sunt foarte nemulţumit/ nemulţumit de activitatea Guvernului n Peste un an voi trăi ceva mai prost/mult mai prost

70% 60% 50% 40%

> 61 de ani

46-60 de ani

31-45 de ani

18-30 de ani

Urban < 200.000

Urban 100-200.000

Urban 30-100.000

Urban > 30.000

Feminin

Masculin

Total

20%

Rural

30%

Profilul pesimiștilor

SURSA: SONDAJ NAŢIONAL AL AGENŢIEI PENTRU STRATEGII GUVERNAMENTALE, EFECTUAT LA SFÂRȘITUL ANULUI TRECUT.

au f=cut-o anul trecut din necesitate, nu din dorin]a de a schimba un aparat \nc= func]ional cu un altul mai modern sau de alt= marc=”, declara recent pentru BUSINESS Magazin Mioara Bolozan, directorul de marketing al Whirlpool Rom`nia.

C`t despre facturile curente, mul]i au am`nat achitarea lor, iar cre[terea termenelor de plat= se vede cel mai bine \n statisticile operatorilor de utilit=]i. La nivelul celor dou= societ=]i, Enel Energie, care opereaz= \n zonele Banat [i Dobrogea, respectiv Enel Energie Muntenia, num=rul restan]ierilor s-a men]inut constant pe parcursul anului 2009, comparativ cu anul 2008. Totu[i, pun`nd fa]= \n fa]= cele dou= intervale, se observ= o cre[tere cu circa 30% a num=rului de clien]i care [i-au achitat factura dup= perioada de gra]ie, de 10 zile pentru consumatorii casnici [i 15 zile pentru companii. |n opinia oficialilor Enel, cele mai frecvente cauze care au dus la \nt`rzieri de plat= ale facturilor au fost cre[terea [omajului, \n cazul clien]ilor casnici, iar \n cazul institu]iilor bugetare am`n=rile au fost cauzate de primirea cu \nt`rziere a sumelor alocate de la bugetul de stat.

Situa]ia pl=]ilor este asem=n=toare [i la operatorii de telefonie. Vodafone a v`ndut recent companiei de recuperare de crean]e Glasro Holdings Ltd datorii de [apte milioane de euro, reprezent`nd

facturi ne\ncasate de la aproximativ 22.000 de clien]i. Cea mai mare parte a facturilor cedate sunt emise \n prima parte a anului 2009, adic= exact c`nd criza a intrat \n casele clien]ilor. |n acela[i registru, Romtelecom, cel mai mare operator de telefonie fix=, a v`ndut facturi ne\ncasate de la 24.000 de clien]i. Rata de recuperare a datoriilor a sc=zut puternic, astfel c= Romtelecom ar putea recupera \ntre 5% [i 10% din valoarea facturilor ne\ncasate, potrivit estim=rilor din pia]=.

“Prima m=sur= pe care o iau oamenii \n situa]ii de criz= este restric]ionarea consumului, prin am`narea cheltuielilor care nu sunt vitale”, spune sociologul Alfred Bulai. |n acest sc=derea în termeni reali a salariului mediu net sens, re\nnoirea mobilierului, în decembrie 2009 fa]= de decembrie 2008 (INS) a autovehiculului sau cump=rarea unei noi locuin]e au fost am`nate sau [terse de tot de pe lista de priorit=]i, ceea ce s-a reflectat din plin \n c=derea pie]ei de construc]ii [i a celei auto pe parcursul anului trecut. |n ce prive[te comportamentul turistic, Bulai consider= fireasc= renun]area la vacan]ele scumpe. “Cei care plecau \n vacan]= \n Europa prefer= acum Poiana Bra[ov, iar cei ce mergeau la Poiana Bra[ov aleg acum Cheia sau se obi[nuiesc cu turismul rural”, exemplific= sociologul. u

5,3%

26 aprilie - 2 mai 2010 I BUSINESSmagazin 33

cover story

Flashback „Indiferent de domeniul de activitate, reprezentanţii marilor companii semnalează cu toţii o schimbare de atitudine, din ce în ce mai evidentă de la o simplă privire aruncată în coșul de cumpărături din supermarketul de la colţ.

Locul produselor ieftine și nu prea pretenţioase e luat încet, dar sigur de altele mai sofisticate, pentru care tot mai mulţi acceptă să plătească în plus. Clasica franzelă e înlocuită de mai pretenţioasa (și usor de uns cu unt dimineaţa) pâine feliată, iar locul tacâmurilor de pui e luat de semipreparatele gata de pus pe masă după doar 10 minute de gătit. Combinele frigorifice care se dezgheaţă singure iau locul celor ce solicitau fiecărei gospodine câteva ore bune pentru curăţare, televizorul cu tub este înlocuit în tot mai multe sufragerii de prezentabila plasmă.

Un pas mai departe, în parcarea din faţa casei, automobilului personal nu-i mai lipsesc aparatul de aer condiţionat sau sistemul de frânare asistată.“ BUSINESS Magazin, 12 decembrie 2006

Potrivit datelor Asocia]iei Na]ionale a Agen]iilor de Turism, num=rul de c=l=torii \n str=in=tate a sc=zut \n 2009, fa]= de 2008, cu circa 20%, iar turismul intern s-a redus cu 13%. Pentru litoralul rom`nesc al M=rii Negre, \ncas=rile s-au diminuat cu 18%, iar \n total, pentru turismul intern, cu 20%. Un sfert dintre cei care plecau peste grani]= pentru a-[i petrece concediul au r=mas \n ]ar= \n 2009. “Turismul intern s-a men]inut datorit= programelor [i ofertelor speciale. Destina]iile apropiate, \n special Bulgaria, au practicat early booking-uri avantajoase, iar Grecia la fel”, sus]ine Traian B=dulescu, purt=torul de cuv`nt al ANAT. Agen]iile anticipeaz= c=, \n acest an, turismul intern va \nregistra o u[oar= cre[tere, iar cel extern va stagna.

“Tendin]a r=m`ne aceea[i ca [i anul precedent: Rom`nia, Grecia, Bulgaria.

Pia]a destina]iilor operate cu zboruri charter (Turcia, Tunisia, Spania, insulele grece[ti, Egipt), care anul trecut a sc=zut cel mai mult, va avea parte \ns= de o revenire u[oar=”, mai spune B=dulescu.

Studiul ApSG relev= c= un rom`n din cinci alege \n ultima vreme mijloace de transport mai ieftine. Sociologul Alfred Bulai observ= c=, cel pu]in \n marile ora[e, traficul a devenit un indicator al circula]iei banilor pe pia]=. “Renun]area la ma[ina personal= este nepl=cut=, \ns= la acest sentiment contribuie [i faptul c= \n Rom`nia nu au existat modele de promovare a mersului pe jos sau cu bicicleta”, explic= Bulai.

La nivelul operatorului de transport urban din Capital=, anul trecut au

34 BUSINESSmagazin I 26 aprilie - 2 mai 2010

fost \nregistrate 790 de milioane de c=l=torii, nivel similar cu cel din 2008.

“De[i unii au fost nevoi]i s= renun]e la ma[ina personal= pentru autobuz, se pare c= au fost mai mul]i cei care nu au mai avut la ce serviciu s= mearg=”, crede Mihai Vl=d=r=u, purt=torul de cuv`nt al RATB. Vl=d=r=u este de acord c= schimb=rile radicale ce au survenit \n ultimul an \n economia local= au influen]at direct evolu]ia num=rului de c=l=torii cu mijloacele de transport \n comun de suprafa]=, iar cre[terea ratei [omajului a contribuit la sc=derea mobilit=]ii. “Timpii pierdu]i \n trafic, consumul crescut de combustibil, lipsa unor proiecte de infrastructur= coerente [i mai nou [i recesiunea schimb= tot mai mult obiceiurile popula]iei, chiar [i la nivel de transport”, adaug= Gheorghe Udri[te, directorul general al Metrorex.

“Recesiunea a jucat \n favoarea re]elei de metrou, ]in`nd cont c=, de[i economia ora[ului a avut o c=dere de circa 20%, num=rul de c=l=tori s-a p=strat constant”, declar= Udri[te, care vorbe[te de o cre[tere de la \nceputul lui 2010 [i estimeaz= un plus de c=l=tori de p`n= la 5% la sf`r[itul anului \n curs, respectiv 600.000 de c=l=tori zilnic.

Tendin]a cre[terii num=rului de c=l=torii clandestine a fost ]inut= sub control de oficialii regiei prin suplimentarea num=rului de controale sau chiar prin ac]iuni organizate \n colaborare cu Jandarmeria. De altfel, [i rata criminalit=]ii stradale a urcat cu 811% comparativ cu media anilor trecu]i.

199,9 MILIARDE LEI (47,3 MLD. EURO)

pia]a total= a creditului privat în decembrie 2009, în sc=dere cu 3,6% fa]= de ultima lun= din 2008 (BNR)

TOP 15 măsuri luate de gospodării pentru depășirea crizei

SURSA: AGENŢIA PENTRU STRATEGII GUVERNAMENTALE

42%

37%

Cumpără produse nealimentare mai ieftine sau second hand

Au reușit să producă mai multe alimente în gospodărie

57%

23%

Cumpără produse alimentare pe datorie / pe caiet / pe credit

58%

20%

Cumpără alimente mai ieftine

Au reușit să producă mai multe alimente în gospodărie

Cumpără aceleași alimente dar în cantităţi mai mici

Au apelat la economiile gospodăriei

Au încetat practicarea unor hobby-uri

Se împrumută de la rude / prieteni

24%

20%

12%

21%

Au amânat cumpărarea produselor de uz îndelungat

19%

Au amânat plata utilităţilor (întreţinere, energie electrică) Au schimbat mijloacele de transport, înlocuindu-le cu unele mai ieftine Au restrâns cumpărarea medicamentelor necesare Au amânat sau au renunţat la Au renunţat la vizitele la medic organizarea aniversărilor sau a zilei de naștere

16%

23% Și-au redus vacanţele

Conform Ministerului Administra]iei [i Internelor, prejudiciul cauzat ca urmare a infrac]iunilor constatate anul trecut de c=tre structurile de poli]ie este estimat la 4,45 miliarde de euro, cu 210% mai mult dec`t \n 2008. {i num=rul infrac]iunilor de evaziune fiscal= a crescut la aproximativ 9.300, fa]= de 7.000 \n 2008. Christian Ciocan, purt=torul de cuv`nt al Poli]iei Capitalei, adaug= c= sentimentul de siguran]= a avut de suferit mai ales la nivel de percep]ie. “Prezen]a a tot mai mul]i cer[etori, dar [i expunerea \n media a infrac]iunilor de mic= criminalitate contribuie la sporirea insecurit=]ii”, declar= Ciocan. Furturile din autovehicule [i de pe rafturile magazinelor reprezint= peste 85% din num=rul total de infrac]iuni s=v`r[ite. Potrivit unui raport al MAI, s-au \nmul]it [i cazurile de t`lh=rie prin amenin]area cu arma, ]inta predilect= fiind unit=]ile bancare, casele de schimb [i de amanet [i factorii po[tali. T`lh=riile

cu autori masca]i aproape s-au dublat, \nregistr`nd o cre[tere de 93%. |ntrebat ce rol are criza economic= \n toat= aceast= ecua]ie, comisarul admite c= “f=r= s= fie singurul motiv, recesiunea este una dintre cauzele cre[terii criminalit=]ii stradale”.

Ce \nv=]=minte ar fi de tras dintr-o asemenea schimbare rapid= de ritm al vie]ii [i de calitate a traiului cotidian?

Analistul Drago[ Cabat insist= pe rolul educativ al crizei pe care o travers=m, \n sensul \n care ea le readuce aminte oamenilor c= e posibil ca veniturile lor s= nu mai creasc= \n permanen]= [i c= pot s= mai [i scad=. |n plin= perioad= de cre[tere economic=, evident c= nimeni nu se mai g`ndea la priva]iunile [i la infla]ia din primii ani dup= 1990. “Oamenii au o memorie foarte scurt= [i asta s-a observat de mult= vreme \n teoria financiar= comportamental=. Ei tind s= uite mai ales evenimentele negative, \n func]ie de c`t de puternice sunt”, sus]ine Cabat. u

SLIDESHOW

Comercian]ii de electrocasnice spun c= cei care au cump=rat un astfel de produs \n ultimul an au f=cut-o din necesitate, nu din dorin]a de a schimba un aparat \nc= func]ional cu un altul mai modern sau de alt= marc=.

Afla]i mai multe despre modul cum au fost afectate bugetele lunare ale familiilor dintr-o galerie foto disponibil= pe www.businessmagazin.ro

26 aprilie - 2 mai 2010 I BUSINESSmagazin 35

cover story timpul. P`n= \n momentul de fa]= nu am ajuns \ntr-un impas, dar m= g`ndesc c= \mprumuturile sunt \n continuare un risc”, spune Bogdan, ad=ug`nd c= singura lui temere pentru perioada urm=toare se leag= de evolu]ia monedei euro.

“Noul comportament de consum al popula]iei \ncepe s= devin= normal. Este inadmisibil s= consumi numai pe credit, iar recesiunea a fost o lec]ie pentru mul]i sc=derea pie]ei auto \n 2009 fa]= de anul precedent, la 144.953 de ma[ini v`ndute (APIA) dintre noi”, afirm= directorul Cris-Tim, Radu Timi[.

Solu]ia \mprumutului bancar nu este posibil= acum, dar nu pentru c= nu [i-ar mai dori oamenii, ci pentru c= nu [i-l mai pot permite. “Din fericire, b=ncile acum trebuie s= vad= altfel creditul, mult mai prudent”, apreciaz= Cabat.

Datele BNR pentru \ntregul portofoliu al b=ncilor arat= c= situa]ia este destul de curat=, dar \n realitate n-ar fi chiar Referindu-se la orizontul de timp Drumul către bancă a[a, sus]ine analistul. “Pentru perioada \n care va z=bovi recesiunea, Ali Ergun După creșteri impresionante în anii anteriori, creditelor acordate dup= anul 2005, Ergen, CEO al B=neasa Developments, creșterea creditului neguvernamental a sus]ine c= de[i anul trecut a fost dur, 2010 nivelul de neperforman]= este \n unele început să se reducă din 2008, pentru ca cazuri chiar [i de 30%, dar media este de va fi mai dificil. “Cred c= \n 2010 se va anul trecut să devină negativă.

10-15% pentru cele care nu au \n spate \nt`mpla tot ce poate fi mai r=u pentru o garan]ie imobiliar=”, afirm= Cabat, segmentul de retail, de la \nchideri de amintind c=, acum doi-trei ani, nivelul magazine la renun]=ri la francize, sau de neperforman]= era de 2%. Creditele de prelu=ri. P`n= \n toamn= ar trebui s= se SURSA: BNR n Credit in lei (%) n Credit in valută (%) consum [i ipotecare au sc=zut puternic termine perioada aceasta”, spune Ergen.

2009 \n 2009, fa]= de anii preceden]i, iar Dac= dezvoltatorii imobiliari caut= lumini]a de la cap=tul tunelului [i [tiu s= diminuarea este rezultatul unei cereri citeasc= semnele de ie[ire din criz=, reac]ia mai reduse din partea clien]ilor, pe de-o parte, iar pe de alta al condi]iilor mult nu este valabil= pentru consumatorii 2008 mai restrictive impuse de b=nci. “Oamenii obi[nui]i. “Spre deosebire de un om de erau obi[nui]i s= \mprumute sume mult afaceri, omul de r`nd se uit= la consum, mai mari la veniturile pe care le aveau, nu la semnele revenirii”, remarc= Drago[ 2007 aceste venituri au mai [i sc=zut, iar cu cele Cabat, f=c`nd trimitere la perioada de r=mase mai pot \mprumuta mai pu]in var=, de vacan]e, c`nd limitele puterii de 2006 de jum=tate dec`t era posibil \n trecut”, cump=rare se v=d mai bine. “Din p=cate, rezum= analistul. f=r= ca ei s= perceap= lucrul acesta, Dac= \l \ntrebi de viitor, Bogdan sporirea veniturilor se va petrece abia la -20 0 20 40 60 80 [ase-nou= luni dup= redresarea economiei r=spunde c= el e deja legat de datoriile pe care le are, a[a c= \n anii ce urmeaz=, [i f=r= s= se \nt`mple brusc, ci gradual.” p`n= termin= plata creditelor, “chiar Bogdan are 25 de ani [i lucreaz= \n dac= apetitul pentru consum exist=, se IT din 2006. Intrat \ntr-o companie de tempereaz= automat atunci c`nd vin profil direct de pe b=ncile [colii, el \[i facturile”. aminte[te cum, v=z`ndu-se cu un salariu Drago[ Cabat prevede c= atunci c`nd mul]umitor, a \nceput s= se g`ndeasc= la PUBLICITATE se va relua temeinic cre[terea economic=, o garsonier= [i un autoturism. Boom-ul peste doi-trei ani, oamenii or s= uite [i economic l-a stimulat s= fac= acest pas, or s=-[i doreasc= s= reia vechile tipare de a[a c= s-a trezit c= mai bine de jum=tate consum. “Ei \[i doresc \n continuare s=-[i din veniturile lui merg c=tre b=nci. schimbe frecvent ma[ina, televizorul Programatorul a mizat \ns=, ca toat= [i bunurile de folosin]= \ndelungat=. lumea, pe cre[terea anual= cu care era Lucrul acesta nu va mai fi \ns= posibil obi[nuit. “Primul cuv`nt care \mi vine \n \n urm=torii 10-15 ani, iar asta trebuie minte dac= m= \ntreb ce am \nv=]at de la s= \nve]e nu doar oamenii de r`nd, ci [i criz= este eficien]a. La toate capitolele. La oamenii de afaceri.” n cum cheltuiesc banii, la cum gestionez

53,2%

36 BUSINESSmagazin I 26 aprilie - 2 mai 2010

BUSINESS HI-TECH

O MIC+ VEDET+ Anul trecut, s= spui c= netbook-urile \nlocuiesc desktop-urile devenise un fapt comun, repetat de anali[ti [i de comercian]ii de computere deopotriv=. Anul acesta, vedeta a devenit telefonul inteligent, care pentru unii ]ine loc de calculator aproape cu totul. P=rerile sunt \mp=r]ite \ns= \n privin]a a ceea ce se \nt`mpl= la noi: unii cred c= smartphone-ul va deveni [i la noi vedeta, al]ii r=m`n ceva mai sceptici. de ROXANA CRISTEA

D

e dou= luni, de c`nd [i-a cump=rat un telefon inteligent, pe computerul lui Mircea, un student din Capital=, s-a pus praful. {i nu are de g`nd s=-l mai [tearg= p`n= c`nd o s=-[i v`nd= computerul - un desktop, fiindc= acum are \ntr-un dispozitiv mult mai mic [i mai performant tot ce \[i dore[te de la un calculator. “Nu mai g=sesc nicio \ntrebuin]are pentru desktop, nici m=car ca s= m= joc”, sus]ine Mircea, preciz`nd c= smartphone-ul s=u, un Nokia N900, are deja aproape toate caracteristicile unui calculator. |n plus, m=rturise[te t`n=rul, poate s= \l ia cu el peste tot, deci s=-[i verifice mailurile [i s= intre pe net de oriunde. |n prezent, utilizatorul de smartphone nu mai este reprezentat doar de omul de afaceri care avea nevoie \n principal de acces mobil la c=su]a po[tal=, a[a cum se \nt`mpla prin 2004, la apari]ia primelor modele. |n ziua de azi, posesorul de smartphone este o persoan= care \n primul r`nd dore[te [i are nevoie de acces la internet de mare vitez= oriunde s-ar afla. Apoi, folosind accesul la internet, utilizeaz= diverse aplica]ii: de la e-mail [i browsing la chat [i aplica]ii office. “Nevoia din ce \n ce mai ridicat= de comunicare, at`t de date, c`t [i de voce, a consumatorilor a determinat majoritatea furnizorilor s= lanseze telefoane de tip smartphone cu caracteristici premium (conectivitate, func]ii multimedia - audio-video, display, camer= foto performant=)”, spune Andrei Oltei, manager responsabil de terminalele mobile \n cadrul Vodafone Rom`nia. Aceast= evolu]ie a fost favorizat= de faptul c= tehnologia a devenit din ce \n ce mai accesibil=, num=rul de sisteme de operare deschise a crescut, iar

38 BUSINESSmagazin I 26 aprilie - 2 mai 2010

FOTO: REUTERS

Un miliard de utilizatori Dorinţa consumatorilor de a avea telefoane cât mai mici și cât mai performante se reflectă în vânzările de aplicaţii pentru smartphoneuri, care ar urma să crească de la 1,94 miliarde de dolari în 2009 la 15,6 miliarde până în anul 2013, conform unui raport al firmei de cercetare Research2guidance. În ce privește numărul de utilizatori, aceștia s-ar putea apropia de un miliard.

1.000 mil.

800

600

400

200

0 2009

2010

2011

2012

2013

SURSA: RESEARCH2GUIDANCE, GLOBAL SMARTPHONE APPLICATION MARKET REPORT 2010

„COTA DE PIA}+ A SMARTPHONEURILOR A AJUNS |N 2009 LA APROXIMATIV 10% DIN PIA}A TOTAL+ A TELEFOANELOR MOBILE |N ROM~NIA.” ANDREI OLTEI, VODAFONE ROMÂNIA

ofertele de servicii de internet [i voce ale operatorilor fac ca pre]urile acestor terminale s= fie mai accesibile.

Anali[tii [i reprezentan]ii operatorilor sunt de acord c= utilizatorii au tendin]a s=-[i cumpere dispozitive care s= le acopere toate nevoile de comunicare, iar smartphone-urile s-ar conforma acestei dorin]e, at`ta vreme c`t pot integra tehnologii accesibile p`n= de cur`nd doar pe netbook-uri sau laptopuri. La ora actual=, ultima genera]ie de smartphoneuri are multe din caracteristicile laptop-urilor [i netbook-urilor: procesor de 1Ghz, memorie intern= sau cu card de peste 4GB, sisteme de operare Windows, Symbian, Linux. Avantajul dimensiunilor mici le face, pe de alt= parte, mai portabile dec`t celelalte categorii de produse. “De aceea, dac= utilizatorul nu are nevoie de mult spa]iu pe ecran, atunci smartphone-urile sunt mai accesibile”, comenteaz= Mihnea {erbu, senior product manager \n cadrul Orange Rom`nia. |n prezent, cele mai folosite aplica]ii pentru smartphone sunt cele legate de internet, \ncep`nd de la browsere capabile s= dea o experien]= de internet mai bun=, continu`nd cu Yahoo! Messenger, e-mail [i multimedia. “Majoritatea utilizatorilor de telefoane inteligente sunt conecta]i la internet”, confirm= {erbu, preciz`nd c= accesul la net este de fapt principalul motiv pentru care apare inten]ia de cump=rare a unui smartphone. Conform studiilor GfK, pre]ul mediu al unui smartphone este cuprins \ntre 200 [i 230 de euro.

Func]ionalit=]ile [i aplica]iile create la origine special pentru segmentul de business s-au dovedit, \n timp, utile [i pentru alte categorii de posesori ai telefoanelor inteligente. Mai precis, posibilit=]ile de personalizare a agendei, push e-mail-ul, posibilitatea de a redacta documente Word, GPS-ul sau tastatura similar= celei de calculator sunt \ntre cele mai c=utate atribute ale unui astfel de telefon.

P`n= la finalul anului 2011 v`nz=rile de smartphone-uri le-ar putea dep=[i la scar= global= pe cele de PC-uri, reprezent`nd cel mai rapid segment de cre[tere de pe pia]a de dispozitive mobile, potrivit companiei ce cercetare Gartner. |n cel de-al doilea trimestru al lui 2009, v`nz=rile de telefoane mobile au totalizat 286,1 milioane de unit=]i, \nregistr`nd o sc=dere de 6,1% fa]= de aceea[i perioad= din 2008.

Potrivit lui Mihai Tr=istariu, director de achizi]ii al eMag, abia \n 2013 baza de smartphone-uri existente va fi mai mare dec`t cea de PC-uri la nivel global. “Pentru eMag, estim=m c= baza de smartphone-uri

va fi mai mare dec`t cea de PC-uri cu 4-5 ani mai t`rziu”, adaug= el. Ca v`nz=ri \ns=, este posibil ca dep=[irea respectiv= s= aib= loc mai repede cu 1-2 ani. |n primele dou= luni din 2010, eMAG a \nregistrat v`nz=ri \n cre[tere cu 115% fa]= de 2009. |n total, \n Rom`nia, v`nz=rile de telefoane inteligente au fost anul trecut de aproximativ 400.000 de unit=]i, potrivit estim=rilor Vodafone. “Cota de pia]= a smartphone-urilor a \nceput s= creasc= sim]itor \n ultimii ani, ajung`nd in 2009 la aproximativ 10% din pia]a total= a telefoanelor mobile”, explic= Oltei, ad=ug`nd c= segmentul de smartphone-uri va fi unul dintre principalele motoare de evolu]ie ale pie]ei rom`ne[ti de dispozitive electronice \n urm=torii doi ani. O alt= opinie are Alexandru Munteanu, sales operation manager la Cosmote Rom`nia, care consider= c= segmentul smartphone-urilor nu a \nregistrat cre[teri semnificative \n 2009. Explica]ia ]ine de costul [i de constr`ngerile bugetare ale companiilor, care sunt principalii achizitori, dar [i de reducerea cheltuielilor de c=tre utilizatorii individuali. “|ntruc`t terminalele din aceast= categorie nu fac

400.000 NUMĂRUL SMARTPHONE-URILOR

v`ndute \n Rom`nia \n 2009 parte dintre produsele de strict= necesitate, precum telefoanele din segmentul low-cost [i mainstream, v`nz=rile de smartphoneuri au fost afectate de contextul economic dificil care a marcat \ntregul an”, subliniaz= Munteanu.

La nivel global \ns=, adaug= Munteanu, 2010 va fi un an foarte competitiv pentru produc=torii de smartphone-uri, cu pre]uri ce vor cobor\ suficient \nc`t s= transforme categoria \ntr-una accesibil= mai multor tipuri de clien]i, iar Android va fi platforma anului - premise bune ca pia]a s= creasc=.

Referitor la pia]a de PC-uri, \n 2010, v`nz=rile globale de calculatoare ar putea cre[te cu aproape 20% datorit= \n special computerelor portabile, estimeaz= compania de cercetare Gartner. Volumul v`nz=rilor de PC-uri va ajunge \n acest an la 366,1 milioane de unit=]i, ce va duce la un avans de 12,2% al valorii pie]ei de profil, la 245 de miliarde de dolari. Dac=, \n 2009, computerele portabile au reprezentat 55% din v`nz=rile totale de PC-uri, p`n= \n 2012 vor ajunge la o pondere de 70%, precizeaz= George Shiffler, analist al Gartner. n

26 aprilie - 2 mai 2010 I BUSINESSmagazin 39

weboscop Pozi]ia de st=p`n al internetului pe care o de]ine Google ar putea fi amenin]at= de Facebook, care va colabora cu Microsoft pentru a aduce un sistem de documente. Mai mult chiar, Facebook vrea s= cuprind= \n graful social [i paginile de interes din web. de MIRCEA S~RBU

Facebook vrea totul A m recunoscut c`t se poate de franc s=pt=m`na trecut= c=, de[i m= intereseaz= valen]ele sociale ale internetului, nu sunt tocmai un fan al re]elelor de socializare [i se pare c= nu prea sunt „prietenos” de felul meu. Nici microblogging-ul nu m= atrage \n mod deosebit, telefonul \l detest, iar serviciile de mesagerie instantanee le consider du[mani personali. Cel mai bine m-am sim]it pe LiveJournal [i abia prin compara]ie cu Facebook am \n]eles de ce: acolo rela]ia de prietenie nu este simetric=, ci exprim= pur [i simplu un interes pentru un membru sau pentru un grup. |ns= indiferent de preferin]ele mele, Facebook a evoluat extrem de spectaculos de la o re]ea exclusivist= a studen]ilor din facult=]ile de top americane p`n= la fenomenul de mas= care este ast=zi, c`nd un utilizator de internet care nu este pe Facebook e considerat o ciud=]enie.

Ceea ce diferen]iaz= Facebook de alte re]ele de acest fel este c= se bazeaz= pe o platform= tehnic= pe care mul]i nu ezit= s= o considere un soi de sistem de operare \n web. De fapt, aceast= platform= permite programatorilor s= dezvolte aplica]ii anume pentru Facebook sau s= integreze cu u[urin]= servicii existente deja pe web, totul baz`ndu-se pe mecanismele fundamentale furnizate la nivel jos. Exist= circa 35.000 de aplica]ii dezvoltate pe platforma Facebook, iar num=rul dezvoltatorilor \nregistra]i se apropie de o jum=tate de milion, deci nu e de mirare c= aproape \n fiecare zi apare o noutate.

Achizi]iile sunt o alt= cale de a spori func]ionalit=]ile oferite utilizatorilor, a[a c= recenta cump=rare a serviciului de photosharing Divvyshot este un semnal clar c= nu peste mult= vreme albumele de poze destul de s=r=c=cioase vor c=p=ta noi facilit=]i.

Desigur, [i Facebook este o „gr=din= \nchis=

de ziduri”, ca [i celelalte re]ele de acest fel de altfel, iar tentativele lui Google de a for]a o deschidere pe baza unor standarde deschise nu prea s-au bucurat de succes.

Spre deosebire de Twitter, compania Facebook nu se gr=be[te s= scoat= bani din serviciul web. S-a vorbit despre o posibil= ofert= public=, dar se pare c= postura de firm= privat= le convine mai mult proprietarilor, av`nd \n vedere c= ofertele din partea marilor firme nu lipsesc. Microsoft a reu[it s= ob]in= 1,6% din Facebook pentru 240 de milioane de dolari, ceea ce ar \nsemna c= valoarea total= s-ar cifra cam la 15 miliarde. De fapt, principala „avere” o reprezint= imensa baz= de utilizatori – e vorba de sute de milioane, gener`nd un trafic care face din Facebook

poate fi extrem de atractiv= mai ales pentru elevi [i studen]i, care oricum nu mai au mult p`n= s=-[i mute cu totul biroul pe Facebook.

Probabil c= utilizarea pentru business nu va fi la fel de popular=, dar pentru Microsoft e o [ans= foarte bun= de a-[i promova aplica]iile online astfel \nc`t s= atace Google Docs, care este principala arm= cu care Chrome OS va \ncerca s= se impun=.

A doua ini]iativ=, extrem de ambi]ioas=, vizeaz= „socializarea” \ntregului web, pornind de la ideea c= graful social pe care se bazeaz= Facebook poate fi extins astfel \nc`t s= cuprind= nu doar rela]iile \ntre oameni, ci [i punctele de interes din web. Oricum, foarte multe pagini cuprind deja cunoscutul icon „f” care permite postarea referin]ei \n

FACEBOOK A ANUN}AT C~TEVA INI}IATIVE CONSIDERATE DE COMENTATORI UN ATENTAT LA SUPREMA}IA GOOGLE. FACEBOOK VREA TOT WEB-UL unul dintre cele mai vizitate situri web (pe locul 2 \n lume, conform statisticilor Alexa).

Pornind de aici, Facebook a anun]at de cur`nd c`teva ini]iative care sunt considerate de comentatori un veritabil atentat la suprema]ia lui Google. Facebook vrea tot web-ul.

Prima noutate este Facebook Docs [i reprezint=, dup= spusele lui Mark Zuckerberg, toat= puterea suitei Microsoft Office integrat= online cu Facebook.

Utilizatorii vor putea crea [i partaja documente Word, Excel [i PowerPoint exact a[a cum pot proceda acum cu pozele.

Fiind un serviciu bazat pe MS Office 2010 Web Apps [i integrat \mpreun= cu Microsoft, se presupune c= documentele vor fi perfect compatibile cu versiunea desktop a suitei Office. Posibilitatea de a lucra cu documente

40 BUSINESSmagazin I 26 aprilie - 2 mai 2010

Facebook, a[a c= extensia „Like” va permite \n plus ca vizitatorul s= g=seasc= [i prietenii care au apreciat pagina respectiv=, totul fiind gestionat de Facebook. Din nou Google este cel amenin]at, pentru c= recomand=rile personalizate din Facebook ar putea reduce frecven]a c=ut=rilor.

C`teva situri foarte populare deja experimenteaz= noua func]ionalitate (IMDb. com, de exemplu), \ns= nu toat= lumea este entuziasmat= de idee. Principala problem= o reprezint= confiden]ialitate datelor pe care le vor colecta acum [i siturile afiliate. n

BUSINESSMAGAZIN.RO Pentru mai multe comentarii ale lui Mircea S`rbu vizita]i www.businessmagazin.ro/opinii

MEDIA

PLANUL B Nu e greu s= comunici atunci c`nd totul merge conform planului - e cel mai simplu s= spui c= e[ti lider de pia]= [i c= produsele tale sunt cele mai bune. Atunci c`nd apar probleme, lucrurile se complic= [i este nevoie, mai mult dec`t oric`nd, de o comunicare coerent= [i delicat=. Altfel, riscul de a-]i pierde credibilitatea este de neevitat. de ANA R+DU}+

A

cum dou= luni, Akio Toyoda, pre[edintele Toyota, a st`rnit uimirea tuturor atunci c`nd, la sf`r[itul unei conferin]e de pres= \n care [i-a cerut scuze pentru problemele tehnice ale automobilelor companiei, a plecat voios la volanul unui bolid marca Audi. Probabil consilierii de imagine ai companiei au omis s=-i spun= c=, oric`t de mult= simpatie ar putea crea o abordare umil= [i onest=, e o gre[eal= enorm= dac= nici m=car \n astfel de momente nu faci un efort personal pentru restabilirea \ncrederii \n brandul pe care \l vinzi.

Dincolo de aceast= gaf=, speciali[tii \n comunicare nu se gr=besc s= amendeze prea mult campania Toyota pentru a remedia problema creat= de ma[inile cu defecte.

E drept c= nu au fost f=cute artificii ie[ite din comun pentru a rec`[tiga \ncrederea clien]ilor, dar, pe de alt= parte, nici nu au existat gre[eli grave de comunicare. |n esen]=, s-a comunicat corect [i suficient c`t s= nu prejudicieze [i mai mult imaginea companiei - care, p`n= s= apar= aceste probleme, era solid=, Toyota fiind unul dintre cele mai puternice branduri auto.

“A fost o voluptate a canalelor americane de [tiri \n a prezenta acest demers al Toyota ca pe o catastrof= ce va afecta brandul. E o chestiune de vanitate fa]= de cea mai bine v`ndut= ma[in= din lume, dar [i media s-au pliat pe starea [i percep]ia consumatorilor.

A fost o criz=, e drept, dar s-a trecut cu meticulozitate japonez= peste ea”, este de p=rere Mihaela Nicola, CEO al The Group. De fapt, dup= Nicola, rechemarea unor ma[ini, oric`t de multe, doar pe baza unui posibil (nici m=car probabil) defect este un gest care pe termen lung va consolida \ncrederea consumatorilor [i va crea percep]ia unei companii preocupate de siguran]a clien]ilor [i cu o abordare onest= a problemelor.

Totu[i, la nivel interna]ional, v`nz=rile Toyota au fost afectate de acest scandal. |n Rom`nia a durat ceva p`n= c`nd clien]ii au \n]eles exact despre ce probleme este vorba, astfel \nc`t rezultatele din 2009 ale companiei nu arat= c= v`nz=rile au fost influen]ate de noua situa]ie.

La \nceputul lunii februarie, pe site-ul companiei a fost postat anun]ul oficial care comunica lansarea ac]iunii de rechemare \n service a 11.835 de vehicule posibil afectate la nivelul \ntregii ]=ri, ce urma s= fie verificate la pedala de accelera]ie, costurile urm`nd s= fie suportate de c=tre companie. A[a cum se obi[nuie[te \n astfel de situa]ii, comunicatul include [i declara]ia directorului general al companiei. “Ne cerem scuze pentru disconfortul creat clien]ilor no[tri. |i asigur=m c=, pentru noi, siguran]a [i satisfac]ia lor sunt mai presus de orice. De aceea ini]iem aceast= campanie preventiv= de rechemare \n service”, declar= George Kyriazis, directorul general al Toyota

42 BUSINESSmagazin I 26 aprilie - 2 mai 2010

GABRIELA LUNGU The Practice

“Din fric=, din arogan]=, din ne[tiin]=, din estimarea gre[it= a situa]iei, cele mai multe companii aleg \n situa]ii de criz= s= tac=, s= nu comunice nimic [i cu nimeni”

FOTO: REUTERS

REŢETĂ. O ABORDARE SIMPLĂ, NOTATĂ CU O BILĂ ALBĂ DIN PARTEA COMUNICATORILOR, A CĂROR OPINIE E CĂ O STRATEGIE CORECTĂ DE RECUPERARE POSTCRIZĂ, APLICATĂ LA TIMP, POATE SĂ REZOLVE PROBLEME IMPORTANTE DE IMAGINE

Rom`nia, pe site-ul oficial al companiei.

“Preocuparea noastr= cea mai mare este de a solu]iona c`t mai urgent [i eficient aceast= situa]ie [i de a ne asigura c= toate ma[inile au fost verificate.”

O abordare simpl=, notat= cu o bil= alb= din partea comunicatorilor, a c=ror opinie e c= o strategie corect= de recuperare postcriz=, aplicat= la timp, poate s= rezolve probleme importante de imagine. “|n ceea ce prive[te situa]ia din Rom`nia, o simpl= c=utare pe Google arat= c= mesajele cheie ale companiei se reg=sesc \n primele pagini ale motorului de c=utare, ceea ce indic= o gestionare corect= a acestei situa]ii, cel pu]in din perspectiva reprezentan]ilor din Rom`nia”, spune Alina Stanciu, managing director la Ogilvy PR. Ea apreciaz= drept potrivite felul \n

care firma a \n]eles s= anun]e problemele, interviurile acordate, precum [i atitudinea orientat= c=tre clien]i. “Toate acestea au ar=tat responsabilitate [i dorin]a de a rezolva situa]ia \n beneficiul consumatorilor, f=r= a se preocupa de costuri, ceea ce este un lucru extraordinar \ntr-un an obi[nuit, cu at`t mai mult \ntr-un an de criz= a industriei auto”, mai spune Stanciu.

Ca s= pluseze, Toyota Rom`nia a prelungit perioada de garan]ie a ma[inilor nou cump=rate de la trei la cinci ani [i a investit [i \ntr-o reclam=, \n care personajul principal este Mircea Badea, una dintre figurile publice care se bucur= de un nivel ridicat de credibilitate.

Dac= strategia a fost sau nu cea mai potrivit= vor ar=ta rezultatele unui studiu

care va m=sura impactul situa]iei de criz= asupra reputa]iei companiei. De altfel, compania-mam= a anun]at deja \n presa de specialitate organizarea unui proces de selec]ie a unei agen]ii de PR care s= dezvolte o strategie de recuperare postcriz=. Totu[i, un studiu preliminar ce a m=surat reputa]ia brandului Toyota \n r`ndul popula]iei din Marea Britanie relev= c= 41% dintre responden]i [i-au pierdut \ncrederea \n brand, \n timp ce 40% consider= c= firma a gestionat situa]ia \n mod corect.

Din fericire pentru Toyota, impactul negativ \ncepe s= fie atenuat de c`nd au fost f=cute publice inten]iile celor de la Nissan Motors de a rechema \n service peste 500.000 de ma[ini din cauza unor probleme descoperite la sistemul de fr`nare [i cel u

26 aprilie - 2 mai 2010 I BUSINESSmagazin 43

media Studii de caz Specialiștii în comunicare spun că greșeala cea mai mare pe care o pot face companiile ce întâmpină o problemă este să nu comunice, în speranţa că se va rezolva de la sine. În ultimii ani, mai multe companii au fost nevoite să investească serios în campanii de imagine pentru a-și recâștiga imaginea în ochii publicului.

2007 DANONE În 2007, liderul pieţei de iaurturi, Danone, se confrunta cu cea mai mare problemă de imagine de la intrarea pe piaţă - Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) cerea scoaterea de la vânzare a unor loturi de iaurturi cu fructe, suspecte că ar conţine dioxină. La mijlocul lunii septembrie 2007, Danone a comunicat că produsele sale sunt sigure, iar în scurt timp, a apărut și o reclamă TV în care Teo Trandafir garanta, dintr-o fabrică Danone, pentru siguranţa iaurturilor.

2009 ROȘIA MONTANĂ Proiectul Roșia Montană continuă să fie unul dintre cele mai controversate subiecte de discuţie din societate. După ce o bună perioadă Roșia Montană Gold Corporation și-a susţinut insuficient cauza, anul trecut a apelat la unul dintre cei mai cunoscuţi publicitari din piaţă, Bogdan Naumovici, pentru a începe o ofensivă mediatică.

2010 TOYOTA La începutul lunii februarie, Toyota a lansat acţiunea de rechemare în service pentru un număr de 11.835 de vehicule posibil afectate, la nivelul întregii ţări.

Comunicarea acestor probleme și interviuri în presă au început însă încă de la sfârșitul anului trecut, când s-a vorbit pentru prima dată despre posibilele probleme la pedala de acceleraţie.

PUBLICITATE

de alimentare. Cea mai mare parte dintre ma[inile cu defect au fost comercializate pe pia]a din SUA, \ns= au ap=rut informa]ii c= ar exista c`teva [i \n Europa. Spre deosebire de Toyota, cei de la Nissan nu au mers mai departe cu comunicarea. Pe de alt= parte, nici problemele lor nu au fost la fel de intens mediatizate [i nici nu au creat aceea[i rumoare \n r`ndul clien]ilor ca \n cazul Toyota. “De multe ori, comunicarea de criz=, \n situa]iile delicate, nepl=cute sau chiar dramatice, nu este tratat= cu aten]ia cuvenit=. Nu e tratat= cu aten]ie uneori nici m=car comunicarea \n situa]iile normale, de zi cu zi”, remarc= Gabriela Lungu, managing partner \n cadrul the Practice, agen]ia de rela]ii publice a grupului Leo Burnett.

“Din fric=, din arogan]=, din ne[tiin]=, din estimarea gre[it= a situa]iei, cele mai multe companii aleg s= tac=, s= nu comunice nimic [i cu nimeni, nici extern, nici intern, unde se \nt`mpl= ca singurul mesaj pe care \l primesc angaja]ii sa fie unul \n care li se interzice s= comenteze public incidentul.”

Un alt exemplu de eforturi sus]inute pentru evitarea unui colaps a fost momentul

oric`t de acut= ar fi fost ea [i [i-a remediat foarte bine imaginea. Iar cotele de pia]=, u[or diminuate au de-a face cu apari]ia pe pia]=, exact la momentul crizei Danone, a brandului competitor Tnuva”, precizeaz= Mihaela Nicola.

Pentru o agen]ie de comunicare, clien]i cu probleme de imagine apar mereu [i, de la an la an, sunt tot mai mul]i cei care pricep c= t=cerea nu face niciun bine. Ba chiar dimpotriv=. “Anul trecut am fost implica]i \n prevenirea [i gestionarea mai multor situa]ii de criz=, \ns= un exemplu recent este transferarea produc]iei companiei Heineken de la fabrica din Ha]eg c=tre celelalte fabrici ale grupului”, spune Alina Stanciu. Practic, campania a fost orientat= \n primul r`nd c=tre cei 98 de angaja]i disponibiliza]i, dar [i c=tre comunitatea afectat= de decizia Heineken, av`nd \n vedere c= fabrica era unul dintre agen]ii economici importan]i [i unul dintre angajatorii-cheie din aceast= regiune. Angaja]ii fabricii au primit un pachet compensator, consultan]= financiar= pentru a-[i putea face o planificare corespunz=toare a bugetului familiei \n

„A FOST O VOLUPTATE A MEDIA DIN SUA |N A PREZENTA DEMERSUL TOYOTA CA PE O CATASTROF+ CE VA AFECTA BRANDUL.” MIHAELA NICOLA, THE GROUP

c`nd Autoritatea Na]ional= SanitarVeterinar= [i pentru Siguran]a Alimentelor (ANSVSA) a cerut companiei Danone s= scoat= de pe pia]= mai multe loturi de iaurturi cu fructe, suspectate c= ar con]ine dioxin=, o substan]= nociv= pentru organism. Se \nt`mpla acum trei ani [i a fost, poate, cel mai greu moment pentru cel mai puternic nume de pe pia]a lactatelor, care a pierdut atunci clien]i \n favoarea altor m=rci. |n cele din urm=, compania a comunicat c=, \n urma unui set oficial de analize, produsele pot fi repuse \n v`nzare, \ntruc`t nu prezint= niciun pericol. A urmat, ca [i \n cazul Toyota, o reclam= TV, \n care a fost chemat= o persoan= public= cu notorietate pozitiv= care s= transmit= mesajul companiei - Teo Trandafir. Reclama a fost c`t se poate de simpl=: Teo Trandafir vorbea consumatorilor despre siguran]a condi]iilor de fabricare a produselor lactate marca Danone. Se pare c= a fost o mi[care inspirat=. “Dac= ne uit=m la indicatorii de reputa]ie a brandului, Danone se pare c= a reu[it s= surmonteze acea criz=,

44 BUSINESSmagazin I 26 aprilie - 2 mai 2010

perioada de [omaj, consultan]= psihologic= [i cursuri de reorientare profesional=, precum [i consultan]= pentru accesul la fondurile Uniunii Europene. “|n ceea ce prive[te comunitatea, compania a identificat \mpreun= cu liderii de opinie din regiune - autorit=]i, ONG [i media locale - poten]ialul de dezvoltare din regiunea Ha]egana [i a lansat un program de CSR dedicat ONG-urilor din zon=, prin care acest poten]ial s= poat= fi valorificat”, explic= Alina Stanciu punctele principale ale campaniei.

Dincolo de faptul c= sunt destul de pu]ine cazurile c`nd campaniile de comunicare nu au niciun efect de remediere asupra companiei sau a brandului cu probleme, interesant este c=, uneori, efectul dep=[e[te a[tept=rile ini]iale, iar reputa]ia unei companii cre[te \n urma crizei de imagine.

“Totul este remediabil pe termen lung, e doar o chestiune de respectare a principiilor profesionale de comunicare”, crede Mihaela Nicola. n

CHINA

46 BUSINESSmagazin I 26 aprilie - 2 mai 2010

XIYUN YANG A CONTRIBUIT LA ACEST ARTICOL © 2010 NEW YORK TIMES NEWS SERVICE

MONACO? NU, HAINAN!

|n ultimele dou= luni, Hainan, o insul= c`t Belgia din Marea Chinei de Sud, a devenit un simbol al poten]ei economice a Chinei sau poate mai degrab= al exceselor ei. Chiar \ntr-o ]ar= \n care noii \mbog=]i]i dau \n fiecare zi exemple de via]= luxoas=, insula Hainan este privit= cu un amestec de groaz=, invidie [i dezgust. de EDWARD WONG

U

n dezvoltator construie[te la Sanya, \n China, ceea ce el nume[te cel mai mare hotel din Asia, care va include un cazinou [i un stadion de curse

pentru c`ini.

Visun Royal Yacht Club, cel mai mare din China, pl=nuie[te s= cumpere un elicopter pentru a fi folosit de c=tre membrii s=i. Un curs de golf care taxeaz= cu 180 de dolari fiecare rund= de joc deschide 220 de vile, fiecare cu propriul ei chelner, propria piscin= [i propriul spa. “Vreau s= intru \n Cartea Recordurilor, pentru c= eu de]in cele mai multe spa-uri”, sus]ine managerul. {i mai sunt [i speculatorii imobiliari care vin \n acest ora[ turistic din toate col]urile Chinei cu gen]ile doldora de bani, ca s= cumpere apartamente al c=ror cost pe metru p=trat rivalizeaz= cu zone din Manhattan.

Hotelurile de cinci stele au perceput 1.500 de dolari pe noapte [i chiar mai mult \n timpul vacan]ei recente dedicate Anului Nou Lunar; o companie a cerut 80 de dolari doar pentru a le permite turi[tilor s=-[i instaleze un cort.

Boom-ul de aici, ce continu= \n timp ce restul lumii se zbate \n recesiune, este u

26 aprilie - 2 mai 2010 I BUSINESSmagazin 47

China alimentat de o directiv= \n premier= a liderilor chinezi: la 31 decembrie, Consiliul de Stat - guvernul chinez - a lansat un memorandum \n care spunea c= Hainan este un “studiu de caz” pentru dezvoltarea unei “destina]ii turistice competitive la nivel interna]ional”.

Investitorii au interpretat aceasta ca pe o curs= f=r= obstacole de a reface Hainan ca pe un echivalent chinezesc al Monaco-ului, al Las Vegasului sau al arhipelagului Hawaii.

De[i nu este nicio dovad= clar= c= autorit=]ile vor permite introducerea licen]elor pentru cazinouri, unii pariaz= c= Hainan va dep=[i Macau, fosta colonie portughez= aflat= acum sub suveranitate chinez=, ca destina]ie favorit= pentru amatorii de jocuri de noroc.

“E ca [i cum ar fi injectat un hormon de cre[tere \n dezvoltarea economic= de aici, iar oamenii se \ntreab= ce se va alege p`n= la urm= din asta”, spune Xie Xiangxiang, [eful Asocia]iei de turism din Sanya.

Goana dup= aur din Hainan este la ordinea zilei \n toat= China. Un om de afaceri din Beijing, Christopher Reynolds, spune c= un grup de arti[ti chinezi i-au spus s= investeasc= \n pia]a imobiliar= din Hainan. Cuplurile de \ndr=gosti]i aflate la mesele restaurantelor din Beijing despre asta vorbesc. |n februarie, pre]ul mediu al unei propriet=]i \n Sanya [i Haikou, principalele dou= ora[e din Hainan, au crescut cu 50% fa]= de aceea[i lun= a anului trecut, de cinci ori mai mult dec`t media na]ional=, potrivit Biroului Na]ional de Statistic=.

“Oamenii vin cu gen]ile pline cu bani”, poveste[te Raymond Hau, directorul general al Sun Valley Golf Resort, care construie[te cele 220 de vile de lux. “Am v=zut cu ochii mei. A venit un b=rbat cu o geant= [i a tras fermoarul. Bam! <Uite bani>, mi-a spus. <Vreau dou= apartamente>.”

Hau d= din cap: “E o nebunie, a[a ceva numai \n China se poate \nt`mpla”.

SLIDESHOW

Afl= mai multe despre cele mai c=utate sta]iuni de c=tre boga]ii din Europa [i restul lumii dintr-o galerie foto disponibil= pe www.businessmagazin.ro

Complexul de golf este popular \n r`ndul celor privilegia]i. Pre[edintele Kazahstanului a jucat [i el aici. {i \ntr-o dup=-amiaz= recent=, c`nd un valet a deschis u[a din spate a unui SUV negru care tocmai tr=sese \n fa]a complexului, un [uvoi de bancnote chineze[ti au dat n=val= \n afar=.

Panourile publicitare din tot Hainanul anun]= propriet=]i de v`nzare \n cartiere cu nume ca Miami sau Bahamasul de Est. Cel mai mare cartier este o serie de patru turnuri cu apartamente de lux [i un hotel de “[apte stele” pe Phoenix Island, o limb= de nisip chiar l`ng= coast=, creat= de guvernul provinciei ca doc de ancorare a ambarca]iunilor.

Apartamentele - cu vedere generoas= la mare, c=zi de baie pe balcon [i canapele \nvelite \n catifea - sunt prev`ndute cu un pre] mediu de 9.500 de dolari pe metru

speciale” ale ]=rii, speculatorii imobiliari au dat n=val= pe insul=. Unii dintre cei mai de succes magna]i imobiliari ai Chinei, inclusiv Pan Shiyi de la Soho China [i Feng Lun de la Vantone Group, au pus primele pariuri pe Hainan. |n toat= China, capitalismul liber al insulei a devenit sinonim cu corup]ia. Bula s-a spart dup= c`]iva ani, iar economia insulei a stagnat.

Acum, \n Sanya chiar [i cei care beneficiaz= de pe urma actualului boom spun c= pre]urile la propriet=]i [i la hoteluri au ajuns la niveluri absurde. “Asta nu e economia real=”, zice Lin Mingkun, managerul clubului de iahting [i proprietar de apartamente. “E o bul= economic=.”

Unii locuitori sus]in c= au fost exclu[i din zonele locuibile. Pe partea vestic= a portului aferent complexului de iahting exist= un cartier unde peste 1.000 de pescari [i familiile

„A VENIT UN B+RBAT CU O GEANT+ {I A TRAS FERMOARUL. BAM! <UITE BANII>, MI-A SPUS. <VREAU DOU+ APARTAMENTE>.”

RAYMOND HAU, SUN VALLEY GOLF RESORT

p=trat, comparativ cu cele din New York, conform lui Wu Lei, un purt=tor de cuv`nt al companiei imobiliare.

Entuziasmul legat de Hainan a generat critici din partea multora. |ntr-un interviu, Han Han, cel mai popular blogger al Chinei, [i-a exprimat \ngrijorarea cu privire la investi]iile care tot curg g`rl= spre insul=. |n februarie, Ziarul Poporului [i Ziarul Tineretului, cele dou= oficioase ale regimului, au publicat editorale unde se depl`ngea cre[terea pre]urilor la construc]iile de case [i hoteluri. Editorii p=reau \ngrijora]i c= pre]urile stratosferice ar putea scoate \n eviden]= pentru mul]i chinezi decalajul tot mai accentuat dintre p=turile sociale ale ]=rii.

Chiar [i oficialii din Hainan par \ngrijora]i. La mijlocul lui ianuarie, guvernul provinciei a anun]at o suspendare temporar= a tuturor dezvolt=rilor noi de proiecte comerciale. Soarta jocurilor de noroc e o alt= incertitudine; unii oficiali spun c= doar unele forme modeste de pariuri vor fi permise, \n vreme ce al]ii sus]in c= Hainan ar putea merge p`n= la cap=t cu liberalizarea.

Deocamdat=, jocurile de noroc sunt interzise \n toat= China, cu excep]ia insulei Macau. Istoria Hainan din anii ‘90 ofer= o pild= de ]inut minte. La \nceputul acelui deceniu, dup= ce guvernul chinez desemnase Hainan drept una dintre “zonele economice

48 BUSINESSmagazin I 26 aprilie - 2 mai 2010

lor tr=iesc \n uli]e \ngr=m=dite. Familiile au tr=it aici de genera]ii, dar autorit=]ile locale [i compania imobiliar= care de]ine clubul de iahting, Hongzhou Group, \ncearc= s=-i conving= s= se mute. Patru femei st`nd pe prispa unei case povestesc c= Hongzhou Group ofer= cam 200 de dolari pe metru p=trat drept compensa]ie. “Dac= noi vom fi da]i afar=, urm=toarea genera]ie n-o s= mai aib= o cas=”, spune una dintre ele, doamna Shi, 48 de ani. Lin spune c= Hongzhou Group construie[te un complex de apartamente dincolo de golf pentru aceste familii [i c= le va pl=ti peste 400 de dolari pe metru p=trat pentru propriet=]ile lor. B=rcile de pescuit vor fi mutate [i ele \ntr-un alt golf.

Compania Hongzhou, cu str=lucitorul ei complex de apartamente Times Coast, care se \ntinde de-a lungul golfului, este \n avangarda transform=rii insulei Hainan.

Clubul de iahting are deja peste 80 de membri care au pl=tit fiecare 92.000 de dolari ca s=-[i parcheze aici ambarca]iunile pentru urm=torii 23 de ani. “|n China, Sanya va fi urm=torul lider \n industria luxului”, crede Wang Dafu, proprietarul Hongzhou, \n timp ce str=bate golful cu iahtul s=u Pershing lung de 22 metri. {i adaug=, dup= ce puf=ie dintr-o Cohiba: “Motivul pentru care c`[tigi banii este ca s=-i cheltuie[ti”. n

TRADUCERE DE MIHAI MITRIC+

MEDIA

CARTEA CEA F+R+ COPERT+

Edi]iile digitale, promovate de uzul Kindle sau al iPad, ascund copertele c=r]ilor, ceea ce e o pierdere pentru editori, fiindc= dispare impactul vizual al graficii [i al titlului. Mul]i caut= sc=parea \ntr-un alt gen de promovare - prin re]elele sociale online. C`nd prietenii t=i anun]= pe Facebook, de pild=, c= le place o carte, fie ea \n edi]ie tip=rit= sau digital=, e[ti tentat s-o cite[ti [i tu. de MOTOKO RICH

B

indu Wiles se afla \n metroul newyorkez \ntr-o zi de martie, c`nd a v=zut o alt= femeie citind o carte a c=rei copert= ilustra silueta \ntunecat=, dar atractiv= a capului unei fete, pe un fundal portocaliu.

Wiles a observat c= femeia era cam de v`rsta ei, 45 de ani, [i avea un covora[ pentru yoga, a[a c= [i-a \nchipuit c= g`ndeau cam la fel [i s-a aplecat astfel \nc`t s= vad= titlul c=r]ii: “Mica albin=”, un roman de Chris Cleave. Wiles, absolvent= de literatur= nonfic]ional= la colegiul Sarah Lawrence, [i-a scris o not= pe iPhone [i a cump=rat cartea mai t`rziu, \n aceea[i s=pt=m`n=.

Astfel de \nt`lniri se \nt`mpl= din ce \n ce mai rar. Fiindc= nu po]i s= caracterizezi o carte dup= copert= dac= ea nu are deloc o copert=.

“Exist= o anume pl=cere \n a avea o carte frumoas=, care arat= bine [i pare atr=g=toare din punct de vedere intelectual”, spune Wiles, care \[i aminte[te c=, pe c`nd recitea recent “Anna Karenina”, \i pl=cea c= oamenii pot s= vad= coperta c=r]ii pe c`nd c=l=torea cu metroul. “Te sim]i cumva m`ndru c= cite[ti a[a ceva”. Cu un Kindle sau un Nook, spune ea, “oamenii n-au de unde s= [tie”.

Pe l`ng= alte schimb=ri aduse de era e-c=r]ilor, edi]iile digitale ascund copertele c=r]ilor la metrou, pe m=su]a de cafea sau pe plaj=.

Aceasta este o pierdere [i pentru editori, [i pentru autori, ce profit= de promovarea gratuit= prin aspectul edi]iilor tip=rite ale c=r]ilor: dac= vezi copertele volumelor pe care le citesc oamenii \n avion sau \n parc, te-ai putea decide s= vezi [i tu despre ce e vorba \n “Fata cu tatuaj \n form= de dragon” sau \n “Ajutorul”.

“Foarte des, c`nd ne g`ndim la o carte, ne amintim coperta ei”, spune Jeffrey C. Alexander, profesor de sociologie cultural= la u

FOTO: PHOTOLAND/CORBIS © 2010 NEW YORK TIMES NEWS SERVICE

26 aprilie - 2 mai 2010 I BUSINESSmagazin 51

media [i ce le place”, comenteaz= Maud Newton, un popular blogger care scrie despre c=r]i. “A[a c= p`n= la urm= se va g=si o modalitate ca oamenii s= fac= la fel [i cu e-cititoarele.”

Deocamdat=, mul]i editori mizeaz= pe efectul Facebook. “|nainte, vedeai trei oameni citind <M=n`nc=, roag=-te, iube[te> \n metrou”, exemplific= Clare Ferraro, pre[edinte la Viking & Plume, divizia de tip=rituri a grupului Penguin. “Acum te \nregistrezi pe Facebook [i descoperi c= trei dintre prietenii t=i citesc cartea respectiv=.”

Chiar [i cei mai avizi adep]i ai re]elelor online se bazeaz= pe copertele fizice ale c=r]ilor \n lumea real=. Heather E. Johnson, 32 de ani, care scrie recenzii pe blogul ei, “30 de ani [i peste... O via]= printre c=r]i”, a fost recent la unul din meciurile de hochei ale fiului ei, \n Glen Burnie, o suburbie din Baltimore, unde a v=zut un exemplar din “Str=inul” de Diana Galbadon, deschis pe o graden=.

C`nd o prieten= s-a \ntors s=-[i ia cartea, Johnson a \ntrebat-o despre ea. “Mi-a spus c= i s-a p=rut fabuloas=”, \[i aminte[te Johnson.

Cum a ajuns acas=, a pus acest titlu primul pe lista ei de c=r]i pe care urma s= le citeasc=.

“Nu [tiu dac= a[ \ncepe o conversa]ie cu cineva despre orice dac= l-a[ vedea citind pe un e-cititor”, spune Johnson. “S-ar putea s=

Universitatea Yale. “E un mod de a atrage vizual oamenii s= citeasc=.” |n libr=rie, unde se desf=[oar= \nc= majoritatea v`nz=rilor de carte, copertele joac= un rol fundamental. “Asta dac= ai trecut deja de momentul c`nd un client e atras de copert=, se apropie de carte [i o alege”, spune Patricia Bostelman, vicepre[edinte pentru marketing la editura Barnes & Noble. Dar este o victorie mai greu de ob]inut dac= nimeni nu poate s= vad= ce cite[ti, “R=zboi [i pace” sau “Diamante [i dorin]=”.

Poate c= niciun alt element din procesul de editare a unei c=r]i nu prime[te at`tea

de reprezent=ri grafice, fie [i numai pentru campania de marketing online. Indiferent de format, “toate par s= aib= nevoie de ceea ce cunoa[tem sub numele de copert= pentru a le identifica”, afirm= Chip Kidd, director artistic asociat la casa de editur= Alfred A Knopf.

Kidd a desenat peste 1.000 de coperte pentru diver[i autori, \ntre care Cormac McCarthy [i James Ellroy.

Industria muzical= a trecut printr-o tranzi]ie similar= c`nd a ap=rut muzica digital=, dar a ripostat prin modalit=]i proaspete de a prezenta coperta unui CD pe site-urile de unde pot fi cump=rate melodiile

sugestii de la at`t de mul]i oameni pe c`t prime[te coperta. Mai \nt`i, directorul de crea]ie vine cu o idee (Ce zice]i de imaginea unui m=r?) Apoi editorul de carte, autorul [i agentul literar \[i dau cu p=rerea (Nu putem s= m=rim corpul de liter= la numele autorului? {i nu cumva s-a mai folosit un m=r pentru o carte despre vampiri? Cartea asta nu-i despre vampiri). Apoi se implic= responsabilii de la editur= (Vampirii v`nd. Mie \mi place m=rul). Apoi cei de la v`nz=ri comenteaz= [i ei (Nu exist= un unghi economic? Ce-a]i zice de un m=r cu o portocoal= \n interior? A mai func]ionat chestia asta). Chiar [i v`nz=torul de carte are o opinie (Ce \mi place mie cu adev=rat e o pereche de tocuri \nalte pe o copert=).

O copert= bun= nu salveaz= o carte proast=, evident. Dar \ntr-o pia]= aglomerat=, o copert= atr=g=toare e un avantaj pe care [i-l doresc to]i autorii [i editorii. Ca s= v= da]i seama de dimensiunea fenomenului, dintr-o analiz= la \nt`mplare a 1.000 de c=r]i de business publicate anul trecut, Codex Group - companie de consultan]= \n domeniul editorial - a descoperit c= doar 62 au v`ndut peste 5.000 de exemplare. Chiar [i \n era digital=, editorii cred c= o carte are nevoie

|NTR-O PIA}+ AGLOMERAT+, O COPERT+ ATR+G+TOARE E UN AVANTAJ PE CARE {I-L DORESC TO}I AUTORII {I EDITORII. [i pe ecranele iPod-urilor unde acestea sunt rulate. Editorii au deja un soi de experien]= \n adecvarea copertelor la lumea digital=, de vreme ce mul]i \[i cump=r= acum chiar [i edi]iile print ale c=r]ilor de pe internet.

“Adeseori primim solicit=ri s= facem corpul de liter= mai mare”, spune Mario J. Pulice, director de crea]ie pentru divizia de comer] pentru publicul adult la Little, Brown & Company. “Pentru c= dac= o g=se[ti pe Amazon.com, nu po]i s= cite[ti numele autorului.”

Pe m=sur= ce exploreaz= publicitatea contextual= de pe Google [i alte motoare de c=utare sau de pe re]elele sociale, editorii \[i dau seama c= o copert= digital= r=m`ne cea mai bun= metod= de a reprezenta o carte.

Unii cititori se a[teapt= ca produc=torii de dispozitive electronice s= adauge func]iuni care s= le permit= utilizatorilor s= arate ceea ce citesc. “Oamenilor le place s= arate ce fac

52 BUSINESSmagazin I 26 aprilie - 2 mai 2010

citeasc= ceva despre care nu ar vrea s= [tie toat= lumea.”

Unii editori digitali presupun c= unul dintre motivele pentru care c=r]ile romantice [i cele erotice sunt at`t de populare \n edi]iile lor electronice este pentru c= e-cititoarele sunt discrete. Coper]ile c=r]ilor, totu[i, conteaz=. Holly Schmidt, pre[edintele Ravenous Romance, editor de c=r]i electronice cu tent= romantic= [i erotic=, spune c= la un moment dat a publicat o antologie de pove[ti despre femei mai \n v`rst= [i b=rba]i mai tineri. Prima edi]ie avea pe coperta digital= imaginea unei femei simple [i frumoase. Abia dac= a v`ndut c`teva exemplare. Apoi a schimbat coperta online cu una ilustrat= cu corpurile musculoase a trei b=rba]i tineri [i v`nz=rile au explodat.

Noua copert= “a luat o carte care era aproape un perdant [i a transformat-o \ntr-un succes de v`nz=ri”, spune Schmidt. n

TRADUCERE DE MIHAI MITRIC+

AFACERI |N EST

RECOMPENS+ Comisarul european pentru planificare financiar= [i buget a suplimentat cu un mld. euro fondurile structurale pentru Polonia, Cehia [i Slovacia

Bani pentru premian]ii UE Comisia European= a aprobat ca Polonia, Cehia [i Slovacia s= primeasc= fonduri structurale suplimentare p`n= \n 2013, ca urmare a performan]ei economice peste a[tept=ri din aceste ]=ri.

P

olonia va primi 633 de milioane de euro, Cehia 237 de milioane, iar Slovacia 138 de milioane \n plus p`n= \n 2013, conform comunicatului Comisiei Europene. Decizia a fost luat= \n virtutea legisla]iei europene, care prevede ajustarea \n plus sau \n minus a fondurilor structurale pentru perioada 2007-2013 pentru ]=rile unde economia a crescut sau a sc=zut, cumulat \n perioada 2007-2009, cu mai mult de 5% \n raport cu estim=rile UE din 2005, de la momentul c`nd au fost stabilite aloc=rile de fonduri. |n Polonia, economia a crescut \n perioada 2007-2009 cu 8% peste estim=ri, \n timp ce Slovacia [i Cehia au dep=[it a[tept=rile cu 10,8%, respectiv 7,5%.

Janusz Lewandowski, polonezul care ocup= func]ia de comisar european pentru planificare financiar= [i buget, a felicitat cele trei ]=ri pentru performan]a ob]inut= \n ciuda crizei, iar comisarul

pentru politici regionale, Johannes Hahn, a ad=ugat c= tocmai din aceast= performan]= se vede c`t de utile sunt fondurile UE pentru cre[terea economic=.

Publicitatea f=cut= acestei decizii nu e, bine\n]eles, \nt`mpl=toare acum, c`nd tensiunile generate de criza greceasc= st`rnesc zilnic discu]ii despre soliditatea construc]iei europene, iar alte ]=ri, ca Bulgaria, sunt \n mod repetat avertizate c= pot pierde finan]=ri de la UE din cauza corup]iei. Deja au ap=rut comentarii care sugereaz= c=, \n lipsa fondurilor structurale alocate an de an de la Bruxelles, cele mai multe dintre economiile central-europene [i cele ale ]=rilor baltice ar avea deficite fiscale poate la fel de mari ca [i Grecia, iar datoria public= ar cre[te [i ea. Pentru Comisia European=, \n tot cazul, folosirea fondurilor structurale ca instrument

54 BUSINESSmagazin I 26 aprilie - 2 mai 2010

(eventual coercitiv) de impunere a bunei guvern=ri \n ]=rile membre e un subiect de strict= actualitate: recent, comisarul european pentru economie, Olli Rehn, chiar a sugerat ca ]=rile care \ncalc= disciplina fiscal= s= fie penalizate prin suspendarea fondurilor structurale.

Propunerea lui, enun]at= la reuniunea mini[trilor de finan]e ai UE din 16 aprilie, a fost \ns= primit= cu r=ceal=.

Reglement=rile europene limiteaz= la un total de 3 miliarde de euro sumele care pot fi alocate \n plus fa]= de cele stabilite ini]ial, \n cazul ]=rilor unde performan]a economic= a dep=[it estim=rile din 2005.

C`t prive[te alocarea pentru fiecare ]ar=, ea se face propor]ional cu fondurile structurale stabilite ini]ial [i \n func]ie de resursele necheltuite, la nivelul bugetului de coeziune al UE, \n raport cu plafoanele maxime fixate anual. n

FOTO: REUTERS PAGINI REALIZATE DE CRENGU}A NICOLAE

n UNGARIA Eco-produc]ie cu bani de la UE. Compania nipon= Sanyo Electric va folosi finan]=rile primite de la UE [i de la guvernul ungar pentru modernizarea [i extinderea produc]iei la fabrica de la Dorog, scrie Portfolio.hu. Este vorba de o investi]ie de aproape 4,5 miliarde de forin]i (17 mil. euro) a firmei japoneze, la care se adaug= cca 900 mil. forin]i de la UE [i guvernul ungar. Modernizarea va permite lansarea produc]iei de panouri Solar III, ceea ce va permite Ungariei s= devin= un furnizor major de panouri solare de 315 MW anual p`n= \n ianuarie 2011. Investi]ia va cre[te capacitatea de export a companiei cu 30%.

n POLONIA Angajatorii ideali. Ikea este cel mai bun angajator din Polonia, conform sondajului anual f=cut de filiala local= a Great Place to Work Institute \n r`ndul companiilor cu peste 1.000 de angaja]i. Alior Bank [i re]eaua de bricolaj Leroy Merlin s-au clasat pe locurile urm=toare, scrie Warsaw Business Journal. Ikea a fost apreciat= pentru implicarea angaja]ilor \n decizii [i pentru beneficiile atractive, incluz`nd un supliment de 30 de zile la concediul de maternitate [i program de lucru flexibil

pentru p=rin]i, iar banca Alior pentru calitatea comunic=rii cu angaja]ii - ace[tia primesc s=pt=m`nal c`te un e-mail de la manageri, iar conducerea b=ncii \mparte spa]iul de lucru cu ei. Dintre cei cu mai pu]in de 1.000 de angaja]i, cei mai buni angajatori au fost desemna]i compania farmaceutic= Bristol-Myers Squibb, Institutul de Petrol [i Gaze [i Microsoft.

n CEHIA B=t=lie pe Golem. Figurinele care amintesc de legenda Golemului din Praga, uria[ul creat din argil= de un rabin ca s= apere comunitatea evreiasc= local= \n secolul al XVI-lea, sunt suveniruri cunoscute pentru orice turist care viziteaz= capitala ceh=. Radio Praha relateaz= \ns= c= reprezentarea standard

a Golemului, a[a cum e reprodus= de figurinele de ceramic=, a devenit obiect de disput= juridic=. Descenden]ii artistului plastic Jaroslav Horejc au dat \n judecat= Muzeul Figurilor de Cear= din Praga, cer`nd daune de 100.000 de coroane (4.000 de euro) pentru c= expun statuia Golemului, iar magazinele care v`nd suveniruri pentru turi[ti ar putea avea [i ele probleme. Jaroslav Horejc a creat imaginea Golemului pentru un film ceh din 1951, iar acea reprezentare st= la baza statuilor [i a suvenirurilor din Praga de azi. Golemul din Praga ar trebui s= r=m`n= deci ascuns, p`n= ce disputa va fi rezolvat=, comenteaz= ironic Radio Praha, f=c`nd aluzie la legenda c= Golemul originar ar fi r=mas ascuns \n Staronova synagoga, cea mai veche sinagog= func]ional= din Praga [i din Europa.

PUBLICITATE

n ESTONIA Afaceri. Furnizorii de energie eolian= din Estonia au v`ndut anul trecut circa 90% din produc]ie c=tre Latvenergo Kaubandus, filiala local= a firmei letone Latvenergo, care ulterior a reexportat-o \n ter]e ]=ri, scrie BalticBusiness.com. Produc]ia centralelor eoliene anul trecut a fost de 172 GWh, din care 150 GWh au fost cump=ra]i de firma leton=.

Ceea ce face atractiv= produc]ia de energie eolian= \n Estonia este pre]ul, fixat la un nivel cu circa 25% mai mic dec`t cel pentru energia din surse conven]ionale. Statul pl=te[te subven]ii produc=torilor, care \n cazul energiei v`ndute c=tre Latvenergo Kaubandus s-au ridicat la peste 120 de milioane de coroane (7,7 milioane de euro). Legea nu spune c= subven]ia se acord= numai pentru energia v`ndut= pe teritoriul Estoniei, a[a \nc`t exportul de energie ieftin= \n Letonia sau Lituania a \mbog=]it firmele de acolo, dar \n schimb “a distorsionat pia]a”, dup= cum apreciaz= Einari Kisel, oficial \n Ministerul Economiei de la Tallinn responsabil cu energia.

Kisel admite c= energia eolian= a fost exportat= \n Letonia fiindc= pre]ul fixat de autorit=]i \n Estonia era mai mic dec`t cel de pe pia]a din Letonia.

26 aprilie - 2 mai 2010 I BUSINESSmagazin 55

ART+ {I SOCIETATE

LA CE E BUN+

RTA Arti[tii plastici au resuscitat imaginea unor branduri ca Versace sau Mulberry; mai nou, Hermès investe[te aproape 20 de milioane de euro \n art=. |ntreaga industrie a luxului pare s= fi g=sit inspira]ie \n muzee [i galerii. de CRISTINA MARINA

56 BUSINESSmagazin I 26 aprilie - 2 mai 2010

FOTO: REUTERS

VALUL ARTISTIC CARE A LUAT PE SUS LUMEA LUXULUI MAI |NL+TUR+ PU}IN DIN APAREN}A SUPERFICIAL+ A ACESTEIA

26 aprilie - 2 mai 2010 I BUSINESSmagazin 57

art= [i societate

`nd grupul LVMH \nchidea platforma de e-commerce e-Luxury.com, mul]i s-au gr=bit s= prevesteasc= sf`r[itul luxului online. Dar grupul a relansat recent ideea cu alt nume - Nowness.com - cu un nou concept editorial [i o form= diferit=. {i, mai ales, mizeaz= pe arti[ti s= atrag= publicul de care are nevoie pentru a fi profitabil: printre cei care contribuie la editorialele de pe site se num=r= produc=torul de film Wong Kar Wai, muzicianul Nick Cave, poeta [i compozitoarea Patti Smith, designerul John Galliano sau surorile din spatele brandului Rodarte.

Legea adoptat= \n Fran]a \n 1987 care stipula deductibilitatea oric=rei sume folosite pentru promovarea artei, dac= firma promotoare putea dovedi c= proiectele artistice respective contribuie la cifra ei de afaceri, a schimbat regulile jocului \n industria luxului. De atunci, tot mai multe companii au fost inspirate subit de crea]ia arti[tilor, iar \n ultima perioad= tendin]a s-a generalizat [i \ntreaga industrie a luxului pare s= fi g=sit inspira]ie \n aceast= sfer=.

Este adev=rat c= [i \n trecut creatorii de mod= petreceau ore \ntregi colind`nd muzeele [i galeriile \n c=utare de inspira]ie, iar influen]a arti[tilor \n crea]iile designerilor este faimoas= (Yves Saint Laurent [i Mondrian, Balenciaga [i Velásquez sau mai recent Stephen Sprouse [i Louis Vuitton). Dar valul artistic din mod= a c=p=tat propor]ii. Unii v=d totul dintr-o perspectiv= filantropic= - programul de mentori Rolex, funda]ia de art= Prada, Fondation d’Enterprise Hermès. Al]ii privesc arta din perspectiva marketingului, ca o metod= de a promova o marc= sau alta. |n primul r`nd, la mare c=utare sunt arti[tii pentru dezvoltarea unei linii de

produse. Chanel, de exemplu, a f=cut \nconjurul lumii datorit= Mobile Art, un proiect care presupune expunerea unor opere de art= inspirate de brand \ntr-un pavilion creat de arhitecta Zaha Hadid.

Compania a invitat adesea arti[ti ca JeanPaul Goude, Pierrick Sorin sau Xavier Veilhan s= creeze opere de art= pentru boutique-urile sale de bijuterii.

Versace a intrat la r`ndul s=u \n scen=, lucr`nd cu Tim Roeloffs [i Julie Verhoeven pentru imprimeuri noi. Roeloffs este un designer t`n=r din Olanda care locuie[te \n Berlin, faimos pentru colajele avangardiste. Verhoeven a conceput 20 de colaje 3D folosind imagini din campaniile Versace din trecut, precum [i imaginile din Berlin care l-au f=cut faimos.

Louis Vuitton are \ns= cele mai multe colabor=ri cu lumea artistic=. |n primul r`nd, i-a \ncredin]at arhitectului Frank Gehry un proiect de 100 de milioane de euro care implic= proiectarea unei cl=diri din sticl= \n Bois de Boulogne, programat= s= fie gata \n 2011. Aici, Louis Vuitton va deschide funda]ia dedicat= arti[tilor. |n boutique-urile brandului sunt organizate frecvent expozi]ii, iar arti[tii creeaz= opere de art= \n jurul unor teme apropiate brandului, ca moda, c=l=toriile, tradi]iile.

Cel mai popular “spa]iu expozi]ional” pentru Louis Vuitton este primul etaj al mega-magazinului de pe Champs Élysées, unde clien]ii pot trece direct de la cump=rarea de gen]i, pantofi sau rochii la o form= de apropiere de cultur=. Louis Vuitton are colabor=ri [i cu arti[ti care au reg`ndit imaginea brandului - Takashi Murakami, care a reinterpretat logo-ul LV, Richard Prince, care a reg`ndit designul clasic Vuitton [i, normal, designerul Stephen Sprouse, legendar pentru modelele graffiti din anii ‘80.

Uneori, arta poate salva chiar imaginea unei m=rci, cum s-a \nt`mplat \n cazul Pringle of Scotland. Produc=torul

58 BUSINESSmagazin I 26 aprilie - 2 mai 2010

100 MILIOANE DE EURO

a \ncredin]at Louis Vuitton arhitectului Frank Gehry pentru a realiza o cl=dire din sticl= \n Bois de Boulogne

talie mondial= (Mario Vargas Llosa, David sco]ian de tricotaje a fost revitalizat Hockney, Peter Hall) s= devin= mentori de ideea lui Clare Waight Keller, pentru tineri aspiran]i. La fiecare doi ani, care a decis s= speculeze capacitatea Rolex este \n c=utare de noi candida]i, iar creatoare a plasticienilor. Compania a rezultatele sunt uneori uimitoare. colaborat cu Hans Ulrich Obrist, coDe exemplu, protejatul lui Hockney director al galeriei Serpentine (una a fost Matthias Weischer, un pictor din dintre cele mai cunoscute din Londra), Leipzig care avea succes local, f=r= a fi angaj`nd arti[ti contemporani (Richard cunoscut \ns= dincolo de grani]e, [i Wright, c`[tig=torul premiului Turner, care se specializase \n picturi de interior sau ilustratorul David Shrigley) s= \ntunecate. Plasticianul David Hockney reinterpreteze produsele iconice Pringle. l-a dus pe german la Los Angeles [i la Rezultatul au fost dou= edi]ii limitate Yorkshire [i i-a ar=tat lumina, culoarea, de seturi (bluze [i jachete), disponibile locurile, iar Weischer a \nflorit. Scriitorul \n c`te 195 de exemplare - compania are 195 de ani de la fondare - la pre]uri care pornesc de la 1.000 de lire. {i marca britanic= Mulberry a mizat pe inspira]ia arti[tilor pentru o edi]ie limitat= dup= acela[i model. Mulberry a ales Fred, una dintre cele mai dinamice galerii de art= contemporan= din estul Londrei, [i cinci dintre arti[tii galeriei s= proiecteze tot at`tea gen]i \n edi]ie limitat=. Lansate \n c`te 100 de exemplare, la pre]ul de 395 de lire, gen]ile din acea colec]ie s-au v`ndut instantaneu. Pentru anul acesta, compania preg=te[te o carte cu fotografa Venetia Dearden despre festivalul Glastonbury (Glastonbury se afl= \n Somerset, locul de origine al Mulberry). Cartea va fi disponibil= din luna mai la boutique-ul de pe Bond Street [i online pe site-ul fotografei.

Sunt [i cazuri c`nd colaborarea cu arti[tii nu se finalizeaz= neap=rat cu produse de lux. Hermès, de exemplu, de[i lanseaz= din c`nd \n c`nd edi]ii limitate de e[arfe artistice (\n 2008 a fost colec]ia inspirat= de picturile lui Josef Albers), s-a implicat mai degrab= \n sus]inerea arti[tilor STRATEGIE. LOUIS VUITTON ARE CELE MAI prin intermediul MULTE COLABORĂRI Fondation CU LUMEA ARTISTICĂ d’Enterprise, care sponsorizeaz= festivaluri de peruvian Mario Vargas Llosa a fost muzic=, balet [i oper= la expozi]ii din mentorul unui t`n=r scriitor columbian, galerii sau \n boutique-urile companiei.

Antonio Garcia Angel, pe care l-a \nv=]at {i brandurile orologere au urmat disciplina - \i cerea \n fiecare vineri un tendin]a. Compania elve]ian= Rolex a capitol din cartea aflat= atunci \n lucru \ncheiat “parteneriate” cu multe dintre (un roman ce avea s= apar= \n 2007, marile opere ale lumii - Royal Opera, La “Resurse umane”) [i \l suna duminica Scala, Filarmonica din Viena. Compania pentru a-i comunica opiniile [i criticile nu se mul]ume[te numai s= aloce o lui. sum= de bani, ci se implic= [i \n alegerea De[i este evident c= valul artistic care arti[tilor [i a proiectelor. Tot Rolex a dezvoltat un program de mentori, condus a luat pe sus lumea luxului mai \nl=tur= pu]in din aparen]a superficial= a acesteia, de Rebecca Irvin, prin care convinge plasticieni, oameni de teatru [i scriitori de sunt critici care sus]in c= efectul este

tocmai coruperea artei. Scriitorul francez Cécile Guilbert, \ntr-un eseu dedicat lui Andy Warhol, invoc= “absorb]ia complet= a pie]ei artei \n lux” [i ceea ce nume[te “arti[tii de afaceri” [i sus]ine c= predic]ia lui Warhol c= “toate department storeurile vor deveni muzee [i toate muzeele department store-uri” este pe cale s= se \ndeplineasc=.

Probabil c= arta n-a avut nimic de c`[tigat de aici, \ntr-adev=r, cu excep]ia banilor \ncasa]i de creatorii respectivi.

De partea cealalt=, cert e c= tendin]a de a coopta arti[tii pentru \nnobilarea

imaginii m=rcilor a adus \n lumea luxului un anumit farmec, care deosebe[te \nc= o dat= o vizit= \ntr-un boutique Louis Vuitton de o sesiune de shopping la H&M. {i tot cert e c= tendin]a nu va disp=rea prea cur`nd, av`nd \n vedere milioanele de euro investite. Conform Financial Times, programul Rolex cost= 2,5 milioane de dolari pe an, Fondation d’Enterprise Hermès a fost lansat cu un buget de 18,5 milioane de euro, iar bugetul anual al Fondation Cartier este \n jurul a 6 milioane de euro. n

26 aprilie - 2 mai 2010 I BUSINESSmagazin 59

carte AUDIEN}E TV PRIME TIME 15-21 aprilie 2010

n

COT+ DE PIA}+

n

INDICE DE AUDIEN}+

CAMILLA LÄCKBERG

Fata care s-a jucat cu ghea]a n

TOP 5 {TIRI

1. {tirile Pro TV 19 (20 apr.)

2. {tirile Pro TV 19 (18 apr.)

3. {tirile Pro TV 19 (15 apr.)

4. {tirile Pro TV 19 (19 apr.)

5. {tirile Pro TV 19 (21 apr.)

7,9% 7,6% 7,4% 7,4% 7,0%

n

TOP 5 FILME 1. Ultimul samaritean (Pro TV, 19 apr.)

2. Pe jum=tate mort (Pro TV, 21 apr.)

3. Ochi de vultur (Pro TV, 17 apr.)

4. Yakuza (Antena 1, 16 apr.)

5. Numai tat= s= nu fii! (Antena 1, 20 apr.)

8,1% 7,1% 6,1% 4,2% 3,7%

n

TOP 5 SERIALE ROM~NE{TI 1. Tr=sni]ii (Prima TV, 15 apr.)

2. State de Rom`nia ep. 94 (Pro TV, 19 apr.)

3. State de Rom`nia ep. 95 (Pro TV, 20 apr.)

4. Tr=sni]ii (Prima TV, 21 apr.)

5. State de Rom`nia ep. 96 (Pro TV, 21 apr.)

4,8% 4,6% 4,5% 4,1% 3,9%

PUBLIC }INT+: PERSOANELE CU V~RSTA CUPRINS+ |NTRE 18 {I 49 DE ANI {I CARE TR+IESC |N MEDIUL URBAN, INCLUZ~ND {I VIZITATORII; INDICE DE AUDIEN}+ (RATING): PROCENT DIN POSESORII DE TELEVIZOARE CARE S-AU UITAT |N RESPECTIVUL SLOT ORAR LA UN ANUMIT POST TV; COTA DE PIA}+ (SHARE): PROCENT DIN POSESORII DE TELEVIZOARE CARE AVEAU TELEVIZORUL DESCHIS |N ACEL SLOT ORAR {I CARE AU URM+RIT RESPECTIVUL POST TV; SURSA: GFK

|n filmele poli]iste, se numesc copycats - crime comise pe baza principiului “imita]ia e cea mai sincer= form= de admira]ie”. |n literatur= nu se numesc \nc= \n niciun fel, dar fenomenul exist= [i \n ultima perioad= s-a dezvoltat semnificativ.

C

=r]ile lui Dan Brown au dat na[tere unui \ntreg curent \n care scriitorii dezleag= enigmele templierilor, enigmele tablourilor, enigmele mormintelor etc. - totul considerat dintrun unghi vag mistic. Stephenie Meyer este urmat= de un \ntreg alai de imitatori, care nu mai [tiu cum s= ne demonstreze c= vampirii, v`rcolacii [i alte creaturi de gen sunt de fapt sexy [i \nseta]i de dragoste, nu de s`nge uman. Iar Stieg Larsson are [i el - postum ce-i drept - o sumedenie de epigoni, cea mai cunoscut= fiind Camilla Läckberg, care nu a scris trei c=r]i, ca Larsson, ci [apte - seria “Fjällbacka”.

Prima carte din serie, publicat= de Editura Trei, se nume[te “Prin]esa ghe]urilor”, iar drepturile de ecranizare \n Suedia [i Fran]a s-au v`ndut deja, ca de altfel [i peste un milion de exemplare \n Suedia.

Find vorba de o scriere \n v`na lui Stieg Larsson, subiectul se \nv`rte \n jurul

60 BUSINESSmagazin I 26 aprilie - 2 mai 2010

unor mistere spectaculoase, iar ac]iunea se desf=[oar= \ntr-o atmosfer= ap=s=toare, amenin]=toare, \ntunecat= - [i ce fundal mai bun dec`t Suedia, unde noaptea polar= e la ea acas=.

Prin]esa ghe]urilor nu e vreo Heidi suedez= sau vreo patinatoare de renume interna]ional, ci Alex, prietena din copil=rie a personajului principal Erica Falck.

Alex este g=sit= cu venele t=iate \ntr-o cad= plin= cu ap= care s-a transformat \n ghea]=. La cererea familiei lui Alex, Erica Falck, care [i-a croit o carier= de biograf=, decide s= scrie un articol despre prietena sa, dar \n cursul cercet=rilor menite s= afle mai multe despre via]a [i personalitatea acesteia afl= secrete, evident, \nsp=im`nt=toare. n CAMILLA LÄCKBERG “PRIN}ESA GHE}URILOR”, EDITURA TREI, BUCURE{TI, 2010

RUBRIC+ REALIZAT+ DE RALUCA BADEA

panorama DVD

Clipe de groaz=

STUDIU Ner=bdarea d=uneaz= s=n=t=]ii, cred cercet=torii canadieni

Hamburgerul te duce la faliment Un simplu hamburger nu este doar o amenin]are la adresa siluetei - dac= e consumat \n exces - ci are efecte mai profunde asupra personalit=]ii consumatorului, arat= un studiu recent.

S

tudiul \ntreprins \n cadrul Universit=]ii Toronto din Canada arat= c= m`ncarea de tip fast-food \i poate face pe oameni s= t`njeasc= dup= recompensa imediat=, p`n= acolo \nc`t ace[tia ajung din aceast= cauz= din ce \n ce mai ner=bd=tori [i chiar incapabili s= g`ndeasc= \n perspectiv= c`nd vine vorba de finan]ele personale, de exemplu.

Motivul ar fi, sus]ine unul dintre cercet=torii implica]i \n studiu, c= oamenii asociaz= m`ncarea la un restaurant fastfood cu gestionarea eficient= a timpului.

Dac= aleg s= consume o astfel de m`ncare nu mai trebuie s= a[tepte prea mult \ntre momentul c`nd le e foame [i potolirea foamei, av`nd parte de a[a-numita recompens= imediat=, de care vorbesc psihologii, [i astfel ajung s= fie din ce \n ce mai pu]in capabili s= a[tepte p`n= se realizeaz= un anumit lucru.

Cercet=torii Universit=]ii Toronto au efectuat studiul pe un grup de

voluntari, relev`nd c= p`n= [i simpla expunere la vederea siglei unui lan] de restaurante de tip fast-food \i f=cea s= devin= ner=b=d=tori, chiar dac= nu erau presa]i de timp. Voluntarilor li s-au ar=tat imagini \n care ap=reau siglele a [ase re]ele cunoscute din domeniu, f=r= a li se permite \ns= s= le vad= suficient de bine \nc`t s= con[tientizeze ce v=zuser=, efectul fiind doar subliminal. Pentru a se verifica ipoteza cercet=torilor, subiec]ii au fost pu[i s= citeasc= un text \nainte [i dup= ce li s-au prezentat imaginile cu sigle [i s-a constatat c=, dup= expunerea la acestea, viteza de lectur= crescuse. |n cadrul altui experiment, li s-au ar=tat iar fugitiv acelea[i imagini [i li s-a cerut s= spun= ce decizie ar lua dac= le-ar propune cineva s= aleag= \ntre a accepta o sum= de bani pe care s= o primeasc= imediat [i una mai mare pe care ar urma s= o primeasc= dup= o s=pt=m`n=. To]i participan]ii au optat pentru recompensa imediat=. n

62 BUSINESSmagazin I 26 aprilie - 2 mai 2010

Remake al filmului horror “The House on Sorority Row” din anul 1983, filmul “Surori de s`nge” urm=re[te povestea a cinci adolescente. Cassidy, Jessica, Claire, Ellie [i Megan sunt prietene de foarte mult timp, \ns= jur=m`ntul pe care l-au f=cut c`nd au intrat \n fr=]ia Theta Pi le-a unit [i mai mult. La o petrecere a fr=]iei, \i fac o fars= unuia dintre prietenii lor, \ns= lucrurile iau o turnur= \ngrozitoare.

Megan este ucis= \n mod accidental, iar tinerii sunt nevoi]i s= scape de cadavru [i s= ]in= totul secret, pentru a nu-[i periclita viitorul. De[i lucrurile se lini[tesc pentru o perioad=, \n momentul absolvirii, fiecare dintre cei implica]i \n oribila crim= prime[te pe telefonul mobil o poz= de la locul faptei. Acest incident d= startul unui [ir de crime macabre.

SURORI DE S~NGE ACTORI PRINCIPALI: RUMER WILLIS, JAMIE CHUNG, BRIANA EVIGAN, CARRIE FISHER

GASTRONOMIE

Broa[tele, \n pericol?

O delicates= foarte apreciat= de francezi, pulpele de pui de balt=, a dat na[tere unei afaceri \nfloritoare pentru braconieri, care sunt din ce \n ce mai \ndr=zne]i, dup= cum constat= autorit=]ile din Fran]a. Recent au fost prin[i un num=r mare de braconieri care, \n func]ie de verdictul instan]ei, pot ajunge fie s= pl=teasc= o amend= de mii de euro sau s= chiar fac= \nchisoare. Cum \ns= o echip= de patru persoane poate c`[tiga chiar [i 50.000 de euro pe lun=, riscul nu pare s=-i descurajeze pe cei implica]i \n prinderea [i comercializarea ilegal= de broa[te. Pia]a neagr= din domeniu a luat amploare \n ultimul deceniu, dup= impunerea unor reglement=ri menite s= protejeze popula]iile de broa[te de balt= comestibile. Reglement=rile \i privesc nu numai pe ranicultori, ci [i restaurantele, care sunt obligate s= cumpere numai din surse autorizate. Cum \ns= cererea pentru pulpe de pui de balt= este mai mare dec`t oferta, iar cele de import nu-i mul]umesc pe clien]ii preten]io[i, care se pl`ng c= gustul nu este la fel de bun ca al broa[telor din Fran]a, restaurantele ajung s= cumpere de la braconieri, care prind zeci de mii de broa[te pe lun=. Fenomenul, se tem autorit=]ile, ar putea duce la dispari]ia acestor animale din Fran]a.

FOTO: REUTERS PAGINI REALIZATE DE LOREDANA FR+}IL+-CRISTESCU

cifrele s=pt=m`nii INTERN S=pt=m`nal fondat \n anul 2004 ADRESA REDAC}IEI: Strada Aurel Vlaicu, nr. 62-64, sector 1, Bucure[ti Telefon: 031-82-56-218 Fax: 031-82-56-285 ABONAMENTE: 031-82-56-242 / 244 / 332; fax: 031-82-56-243; Persoan= de contact: Viorica Olteanu APEL GRATUIT: 0800 88 93 93 e-mail: redactia@businessmagazin.ro www.businessmagazin.ro

Deficitul de cont curent al Rom`niei a urcat \n primele dou= luni ale anului cu circa 300 mil. euro, la 754 mil. euro, pe fondul ie[irilor de valut= din ]ar=, \n condi]iile \n care transferurile de bani din februarie au \nregistrat o valoare negativ=, de 25 mil. euro, pentru prima dat= \n ultimii [apte ani. Contrac]ia transferurilor a fost cauzat= de returnarea unor fonduri europene primite anterior de Rom`nia, care nu au fost utilizate. Astfel, deficitul de cont curent al Rom`niei s-a ad`ncit de[i deficitul balan]ei comerciale s-a \njum=t=]it \n primele dou= luni ale anului.

REDAC}IA: Redactor-[ef: Ionu] Bonoiu Redactori-[efi adjunc]i: Crengu]a Nicolae, Dorin Oancea, Iuliana Roibu Editori: Raluca Badea, Ioana Mihai, Mihai Mitric= Redactori: Anca Arsene-B=rbulescu, Roxana Cristea, Cristina Marina, R=zvan Mure[an, Ana R=du]=, C=t=lin {tefancu Art director: Camelia Iliescu DTP: Roxana Ro[u InfoGrafice: Irina T=n=sescu Editor foto: George Toader Corectur=: Theodor Zamfir Departament de Prelucrare Imagine: {ef departament Iulian Popa PUBLICITATE & MARKETING: Sales Manager: Ovidiu T=nase (031-825-62-78), Sales Coordinator Business Press: Drago[ Stan (031-825-62-37) Traffic Manager: Mirela Ignat Brand Manager Business Press: Dana C=pitanu, Gabriel Iova PR Manager Business Press: Arina Sturzoiu Events Manager Business Press: Elena Gherasim TIPAR & PREPRESS:

SC COMPANIA DE PRODUC}IE INTERTAINMENT SA Tel: 031-825-10-28; Fax: 031-825-10-36 www.coprint.ro

INDICI BURSIERI

n

n

4 s=pt.

1,1% 2,4% 1,5% -1,2% -0,7% 1,0% 1,1%

Varia]ie \n 2010 5,8% 9,1% 7,0% -2,3% 4,7% 3,5% 3,8%

Valoare 24.139,37 1.276,70 42.602,46 2.716,72 421,95 57.925,33

1 s=pt.

-3,11% -2,11% -3,31% -2,74% -1,09% -1,91%

4 s=pt.

-2,2% 7,0% 0,7% 4,4% 0,9% 2,8%

Varia]ie \n 2010 13,7% 14,3% 6,5% 8,9% -1,2% 12,1%

Valoare 570,53 5.782,80 2.509,00

1 s=pt.

-5,69% -4,52% -3,46%

4 s=pt.

-3,1% -3,6% -0,6%

Varia]ie \n 2010 23,5% 23,3% 12,0%

Valoare 11.036,88 2.476,53 1.193,09 2.896,91 5.667,25 6.168,09 10.949,09

EUROPA CENTRAL+ {I DE EST

22 aprilie 2010 BUX (Ungaria) PX50 (Cehia) WIG (Polonia) ATX (Austria) SOFIX (Bulgaria) ISE 100 (Turcia)

n

1 s=pt.

-0,79% -1,49% -1,55% -4,11% -2,83% -2,14% -2,88%

INTERNA}IONALI

22 aprilie 2010 Dow Jones Ind. Av. (SUA) NASDAQ (SUA) S&P 500 (SUA) DJ STOXX 50 (UE) FTSE 100 (Marea Britanie) DAX (Germania) Nikkei (Japonia)

ROM~NIA

22 aprilie 2010 BET-XT BET RASDAQ-C

Bursa de la Bucure[ti a \nregistrat prima s=pt=m`n= de sc=dere din ultimele luni, pe parcursul c=reia SIFurile au cobor`t cu circa 9%, rulajele din pia]= fiind moderate.

n EXTERN Sectorul de construc]ii la nivelul statelor europe s-a contractat cu 2,9% \n luna februarie, dup= un declin de 1,1% \nregistrat \n luna anterioar=. Tendin]a de restr`ngere a sectorului de construc]ii continu= \nc= de la jum=tatea anului 2007, c`nd s-au v=zut primele semne ale \ncetinirii economice. La nivelul statelor din zona euro, sectorul de construc]ii s-a redus cu 3,3% \n februarie. Comparativ cu aceea[i lun= din 2009, volumul de construc]ii a cobor`t cu 10,2% la nivel european [i cu 15,2% \n zona euro, potrivit datelor Eurostat.

PIA}A MONETAR+

22 aprilie 2010 ROBID 3M (%) ROBOR 3M (%)

n

Valoare 4,25 4,75

1 s=pt.

-7,61% -6,86%

Valoare 4,1411 3,1021 114,0049 3,3317 4,7788

1 s=pt.

0,03% 1,38% 0,78% 1,38% 1,34%

Varia]ie absolut= (%) 4 s=pt. \n 2010 -21,9% -58,1% -20,0% -55,4%

ROM~NIA

22 aprilie 2010 Euro/lei Dolar/lei Aur (lei/gr) 100 yeni japonezi/lei Lir= sterlin=/lei

4 s=pt.

1,9% 1,9% 6,5% 0,6% 4,9%

Varia]ie \n 2010 -2,1% 5,7% 9,4% 4,8% 0,8%

MACRO INTERNA}IONAL

REVIST+ EDITAT+ DE:

PIB \n 2009 (%)

Director publishing: Cosmina Noaghea Director editorial: Cristian Hostiuc Publisher Business Press: Cristina Ghele[el Director v`nz=ri publicitate: Nicoleta Nedea Director marketing: Daniela {erban Director financiar: Sorin Dinu Director distribu]ie: Dan Apostolache (0721.102.086) Director produc]ie: Rodica Ghenciu Director Resurse Umane: Elena {erban Senior foto editor: Marius Sm=du SC PubliMedia International SA © Drepturile de autor pentru imaginile publicate apar]in revistei sau surselor acreditate

ISSN 1584-7349

Australia Austria Belgia Canada Danemarca Elve]ia Fran]a Germania Italia Japonia Marea Britanie Olanda Spania Suedia Statele Unite Zona euro

+2,7 -1,9 -0,8 -1,2 -3,4 +0,6 -0,3 -2,4 -3,0 -1,0 -3,1 -2,2 -3,1 -1,5 +0,1 -2,1

(trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV)

Produc]ia industrial= (%) +0,9 (trim. IV) -4,5 (ian.)

-18,5 (ian.)

-1,9 (ian.)

-6,5 (feb.)

-1,1 (trim. IV) +3,3 (feb.) +5,4 (feb.) +2,7 (mar.) +31,3 (feb.)

-0,1 (feb.) +4,3 (feb.)

-1,9 (feb.)

-1,5 (feb.) +1,7 (feb.) +4,1 (feb.)

Rata infla]iei (%) +2,1 (trim. IV) +0,9 (feb.) +1,7 (mar.) +1,6 (feb.) +2,2 (apr.) +1,4 (mar.) +1,6 (mar.) +1,1 (mar.) +1,4 (mar.)

-1,1 (feb.) +2,4 (mar.) +1,0 (mar.) +1,5 (mar.) +1,2 (mar.) +2,3 (mar.) +1,5 (mar.)

26 aprilie - 2 mai 2010 I BUSINESSmagazin 65

ultimul cuv`nt Prin octombrie anul trecut, am v=zut o caricatur= a lui Mike Peters \n care un profesor \i cere unui elev s= conceap= o propozi]ie unde s= foloseasc= verbul “sacks”, cu sensul de a fura, de a t`lh=ri. Studentul r=spunde “Goldman Sachs”. de PAUL KRUGMAN

T`lharii cu pantofi Gucci

C

um era de a[teptat, Comisia pentru Valori Mobiliare (SEC) i-a acuzat pe purt=torii de pantofi Gucci de la Goldman Sachs de participare \ntr-o re]ea de t`lh=rie a gulerelor albe.

Folosesc termenul de t`lh=rie \n sensul dat de economi[tii George Akerlof [i Paul Romer \ntr-un studiu din 1993 intitulat “T`lh=ria: economia subteran= a falimentelor pentru profit”. Acel studiu, scris \n perioada convalescen]ei dup= criza caselor de economisire-creditare din perioada Reagan, sus]inea c= multe dintre pierderile crizei erau rezultatul fraudelor deliberate.

S-a \nt`mplat la fel [i \n actuala criz= financiar=?

Cele mai multe discu]ii cu privire la rolul fraudei \n actuala criz= s-au concentrat pe dou= forme de \n[el=ciune: \mprumuturile excesiv de riscante [i o reprezentare distorsionat= a riscurilor.

Evident, unii dintre cei ce s-au \mprumutat au fost atra[i s= ia credite complexe [i scumpe pe care nu le \n]elegeau - un proces f=cut posibil de reglement=rile federale din epoca Bush, care nu au reu[it nici s= opreasc= \mprumuturile abuzive [i nici s= lase statele s= ac]ioneze individual \n aceast= privin]=. {i, \n cea mai mare parte, furnizorii de \mprumuturi riscante nu le p=strau \n portofoliu, ci le vindeau investitorilor, \n unele cazuri [tiind cu siguran]= c= poten]ialul de pierderi era mai mare dec`t \[i \nchipuiau cei care cump=rau aceste \mprumuturi sau instrumentele financiare ce aveau la baz= aceste \mprumuturi.

Ce vedem noi acum sunt acuza]ii referitoare la o a treia form= de fraud=. {tim de ceva vreme c= Goldman Sachs [i alte companii au promovat instrumente financiare complexe av`nd la baz= ipoteci imobiliare, chiar dac= aveau \n plan s= fac=

profit din pariuri pe pr=bu[irea cota]iilor acestor instrumente. O asemenea practic=, de[i reprobabil=, nu era [i ilegal=. Dar acum SEC sus]ine c= Goldman a creat [i v`ndut instrumente financiare care erau de la bun \nceput destinate e[ecului astfel \nc`t un important client al b=ncii s= poat= face profituri frumoase de pe urma acestui e[ec.

Asta a[ numi eu t`lh=rie. {i Goldman nu e singura firm= acuzat= de a[a ceva. Potrivit site-ului de jurnalism de investiga]ie ProPublica, proasp=t c`[tig=tor al premiului Pulitzer, mai multe b=nci au ajutat la promovarea [i v`nzarea de instrumente financiare sortite e[ecului, de pe urma c=rora a profitat fondul de investi]ii cu grad ridicat de risc Magnetar, care paria tocmai pe acele e[ecuri.

Deci ce rol a jucat frauda \n criza financiar=? Nici \mprumuturile riscante [i nici v`nzarea de ipoteci cu argumente false nu au cauzat criza. Dar cu siguran]= au \nr=ut=]it-o, at`t pentru c= au ajutat la umflarea bulei imobiliare, c`t [i pentru c= au creat un pachet de active care aveau s= ajung= negre[it reziduuri toxice odat= ce acea bul= s-ar fi spart.

C`t despre presupusa creare de instrumente menite e[ecului, acestea ar putea s= fi m=rit pierderile b=ncilor care erau de partea perdant= \n acele tranzac]ii, ad`ncind criza bancar= care a transformat spargerea bulei imobiliare \ntr-o catastrof= de dimensiunile \ntregii economii. |ntrebarea evident= este dac= o reform= financiar= de tipul celei avute \n vedere \n aceste zile ar fi putut preveni o parte sau toate aceste fraude ce par s= fi \nflorit \n ultimul deceniu. Iar r=spunsul este c= da.

Pe de o parte, o agen]ie independent= de protec]ie a consumatorului ar fi contribuit la limitarea \mprumuturilor riscante. O alt= prevedere din propunerea legislativ= din Senat, care solicit= creditorilor s=-[i asume

66 BUSINESSmagazin I 26 aprilie - 2 mai 2010

5% din riscul \mprumuturilor pe care le transfer= sau le securitizeaz=, ar fi limitat practica \mprumuturilor neperformante care s= fie v`ndute apoi investitorilor ne[tiutori.

E mai pu]in clar dac= propunerile pentru reforma sectorului derivativelor - care \n principal cer tranzac]ionarea transparent= a instrumentelor financiare complexe, dup= modelul ac]iunilor [i al obliga]iunilor - ar fi prevenit presupusele abuzuri de la Goldman (de[i e probabil c= ar fi \mpiedicat ca asigur=torul AIG s= intre \n mla[tin= [i s= cear= salvarea de la guvern).

Ce putem spune e c= versiunea final= a reformei financiare ar fi bine s= includ= termeni care previn= astfel de t`lh=rii - \n special ar trebui s= blocheze crearea de obliga]iuni tip “CDO sintetice” - cocteiluri de derivate de tip credit default swap, ce le-au permis investitorilor s= se angajeze \n pariuri mari pe active pe care de fapt nu le de]ineau.

Principala moral= pe care trebuie s= o desprindem din acuza]iile aduse \mpotriva Goldman, totu[i, nu se refer= la detaliile reformei, ci la nevoia urgent= de a schimba \ntregul Wall Street. Ascult`ndu-i pe lobby[tii sectorului financiar [i pe politicienii republicani care s-au \nh=itat cu ei, ai crede c= totul va fi bine at`ta vreme c`t guvernul federal promite c= nu va mai acorda pachete de salvare financiar=.

Dar asta este total gre[it - [i nu doar pentru c= nicio astfel de promisiune nu ar fi credibil=, ci pentru c= mare parte din sectorul financiar s-a transformat \ntr-o re]ea infrac]ional=, un joc \n care o m`n= de oameni sunt pl=ti]i rege[te ca s= induc= \n eroare [i s= stoarc= de bani consumatorii [i investitorii. {i dac= nu dezumfl=m av`ntul acestor practici, jocul va continua. n redactia@businessmagazin.ro

TRADUCEREA {I ADAPTAREA MIHAI MITRIC+; © 2010 NEW YORK TIMES NEWS SERVICE