nr. 280

NEW YORK TIMES: VORBIŢI FRANCEZA? (PAG. 44)

Nr. 280 (18/2010)

n

Preţ: 4,9 lei

n

www.businessmagazin.ro

n

Până la 16 mai 2010

IMOBILIARE

Pauza pentru un espresso (pag. 12)

România pe bicicletă ÎN TOATĂ ŢARA SUNT DE DOUĂ ORI MAI MULTE BICICLETE DECÂT ACUM ZECE ANI, IAR NUMĂRUL LOR CREȘTE. AM PUTEA SĂ RENUNŢĂM LA MAȘINĂ PENTRU ACEST MIJLOC DE TRANSPORT?

SPECIAL CLUB BM MAI POATE FI CONSUMUL MOTOR DE CREȘTERE? (PAG. 38)

COMERŢ

De două ori cel mai mare (pag. 14)

MEDIA

Aţi plăti să citiţi online? (pag. 22)

(PAG. 26)

LIFESTYLE

DOSAR România la raport: Infrastructura (pag. 10)

Metoda Avatar (pag. 54)

NYT: VORBIŢI FRANCEZA? (PAG. 44)

Nr. 280 (18/2010)

n

Preţ: 4,9 lei

n

www.businessmagazin.ro

n

Până la 16 mai 2010

PUBLICITATE

CUPRINS

România

ÎN TOATĂ ŢARA SUNT DE DOUĂ ORI MAI MULTE BICICLETE DECÂT ACUM ZECE ANI, IAR NUMĂRUL LOR CREȘTE. AM PUTEA SĂ RENUNŢĂM LA MAȘINĂ PENTRU ACEST MIJLOC DE TRANSPORT?

pe bicicletă

DE RĂZVAN MUREȘAN

26

n

ACTUALITATE

10 INFRASTRUCTUR+: Rom`nia, ]ara \n care drumurile nu te las= s= te gr=be[ti 12 IMOBILIARE: Dezvoltatorii care se simt pu]in mai bine au un motor de rezerv=

22 MEDIA: C`nd, cum [i de unde va face bani con]inutul online 34 PUBLICITATE: Cine a comunicat cel mai bine \n ultimul an

n

BUSINESS HI-TECH

14 COMER}: Re]eaua Metro Cash & Carry se gr=be[te. Dar unde?

36 WEBOSCOP: Schimbarea polilor

18 TELECOM: De ce se zvone[te c= Vodafone ar putea s= ias= din Rom`nia?

n

12

60

SPECIAL

38 CLUB BM: Care sunt [ansele de revenire a consumului \n urm=torul an?

44 NEW YORK TIMES: C`]i francezi mai vorbesc franceza?

48 TEHNOLOGIE: Din nou iPad-ul – pro [i contra

n

ART+ {I SOCIETATE

54 LIFESTYLE: Publicitatea biometric= sau cum se poate m=sura impulsul de cump=rare

60 CARTE: Ghiduri de c=l=torie de-a dreptul seduc=toare 62 PANORAMA: Centimetrul de moral=

n

ULTIMUL CUV~NT

66 UMBERTO ECO: Cu Hypatia \nainte

A: Arctic (38), Atrium European Real Estate (38); B: Bergenbier (38), Bernstein Research (18); C: CB Richard Ellis Rom`nia (12), Cefin Holding (12), Civitas Global Ketchum (26), Cosmote (18); D: DHS Rom`nia (26), DKBike (26); E: eMag (38); F: FIT Distribution (26); G: Graffiti BBDO (34); M: Metro Cash & Carry (14); O: Orange Rom`nia (18); P: PeliFilip (38); R: Retail Group (38), Rom-Eurotrade (26); S: Saatchi & Saatchi (34), Saudi Oger (18); T: Terrabike (26), The Group (34); U: Unilever (38); V: Vodafone Rom`nia (18, 26); W: Wrigley (38).

10-16 mai 2010 I BUSINESSmagazin 3

PRIM-PLAN n MEDIU L=sa]i aurul acolo. Parlamentul European a adoptat o rezolu]ie prin care solicit= interzicerea folosirii cianurii \n exploat=rile miniere din UE p`n= la sf`r[itul anului viitor, cu trimitere direct= la proiectul minier de la Ro[ia Montan=. De[i nu are consecin]e juridice obligatorii, decizia Parlamentului este \ns= un mesaj politic [i \n acela[i timp o \nfr`ngere pentru reprezentan]ii PD-L din grupul popularilor europeni (PPE), care \ncercaser= boicotarea rezolu]iei prin mai multe amendamente. Ini]iat= de eurodeputatul UDMR Laszlo Tökes, rezolu]ia a fost asumat= de grupul PPE [i sprijinit= de 488 din cei aproape 600 de europarlamentari.

n JUSTI}IE S= ne mai g`ndim. Curtea

DISCURS Electoratul tradi]ional al PSD, pensionarii [i bugetarii, ar urma s= fie cel mai afectat de m=surile de austeritate anun]ate de Traian B=sescu

Ce va zice poporul

P

re[edintele Traian B=sescu a oferit opozi]iei un pretext c`t se poate de solid pentru o mo]iune de cenzur= pe care at`t PSD, c`t [i PNL o anun]aser= deja separat. Dup= ce pre[edintele a anun]at reducerea cu 25% a fondului de salarii \n sectorul bugetar [i cu 15% a celui de pensii, ca urmare a negocierilor cu reprezentan]ii Fondului Monetar Interna]ional, reac]iile liderilor sindicali au ar=tat c= acesta e un bun moment pentru a capitaliza politic nemul]umirile popula]iei fa]= de actuala putere. Socialdemocra]ii p=reau cei mai avansa]i \n acest domeniu, pentru c= anun]aser= deja redactarea unui document de 40 de pagini sub titlul “Rom`nia, un fleac, au ciuruit-o” care urma s= fie depus la Parlament pe 17 mai. Discursul pre[edintelui e posibil \ns= s= fi schimbat planurile PSD, fiind nevoie cel pu]in formal de men]ionarea noilor argumente de contestare a guvernului, puse pe tav= chiar de [eful statului. Mai ales c= electoratul tradi]ional al PSD, pensionarii [i mare parte a angaja]ilor din sectorul bugetar, ar urma s= fie cel mai afectat de noile m=suri de austeritate. De partea lor, liberalii au salutat p=strarea

4 BUSINESSmagazin I 10-16 mai 2010

la acelea[i nivel a cotei unice [i a taxei pe valoarea ad=ugat=, critic`nd \ns= pompierismul m=surilor decise de actualii guvernan]i. Dat fiind c=, f=r= ajutorul PSD, liberalii nu ar reu[i s= ini]ieze o mo]iune de cenzur=, este foarte posibil ca cele dou= forma]iuni s= sus]in= proiectul PSD; nu ar fi prima alian]= PSD-PNL \mpotriva guvernului Boc, la precedenta, de la sf`r[itul lui 2009, actualul premier fiind demis, \n premier= de la instaurarea regimului democratic.

Marea necunoscut= nu este \ns= soarta Guvernului \n Parlament (unde traseismul politic a asigurat Executivului o majoritate deja confortabil=), ci reac]ia sindicatelor, profund iritate de reducerile anun]ate f=r= consultarea lor [i de perspectiva disponibiliz=rii a 140.000 de bugetari de la \nceputul anului viitor.

Chiar dac= liderii sindicali s-au dovedit virulen]i la adresa guvernan]ilor, apelurile lor la greve generale au r=mas p`n= acum cvasi-inutile \n r`ndul masei sindicale, [i dat fiind c= se apropie perioada concediilor, Guvernul ar putea spera chiar la o perioad= de respiro p`n= la \nceputul toamnei. Dar nimic nu mai e sigur. n

Constitu]ional= a am`nat discutarea sesiz=rii cu privire la ordonan]a de urgen]= care e[aloneaz= pentru 2011-2013 plata drepturilor salariale c`[tigate de unii bugetari \n justi]ie. Avocatul Poporului a reclamat la CC c= ordonan]a 18/2010, adoptat= deja \n Senat \n ciuda unui aviz negativ de la Comisia de munc=, \ncalc= legea fundamental=, \ntruc`t suspend= “de drept” orice procedur= de executare silit= ini]iat= de cei care au decizii judec=tore[ti definitive [i irevocabile. Ordonan]a contestat= \i afecteaz= \n principal pe salaria]ii din \nv=]=m`nt care au dat \n judecat= Guvernul pentru aplicarea cre[terii cu 50% a salariilor, conform unei legi adoptate din 2008 de Parlament [i promulgat= de pre[edintele Traian B=sescu.

CELE MAI CITITE* ARTICOLE PE

Articolul principal din ediţia precedentă a BUSINESS Magazin, referitor la managerii care și-au dat în judecată foștii angajatori, precum și topul celor mai vizitate centre comerciale din București au avut cele mai multe afișări pe www.businessmagazin.ro* 1. Fericiţi cei concediaţi. Cum să-ţi dai patronul în judecată 2. Topul celor mai vizitate mall-uri din Capitală 3. Dieta, o afacere profitabilă. Dar pentru cine?

4. Ce are de gând să facă Marea Britanie cu imigranţii 5. Cel mai tare român de la Nokia * ARTICOLELE AP+RUTE PE SITE |N ULTIMA S+PT+M~N+

FOTO: MEDIAFAX, REUTERS

n REPUBLICA MOLDOVA Cui i-e fric= de urne?

Republica Moldova nu poate evita alegerile parlamentare anticipate, iar acestea trebuie precedate de modificarea, \n Parlament, a Constitu]iei, pentru a se evita crizele politice pe viitor, a recomandat Comisia de la Vene]ia, consultat= de autorit=]ile de la Chi[in=u \n leg=tur= cu reforma constitu]ional=.

Pre[edintele moldovean Mihai Ghimpu a \ncercat s= conving= Comisia de la Vene]ia c= articolul 78 din Constitu]ie trebuie modificat prin referendum, \n vederea alegerii [efului statului de c=tre popor - nu de c=tre parlament, ca \n prezent. Pentru a evita alegerile anticipate, dorite doar de comuni[tii afla]i \ntr-o revenire de form= electoral=, partidele de guvernare de la Chi[in=u au propus ca urm=torul pre[edinte al Republicii Moldova s= fie ales, totu[i, de Parlament cu majoritate simpl=, iar actualul Legislativ s=-[i duc= mandatul la bun sf`r[it.

de 63 p`n= acum), insuficiente \ns= pentru a forma \mpreun= o coali]ie de guvernare sub conducerea actualului premier Gordon Brown. Situa]ia economic= dificil=, dar [i lipsa de carism= a premierului Gordon Brown sunt considerate principalele cauze ale scorului slab al laburi[tilor, afla]i la putere din 1997.

n PARLAMENTUL EUROPEAN Ave]i grij= la bani. Parlamentul

n MAREA BRITANIE Pe m`na lui Cameron. Rezultatele str`nse ale alegerilor din Marea Britanie au dat c`[tig de cauz= Partidului Conservator condus de David Cameron, care era creditat \n exit-poll-uri cu c`[tigarea a 307 (fa]= de 210 la scrutinul din 2005) din cele 650 de locuri ale Camerei Comunelor. Urm=torii clasa]i erau reprezentan]ii laburi[tilor, cu 255 de locuri (fa]= de 349 \n 2005), [i cei ai liberal-democra]ilor, cu 59 de locuri (fa]=

European a cerut Comisiei Europene s= monitorizeze mai riguros justi]ia [i lupta anticorup]ie din Rom`nia [i Bulgaria - introduc`nd eventual un sistem de tip semafor care s= indice clar progresele ob]inute - [i s= includ= comentariile OLAF (Oficiul European Anti-Fraud=) \n viitoarele rapoarte. |n sec]iunea dedicat= Rom`niei [i Bulgariei din raportul elaborat de eurodeputatul polonez Boguslaw Liberadzki se arat= c= Parlamentul “este preocupat de deficien]ele \nregistrate \n gestionarea fondurilor de preaderare de c=tre autorit=]ile na]ionale din Bulgaria [i Rom`nia”. Un raport independent a dezv=luit c= fiica unui fost ministru adjunct al agriculturii din Bulgaria a primit \n 2009, \n mandatul tat=lui ei, subven]ii agricole de 700.000 de euro de la UE, fiind cel mai mare beneficiar individual de astfel de fonduri din Bulgaria.

PUBLICITATE

prim-plan n ECONOMIE Zi-le, Loredana! Sinceritatea cu care acum ex-consiliera ministrului muncii, Loredana Manolache, a recunoscut pentru G`ndul c= [eful ei nici nu [tia ce va anun]a pre[edintele B=sescu c=tre popor, pentru c= reducerea pensiilor cu 15% n-a fost deloc discutat= cu FMI, d= seam= nu at`t de veleit=]ile pre[edintelui de a decide de unul singur \n locul premierului Boc, c`t de faptul c= \n niciun caz nu mai poate fi atribuit FMI actualul plan de reducere a fondului de salarii [i de pensii.

Negocierile, at`tea c`te au fost p`n= la discursul pre[edintelui, au p=rut s= se concentreze mai cu seam= pe impozite [i taxe, pornind de la vechea idee a FMI, pe care a \ncercat s-o plaseze [i guvernului T=riceanu \n 2005, dar [i Letoniei sau Ungariei, c= tot mai sf`nt= e o cre[tere de TVA atunci c`nd vrei s=-]i reduci deficitul bugetar. |n 2005, respingerea ideii de c=tre guvernul T=riceanu a dus la \ncetarea rela]iilor cu FMI; acum s-ar p=rea c= opozi]ia p=r]ii rom`ne fa]= de cre[terea TVA a \mpins discu]iile spre o zon= mai departe de solu]iile fiscale brutale, permi]`nd guvernan]ilor s= vin= cu solu]ia lor. Evident, Mugur Is=rescu avea toate motivele s= se team= de efectul infla]ionist al unei m=riri de TVA, mai ales c= s=pt=m`na trecut= a [i anun]at c= prognoza de infla]ie pentru 2010 cre[te de la 3,5% la 3,7% [i c= gradul de imprevizibilitate a infla]iei va fi mai mare. |n al doilea r`nd \ns=, planul nu poate fi atribuit FMI pentru c= de la bun \nceput e neclar [i plin de nuan]e. Dac= prima interpretare a planului de reducere a

PRINTRE GHILIMELE

“DUMNEAVOASTR+, CARE NU AVE}I NIMIC SF~NT {I NU CREDE}I |N NIMIC, VE}I R+M~NE DIN CE |N CE MAI PU}INI, A{A S+ NE AJUTE DUMNEZEU” Gabriel Oprea, liderul UNPR, ur`ndu-le celor din PSD s= aib= parte de c`t mai multe dezert=ri din partid

“La noi sunt at`tea f`]e care umbl= cu Q7 [i at`]ia ]op`rlani bine-mersi” “fondului de salarii” a fost c= o s= implice [i restructur=ri de personal, necesare ca s= mai cru]e un pic din [ocul t=ierii cu 25% a unor salarii, ulterior a ie[it la iveal= c= restructur=rile sunt de fapt programate “p`n= la \nceputul anului viitor”, adic= dispare din nou urgen]a de a mai descongestiona aparatul birocratic prin concedieri. S= nu uit=m c= de concedieri masive a reu[it [i premierul Boc s= se fereasc=, de[i aveam [i \n 2009 acord cu FMI, ]inte de deficit bugetar de atins [i promisiuni de “t=iere \n carne vie”. Anul trecut, ]intele de deficit au fost oricum modificate, iar acum toate premisele s-au creat ca situa]ia s= se repete. P`n= la ora \nchiderii edi]iei, nu existau informa]ii oficiale despre efectul scontat de autorit=]i al unei reduceri de “fond de salarii” bazate \n cea mai mare parte pe reduceri de salarii [i mult mai pu]in pe concedieri \n aparatul birocratic al statului.

6 BUSINESSmagazin I 10-16 mai 2010

Radu Berceanu, ministrul transporturilor, pled`nd pentru introducerea unei taxe pe ma[inile de lux

“Acum de vin= e grasul. Grasul =sta care are salariu mare [i pensie prea mare [i ajutor de [omaj prea mare. Probabil c`nd o s= termine [i cu el, o s= fie de vin= vecinii no[tri, alte ]=ri” Crin Antonescu, liderul PNL, despre metafora lui Traian B=sescu despre “grasul” bugetar care st= \n spinarea “slabului” privat

“La c`t se pricepe domnul Antonescu la administra]ie [i economie, el poate s= spun= orice” ministrul de interne Vasile Blaga despre acuza]iile liberalilor c= guvernul Boc vrea s= desfiin]eze cota unic=

“Ei ne spuneau c= suntem mor]i, dar c= nu [tim \nc= asta (...)

FMI nu face dec`t s= ne ia m=surile pentru co[ciug” omul de afaceri Dinu Patriciu despre stilul de negociere promovat de FMI de-a lungul anilor fa]= de Rom`nia

PAGINI REALIZATE DE MIHAI MITRIC+ {I CRENGU}A NICOLAE

n EUROPA Focul la ei. Cancelarul german Angela Merkel [i pre[edintele francez Nicolas Sarkozy, cei doi principali sus]in=tori financiari ai pachetului de salvare a Greciei, [i-au reluat s=pt=m`na trecut= apelurile la o reglementare a activit=]ii agen]iilor de rating [i a modului cum ele \[i comunic= deciziile, “\n lumina evenimentelor din ultimele s=pt=m`ni” (e vorba de faptul c= anun]ul Standard & Poor’s din aprilie c= obliga]iunile Greciei se \ncadreaz= la categoria “junk” a dat startul degringoladei de pe pie]e [i a sf`r[it prin a sili Atena s= cear= ajutorul partenerilor din zona euro). Comisarul european pentru servicii financiare, Michel Barnier, a anun]at c= deja lucreaz= la \nfiin]area unei agen]ii europene de rating, capabil= s= contracareze monopolul total al marilor agen]ii americane: “Ne trebuie o ac]iune rapid= - puterea acestor agen]ii e considerabil=, nu numai fa]= de produse financiare, dar [i fa]= de state”, a spus oficialul european, citat de Bloomberg. Era, de fapt, de a[teptat ca liderii din Germania [i Fran]a s= fie cei mai interesa]i de lupta cu Moody’s, S&P [i Fitch, din moment ce partea cea mai mare din datoria Greciei

e de]inut= de b=ncile din ]=rile lor. Mai ciudat e \ns= faptul c= ambii par convin[i c= pot opri pe cale administrativ= r=ul pe care agen]iile americane \l pot face cu at`ta u[urin]= Greciei, Spaniei sau Portugaliei. Dac= agen]iile au at`ta influen]= \n pie]e, aceasta nu se datoreaz= propriei lor credibilit=]i, erodat= evident dup= epocile Enron sau Goldman Sachs, ci faptului c= pie]ele au nevoie pur [i simplu de argumente, de orice fel de argumente, ca s= continue jocul contra Greciei [i zonei euro. Iar \n acest joc, uneori ignor= chiar ratingurile, atunci c`nd acestea sunt prea bune. Cum scria recent despre Grecia bloggerul Felix Salmon de la Reuters, dup= ce S&P retrogradase Grecia, dar [i Moody’s [i Fitch \i p=strau \nc= un rating bun: “Scriu de pia]a obliga]iunilor suverane de mul]i ani, dar n-am v=zut niciodat= a[a ceva: o ]ar= ale c=rei bonduri se tranzac]ioneaz= cu randamente cumplite [i toat= lumea vorbe[te de falimentul ei, de[i are rating de nivel <investment grade> acordat de dou= agen]ii, iar la a treia e doar cu o treapt= sub <investment grade>. Poate asta e fiindc= [i randamentele cerute, [i ratingurile sunt doar un efect al iner]iei”.

PUBLICITATE

editorial

“Domnule, s= \[i ia un director de comunicare. Asta ar trebui s= fie prima m=sur= pe care s= o ia Guvernul. A]i v=zut ce s-a \nt`mplat \n ultimele zile? Nimeni nu [tie nimic, e un haos total…” de IONU} BONOIU, REDACTOR-{EF

Planul B: s= d=m jos Guvernul!

D

eclara]ia f=cut= s=pt=m`na trecut= la cea mai recent= edi]ie a clubului organizat de BUSINESS Magazin (detalii \n pagina 40) de c=tre Mihai Ghyka, cel care a f=cut celebru brandul de bere Bergenbier, sintetizeaz= ceea ce oamenii de afaceri spun la unison de ani de zile: AUTORIT+}ILE ROM~NE NU AU {I NU AU AVUT NICIODAT+ UN PLAN B. Nu, nu este vorba de o gre[eal= de tipar, este doar strig=tul tot mai disperat al managerilor filialelor locale ale multina]ionalelor, nevoi]i s= explice acum [efilor de la sediile centrale c= niciunul dintre planurile B pe care le aveau \n vedere nu era \ndeajuns de pesimist fa]= de realitate. Dac= acum patru-cinci ani, nu era nevoie de explica]ii pentru rezultate peste a[tept=ri, situa]ia din prezent este complet inversat=.

“Nu are rost s= coment=m posibila m=rire a taxelor. Aici, lucrurile sunt clare: e nevoie de bani, [i singura modalitate de ob]inere este o m=rire de taxe”, spune resemnat Bogdan Danc=u, [eful companiei care de]ine centrul comercial Militari Shopping Center din Capital=.

Finan]ist de meserie, Danc=u pune degetul pe ran=. “Problema cea mare e reprezentat= de zecile de miliarde de euro care au intrat \n ]ar= \n ultimii ani [i care s-au evaporat. Banii c=p[unarilor, investi]iile str=ine, banii din privatiz=ri.

Cum s-au cheltuit?”

O \ntrebare mai degrab= retoric= [i al c=rei r=spuns \l ve]i putea afla, \n urm=toarea perioad=, din cadrul seriei de materiale grupate de noi, \mpreun= cu colegii de la Ziarul Financiar, \n dosarul

8 BUSINESSmagazin I 10-16 mai 2010

“Rom`nia la raport” (serie din care primul articol \l pute]i g=si chiar din acest num=r, la pagina 10).

O observa]ie: strig=tul mediului de afaceri nu pare suficient de disperat \nc`t s= \i determine pe manageri s= intre \n politic=. Cu excep]ia Alexandrei G=tej, fostul [ef regional al Unilever, care a devenit consilier al pre[edintelui B=sescu, niciun alt nume de anvergur= din business nu se reg=se[te pe pagina de contact a site-ului vreunei autorit=]i. Mai este de mirare c= rezultatele sunt practic invizibile, [i sfaturile [i recomand=rile (desenate frumos \n mape cu grafice [i prezent=ri f=cute \n Powerpoint) pe care asocia]iile profesionale, de genul Consiliului Investitorilor Str=ini, nu sunt luate \n seam= aproape deloc?

Sigur, ca de fiecare dat=, exist= o explica]ie. A[a cum spune [i Mihai Ghyka, niciun ministru, oric`t de mult ar vrea s= se implice, nu poate lucra cu oameni care sunt preocupa]i mai mult de ceea ce au de f=cut \n afara programului [i care se concentreaz= mai degrab= pe p=strarea func]iei dec`t pe “\mbun=t=]irea performan]elor la locul de munc=”.

Ba, mai mult, ministrul [tie foarte bine c= existen]a lui se m=soar= \n perioada dintre dou= remanieri, astfel \nc`t trebuie s= ac]ioneze imediat. Adic=, evident, cheltuieli extravagante, f=r= vreo modalitate prin care s= fie urm=rit= eficien]a acestor cheltuieli sau, a[a cum spunea reprezentantul unui distribuitor de computere, achizi]ii de PC-uri scumpe, ]inute \n depozit nedesf=cute doi ani p`n= expir= garan]ia, pentru ca apoi s= se

cumpere altele noi pentru c=, nu-i a[a, au ie[it din garan]ie.

Mai nou, tot mai mul]i afaceri[ti \ncearc=, a[a cum face [i antreprenorul Marius Ghenea, o glum= amar= prin analogia cu perioada fanariot=, c`nd conducerea statului era impus= de |nalta Poart= Otoman= (FMI-ul juc`nd acum rolul Por]ii, cel pu]in \n cazul anticipatei m=riri de taxe).

Gluma ascunde \ns= adev=rata problem= a autorit=]ilor: nu mai au autoritate. Strategie, m=suri dureroase, curaj, ac]iune, toate aceste cuvinte nu au nicio valoare c`nd sunt asociate cu un guvern lipsit de autoritate [i mai ales, de \ncredere.

Mai conteaz= explica]ii precum cea a Lilianei Solomon, [efa Vodafone, c= o majorare a taxelor va aduce dup= sine o reducere a consumului, ceea ce va duce la o alt= reducere a consumului, [i, implicit, la un efect negativ asupra ie[irii Rom`niei din recesiune? Sau c= un consum mai mic cu 4-5% [i o cre[tere a evaziunii cu c`teva procente anuleaz= complet orice venit (poten]ial) suplimentar din majorarea TVA? Domnule Ghyka [i prin Dumneavoastr= \ntregului mediu de afaceri, v-a[ adresa \ntr-o form= adaptat= aceea[i \ntrebare pe care un publicitar a adresat-o doamnelor Mariana Gheorghe ([efa Petrom) [i Liliana Solomon ([efa Vodafone) la una dintre \nt`lnirile “Meet the CEO” organizate de noi. V-a]i g`ndit ca \n loc s= conduce]i sute sau mii de oameni s= conduce]i milioane? {i o companie cu afaceri de 125 de miliarde de euro pe an? n

INFRASTRUCTUR+

GR+BE{TE-TE |NCET, DUP+ 13 MILIARDE DE EURO Rom`nia este o ]ar= lipsit= de mobilitate. O spun statisticile europene: \n cele 27 de state europene, un ins parcurge \ntr-o zi, \n medie, 31 de kilometri, folosind un automobil sau autobuzul sau trenul sau tramvaiul sau metroul. |n Rom`nia insul poate ajunge la numai 11 kilometri fa]= de locul plec=rii. de DORIN OANCEA

Pe ce au fost cheltuiţi 12,8 mld. euro?

Bugetul anual al Ministerului Transporturilor în perioada 2005-2009 (mld. euro) 3,5 3 2,5 2 1,5 1 0,5 0 2005 2006 2007 2008 2009 SURSA: MINISTERUL TRANSPORTURILOR ȘI INFRASTRUCTURII

H

aide]i, m=, c= pe 4 noiembrie este ziua mea [i vreau s= beau un [pri] aici pe pod, \n circula]ie.

Nu vreau s= aud de 25 noiembrie, pe 4 noiembrie \mi fac ziua pe pod. Nu pe 25 c= la voi 25 noiembrie \nseamn= 5 decembrie.” Declara]ia apar]ine pre[edintelui Traian B=sescu, care se adresa astfel constructorilor care lucrau la podul rutier de la M=r=cineni, peste r`ul Buz=u. Era vara anului 2005 [i Rom`nia se afla \ntr-o fast= perioad= de cre[tere economic=, care a durat p`n= \n 2009.

Dar, dup= ce perioada de cre[tere economic= a trecut [i dup= ce trei mini[tri ai transporturilor - Gheorghe Dobre, Ludovic Orban [i Radu Berceanu - au cheltuit, \n patru mandate, aproape 13 miliarde de euro, \n perioada 2005 - 2009, rom`nul a devenit, credem, mult mai

“

10 BUSINESSmagazin I 10-16 mai 2010

pu]in mobil chiar dec`t o arat= statistica european= citat= mai sus [i care se bazeaz= pe datele anului 2006. Tonul familiar al pre[edintelui B=sescu, la r`ndul s=u fost ministru al transporturilor \n mai multe guverne postdecembriste, e folositor \n c`[tigarea simpatiei electoratului; pe de alt= parte, sume considerabile s-au cheltuit \n ultimii 20 de ani, dar infrastructura Rom`niei a r=mas la fel de primitiv=.

Mai mult, starea c=ii ferate s-a deteriorat: lungimea drumului de fier a sc=zut cu aproape 300 de kilometri, liniile de cale ferat= electrificat= au crescut cu numai 3 kilometri, iar trenurile anului 2010 merg cu o vitez= mai mic= dec`t cea a anului 1930. |n tot acest timp, cel mai redus buget al Ministerului Transporturilor a fost de 1,9 miliarde de euro \n 2005, iar cel mai mare \n 2007, de 3,2 miliarde de euro.

{i \ntrebarea vine firesc: pentru ce s-au cheltuit ace[ti bani?

Este, desigur, o \ntrebare retoric=, pentru c= suntem convin[i c= exist= \n Ministerul Transporturilor date, rapoarte [i statistici care justific= banii cheltui]i. Rapoartele se pot situa, desigur, fie \n registrul fraudelor de care este acuzat fostul director al CNCFR Mihai Necolaiciuc [i care totalizeaz= 11 milioane de dolari, fie \n registrul curent de contracte \ncheiate [i de achizi]ii publice. Dar, dincolo de justific=ri [i deconturi [i acuza]ii de fraude, nu putem s= nu constat=m, simplu, c= un minister important din Rom`nia a primit 12,8 miliarde de euro \n cinci ani [i c= dup= aceast= perioad= starea infrastructurii rom`ne[ti nu-i permite cet=]eanului s= mearg= mai mult de zece kilometri pe zi, \n medie. Pentru compara]ie, \n Italia

FOTO: MEDIAFAX, SILVIU MATEI

Creșteri insignifiante 2005

2009

Linii de cale ferată în exploatare (km)

Linii de cale ferată electrificată

Evoluţia principalilor indicatori de infrastructură în perioada 2005-2009 25.000 20.000 15.000 10.000 5.000

distan]a medie cre[te la 40 de kilometri, \n Ungaria la peste 20 de kilometri, iar la vecinii bulgari la 16 kilometri. Indicatorul folosit de Eurostat este influen]at, desigur, de mul]i factori specifici fiec=rei ]=ri, de la num=rul de autovehicule la mia de locuitori la venituri; suntem convin[i c= [i starea infrastructurii are o influen]= cov`r[itoare \n posibilit=]ile de deplasare ale cet=]eanului.

La \ntrebarea “pentru ce s-au cheltuit 13 miliarde de euro \n cinci ani?” putem avea o sumedenie de r=spunsuri care, \ntr-o Rom`nie afectat= de o criz= puternic= at`t \n plan economic, c`t [i \n plan social, uman, pot ap=rea drept stereotipuri: s-au furat bani, s-au f=cut cheltuieli nejustificate, s-au f=cut lucr=ri de proast= calitate, s-au acordat salarii, prime sau sporuri nejustificate, contractele nu s-au negociat cum trebuie, au existat g=[ti,

grupuri de interese sau jocuri politice.

Sentimentul general este, \ns=, de neputin]= [i de nep=sare - trei mini[tri \n patru mandate au oferit orice - explica]ii, justific=ri, bancuri, jocuri de cuvinte, speran]e - dar nu [i infrastructur=.

Drumuri f=r= cele 260 de hectare de gropi inventariate de Compania Na]ional= a Drumurilor \n prim=var= [i care s= permit= un rulaj la o vitez= decent=.

Cum? Cu ceva bani \n plus: oficialii Ministrului Transporturilor spun c= au nevoie de alte 7,5 miliarde de euro pentru modernizarea re]elei de drumuri de 15.000 de kilometri [i a celor 20.000 de kilometri de cale ferat= (40% din calea ferat=, 11.000 din cele 18.000 de poduri [i pode]e [i 70% din re]eaua de drumuri na]ionale au nevoie de repara]ii).

Totu[i, unde s-au dus 13 miliarde de euro? n

Drumuri asfaltate judeţene și comunale (km)

Drumuri judeţene și comunale modernizate (km)

Drumuri europene (km)

Drumuri naţionale asfaltate (km)

Drumuri naţionale modernizate (km)

SURSA: INS

Autostrăzi (km)

0

Prezentăm o serie de articole care analizează paradoxurile din economie și societate ca un rezultat al politicii celor ce ne guvernează. În acest număr, cheltuielile cu infrastructura.

10-16 mai 2010 I BUSINESSmagazin 11

IMOBILIARE

Un dezvoltator imobiliar care z`mbe[te – o imagine cel pu]in surprinz=toare pentru contextul actual.

Atitudinea lui Stefano Albarosa nu se datoreaz= proiectelor de 1,5 miliarde de euro anun]ate ini]ial, ci redres=rii afacerilor de baz= ale grupului, din sectorul auto.

Viitorul nu e \ns= simplu. de C+T+LIN {TEFANCU

PAUZA ITALIAN+

S

c=derea cu circa 60% a afacerilor grupului fa]= de 2008, trecerea pe pierderi opera]ionale, intrarea \n insolven]= a unei companii care dezvolta un proiect reziden]ial, c=derea unei tranzac]ii de v`nzare [i punerea \n sertar a planurilor m=re]e de dezvoltare.

Acesta este pe scurt bilan]ul anului 2009 pentru Stefano Albarosa, [eful Cefin Holding, cel mai mare distribuitor local al vehiculelor comerciale Iveco, dar [i unul dintre primii investitori \n sectorul imobiliar. Singurul fapt \mbucur=tor ar putea fi rezultatele bune \nregistrate de importatorul local al Ferrari, de]inut de Stefano Albarosa [i de so]ii Camelia [i Ion Bazac. Dar nu acesta este motivul pentru atitudinea sa pozitiv=.

12 BUSINESSmagazin I 10-16 mai 2010

“Credem c= partea major= a crizei a trecut, a fost undeva \n trimestrul doi din anul trecut. Pia]a de camioane anticipeaz= un pic mersul economiei [i acum se simt semne de stabilizare”, spunea s=pt=m`na trecut= [eful Cefin, grup de]inut \n propor]ii egale, potrivit ultimelor informa]ii, de familiile italiene Albarosa [i Orrechia. Divizia auto a grupului - format= din cel mai mare importator [i distribuitor Iveco, din alte afaceri de import [i distribu]ie de anvelope sau piese de schimb, dar [i din produc=tori de caroserii [i autovehicule de transport de persoane – ar trebui, potrivit estim=rilor actuale, s= treac= pe plus \n acest an din punctul de vedere al rezultatelor opera]ionale. “Nu spun c= s-a terminat criza, dar \nceputul de an a fost bun

pentru noi”, continu= omul de afaceri, care a restructurat puternic compania, printre m=surile luate fiind [i disponibilizarea a peste 20% din angaja]i.

Atitudinea sa general= se schimb= \ns= c`nd \n discu]ie sunt aduse investi]iile grupului \n sectorul imobiliar. “A picat foarte r=u criza din Grecia [i nu [tim \nc= ce se va \nt`mpla din acest punct de vedere.

Lumea pune acum mai multe semne de \ntrebare.” Dac= pentru divizia auto a grupului 2010 se anun]= a fi primul an de revenire, omul de afaceri nu spune acela[i lucru [i despre compania de dezvolt=ri imobiliare. “Deocamdat= suntem \ntr-un proces de restructurare a creditelor pe care \l vom termina \n aceast= lun=. Dup= aceea

FOTO: CRISTINA NICHITU{

vom putea spune mai multe.” Dincolo de planurile pentru dezvoltarea de ansambluri reziden]iale, cu un poten]ial de c`teva mii de apartamente \n curs de finalizare, a unui turn de birouri \n Capital=, dar [i a unor parcuri logistice \n ]ar=, c`teva date sunt certe.

Primul fapt cert: proiectul prin care Cefin urma s= \[i fac= debutul \n sectorul reziden]ial, Cortina Residence, din care fondul de investi]ii american Heitman de]ine 75%, a intrat \n insolven]=, cu 114 de apartamente v`ndute dintr-un total de 271 de unit=]i. “C=ut=m solu]ii, dar un apartament de 130.000 – 150.000 de euro este greu finan]abil. Noi vrem s=-l termin=m, dar depinde ce fac partenerii, care \n acest moment doresc s= se retrag=”, afirm= omul de afaceri italian.

Proiectul reziden]ial era unul dintre cele mai scumpe de pe pia]a bucure[tean=, cu pre]uri care au pornit de la 2.500 de euro pe metrul p=trat, ceea ce f=cea ca, \n toamna lui 2008, pre]ul celei mai ieftine garsoniere s= fie de 169.000 de euro plus TVA, iar al celui mai ieftin apartament cu dou= camere de 197.000 de euro plus TVA. “Proiectele reziden]iale s-au construit pe o pia]= care nu mai exist=, un apartament mai scump de 120.000 de euro nu-[i mai g=se[te cump=r=torii ast=zi. Produsele care atunci mergeau bine nu \[i mai au rostul acum”, mai afirm= Albarosa, care consider= \ns= c= exist= poten]ial de dezvoltare.

Singurul segment care pare c= se mi[c= anul acesta este cel logistic, care

„Piaţa imobiliară prezintă multe oportunităţi,

e o piaţă de viitor. Nu cred că se va întâmpla ceva până la

finalul lui 2011.“ STEFANO ALBAROSA, CEFIN

Lecţia crizei Afacerile și profitul operaţional ale Cefin România s-au prăbușit anul trecut. Restructurarea companiei ar urma să ducă la un profit operaţional mai mare, chiar dacă afacerile sunt mai mici.

250

10

cifr= de afaceri (mil. euro) EBITDA (profit opera]ional)

n

8

200

6 150

4 2

100

0 50 -2 0

-4 2008

* ESTIMARE; SURSA: COMPANIA

2009

2010

2011*

2012*

adusese recunoa[terea Cefin ca dezvoltator imobiliar de calibru. |nceput= ca o decizie complementar= afacerii de distribu]ie a autovehiculelor comerciale, construirea de spa]ii de depozitare a dus la dezvoltarea Cefin Logistic Park [i a A1 Logistic Park. Primul proiect a fost preluat de fondul de investi]ii austriac Europolis \ntr-o tranzac]ie de tip forward purchase, cu o valoare de 75 mil. euro, investi]ia fiind dublat= ulterior, iar al doilea proiect a fost v`ndut c=tre fondul de investi]ii Teesland, actualul Valad, pentru 70 de milioane de euro.

Dar tocmai acest segment aduce acum probleme grupului, al doilea fapt cert fiind acela c= tranzac]ia de v`nzare a Cefin Logistic Park Arad a c=zut. Proiectul, deja finalizat, trebuia achizi]ionat tot de Europolis, \ntr-o tranzac]ie estimat= ini]ial la 35 mil. de euro, tranzac]ie care nu a mai avut loc din pricina gradului sc=zut de \nchiriere al proiectului, potrivit unor surse din pia]=. “A r=mas deocamdat= la noi, nu este un moment bun pentru a fi v`nz=tor”, spune Albarosa. Momente mai bune a[teapt= [i proiectul stindard al Cefin, un turn de birouri de peste 130 de metri \n=l]ime care ar fi trebuit s= fie ridicat \n Bucure[ti [i preluat ulterior tot de Europolis, pentru mai mult de 220 mil. euro.

Cefin este doar unul dintre dezvoltatorii de talie mare cu proiecte blocate, al=turi de Plaza Centers sau dezvoltatori care anun]aser= proiecte cu mii de apartamente, ca Martinsa – Fadesa. Alte companii, precum GTC Rom`nia sau Adama au ales s= continue dezvolt=rile, \ns= \ntr-un ritm extrem de sc=zut fa]= de cel de dinaintea crizei. “Este ca o maturizare brutal= [i brusc=, o repeten]ie pe care [coala imobiliar= le-o arat= celor care au intrat vremelnic. Exist= poten]ial pe termen mediu, \ns= trebuie pornit de la ni[te valoari reale”, comenteaz= Radu Lucianu, country manager al companiei de consultan]= imobiliar= CB Richard Ellis Rom`nia.

Despre o pia]= de viitor care prezint= oportunit=]i vorbe[te [i Stefano Albarosa, chiar dac= \n acest moment nu [tie c`t de \ndep=rtat este acest viitor. Deocamdat= spune c= vede o stabilizare [i o u[oar= revenire pe segmentul de baz= al afacerilor Cefin, cel auto, important \n opinia sa fiind [i faptul c= “\n 2012 vom ajunge la un profit opera]ional aproape dublu comparativ cu 2008 la afaceri cu aproximativ un sfert mai mici”, eficientizarea fiind una din lec]iile crizei.

R=m`ne de v=zut care vor fi lec]iile crizei pentru real estate. Deocamdat=, stabilizarea afacerilor din auto ar da r=gazul unei pauze pentru refacerea temelor imobiliare. n

10-16 mai 2010 I BUSINESSmagazin 13

COMER}

DUȘAN WILMS: „NU TREBUIA DECÂT SĂ MĂ UIT PE HARTĂ ȘI SĂ VĂD UNDE PUTEM DESCHIDE MAGAZINE: DOUĂ LA TIMIȘOARA, TOT ATÂTEA LA CONSTANŢA, CINCI ÎN BUCUREȘTI...”

MARELE MAGAZIN MARE Veterana comer]ului rom`nesc, re]eaua Metro Cash & Carry, a inaugurat s=pt=m`na trecut= cel mai mare magazin din ]ar=, plasat \n zona de est a Capitalei. |n acela[i loc, dar cu o s=pt=m`n= mai devreme, Real - compania sor= a comerciantului cash & carry - a deschis cel mai mare hipermarket din re]ea. Investi]ie total=: peste 40 de milioane de euro. de IOANA MIHAI

N

u trebuia dec`t s= m= uit pe hart= [i s= v=d unde putem deschide magazine: dou= la Timi[oara, tot at`tea la Constan]a, cinci \n Bucure[ti...”, \[i aminte[te Du[an Wilms despre perioada primului s=u mandat (1999-2005) la conducerea celui mai mare comerciant de la noi, Metro Cash & Carry. Wilms s-a \ntors \n ]ar= de aproape un an, dup= ce a fost COO al Real International, divizia de hipermarketuri a

“

14 BUSINESSmagazin I 10-16 mai 2010

grupului german. La un deceniu distan]= de momentul c`nd Wilms se uita pe hart= dup= locurile cu cel mai bun vad pentru Metro, lucrurile s-au schimbat radical. Re]eaua a intrat deja de ani buni \n consolidare, fiind primul comerciant care [i-a \ncheiat aici perioada de expansiune alert=, a[a \nc`t deschide rar magazine. La 14 ani de la intrarea pe pia]=, comerciantul german a ajuns la 25 de magazine [i a avut anul trecut o cifr= de afaceri de 1,226 miliarde de euro, cu 260 de milioane de

euro mai pu]in dec`t \n 2008. “Dac= ar fi dup= mine, a[ deschide \nc= 20 de spa]ii, dar trebuie s= lu=m decizia de a investi numai \n func]ie de clien]ii no[tri”, explic= Wilms.

Cu alte cuvinte, evolu]ia comerciantului este str`ns legat= de afacerile rev`nz=torilor [i ale clien]ilor din HoReCa. Spre exemplu: dac= se deschid mai multe restaurante, investi]ia \ntr-un nou spa]iu are sens.

Clien]ii rev`nz=tori au [i ei un rol important \n planurile Metro, \n ciuda faptului c= \n ultima perioad= micii comercian]i au fost

FOTO: SILVIU MATEI

aprig lovi]i de criz=. “Comer]ul tradi]ional va exista \nc= mul]i, mul]i ani, pentru c= magazinele mici de cartier ofer= avantajul proximit=]ii”, puncteaz= managerul re]elei cash & carry. Iar un pre] mai mare cu 1015% la chio[cul de la parterul blocului poate rivaliza cu brio cu cele mai mici, din hiper sau supermarketuri, prin prisma economiei de timp [i chiar de benzin=. {eful celei mai mari re]ele comerciale spune c= magazinele desf=[oar= permanent studii prin intermediul for]ei de v`nzare, dar [i al echipelor de rela]ii cu clien]ii. Ace[tia \ntreab= \n mod direct ce doresc [i ce anume \i ajut= \n afacere, iar magazinele \ncearc= s= se adapteze \n func]ie de cerin]ele clien]ilor Metro, care se adreseaz= rev`nz=torilor [i HoReCa. Pe acela[i principiu a fost dezvoltat [i ultimul magazin, explic= reprezentan]ii Metro. |n afar= de faptul c= este cel mai mare din re]ea, cu o suprafa]= total= de 13.200 mp, dintre care dedica]i v`nz=rii sunt 8.300, are c`teva particularit=]i. Una dintre ele este faptul c= produsele alimentare au dou= treimi din suprafa]a de v`nzare, cu 15% mai mult dec`t media magazinelor

din ]ar=, explic= Camelia Bu[u, director al unit=]ii din Theodor Pallady (Bucure[ti).

Or, pe parcursul ultimului an [i jum=tate, tocmai v`nz=rile de produse nealimentare (electronice, electrocasnice, mobilier) au avut cel mai mult de suferit. Pentru a acorda mai mult spa]iu pe rafturi produselor alimentare, managerii au ales s= renun]e la c`teva raioane, mai pu]in importante pentru clien]ii Metro - cele de textile [i \nc=l]=minte, spre exemplu. “|n cazul zonei dedicate b=uturilor spirtoase, spa]iul este de aproape dou= ori mai mare dec`t media suprafe]elor de v`nzare similare din magazinele din ]ar=”, spune Bu[u.

La capitolul nout=]ilor, magazinul mai bifeaz= zona pentru \mbr=c=mintea de lucru [i cea pentru solu]ii de transport [i depozitarea m=rfurilor (de exemplu, rafturi [i cutii).

Tot \n baza cercet=rilor realizate de propriile departamente, comerciantul german a inaugurat recent un nou concept pe pia]a rom`neasc=, Metro Punct, un magazin cu o suprafa]= de numai 3.000 mp [i cu 3.000 de articole.

Spa]iul, explic= Wilms, a fost deschis

1

MILION DE EURO

este investi]ia \n spa]iile Metro Punct, un concept care s-ar putea dovedi o nou= linie de dezvoltare strategic= a re]elei care se adreseaz= clien]ilor HoReCa [i rev`nz=tori

PUBLICITATE

comer]

Trei dintr-o lovitură În mai puţin de zece zile, comerciantul german Metro a deschis pe piaţa românească trei magazine.

METRO CASH & CARRY Ultimul spaţiu deschis, în zona de est a Capitalei, este cel mai mare magazin al reţelei. Investiţia medie într-un astfel de magazin se plasează între 15 și 20 de milioane de euro.

REAL Magazinul deschis la sfârșitul lunii trecute, tot în zona de est a Bucureștiului, este la rândul său cel mai mare dintre cele 25 de spaţii ale reţelei de hipermarketuri. Investiţia în acest magazin s-a ridicat la 22,8 milioane de euro.

METRO PUNCT Deschis la Satu Mare în urma unei investiţii de 1 milion de euro, este un nou concept, un test pentru piaţă în funcţie de rezultatele căruia divizia de cash & carry va continua extinderea pe piaţă în noul format.

Plus și minus Vânzările reţelei Metro Cash & Carry pe piaţa românească au fost anul trecut mai mici decât în 2005.

2.000 mil. euro

1.500

1.000 2005

2006

2007

2008

2009

SURSA: MINISTERUL FINANŢELOR, METRO

16 BUSINESSmagazin I 10-16 mai 2010

la Satu Mare, \ntruc`t clien]ii viza]i de Metro aveau cel mai apropiat magazin la o distan]= de 70 km, la Baia Mare.

Toate produsele sunt din cele de baz=, iar selec]ia a fost f=cut= \n func]ie de v`nz=rile realizate \n celelalte magazine.

“Noul concept, special dezvoltat pentru pia]a rom`neasc=, este menit s= atrag= zilnic clien]ii care altfel ar fi venit poate o dat= pe lun=”, spune managerul. El nu a dorit s= comenteze despre strategia de dezvoltare a acestui concept, doar c= “este bine pus= la punct”, dar o decizie ferm= \n sensul punerii ei \n aplicare sau al stop=rii proiectului va fi luat= \n c`teva luni, \n func]ie de rezultate.

Prin prisma bugetului mult mai mic de investi]ii - doar un milion de euro fa]= de media de 15-20 de milioane de euro pentru un magazin clasic al re]elei - dar [i a faptului c= Metro Punct \n teorie nu canibalizeaz= v`nz=rile spa]iilor existente, noul proiect pare a fi o nou= direc]ie

concepte difer= ca suprafa]=, sortimente [i marketing.

Un atu pe care mizeaz= re]eaua german= este [i accentul pus pe m=rcile proprii: potrivit lui Wilms, ]inta vizat= este o pondere de 20% pentru ele din totalul v`nz=rilor alimentare. Cele [ase m=rci proprii - Horeca, H-Line, Rioba, Fine Foods, Aro [i Sigma - ar putea ajunge la aceast= ]int= la sf`r[itul anului viitor, conform previziunilor companiei.

Despre previziunile pentru anul \n curs, Du[an Wilms nu a dorit s= fac= niciun comentariu, dar a afirmat c= rezultatele de p`n= acum sunt “\n linie cu cele planificate”, de[i \n perioada s=rb=torilor de Pa[te v`nz=rile au fost “pu]in mai mari dec`t cele a[teptate”.

Vremea bun= a dat un imbold v`nz=rilor \n ultimele s=pt=m`ni, pentru c=, adaug= Wilms glume], oric`t de str`mtora]i ar fi rom`nii, “\ntotdeauna g=sesc bani pentru un mic [i o bere”. n

„DAC+ AR FI DUP+ MINE A{ MAI DESCHIDE |NC+ 20 DE MAGAZINE METRO CASH & CARRY, DAR DECIZIA SE IA |N FUNC}IE DE DEZVOLTAREA CLIEN}ILOR NO{TRI.” DUȘAN WILMS, METRO CASH & CARRY

cheie \n dezvoltarea afacerii. “Acest tip de magazin este g`ndit pentru a atrage clientul spre noi, \n condi]iile \n care nu ar fi f=cut-o altfel din cauza distan]ei”, afirm= Wilms. El spunea [i \n alte ocazii c= “atunci c`nd vin la noi, clien]ii no[tri muncesc”, acesta fiind motivul pentru care managerii Metro au \ncercat s= plaseze magazinele \ntr-un loc cu vad bun [i c`t mai u[or accesibil. Logica este simpl=: dac= oamenilor le-ar fi greu s= se aprovizioneze de la Metro, ar c=uta o alternativ= mai convenabil=. A[a au fost deschise unit=]ile din Constan]a [i Bra[ov, unde dup= ce Metro [i-a plasat c`te un magazin, a c=utat, pentru urm=toarele, zonele unde ar fi fost u[or pentru clien]i s= ajung= f=r= a fi bloca]i \n trafic. “Exist= un mare poten]ial de a-i atrage pe cei care au activit=]i, spre exemplu, \n partea opus= a ora[ului respectiv [i care nu vin s= cumpere la fel de mult pe c`t ne-am dori noi”, spune reprezentantul companiei. Un model \ntruc`tva similar cu Metro Punct exist= [i pe pia]a polonez=, dar cele dou=

DEZBATERILE BM

Ai citi o carte electronic=?

Comenteaz= cu Dorin [i Ionu] pe www.businessmagazin.ro [i po]i c`[tiga una dintre c=r]ile

TELECOM

CUM V+ SUN+

ROM~NIA? Pia]a telecom din Rom`nia a fost definit= de-a lungul timpului de intrarea mai multor nume mari din lume, care au investit constant [i au recoltat profituri frumoase. Efectele crizei creeaz= \ns= acum teren pentru specula]iile despre o posibil= v`nzare de c=tre Vodafone a opera]iunilor locale. Cu c`t temei? de ANCA ARSENE-B+RBULESCU

G

rupul britanic de telecomunica]ii Vodafone ar trebui s= renun]e la opera]iunile din c`teva ]=ri est-europene, printre care Rom`nia, Albania, Cehia [i Ungaria, pentru a putea sus]ine businessul din diviziile mai importante, precum Marea Britanie, Germania sau Spania. A[a sun= concluzia la care au ajuns s=pt=m`na trecut= anali[tii companiei Bernstein Research, \n urma unei cercet=ri asupra industriei telecom europene, citat= de cotidianul britanic Financial Times. Un exit care ar fi cu siguran]= pe placul ac]ionarilor, mai ales \n aceast= perioad= economic= dificil=, \n care operatorii de telecomunica]ii au avut de suferit peste tot \n lume, dar ar fi [i pe placul managementului, care ar putea astfel investi \n celelalte filiale ori pe diverse pie]e emergente unde penetrarea telefoniei mobile este \nc= sc=zut=. “Rezultatele Vodafone par de multe ori instabile”, spunea recent Robin Bienenstock, analist al Bernstein Research.

“Exist= multe zone unde explodeaz=, dar sunt deseori umbrite de opera]iuni din ]=ri periferice, care merg \mpotriva curentului.”

18 BUSINESSmagazin I 10-16 mai 2010

Luat= \n sine, situa]ia pie]ei telecom din Rom`nia ar contrazice ideea c= a venit momentul unui exit. Veniturile din serviciile de telefonie mobil= au dep=[it anul trecut 2,4 miliarde de euro, la care se adaug= veniturile de aproximativ 500 de milioane de euro din telefonia fix=, 200 de milioane de euro din internet [i tot at`t din date mobile, conform unui raport recent al France Telecom, grupul din spatele Orange Rom`nia. |n total, aceasta \nseamn= mai pu]in cu 400 de milioane fa]= de 2008 [i mai pu]in cu 1,5 de miliarde de euro fa]= de Elve]ia, spre exemplu, unde telefonia mobil= a reprezentat anul trecut o pia]= de 3,9 miliarde de euro, \n condi]iile unei popula]ii de trei ori mai mici dec`t cea a Rom`niei.

Situa]ia din 2009, \n condi]iile crizei economice [i ale diminu=rii consumului, nu demonstreaz= \ns= dec`t c= exist= teren de recuperat. Pia]a \ncepe s= devin= tot mai saturat=, spunea nu demult Liliana Solomon, directorul executiv al Vodafone Rom`nia. Declara]ia ar putea justifica sc=derea de \ncas=ri ale industriei din ultimul an, \ns= [i din acest punct de vedere, exemple precum Portugalia, unde au fost \nregistrate cre[teri anul trecut,

Luptă strânsă Primii doi operatori de telefonie mobilă din România deţin împreună peste 70% din piaţă. % 50

n n

Orange Zapp*

n n

Vodafone n Cosmote RDS & RCS

45 40 35 30 25 20 15 10 5 0

2007

2008

2009

* OPERATOR PRELUAT ÎN 2009 DE COSMOTE SURSA: RAPORT FRANCE TELECOM

FOTO: REUTERS

potrivit raportului France Telecom, \n condi]iile unui grad de penetrare ridicat, de 146%, dovedesc de asemenea faptul c= se poate cre[te chiar [i \ntr-o pia]= saturat=.

Totodat=, perspectivele de cre[tere pentru orice business sunt cele mai mari tocmai \n ]=ri mai pu]in dezvoltate \n domeniul unde are activitate. Iar pentru operatorii telecom, ]=ri precum cele din Europa de Est reprezint= \nc= zone cu poten]ial, lucru confirmat inclusiv de investi]iile realizate de operatori.

“Loc mai este pe pia]a local= de telefonie mobil=, serviciile de date fiind principalul motor de cre[tere”, crede Liliana Solomon. |n Rom`nia, investi]iile \n telefonia mobil= dep=[esc cumulat trei miliarde de euro din 1997 p`n= \n prezent, conform declara]iilor anterioare ale operatorilor, din care 1,6 miliarde de euro

„Loc mai este pe piaţa locală de telefonie mobilă, serviciile de date fiind principalul motor de creștere.“ LILIANA SOLOMON, VODAFONE

au fost cheltui]i doar de Orange, \n primii 11 ani de activitate, pentru extinderea re]elei de telecomunica]ii, dezvoltarea re]elei de distribu]ie [i lansarea de servicii noi.

Anali[tii de la Bernstein Research par s= se bazeze \ns= pe ideea c=, \n condi]iile sc=derilor \nregistrate anul trecut, ]=rile est-europene au pierdut teren \n ochii operatorilor. De c`[tigat ar avea zone precum India, mai ales odat= ce guvernul

din New Delhi a relaxat legisla]ia \n ce prive[te fuziunile [i achizi]iile \ntre operatorii de telefonie mobil=. {i n-ar fi o surpriz= c= Vodafone are inten]ia s= se extind= acolo, dup= ce a pornit cu achizi]ia din 2007 a pachetului majoritar al Essar, cel de-al patrulea grup indian de telefonie mobil=, pentru 8,3 miliarde de euro.

Numai \ntr-o lun=, num=rul utilizatorilor de telefonie mobil= cre[te \n India cu echivalentul popula]iei

10-16 mai 2010 I BUSINESSmagazin 19

telecom

Înapoi la 2007 Problemele din economie n-au ocolit nici industria telecom, care a pierdut anul trecut aproape 400 de milioane de euro faţă de nivelul din 2008. n

Venituri din telefonie mobil= (mil. euro) n Popula]ie (mil.) n Utilizatori de telefonie mobil= (mil) 30

2.900

29

2.800

28 2.700

27 26

2.600

25 2.500

24 23

2.400

22 2.300 2.200

21 2007

2008

2009

20

SURSA: ESTIMĂRI FRANCE TELECOM

unei ]=ri europene. Luna decembrie a anului trecut a adus un plus de 19,1 de milioane de clien]i, fa]= de cei peste 525 de milioane deja existen]i, cifr= cu 50% mai mare dec`t la finalul lui 2008. Chiar [i \n condi]iile unor tarife de telefonie mobil= situate printre cele mai mici din lume, baza de clien]i [i viteza cu care se extinde \nseamn= venituri consistent mai mari pentru operatorii interesa]i s= atace o asemenea pia]=. Aici, Vodafone ar putea continua achizi]iile cu operatori precum Cellular sau Aircel, sus]in anali[tii Bernstein Research, India fiind destul de aglomerat= din punctul de vedere al competi]iei - 15 operatori \[i disput= c`teva sute de milioane de utilizatori, \n condi]iile unui grad de penetrare de nici 41%, potrivit ChartsBin, \ntr-un adev=rat r=zboi al pre]urilor. |n Rom`nia, r=zboiul pre]urilor este unul dintre principalele motive pe seama c=ruia pot fi puse problemele industriei de telefonie mobil=, unde veniturile operatorilor s-au redus, de[i num=rul cartelelor SIM v`ndute a crescut p`n= la 29,1 milioane anul trecut, cu 1,3 milioane * Mesaj Publicitar

20 BUSINESSmagazin I 10-16 mai 2010

mai multe dec`t \n 2008. Num=rul abonamentelor a r=mas constant \n ultimii doi ani, la 10,3 milioane, cre[terea venind din zona cartelelor prepl=tite. “{i probabil c= vor mai trece trei sau patru ani p`n= c`nd se va \ncheia”, crede Dinu Malacopol, directorul general al Digital Cable Systems.

Cosmote Rom`nia, operator de]inut de grupurile OTE [i Deutsche Telekom, a fost anul trecut printre cei mai agresivi competitori, urm`nd strategia pre]urilor mici pe care s-a bazat \nc= de la lansare [i care a determinat reduceri de pre]uri \n ofertele tuturor operatorilor.

“R=zboiul pre]urilor declan[at de Cosmote [i generalizarea unor oferte abundente a \mpins \n jos venitul mediu per utilizator, fapt care a dus la o sc=dere important= a valorii pie]ei”, scrie \n raportul France Telecom. De altfel, Cosmote este considerat de anali[tii francezi singurul operator care va continua s= c`[tige cot= de pia]= \n mod sus]inut, “\n principal pe segmentul prepay, \n detrimentul Vodafone”.

Num=rul cartelelor prepl=tite este \ns= considerat nerelevant de oficialii Vodafone Rom`nia, care nu au f=cut niciun comentariu asupra opiniei celor de la Bernstein. Ar fi nerelevant fiindc= \n 2009 au fost distribuite multe SIM-uri gratuite, cresc`nd astfel \n mod artificial baza de consumatori. B=t=lia nu se mai d= astfel doar pentru cre[terea num=rului de clien]i, ci [i a venitului mediu, or, de vreme ce apelurile de voce [i mesajele text s-au ieftinit foarte mult comparativ cu perioada de acum c`]iva ani, cre[terea nu poate s= vin= dec`t din servicii precum internetul mobil. |n aceste condi]ii, scenariul ie[irii unui operator din pia]= devine plauzibil doar c`nd nu mai are loc de cre[tere, iar investi]iile necesare devin mult prea mari ca s= mai poat= fi sus]inute din opera]iuni [i nerentabile pentru a fi realizate de ac]ionari.

S-a \nt`mplat a[a \n cazul Zapp, companie \n spatele c=reia s-a aflat p`n= anul trecut Saudi Oger. Ac]ionar indirect al Telemobil (proprietarul brandului Zapp) prin intermediul Inquam Rom`nia, grupul Saudi Oger a v`ndut la jum=tatea anului trecut opera]iunile de telefonie mobil= c=tre Cosmote, dup= ce a pierdut

\n fiecare an cot= de pia]=, ajung`nd anul trecut la 1,2%. Telecomul rom`nesc nu pare \ns= complet neinteresant pentru Oger, care vrea s= reintre acum \n competi]ie, de partea cealalt= a baricadei, prin achizi]ia furnizorului de echipamente de telecomunica]ii Euroweb Rom`nia, care ar urma s= se fac= prin intermediul operatorului Turk Telekom, aflat \n prezent \n negocieri cu Invitel, al doilea cel mai mare furnizor de telefonie fix= din Ungaria [i proprietarul unei divizii interna]ionale care include [i filiala rom`neasc= a Euroweb. Ar fi un semn c= investi]iile \n infrastructura de telecomunica]ii din Rom`nia, cu prec=dere pentru serviciile de internet mobil, vor continua, \nsemn`nd poten]iale profituri frumoase pentru Oger, care altfel a ales s= renun]e la businessul propriu-zis de telefonie.

Din punctul de vedere al investi]iilor, managementul grupului britanic Vodafone consider= c=, din pozi]ia unui operator aflat \ntre primii doi din pia]=, acestea pot fi recuperate mai u[or. Pe de alt= parte, chiar dac= Vodafone a pierdut locul \nt`i \n detrimentul Orange, scenariul unei plec=ri din Rom`nia este \n sine pu]in plauzibil, dat fiind c= lista de poten]iali cump=r=tori [i cu putere financiar= suficient de mare este foarte scurt=. Tranzac]ia Zapp s-a f=cut pentru 61 de milioane de euro, \ns= valoarea opera]iunilor unui grup care de]ine peste 33% din pia]=, are o baz= de peste 9,6 de milioane de clien]i [i nu are probleme financiare comparabile cu ale Zapp la acea vreme ar fi de ordinul miliardelor de euro. S= nu uit=m c= \n 2005, Connex a fost evaluat la 2,5 miliarde de euro, iar surse din domeniu estimau c= Vodafone a cump=rat atunci 79% din ac]iunile operatorului, pentru 1,8 miliarde de euro. n

MEDIA

PRE}UL CORECT AL {TIRILOR Doar 6% dintre cititorii de pres= din UE au pl=tit deja pentru articole online, aproape o treime spun c= ar lua \n considerare s= pl=teasc=, iar 62% spun c= nu ar pl=ti nimic, arat= un studiu Nielsen discutat la edi]ia din acest an a Congresului European de Pres=. Ce [anse sunt pentru editori de a-[i monetiza oferta? de IOANA MIHAI, VIENA

S

omptuoasa sal= de ceremonii a prim=riei vieneze a g=zduit vreme de dou= zile peste 600 de editori, designeri de paginare [i manageri din industria media la Congresul European de Pres=. Cum poate fi jurnalismul rentabil financiar a fost unul din punctele cele mai fierbin]i \n discu]iile din acest an.

“Problema cu informa]ia digital= este c= e gratis”, se spunea [i la congresul de anul trecut [i s-a spus [i acum. |n

22 BUSINESSmagazin I 10-16 mai 2010

lumea presei scrise exist= o problem= a veniturilor pe dou= fronturi: sc=derea num=rului de copii v`ndute [i mai pu]in= publicitate. Acum se ajunge la o situa]ie invers= \n raportul \ncas=rilor, v`nz=rile de copii ajung`nd s= de]in= dou= treimi din \ncas=ri, dup= ce \n trecut era tocmai invers, \n favoarea publicit=]ii. “Cineva de la Die Zeitung spunea recent c= doar 40% din \ncas=ri mai vin din v`nzarea de reclam=”, explic= Romanus Otte, fost jurnalist [i director general al Welt Online,

publica]ie de]inut= de grupul german de pres= Axel Springer. Motiv pentru care se pune acum mare accent pe extensiile de web ale publica]iilor. Cu toate acestea, sunt pu]ine ziare online care fac cu adev=rat bani, aten]ioneaz= Romanus Otte.

Astfel, dac= este vorba de un proiect cu totul nou, nu exist= nicio baz= real= pentru a se estima care sunt [ansele de succes, pentru c= nu exist= un brand constituit [i nu se [tie care e gradul de interes pe care \l va trezi proiectul. Iar adeseori, numai

FOTO: REUTERS

„Dacă există

inovaţii interesante pe web care sunt contra cost, e probabil să existe și

copii ilegale care vor fi accesibile, iar editorii vor trebui să se lupte și cu acest fenomen.“ ROMANUS OTTE, WELT ONLINE

pentru a trezi interesul sunt necesare investi]ii de milioane de euro. Pe de alt= parte, pe internet sunt o mul]ime de competitori cu care e greu de luptat - nu doar tradi]ionalele publica]ii din print sau alte ziare online, ci [i agregatoarele lansate de companiile de internet, ca Google ori Yahoo!, sau sursele alternative de informa]ie care folosesc [i con]inut luat din pres= - blogurile, Facebook sau Twitter.

Sunt c`teva dificult=]i majore \n privin]a monetiz=rii con]inutului online, apreciaz= Romanus Otte. Una este cultura \mp=m`ntenit= c= internetul e gratis, iar utilizatorii sunt obi[nui]i ca tot ceea ce g=sesc pe web s= fie gratuit; e greu de schimbat o asemenea obi[nuin]= [i s= \ncurajezi utilizatorii de internet s= pl=teasc= pentru con]inutul online, afirm= Romanus Otte. Apoi este problema circula]iei de con]inut digital - oamenii cel mai adesea fac acest lucru ilegal, iar efectele se resimt cel mai mult \n industria muzical= [i a filmului.

Fenomenul e demn de luat \n considerare [i \n domeniul publica]iilor online; dac= exist= inova]ii interesante pe web care sunt contra cost, “e probabil s= existe [i copii ilegale care

vor fi accesibile, iar editorii va trebui s= se lupte [i cu acest fenomen”, spune Romanus Otte. Exist=, prin urmare, pericolul de “cash burning”, adic= de a cheltui mul]i bani f=r= a face niciun profit.

“Problema este \ns= c= dac= nu investe[ti la timp, po]i s= te treze[ti c= ai ajuns prea t`rziu ca s= te mai urci \n tren”, mai spune Romanus Otte. El s-a referit la fenomenul Second Life de pe web, care a atras investi]ii [i interesul multor companii, dar [i al publica]iilor [i al canalelor TV din \ntreaga lume. S-au investit mul]i bani [i a existat un material de mari dimensiuni \n ziarul german Die Zeitung, de exemplu, \n 2007, dup= care \ncet-\ncet tot mai multe companii (ca Adidas) s-au retras, iar industria de media, la r`ndul s=u, nu a mai fost interesat=. “Nu [tim ce impact va avea acum iPad pentru media, dar \ntrebarea cheie este dac= va ajunge un produs de mas=”, subliniaz= reprezentantul Welt Online. Cifrele ini]iale ar ar=ta c= da, at`ta vreme c`t s-au v`ndut nu mai pu]in de jum=tate de milion de buc=]i \n numai zece zile \n SUA. |n ce prive[te v`nz=rile de reclame \n mediul online, marketerii cred c= au dep=[it PUBLICITATE

media

Gratis sau fără bani? În rândul utilizatorilor de internet există ideea împământenită că informaţiile de presă publicate online sunt prin definiţie gratuite.

160 DE MILIOANE DE EURO

atrag anual editorii în versiunile online ale publica]iilor

23,6 MILIARDE DE DOLARI

a încasat anul trecut Google din reclame

%

72

DINTRE CITITORII DE PRESĂ

se a[teapt= ca, dac= pl=tesc un abonament la print, s= aib= acces gratuit la website

%

81

DINTRE CITITORI

spun c= dac= ar trebui s= pl=teasc= pentru con]inutul online, mai degrab= ar c=uta alte surse decât s= pl=teasc=

%

50

DINTRE CITITORI

ar prefera s= pl=teasc= doar pentru anumite articole în loc de un abonament întreg SURSA: STUDIU NIELSEN, PREZENTAT LA CONGRESUL EUROPEAN DE PRESĂ

24 BUSINESSmagazin I 10-16 mai 2010

ziarele \n ce prive[te volumul de publicitate, ajung`nd la \ncas=ri de 21,6 miliarde de euro \n 2009. Unele statistici arat= \ns= c= editorii atrag \n online doar v`nz=ri de 160 de milioane de euro pe an, \n timp ce Google atrage miliarde, “ceea ce nu se datoreaz= doar minunatului proiect Google”, ci con]inutului furnizat de ziarele online, arat= Romanus Otte. Evident, editorii ur=sc faptul c= majoritatea banilor intr= \n buzunarele celor ce au motoarele de c=utare [i ale altor furnizori de servicii pe internet, dar nici nu pot face nimic \n acest sens. Google este cea mai de succes companie de marketing din lume: \n 2009, 97% din v`nz=rile de 23,6 mld. dolari au revenit v`nz=rilor de reclame, iar profitul a fost de 6,5 miliarde de dolari.

“E absurd s= g`ndim c= democra]ia pe web poate fi garantat= doar dac= e gratis.

Aceste speran]e, fantezii sunt induse de comuni[ti ai web-ului”, spune Romanus Otte.

Ca s= intre \ntr-un supermarket, exemplific= el, un client nu pl=te[te, dar n-ar \nsemna democra]ie s= ia ]ig=ri [i lapte gratis. Totu[i, pu]ine publica]ii, \ntre care The Wall Street Journal sau Financial Times, \[i permit s= ofere articole online contra cost - “mai mult sau mai pu]in profitabil”, comenteaz= reprezentantul Welt Online. Prima are sec]iuni cu con]inut f=r= plat=, dar pentru a citi toate articolele e nevoie de abonament, 100 de dolari pe an, care garanteaz= [i acces nelimitat la site. Financial Times are un model similar. Sunt \ns= [i publica]ii care ofereau acces la anumite sec]iuni (spre exemplu, arhiva) doar contra cost, iar ulterior au devenit gratuite, pentru c= v`nz=rile de reclam= erau prea mici [i au sperat c= odat= cu traficul vor cre[te [i \ncas=rile. Exist= [i varianta newsletterelor contra cost. Revista The Manager are un astfel de produs, intitulat The Chinese Manager, adresat companiilor cu afaceri \n China, publicat o dat= la dou= s=pt=m`ni [i care cost= 1.000 de euro pe an. |n ce prive[te cititorii de pres= din Uniunea European=, doar 6% au pl=tit deja pentru con]inut online, 32% spun c= ar lua \n considerare s= pl=teasc=, iar 62% spun c= nu ar pl=ti nimic, arat= un studiu Nielsen, citat de Romanus Otte. Studiul Nielsen mai indic= faptul c= 72% dintre cititorii de pres= se a[teapt= ca dac= pl=tesc un abonament la print s= aib= acces gratuit la website.

81% dintre cititori spun c= dac= ar trebui s= pl=teasc= pentru con]inutul online, mai degrab= ar c=uta alte surse dec`t s= pl=teasc=.

Peste 50% ar prefera s= pl=teasc= doar pentru anumite articole, \n locul unui abonament \ntreg. Care sunt \ns= modalit=]ile de plat=?

Exist= pe de o parte abonamentul clasic, apoi

suplimentul gratuit la abonamentul la print, apoi microplata unic= (\ntre un cent [i un euro) [i mai este varianta “pl=te[ti c`t dore[ti” pentru articolul sau informa]ia oferit=, \n func]ie de c`t de mult a pl=cut. |n ultima variant=, spune Romanus Otte, majoritatea celor ce au citit au [i pl=tit, “dar, desigur, au fost [i ocazii cu zero euro \ncas=ri; modelul a fost aplicat [i \n industria muzical=”. Mai exist= modelul de finan]are prin dona]ii [i funda]ii, dar [i varianta cu acces liber la o parte a site-ului, \n timp ce pentru sec]iunea premium se percepe un tarif. Romanus Otte d= un exemplu care se practic= \n re]elele de socializare: re]eaua Sing are peste 600.000 de utilizatori care pl=tesc \n medie [ase euro pe lun= pentru a avea acces la sec]iunea premium, dar sunt c`teva milioane de utilizatori care nu pl=tesc, iar propor]ia de pl=titori se plaseaz= \ntre 10 [i 20% din total.

Studiul Nielsen arat= c= abonamentele au darul de a alunga o mul]ime de utilizatori.

Utilizatorii de internet sunt dispu[i s= pl=teasc= pentru jocuri [i pentru a avea un plus de avantaj \n joc, “ceea ce m= face s= cred c= \n privin]a presei online ar trebui s= fie un mix”, declar= Romanus Otte. Pe de o parte e nevoie de articole care pot fi citite doar contra cost, dar cea mai mare parte s= fie accesibil= gratuit. Deocamdat=, le r=m`ne editorilor speran]a c= gre[eala de a oferi tot con]inutul gratuit nu se va repeta [i \n cazul internetului mobil al erei iPad. n

DEZBATERILE BM

Ai citi o carte electronic=?

Comenteaz= cu Dorin [i Ionu] pe www.businessmagazin.ro [i po]i c`[tiga una dintre c=r]ile

COVER STORY

România

pe bicicletă ÎN TOATĂ ŢARA EXISTĂ DE DOUĂ ORI MAI MULTE BICICLETE FAŢĂ DE ÎNCEPUTUL ANILOR 2000, IAR NUMĂRUL ACESTORA CONTINUĂ SĂ CREASCĂ. DINCOLO DE PERCEPŢIA CONTROVERSATĂ ASUPRA MERSULUI PE DOUĂ ROŢI ȘI A SIGURANŢEI REDUSE DIN TRAFIC, UN SFERT DINTRE GOSPODĂRII AU ACCES, ÎN PREZENT, LA BICICLETĂ, IAR PROGNOZELE INDICĂ O CREȘTERE PÂNĂ LA PESTE 30% ÎN ANUL 2013. CÂT DE DISPUȘI SUNT OAMENII SĂ RENUNŢE LA PROPRIA MAȘINĂ ȘI TREACĂ LA ACEST MIJLOC DE TRANSPORT? DE RĂZVAN MUREȘAN

FOTO: PHOTOLAND/CORBIS

A ndrei are 25 de ani [i lucreaz= de trei ani \ntr-o multina]ional= cu sediul \n cartierul bucure[tean Pipera. Pe l`ng= faptul c= petrece zilnic nou= ore la birou, drumul de acas= p`n= la serviciu \i consum= \nc= dou= ceasuri, dus-\ntors. S=tul de \nghesuiala de la orele de v`rf din autobuz [i metrou, de timpul pierdut \n trafic [i de banii cheltui]i pe bilete, Andrei s-a g`ndit s= \[i cumpere \n vara anului trecut o biciclet=. “Ideea mi-a venit dup= ce mi-am dat seama c= mersul cu bicicleta poate fi o modalitate mult mai pl=cut= de a-mi petrece timpul liber [i de a-mi face drumul spre serviciu mai interesant”, spune

t`n=rul, amintindu-[i c= anul trecut doar doi colegi de-ai lui mai veneau pe dou= ro]i la slujb=. |n prima zi c`nd a ap=rut pe biciclet=, nu toat= lumea l-a privit cu ochi buni: “Ini]ial colegii r`deau de mine, dar acum nu mai sunt v=zut la fel. Se \mp=m`ntene[te ideea c= nu e neap=rat nonconformism, ci doar un mijloc obi[nuit de transport”, remarc= Andrei. Ce-i drept, dup= spusele sale, de[i a trecut doar un an de c`nd [i-a schimbat obiceiurile de transport, acum \nc= cinci colegi din corpora]ie vin cu bicicleta la birou.

Anamaria Bogdan, managerul de comunicare al Asocia]iei MaiMultVerde, observ= c= percep]ia asupra mersului cu bicicleta s-a schimbat \n ultimii ani.

Unii au \nceput s= mearg= mai mult cu bicicletele, poate [i pentru c= au ap=rut centrele de \nchiriat. De exemplu, la nivelul centrului bucure[tean Cicloteque, \n 2009 s-au \nchiriat de trei ori mai multe biciclete dec`t \n 2008. “Asta \nseamn= c= exist= interes, iar eu, ca biciclist, pot s= spun c= num=rul lor de pe strad= a crescut foarte mult”, afirm= Bogdan, baz`ndu-se pe un cumul de factori care au contribuit la dezvoltarea fenomenului. Apari]ia, chiar dac= timid=, a infrastructurii,

cover story oferta cresc`nd= de biciclete [i faptul c= oamenii au \nceput s= fie mai con[tien]i de importan]a mi[c=rii [i a traiului s=n=tos sunt motivele pentru care tot mai mul]i las= ma[ina acas=, sus]ine reprezentantul asocia]iei: “C`nd e[ti con[tient de toate acestea, primul pas, cel mai la \ndem`n=, este s=-]i iei o biciclet=”. |n realitate, lucrurile sunt mult mai complicate. Infrastructura rutier= construit= exclusiv pentru deplasarea bicicletelor exist= \n dou= ora[e din ]ar=, respectiv Bucure[ti [i Timi[oara. Capitala are circa 70 de kilometri de piste, dispuse \n zona central= a metropolei, \n timp ce Timi[oara are un traseu special pentru bicicli[ti pe culoare unice \n lungime de 15 kilometri.

Ministerul Mediului [i P=durilor sus]ine realizarea de piste pentru bicicli[ti, pentru c= \ncurajarea mersului cu bicicleta, \n locul celui cu ma[ina, contribuie la reducerea emisiilor de gaze poluante - condi]ie din tratatul postaderare semnat de statul rom`n cu Uniunea European=. |n plus, oficialii de la Mediu spun c= utilizarea pistelor pentru biciclete contribuie la descongestionarea traficului, problematic \n anumite zone din marile aglomer=ri urbane.

Pistele pentru bicicli[ti fac parte din programele de gestionare a calit=]ii aerului elaborate de autorit=]ile de mediu, iar prin intermediul lor s-a propus crearea de spa]ii verzi, construirea de centuri ocolitoare [i \nfiin]area de piste pentru bicicli[ti.

Autorit=]ile locale sunt \ns= cele care decid asupra promov=rii m=surilor cuprinse \n programele de gestionare a calit=]ii aerului. Ministerul Mediului a

promovat acte normative care sprijin= cele dou= m=suri de limitare a emisiilor poluante: \nfiin]area de parcuri [i de piste pentru bicicli[ti, iar bugetul din acest an al Administra]iei Fondului pentru Mediu prevede credite de angajament de 24,25 milioane de lei pentru subven]ionarea proiectelor de piste pentru bicicli[ti. Guvernul are \n plan stimularea construirii de piste de biciclete \n localit=]ile cu o popula]ie de peste 20.000 de locuitori, \n contextul \n care, \n sectorul transporturilor, emisiile de gaze cu efect de ser= au crescut cu 28% \n perioada 1990-2007, potrivit unui raport al Agen]iei Europene de Mediu. {tefan Bradea, manager de proiecte MaiMultVerde, s-a ar=tat pl=cut surprins c`nd, \n prim=vara anului trecut, Prim=ria Capitalei a \nfiin]at o comisie care caut= modalit=]i concrete de dezvoltare a re]elei de piste, de modificare a standardelor de construc]ie. “S= l=s=m pistele pe trotuar sau pe prima band= a drumului?”, se \ntreab= Bradea, oarecum indignat c= drumurile au fost construite pe model vechi [i de aceea “s-a inventat stru]oc=mila” de a aplica termic benzile de pe trotuar. Dup= trecerea anotimpului rece, acestea s-au deteriorat, iar bicicli[tii se lupt= practic pe acela[i spa]iu cu pietonii. Ca s= evite situa]iile de acest fel, autorit=]ile locale vor avea posibilitatea legal= ca, \n viitor, \n lucr=rile de construc]ie sau reabilitare de str=zi s= a[eze piste de 1,5 metri l=]ime pentru bicicli[ti pe banda \nt`i de circula]ie.

C`t despre str=zile care au deja piste pe trotuar, ele vor r=m`ne a[a cum sunt acum p`n= la reabilitare.

15,5

DESENE PE ASFALT Sociologul Alfred Bulai consider= c= guvernan]ii au rolul cel mai important \n a stimula proiectele de acest tip, inclusiv prin politici de descurajare a polu=rii, a[a cum a fost ecotaxa, pl=tit= la cump=rarea electrocasnicelor, sau taxa de prim= \nmatriculare, valabil= pentru ma[ini. Bulai scoate \ns= \n eviden]= lipsa de ini]iative din partea administra]iei locale [i centrale: “S-au f=cut piste, ni[te marcaje, pentru c= erau de doi lei. Nu e mare br`nz= s= dai cu ni[te vopsea pe jos, dar e mai greu s= faci culoare pentru bicicli[ti”.

De exemplu, \n Amsterdam exist= culoare bine delimitate de borduri, cu sistem propriu de semaforizare. Prin compara]ie, pistele din Bucure[ti se termin= \ntr-un zid sau dispar brusc, iar cele care sunt continue sunt ocupate cu ma[ini parcate.

Dincolo de eterna problem= a infrastructurii, nu trebuie s= uit=m c=, pe de alt= parte, concet=]enii no[tri folosesc ma[ina aproape pentru orice deplasare \n ora[, \n timp ce mul]i occidentali \[i permit luxul s= foloseasc= autoturismul mai mult la sf`r[it de s=pt=m`n=. |n plus, Bulai spune c= \n Rom`nia bicicleta a fost socotit= dintotdeauna un auxiliar al copilului, “o juc=rie”, fiind folosit= pentru transportul adul]ilor doar la ]ar=, iar ideea de a duce un trai mai s=n=tos ori de protec]ie a mediului nu este nici ea at`t de important= \n decizia de a trece la pedalat. “Deplasarea la serviciu cu bicicleta este o practic= frecvent \nt`lnit= \n Occident. |n Bucure[ti \ns=, dar [i \n alte

24,8

29,5*

Ponderea gospodăriilor în care există cel puţin o bicicletă (%)

Evoluţia accesului populaţiei la biciclete și mașini Deși se remarcă o creștere a apetitului românilor pentru mersul pe două roţi, numărul autoturismelor a înregistrat o apreciere mult mai pronunţată în ultimii șapte ani. Potrivit prognozelor, tendinţa de creștere va persista și în perioada următoare, însă nu la nivelul anilor trecuţi.

* ESTIMARE A EUROMONITOR INTERNATIONAL ** ESTIMARE A BM FĂCUTĂ PE BAZA RITMULUI DE CREȘTERE A PIEŢEI DIN ULTIMUL AN SURSA: STUDIU AL EUROMONITOR INTERNATIONAL, INS, DRPCIV

28 BUSINESSmagazin I 10-16 mai 2010

2003

2008

2013 Prognoză

Povestea Pegas În anul 1954, fabrica Tohan de la Zărnești, descendentă a fabricii construite aici de Malaxa în 1937, începe producţia primei biciclete pentru adulţi, denumită Victoria. Anii ‘70 aduc în atenţie prima bicicletă pentru copii, Pionier, seria mărcii Tohan, dar și primele biciclete pentru adolescenţi, Junior și Pegas. Trecerea la un nou nivel de dotare se face în 1980, când bicicleta de munte 1027 Campion, cu cinci viteze, devine modelul preferat al românilor. De-a lungul timpului, Pegas a fost disponibil în 27 de modele, cele mai cunoscute fiind cea pliabilă, cu șa normală și cea cu șaua lungă și ghidonul ca niște coarne.

142

ora[e mari din ]ar=, o distan]= de 7-8 kilometri parcurs= pe biciclet= poate fi o aventur=, av`nd \n vedere efortul fizic, dar [i faptul c= nu ai pe unde s= mergi \n siguran]=”, spune Bulai. |ntr-adev=r, atunci c`nd nu sunt piste suficiente pentru bicicli[ti, siguran]a pe dou= ro]i este o mare problem=. Datele Ministerului Administra]iei [i Internelor arat= c=, la nivelul anului 2009, s-au raportat 656 de accidente rutiere grave \n care au fost implicate biciclete, \n sc=dere fa]= de anul 2008, dar mai multe fa]= de perioada 2005-2007. |n aceste accidente, 166 de persoane au murit [i alte peste 350 au fost r=nite, iar \n aproape trei sferturi dintre cazuri, vina le-a apar]inut bicicli[tilor.

Dintr-un comunicat al IGPR, remis BUSINESS Magazin, reiese c= “din punctul de vedere al securit=]ii rutiere, bicicli[tii reprezint= una dintre cele mai expuse categorii de participan]i la trafic \n ceea ce prive[te riscul de v=t=mare prin accidente de circula]ie din cauza lipsei elementelor de siguran]= (casc= de protec]ie, vest= reflectorizant=, genunchiere, cotiere) [i a amenaj=rilor rutiere care s= asigure separarea fluxurilor de circula]ie \n func]ie de viteza de deplasare”.

Conform purt=torului de cuv`nt al Poli]iei Capitalei, comisarul-[ef Christian Ciocan, accidentele \n care sunt implica]i bicicli[ti au loc atunci c`nd respectivii nu se asigur= la schimbarea de direc]ie [i c`nd nu li se acord= prioritate de trecere. |ntrebat \n ce m=sur= contribuie lipsa infrastructurii rutiere pentru bicicli[ti la nesiguran]a acestui mod de deplasare, Ciocan sus]ine c=, dac= e s= ne g`ndim c= \nainte de 1990 starea drumurilor era proast=, iar pistele lipseau cu des=v`r[ire, atunci trebuie v=zute progresele,

184

“dar dac= e s= ]inem pasul cu ]=rile civilizate, atunci lipsa pistelor pentru bicicli[ti poate fi un factor al nesiguran]ei mersului pe dou= ro]i”. Bilan]ul Ministerului de Interne relev= c= vina bicicli[tilor \n producerea accidentelor de circula]ie provine [i din slaba educa]ie rutier= a acestei categorii de participan]i la trafic, ei put`nd fi sanc]iona]i pentru eventuale abateri cu sume de p`n= la 300 de lei.

Reprezentantul MaiMult Verde, Anamaria Bogdan, crede c= aceia care merg pe dou= ro]i sunt ni[te curajo[i \n traficul din marile ora[e, \ntruc`t mul]i [oferi nu sunt aten]i la existen]a bicicli[tilor \n trafic. “Nu e neap=rat nevoie s= sensibiliz=m [oferii \n leg=tur= cu prezen]a bicicli[tilor, ci e mai important s= le creezi infrastructura. At`t timp c`t tu, ca ora[, pui la dispozi]ia lor o pist= care nu e pe trotuar [i nu se termin= \ntr-o bordur= sau \ntr-un chio[c, atunci automat [i percep]ia celor din ma[ini se schimb=”, spune Anamaria. |n acela[i registru al percep]iei, comisarul-[ef Christian Ciocan crede c= mersul cu bicicleta ar fi, p`n= la urm=, un indicator de m=surare a gradului de civiliza]ie.

Dac= e s= ]inem cont de spusele comisarului, atunci nu ar trebui s= ne mire c= num=rul rom`nilor din clasa medie, ba chiar al oamenilor de afaceri care aleg bicicleta pentru a ajunge la serviciu, de[i redus, are o u[oar= tendin]= de cre[tere.

Totu[i, problemele cu care se confrunt= \n teren le cam tempereaz= entuziasmul.

“P`n= acum n-am prea mers la birou cu bicicleta, \ns= dac= am o \nt`lnire de business aproape de cas=, prefer s= merg pe dou= ro]i”, m=rturise[te Marius Ghenea, pre[edintele PCfun.ro [i FIT Distribution.

220**

Numărul de mașini la mia de locuitori

2003

2008

2013 Prognoză

10-16 mai 2010 I BUSINESSmagazin 29

cover story Cum se mișcă europenii Apetitul europenilor pentru mersul pe două roţi înregistrează diferenţe importante de la ţară la ţară. Dacă statele est-europene nu se laudă cu un număr mare de biciclete, dar nici de mașini, francezii, olandezii și scandinavii, deși nu duc lipsa automobilelor, au făcut din ciclism un adevărat mod de viaţă. Cele mai multe ţări se află însă undeva la mijloc.

SURSA: STUDIU AL EUROMONITOR INTERNATIONAL, INS

Pasionaţi de mașini Spania Spaniolii preferă mai mult deplasarea cu mașina decât cea pe două roţi. Climatul torid îi descurajează pe iberici să folosească bicicleta.

Fanaticii bicicletelor

Marea masă

Cei săraci

Franţa, Suedia, Olanda Francezii, olandezii și scandinavii folosesc zilnic bicicleta, fie că aleg să meargă la serviciu, la școală sau să se relaxeze în aer liber. Cert este că numărul mare al bicicliștilor a făcut ca aceste state să aibă cea mai performantă infrastructură de pe mapamond.

Grecia, Polonia, Marea Britanie, Belgia, Austria Cei mai mulţi europeni au în propria gospodărie atât un autoturism, cât și o bicicletă. La nivel de comportament, aceștia preferă deplasarea cu bicicleta pe distanţe scurte, însă nu se opresc să folosească mașina atunci când au nevoie.

România, Bulgaria, Rusia, Ucraina Statele din fostul bloc comunist rămân cele mai puţin dotate cu mijloace de transport, atât la nivel de autoturisme, cât și la cel de biciclete.

%

%

%

40 < 70 41-70 % % % < 25 < 45 < 45 din gospodării au bicicletă

din gospodării au bicicletă

din gospodării au bicicletă

din locuitori au mașină

din locuitori au mașină

din locuitori au mașină

Totu[i, omul de afaceri spune c= fenomenul ar lua amploare mult mai rapid dac= s-ar investi mai mult \n infrastructura pentru bicicli[ti. “Eu unul nu m-a[ aventura pe distan]e lungi. A doua problem= este cea a prafului sau a condi]iilor meteo complicate. E o perioad= destul de lung= a anului \n care este frig, plou= sau e z=pad=, deci nu po]i s= mergi cu bicicleta”, spune Ghenea, amintind c= \n Olanda, spre exemplu, de[i iarna este mai friguroas=, nu se formeaz= polei pe jos, str=zile sunt cur=]ate, nu este noroi, iar pentru o ]inut= business te deplasezi dintr-un loc \n altul f=r= s= ajungi plin de praf sau de m`zg=. “La noi, dac= faci c`]iva kilometri \n condi]iile astea [i mai d= [i o ploaie, ajungi la \nt`lnire sau la birou [i trebuie s= te schimbi, deci se complic= lucrurile.”

30 BUSINESSmagazin I 10-16 mai 2010

LA COSTUM, PE BICICLETĂ Oamenii de afaceri intervieva]i de BUSINESS Magazin nu au o problem= \n ce prive[te modul cum \i percep trec=torii atunci c`nd circul= pe dou= ro]i. Cert este c= exist= mul]i oameni \n costum care pur [i simplu nu se v=d merg`nd pe biciclet=.

Modelul mersului cu pe dou= ro]i exist= \ns= deja, iar tot ce trebuie f=cut este extinderea re]elei existente, cad de acord cei cu care am vorbit. Olandezul Marco Kind, director de marketing al Vodafone Rom`nia, vine din ]ara unde mersul pe biciclet= este pentru

%

40 % > 25 >

din gospodării au bicicletă

din locuitori au mașină

cei mai mul]i un mod de a tr=i. “|n primul r`nd, este distractiv [i foarte s=n=tos, din moment ce \]i pune \n mi[care tot corpul.

Este relaxant, te men]ine \n form= [i este un bun mod de petrecere a timpului liber, cu familia [i prietenii”, m=rturise[te Kind, dup= ce tocmai a parcurs distan]a Bucure[ti-Vama Veche pe biciclet=, al=turi de familia sa.

Managerul spune c=, \n general, se simte \n siguran]= c`nd merge pe biciclet=, chiar dac= mai sunt [i momente c`nd poate p=rea o adev=rat= aventur=, mai ales c= al]i participan]i la trafic nu sunt tocmai obi[nui]i cu bicicli[tii pe [osea. “Dincolo de distrac]ie, cred c= bicicleta va fi, \n viitorul apropiat, un mijloc de transport mai rapid dec`t ma[ina, iar acest lucru se va \nt`mpla cu siguran]= [i \n Bucure[ti. Dac= ad=ug=m la acestea [i faptul c= nu polu=m mediul, avem multe

PUBLICITATE

motive s= credem c= ciclismul poate deveni un stil de via]= \mbr=]i[at de tot mai mul]i oameni”, conchide directorul de marketing al Vodafone, anticip`nd a[adar c= fenomenul va lua amploare de la sine.

Tudor Maxim, pre[edintele Junior Chamber International Bucure[ti, constat= c= pu]ini oameni merg la birou cu bicicleta, av`nd drept justificare at`t probleme obiective, c`t [i multe prejudec=]i: “Probleme obiective se refer= la pistele care lipsesc sau sunt extrem de proaste, praful de pe str=zile Bucure[tiului [i traficul nesigur. Exist= [i unele prejudec=]i. Mul]i spun c= este ru[inos s= mergi pe biciclet= [i c= ai un alt statut c`nd cobori dintr-o ma[in=”. Potrivit lui Maxim \ns=, mentalit=]ile se schimb=, iar tendin]a este clar= \n mediul din marile corpora]ii.

“Problemele se vor remedia treptat. Dac= rezolvarea problemelor obiective depinde de autorit=]ile locale [i de companiile private, care s= faciliteze acest tip de deplasare pentru angaja]i, prejudec=]ile vor disp=rea prin puterea exemplului”, crede Maxim. “Dac= e[ti atent, mergi \n siguran]= [i, c`nd vezi c= dep=[e[ti coloane de ma[ini [i mai faci [i mi[care, e[ti cu adev=rat bucuros”, adaug= r`z`nd managerul.

Fenomenul mersului pe dou= ro]i rotunje[te [i veniturile comercian]ilor din acest sector. Spre exemplu, grupul DHS, unul dintre principalii produc=tori de biciclete din Rom`nia, controlat de investitori chinezi [i germani, a avut o anul trecut cifr= de afaceri de 21 mil. euro, \n cre[tere cu 10% fa]= de anul trecut. |n 2009, DHS, care de]ine o fabric= la Deva, a v`ndut peste 140.000 de buc=]i pe pia]a din Rom`nia [i aproximativ 120.000 la export \n Germania, Ungaria, Grecia, Italia, Lituania, Slovenia, Croa]ia, Letonia, Estonia, Irlanda. “Businessul cu biciclete are poten]ial de cre[tere, mai ales \n Rom`nia, unde pia]a este la \nceput [i consumul de biciclete (num=rul total de v`nz=ri raportat la popula]ia ]=rii) este sub 1%, \n timp ce media european= este de aproximativ 3%, Germania 5%, iar pe prima pozi]ie se afl= Olanda cu 10%”, sus]ine Lucian Contra[, director executiv al Eurosport DHS. |ntruc`t pia]a este foarte fragmentat=, valoarea acesteia, calculat= \n func]ie de estim=rile celor mai importan]i juc=tori, se situeaz=, \n valoare, \n jurul a 15 milioane de euro. |n ce prive[te num=rul de biciclete v`ndute efectiv \n 2009, acesta variaz= \ntre 250.000, dac= le socotim doar pe cele pentru adul]i, [i 500.000, incluz`ndu-le [i pe cele pentru copii. “{i \n v`nz=rile de biciclete s-a sim]it criza economic=, dar \ntr-o m=sur= mai mic= fa]= de alte domenii, cu o sc=dere

cover story Top 10 cele mai prietenoase orașe pentru bicicliști Cu preţul combustibililor crescând de la o zi la alta și un mediu înconjurător tot mai poluat, bicicleta se impune în peisajul marilor orașe, devenind o parte importantă a traficului din marile aglomerări urbane.

1. Amsterdam, Olanda Capitala „ţării lalelelor“, unde aproape 40% din deplasare se face pe bicicletă, este în fruntea orașelor prietenoase pentru transportul pe două roţi.

Planurile de a construi și mai multe piste, dar și o parcare uriașă în gara principală a orașului, sunt deja în curs de concretizare.

2. Copenhaga, Danemarca Danezii au acces liber la bicicletele puse la dispoziţie gratuit de autorităţi. Circa 32% din locuitorii din Copenhaga folosesc bicicleta ca mijloc principal de transport.

de aproximativ 10% \n valoare [i de 15% \n volum, fa]= de 2008”, mai spune oficialul DHS. Contra[ remarc= o expansiune a ciclismului preponderent amator, pentru distrac]ie, sport \n aer liber, relaxare \n natur= [i \ntre]inere fizic=, dar [i apari]ia dorin]ei de a folosi bicicleta \n r`ndul oamenilor maturi, ca alternativ= la via]a stresant= [i sedentar= pe care o duc. Dennis Tsoukalas, general manager al Rom-Eurotrade, unul din principalii importatori de biciclete, sus]ine c= pia]a rom`neasc= are o tendin]= “uimitoare” de dezvoltare, \ntr-un timp mult mai scurt dec`t ar fi normal. “De[i nu se poate compara cu ]=rile din Vest, Rom`nia are \ntregul poten]ial, teoretic [i practic, pentru a atinge nivelul unei pie]e occidentale”, crede Tsoukalas. |n Rom`nia, “pia]a nu este \nc= a[ezat= [i limpede \n ceea ce prive[te utilitatea [i

2

cca

MILIOANE

num=rul aproximativ de biciclete existente în prezent în România

32 BUSINESSmagazin I 10-16 mai 2010

3. Bogota, Columbia Într-un oraș în care doar 13% din populaţie deţine un automobil, nu este nevoie de legislaţie pentru a încuraja transportul cu bicicleta pe străzi. O dată pe săptămână, peste 100 de kilometri din străzile orașului se închid circulaţiei mașinilor, în favoarea mersului pe două roţi.

4. Curitiba, Brazilia Orașul are o tradiţie de 40 de ani în promovarea mersului cu bicicleta, în defavoarea mașinilor, iar o comunitate foarte activă susţine acest tip de deplasare ca soluţie pentru deblocarea traficului rutier.

destina]ia utiliz=rii bicicletei din cauza lipsei de informa]ie”, adaug= Lucian Contra[ de la Eurosport DHS, observ`nd \ns= o aten]ie mare a consumatorilor la ceea ce cump=r=, at`t din punctul de vedere al calit=]ii produsului, c`t [i al utilit=]ii lui. Potrivit comercian]ilor, cea mai popular= categorie de biciclete este mountain bike-ul, care se folose[te pentru cicloturism pe trasee offroad, dar pe care rom`nii o prefer= [i o folosesc, poate din cauza designului mai agresiv, chiar [i pentru plimb=ri prin parc sau ora[.

Viorel Isofache, consultant \ntr-un magazin specializat, sus]ine c= rom`nii nu [tiu de fapt ce \nseamn= bicicleta de ora[.

“Foarte mul]i nu [tiu c= \n ora[ e nevoie de o alt= biciclet=, nu \]i trebuie una grea, obositoare, cu care s= te ca]eri pe mun]i”, spune Isofache. Pe acela[i ton, C=t=lin M=ntescu, director tehnic al companiei TerraBike, adaug= c= nu trebuie s= mergem pe o biciclet= de competi]ie ca s= avem parte de pl=cerea vitezei \n mediul urban.

“Ceea ce se manifest= la nivel de autoturisme, adic= a-]i cump=ra o ma[in= de teren \n ora[ ca s= stai de fapt la semafor cu ea, se \nt`mpl= [i \n domeniul bicicletelor”, atrage aten]ia M=ntescu. Comercianul insist= c= fiecare biciclet= trebuie folosit= exact pentru ceea ce a fost proiectat=: “Dac= jeep-ul, care

5. Montreal, Canada Metropola a început în urmă cu doi ani un program de investiţii de 134 de milioane de dolari, prin care s-au amenajat 3.500 de kilometri de piste de biciclete și mai multe parcări speciale.

consum= 25 de litri la suta de kilometri, \l mai po]i p=c=li pl=tind din buzunar diferen]a de consum fa]= de o ma[in= de ora[, la biciclet= diferen]a o supor]i din mu[chi”. A[adar, pentru mersul la serviciu, este complet ilogic= achizi]ionarea unui model de teren, cu cauciucuri late, care nu \]i permite s= stai dec`t ghemuit. |n fond, riscul cump=r=rii unui model nepotrivit este ca persoanele neantrenate s= ias= doar de dou=-trei ori cu bicicleta, dup= care s= oboseasc= foarte tare [i s= renun]e la ea.

“Ceea ce este cel mai important este c= acum exist= o mas= critic= care poate influen]a dezvoltarea acestui fenomen.

Bicicli[ti vor fi tot mai mul]i. |n fiecare lun= se deschid magazine noi, iar vorbind cu cei care v`nd biciclete, ei ne spun c=, de la an la an, au v`ndut dublu”, spune Tereza V`lcan, managing director \n cadrul agen]iei de comunicare Civitas Global Ketchum.

Eusebiu Diaconu, v`nz=tor la magazinul DKBike, m=rturise[te c= mul]i oameni au trecut pragul magazinului, spun`ndu-i c= nu au bani de benzin= [i vor s=-[i cumpere biciclet=. “Traficul are o influen]= ridicat= asupra trecerii la biciclet=, at`ta vreme c`t pre]ul combustibilului continu= s= creasc=, iar de circulat se circul= tot prost. La ore de v`rf, pe biciclet= faci 30-40 de minute de la un cap=t la altul al ora[ului, \n timp ce cu ma[ina faci cel pu]in o or=, dac= nu mai mult”, pledeaz= v`nz=torul. “Se caut= inclusiv

SURSA: SONDAJ AL WWW.ASKMEN.COM, REUTERS.COM

6. Portland, Oregon, SUA Căile de rulare de 400 de kilometri din orașul american fac posibilă deplasarea rapidă între orice cartiere, fapt ce încurajează populaţia să renunţe la mașini.

7. Basel, Elveţia Pistele dedicate bicicliștilor, numeroasele centre de închirieri și culoarele unice de rulare susţin dezvoltarea fenomenului în celebrul orășel de munte.

„Până acum n-am prea mers la birou cu bicicleta, însă dacă am o întâlnire de business aproape de casă, prefer să merg pe două roţi“ MARIUS GHENEA, FIT DISTRIBUTION

SLIDESHOW

Afla]i mai multe despre gradul de dotare cu biciclete a gospod=riilor din Europa dintr-o galerie foto disponibil= pe www.businessmagazin.ro

8. Barcelona, Spania Municipalitatea din metropola iberică a creat, pe lângă piste, o zonă verde care se alătură facilităţilor puse la dispoziţia bicicliștilor. Aceasta le permite oamenilor să împrumute o bicicletă dintr-un colţ al orașului și să o returneze în orice alt punct.

9. Beijing, China Bicicleta e cel mai bun mod de a traversa orașul supraaglomerat. Calitatea scăzută a aerului constituie principalul factor pentru care autorităţile promovează renunţarea la mașini.

biciclete care s= se poat= adapta la munte [i la ora[ prin schimbarea ro]ilor, cu un pre] mediu de 1.200-1.800 de lei”, adaug= Diaconu Una peste alta, opinia \mp=rt=[it= la nivel general \n r`ndul comercian]ilor e c= are loc o trecere treptat= de la stadiul \n care un om \n costum merg`nd la munc= pe biciclet= e privit un pic ciudat spre intrarea \n cotidian a acestor cazuri.

Problema de mentalitate corespunde \ntr-adev=r societ=]ii \n ansamblu. “Tr=im \ntr-o lume \n care, \nainte de 1990, autoturismul era un produs de lux. Cei mai mul]i rom`ni nici nu visau s= aib= ma[in=, iar cei care visau s= o aib= f=ceau eforturi spectaculoase, av`nd nevoie de mult timp ca s-o cumpere”, afirm= sociologul Alfred Bulai, insist`nd pe valorizarea puternic= a autovehiculului pe meleagurile rom`ne[ti.

Dac= ne uit=m la ce s-a \nt`mplat \n vestul Europei, frenezia procur=rii unei ma[ini a fost specific= mai cur`nd anilor ‘50, c`nd uzul automobilului \ncepea s= se generalizeze, aveau acces la ma[in= toate categoriile sociale, ba chiar oamenii \ncepeau s= le schimbe. A[a se face c= vesticii, dup= decenii de obi[nuin]= cu ma[ina, renun]= acum mult mai u[or la ea.

“Vi se pare c= piscina \n curte este ceva de lux, [i este, pentru c= o mic= parte din popula]ie are acces la a[a ceva. G`ndi]i-v= c= abia v-a]i luat o piscin=, sunte]i fericit [i vi se spune c= este toxic= [i c= ar trebui s=

10. Trondheim, Norvegia Situat la limita Cercului Polar, orășelul norvegian Trondheim uimește prin obiceiul de a atașa schiurile de biciclete, care le permite cicliștilor să urce pante fără să fie nevoiţi să pedaleze.

renun]a]i la ea”, caracterizeaz= sociologul atitudinea de acum fa]= de ma[ini. Cum casele nu sunt pentru buzunarul multora \n ziua de ast=zi, \n timp ce autoturismele sunt accesibile pentru un num=r mai mare de oameni, a[a se explic= [i tendin]a multora de a-[i lua ma[ini tot mai spectaculoase, indiferent cu ce sacrificii - o tendin]= ce ne separ= de Occident. “|l vezi pe unii cu Mercedes, cu Audi sau cu o marc= foarte sofisticat=, de[i ei stau la confort doi \n Berceni. Tocmai pentru c= e ceea ce \[i pot permite ca indicator de statut social”, adaug= Bulai.

Ne mut=m \n anul 2025. Andrei, t`n=rul despre care vorbeam \n debutul materialului, are acum 40 de ani. Este tat=l a doi copii, locuie[te \n afara ora[ului [i vine zilnic la serviciu cu trenul p`n= \n gara central=. Dup= ce coboar= din tren, se \ndreapt=, ca to]i cei 50.000 de c=l=tori care ajung zilnic \n ora[ pe calea ferat=, \nspre imensa parcare de biciclete, amplasat= la doi pa[i de sta]ia CFR. Ajuns \n parcare, Andrei \mprumut= gratuit una dintre sutele de mii de biciclete puse la dispozi]ie de autorit=]i [i, folosind pistele speciale, delimitate de borduri [i semaforizate inteligent, porne[te al=turi de cei mici \nspre [coal= [i de acolo la serviciu.

V= las pe dumneavoastr= s= v= imagina]i dac= Andrei mai locuie[te \n Rom`nia sau poate, cine [tie, s-a mutat demult \ntr-o ]ar= din Vest.

10-16 mai 2010 I BUSINESSmagazin 33

MEDIA

ZECE CU FELICIT+RI Dec`t pu]in [i prost, mai bine mult [i f=r= gre[eli - aceasta este varianta ideal= a unei strategii de comunicare, \n ochii publicitarilor. Dac= asupra faptului c= \n ultimul an s-a comunicat pu]in nu mai exist= dubii, publicitarii au f=cut o trecere \n revist= a celor ce au promovat testul de comunicare pe timp de criz= [i a celor ce l-au picat cu brio. de ANA R+DU}+

B

=ncile, asigur=rile [i companiile din industriile auto [i telecom au fost cele care anul trecut au stat \n prima linie a comunic=rii media [i au dat de lucru agen]iilor de publicitate. Le-au pus creativitatea la \ncercare, ce-i drept, pentru c= nu a fost deloc u[or s= pun= cap la cap campanii puternice pe bani pu]ini. |nc= de anul trecut [i mai cu seam= anul acesta au ap=rut, totu[i, campanii noi [i destul de ample pentru categoriile de mai sus.

Toate companiile dintr-o anumit= categorie aveau de transmis, \n mare, acela[i mesaj - b=ncile anun]au oferte [i condi]ii mai bl`nde la creditele ipotecare [i de consum, asigur=rile mizeaz= pe nevoia nou creat= de economisire, juc=torii din auto \ncearc= s= profite de programul Rabla, iar companiile din telecom continu= lupta \n abonamente ieftine [i cu minute multe.

34 BUSINESSmagazin I 10-16 mai 2010

Din acest punct de vedere, a fost o competi]ie a conceptelor creative [i a campaniilor c`t mai stridente, astfel \nc`t, la beneficii comparabile, s= se eviden]ieze acela care “strig=” cel mai des [i cel mai tare ce are de oferit. “Domeniul financiar nu avea de ales [i trebuia s= redevin= mai activ”, spune Cosmin R=doi, managing director la Graffiti BBDO. “Rom`nii sunt mai reticen]i c`nd vine vorba de credite sau alte instrumente financiare, iar institu]iile financiare trebuie s= fie creative \n \ncercarea de a rec`[tiga interesul [i \ncrederea lor. {i nu putem tr=i f=r= asemenea institu]ii, la fel cum nu putem tr=i f=r= televizor”, consider= R=doi, care \nc= de anul trecut se a[tepta la o reaprindere a competi]iei. Dac= b=ncile nu reprezint= un client nou pentru agen]iile de publicitate, anul acesta a surprins prin campaniile sus]inute ale unor

asigur=tori precum ING Asigur=ri de Via]=, Groupama, Eureko sau AIG Life, recent devenit= Alico.

Toat= lumea [tie deja clipul unde Holograf c`nt= la petrecerea de cas= nou= a unui t`n=r ce [i-a luat credit de la Millennium Bank, \l [tie [i pe “z`nul” de la Banca Transilvania, acel ofi]er de credite ce [i-a asortat la costum un tutu de balerin= [i o tiar=, sau pe baschetbalistul Ghi]= Mure[an care face karaoke pentru Vodafone ori pe muzicianul de la Orange, aflat \n permanen]= \n \nt`rziere la premier=. Drept urmare, sunt campanii eficiente pentru scopul \n care au fost concepute - acela de a atrage aten]ia publicului [i de a a spune ceva c`nd ceilal]i tac. Pentru aceast= ini]iativ=, curajoas= chiar \n unele cazuri, companiile respective primesc o mare bil= alb= de la speciali[tii \n publicitate. Mai departe,

PUBLICITATE

DOSAR

Afla]i mai multe despre brandurile care au comunicat cel mai mult anul trecut [i \n primele luni ale acestui an dintr-o serie de articole disponibile pe www.businessmagazin.ro

lucrurile \ncep s= capete nuan]e [i apar diferen]e \ntre cei ce au f=cut o treab= bun= [i cei ce ar fi putut face [i campanii mai bune.

Practic, a[a cum observ= [i Mihaela Nicola, CEO al The Group, “liderii de pia]= pe fiecare categorie au socotit \n]elept s=-[i conserve suprema]ia procentual= [i au continuat s= investeasc=”. |n topul preferin]elor ei se afl= Cosmote - “a excelat \n perseveren]=” -, dar [i campaniile realizate pentru m=rcile Peugeot [i Toyota, \n timp ce campaniile pentru m=rcile de bere “mi-au displ=cut pentru c= au devenit din ce \n ce mai ermetice”. Brandurile auto au fost parc= mai vizibile dec`t oric`nd, anun]`nd fie lansarea unor modele noi, precum Dacia Duster, sau ofertele valabile pentru achizi]ii prin programul Rabla.

De asemenea, Nicola remarc= o cre[tere a apetitului pentru comunicare \n zona produc=torilor alimentari, “mai activi ca pondere dec`t \n anii preceden]i, tocmai pentru c= m`ncarea nu a atins cota de avarie a v`nz=rilor, precum industria imobiliar=”. Cu toate acestea, surprinz=tor este c= nimeni nu include \n lista celor mai inspira]i comunicatori companiile din sectorul bunurilor de larg consum - care \nc= domin= numeric topul celor mai mari investitori \n publicitate. Procter & Gamble este un astfel de exemplu, la fel [i Kraft Foods.

Sunt [i publicitari de p=rere c= de vin= pentru campaniile e[uate au fost bugetele prea mici [i faptul c= anul acesta agen]iile nu [i-au mai permis luxul de a da fr`u creativit=]ii [i de a lucra la campanii demne s= mearg= la festivaluri, ci au fost nevoite s= aib= o abordare pragmatic= [i conservatoare. La \nceputul anului trecut erau mul]i sus]in=tori ai campaniilor

300 MIL. EURO

valoarea estimat= pentru pia]a media \n 2010 conservatoare \n detrimentul celor neconven]ionale, dar acum nimeni nu mai \ncurajeaz= aceast= idee.

“Poate cea mai mare gre[eal= pe care o poate face un juc=tor \n aceast= perioad= este s= \i fie fric=. Pentru a [ti ce merge [i ce nu \]i trebuie curaj s= experimentezi.

Astfel, dec`t s= faci ceva f=r= un impact major, mai bine nu faci nimic”, sus]ine Radu Florescu, CEO al Saatchi & Saatchi.

“Este ca atunci c`nd e[ti la o petrecere, iar tipul care spune glume este \nconjurat de oameni care r`d, \n timp ce tipul fandosit st= singur \ntr-un col].”

Importante \n alegerea celor mai bune campanii de comunicare au fost [i mediile alese. {i \n acest an, cei care au mizat pe televiziune au f=cut o alegere corect= [i au avut de c`[tigat capital de imagine. E drept c= nici nu au fost foarte mul]i care au ales s= fie prezen]i majoritar pe alte medii [i abia \n subsidiar la TV. La fel ca Mihaela Nicola, [i ceilal]i publicitari au apreciat \n mod deosebit campaniile operatorilor de telecomunica]ii - Orange [i Vodafone au continuat eforturile de comunicare de p`n= acum cu campanii noi, iar Cosmote a fost revela]ia ultimului an, prin “\nc=p=]`narea” cu care a ]inut s= ias= \n fa]=. De la Vodafone ar putea ap=rea chiar surprize \n ceea ce prive[te strategia de comunicare din perioada urm=toare, de vreme ce \n 2010 contul de media a plecat, dup= o perioad= lung=, din portofoliul McCann Erickson [i a fost preluat de agen]ia de media buying OMD, \n urma unei realinieri la nivel global.

Dac= prima jum=tate a anului a venit cu o reluare a campaniilor de comunicare, revigor`nd pia]a de publicitate \n ansamblu, a doua jum=tate a anului e posibil s= nu mai fie la fel de dinamic=, \ntruc`t nu e anun]at= apari]ia unui num=r mare de campanii, de[i cele deja lansate vor continua. n

10-16 mai 2010 I BUSINESSmagazin 35

weboscop Computerele personale ne vor \nso]i \nc= mul]i ani, \ns= este tot mai clar c= apogeul epocii lor a trecut. Centrul atrac]iei financiare \n lumea computerelor tinde s= se mute spre zona computerelor „foarte personale”. de MIRCEA S~RBU

Schimbarea polilor

D

ac= privim pu]in \napoi \n istoria informaticii nu e greu s= observ=m un [ablon al schimb=rilor de genera]ie. |ntotdeauna suprema]ia unei platforme puternice a fost d=r`mat= de platforme mai slabe. Pare paradoxal la prima vedere, dar iat=: c`nd au ap=rut „minicalculatoarele” (e vorba de computere considerate mici la vremea respectiv=), produc=torii de mainframes \n frunte cu IBM le-au luat \n r`s. Ce po]i face util cu ni[te computere at`t de anemice? {i totu[i, minicomputerele s-au impus \n anii ’70, pentru c= de[i erau mai pu]in capabile, costau mult mai pu]in. Acest fapt a deschis pia]a computerelor pentru o gam= larg= de clien]i (companii, desigur) care nici n-au \ndr=znit s= viseze c= vor avea propriul lor computer. Mai slab, dar al lor. R=sp`ndirea a atras dup= sine valul inova]iilor [i cur`nd s-a dovedit c= mai pu]in poate s= \nsemne mai mult: fiind relativ ieftine, companiile \[i puteau permite s= plaseze minicomputere \n zona opera]ional= [i au putut s=-[i doteze func]ionarii cu terminale conectate direct la computer. Au ap=rut astfel aplica]ii diverse [i, mai ales, interactive.

Nu dup= mult= vreme au ap=rut microcomputerele (acum aceast= categorie desemneaz= aproape exclusiv computerele bazate pe procesoare pe opt bi]i) [i apoi PC-urile. Am tr=it aceast= epoc= [i m= num=r printre cei care, a[eza]i la pupitrul de comand= al unui PDP-11 (m= rog, o clon= de fapt), au r`s de toat= gama micro. Ce po]i face cu juc=riile astea, care n-au nici m=car un sistem de operare serios? S-a v=dit foarte cur`nd c= foarte multe. Fiind mici [i ieftine, le puteai pune pe birourile func]ionarilor, le puteai interconecta cu minicomputere [i chiar mainframes, apoi s-au legat \ntre ele [i-au format re]ele locale care erau capabile chiar s= preia aplica]ii rulate p`n= atunci

36 BUSINESSmagazin I 10-16 mai 2010

de computerele din „grupa mare”. PC-urile au dominat lumea computerelor pentru aproape dou= decenii. Dac= aplic=m [ablonul, ar trebui s= ne a[tept=m ca ele s= fie detronate de ni[te computere mici [i slabe, pe care le vom considera de-a dreptul neserioase din perspectiva procesorului multicore [i a discului de 500 GB cu care ne r=sf=]=m acum. {i iat=-le, sunt aici: netbooks, smartphones, tablete. Insist s= cred c= startul a fost dat de „laptop-ul de 100 de dolari”, cel luat \n r`s pentru capacit=]ile sale reduse. |ns= al]i produc=tori au prins din zbor ideea [i au \nceput la r`ndul lor s= produc= „computere slabe”, pe ideea c= oricum puterea de procesare va fi preluat= de internet. |nc= [i mai slabe sunt telefoanele

pu]ini bani din PC-uri, profitul opera]ional pe ultimul trimestru fiind de o jum=tate de miliard, \n vreme ce Apple realizeaz= de [ase ori mai mult din iPhone. Esen]a observa]iei este c= aceste computere foarte personale se afl= la \nceputul cre[terii, iar PC-ul este produsul matur care se apropie de platou. Concluzia lui Gassée este c= „centrul gravita]iei financiare \n lumea informatic= s-a schimbat”, adic= banii se \ndreapt= preponderent spre pia]a telefoanelor inteligente \n detrimentul PC-urilor. La o concluzie apropiat= ajunge [i Om Malik analiz`nd impactul foarte mic asupra bursei pe care l-a avut lansarea de c=tre Intel a noii familii de procesoare Atom Z6xx. Cu toate c= aceste procesoare sunt destinate

INSIST S+ CRED C+ STARTUL A FOST DAT DE „LAPTOP-UL DE 100 DE DOLARI”, CEL LUAT |N R~S PENTRU CAPACIT+}ILE SALE REDUSE inteligente, iar ironiile cu care a fost primit iPad ne sunt \nc= proaspete \n memorie.

Iat= cum „n-are multitasking” aplicat iPad-ului rimeaz= perfect cu acela[i „n-are multitasking” aplicat primelor PC-uri din perspectiva sofisticatelor sisteme de timesharing ale minicomputerelor. R=m=sese doar problema unui nume unificator, dar de cur`nd a \nceput s= fac= valuri un termen care m=car \n vremea tranzi]iei este potrivit: „computere foarte personale”. |ns= mai importante dec`t numele sunt cifrele. Jean-Louis Gassée – unul dintre cei mai importan]i executivi de la Apple \n anii ’80 [i apoi fondator al companiei care a creat sistemul BeOS – noteaz= \ntr-o postare recent= pe blogul s=u c= HP, cel mai mare produc=tor de PC-uri, realizeaz= de fapt foarte

dispozitivelor mobile, pia]a este dominat= de procesoare ARM care, de[i sunt mai slabe dec`t noile Atom, consum= mai pu]in. |ns= aspectul cel mai interesant \n evolu]iile viitoare \l reprezint= libertatea \n domeniul soft-urilor pentru aceste computere foarte personale. |n vreme ce toate sistemele de operare pentru PC-uri poart= povara „mo[tenirii istorice” (compatibilitatea cu o lung= serie de \nainta[i), \n lumea telefoanelor inteligente [i a tabletelor totul e permis. Inova]ia n-are piedici. n

BUSINESSMAGAZIN.RO Pentru mai multe comentarii ale lui Mircea S`rbu vizita]i www.businessmagazin.ro/opinii

Consumul a fost \n perioada 2003-2008 principalul motor de cre[tere al economiei rom`ne[ti, permi]`nd celor mai mul]i dintre produc=tori [i comercian]i s= \nregistreze cre[teri record. Pe c`t de accelerat= a fost cre[terea, pe at`t de abrupt= c=derea din ultimul an. Invita]ii clubului organizat de BUSINESS Magazin \mpreun= cu casa de avoactur= PeliFilip au discutat despre [ansele de revenire a consumului \n urm=torul an.

MAI POATE REVENI CONSUMUL? BUSINESS MAGAZIN: Ce op]iuni strategice au \n aceast= perioad= companiile?

CARMEN PELI: |ncep cu un disclaimer, ca majoritatea avoca]ilor. Perspectiva pe care o aduc este cea a unui consultant legal, nu neap=rat a unui finan]ist sau om cu experien]= \n managementul crizei. |n practica noastr=, ca modalit=]i de minimizare a efectelor crizei am remarcat reducerea costurilor, \ncercarea de a extinde baza de v`nz=ri [i o m=sur= mai drastic= aplicat= mai degrab= celor mici [i mijlocii din industrie, fiind o oportunitate pentru cei mari [i pentru fondurile de investi]ii, anume consolid=rile, din nevoia de resurse prin care s= fie sus]inute costurile [i v`nz=rile. Am v=zut [i oameni care au avut o abordare strategic=, adopt`nd o combina]ie de m=suri, [i oameni care au avut o strategie direc]ionat= pe o singur= op]iune. Ca m=suri de reducere a costurilor, pe l`ng= diminu=rile salariale, am observat restructur=ri din punct de vedere comercial, de la concentrarea achizi]iilor c=tre un singur furnizor cu scopul ob]inerii unui discount mai mare [i p`n= la externalizarea anumitor servicii. Majorarea bazei de v`nz=ri are la baz= ofertele comerciale, care nu majoreaz= neap=rat veniturile, ci volumele. Consolid=rile, cea de-a treia op]iune, au avut loc \ntre juc=torii care s-au sim]it amenin]a]i, \n retail [i distribu]ie \n special. {i, de[i fuziunile au sc=zut ca valoare [i volum la mai pu]in de jum=tate fa]= de 2008, au fost c`teva concentr=ri.

O statistic= intern= demonstreaz= c= mai mult de jum=tate dintre aceste consolid=ri au avut loc \n domeniul bunurilor de larg consum.

BUSINESS MAGAZIN: Cum a]i g=sit economia, \n general, [i Bergenbier, \n particular, c`nd a]i revenit dup= perioada de pauz= pe care v-a]i impus-o?

INVITA}II CLUB BUSINESS CARMEN PELI, partener al PeliFilip MIHAI GHYKA, CEO al Bergenbier BOGDAN DANC+U, managing director \n Rom`nia al Atrium European Real Estate ALBERT DAVIDOGLU, National Sales Manager Ice Cream al Unilever MONICA IAVORSCHI, CEO al Arctic MIHAI GEORGESCU, CEO al Wrigley Balkans IULIAN STANCIU, director general al eMag ILAN LAUFER, general manager al Retail Group

MIHAI GHYKA: Am g=sit multe lucruri noi

[i, \n mod fundamental, o alt= atmosfer= \n r`ndul consumatorilor. Cred c= asta s-a schimbat p`n= la urm=, orizontul care determin= consumul, fie c= este vorba de bunuri de folosin]= \ndelungat= sau de larg consum. Poate doar bunurile de impuls s= fie mai pu]in afectate, dar faptul c= nu exist= un orizont de ie[ire din criz= [i c= ve[tile care vin zi de zi sunt negative pentru individ [i pentru familia lui duc la o reducere p`n= la minimul necesar a consumului. Practic, a[a cum pot s= mai a[tept p`n= s=-mi schimb ma[ina, pot s= [i m=n`nc mai ieftin [i s= m= rezum la strictul necesar pentru a m= asigura c= m`ine, c`nd poate nu voi mai avea de lucru sau voi avea un salariu mult mai mic, s= am ni[te bani pu[i deoparte.

BUSINESS MAGAZIN: Se vede acest lucru [i \n traficul

[i v`nz=rile dintr-un centru comercial?

BOGDAN DANC+U: Datele macroeconomice se v=d foarte mult \n consum [i invers. S= lu=m exemplul Poloniei, ]ara cu cea mai mare cre[tere a PIB-ului anul trecut, cre[tere care s-a resim]it [i la nivelul economiei [i consumului. Am r=mas pu]in descump=nit s= v=d traficul dintr-un centru comercial nu foarte central, \n mijlocul unei zile lucr=toare. Asta spune totul. Din perspectiva businessului nostru, \n momentul \n care chiria[ii au probleme din lipsa consumului [i dezvoltatorii centrelor comerciale au la r`ndul lor probleme. Puterea de cump=rare \n Rom`nia a fost supraestimat=. Situa]ia nu este \ns= dramatic=, dar pare s= descrie lini[tea de dinaintea furtunii pentru tot ce \nseamn= retail [i centre comerciale. |n Bucure[ti, de exemplu, cred c= momentul adev=rului va veni foarte cur`nd.

BUSINESS MAGAZIN: {i pe segmentul

bunurilor de larg consum?

ALBERT DAVIDOGLU: Noi oper=m 13 categorii de produse diferite, de la detergen]i [i p`n= la produse cosmetice.

Consumatorul [i-a schimbat percep]ia asupra valorii unui bun de larg consum, cump=r= mai pu]in sau la un pre] mai mic [i reduce stocul de acas=, iar asta schimb= \n mod fundamental pie]ele, anul trecut sc=deri masive fiind \nregistrate pe linie, pentru c=, din dorin]a de a c`[tiga consumatorul, toat= lumea face oferte.

Mi[carea este \ns= gre[it= [i va duce la distrugerea pie]elor a c=ror valoare deja scade masiv, moment din care va fi greu s= se revin= la situa]ia anterioar=. E un moment de cotitur=. Lan]ul de distribu]ie, de exemplu, este sub presiune, pentru c= aici este vorba despre costuri fixe, iar \n momentul \n care v`nz=rile scad, aceste costuri devin mai ridicate [i este nevoie de reduceri. Coroborat cu lipsa lichidit=]ilor din pia]=, presiunea devine [i mai mare [i se resimte \n final \n puterea de cump=rare a consumatorului [i \n stilul de via]= al acestuia. Lucrurile merg \n spiral=, iar ve[tile de s=pt=m`na trecut= cu privire la posibilitatea cre[terii taxelor [i a cotei unice nu fac dec`t s= \nr=ut=]easc= situa]ia.

BUSINESS MAGAZIN: La electrocasnice nici m=car promo]iile nu au reu[it s= sus]in= consumul.

MONICA IAVORSCHI: Da, vorbim de o sc=dere de 50% anul trecut, ceea ce

sus, ci mai degrab= \n partea de jos a pie]ei, iar statistic, cota de pia]= a crescut.

Ca exportator, ai avantajul unei mai mari stabilit=]i, chiar [i \n condi]iile unor descre[teri, spre deosebire de situa]ia din Rom`nia pe care am mai \nt`lnit-o doar \n pie]e precum Ucraina sau \n Rusia.

Declinul din celelalte pie]e europene a fost mai mic dec`t pe pia]a local=, dar ne-a ajutat [i pozi]ionarea m=rcii [i sc=derea pre]urilor la materiile prime.

BUSINESS MAGAZIN: Tendin]a a fost aceea[i [i \n cazul produselor de impuls?

MIHAI GEORGESCU: |n linii mari da.

Principala problem= cu care ne-am confruntat anul trecut [i cu care ne vom confrunta \n continuare o bun= vreme de acum \nainte este impactul suferit de segmentul intermediar, respectiv distribu]ia care este \ntr-o menghin= acum. Distribuitorii sunt \ntr-o pozi]ie dificil=, greu de gestionat, iar unii dintre ei au optat pentru schimbarea ariei de acoperire, ceea ce e \n leg=tur= MIHAI GEORGESCU direct= cu businessul nostru, care depinde de num=rul de magazine \n care ajung “Principala problem= cu care ne-am confruntat este impactul suferit de distribu]ie”. produsele. |n prezent sunt peste 80.000 de punct de v`nzare care merg p`n= la puncte foarte mici care pentru alte m= face s= privesc cu jind la segmentul categorii de produse nu sunt \n mod bunurilor de larg consum, unde sc=derea neap=rat luate \n considerare. La nivel de este probabil de numai 10%. Totu[i, comer] modern, impactul a fost ceva mai printr-un filtru optimist, spre sf`r[itul mic. Am avut de gestionat o problem= a acestui an lucrurile vor reveni mai pre]ului mai redus= dec`t \n cazul altor aproape de normalitate, chiar dac= nu la produse, care s-a tradus \ntr-un rezultat nivelul din 2008.

BUSINESS MAGAZIN: Dar din perspectiva mai apropiat de ce ne-am fi dorit. unui produc=tor care export= \n IULIAN STANCIU: |n ce prive[te regiune, care este situa]ia? distribu]ia de IT, sc=derea a fost [i mai Vedem c= Dacia st= destul mare, de aproximativ 60%, metoda aleas= de bine. Este cazul [i \n ceea de noi pentru a contracara criza a fost ce prive[te produc=torii de achizi]ia concuren]ilor din pia]=. Am electrocasnice? \ncercat s= culegem tot ce r=m`ne \n urma falimentelor, destul de multe anul trecut.

MONICA IAVORSCHI: Am cules, de exemplu, ce a l=sat K-Tech Ca produc=tor, am reu[it (UltraPro) \n urm=, la fel am procedat [i \n s= echilibr=m pierderile cazul Proca. Am pariat practic pe criz= [i generate de pia]a rom`neasc= printr-o v`nzare am decis c= e cel mai bun moment pentru mai echilibrat= c=tre export. achizi]ii, cota de pia]= cresc`nd \ntr-un an de la 7% la 14%. Din punctul BUSINESS MAGAZIN: Se de vedere al achizi]iei retailerului online poate spune c= Arctic a de electronice eMAG, a fost o oportunitate. profitat de noua frugalitate Am ajuns acolo \ntr-un moment \n a consumatorului vestcare compania se restr`ngea dramatic, european, mai deschis c=tre asemenea unui sportiv care renun]= la m=rci pozi]ionate diferit? ap= [i la vitamine. Acum \ncep s= se vad= MONICA IAVORSCHI: Da. |n rezultatele, dar pia]a este la un nivel pie]ele externe nu vindem destul de jos. |n general, \n retailul de produse pozi]ionate foarte

electronice [i electrocasnice, problemele s-au v=zut \n situa]ii precum cea a Flanco, intrat \n insolven]= la presiunea b=ncilor.

Cred c= vor mai fi astfel de presiuni [i anul acesta. Din p=cate, pentru Guvern, solu]ia pentru a salva vaporul de la naufragiu pare s= fie aruncarea oamenilor de la bord, nu astuparea g=urilor, cum ar fi normal.

BUSINESS MAGAZIN: Perspectiva

Retailerii se g`ndesc \n perioada asta cum s= dep=[easc= problemele, fiind dispu[i s= renun]e la marjele de profit a[a \nc`t doar s= supravie]uiasc=. Schimbarea este \ns= evident=: un retailer care se g`nde[te acum s= deschid= un nou magazin este dorit acum de toat= lumea, \n timp ce \n trecut proprietarii centrelor comerciale \[i permiteau s= refuze clien]i care ajungeau

cerut ini]ial 50 de euro chirie pe metru p=trat, pre] diminuat ulterior la 40 de euro, \n condi]iile \n care poate un sfert din spa]ii erau goale. |n schimb, l`ng= mall am g=sit spa]iu unde pl=tim 12 euro pe metru p=trat.

BOGDAN DANC+U: Rom`nia \nc= nu a ajuns la un nivel de maturitate. E inadmisibil s= ai o re]ea de peste 100 de magazine [i s= deschizi c`teva zeci de magazine pe an [i brusc, \n c`teva luni, s= \nchizi alte c`teva zeci. E inadmisibil ca un retailer de pantofi s= aib= datorii de 100 de milioane de euro. {i nu e doar vina retailerilor, ci [i a b=ncilor care au finan]at, \nsetate de cre[tere, care au

SOLU}II PENTRU CRIZ+ Bogdan Danc=u, Carmen Peli [i Mihai Ghica mizeaz= pe fuziuni, pe reduceri de costuri [i pe reducerea decalajelor dintre Bucure[ti [i provincie.

retailerului care caut= un spa]iu comercial care este?

ILAN LAUFER: C`nd a lovit criza, retailerii se aflau deja \ntr-o situa]ie dificil=, pentru c= toate contractele de \nchiriere semnate anterior, \n perioada 2004-2006, c`nd a fost o explozie, aveau condi]ii foarte dure, care nu le permiteau s= ias= din contract, care presupuneau garan]ii ridicate. O solu]ie pentru a putea reduce costurile [i \nchide anumite puncte de lucru neperformante a fost insolven]a, singura metod= care te protejeaz= juridic s= iei o asemenea decizie. Dau un exemplu destul de reu[it al lui Lee Cooper care, la intrarea \n criz= avea 34 de magazine [i se preg=tea s= deschid= \nc= 5, compania reu[ind prin insolven]= s= \nchid= 12 magazine [i s=-[i revin= c`t de c`t pe picioare.

chiar s= supraliciteze pentru anumite spa]ii.

Acum e cel mai bun moment pentru extindere, condi]iile contractuale fiind probabil cele mai bune din istorie. Iar sumele facturate sunt mai pu]in importante acum, pentru c= o bun= parte din aceste sume nu sunt niciodat= \ncasate, propietarii fiind dispu[i s= accepte chiria[ii care \nt`rzie plata chiriei doar pentru a avea spa]iul ocupat.

IULIAN STANCIU: eMAG tocmai a deschis un showroom la Timi[oara. Am fost la Iulius Mall care ne-a

acordat credite doar pe baza stocurilor puse drept garan]ie.

BUSINESS MAGAZIN: Multe companii private se pl`ng c= nu sunt sus]inute. Ce e de f=cut \n aceast= situa]ie?

ALBERT DAVIDOGLU: Dac= s= construim un business dureaz= zeci de ani, de ce ne uit=m at`t de atent la evolu]ia trimestrial= a veniturilor? P`n= la urm=, asta conteaz= [i conducem zi de zi acest business pentru c= trebuie s= creasc=. M= uit la ce se \nt`mpl= nu numai \n Rom`nia, ci [i \n regiune [i cred c= la un moment dat, pre]urile pe care le-am avut aici, \n Rom`nia, au fost mult mai mari. M= uit spre exemplu la s=pun, \n Europa de Vest este mult mai ieftin, acela[i s=pun pe care Unilever \l vinde \n Europa de Vest are un alt pre] dec`t cel de aici. Ceea ce se \nt`mpl= acum este de fapt o ajustare [i nu cred c= ie[irea din aceast= criz= se va \nt`mpla peste noapte. Cred c= este aici s= stea [i nivelul de pre] din pia]= se va ajusta la un anumit nivel care va determina pia]a la un moment dat. Cum vom face s= cre[tem? Noi ne uit=m la pia]= dintr-un alt punct de vedere: ne uit=m la segmente de pre], ne uit=m la categorii de dimensiuni [i observ=m o cre[tere foarte mare pe segmentul de pre] mic, sc=deri pe segmentul de pre] mare, vedem cre[teri pe segmentul de 250 de grame fa]= de un kilogram sau dou= kilograme sau 8 kg [i practic \ncerc=m s= g=sim solu]ii pentru a juca \n toate segmentele de pre] acolo unde pia]a cre[te. Dac=

ALBERT DAVIDOGLU “Unde intr= consumatorul, acolo vom fi [i noi”.

consumatorul cump=r= m`ine un s=pun sau o \nghe]at= la un leu voi \ncerca s= aduc un s=pun sau o \nghe]at= la un leu.

Dac= se cump=r= detergent la cinci sau [apte kilograme, voi c=uta solu]ii s= vin cu un detergent la [apte kilograme. Practic \ncerc=m s= ne uit=m la pie]e dintr-un alt punct de vedere [i \ncerc=m s= adres=m toate nivelurile de pre] [i de format astfel \nc`t s= satisfacem cererea din pia]=. Dac= pia]a \n general scade din motive macroeconomice, aceste motive nu mai ]in de noi; ce putem face noi ca oameni de afaceri este s= ne adapt=m. Asta din punct de vedere al produsului [i al portofoliului. Dac= este s= m= uit la distribu]ie lucrurile sunt pu]in mai complicate pentru c=, din p=cate, fundamental, noi am pus marile lan]uri de magazine s= deschid= \n ora[e [i am omor`t tot ce \nseamn= comer] tradi]ional. Acest fapt a pus presiune pe tot ce \nseamn= comer] tradi]ional

[i comer]ul modern c`[tig= teren extrem de mult [i concentrarea este s= ne uit=m la total pia]= \n func]ie de canale: dac= cresc discounterii, vom fi acolo, dac= cresc hipermarketurile sigur c= vom fi acolo.

Unde intr= consumatorul, acolo vom fi [i noi [i dac= consumatorul prefer= anumite lan]uri de magazine, acolo o s= ]intim mai bine tot ceea ce facem pe viitor.

BUSINESS MAGAZIN: C`t de \ncredere sunt studiile \n acest moment? Au devenit ele mai importante?

ALBERT DAVIDOGLU: Am s= r=spund \ntr-un alt mod: \ntre 2006 [i 2009 am lucrat la filiala Unilever din Olanda [i acolo am avut senza]ia c= lucrurile sunt a[ezate, pia]a este a[ezat=, v`nz=rile se \nt`mpl= \ntr-un anumit fel [i e u[or... |ntorc`ndu-m= \n Rom`nia am avut senza]ia c= dac= nu iei o decizie \n 48 de ore pierzi bani. {i \n momentul \n care studiile Nielsen pentru perioada primului trimestru vin pe 15 mai, nu pot s= fac nimic dac= a[tept dup= acest studiu. Deja am pierdut [i trimestrul doi. Reac]ia pe care trebuie s= o avem acum \n business trebuie s= vin= \n 48 de ore, altfel pierdem.

Dac= sunt schimb=ri de distribu]ie, consum, produse, trebuie s= reac]ionezi,

lucrurile trebuie s= fie foarte, foarte dinamice.

MIHAI GHYKA: Nu [tiu dac= criza determin= categoriile de consumatori. Cred \n continuare c= ceea ce putem controla sunt costurile interne, acestea le putem determina, sunt ale noastre; personalul, orice s-ar \nt`mpla, nu ar face rabat de la calitate, pentru c= e criz= - voi avea mai mult de pierdut dac= fac rabat de la calitate, deoarece voi avea o percep]ie mai proast=, risc s= stric ceea ce am construit ani \n urm=. Rom`nia s-a confruntat cu o criz= [i o sc=dere la fel de abrupt= pe c`t a fost cre[terea. Dac= pia]a de publicitate a sc=zut anul trecut cu 35%, este [i o oportunitate pentru a investi \n marketing, a construi branduri, a fi mult mai vizibil [i a fi sigur c= e[ti \n mintea consumatorului cu ceea ce este relevant. Din ceea ce vedem, sunt atitudini foarte diferite \n pia]=, dar brandurile construite \n timp, cel pu]in \n industria unde activez, sunt cele care dureaz=. Cei care au crescut foarte rapid pe un an vor sc=dea \n urm=torul an la fel de rapid. Brandurile construite \n timp sunt cele care c`[tig= teren.

BUSINESS MAGAZIN: Care e strategia dumneavoastr=? Domnul Davidoglu spunea c= merge acolo unde sunt clien]ii.

MIHAI GHYKA: Punctul unu este acela de a promova o categorie de produse care corespund nevoilor consumatorilor din segmente foarte diferite. Consumatorul s-a schimbat fa]= de acum 20 de ani: acela[i

VIDEO

Vezi mai multe din declara]iile f=cute de participan]ii la Clubul BUSINESS Magazin, opiniile lor despre evolu]ia economiei dep=[irea perioadei de criz= [i strategiile companiilor pe care le conduc \ntr-o serie de materiale video pe www.businessmagazin.ro

consumator consum= cam cinci – [ase m=rci diferite, cu o frecven]= diferit=, dar momentele de consum determin= o anumit= alegere. Trebuie s= fii prezent [i s= fii \n ochii lui c`nd alege. Venitul nostru per hectolitru scade, tot ce po]i face este s= te concentrezi asupra costurilor [i s= te preg=te[ti – ceea ce nu aud deloc \n Rom`nia – pentru cre[terea care urmeaz=. {i experien]a pe care am avut-o \n America era formidabil= pentru c= exista un status pe planul de cre[tere \n 2011. Erau directori care erau stresa]i de faptul c= sunt

v`nzare pe timp de criz= [i a crescut [i ca pondere din totalul pie]ei [i poate [i ca valoare absolut= \n ciuda sc=derii la nivel general. Cred \ns= c= 2008 a fost ultimul an c`nd \n industria noastr= s-au putut face business-uri cu hei–rup–ul.

BOGDAN DANC+U: Nu [tiu dac= 2008 a fost anul de referin]=. |n ultimii doi ani, patru, poate cinci centre comerciale s-au finalizat \n Bucure[ti [i s-a ajuns la un stoc suficient. Singurele a[tept=ri care ar putea s= fie este reducerea decalajului dintre Bucure[ti [i ora[ele din ]ar=, din

“ACUM E CEL MAI BUN MOMENT PENTRU EXTINDERE, CONDI}IILE CONTRACTUALE FIIND PROBABIL CELE MAI BUNE DIN ISTORIE.” ILAN LAUFER, RETAIL GROUP

\n urm= pe planul de cre[tere \n 2011 [i c= nu vor c`[tiga cot= de pia]= atunci c`nd va veni cre[terea.

BUSINESS MAGAZIN: Crede]i c= pentru fiecare dintre dumnevoastr= [i pentru industriile din care face]i parte, anul 2008 va r=m`ne ca un etalon \n ceea ce prive[te rezultatele \nregistrate? |n c`t timp crede]i c= se va mai ajunge la astfel de rezultate?

MIHAI GHYKA: Absolut, 2008 va r=m`ne un etalon. C`]i ani va dura s= ajungem din nou acolo? Va dura.

MIHAI GEORGESCU: Cu siguran]= c= 2008 a fost de departe cel mai bun an.

Dar acest lucru este evident dependent de evolu]ia general= a economiei [i a consumului. Ca margini de profit, cred c= le vom recupera mai repede, \ns= ca volume de v`nz=ri, cred c= vor trece minim trei – patru ani pentru industria noastr=.

MONICA IAVORSCHI: Noi am estimat c= ne \ntoarcem \napoi de abia \n 2015, numai c= anul nostru de referin]= a fost 2007.

IULIAN STANCIU: |n distribu]ia IT, cred c= acela[i an, 2008, va fi atins cu greu, poate \n cinci ani de zile, av`nd \n minte corec]ia de 60%. Comer]ul online nu prea a fost afectat, a fost modalitatea c`[tig=toare de

punct de vedere al extinderii retailerilor, \ns= pentru ora[e de 100.000 – 150.000 de locuitori nu v=d s= se reduc= acest decalaj mai devreme de cinci ani.

BUSINESS MAGAZIN: C`nd va reveni \ncrederea clientului? C`nd va mai spune antreprenorul rom`n, cu o ofert= de cump=rare a businessului s=u pus= pe mas=, c= nu o accept=, dorind mai mult?

CARMEN PELI: A[tept cu interes aceast= perioad= [i probabil c= vor mai fi ocazii, dar deocamdat= investitorii nu se mai \ngr=m=desc s= vin= \n Rom`nia. n

EUROPA

Franceza e vorbit= acum mai mult de nefrancezi, iar peste jum=tate dintre ei sunt africani. Ce mai \nseamn= azi cultura Hexagonului, c`nd din cei 200 de milioane de vorbitori ai limbii lui Voltaire, doar 65 de milioane sunt etnici francezi? de MICHAEL KIMMELMAN

E

ric Zemmour, un tip sub]irel, brunet, energic, se \mpiedica \n propriile cuvinte - at`t de repede \i ie[eau pe gur=. Se fr=m`nta cu o cea[c= de cafea pe jum=tate goal= \n m`n=, aproape de birourile cotidianului Le Figaro unde \nc= lucreaz=, \n ciuda faptului c= detractorii s=i au \ncercat s=-i determine plecarea dup= cele mai recente afirma]ii corozive f=cute la o emisiune de televiziune despre francezii de culoare [i arabi. |[i prezenta cea mai recent= carte, “Melancolia francez=”, care a urcat \n v`rful topurilor celor mai v`ndute volume la Paris.

“Sf`r[itul puterii politice franceze a adus sf`r[itul Fran]ei”, spune Zemmour. “Acum p`n= [i elita s-a dat b=tut=. Nu le mai pas=.

To]i vorbesc engleza. Iar clasa muncitoare - nu vorbesc doar despre imigran]i - nu d= nici ea doi bani pe p=strarea integrit=]ii limbii.”

Zemmour este un binecunoscut a]`]=tor al m`niei publicului. |n opinia sa, Fran]a - din cauza imigra]iei [i a influen]elor din exterior - a pierdut leg=tura cu eroicele r=d=cini ale antichit=]ii romane, cu gloria sa na]ional=, cu cultura sa istoric=, la fundamentul c=reia se g=se[te limba francez=. Mul]i \l consider= un extremist, dar nu e singurul care g`nde[te

44 BUSINESSmagazin I 10-16 mai 2010

© 2010 NEW YORK TIMES NEWS SERVICE

SPUNE}I-O PE FRAN}UZE{TE 10-16 mai 2010 I BUSINESSmagazin 45

Europa ERIC ZEMMOUR: „ACUM PÂNĂ ȘI ELITA S-A DAT BĂTUTĂ. NU LE MAI PASĂ.

TOŢI VORBESC ENGLEZA. IAR CLASA MUNCITOARE - NU VORBESC DOAR DESPRE IMIGRANŢI - NU DĂ NICI EA DOI BANI PE PĂSTRAREA INTEGRITĂŢII LIMBII.”

a[a. Pre[edintele francez Nicolas Sarkozy a sem=nat cu Zemmour c`nd s-a pl`ns recent de “snobismul” diploma]ilor francezi care “sunt bucuro[i s= vorbeasc= \n englez=”, [i nu \n francez=, limb= care este “sub asediu”.

“Ap=rarea limbii noastre, a valorilor pe care ea le reprezint= este o b=t=lie pentru diversitatea cultural= \n lume”, a spus Sarkozy. Prilejul discursului a fost a 40-a aniversare a Organiza]iei Interna]ionale a Francofoniei, care celebreaz= limba lui Voltaire \n lumea \ntreag=. Sarkozy consider= c= problema nu este engleza \ns=[i, ci “cultura prêt-à-porter, uniform=, monolingvismul”, atribute prin care fire[te c= se referea tot la englez=. Discu]ia mai larg= despre un declin al valorilor tradi]ionale a atins coarda sensibil= a electoratului conservator.

Problema este acut= din cauza rela]iei speciale, de proprietate, de[i nu \ntrutotul realist= a Fran]ei cu franceza. Limba este acum vorbit= cel mai mult de str=ini, peste 50% dintre ei africani. Vorbitorii sunt cel mai probabil haitieni [i canadieni, algerieni [i senegalezi, imigran]i din Africa [i Asia de Sud-Est sau din Caraibe care s-au stabilit \n Fran]a, aduc`nd cu ei propriile culturi.

Ce mai semnific= deci cultura Hexagonului \n aceste zile, c`nd \n lume sunt

circa 200 de milioane de vorbitori ai limbii, dar doar 65 de milioane dintre ei sunt etnici francezi?

Realitatea este c= franceza nu este \n declin. E mai vivace ca oric`nd, dac=-l \ntrebi pe Abdou Diouf, fostul pre[edinte al Senegalului, acum secretar general al organiza]iei francofoniei. Cu zeci de state membre [i afiliate, grupul reflect= o realitate poliglot= \n care franceza este ast=zi concentrat= \n afara ]=rii de origine [i \ntr-o mare m=sur= \nflore[te f=r= ajutorul acesteia.

“Adev=rul este c= viitorul francezei se afl= acum \n Africa”, sus]ine Diouf. Acolo [i \n alte p=r]i, din Belgia \n Benin, din Liban p`n= \n Santa Lucia, din Seychelles p`n= \n Elve]ia, din Togo p`n= \n Tunisia, ea este doar una dintre celelalte limbi - adesea, cum e \n Camerun, dintre celelalte c`teva sute de alte limbi. Asta \nseamn= c= pentru scriitorii din locurile respective, franceza este o alegere, nu una care semnific= \n mod necesar o subordonare politic=, cultural= sau de alt tip fa]= de Paris. Sau, dup= cum spune [i Diouf: “Cu c`t avem o globalizare financiar=, militar= [i economic= mai mare, cu at`t g=sim mai multe referin]e culturale [i valori comune, care includ diversitatea.

Iar diversitatea, [i nu uniformitatea, este rezultatul real al globaliz=rii”.

Didier Billion este politolog specializat \n cultura francofon=. {i e de acord cu teoria lui Diouf. “A ap=rut o lume multipolar=”, spune el. “Este o tendin]= major= a vremurilor noastre, care permite pentru prima dat= fiec=ruia de pe planet= s= devin=, \n sens cultural, un actor pe scena global=.” “Eu sunt foarte m`ndru c= sunt francez. Cu 40 de ani \n urm=, aceast= limb= era un mijloc de a p=stra influen]a \n fostele colonii, iar acum francezii trebuie s= \nve]e s= g`ndeasc= diferit despre cultura francofon=, pentru c= a avea o limb= comun= nu-]i mai asigur= o viziune politic= sau cultura comun=.”

O sintagm= n=scut= cu ani \n urm=, “l’exception culturelle”, se refer= la excluziunea legal= a produselor culturale franceze, cum sunt filmele, de la prevederile tratatelor interna]ionale de comer] liber astfel \nc`t acestea s= nu fie tratate ca echivalentul unor branduri ca Coca-Cola sau Gap. Dar dac= \i \ntrebi pe francezi, termenul implic= [i ceva mai filozofic. |ntr-o ]ar= unde posturile de radio transmit un anumit procentaj din c`ntece \n francez= [i \n care un primar socialist din ora[ul nordic Roubaix, preponderent musulman, a devenit faimos recent pentru c= a protestat c= un lan] de fast-food, Quick, a \nceput s= serveasc= m`ncare halal, conform= cu regulile islamice, excep]ionalismul cultural reflect= temeri multiculturale de genul celor pe care le atinge [i cartea lui Zemmour.

Zemmour provine din str=mo[i evrei sefarzi din Spania, care au devenit cet=]eni francezi pentru c= tr=iau \n Algeria secolului al XIX-lea, apoi s-au mutat \n Fran]a \naintea izbucnirii r=zboiului algerian. {i el apar]ine acestui creuzet de culturi [i na]ionalit=]i care de secole, spune el, a absorbit imigran]ii \n cultura sa republican=. “|n America sau \n Marea Britanie este \n regul= c= oamenii tr=iesc \n comunit=]i separate, negrii cu negrii, albii cu albii”, afirm= el, reflect`nd o anume perspectiv= antic=. “Dar a[a ceva nu e \n spiritul francez.

Fran]a \nsemna asimilare. |ns= din anii ‘70, intelighen]ia francez= a numit asta neocolonialism. De fapt este globalizare, iar globalizarea din acest punct de vedere \nseamn= de fapt americanizare.”

SCRIITORUL ALGERIAN KATEB YACINE A SPUS DESPRE LIMBA FRANCEZ+ C+ ESTE COMOARA L+SAT+ |N URM+ DE RUINELE COLONIALISMULUI 46 BUSINESSmagazin I 10-16 mai 2010

TRADUCERE DE MIHAI MITRIC+

Dar fire[te c= republicanismul iacobin a fost \ntotdeauna o fic]iune, dac= erai negru sau musulman, [i se pare c= \n realitate, ce s-a \nt`mplat mai t`rziu a fost c= diferitele grupuri etnice [i rasiale au \nceput s= militeze tot mai intens pentru drepturile lor [i s=-[i impun= propria cultur=. Alegerea lui Barack Obama \n SUA a accelerat procesul, ar=t`nd c`t de pu]ini dintre negrii [i arabii de aici au c=p=tat autoritate politic=.

Limba francez= este un indicator emblematic al acestei schimb=ri. Astfel c= unui scriitor contemporan ca Andrei Makine - de origine sovietic=, dar care a primit azil politic \n 1987 - franceza \i promite asimilarea [i o punte c=tre tradi]ia literar= a lui Zola [i Proust. El \[i aminte[te cum, cu peste dou= decenii \n urm=, primele lui manuscrise, \n francez=, au fost respinse de editorii de aici pentru c= se presupunea c= nu poate, ca str=in, s= scrie \ntr-o limb= suficient de curat=.

Atunci a inventat numele unui translator, a retrimis acelea[i lucr=ri ca [i cum ar fi fost traduse din rus= [i a c`[tigat premii. El adaug= c= atunci c`nd romanul lui “Testamentul francez” a devenit un best-seller [i a primit premiul Goncourt,

edituri din Germania [i Serbia au vrut s=-l traduc= din manuscrisul “original” \n limba rus=, astfel c= Makine a avut dou= “s=pt=m`ni nedormite”, dup= cum spune, ca s= \l produc=. “De ce scriu \n francez=?”, repet= el \ntrebarea reporterului. “Este posibilitatea de a apar]ine unei culturi care nu e a mea, nu e limba mea matern=.”

Nancy Huston, o romancier= canadian= stabilit= \n Fran]a, spune altfel acela[i lucru: “Lumea s-a schimbat”. Ea s-a mutat la Paris \n anii ‘70. “Lumea literar= de aici, care \nc= se crede mai important= dec`t este, se pl`nge

200 MILIOANE DE OAMENI

vorbesc acum franceza, din care 65 milioane sunt etnici francezi

de declinul prestigiului s=u, dar trateaz= literatura francofon= ca fiind de m`na a doua”, sus]ine ea, “revendic`ndu-i totu[i pe cei ca Kundera, Beckett [i Ionesco, de[i to]i au fost n=scu]i \n afara Fran]ei. Aceasta din cauz= c=, la fel ca Makine, to]i au f=cut necesara declara]ie de dragoste fa]= de Fran]a. Dar dac= francezii s-ar obosi s= citeasc= realmente ce vine din Martinica sau din Africa de Nord, ar descoperi c= limba lor nu sufer= chiar deloc”.

Eram la o cea[c= de ceai cu Yasmina Khadra, cel mai bine v`ndut romancier algerian, al c=rui nume real este Mohammed Moulessehoul, \n birourile Centrului Cultural Algeria. |n v`rst= de 55 de ani, fost ofi]er \n armata algerian=, ce a luptat \mpotriva francezilor [i acum tr=ie[te la Paris conduc`nd acest centru, Moulessehoul scrie povestiri critice la adresa guvernului algerian sub numele so]iei sale, pe care l-a \mprumutat prima dat= \n Algeria pentru c= func]ia militar= \i interzicea produc]iile literare. Sunt prins \ntre dou= culturi, \ntre dou= lumi. Cultura ajunge tot la politic= p`n= la urm=. Eu sunt un scriitor francez [i un scriitor algerian. Dar adev=rul mai larg e c= sunt [i una, [i alta.” n PUBLICITATE

IT

IA-}I iPADUL T+U {I UMBL+ 48 BUSINESSmagazin I 10-16 mai 2010

FOTO: REUTERS © 2010 NEW YORK TIMES NEWS SERVICE

Dac= a]i planificat o vacan]= pentru viitorul apropiat, ar trebui s= fi]i preg=ti]i s= g=si]i printre vecinii de avion cel pu]in c`]iva m`ndri posesori de iPad. Dac= v= ve]i sufoca de invidie sau nu depinde numai de ce fel de c=l=tor sunte]i. de BOB TEDESCHI

E

3.500 NUMĂRUL APLICAŢIILOR

dezvoltate special pentru iPad

u n-am avut ocazia s= testez iPadul \n timpul unei vacan]e, dar dup= dou= s=pt=m`ni de testare \ntr-o vacan]= virtual= - o incursiune pe mai multe continente, prin p=dure, plaj= [i zon= urban=, toate f=r= a m= da jos de pe canapea - iat= verdictul meu: dac= ave]i circa 500-700 de dolari de cheltuit pentru a[a ceva, plus \nc= 100 de dolari pentru ni[te aplica]ii grozave, merit= s= \ncerca]i. {i acum avertismentul. Ve]i adora iPadul c`nd sunte]i \n tranzit sau \n camera de hotel. O s=-l pute]i folosi mult mai pu]in c`nd merge]i spre plaj= sau vizita]i pe jos un ora[ ori lua]i cina. Dar mai multe despre sl=biciunile sale - pu]in mai t`rziu.

Ca s= numesc doar c`teva dintre avantajele sale ca tovar=[ de c=l=torie: este o bibliotec= portabil= [i gratuit=, un procesor de text, browser de internet, translator, ghid, meteorolog [i agent de turism, ca s= nu mai zic de o distrac]ie asigurat= \n timpul unui zbor lung. {i da, pute]i s= spune]i acela[i lucru despre umilul laptop pe care-l ave]i deja, dar e foarte probabil ca acesta s= c`nt=reasc= mai mult dec`t cele 680 de grame ale iPadului.

A[a cum [tiu cei mai mul]i, prima versiune a iPad se conecteaz= la internet doar prin intermediul unei conexiuni wireless. Apple a lansat abia la sf`r[itul lunii trecute o nou= versiune 3G a iPad, disponibil= de la 629 de dolari. C=l=torii serio[i, ale c=ror voiaje nu graviteaz= \n jurul hotelurilor cu conexiune WiFi gratuit=, probabil c= au a[teptat

asta, pentru c= folosirea aplica]iilor personalizate ale iPad din propria ma[in= nu este posibil= f=r= o conexiune mobil=.

Alte caracteristici includ faptul c= dispozitivul nu are o camer= foto-video, astfel c= \n timp ce c=l=torii \l pot folosi s= fac= apeluri ieftine prin intermediul Skype sau al altor servicii similare, convorbirile video nu sunt posibile.

Iar turi[tii \n scop de afaceri n-ar trebui \nc= s= renun]e cu totul la laptopuri. Apple vinde aplica]ii pentru iPad la 10 dolari pentru procesare de text (Notes), grafice (Numbers) [i prezent=ri (Keynote), printre altele, dar unii utilizatori s-au pl`ns c= aceste aplica]ii \nc= nu sunt compatibile cu softul Microsoft Office. Un alt chin e [i s= scrii pe tastatur= de pe ecranul iPad. Dar pentru cei ce vor s=-[i petreac= vacan]ele consum`nd informa]ie \n loc s= o creeze, tableta iPad ar putea fi ideal=, \n special cu ajutorul c`torva aplica]ii care o fac considerabil mai folositoare atunci c`nd posesorul este pe drum.

Cele aproximativ 185.000 de aplica]ii pentru iPhone func]ioneaz= [i pe iPad, dar c`nd tragi de imagine ca s= intre pe ecranul tabletei, rezolu]ia are de suferit. Un mult mai mic univers de 3.500 de aplica]ii speciale pentru iPad este \n a[teptare, cele mai multe av`nd indicativul Pro sau HD. De[i aceste aplica]ii sunt de obicei mai scumpe dec`t cele pentru iPhone, \[i merit= banii de cele mai multe ori.

Iar unele sunt chiar [i gratis. S= lu=m, spre exemplu, una pentru Kayak, care \n versiunea pentru iPad ofer= un design de pagin= mai aerisit dec`t versiunea de pe internet [i butoane de tastat, pentru a

10-16 mai 2010 I BUSINESSmagazin 49

IT singuri o melodie cu ajutorul Magic Piano (1 dolar). {i da, e un excelent dispozitiv pentru citit c=r]i electronice. Sunt multiple aplica]ii (aproape toate gratuite), inclusiv „Cele aproximativ iBooks de la Apple sau Kindle de la pentru iPhone funcţionează Amazon. Ambele v`nd bestsellere pentru circa 10 dolari, dar ofer= [i acces gratuit la , dar când tragi de imagine și pe operele a mii de clasici, de la “Huckleberry ca să intre pe ecranul tabletei, Finn” p`n= la “Anna Karenina” sau operele complete ale lui Shakespeare. rezoluţia are de suferit.“ Lista de posibilit=]i continu=, dar e suficient s= spunem c= iPad este foarte probabil cel mai bun dispozitiv pentru luat \n c=l=torie, unul care v= permite s= l=sa]i [i c=r]ile [i DVD-urile acas=. putea profita de ecranul tactil al tabletei.

Odat= ce a]i ajuns la destina]ie \ns=, Pentru un proces care altminteri cere un num=r mare de clicuri, cum e planificarea povestea iPad se complic= pu]in.

Dac= nu ave]i versiunea 3G, ave]i unei c=l=torii, este un adev=rat r=sf=]. nevoie de programe care s= caute FlightTrack Pro (10 dolari) va ar=ta conexiunile wireless, ca Open WiFiSpots coordonatele unui avion aproape \n timp HD (4 dolari) sau Wi-Fi Finder (gratis), ca real [i \l va alerta pe posesor cu un mesaj s= v= planifica]i urm=toarea etap=. Destul pop-up dac= zborul \nt`rzie sau a fost de simplu. anulat. Dac= urm=ri]i zborul altcuiva, Chiar dac= ghidurile urbane (cum sunt pute]i vedea traseul avionului pe o hart= cele de la Lonely Planet sau Frommer’s) meteo, astfel \nc`t s= sesiza]i manevrele sunt u[or de pus pe un iPad sau pe un pe care le face pilotul pentru a sc=pa de telefon mobil, pentru c= nu consum= zonele periculoase. resurse, niciunul dintre acestea nu v= Dac= m=ri]i [i mai mult imaginea, permite totu[i s= v= face]i propriile pe ecran apare cam ce ar putea vedea adnot=ri. [i c=l=torii din avion dac= s-ar uita pe Pentru a v= orienta unde s= lua]i hublou. Dar abia c`nd a[tepta]i \mbarcarea, masa, Zagat to Go (10 dolari pentru iPad) sau oric`nd ave]i ceva de a[teptat, se poate include 34 de destina]ii, majoritatea din folosi tableta iPad pentru adev=rata ei destina]ie: filme [i jocuri. |ncerca]i jocuri ca interiorul SUA, cu o func]ie specific= de c=utare [i posibilitatea de a rezerva o mas=.

“Flight Control HD” (5 dolari), un concurs Dar \n aceast= categorie, aplica]iile au de control al traficului aerian, “AirCoaster deocamdat= o raz= de ac]iune restr`ns=.

Pro” (2 dolari), un simulator fantastic de Pentru consiliere de acest tip \n ora[e ca montaigne-russe, “Scrabble” (10 dolari) sau fotbal “Real Soccer 2010 HD” (7 dolari). Berlin, Buenos Aires sau Beijing, trebuie s= c=uta]i tot pe internet.

Ecranul reac]ioneaz= la schimb=rile de DOSAR Multe aplica]ii de fapt nu sunt mult pozi]ie [i permite ac]iunea mai multor mai bune dec`t omonimele lor de pe juc=tori \n moduri diferite fa]= de toate internet, [i \n multe altele dincolo de cele celelalte dispozitive existente pe pia]=. pentru g=sirea unui restaurant, aplica]iile Filmele se v=d extraordinar pe iPad sunt mai pu]in de ajutor dec`t ce pute]i - asta dac= v-a]i [ters \nainte ecranul de g=si singuri pe internet. amprente - [i portofoliul de fi[iere video Afla]i mai multe despre Tableta iPad e un browser de internet este nesf`r[it dac= ave]i o conexiune aplica]iile iPad, despre func]ionalitatea lui, dar [i perfect satisf=c=tor [i, dac= g=si]i o web [i o aplica]ie ca Joost sau sunte]i despre cei care produc aplica]ii abona]i la Netflix [i la aplica]ia sa gratuit= conexiune la internet, pute]i s= v= face]i pentru iPad \n Rom`nia, dintr-o singuri note de c=l=torie pe dispozitiv pentru iPad. Pute]i [i s= desc=rca]i filme serie de articole pe pentru a-l folosi mai t`rziu pe post de ghid. de pe iTunes (bateria v= ]ine 10 ore f=r= www.businessmagazin.ro Asta dac= nu cumva itinerariul include probleme). [i plaja, unde lumina str=lucitoare face Ca player de muzic=, iPad [i ecranul s=u aduc o nou= dimensiune a experien]ei, ecranul aproape de necitit [i unde temerile privitoare la ho]i, crema de plaj= [i nisip vor pe care minusculul iPod n-o poate reda. at`rna probabil \n balan]= mai greu dec`t Pute]i s= asculta]i un post de radio beneficiile posibile ale iPad. A[a c= dac= v= personalizat, pute]i citi mai multe despre preg=ti]i pentru nisip [i surfing, ave]i grij= arti[ti (cu ajutorul aplica]iei gratuite s= ave]i alte lucruri cu care s= v= l=uda]i. n Pandora pentru iPad) sau s= compune]i

185.000 de

aplicaţii iPad

50 BUSINESSmagazin I 10-16 mai 2010

TRADUCERE DE MIHAI MITRIC+

AFACERI |N EST CONTOR

31% cu at`t au sc=zut salariile \n sectorul public din Letonia, \n medie, pe parcursul ultimilor doi ani, a[a \nc`t salariul mediu al unui func]ionar ministerial s-a redus de la 1.620 de euro \n februarie 2008 la 1.120 de euro \n februarie 2010

>1 mil. num=rul estimat al polonezilor care lucreaz= pe pia]a neagr= ca s= evite plata taxelor; circa 47% sunt \ntre 45 [i 59 de ani

56.000

UN AMBI}IOS Ministrul ungar al economiei promite reducerea fiscalit=]ii \nc= din cursul lui 2010

Lista lui Matolcsy Se schimb= guvernul, se schimb= [i calculul deficitului bugetar pe anul dinainte. S-a \nt`mplat \n Grecia, s-a \nt`mplat [i \n Bulgaria, iar acum e posibil s= se \nt`mple [i \n Ungaria.

M

inistrul desemnat al economiei \n viitorul cabinet Viktor Orban, Gyorgy Matolcsy, a venit cu temele f=cute \n parlamentul de la Budapesta, unde [i-a \n[tiin]at s=pt=m`na trecut= colegii din legislativ de priorit=]ile din mandatul lui, scrie Portfolio.hu. Matolcsy a \ntocmit urm=toarea list= cu cele cinci priorit=]i la care ]ine: reducerea impozitelor [i a taxelor \nc= din 2010; reducerea birocra]iei; promovarea ocup=rii totale a for]ei de munc=, prin contracte cu norm= par]ial=, munc= la distan]= sau timp de lucru redus (oarecum dup= modelul german cunoscut sub denumirea de Kurzarbeit, unde men]inerea angaj=rilor, chiar cu norm= redus= sau pe c`teva ore, a dat rezultate spectaculoase pe pia]a muncii); mai buna folosire a fondurilor UE (e vorba de cre[terea cotei de subven]ii pentru IMM de la 20% la 50%; Planul Szechenyi (ajungerea din urm= a economiilor dezvoltate \ntr-un interval de 30 de ani, scop pe care Matolcsy sus]ine c= \l va sluji promov`nd cercetarea [i dezvoltarea [i stimul`nd evolu]ia unor sectoare ca asisten]a medical= de v`rf sau energia verde).

Ministrul desemnat a sus]inut c= ]inta de 3,8% din PIB pentru deficitul bugetar, asumat= pentru acest an de fostul guvern,

52 BUSINESSmagazin I 10-16 mai 2010

nu este realizabil=, [i c=, depinz`nd de cercet=rile pe care le fac exper]ii partidului s=u, Fidesz, \n scriptele vechiului guvern, noua ]int= de deficit ar putea s= fie \n jur de 4,5-6,5% \n 2010. “Aceast= marj= ar trebui s= fie acceptabil= [i pentru FMI, [i pentru UE”, a spus Gyorgy Matolcsy, referindu-se la finan]atorii creditului de 20 de miliarde de euro de care Ungaria beneficiaz= \ncep`nd din octombrie 2008. Pentru 2011, ministrul desemnat crede \n posibilitatea unui deficit de 4,5-5,5% din PIB, cu premisa c= Fidesz va reu[i s= asigure “o disciplin= fiscal= riguroas=”. P`n= la sf`r[itul anului viitor, Ungaria ar urma s=-[i stabileasc= [i un termen pentru aderarea la zona euro, sus]ine Matolcsy, preciz`nd c= guvernul viitor va avea nevoie de sus]inerea b=ncii centrale pentru a-[i \ndeplini planurile.

Partidul Fidesz a anun]at de mai mult timp c= inten]ioneaz= s= schimbe statutul de func]ionare al B=ncii Na]ionale [i s= fuzioneze institu]ia cu Autoritatea de Stat pentru Supraveghere Financiar=, ca s=-l poat= \nl=tura astfel din func]ie pe guvernatorul Andras Simor, acuzat de Viktor Orban c= a gestionat gre[it criza financiar=, dar [i c= a ascuns faptul c= ar avea firme \nregistrate \n paradisuri fiscale. n

num=rul creditelor ipotecare aprobate de b=ncile ungare \n 2009, cu 62% mai pu]ine dec`t \n 2008, \n timp ce valoric reducerea a fost de 62%

158.000 mp suprafa]a de spa]iu logistic \nchiriat= \n Cehia \n perioada ianuarie-martie, cu 42% mai mult dec`t \n trimestrul precedent [i cu 84% mai mult fa]= de aceea[i perioad= a anului trecut, conform

0,1% cu at`t a sc=zut [omajul \n martie fa]= de februarie \n Polonia, ceea ce \nseamn= o rat= a [omajului de 12,9%

37 mld. € datoria extern= brut= a Bulgariei la sf`r[itul lui februarie, \n sc=dere cu 0,8% fa]= de luna anterioar=, reprezent`nd 107,3% din PIB; majoritatea cov`r[itoare a datoriei este privat=, respectiv 32,8 mld. euro, restul fiind datorie public= [i public garantat=

7,1% din PIB deficitul general al bugetului din Polonia \n 2009, peste plafonul de 3% necesar pentru calitatea de membru al zonei euro

34% cu at`t s-au redus investi]iile \n sectorul industrial din Bulgaria \n 2009 comparativ cu 2008, iar pentru 2010, autorit=]ile estimeaz= o nou= sc=dere cu 14%

FOTO: REUTERS PAGINI REALIZATE DE CRENGU}A NICOLAE

n POLONIA Oameni care au de unde alege.

Clinicile [i spitalele private atrag deja circa 20% din banii pe care polonezii \i cheltuiesc \n fiecare an pe asisten]a medical=, conform unui raport al firmei de consultan]= PricewaterhouseCoopers, citat de Rzeczpospolita. Este vorba deci de o pia]= consistent= a serviciilor private de s=n=tate, din moment ce toat= pia]a s=n=t=]ii, incluz`nd [i medicamente [i echipamente medicale, este estimat= s= ajung= anul acesta la circa 14,5 miliarde de euro. |n termeni de volum al veniturilor, spitalele [i clinicile private cresc cu un ritm anual de 10%. Anali[tii de la PwC conchid c= evolu]ia nu este surprinz=toare, av`nd \n vedere c= sistemul public de s=n=tate este supra\nc=rcat [i din ce \n ce mai ineficient.

nu \nseamn= [i o cre[tere a v`rstei legale de pensionare, r=mas= la 63 de ani pentru b=rba]i [i 60 pentru femei. Pentru angaja]ii din ap=rare [i siguran]= intern=, vechimea cerut= cre[te de la 16,8 la 20 de ani, respectiv de la 25 la 30 de ani. Cei ajun[i la v`rsta pension=rii f=r= a avea num=rul de ani de vechime necesari vor putea totu[i s= ias= la pensie, dar pentru fiecare an lips= \n vechime, pensia li se va reduce cu 2,4%, \n timp ce bulgarii care aleg s= r=m`n= s= munceasc= [i dup= v`rsta legal= de ie[ire la pensie vor fi recompensa]i cu un bonus de 2,4% la pensie pentru fiecare an muncit \n plus. M=surile

sunt destinate s= reduc= deficitul bugetar, s= mai echilibreze un pic pia]a pensiilor [i s= descurajeze ie[irea la pensie prea timpurie.

Mladenov a spus c= anul acesta 11,3% din PIB va fi folosit pentru plata pensiilor, ad=ug`nd c= planul de m=suri va fi discutat \n cursul lunii mai cu sindicatele, adoptat apoi de guvern \n iunie [i \naintat parlamentului \n septembrie. La \nceputul anului viitor, guvernul de la Sofia va continua cu o alt= faz= a reformei, care prevede limitarea pension=rilor anticipate [i schimbarea modului de plat= a pensiilor cu unul ce va lua \n calcul infla]ia [i evolu]ia PIB.

n BULGARIA Mai greu cu pensionarea. Guvernul bulgar a decis ca perioada necesar= \n c`mpul muncii pentru ca oamenii s= poat= ie[i la pensie s= se lungeasc= de la 37 la 40 de ani pentru b=rba]i [i de la 34 la 37 de ani pentru femei, cu \ncepere de la 1 iulie 2011. Ministrul muncii [i al politicilor sociale, Totiu Mladenov, a anun]at s=pt=m`na trecut= m=sura, care PUBLICITATE

ART+ {I SOCIETATE

„Publicitatea biometrică îi

influenţează numai pe cei care nu sunt loiali, adică pe

aproximativ 50% din consumatori.“ RAFAL OHME, LABORATORY

54 BUSINESSmagazin I 10-16 mai 2010

FOTO: VICTOR CIUPULIGA

METODA AVATAR Se ia mult= [tiin]=, se condimenteaz= cu pu]in= controvers=, totul trece prin ďŹ ltrul marketingului [i rezult= o metod= de cercetare ce pare desprins= din Matrix. de CRISTINA MARINA

10-16 mai 2010 I BUSINESSmagazin 55

art= [i societate

S

potul “Evian roller babies”, \n care bebelu[i pe patine cu rotile executau mi[c=ri de break-dance, s=reau peste garduri sau coborau pe balustrade ca practican]ii de sport extrem, a intrat \n Cartea Recordurilor drept cel mai vizionat spot publicitar online din toate timpurile, cu peste 100 de milioane de vizualiz=ri.

Dar succesul filmule]ului, devenit al cincilea cel mai vizionat clip pe YouTube [i desemnat de revista Time spotul num=rul unu din 2009, nu prea a avut efectul dorit asupra v`nz=rilor Evian. Compania a pierdut cot= de pia]= \n Statele Unite, iar v`nz=rile au sc=zut cu 26% [i respectiv 19% \n ultimele dou= trimestre ale anului trecut, conform revistei BrandWeek.

O cercetare biometric= realizat= de compania de cercetare LABoratory & Co. explic= lucrurile. Studiul a testat cinci spoturi, printre care [i cel al Evian, pe cinci pie]e diferite - Rom`nia, Polonia, Statele Unite, Moscova [i Guatemala, care s= reprezinte tot at`tea culturi. “Rezultatele ar fi fost u[or de interpretat dac= nu era Rom`nia.

Toate mamele s-au speriat, mai pu]in cele din Rom`nia, care au catalogat filmule]ul ca fiind amuzant”, a declarat pentru BUSINESS Magazin Rafal Ohme, profesor de psihologie, expert \n tehnici de persuasiune [i procese la nivel subcon[tient. Ohme conduce LABoratory - o companie cu sediul \n SUA, care integreaz= cercetarea tradi]ional= cu cea biometric= - [i a deschis un centru de cercetare-dezvoltare \n Var[ovia natal=.

Compania are divizii [i \n Spania [i Portugalia [i, \ncep`nd de anul trecut, [i \n Rom`nia.

Cercet=rile biometrice sunt cele mai noi [i poate cele mai controversate metode de studiere a comportamentului consumatorului. O combina]ie \ntre marketing [i [tiin]=, biometria m=soar= cu ajutorul unor tehnologii [i metodologii utilizate p`n= nu demult exclusiv \n scopuri medicale, varia]ia de unde cerebrale, reac]iile mu[chilor fe]ei [i transpira]ia subtil= de la nivelul pielii, pentru a putea ob]ine reac]ia autentic= a consumatorilor la diferi]i stimuli.

Acestora li se adaug= m=surarea timpilor de

56 BUSINESSmagazin I 10-16 mai 2010

FRÂNA CRIZEI. RAFAL OHME SPUNE CĂ ÎN 2008 AVÂNTUL CERCETĂRII BIOMETRICE A FOST REDUS DE CRIZĂ, ACEASTĂ METODĂ DEVENIND UN LUX PENTRU MULŢI CLIENŢI

reac]ie, un indicator ce arat= percep]ia fa]= de diverse atribute, [i testul de raft, destinat s= ofere predictibilitate \n privin]a inten]iei de cump=rare.

Cu alte cuvinte, cercet=torii folosesc aparate desprinse parc= din Matrix ca s= \n]eleag= ce anume declan[eaz= impulsul de cump=rare. |n plus, se poate identifica orice detaliu care \i \ndep=rteaz= pe consumatori de produs, cum s-a \nt`mplat \n cazul spotului Nissan, unde un SUV dep=[e[te orice obstacol [i se deplaseaz= ca un p=ianjen uria[ pe teren accidentat. “Totul a fost perfect p`n= c`nd \n cadru a ap=rut un [arpe. Rom`nii [i cei din Guatemala au reac]ionat negativ [i de atunci nu le-a mai pl=cut nimic. Am vorbit cu exper]ii locali [i ne-au explicat c= \n Rom`nia [arpele este reprezentarea r=ului, iar \n America de Sud sunt s=tui de [erpi. A[a c= i-am sf=tuit s= foloseasc= altceva.”

Ohme s-a specializat \n cercetarea biometric= \ncep`nd din 1997, printr-un stagiu la Universitatea Stanford din SUA, iar \n 2003 a deschis LABoratory & Co: “|n 1997-1998, neuro[tiin]a era o disciplin=

foarte pu]in r=sp`ndit=, ermetic=, nu ca \n zilele noastre. La Stanford am descoperit c= po]i \n]elege creierul nu pun`nd \ntreb=ri, ci m=sur`ndu-i reac]iile”.

Ma[in=riile utilizate pentru studierea reac]iei creierului, a mu[chilor fe]ei sau a mi[c=rii ochilor provin din medicin=, dar sunt adaptate pentru marketing. Ohme spune c= un singur aparat cost= \n jur de 100.000 de dolari, iar pentru o unitate de cercetare este nevoie de dou=. Rezultatele cercet=rii sunt disponibile \n cinci zile, iar pre]ul porne[te de la 7.000 de euro. |ns=, tocmai aceste tehnologii ce valideaz= metoda de cercetare au st`rnit voci care sus]in c= e vorba mai cur`nd de un soi de tehnic= de manipulare a min]ilor consumatorilor, ca s= li se induc= mesaje subliminale. “C`nd cineva ne spune c= noi cre=m zombi sau c= manipul=m, argumentele sunt simple - noi nu implant=m un mesaj, ci ob]inem anumite informa]ii din creierul consumatorilor. Publicitatea biometric= nu te poate face s= ac]ionezi \mpotriva voin]ei tale. Dac= \]i place Coca-

art= [i societate

RECORD. „EVIAN ROLLER BABIES“ A INTRAT ÎN CARTEA RECORDURILOR DREPT CEL MAI VIZIONAT SPOT PUBLICITAR ONLINE DIN TOATE TIMPURILE, CU PESTE 100 DE MILIOANE DE VIZUALIZĂRI, DAR NU A CRESCUT VÂNZĂRILE COMPANIEI

500

neuromarketing, ci cercetare biometric=, din cauza jurnali[tilor, care \n America [i \n vestul Europei au pus termenul \n aceea[i cutie cu publicitatea subliminal= sau voodoo.

Oamenilor nu le este fric= de particula <bio->, DE MII DE EURO dar se tem de <neuro->. Unitatea noastr= de investi]ia ini]ial= pentru cercetare se numea Neurolab, iar acum se nume[te Biolab, [i nu au nicio problem= s= constituirea centrului mearg= la Biolab pentru c= au impresia c= de cercetare LABoratory e ceva verde, ecologic. Vezi c`t suntem de & Co. Rom`nia ira]ionali? Acela[i lucru, dar cu nume diferit.” |n SUA, patria tehnicii biometrice, metoda de cercetare nu mai este o ni[= \ngust= \n marketing. Ohme a studiat ambele pie]e (american= [i european=) [i spune c= ambele continente urmeaz= un drum foarte Cola, nu te voi face niciodat= s= bei Pepsi sau simplu. La \nceput, poveste[te el, timp cam de poate, dac= am noroc, te conving s= \ncerci, doi ani, pe pia]= a fost foarte mult= speran]= dar te \ntorci la Coca-Cola”, sus]ine Rafal c= neuromarketingul va rezolva toate Ohme. Totu[i, “dac= nu-]i pas= ce bei, te pot problemele marketerilor [i c= va crea butonul \mpinge pu]in c=tre clientul meu. Dac= de “buy”. Apoi a ap=rut scepticismul (o nu e[ti loial, te pot ajuta s= stai \n hotelul clientului meu mai mult, \n loc s= alegi altul. perioad= cam de trei ani), c`nd “toat= lumea Publicitatea biometric= \i influen]eaz= numai a fost dezam=git= c= nu a descoperit Graalul pe care \l a[teptau”. {i, \n fine, [i-au dat seama pe cei care nu sunt loiali, adic= aproximativ 50% din consumatori, dar nu-]i arat= cum s= c= niciodat= cercet=rile biometrice nu vor ucide cercetarea tradi]ional=, ci c= vor r=m`ne tr=ie[ti, te ajut= numai s= iei o decizie; dac= o metod= care va completa portofoliul de nu ai nevoie de ajutor [i [tii ce s= cumperi, cercetare de marketing, oferind o viziune publicitatea nu te va afecta”.

Pe de alt= parte, grupul Procter & Gamble mai exact= asupra comportamentului consumatorilor. “Eu o numesc viziune [i profesorul Martin Lindstrom, cei care tridimensional=, \n genul Avatar.” au pus bazele metodei, au hot=r`t de anul Ohme sus]ine c= Statele Unite au intrat trecut s= o denumeasc= cercetare biometric=, \n a treia etap= \nc= din 2009, iar Europa este dup= ce \n ultimii 15 ani a fost cunoscut= cam cu trei ani \n urm=. Cu alte cuvinte, ca neuromarketing. “Pe pia]= exist= mai clien]ii din Statele Unite nu se tem s= \[i nou tendin]a s= nu folose[ti cuv`ntul

58 BUSINESSmagazin I 10-16 mai 2010

dezv=luie numele - [i este vorba despre companii ca Procter & Gamble, Coca-Cola, Pepsi, Unilever sau Danone. |n schimb, \n Europa, totul este \nv=luit \ntr-un mister complet. “S= lu=m un exemplu la \nt`mplare - o companie care produce m`ncare pentru copii. Dac= scrie cineva c= folosesc tehnici care influen]eaz= creierul copiilor, departamentele de PR vor spune cu siguran]= c= asta le va influen]a negativ imaginea. Dar cred c=, \n ceea ce prive[te percep]ia public= a activit=]ii noastre, totul este o problem= de timp; am v=zut cum s-a schimbat totul \n SUA.” Ohme declar= c= a fondat laboratorul de cercetare din Polonia sus]inut financiar de trei mari grupuri, dou= din segmentul alimentar [i un produc=tor de cosmetice, care au preferat s= nu le fie dezv=luit numele. “Aveam suficiente fonduri pentru a experimenta, pentru a testa diferite metode, pentru a m= consulta cu oameni de [tiin]= de top.” Dar av`ntul a fost redus de recesiunea din 2008, c`nd cercetarea biometric= a devenit un lux, iar bugetele au fost reduse. “Dac= nu era recesiunea, ar fi intrat azi \ntre metodele uzuale de marketing \n Polonia, dar a[a va trebui s= a[tept=m cam un an.”

Acela[i mister \nv=luie [i clien]ii din Rom`nia, unde LABoratory s-a lansat anul trecut. Investi]ia ini]ial= la nivelul anului 2009 a fost de 500.000 de euro pentru constituirea centrului de cercetare LABoratory & Co Rom`nia. n

carte AUDIEN}E TV PRIME TIME 29 aprilie - 5 mai 2010

n

COT+ DE PIA}+

n

INDICE DE AUDIEN}+

n

Seduc]ie prin ghiduri

TOP 5 {TIRI

1. {tirile Pro TV 19 (2 mai) 2. {tirile Pro TV 19 (4 mai) 3. {tirile Pro TV 19 (3 mai) 4. {tirile Pro TV 19 (29 apr.)

5. {tirile Pro TV 19 (5 mai)

7,1% 6,8% 6,2% 5,7% 5,7%

n

TOP 5 FILME 1. R=fuial= in micul Tokio (Pro TV, 3 mai) 2. Dracula [i pocalul... (Pro TV, 29 apr.)

3. Rambo I (Pro TV, 1 mai) 4. Gorila Joe (Antena 1, 4 mai) 5. Intrarea dragonului (Pro TV, 5 mai)

7,9% 7,5% 6,6% 5,9% 4,4%

n

TOP 5 SERIALE ROM~NE{TI 1. State de Rom`nia ep. 104 (Pro TV, 5 mai) 2. State de Rom`nia ep. 102 (Pro TV, 3 mai) 3. Tr=sni]ii (Prima TV, 5 mai) 4. State de Rom`nia ep. 101 (Pro TV, 29 apr.)

5. Tr=sni]ii (Prima TV, 29 apr.)

5,3% 4,6% 4,5% 4,5% 4,4%

PUBLIC }INT+: PERSOANELE CU V~RSTA CUPRINS+ |NTRE 18 {I 49 DE ANI {I CARE TR+IESC |N MEDIUL URBAN, INCLUZ~ND {I VIZITATORII; INDICE DE AUDIEN}+ (RATING): PROCENT DIN POSESORII DE TELEVIZOARE CARE S-AU UITAT |N RESPECTIVUL SLOT ORAR LA UN ANUMIT POST TV; COTA DE PIA}+ (SHARE): PROCENT DIN POSESORII DE TELEVIZOARE CARE AVEAU TELEVIZORUL DESCHIS |N ACEL SLOT ORAR {I CARE AU URM+RIT RESPECTIVUL POST TV; SURSA: GFK

60 BUSINESSmagazin I 10-16 mai 2010

Audrey Hepburn [i Marlene Dietrich \i ademenesc pe turi[tii nehot=r`]i s= viziteze ora[ele care le-au f=cut faimoase - New York [i Berlin.

C

ele dou= dive apar pe coperta celor mai noi ghiduri de la editura Taschen din seria de c=r]i care st`rnesc pofta de c=l=torie. Este adev=rat c= \n aceast= perioad= ghidurile de c=l=torie sunt la mod=, dar seria Taschen este diferit=. Nu [tiu dac= sunt neap=rat foarte comode, av`nd \n vedere coperta cartonat=, dar arat= bine. Editura, care a introdus seria de ghiduri \n 2006, a mizat \nc= de la \nceput pe c=r]i cu multe fotografii, h=r]i, diferite semne [i mai pu]in text, care nu includ neap=rat p=reri ale cunosc=torilor, ci par mai degrab= o enciclopedie cu cele mai cunoscute hoteluri, restaurante [i magazine din ora[ele respective.

Criticii spun c= ghidurilor le lipsesc indexurile [i detaliile uzuale c=utate de turi[ti. De fapt, ghidurile Taschen, la fel ca [i divele de pe copert=, au mai mult darul de a seduce dec`t de a informa, [i

fiecare hotel sau restaurant care apare este prezentat \ntr-o lumin= favorabil=, \n func]ie de criteriile de clasificare specifice ghidului. De exemplu, \n Berlin, restaurantele sunt prezentate \n func]ie de specific (tradi]ionale, rustice, italiene[ti), iar magazinele - dup= teme (libr=rii, papet=rie, magazine de juc=rii sau magazine de lux). Copertele p=streaz= la r`ndul lor stilul din interior - imagini vintage, iar divele, al=turi de alte obiective care individualizeaz= ora[ele, sunt desenate. Editorii s-au adaptat la era tehnologic=, a[a \nc`t ghidul despre New York este disponibil [i \n varianta pentru iPod. n ANGELIKA TASCHEN “TASCHEN’S BERLIN”, “TASCHEN’S NEW YORK”, EDITURA TASCHEN, 2010

FOTO: SHUTTERSTOCK RUBRIC+ REALIZAT+ DE CRISTINA MARINA {I RALUCA BADEA

panorama DVD

Misterele corpora]iei

SCANDAL |N LUMEA MODEI M=surile din talie ale membrilor casei regale britanice sunt p=zite cu str=[nicie

Centimetrul de moral= Cunoscuta arter= londonez= spre care se \ndreapt= c=ut=torii de perfec]iune \n materie de croitorie b=rb=teasc= este zguduit= de un scandal. candalul de pe Saville Row este cauzat de presupusul furt al unor date confiden]iale despre clien]i, furt \ndr=znit de un fost angajat al Ede & Ravenscroft, cea mai veche croitorie b=rb=teasc= din Marea Britanie, printre ai c=rei clien]i se num=r= Prin]ul Charles.

Firma Ede & Ravenscroft sus]ine c= fostul s=u angajat Matthew Farnes, care a lucrat vreme de patru ani la departamentul de croitorie la comand=, [i-ar fi \nfiin]at propria afacere concurent= \n acest timp, ceea ce l-ar fi \mpins s= subtilizeze date confiden]iale despre clien]i, cum ar fi m=surile lor corporale.

Toate companiile de pe Saville Row p=streaz= cu sfin]enie secretul informa]iilor despre clien]i, dat fiind c= printre ace[tia se num=r= de la politicieni la oameni extrem de boga]i, dintre

S

62 BUSINESSmagazin I 10-16 mai 2010

care unii nu vor nici m=car s= se [tie la ce croitor apeleaz=, cu at`t mai pu]in ce dimensiuni au la talie, astfel c= un eveniment ca furtul informa]iilor de la Ede & Ravenscroft apare ca foarte grav.

De cealalt= parte a baricadei, Matthew Farnes, ce [i-a deschis propria sa croitorie anul trecut, sus]ine c= este nevinovat, dar refuz= s= dezv=luie dac= \n perioada petrecut= la fostul s=u angajator a avut contact cu clien]ii din familia regal= britanic=.

Pe Saville Row, opiniile asupra acestui scandal sunt \mp=r]ite: firmele mai vechi \n bran[= sus]in c= Ede & Ravenscroft nu ar trebui s= fie afectat=, deoarece clien]ii ]in la firma unde \[i lucreaz= hainele, [i \n plus mul]i dintre cei pleca]i de la o companie cu tradi]ie ajung s= trag= obloanele dup= c`]iva ani, iar clien]ii ce i-au urmat revin la vechea firm=. n

Inspirat din romanul “The Informant: A true story”, scris de Kurt Eichenwald, fost jurnalist la publica]ia New York Times, filmul “Informatorul”, recomandat de PRO Video \n aceast= s=pt=m`n=, este axat pe cele mai celebre scandaluri industriale ale sf`r[itului de secol trecut. Mark Whitacre (Matt Damon) este directorul diviziei de produse alimentare bio a ADM, unul dintre cei mai mari produc=tori mondiali din domeniul alimentar. La \nceputul anilor ’90, Mark devine informatorul celor de la FBI, furniz`ndu-le informa]ii despre activitatea companiei. Astfel, sunt deconspirate practicile ilegale de stabilire a pre]urilor. Cum Whitacre sufer= de o boal= psihic=, av`nd dubl= personalitate , lucrurile iau \n timp o turnur= spectaculoas=, fiindc= omul reu[e[te s= furnizeze FBI informa]ii, dar [i s=-[i fraudeze propria companie. Regizorul faimoasei trilogii “Ocean’s Eleven/Twelve/ Thirteen”, Steven Soderbergh, \l readuce \n aten]ia publicului pe Matt Damon, proasp=t r=spl=tit de Cinemateca American= cu cel de-al 24-lea premiu, acordat celor care s-au remarcat \n lumea cinematografic=. Cu dou= nominaliz=ri la Globurile de Aur, filmul se remarc= prin scene de ac]iune bine dozate, prin mult umor negru, dar mai ales prin presta]ia admirabil= a unui actor de Oscar.

INFORMATORUL ACTOR PRINCIPAL: MATT DAMON

ECOLOGIE

Interzis la tigri Simbol al Indiei, tigrul bengalez nu va mai putea fi admirat de turi[tii curio[i, ca urmare a interdic]iilor impuse de c=tre autorit=]i privind accesul vizitatorilor \n 37 de rezerva]ii de tigri.

M=sura era necesar= ca urmare a sc=derii num=rului de exemplare de tigri bengalezi, de la 3.642 \n 2002 la doar 1.411 \n februarie 2008. Se estimeaz= c= \n prezent mai exist= \n libertate doar 800, ceea ce \nseamn= c= \n doar c`]iva ani specia ar putea disp=rea cu totul. Tigrii bengalezi din India sunt amenin]a]i at`t de braconaj, ca urmare a cererii de pe pia]a chinez= pentru prepararea de \nt=ritoare tradi]ionale, c`t [i de turism, deoarece plimb=rile organizate \n zonele populate de aceste animale distrug iarba \nalt= unde ele v`neaz=. Mai mult chiar, hotelurile [i unit=]ile de cazare de lux construite \n zonele cu tigri blocheaz= traseele folosite de ace[tia pentru a se deplasa dintr-o rezerva]ie \ntr-alta.

PAGINI REALIZATE DE LOREDANA FR+}IL+-CRISTESCU

cifrele s=pt=m`nii INTERN S=pt=m`nal fondat \n anul 2004 ADRESA REDAC}IEI: Strada Aurel Vlaicu, nr. 62-64, sector 1, Bucure[ti Telefon: 031-82-56-218 Fax: 031-82-56-285 ABONAMENTE: 031-82-56-242 / 244 / 332; fax: 031-82-56-243; Persoan= de contact: Viorica Olteanu APEL GRATUIT: 0800 88 93 93 e-mail: redactia@businessmagazin.ro www.businessmagazin.ro

Banca Na]ional= a Rom`niei a redus s=pt=m`na trecut= dob`nda de politic= monetar= cu 0,25%, p`n= la un nivel minim istoric de 6,25% [i a men]inut ratele pentru rezervele minime obligatorii aplicabile pasivelor \n lei, la 15%, [i \n valut=, la 25%. Decizia institu]iei vine \n contextul \n care infla]ia de baz= - care exclude pre]urile administrate [i volatile - a cobor`t spre 1%, potrivit guvernatorului Mugur Is=rescu.

Infla]ia s-a redus treptat \n ultimele luni, fapt ce a \ncurajat reducerea dob`nzii de referin]= de c=tre banc= pentru a ajuta relansarea economiei.

REDAC}IA: Redactor-[ef: Ionu] Bonoiu Redactori-[efi adjunc]i: Crengu]a Nicolae, Dorin Oancea, Iuliana Roibu Editori: Raluca Badea, Ioana Mihai, Mihai Mitric= Redactori: Anca Arsene-B=rbulescu, Roxana Cristea, Cristina Marina, R=zvan Mure[an, Ana R=du]=, C=t=lin {tefancu Art director: Camelia Iliescu DTP: Roxana Ro[u InfoGrafice: Irina T=n=sescu Editor foto: George Toader Corectur=: Theodor Zamfir Departament de Prelucrare Imagine: {ef departament Iulian Popa PUBLICITATE & MARKETING: Sales Manager: Ovidiu T=nase (031-825-62-78), Sales Coordinator Business Press: Drago[ Stan (031-825-62-37) Traffic Manager: Mirela Ignat Brand Manager Business Press: Dana C=pitanu, Gabriel Iova PR Manager Business Press: Arina Sturzoiu Events Manager Business Press: Elena Gherasim TIPAR & PREPRESS:

SC COMPANIA DE PRODUC}IE INTERTAINMENT SA Tel: 031-825-10-28; Fax: 031-825-10-36 www.coprint.ro REVIST+ EDITAT+ DE:

INDICI BURSIERI

n

n

4 s=pt.

-0,3% -1,1% -1,4% -9,5% -6,7% -3,0% -4,2%

Varia]ie \n 2010 4,0% 5,6% 4,4% -10,2% -1,6% 0,3% 1,4%

Valoare 23.014,76 1.180,30 41.254,92 2.440,09 410,5 55.934,36

1 s=pt.

-6,60% -7,69% -3,88% -7,81% -1,57% -4,40%

4 s=pt.

-6,0% -3,2% -3,4% -9,5% -2,9% -4,2%

Varia]ie \n 2010 8,4% 5,6% 3,2% -2,2% -3,9% 8,3%

Valoare 502,90 5.130,67 2.376,07

1 s=pt.

-10,44% -10,17% -4,68%

4 s=pt.

-16,1% -14,7% -6,1%

Varia]ie \n 2010 8,9% 9,4% 6,1%

Valoare 10.845,37 2.397,34 1.163,77 2.663,83 5.324,85 5.975,72 10.695,69

EUROPA CENTRAL+ {I DE EST

6 mai 2010 BUX (Ungaria) PX50 (Cehia) WIG (Polonia) ATX (Austria) SOFIX (Bulgaria) ISE 100 (Turcia)

n

1 s=pt.

-2,49% -3,69% -3,13% -5,60% -5,41% -2,48% -2,10%

INTERNA}IONALI

6 mai 2010 Dow Jones Ind. Av. (SUA) NASDAQ (SUA) S&P 500 (SUA) DJ STOXX 50 (UE) FTSE 100 (Marea Britanie) DAX (Germania) Nikkei (Japonia)

ROM~NIA

6 mai 2010 BET-XT BET RASDAQ-C

Corec]iile de la Bursa de Valori Bucure[ti s-au amplificat s=pt=m`na trecut=, ca urmare a escalad=rii situa]iei din Grecia, volumele de tranzac]ionare fiind unele ridicate.

n EXTERN Volumul comer]ului cu am=nuntul din cele 27 de state europene a urcat \n luna martie la o rat= anual= de 0,3%, reprezent`nd una dintre pu]inele cre[teri \nregistrate de la \nceputul crizei. |n luna anterioar=, volumul de retail se contractase cu 0,2%. La nivelul zonei euro, comer]ul cu am=nuntul a sc=zut cu 0,1% fa]= de aceea[i lun= din 2009, de la o contrac]ie de 0,2% \n luna februarie. |n martie comparativ cu luna anterioar=, volumul de retail s-a stabilizat la acela[i nivel, dup= un avans de 0,3% \n luna anterioar= at`t la nivel european, c`t [i \n statele care \mpart moneda euro.

PIA}A MONETAR+

6 mai 2010 ROBID 3M (%) ROBOR 3M (%)

n

Valoare 5,98 6,48

1 s=pt.

7,55% 6,93%

Valoare 4,1833 3,2759 124,1082 3,4939 4,9302

1 s=pt.

1,09% 4,96% 5,57% 5,17% 3,61%

ROM~NIA

6 mai 2010 Euro/lei Dolar/lei Aur (lei/gr) 100 yeni japonezi/lei Lir= sterlin=/lei

SC PubliMedia International SA © Drepturile de autor pentru imaginile publicate apar]in revistei sau surselor acreditate

ISSN 1584-7349

4 s=pt.

1,7% 6,0% 8,8% 5,1% 4,8%

Varia]ie \n 2010 -1,1% 11,6% 19,1% 9,9% 4,0%

MACRO INTERNA}IONAL PIB \n 2009 (%)

Director publishing: Cosmina Noaghea Director editorial: Cristian Hostiuc Publisher Business Press: Cristina Ghele[el Director v`nz=ri publicitate: Nicoleta Nedea Director marketing: Daniela {erban Director financiar: Sorin Dinu Director distribu]ie: Dan Apostolache (0721.102.086) Director produc]ie: Rodica Ghenciu Director Resurse Umane: Elena {erban Senior foto editor: Marius Sm=du

Varia]ie absolut= (%) 4 s=pt. \n 2010 26,7% -41,1% 24,1% -39,2%

Australia Austria Belgia Canada Danemarca Elve]ia Fran]a Germania Italia Japonia Marea Britanie Olanda Spania Suedia Statele Unite Zona euro

+2,7 -1,9 -0,8 -1,2 -3,4 +0,6 -0,3 -2,4 -3,0 -1,0 -0,3 -2,2 -3,1 -1,5 +0,1 -2,2

(trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. I) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV)

Produc]ia industrial= (%) +0,9 (trim. IV) +4,1 (feb.)

-18,5 (ian.)

-1,9 (ian.)

-6,5 (feb.)

-1,1 (trim. IV) +3,3 (feb.) +5,4 (feb.) +2,7 (mar.) +31,3 (feb.)

-0,1 (feb.) +4,3 (feb.)

-1,9 (feb.)

-1,5 (feb.) +4,0 (mar.) +4,1 (feb.)

Rata infla]iei (%) +2,1 (trim. IV) +2,0 (mar.) +1,7 (mar.) +1,4 (mar.) +2,2 (apr.)

1,4 (mar.) +1,6 (mar.) +1,0 (apr.) +1,4 (mar.)

-1,1 (feb.) +3,4 (mar.) +1,0 (mar.) +1,6 (apr.) +1,2 (mar.) +2,3 (mar.) +1,4 (mar.)

10-16 mai 2010 I BUSINESSmagazin 65

ultimul cuv`nt Greu de crezut c= dup= toat= campania publicitar= [i suita de dezbateri din jurul filmului “Agora” al lui Alejandro Amenabar, cineva s= nu fi auzit cel pu]in pronun]at numele de Hypatia. de UMBERTO ECO

Cu Hypatia \nainte! otu[i, pentru cei mai pu]in informa]i, voi spune c=, \n zorii secolului V dup= Christos, \ntr-un imperiu unde chiar [i |mp=ratul este de-acum cre[tin [i \ntr-o Alexandrie unde ultima aristocra]ie p=g`n= se \nfrunt= cu noua putere religioas=, reprezentat= de episcopul Chiril [i cu o vast= comunitate ebraic=, tr=ie[te [i pred= Hypatia, filozoafa neoplatonician=, matematician= [i astronom=, frumoas= [i adorat= de elevii s=i. O band= de parabalani, talibanii cre[tini ai epocii, mili]ia personal= a episcopului Chiril, se repede asupra Hypatiei [i o face literalmente f=r`me. |n urma Hypatiei nu r=m`n opere (probabil Chiril a poruncit s= fie distruse) [i doar pu]ine m=rturii, fie cre[tine ori p=g`ne. Mai mult sau mai pu]in, toate admit vina lui Chiril. Mult= vreme, Hypatia va r=m`ne c=zut= \n uitare, p`n= c`nd va fi revalorizat= - \ncep`nd cu secolul al XVII-lea -, [i \n mod deosebit de ilumini[ti, ca martir= a cugetului liber, celebrat= de Gibbon, Voltaire, Diderot, Nerval, Leopardi [i tot a[a p`n= la Proust [i la Luzi, p`n= ce va deveni simbol al feminismului.

Filmul nu e cu siguran]= bl`nd cu cre[tinii [i cu Chiril (chiar dac= nu ascunde violen]ele p=g`nilor [i ale evreilor) [i imediat s-a r=sp`ndit zvonul c= for]ele obscure ale reac]iunii aflate la p`nd= s-ar preg=ti s=-i interzic= difuzarea \n Italia, a[a \nc`t s-a declan[at o str`ngere de mii de semn=turi. Din ceea ce am \n]eles, distribuitorul italian era destul de nehot=r`t dac= s= pun= \n circula]ie un film ce probabil ar fi suscitat o opozi]ie puternic= din partea bisericii catolice, compromi]`ndu-i circula]ia, dar semn=turile \n cauz= l-ar fi hot=r`t s= \ncerce aventura. Dar nu de film doresc eu s= m= ocup (din punct de vedere vizual bine f=cut, \n pofida c`torva

T

66 BUSINESSmagazin I 10-16 mai 2010

anacronisme b=t=toare la ochi), ci despre sindromul complotului pe care el a reu[it s=-l dezl=n]uie.

Navig`nd pe internet, am dat peste atacuri catolice, de protest \mpotriva celor ce vor s= prezinte doar latura violent= a religiilor (de[i regizorul repet= c= obiectivul lui polemic a fost fundamentalismul de orice soi), dar nimeni nu a \ncercat s= nege c= episcopul Chiril, care nu era doar un om al bisericii, ci [i personaj politic, ar fi fost violent at`t cu evreii, c`t [i cu p=g`nii. Nu e o \nt`mplare c= a fost f=cut sf`nt [i doctor al bisericii dup= aproape 1.500 de ani de c=tre Leon al XIII-lea, un pap= obsedat de noul p=g`nism reprezentat de masonerie [i de liberalii m`nc=tori de preo]i care dominau Roma din acele timpuri. {i este jenant= celebrarea lui Chiril ]inut= \n data de 3 octombrie 2007 de papa Ratzinger, cel care \i laud= “marea energie” a guvern=rii, f=r= s= zic= dou= vorbe pentru a-l exonera de acea umbr= aruncat= de istorie deasupra lui.

Chiril \i pune pe to]i \n dificultate: pe internet dau peste Rino Camilleri(1) (deja ap=r=tor al Sillabo)(2), care pentru a garanta nevinov=]ia lui Chiril face apel la Eusebiu din Cezareea(3). Excelent martor, doar c= Eusebiu era mort cu 75 de ani \nainte de supliciul Hypatiei, prin urmare nu avea cum s= depun= m=rturie de nimic. {i spun eu, dac= tot trebuie s= dezl=n]ui un r=zboi religios, m=car consult= Wikipedia.

Dar s= ne \ntoarcem la complot: circul= pe net [tiri felurite cu privire la cenzura pus= \n act (de cine?) pentru a ]ine ascuns scandalul Hypatia. De exemplu, se denun]= c= volumul 8 al “Istoriei filozofiei greco-romane” de Giovanni Reale (Editura Bompiani) dedicat neoplatonismului, cu informa]ii despre Hypatia, ar fi disp=rut

\n mod misterios din libr=rii. Un telefon dat editurii Bompiani m-a l=murit c= este adev=rat c= din \ntreaga serie de zece volume, singurele epuizate ([i cele ce vor fi prin urmare reeditate) sunt 7 [i 8, cu siguran]= pentru c= trateaz= teme precum “Corpus Hermeticum” [i alte aspecte ale neoplatonismului, ce nu-i intereseaz= doar pe cei care se ocup= de filozofie, ci \i excit= pe to]i sminti]ii care-[i bag= nasul \n [tiin]e oculte adev=rate sau imaginare.

Dar apoi am c=utat \n biblioteca mea acest infam volum 8 [i am v=zut c= Reale, care este un istoric al filozofiei [i unul care se ocup= doar de texte consultabile, de vreme ce Hypatia nu a l=sat nimic \n urm=, nu \i dedic= Hypatiei dec`t [apte r`nduri (deci [apte), unde se limiteaz= s= spun= acele pu]ine lucruri [tiute \n mod curent. {i atunci ce rost are s=-l cenzurezi?

Teoria complotului merge \ns= [i mai departe, [i tot pe internet se spune c= au disp=rut din libr=rii toate c=r]ile despre neoplatonism - o dobitocenie \n stare s=-l fac= s= se pr=p=deasc= de r`s pe orice student din anul \nt`i la filozofie. |n fine, dac= dori]i s= afla]i ceva serios despre Hypatia, c=uta]i online “enciclopediadelledonne.it”, unde exist= o frumoas= rubric= de Sylvie Coyaud pe aceast= tem=, iar pentru ceva mai erudit, \ntreba]i Google de “Silvia Ronchey Ipazia”(4) [i ve]i g=si (necenzurat) ceea ce a]i c=utat. n Note: 1. Rino Camilleri, scriitor [i jurnalist catolic.

2. Sillabo - “Il Syllabus complectens praecipuos nostrae aetatis errores” (lista principalelor gre[eli ale timpului nostru) este o list= cu 80 de propozi]ii, publicat= de papa Pius al IX-lea, unde sunt condamnate liberalismul din cea de-a doua jum=tate a secolului XIX [i vechile erezii reproduse \n ideile vremii, precum ateismul, comunismul, socialismul, c=s=toria civil=.

3. Eusebiu din Cezareea, cardinal [i scriitor de limb= greac=.

4. Ipazia, echivalentul italian al numelui Hypatia.

TRADUCEREA {I ADAPTAREA: CECILIA STROE © 2010 NEW YORK TIMES NEWS SERVICE