Business Magazin Nr. 268

MEDIA: VIA}A LUI BOGDAN ENOIU DUP+ ERA VODAFONE (PAG. 32)

Nr. 268 (6/2010)

n

Pre]: 4,9 lei

n

www.businessmagazin.ro

n

P`n= la 21 februarie 2010

AGRICULTUR+

COMUNICA}II

Google [tie s= fac= buzz (pag. 10)

DIN LUNA FEBRUARIE, BUSINESS MAGAZIN APARE PE PIAŢĂ ÎN FIECARE ZI DE LUNI A SĂPTĂMÂNII

|nc= un an pierdut (pag. 24)

ÎN URMĂ CU O SĂPTĂMÂNĂ EXISTAU DOAR CÂTEVA POZE CU ALEXANDER HERGAN, UNUL DIN CEI MAI PUTERNICI ȘI DISCREŢI INVESTITORI IMOBILIARI. LA FEL CA EL, ÎN PIAŢĂ EXISTĂ MULŢI ALŢI GIGANŢI INVIZIBILI. (PAG. 14)

Cei mai discreţi

magnaţi din imobiliare

REPORTAJ

Nu e Roma, nici Paris (pag. 56)

CUPRINS

Giganţii invizibili 14

ÎN URMĂ CU O SĂPTĂMÂNĂ EXISTAU ÎN MEDIA DOAR CÂTEVA POZE CU ALEXANDER HERGAN, UNUL DIN CEI MAI PUTERNICI ȘI MAI DISCREŢI INVESTITORI IMOBILIARI. LA FEL CA EL, ÎN PIAŢA DE REAL ESTATE EXISTĂ O SERIE DE INVESTITORI CU PUTERE FINANCIARĂ MARE, DAR CU VIZIBILITATE PUBLICĂ FOARTE REDUSĂ, UNEORI SPRE INEXISTENTĂ. DE CĂTĂLIN ȘTEFANCU

n

ACTUALITATE

22 ASIGUR+RI: Anul demisiilor

46 NEW YORK TIMES: Ce-o s= se aleag= de noi

24 AGRICULTUR+: Cum va redeveni Rom`nia gr`narul Europei

n

32 MEDIA: Bogdan Enoiu iese la atac

10 INTERNET: Google \ncepe lupta cu Facebook [i Twitter

36 RESURSE UMANE: Cea mai ieftin= motiva]ie 42 NEW YORK TIMES: Ce poate face o banc=

56

BUSINESS HI-TECH

34 WEB WIZARD: Viitorul investi]iilor e online 35 WEBOSCOP: Mici, dar multe

n

BM ENGLISH

39 STRATEGY: The Weed Field 40 TOURISM: It’s neither Rome nor Paris 40 MEDIA: Enoiu’s bet 41 LIFESTYLE: Ischgl hot’n’cold 41 TRAVEL: 20 Years On

60 CARTE: Adev=rata Maria Antoaneta?

62 PANORAMA: Z=pezile de alt=dat=

n 32

ART+ {I SOCIETATE

52 LIFESTYLE: C`nd ai dat jos schiurile

n

56 TURISM: Lyon, \ntre Paris [i Roma

66 PAUL KRUGMAN: Are Senatul grij=

ULTIMUL CUV~NT

A: Allianz-}iriac (22), Auchan (14), Aviva (22), Avrig 35 (14); B: Bog’art (14), Brainovate (36); C: Cerealcom Dolj (24), CertAsig (22), Clal (22), Colliers International (14), Comnord (14), Conarg (14); D: Decathlon (14); F: Flamingo (36); G: Genesis Development (14); H: Human Synergistics (36); M: MB Telecom (36), McCann Erickson (32), Metro (14); O: OMD (32), Omniasig (22); P: Praktiker (14); R: Real (14); S: Signal Iduna (22); V: Vodafone (32).

15-21 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 3

PRIM-PLAN n DIPLOMA}IE Mai multe despre scut. Rom`nia ar trebui s= ofere l=muriri Chi[in=ului \n privin]a scutului anti-rachet=, a cerut pre[edintele Alian]ei Moldova Noastr=, Serafim Urechean, unul dintre cei patru lideri ai Alian]ei pentru Integrare European=. Anterior, pre[edintele Partidului Democrat din Republica Moldova, Marian Lupu, [i-a exprimat [i el \ngrijorarea \n acest sens. “Eu vreau s= v= spun c= o parte a popula]iei Republicii Moldova \ntr-adev=r este pu]in \ngrijorat= din cauza lipsei de informa]ie”, a explicat Serafim Urechean. Cei doi lideri au afirmat c= sunt de aceea \ngrijora]i de posibila deturnare a subiectului de autorit=]ile transnistrene, aflate \n siajul puterii de la Moscova.

n UNIUNEA EUROPEAN+ Barroso are comisari. Noua

DRUMURILE NOASTRE Fo[tii alia]i mai au o cauz= comun=: p=strarea pozi]iilor \n propriile partide

Fiecare cum \[i a[terne

C

oinciden]a face ca \n urm=toarele s=pt=m`ni, cei doi parteneri politici din al doilea tur al preziden]ialelor, Mircea Geoan= [i Crin Antonescu, s= fie nevoi]i s=-[i apere \n fa]a contestatarilor pozi]iile de lideri de partid. Strategiile fiec=ruia par s= \l avantajeze deocamdat= pe liderul liberal.

Dac= \n cazul lui Mircea Geoan= este vorba despre un congres impus de colegii nemul]umi]i din PSD, Crin Antonescu s-a pus singur la dispozi]ia activului PNL pentru a-[i asuma conduita politic= din campania preziden]ial= recent \ncheiat=.

De[i at`t Geoan=, c`t [i Antonescu s-au aflat \n aceea[i tab=r= nec`[tig=toare, doar cel dint`i are parte de o contestare serioas= \n interiorul partidului. |n cazul liderului PNL, singurul contracandidat \nregistrat public p`n= acum este Viorel Cataram=, o prezen]= sporadic= \n via]a partidului, care va \ncerca s= capitalizeze nemul]umirile liderilor de filiale bloca]i \n opozi]ie. De[i s-a vorbit [i despre ruptura dintre Crin Antonescu [i Ludovic Orban pe considerente de organizare a alegerilor interne, este pu]in

probabil ca la congresul de luna viitoare cel din urm= s= se \nscrie drept contracandidat al actualului pre[edinte, fiind evident= deosebirea de carism= [i sus]inere public= de care se bucur= cei doi. |n cazul liderului PSD, \ns=, ultimele zile dinaintea congresului de la 20 februarie au scos la iveal= o atmosfer= tot mai \nc=rcat= la v`rful partidului, iar nemul]umirile au r=bufnit dup= ce presa a ob]inut [i publicat lista cu delega]ii pe care fiecare organiza]ie jude]ean= \i va putea trimite s= voteze la congres. Nervii s-au \ntins mai mult dinspre Miron Mitrea [i Adrian N=stase, care au acuzat modalitatea netransparent= de luare a deciziilor \n partid de c=tre Marian Vanghelie [i Liviu Dragnea, apropia]ii lui Mircea Geoan= - fie c= este vorba despre stabilirea num=rului de delega]i, fie de locul unde se va desf=[ura congresul, complexul Romexpo (gazda “vanghelioanelor” din anii trecu]i).

De altfel, Mitrea [i N=stase [i-au trimis \n ultima perioad= destule semnale publice de amici]ie, ceea ce anun]= un congres deloc u[or pentru Mircea Geoan=. n

4 BUSINESSmagazin I 15-21 februarie 2010

Comisie European=, condus= de portughezul José Manuel Barroso, a primit votul de \nvestitur= din partea Parlamentului European, reunit \n plen la Strasbourg. Votul nu a fost o surpriz=, din moment ce majoritatea tratativelor au avut loc anterior: conservatorii, sociali[tii [i liberalii [i-au anun]at sus]inerea fa]= de echipa lui Barroso [i doar ecologi[tii, comuni[tii [i c`]iva eurosceptici au votat \mpotriv=. José Manuel Barroso a fost felicitat cu ocazia votului, deoarece a ob]inut o “legitimitate democratic=” [i “un sprijin puternic din partea tuturor orizonturilor politice”. Prima reuniune a Colegiului noilor comisari este prev=zut= pentru 17 februarie, iar mandatul se va \ncheia la 31 octombrie 2014.

n IRAN De acum suntem nucleari.

Pre[edintele iranian, Mahmud Ahmadinejad, a declarat c= ]ara sa a devenit stat nuclear, la dou= zile de la \nceperea procesului de \mbog=]ire a uraniului la 20%, \n ciuda protestelor comunit=]ii interna]ionale [i a amenin]=rilor cu noi sanc]iuni din partea ONU. Anun]ul a fost f=cut \n fa]a a sute de mii de sus]in=tori aduna]i \n capitala iranian= pentru a 31-a aniversare a revolu]iei islamice. Al=turi de simpatizan]ii guvernamentali s-au str`ns [i mii de protestatari, sus]in=tori ai liderului opozi]iei, Mir Hussein Mussawi. Site-urile de internet ale opozi]iei de la Teheran sus]in c= for]ele de ordine au folosit gaze lacrimogene [i armele din dotare \mpotriva demonstran]ilor antiguvernamentali. Autorit=]ile de la Teheran au interzis presei str=ine s= informeze despre defil=ri, jurnali[tii fiind obliga]i s= stea \ntr-o tribun= oficial= din pia]a Azadi, pentru a asculta discursul pre[edintelui Ahmadinejad.

FOTO: REUTERS, MEDIAFAX

U{OR CU ANTITERORISMUL Parlamentul European a blocat o \n]elegere dintre cele 27 state ale UE [i Statele Unite privind transferul de informa]ii financiare personale c=tre autorit=]ile de la Washington care investigheaz= finan]=rile teroriste. Pe de alt= parte, Marea Britanie va fi nevoit= s= desecretizeze informa]iile cu privire la cet=]enii s=i afla]i \n custodia CIA [i care au fost supu[i torturilor, dup= ce Curtea de Apel de la Londra a respins cererea ministrului de externe ca judec=torii s= nu fac= publice anumite informa]ii despre un fost de]inut de la Guantanamo.

Ministrul de externe, David Milliband, a declarat c= desecretizarea informa]iilor ar duce la reducerea colabor=rii dintre serviciile secrete americane [i britanice.

n ADERARE Croa]ia poate, Turcia nu. Parlamentul European a evaluat pozitiv eforturile depuse \n 2009 de Croa]ia pentru aderarea la Uniunea European= [i a semnalat progresul limitat \nregistrat de Turcia \n \ndeplinirea criteriilor de la Copenhaga. Negocierile de aderare cu Croa]ia ar putea fi finalizate \n 2010, se arat= \ntr-o rezolu]ie adoptat= de PE, care recomand= deschiderea grabnic= a capitolului de negociere “Justi]ie [i drepturi fundamentale”. Din cele 35 de capitole, 28 au fost deschise [i 17 au fost \nchise provizoriu. |n cazul Turciei, deputa]ii europeni au acuzat nerespectarea timp de patru ani consecutiv a angajamentelor ce decurg din Protocolul adi]ional la Acordul de asociere CE-Turcia.

\n leg=tur= cu apari]ia noului s=pt=m`nal Galeria. Ministrul de interne a declarat c= grupul mafiot s-a ocupat timp de zece ani cu extorcarea de bani prin intimidare [i violen]=, de controlul asupra prostitu]iei \n capital=, trafic de influen]=, sp=lare de bani [i altele. Capul grupului, Alexei Petrov, este doctor docent [i lector la Universitatea Economic= din Sofia, expert \n securitate [i \n activit=]i antitero. Prieten cu fostul procuror general, p`n= nu demult Petrov a fost considerat eminen]a cenu[ie a Agen]iei pentru Securitate Na]ional= [i m`na dreapt= a directorului acesteia [i a fost demis doar dup= venirea la putere a partidului centrist GERB.

unei opera]iuni sub numele de cod “Caracati]a”, la Sofia a fost anihilat un grup mafiot condus de fostul consilier special al directorului Agen]iei de Securitate Na]ional=, Alexei Petrov. Numele lui Petrov, poreclit “Tractorul”, a fost vehiculat \n leg=tur= cu crearea partidului Ordine, Legalitate [i Dreptate, care a trecut la limit= pragul electoral la ultimele alegeri, [i

PUBLICITATE

n BULGARIA Lupul paznic la oi. |n cadrul

prim-plan n ECONOMIE Ml=di]ele prim=verii. Ministrul de finan]e Sebastian Vl=descu a f=cut senza]ie, s=pt=m`na trecut=, referindu-se la perspectivele optimiste ale economiei \n termeni poetici (“poate \n economie nu e prim=vara pe care ne-am dorit-o, e o iarn= care \n nici un caz nu e at`t de rea ca cea de afar=. Cred c= ml=di]ele prim=verii vor r=s=ri [i \n economia rom`neasc= anul acesta”). Dup= doar c`teva zile, datele statistice p=reau s= indice mai cur`nd geruri [i ninsori. Infla]ia lunar= a crescut de la 0,3% \n decembrie 2009 la 1,68% \n ianuarie (cel mai mare nivel din aprilie 2005), din cauza cre[terii pre]urilor la ]ig=ri, combustibili [i energie, iar infla]ia anual= a ajuns de la 4,74% la 5,2%.

Produc]ia industrial= a sc=zut \n 2009 cu 5,7%, \n termeni ajusta]i sezonier [i ca zile lucr=toare, fa]= de anul precedent. {i, cel mai important, conform Eurostat, \n ultimul trimestru din 2009, Rom`nia a fost pe locul al patrulea \n UE ca amploare a sc=derii PIB raportat la aceea[i perioad= din 2008, cu 6,6%, de aproape trei ori mai mult dec`t media european= (2,3%), devansat= doar de Letonia (-17,9%), Lituania (-13%) [i Estonia (9,4%). Chiar [i raportat la trimestrul al treilea, situa]ia e la fel de rea, av`nd \n vedere c= mul]i anali[ti sau doar comentatori se a[teptaser= la o u[oar= cre[tere ori la o stagnare, ceea ce ar fi \nsemnat o premis= clar= de dep=[ire a recesiunii. Institutul de Statistic= a anun]at \ns= c= economia a sc=zut \n trimestrul al patrulea cu 1,5% fa]= de trimestrul al treilea, iar PIB a sc=zut cu 7,2% \n 2009 fa]= de 2008. Unde sunt ml=di]ele, a[adar?

Ca de obicei, \n estim=rile altora. Giovanni Ravasio, pre[edintele Intesa Sanpaolo Bank [i fost consilier al prim-ministrului pe probleme europene, a declarat c= Rom`nia ar putea realiza o cre[tere economic= de 3% \n 2010 (peste estim=rile curente de 1-1,3-1,5%), aduc`nd ca argument redresarea \n curs din toat= Europa [i mesajul de \ncredere pe care l-ar fi transmis guvernul Boc nerecurg`nd la majorarea TVA sau la modificarea cotei unice de impozitare. De alt= p=rere este \ns= Capital Economics, companie de consultan]= care \n general a formulat previziuni destul de re]inute pentru Rom`nia [i care acum consider= c= nu numai Rom`nia, dar [i Ungaria, Bulgaria [i ]=rile baltice s= aib= parte \n 2010 de un al doilea an de contrac]ie economic=. Economi[tii companiei cred c= e probabil ca \n aceste ]=ri s= se manifeste \n continuare acela[i cerc vicios care a dominat [i \n 2009 pia]a: afacerile sl=bite de criz= nu ob]in creditare, iar faptul c= nu ob]in creditare le afecteaz= [i mai mult. |n spe]=, Rom`nia ar urma s= \ncheie anul acesta cu o sc=dere a economiei de 0,5%. Nu mai are rost s= not=m paradoxul care reiese din analiza Capital Economics, respectiv faptul c= Rom`nia va suferi de pe urma faptului c= trebuie s= taie cheltuielile publice tocmai pentru a putea ie[i mai s=n=toas= din criz= (am citat ra]ionamentul FMI).

PRINTRE GHILIMELE

“A FOST |NTR-ADEV+R CEVA INEDIT, DAR CU AT~T MAI BINE DAC+ FACE RECLAM+ P~RTIEI” Marius Urs=ciuc, primarul Gurii Humorului, despre sfin]irea noii p`rtii de schi de c=tre preo]i plimb`ndu-se cu telescaunul

“{i mie, dac= a[ avea 1 miliard de euro, mi-ar conveni devalorizarea leului” guvernatorul BNR Mugur Is=rescu, f=c`nd aluzie la predic]iile omului de afaceri Dinu Patriciu privind posibilitatea unei deprecieri accentuate a leului

“Risc=m s= cre=m impresia c= vrem s= facem un fel de Vanghelion politic, or, lucrul =sta ne va costa foarte tare” Adrian N=stase, pre[edintele Consiliului Na]ional PSD, despre propunerea de organizare a congresului PSD la Romexpo

“Este o [mecherie a lor, s=-[i mute suferin]ele pe Vanghelie. M= umfl= [i r`sul” replica [efului PSD Bucure[ti, Marian Vanghelie, la afirma]ia de mai sus a lui Adrian N=stase

“E ca [i cineva care e la cur= de sl=bire [i, chiar dac= are \n frigider, nu are voie. Sau cineva care e bolnav de diabet. Chiar dac= are ni[te bomboane prin cas=, pentru el nu e voie” Radu Berceanu, ministrul transporturilor, despre restric]iile de cheltuieli impuse la buget \n ciuda faptului c= finan]=ri pentru infrastructur= exist=

“N-are dec`t doi neuroni” pre[edintele francez Nicolas Sarkozy despre comisarul european Neelie Kroes, care a criticat Parisul pentru c= a somat Renault s= fabrice modelul Clio 4 \n Fran]a, nu \n Turcia

6 BUSINESSmagazin I 15-21 februarie 2010

PAGINI REALIZATE DE MIHAI MITRIC+ {I CRENGU}A NICOLAE

n UE Sus]inere, nu salvare. Dup= \ndelungi dezbateri, mini[trii de finan]e din zona euro au c=zut de acord s= sus]in= Grecia, \ns= nu prin intermediul unui credit de la FMI, a[a cum se vehiculase ini]ial, ci prin intermediul “expertizei puse la dispozi]ie de FMI”, coroborat= cu un ajutor financiar de la UE condi]ionat de adoptarea de c=tre guvernul de la Atena a unor m=suri de disciplinare fiscal=. La summitul de la Bruxelles convocat (de fapt) spre a lini[ti pie]ele alarmate de posibilitatea ca problemele create de deficitul fiscal al Greciei [i al celorlalte ]=ri cu poten]ial de risc din acela[i punct de vedere (Spania, Portugalia, Italia, Irlanda), ]=rile care au luat ini]iativa au fost Fran]a [i Germania, precum [i [eful B=ncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, [i cel al Comisiei Europene, Jose Barroso. |n lipsa unor detalii imediate despre planul de sus]inere a Greciei, a fost evident c= este vorba de o sus]inere politic=, adic= de fapt exact de ceea ce aveau nevoie pie]ele s= aud=.

“N-avem nevoie de un plan de salvare, a[a ceva ar trimite un mesaj eronat pie]elor”, a declarat Michalis Massourakis, economist-[ef al Alpha Bank din Atena, citat de New York Times. “Liderii UE, la cel mai \nalt nivel, trebuie doar s= arate c= Grecia va fi ]inut= sub observa]ie [i c= va fi impus= o disciplin= fiscal= strict=”,

JEAN-CLAUDE TRICHET {eful B=ncii Centrale Europene vrea lini[te pe pia]a financiar= a spus el. Planul de sus]inere a Greciei cu un \mprumut FMI, considerat ini]ial de o serie de economi[ti, ar fi presupus o sum= enorm= pentru o ]ar= din zona euro (20-25 de miliarde de euro), ceea ce a fost calificat drept o poten]ial= “umilin]=” pentru Grecia, cum a scris Le Monde. {i comisarul european pentru economie [i afaceri monetare, Joaquin Almunia, s-a opus acestei variante. Deocamdat=, guvernul de la Atena a anun]at un program de reducere a cheltuielilor publice cu 2,75 miliarde de dolari, de cre[tere a taxelor

[i de \nghe]are a salariilor, despre care anali[tii locali consider= c= va fi suportat bine de popula]ie, care “ar \n]elege gravitatea situa]iei” [i ar saluta sus]inerea de la Bruxelles. “Eu v=d ca pe o obliga]ie a UE fa]= de Grecia ca membru al Uniunii [i al zonei euro, [i cred c= decizia de a ne sprijini vine din teama de propagarea unor efecte negative \n Spania, Portugalia [i alte ]=ri dac= Grecia ar fi fost l=sat= s= se descurce pe cont propriu”, a declarat Orestis Moustakidis, un t`n=r atenian de 26 de ani, citat de acela[i New York Times.

PUBLICITATE

editorial O serie de anali[ti economici avanseaz= ideea, cel pu]in \n momentul \n care scriu eu acest text, c= economia Rom`niei a ie[it din recesiune. Nici nu vreau s= m= g`ndesc la momentul \n care vor ap=rea valorile oficiale [i va fi a[a: la modul \n care or s= curg= benzile pe ecranul OTV-ului [i cum o s= ne povesteasc= premierul ce bine e acum. de DORIN OANCEA, REDACTOR-{EF ADJUNCT

Dou= organe umane, cam de m=rimea unor nuci

M

= rog, nici nu-i prea greu s= \ncepem s= cre[tem, din fund=tura \n care am ajuns. Dar nu vreau s= vorbesc despre asta, ci despre o \ntrebare [i despre dou= organe umane, cam de m=rimea unor nuci. {i despre comportament.

Colegul meu Sorin P`slaru, redactorul[ef al Ziarului Financiar, \ntreba, s=pt=m`na trecut=, autorit=]ile, dac= au uitat de creditul de 20 de miliarde de euro [i compara “centura de siguran]=” a Rom`niei cu cele 25 de miliarde de euro pe care Grecia le-ar putea primi de la FMI sau cu creditul de 35 de miliarde de euro cu care pre[edintele Sarkozy vrea s= creasc= competitivitatea economiei Fran]ei (11 miliarde de euro pentru \nv=]=m`nt, 8 miliarde pentru cercetare, 6,5 miliarde pentru IMM, 5 miliarde pentru dezvoltare sustenabil= [i 4,5 miliarde pentru internet pe band= larg=). Sigur c= gradul destul de redus de \ndatorare al Rom`niei pare \n regul= comparat cu situa]ia grecilor, dar cred c= \n calcul trebuie luat= sustenabilitatea unui credit, dac= o fi \n teoria economic= un astfel de indicator: ce sum= pot rom`nii suporta s= pl=teasc=, dat= fiind starea prezent= a economiei [i perspectivele deloc \ncurajatoare, indiferent de ce zic benzile de la OTV. O s= \ncerc s=-i r=spund eu lui Sorin: [tii, eu cred c= in[ii pe care-i \ntrebi tu cum e cu miliardele sufer= de o disfunc]ie a dou= organe mititele, de m=rimea unei migdale.

Organele \n cauz= controleaz= emo]iile [i moralitatea [i gestioneaz=, au conchis recent savan]ii, [i modul \n care omul rela]ioneaz= cu banii.

Organele \n cauz= se afl= \n creier, \n lobul temporal, [i se cheam= amigdala creierului. Am citit un bun exemplu care s= v= ajute s= \n]elege]i cum func]ioneaz=:

“Scenariul 1 - medicii se lupt= cu o boal= care poate omor\ 600 de oameni. Ei au dou= programe de cercetare: dac= \l adopt= pe primul, 200 de oameni vor fi salva]i. Dac= \l adopt= pe al doilea, exist= o [ans= din trei ca 600 de oameni s= fie salva]i [i dou= [anse din trei ca niciun om s= nu fie salvat. Ce alege]i?”.

Cam trei sferturi din oameni aleg prima op]iune [i numai 28% merg pe varianta a doua, mai riscant=.

“Scenariul 2 - medicii se lupt= cu o boal= care poate omor\ 600 de oameni. Ei au dou= programe de cercetare: dac= \l adopt= pe primul, 400 de oameni vor muri. Dac= \l adopt= pe al doilea, exist= o [ans= din trei ca nimeni s= nu moar= [i dou= [anse din trei ca 600 de oameni s= moar=. Ce alege]i?”.

Pentru c= termenii \ntreb=rii s-au schimbat (discut=m \n termeni de moarte \n loc de supravie]uire), numai 22% merg pe prima variant= [i 78% pe a doua, mai riscant=.

Schimbarea de op]iune este cumva ciudat=, pentru c= scenariul este acela[i - dar a lucrat amigdala aceea [i nu con[tiin]a individului \n mod absolut. Savan]ii au demonstrat c= aceea[i amigdal= este responsabil= cu teama de a pierde [i \i face, de exemplu, pe juc=torii la burs= s= \[i supraevalueze portofoliul [i s= nu v`nd= la timp. Cei care au amigdala afectat= de vreo boal= nu au, \n schimb, nicio problem= cu sumele [i valoarea acestora, a[a cum, spun savan]ii, nu au nici cu moralitatea.

Cum pe la \nceputurile crizei am mai citit studii despre cum brokeri cu min]ile tulburate de tonele de Xanax sau Valium luate au declan[at nebunia financiar=, un scenariu destul de valabil, sunt tentat s= cred [i c= m`nuitul banilor are de-a face cu m=rimea amigdalei. Dac= banii \i pl=tesc al]ii, cu at`t mai r=u.

8 BUSINESSmagazin I 15-21 februarie 2010

Ca s= rezum: nu le pas=.

E un mod de g`ndire. Sarkozy poate fi acuzat de multe, dar dac= dovede[te viziune [i bag= banii aceia \n economie, cap=t= o mare bulin= ro[ie [i \ntr-un col] de suflet cred c= chiar t`nje[te la bulina aia, pentru c= e politician de[tept. Ai no[tri, care sigur nu pot explica unde s-a dus n=metenia de bani, a[a, pe capitole, ca fran]uzu’, pot primi toate bilele negre posibile. Au amigdala atrofiat=.

Nu le pas=. {i repet, este un mod de g`ndire. Un sondaj al KPMG care a studiat impactul crizei economice asupra sectorului public (au fost intervievate 162 de persoane cu atribu]ii decizionale \n domeniul public din 15 state) arat= tocmai aceast= diferen]=: \n Olanda, Australia, SUA, Germania sau Canada, trei sferturi dintre cei intervieva]i se g`ndesc la schimbarea strategiei institu]iei pe termen lung, \n timp ce trei sferturi din deciden]ii din Europa Central= [i de Est, inclusiv din Rom`nia, se concentreaz= pe strategia anului 2010 [i numai o treime se declar= preocupa]i de viitor. R=spunsurile trebuie ponderate cu diferen]ele dintre structurile eficiente, amabile [i proactive, chiar dac= birocratice, din Vest [i cu lupta pentru supravie]uire care se desf=[oar= \n institu]iile publice din Est. Oricum, \ns=, lipsa de viziune, nep=sarea func]ionarului a c=rui soart= depinde mai mult de capricii politice [i mai pu]in de eficien]= sunt evidente (interpret=rile sunt ale mele, concluziile KPMG sunt mult mai elegante).

Cu amigdala atrofiat=, ne mul]umim s= tr=im clipa [i facem ce [tim mai bine (detaliile care apar \n pres= \n leg=tur= cu activitatea Monic=i Iacob Ridzi la Ministerul Tineretului [i Sportului sunt sugestive). La viitor s= se g`ndeasc= FMI. n

BUSINESS HI-TECH

SERGEY BRIN “Serviciul face leg=tura \ntre via]a personal= [i cea profesional=”

B~Z~IT DE GOOGLE Google nu se las=. Dup= mai multe \ncerc=ri e[uate de a se face remarcat \n zona re]elelor sociale, proprietarul celui mai mare motor de c=utare din lume pariaz= acum pe serviciul Buzz pentru a c`[tiga din terenul pierdut. de ANCA ARSENE-B+RBULESCU

E

ste un atac direct la adresa re]elelor sociale, \n general, [i a Facebook \n particular”, spune Jeremiah Owyang, analist specializat \n social media \n cadrul companiei americane de consultan]= Altimeter Group. Facebook [i Twitter sunt primele nume care vin \n minte drept termen de compara]ie pentru Buzz, cel mai nou serviciu lansat s=pt=m`na trecut= de Google - o re]ea

“

integrat= \n paginile Gmail, conceput= \n \ncercarea companiei de a-[i g=si totu[i locul \n pia]a socializ=rii pe internet.

Buzz vine dup= semie[ecul Orkut, re]eaua lansat= \n 2004, care a devenit popular= doar \ntr-un num=r destul de restr`ns de ]=ri, \n special \n Brazilia, [i dup= achizi]ia Jaiku, un rival al Twitter, care n-a dat nici ea rezultatele scontate. |n linii mari, Buzz pune problema \mprietenirii online exact cum fac [i

10 BUSINESSmagazin I 15-21 februarie 2010

celelalte re]ele deja existente: permite formarea unei comunit=]i ai c=rei membri s= interac]ioneze pe paginile serviciului, s= vad= pozele [i clipurile video ale prietenilor [i s= fac= schimb de link-uri cu informa]ii de pe internet. O bun= parte dintre utilizatorii serviciului de e-mail al Google care \ncearc= deja Buzz au constatat c= pot publica mesaje scurte despre ceea ce fac, exact cum se \nt`mpl= [i pe Twitter, sau fotografii [i clipuri

FOTO: REUTERS

video accesibile prietenilor, exact cum se \nt`mpl= pe Facebook. Asem=narea merge chiar mai departe, c=ci Buzz aduce cu cele dou= re]ele p`n= [i din punctul de vedere al aspectului.

Google mizeaz= \ns= pe cei c`]iva a[i din m`nec= pentru a-[i g=si locul \n pia]a deja aglomerat= a re]elelor de socializare.

Principalul argument ar fi faptul c=, dac= majoritatea re]elelor sunt folosite \n scopuri de divertisment, Buzz propune o abordare diferit=. “Serviciul face leg=tura \ntre via]a personal= [i cea profesional=”, explic= Sergey Brin, unul dintre fondatorii companiei. Pe de alt= parte, e posibil ca Google s= se descurce mai bine la \ncas=rile de pe urma Buzz dec`t au f=cut-o alte site-uri de socializare.

“Gmail a fost dintotdeauna o uria[= re]ea social= sub acoperire, pentru c=, \n cazul multora dintre utilizatori, cei cu care interac]ioneaz= \n mod frecvent folosesc deja aceast= c=su]= de e-mail”, adaug= Todd Jackson, managerul responsabil de serviciul de e-mail al Google. |ntr-adev=r, Google a reu[it s=

anume din publicitate, urm`nd s= sus]in= o cre[tere a pie]ei de reclame pe paginile re]elelor sociale, dup= ce a acumulat experien]= \n domeniu cu motorul de c=utare. |ncas=rile de anul trecut ale Facebook din publicitate, estimate la 500 de milioane de dolari (peste 360 de milioane de euro), puteau fi \n teorie mai mari dac= re]eaua ar fi plasat reclamele \n func]ie de preferin]ele consumatorilor - o problem= care se reflect= \n nemul]umirea publicitarilor care constat= c= au rezultate mai slabe cu o reclam= pe Facebook dec`t au cu cele afi[ate pe motoare de c=utare, spre exemplu. C`t prive[te Twitter, aceasta nici nu a g=sit \nc= un model profitabil de monetizare.

Google are \n plan s= afi[eze reclame relevante pentru utilizatori, \n func]ie de ceea ce public= ei \n cadrul Buzz, sistem similar cu cel folosit [i pentru e-mail sau pentru c=utare. “Reclamele pot fi mai degrab= considerate mesaje din c=su]a po[tal= dec`t reclame propriu-zise”, sus]ine Jackson. Dar cu toate acestea, u

I 176 mil.

DOSAR

Afla]i mai multe despre strategiile principalilor juc=tori din domeniul IT [i telecom dintr-o serie de articole pe www.businessmagazin.ro

PUBLICITATE

NUM+RUL UTILIZATORILOR UNICI AI GMAIL DIN TOAT+ LUMEA fac= o poveste de succes din Gmail, care a c`[tigat teren \n ultimii ani, chiar dac= nu a reu[it nici p`n= acum s=-[i dep=[easc= principalii rivali. |n decembrie trecut, peste 176 de milioane de oameni foloseau e-mail-ul Google, \n cre[tere cu 44% fa]= de aceea[i perioad= din 2008, potrivit statisticilor companiei de cercetare de pia]= ComScore, \n timp ce serviciul Hotmail al Microsoft num=ra aproape 370 de milioane de utilizatori [i Yahoo! Mail tocmai dep=[ea pragul de 300 de milioane.

“Totu[i, cre[terea Gmail este tripl= fa]= de rata medie \nt`lnit= \n sector”, apreciaz= Matt Cain, analist al firmei de cercetare Gartner - ceea ce \nseamn= c= Google porne[te de ast= dat= cu dreptul pe pia]a re]elelor sociale, av`nd de la bun \nceput o baz= consistent= de utilizatori, care cre[te mai repede dec`t \n cazul altor servicii de mail sau de socializare online.

Mai mul]i anali[ti sunt de p=rere c= Google ar putea avea de c`[tigat tocmai de acolo de unde re]elele sociale n-au reu[it,

15-21 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 11

business hi-tech

corul de pesimi[ti vede [i aici o problem=, \nc= de la surs=, anume utilizatorii serviciului; jum=tate dintre cei ce folosesc Gmail au mai pu]in de 25 de ani, form`nd o comunitate mai t`n=r= dec`t cea a altor servicii de e-mail, c=tre care pot fi direc]ionate doar o categorie restr`ns= de mesaje publicitare.

Integrarea componentei sociale \n cadrul contului de e-mail n-ar fi \ns= o noutate, alte servicii de po[t= electronic= oferind de asemenea func]ii de socializare. Microsoft, spre exemplu, le permite utilizatorilor s= urm=reasc= \n aceea[i fereastr= a serviciului Hotmail mesajele noi publicate [i actualiz=rile de pe Facebook, iar 185 de milioane dintre utilizatorii s=i folosesc deja aceast= op]iune. “Suntem con[tien]i c= oamenii nu vor \nc= o re]ea social=. De asta colabor=m cu alte companii ce ofer= servicii deja folosite de utilizatori”, spune Brian Hall, directorul general al Windows Live.

\n afara Gmail. Chiar dincolo de pagina dedicat= telefoanelor mobile, accesibil= pe majoritatea terminalelor, sau de o aplica]ie disponibil= pe anumite telefoane, a[a \nc`t utilizatorii s= fie localiza]i geografic prin Google Maps. O posibilitate ar fi, spre exemplu, lansarea unei versiuni pentru companii, care s= le permit= angaja]ilor s= comunice mai simplu atunci c`nd colaboreaz= pe anumite proiecte.

“Buzz ar putea fi util unui mediu de business, mai ales c= servicii precum Yammer sau SocialText Signals [i-au g=sit deja locul \n r`ndul angaja]ilor”, crede Rob Kopolowitz, analist al companiei de cercetare Forrester Research. Problema este c=, dac= Google are deja o baz= consistent= de consumatori din zona reziden]ial=, \n segmentul de business pia]a ar putea s= nu fie la fel de preg=tit= pentru un asemenea serviciu. “Gmail este folosit [i de companii, dar \n general ca a doua sau chiar a treia alternativ=, \n timp ce firmele care folosesc doar acest serviciu sunt destul de mici”, remarc= Dan Olds, analist al Gabriel Consulting Group. Accesul Gmail \n companii este deci destul de restr`ns, nejustific`nd interesul Google de a lansa Buzz pentru acest segment.

“Nu pornim de la premisa c= pl=cinta consumatorilor este finit= [i c= nu putem dec`t s= concur=m pentru o felie c`t mai mare din ea”, crede Jackson. “Din contr=, credem c= \n timp, pl=cinta poate cre[te.”

O afirma]ie justificat= prin faptul c= mul]i Buzz se vrea \ns= mai mult dec`t un serviciu construit \n jurul Gmail sau o alt= consumatori deja folosesc mai multe re]ele sociale \n scopuri distincte, iar Buzz platform= unde oamenii pot comunica se pozi]ioneaz= ca un serviciu care poate [i se pot juca. “Serviciile de social media fi ad=ugat suplimentar listei de re]ele au trecut prin mai multe schimb=ri pe folosite, nicidecum unul pentru care parcursul timpului. Competitori vor fi mereu, dar sper c= vom avea o contribu]ie consumatorii s= renun]e la celelalte, crede Augie Ray, analist \n cadrul companiei de la aceste schimb=ri”, a afirmat Brin. cercetare de pia]= Forrester Research.

Schimbarea ar putea fi integrarea mai Atacul direct al Google nu va trece multor servicii pe aceea[i platform=, Buzz \ns= neobservat; la \nceputul lunii fiind al doilea serviciu de socializare din februarie, binecunoscutul blog american portofoliul companiei, dup= lansarea cu TechCrunch scria c= Facebook lucreaz= la c`teva luni \n urm= a platformei Wave, care permite comunicarea online [i lucrul un serviciu de e-mail. Evident, Meredith Chin, unul dintre purt=torii de cuv`nt la proiecte \n echip= \n timp real. ai companiei, a refuzat s= fac= vreun Deocamdat=, planurile Google comentariu. n pentru Buzz ar fi extinderea serviciului

“BUZZ AR PUTEA FI UTIL UNUI MEDIU DE BUSINESS, MAI ALES C+ YAMMER SAU SOCIALTEXT SIGNALS {I-AU G+SIT DEJA LOCUL |N R~NDUL ANGAJA}ILOR” FORRESTER RESEARCH

12 BUSINESSmagazin I 15-21 februarie 2010

opinii De c`nd a devenit ministru, Mihai {eitan s-a transformat dintr-un Robin Hood al pensiilor \ntr-o persona non grata, care nu a reu[it deloc s= c`[tige simpatia rom`nilor. Nici a celor care mai lucreaz=, nici a celor care au ie[it la pensie. de ANA R+DU}+

Dec`t ceva degeaba, mai bine nimic cu folos

D

ec`t nimic, mai bine ceva!” Este principiul clasic care guverneaz= discursurile celor care prev=d c= ac]iunile lor se \ndreapt= repede [i sigur spre e[ec. Asta parc= auzim tot mai des \nc= de la sf`r[itul anului trecut: o fi fost campania de vaccinare \mpotriva gripei noi nimic mai mult dec`t zarv= inutil= [i bani risipi]i aiurea, dar m=car autorit=]ile n-au stat cu m`inile \n s`n. La fel [i cu taxa fast-food – nu [tim exact cum s= delimit=m fast-food de non-fastfood sau fast-food de nes=n=tos [i, \n final, vom avea pre]uri mai mari [i, probabil, un consum mai sc=zut, dar m=car s-a f=cut ceva.

La fel [i cu al 13-lea salariu [i, mai nou, cu legea pensiilor, care ridic= egalitatea la rangul de bine [i moral absolut [i vine s= ne arate c= au trecut vremurile \n care unii erau mai egali dec`t al]ii. Drept urmare, nimeni nu va mai primi pensii speciale – deci nesim]ite - iar banii de la pensie vor fi calcula]i strict \n func]ie de contribu]iile f=cute la sistemul public de-a lungul anilor lucra]i. |n principiu, miza este una financiar=.

Guvernul a calculat c= aceast= lege, la fel de special= ca [i pensiile pe care urmeaz= s= le elimine, va aduce la bugetul de stat economii \ntre 500 [i 800 de milioane de euro pe an. Schema este simpl=: pensiile speciale, care sunt pl=tite acum de ministere, se vor recalcula [i pl=ti direct de Casa Na]ional= de Pensii dup= cinci luni de la intrarea \n vigoare a legii.

Diferen]a dintre pensiile speciale de acum [i cele ”standard” este, \n multe cazuri, uria[=. Dar nu neap=rat nedreapt=. {i \n niciun caz nu este lipsit= de legitimitate.

“

Chiar dac= putem c=dea cu to]ii de acord c= nu conteaz= ce faci, at`t timp c`t aduci un plus de valoare [i c= m=sura efortului depus este \ntotdeauna contextual=, nu cred c= sunt foarte mul]i aceia care nu \n]eleg c= exist= o diferen]= enorm= de uzur= fizic= [i psihic= \ntre munca unui contabil, spre exemplu, [i cea a unui pilot de aeronave. |n aceste condi]ii, cele dou= categorii ar trebui r=spl=tite diferit nu doar c`t timp lucreaz=, ci [i dup=.

Asta s-a [i \nt`mplat p`n= acum.

Pensiile salaria]ilor din Ministerul Ap=r=rii, Ministerul Justi]iei, Ministerul de Interne, ale parlamentarilor [i func]ionarilor publici parlamentari, personalului aeronautic civil [i personalului Cur]ii de Conturi erau pl=tite direct de ministere [i, permanent, indexate cu evolu]ia salariilor celor din func]ii echivalente. Nu spune nimeni c= nu erau [i abuzuri [i c= pensiile speciale ar fi trebuit acordate p`n= [i ultimului func]ion=ra[ parlamentar, dar disocierea trebuia s= plece de la alte fundamente [i excluderea din categoria “specialilor” nu e just= c`nd se face la gr=mad=.

Sigur, inten]ia de a face economie la bugetul de stat este admirabil=. Mai mult, este vital=. {i, sigur, bugetele pe care ministerele le aloc= pensiilor speciale (\n unele cazuri, chiar [i de c`teva sute de milioane de euro) nu sunt deloc neglijabile. Dar economiile ar putea veni [i din alte p=r]i. Adic= scenele de concert [i draperiile de zeci de mii de euro chiar sunt risip= de bani. |n plus, scandalurile colaterale nu fac bine nim=nui. Sindicatul Cadrelor Militare

Disponibilizate (SCMD) a anun]at deja c= va da \n judecat= Guvernul [i pe premierul Emil Boc dac= de la aceast= lege nu vor face excep]ie cadrele militare, argument`nd c= militarii au un regim aparte \n toate ]=rile membre ale NATO [i UE. Rolul lui Mihai {eitan \n aceast= ecua]ie este unul incert. A stat \n spatele reformei \n sistemul de pensii din Rom`nia [i \nc= de la introducerea celor doi piloni priva]i a militat pentru sus]inerea lor, cre[terea contribu]iilor [i introducerea facilit=]ilor fiscale pentru participan]i.

De altfel, istoria lui {eitan merge mult mai departe de at`t. A fost [eful Oficiului pentru Coordonarea Reformei Sistemelor de Pensii din Rom`nia, iar \n perioada februarie 2005-mai 2007 a condus Casa Na]ional= de Pensii [i alte Asigur=ri Sociale (CNPAS), fiind, \n acela[i timp, [i coordonatorul echipei tehnice care a elaborat proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice. Dup= ce a p=r=sit CNPAS, el a condus, din postura de director general, compania FINCOP Broker de Pensii Private. Practic, [tie mai bine dec`t oricine c= sistemul public de pensii este \n piuneze [i c= dac= nu se g=se[te o solu]ie c`t mai repede, cei care acum au 25 de ani, spre exemplu, s-ar putea s= nu mai aib=, peste 40 de ani, din ce s=-[i primeasc= pensia. Sau, mai mult, cei care peste 10 ani vor intra pe pia]a muncii vor trebui s= ]in= \n spate 5-6 pensionari care a[teapt= pensia. {i, totu[i, s= fie noua lege a pensiilor cea mai bun= solu]ie? n

15-21 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 13

COVER STORY

Giganţii

ÎN URMĂ CU O SĂPTĂMÂNĂ EXISTAU ÎN MEDIA DOAR CÂTEVA POZE CU ALEXANDER HERGAN, UNUL DIN CEI MAI PUTERNICI ȘI MAI DISCREŢI INVESTITORI IMOBILIARI. LA FEL CA EL, ÎN PIAŢA DE REAL ESTATE EXISTĂ O SERIE DE INVESTITORI CU PUTERE FINANCIARĂ MARE, DAR CU VIZIBILITATE PUBLICĂ FOARTE REDUSĂ, UNEORI SPRE INEXISTENTĂ. NU SUNT FOARTE MULŢI - SUFICIENŢI ÎNSĂ ȘI PENTRU A MODIFICA PEISAJUL ORAȘELOR CU PROIECTELE LOR, ȘI PENTRU A FIXA RECORDURI ÎN MATERIE DE VALOARE A UNEI TRANZACŢII CU CLĂDIRI SAU TERENURI. SĂ ÎNCERCĂM DECI SĂ-I CUNOAȘTEM. DE CĂTĂLIN ȘTEFANCU

14 BUSINESSmagazin I 15-21 februarie 2010

FOTO: BM

invizibili

D

incolo de obi[nuita str=danie de a ob]ine primii o [tire, ziua de 3 februarie nu se anun]a cu nimic deosebit= fa]= de altele pentru ziari[tii specializa]i pe segmentul imobiliar. |n urm= cu o zi, Ziarul Financiar publicase \n exclusivitate informa]ia c= grupul de firme Avrig 35, controlat de Alexander Hergan, unul din cei mai puternici investitori din real estate, semnase dou= acorduri de \nchiriere a unor spa]ii comerciale cu lan]urile franceze de hipermaketuri [i de articole sportive Auchan [i Decathlon. Acordul ar fi permis astfel

dezvoltatorului, care a construit [i a v`ndut mai multe proiecte de-a lungul timpului, s= \nceap= un nou proiect imobiliar \n partea de est a Bucure[tiului. Reprezentan]ii companiei nu au dorit atunci s= comenteze informa]ia, rezum`ndu-se la precizarea c= detalii aveau s= fie oferite \n urm=toarea s=pt=m`n=, cu ocazia unei conferin]e de pres=.

Anun]ul despre conferin]a de pres=, venit prin e-mail, nu avea de ce s= st`rneasc= din start curiozit=]i. Totu[i, ultimul r`nd al invita]iei con]inea o informa]ie important=: la eveniment ar fi urmat s= participe [i Alexander Hergan, om de afaceri cunoscut ca

fiind unul dintre cei mai discre]i investitori \n imobiliare, refuz`nd constant s= acorde interviuri [i declara]ii. Acum o s=pt=m`n=, \nt`lnirea cu presa s-a petrecut, \n sf`r[it, iar Hergan a r=spuns ziari[tilor - despre parcursul lui \n afaceri, despre 2009, despre ce urmeaz=, chiar dac= nu a[a de generos pe c`t [i-ar fi dorit ace[tia.

Omul de afaceri n-a comentat de ce s-a decis brusc s= renun]e, chiar [i pentru o zi, la reticen]a obi[nuit= fa]= de mass-media. P`n= acum e singurul: majoritatea antreprenorilor cu investi]ii [i c`[tiguri evaluate la sute de milioane de euro se feresc de pres= constant, u

15-21 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 15

cover story Istoria micilor giganţi Spre deosebire de marii dezvoltatori internaţionali, care și-au făcut intrarea pe piaţa locală după 2000, unii dintre cei mai mari investitori imobiliari au început primele achiziţii și dezvoltări încă din anii ’90. În perioada de boom economic au urmat și primele exit-uri din imobiliare, care au adus sute de milioane de euro antreprenorilor locali.

1990 –1995 Unii dintre marii proprietari români de proprietăţi imobiliare, precum Ion Ţiriac sau Dan Adamescu, încep achiziţiile.

2006

1995 – 2000

Își face intrarea reţeaua de hipermarketuri Real, parte a grupului Metro. Din cele 23 de hipermarketuri ale reţelei din prezent, aproximativ 15-18 funcţionează în spaţii deţinute de Dan Petrescu, potrivit informaţiilor disponibile.

Ion Ţiriac convinge grupul german Metro să intre pe piaţă, prin realizarea pe banii săi și pe propriul teren a primului magazin cash & carry, la Otopeni. Împreună cu Dan Petrescu, unul dintre primii săi parteneri de afaceri în România, dezvoltă mai multe magazine Metro.

Spre finalul anilor ’90 vine în ţară și începe achiziţia de proprietăţi Alexander Hergan, împreună cu mai mulţi oameni de afaceri din SUA.

2007 Ioannis Papalekas a vândut clădirea de birouri Eliade Tower către Eurobank, într-o tranzacţie de 26,2 mil. euro.

Un alt dezvoltator imobiliar foarte discret își continuă investiţiile pe segmentul de birouri - Liviu Tudor, care, potrivit informaţiilor disponibile, controlează parcurile de afaceri Novo Pak și West Gate.

2006 Alexander Hergan realizează prima sa tranzacţie de anvergură: vinde Charles de Gaulle Plaza (unde deţinea 50% din proiect), într-o tranzacţie evaluată la peste 80 de milioane de euro.

Ioannis Papalekas vinde al doilea proiect dezvoltat și anume clădirea de birouri PGV Tower, în care își avea sediul Bancpost. Valoarea tranzacţiei s-a ridicat potrivit informaţiilor disponibile la circa 24 mil. euro

2010 Se semnează contracte de închiriere de spaţii comerciale în două proiecte gigantice, care ar urma să fie începute în următoarele luni. Este vorba de componenta comercială a proiectului Coresi din Brașov, dezvoltat de Centerra Capital o companie controlată de oamenii de afaceri Silviu Savin (foto) și Victor Vadaneaux și un nou proiect al lui Alexander Hergan, Pallady Shopping Center.

2008 Ioannis Papalekas stabilește recordul local în materie de tranzacţii, prin vânzarea proiectului UpGround, într-o tranzacţie în mai multe etape a cărei valoare a fost estimată la momentul respectiv la 380 mil. euro.

Alexander Hergan vinde Iris Shopping Center din București pentru circa 147 mil. euro.

2009 Cel mai neproductiv an pentru dezvoltatorii imobiliari locali, în special pentru cei care sperau să își vândă proiectele dezvoltate.

2005 Doi dintre cei mai puternici și influenţi oameni de afaceri locali, Gabriel Popoviciu și Radu Dimofte încep dezvoltarea celui mai mare proiect imobiliar local - Băneasa, o investiţie estimată iniţial la două miliarde de euro

16 BUSINESSmagazin I 15-21 februarie 2010

2004 Un grup de investitori, printre care se află și Ioannis Papalekas, cumpără proiectul City Mall, aflat în construcţie, modifică proiectul, finalizează construcţia un an mai târziu și îl vinde pentru aproape 50 mil. euro în 2006.

Ulterior, proiectul mai este vândut o dată pentru mai mult de 100 mil. euro.

2000 – 2002 Proprietarii români încep construcţia unor mici clădiri de birouri sau de spaţii rezidenţiale, adesea reprezentate de vile.

Dezvoltatorii internaţionali finalizează primele centre de afaceri moderne.

2003 Primul an cu tranzacţii semnificative către fonduri de investiţii austriece. În vară este vândută Opera Center, iar câteva luni mai târziu Europe House, prin tranzacţii de 25-30 mil. $.

Alexander Hergan începe construcţia proiectului de birouri Charles de Gaulle Plaza din apropierea parcului Herăstrău.

[i cu at`t mai mult de conferin]ele de pres=. Faptul este evident cu at`t mai mult \n sectorul imobiliar, unde exist= o serie \ntreag= de dezvoltatori cu portofolii de sute sau chiar miliarde de euro care nu au acceptat niciodat= s= vorbeasc= despre afacerile lor, cu at`t mai pu]in despre ei \n[i[i.

BUSINESS Magazin [i-a propus s= creioneze \ns= portretele miliardarilor invizibili din imobiliare, pe baza informa]iilor disponibile [i a descrierilor oferite de c=tre actori ai pie]ei care au intrat \n contact cu ace[tia, informa]ii oferite \ns= sub protec]ia anonimatului. Discre]ia e o regul= de aur [i \n ceea ce prive[te furnizarea de informa]ii despre parcursul \n afaceri sau portofoliile imobiliare de]inute de respectivii.

“Investitori imobiliari aproape invizibili? A[ spune Dan Petrescu, dup= p=rerea mea este cel mai mare”, r=spunde, cu o voce aproape [optit=, unul din cei mai experimenta]i consultan]i imobiliari.

Numele lui avea s= se repete \n mai multe discu]ii purtate pe marginea subiectului nostru. Potrivit mai multor surse din pia]=, principalele active imobiliare controlate de c=tre Dan Petrescu sunt spa]ii comerciale ale hipermarketurilor Real, galeriile comerciale din fa]a acestora [i \n unele cazuri spa]iile unde se afl= un magazin al=turat de tip bricolaj. C`te sunt? “Greu de spus, aproape 20”, spune o surs= avizat= din pia]=, \n timp ce o alta indic= 16-17 unit=]i.

Re]eaua Real, parte a grupului german Metro, are \n Rom`nia 24 de hipermarketuri, dintre care doar patru sunt proprietate personal=, potrivit datelor furnizate de reprezentan]ii companiei. “Oricum, Dan Petrescu mai are foarte multe terenuri [i zeci de cl=diri, nimeni nu [tie c`te”, spune un alt consultant imobiliar de top, \n timp ce alte surse afirm= c= omul de afaceri de]ine [i spa]ii \n care opereaz= Metro sau Praktiker. Dan Petrescu s-a implicat, la mijlocul anilor ’90, \n dezvoltarea re]elei germane \n Rom`nia, \n cadrul mai multor proiecte [i tranzac]ii la care a participat al=turi de Ion }iriac, afirm= mai multe surse din pia]=.

Dincolo de activele de]inute sau de valoarea lor - “numai dac= pui 50 de milioane de euro la un parc de retail iese un miliard, [i acestea sunt active de]inute, nu planuri” - to]i cei care sus]in c= au avut ocazia de a lucra cu Dan Petrescu folosesc termeni precum “respect” sau “admira]ie”.

“Are o personalitate foarte puternic= [i [tie fiecare c=r=mid= din proiectele sale. E un investitor foarte puternic [i se implic= \n toate dezvolt=rile sale”, spune unul dintre interlocutorii BUSINESS Magazin. Sau: “Este

o persoan= umil=, a condus ani de zile un Opel Vectra. Ai putea s=-l vezi pe strad= pe un scuter [i s= nu [tii cine este”.

Stabilirea unei ierarhii a c`[tigurilor sau m=surarea averilor personale nu este scopul articolului de fa]=, \ns= \ntrebarea privind existen]a altor dezvoltatori imobiliari de talie mare, dar despre care publicul nu cunoa[te nimic, r=m`ne legitim=. Toate r=spunsurile conduc spre concluzia c= “la acest nivel” nu sunt mul]i - suficien]i \ns= pentru ca o discu]ie despre ei s= nu se opreasc= dup= „Când nimeni dou=-trei nume.

Probabil un fel de prototip al acestora nu se atinge ar putea fi considerat Gabriel Popoviciu, de piaţă, cel care, al=turi de partenerul s=u, Radu Dimofte, se afl= \n spatele proiectului atunci sunt B=neasa, potrivit informa]iilor din pia]=, dar oportunităţile. de]ine [i alte numeroase spa]ii comerciale sau industriale \n Capital=, precum [i afaceri Am ajuns astfel diverse, de la comer] [i restaurante la turism. cu proiectele Acum aproape doi ani, Popoviciu a figurat pe coperta BUSINESS Magazin, care \[i finalizate în propunea s= arunce un pic de lumin= asupra momentul de unuia dintre cei mai importan]i investitori din ]ar=. vârf al pieţei.“ Popoviciu a devenit mult mai cunoscut, ALEXANDER HERGAN, chiar dac= \mpotriva voin]ei sale, dup= AVRIG 35 arestarea din prim=vara trecut= de c=tre Direc]ia Na]ional= Anticorup]ie, \ntr-un dosar privind asocierea cu Universitatea Agricol= pentru dezvoltarea proiectului B=neasa. Poate fi explicat= deci discre]ia marilor investitori imobiliari prin faptul c= ar avea afaceri necurate? Nu, r=spund aproape to]i actorii din pia]= chestiona]i. “|n imobiliare, oamenii stau mai retra[i deoarece nu este un domeniu unde s= conteze brandul personal, ca \n comunicare. Sunt [i sume mari \n joc [i dac= se afl= cine e[ti, unii s-ar După ce a crescut an de la an, piaţa imobiliară putea s= creasc= pre]ul dac= vrei s= cumperi”, a trecut în 2009 prin cel mai greu an, acest argumenteaz= unul din managerii cu o mare fapt având repercusiuni asupra celor mai mari dezvoltatori prin faptul că aceștia nu au mai experien]= \n domeniul imobiliar, \n timp găsit așa de ușor cumpărători sau chiriași ce un alt interlocutor consider= c= “ie[i cu pentru spaţiile dezvoltate. declara]ii doar c`nd ai ceva de comunicat”.

1.500 Acest din urm= motiv a fost folosit [i de reprezentan]ii Avrig 35 pentru a explica apari]ia lui Alexander Hergan, care de]ine 1.200 oficial func]ia de CEO al companiei. Desigur, VALOARE TOTALĂ TRANZACŢII (MIL. EURO) apari]ia nu e totul: chiar [i dup= conferin]a de 900 pres=, informa]iile r=m`n destul de zg`rcite.

El spune c= a venit \n ]ar= din SUA acum mai bine de zece ani, fiind rezident \n prezent 600 - “petrec aici mai mult de 180 de zile pe an”. |n SUA este implicat \ntr-o serie de afaceri, de 300 la b=nci la software, din care [i-a mai lichidat din participa]ii de-a lungul anilor.

Exit-urile reprezint= unul dintre 0 2004 2005 2006 2007 2008 2009 elementele care \l certific= pe Alexander Hergan drept unul dintre cei mai importan]i u SURSA: COLLIERS INTERNATIONAL

Tot în jos

15-21 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 17

cover story Giganţii din umbră În marea majoritate a cazurilor nu figurează în acte ca acţionari ai companiilor pe care le controlează. Pentru unii dintre aceștia nu sunt disponibile informaţii exacte, de la vârstă, companii pe care le controlează sau poze.

Ei se numără totuși printre cei mai mari dezvoltatori imobiliari din piaţa locală.

DAN PETRESCU Cine este: Cei mai mulţi dintre actorii din real estate chestionaţi de BUSINESS Magazin pentru acest articol îl consideră cel mai mare investitor de pe piaţă.

A venit din Germania după Revoluţie și a fost unul dintre primii parteneri de afaceri din ţară ai lui Ion Ţiriac.

Ce are: Controlează suprafeţe mari de terenuri în Capitală și în ţară. Mai vizibile sunt cele 15-20 centre comerciale care includ hipermarketuri Real și galerii comerciale, dar și magazine Metro sau Praktiker.

Cum este: „Este respectat. Puţini știu toate proprietăţile lui, dar el cunoaște fiecare piatră din proiectele sale.“

ALEXANDER HERGAN

GABRIEL POPOVICIU

Cine este: A început să investească în ţară în 1999, alături de mai mulţi americani.

Ce are: Deţine, alături de investitori americani, grupul Avrig 35 care a vândut proprietăţi de aproximativ 300 mil. euro și are cca.

100 de terenuri în ţară, dar și Tower Center International, un turn de birouri în Capitală, care stă gol de aproape doi ani din pricina unui litigiu judiciar. Mai deţine șase companii în SUA, care activează în sectoare de la cel bancar la software.

Cum este: „O fire puternică, cu fler de business, dar adeseori dificilă. Este greu abordabil și nu comunică; e greu să faci afaceri cu oameni de acest fel.“

Cine este: Unul dintre cei mai puternici și controversaţi oameni de afaceri români.

S-a întors în ţară după Revoluţie și a fost foarte discret până la arestarea sa, anul trecut, pentru o scurtă perioadă.

Ce are: Proiectul Băneasa este perla portofoliului lui Popoviciu, care controlează, alături de partenerul său, Radu Dimofte, zeci de mii de metri pătraţi de spaţii comerciale, precum și terenuri importante în zone bine amplasate din apropierea marilor orașe. Are, potrivit informaţiilor din piaţă, și companiile care operează reţelele KFC și Pizza Hut, franciza IKEA sau hotelurile Howard Johnson și Best Western din Capitală.

dezvoltatori imobiliari. Avrig 35 a v`ndut, \n tranzac]ii de referin]= pentru pia]a rom`neasc=, proiecte precum cl=direa de birouri Charles de Gaulle Plaza [i Iris Shopping Center, ambele din Capital=, sau o serie de propriet=]i imobiliare din provincie, valoarea total= a tranzac]iilor ajung`nd la aproximativ 300 de milioane de euro. “Nu sunt at`t de de[tept, nu am anticipat nimic”, declara Hergan, cu referire la faptul c= una din v`nz=ri, cea a centrului comercial Iris din Capital=, a fost f=cut= chiar \nainte de declan[area crizei economice. “C`nd nimeni nu se atinge de pia]=, atunci sunt oportunit=]ile. Am ajuns astfel cu proiectele finalizate \n momentul de v`rf al pie]ei”, \[i explica omul de afaceri filozofia. Acesta a fost [i argumentul pentru lansarea Pallady Shopping Center, al=turi de Cascade Group,

RADU DIMOFTE

SORIN CREŢEANU

LIVIU TUDOR

Cine este: Cel mai important partener de afaceri al lui Gabriel Popoviciu, mai discret și mai dur decât Popoviciu.

Ce are: Deţine proprietăţi imobiliare importante, pe lângă cele menţionate la Gabriel Popoviciu aflându-se și parcul de afaceri Metav din apropierea aeroportului Băneasa sau centrul comercial care urmează să fie dezvoltat pe spaţiul fostei Pieţe Obor din Capitală în cadrul unui parteneriat publicprivat pentru câștigarea căruia cei doi oameni de afaceri s-au asociat cu compania Comnord, controlată de Sorin Creţeanu.

Cine este: Proprietarul firmei de construcţii Comnord este constructorul preferat al lui Gabriel Popoviciu și Radu Dimofte, fiind implicat în cadrul proiectului Băneasa.

Ce are: Grupul de firme de construcţii Comnord, dar s-a implicat și în dezvoltarea unor proiecte proprii, precum ansamblul rezidenţial Ten Blocks din București. Omul de afaceri s-a asociat și cu grupul de firme al lui Popoviciu și Dimofte, câștigând o licitaţie pentru construcţia unui mall de 120 mil. euro pe locul fostei Pieţe Obor.

Cum este: „Este o companie bună de construcţii, dar a crescut fiindcă a fost pe lângă Popoviciu și Dimofte.

Construia la cost și primea procente.“

Cine este: Numele său a fost vehiculat alături de alţi afaceriști locali precum Ioan Niculae sau politicieni din zona Bacăului, precum Viorel Hrebenciuc.

Ce are: Controlează parcurile de birouri West Gate și Novo Park, din vestul și nordul Capitalei, fiind cel mai mare proprietar român de spaţii de birouri. A construit și 375 de garsoniere și apartamente destinate închirierii, în special pentru studenţi. Deţine producătorul de materiale de construcţii Prefabricate Vest și a vândut în urmă cu mai mulţi ani fabrica de ulei Muntenia către grupul american Bunge.

Cum este: „Un foarte bun manager care și-a construit singur afacerile.“

proiect care va presupune \ntr-o prim= faz= o investi]ie de circa 80 de milioane de euro.

Cum este Alexander Hergan pentru cei care au avut rela]ii de afaceri cu el? Respectat pentru proiectele pe care le-a dezvoltat, dar “greu abordabil, nu comunic= [i este dificil s= faci afaceri cu persoane de acest fel”, spune unul dintre consultan]ii imobiliari, \n timp ce o alt= surs= afirm= c= “nu mai lucrez cu el de c`]iva ani. Nu are niciun concept [i este lipsit de profesionalism, este uimitor c= asemenea oameni exist= pe pia]=”. Omul de afaceri a afirmat de altfel c= prefer= s= lucreze f=r= consultan]i [i brokeri imobiliari, ceea ce \l deosebe[te de al]i investitori imobiliari de calibru. {i-a format o echip= de management care se ocup= de toate fazele proiectelor, de la supervizarea construc]iilor la \nchirierea de spa]ii, iar el

18 BUSINESSmagazin I 15-21 februarie 2010

nu e implicat \n toate aspectele dezvolt=rii, precum al]i investitori.

Un astfel de investitor implicat este, \n schimb, Ioannis Papalekas, care \mpreun= cu grupul de investitori al=turi de care a lucrat a v`ndut p`n= acum proiecte ce tind spre jum=tate de miliard de euro. Ioannis Papalekas, care are aproximativ 36 de ani - probabil e cel mai t`n=r dintre marii investitori imobiliari afla]i “\n umbr=” - este descris ca un “one man show”, implicat zi de zi \n activit=]ile de pe [antierele sale, de la negocieri cu furnizorii de materiale de construc]ii [i antreprenorii generali p`n= la negocieri cu b=ncile finan]atoare sau poten]ialii cump=r=tori.

“Este o persoan= cu o foarte, foarte mare preg=tire, care munce[te enorm. Nu am \nt`lnit pe nimeni cu o putere mai mare de

IOANNIS PAPALEKAS Cine este: Unul dintre cei mai activi investitori greci în imobiliare, Papalekas a fost implicat în vânzarea City Mall, Eliade Tower, PGV Tower și a proiectului mixt UpGround, valoarea cumulată a tranzacţiilor depășind jumătate de miliard de euro.

Ce are: Deţine un pachet de acţiuni în cadrul companiei care dezvoltă proiectul mixt UpGround și mai multe terenuri în București.

Cum este: „Implicat în toate aspectele dezvoltării unui proiect și cu o capacitate uriașă de muncă.“

RAUL DOICESCU

NICOLAE DUMITRU

AUREL MUNTEAN

Cine este: A intrat în afaceri după Revoluţie, în domeniul comerţului cu materiale de construcţii. Apoi a început să ia în antrepriză lucrări, pentru ca ulterior să înfiinţeze Bog’art, care a devenit una dintre cele mai importante firme de construcţii locale.

Ce are: Deţine terenuri în Capitală, în special în zona de Vest, mai multe clădiri de birouri și a fost sau este implicat în construcţia unora dintre cele mai mari și disputate proiecte imobiliare din Capitală, precum sediul Serviciului Român de Informaţii (valoare de peste 100 mil. euro) sau Charles de Gaulle Plaza și Tower Center International, dezvoltate de Alexander Hergan.

Ce are: Controlează grupul de firme Niro prin care administrează zonele comerciale Dragonul Roșu și Europa din nordul Capitalei, acestea fiind primi poli ai comerţului postdecembrist. A dezvoltat unul din primele ansambluri rezidentiale din București, Central Park, cu 458 de locuinţe. A anunţat că va dezvolta, împreună cu una din cele mai mari firme de construcţii din China, un proiect de 70 mil. euro care va fi compus dintr-un turn cu 22 de etaje.

Cine este: Fost sportiv de performanţă, Munteanu este unul dintre cei mai bogaţi oameni din zona Sibiului.

Ce are: Potrivit informaţiilor din piaţa imobiliară, controlează mai multe hoteluri și spaţii comerciale în București și în întreaga ţară, cele mai cunoscute fiind fostul Magazin Victoria și Halele Unirea din Capitală și magazinul Dumbrava din Sibiu.

Cum este: unul dintre consultanţii imobiliari cei mai experimentaţi pe segmentul de retail spune că omul de afaceri sibian nu lucrează cu brokeri, „făcând parte dintr-o altă lume“.

munc=”, spune una dintre persoanele care au avut ocazia de a lucra cu \ntreprinz=torul de origine greac=. Ioannis Papalekas este descris ca un om care [tie s= se fac= pl=cut, spiritual [i chiar “haios”, care a \nceput cu tranzac]ii de mic= amploare - de[i nu este clar c`nd anume - p`n= a ajuns la cea mai mare tranzac]ie \ncheiat= \n imobiliarele din Rom`nia: v`nzarea proiectului UpGround, \ntr-o tranzac]ie de tip forward purchase (cump=rarea unui proiect imobiliar \nc= din stadiul de machet= sau de construc]ie, la o valoare stabilit= pentru momentul finaliz=rii proiectului). |n total, tranzac]ia ar trebui s= se ridice la aproximativ 380 mil. euro. “La el, succesul nu e \nt`mpl=tor. Are o educa]ie foarte bogat=, provine dintr-o familie de de antreprenori [i a[a a fost [colit. Nu este un speculator, ci un dezvoltator de profesie”, mai

spune sursa citat=, \n timp ce un consultant imobiliar de top consider= c= strategia lui a fost foarte clar= de la bun \nceput: identificarea unor active imobiliare, fie c= era vorba doar de terenuri sau proiecte aflate \n diferite stadii de execu]ie, dezvoltarea [i finalizarea acestora [i v`nzarea ulterioar=.

Potrivit surselor din pia]=, Ioannis Papalekas a de]inut pachetul majoritar \n proiectele \n care a fost implicat, r=m`n`nd [i cu un procent de aproximativ 22% din proiectul UpGround. A fost implicat, de-a lungul timpului, [i \n dezvoltarea [i v`nzarea City Mall din Bucure[ti - care a ajuns \ntr-un final, dup= o serie de tranzac]ii, \n posesia fondului APN/UKA din Australia, pentru circa 103,5 milioane de euro - dar [i a dou= cl=diri de birouri, v`ndute pentru aproape 50 de milioane de euro. Tot surse din domeniu u

„Unii au profitat de tot felul de privatizări sau relaţii și au cumpărat ieftin, au dezvoltat cum au dezvoltat și au și reușit să vândă, că așa era piaţa.“ MANAGER DE COMPANIE IMOBILIARĂ

DOSAR

Afla]i mai multe despre afacerile celor mai importan]i juc=tori din domeniul imobiliar pe www.businessmagazin.ro

15-21 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 19

cover story afirm= c= grupul controlat de Ioannis Papalekas mai de]ine terenuri \n Bucure[ti [i \mprejurimi, pentru care nu exist= planuri certe \n acest moment. “Cred c= dup= ce va finaliza UpGround \[i va lua o vacan]=”, comenteaz= una din surse.

La fel de implicat \n dezvolt=rile sale imobiliare este [i omul de afaceri Liviu Tudor.

Potrivit informa]iilor din pia]=, el a dezvoltat, prin Genesis Development, parcurile de birouri Novo Park [i West Gate, proiecte \n care se vor finaliza noi cl=diri \n acest an. De[i nu a fost p`n= acum implicat \ntr-o tranzac]ie de anvergur=, este cel mai mare proprietar rom`n de spa]ii de birouri [i al doilea din ]ar= dup= fondul austriac Immoeast. Ca [i \n cazul altor investitori imobiliari de calibru, informa]iile despre Liviu Tudor sunt greu de ob]inut. Originar din Piatra-Neam], are afaceri [i \n alte domenii, control`nd

produc=torul de materiale de construc]ii Prefabricate Vest. Anterior a de]inut fabrica de ulei Muntenia, pe care a v`ndut-o americanilor de la Bungee.

Al]ii, \n schimb, au r=mas invizibili pentru opinia public= pur [i simplu fiindc= n-au f=cut nimic notabil ca investitori \n proiecte, ci doar [i-au luat terenuri sau cl=diri [i a[teapt= \n lini[te s= le creasc= pre]ul.

“Sunt foarte mul]i care au avut ceva cash la un moment dat [i au cump=rat terenuri, f=r= a dezvolta nimic \ns=. Nu au f=cut nimic reziden]ial sau comercial acolo, dar p=streaz= terenurile, [i peste doi, trei sau [apte ani, terenul este tot un activ imobiliar”, comenteaz= unul din consultan]ii imobiliari importan]i. |n alte cazuri, “sunt unii care au zeci de cl=diri, nimic important \n sine, dar au multe”. Un exemplu este cel al unei familii din Israel al c=rei portofoliu a fost recent

evaluat la aproape 100 de milioane de euro, format din mici cl=diri de birouri, hoteluri de dou= [i trei stele \n provincie sau loturi de teren \n zone bune din Capital=.

Dezvoltarea pe mici parcele de teren a unor proiecte de birouri cu mai pu]in de 10.000 de metri p=tra]i \nchiriabili (o cl=dire de dimensiuni medii are de regul= o suprafa]= dubl= sau tripl=) a fost strategia companiei Ro Naturestein, condus= de C=t=lin Odea, care are [i un procent semnificativ din ac]iuni, potrivit unor surse din pia]=. Numele lui este pu]in cunoscut, compania de]ine \ns= trei cl=diri de birouri finalizate [i mai multe parcele de teren. Portofoliul a fost evaluat intern, la jum=tatea lui 2008, la aproape 300 de milioane de euro, potrivit surselor citate.

Num=rul celor ce ar avea portofolii de minim 100 de milioane de euro este destul de ridicat, afirm= unul dintre consultan]ii

Miliardarii cu chip Discreţia este cuvântul de ordine pentru aproape toţi dezvoltatorii imobiliari de talie medie și mare din România, ale căror portofolii și planuri pot fi exprimate în sute de milioane de euro. Totuși, o parte dintre aceștia și planurile lor sunt mai cunoscute publicului larg.

IULIAN DASCĂLU

DINU PATRICIU

ION RĂDULEA

ION ŢIRIAC

DAN ADAMESCU

Supranumit „Regele Mall-urilor“, ieșeanul este cel mai mare proprietar de mall-uri din ţară, după fondul austriac Immoeast. Deţine grupul Iulius, dezvoltatorul și proprietarul a patru mall-uri, în Iași, Timișoara, Cluj–Napoca și Suceava. În acest moment dezvoltă proiectul mixt Palas, o investiţie de peste 250 de milioane de euro.

Patriciu a cumpărat portofoliul local al Fabian – format din mai multe clădiri de birouri și planuri pentru alte proiecte – și două fonduri de investiţii cu portofolii imobiliare în Europa evaluate la câteva sute de milioane de euro. Omul de afaceri a anunţat anterior și intenţia de a dezvolta un proiect de circa 200 mil. euro în zona Casei Presei Libere din Capitală.

Controlează compania care va dezvolta proiectul Sema Parc din partea de vest a Capitalei, unul din cele mai mari proiecte anunţate până acum pe plan local. Prima fază, constând din două clădiri de birouri, a fost finalizată și vândută către Europolis, în acest moment căutându-se finanţare pentru finalizarea fazei a II-a.

Proiectul va include și spaţii rezidenţiale și comerciale.

A dezvoltat primele faze la două proiecte rezidenţiale din București – Residenz și Clubul Rezidenţial Stejarii – și a anunţat planuri pentru dezvoltarea a două centre comerciale în Brașov și Timișoara, în parteneriat cu spaniolii de la Riofisa. Omul de afaceri anunţase și un proiect gigant, cu o valoare de piaţă estimată la un miliard de euro, proiect care nu a mai fost început,

Omul de afaceri, unul din cei mai importanţi pe plan local, deţine fostul magazin Unirea, rebotezat Unirea Shopping Center, cel mai vechi și vizitat centru comercial din Capitală, potrivit datelor existente.

A dezvoltat un Unirea Shopping Center și la Brașov și mai deţine două clădiri de birouri în Capitală și patru magazine Praktiker.

20 BUSINESSmagazin I 15-21 februarie 2010

„Acești investitori sunt isteţi, au știut să strângă bani. Au avut curaj, resurse și au știut să dezvolte.“ BOGDAN GEORGESCU, COLLIERS

GEORGE BECALI Este unul dintre cei mai mari deţinători de terenuri din România, fapt care i-a adus în 2009 și o diminuare considerabilă a averii personale, pe fondul scăderii preţurilor pe segmentul de profil.

Deși nu a început încă niciun proiect imobiliar de amploare, omul de afaceri și-a exprimat de mai multe ori intenţia de a dezvolta ansambluri rezidenţiale.

imobiliari care au discutat cu BUSINESS Magazin. Unul este Nicolae Dumitru, care controleaz= prin grupul Niro zonele comerciale Europa [i Dragonul Ro[u din partea de nord a Capitalei, fiind dezvoltatorul Central Park, unul dintre primele ansambluri reziden]iale de mari dimensiuni din ]ar=.

Dintre cei cu minim 100 de milioane, dar cu “un portofoliu mult mai mic dec`t al unora ca Alexander Hergan”, face parte [i Aurel Muntean, care ar de]ine controlul asupra mai multor spa]ii hoteliere [i comerciale din ]ar=, cele mai importante fiind Magazinul Victoria [i Halele Unirii, ambele din Bucure[ti. Sau Dan Fischer, despre care se cunoa[te c= se afl= \n spatele proiectului reziden]ial [i turistic Silver Mountain din zona Poiana Bra[ov. Fischer e caracterizat de unii ca “extrem de discret [i foarte \nchis”, de al]ii drept “o persoan= care \]i r=spunde [i la zece seara dac= \l suni”. A fost implicat \n privatizarea Romtelecom, asist`nd grupul OTE, [i s-a aflat printre cei inclu[i \n ancheta privind legalitatea tranzac]iilor bursiere din 2003 cu ac]iuni Rompetrol, de pe urma c=reia au beneficiat o serie de oameni de afaceri, politicieni [i ziari[ti. Potrivit datelor existente, Fischer mai de]ine terenuri \n ]ar= [i dezvoltarea unui nou proiect imobiliar \n zona Snagov este pe lista sa de op]iuni.

O categorie important= de mari investitori \n imobiliare o formeaz= cei ce de]in companii de construc]ii [i s-au implicat [i \n proiecte imobiliare, proprii sau \n parteneriat cu al]i investitori. Unul dintre ei este Sorin Cre]eanu, considerat un apropiat al lui Gabriel Popoviciu [i Radu Dimofte.

Comnord, companie controlat= de Cre]eanu, a fost constructor al zonei reziden]iale din proiectul B=neasa [i a c`[tigat o licita]ie pentru construc]ia unui mall \n zona Bucur Obor, partenerii fiind aceia[i. Valentin Vi[oiu, cel ce de]ine grupul de firme Conarg din Pite[ti, dezvoltatorul a peste 1.000 de apartamente \n Bucure[ti, este un alt exemplu. Raul Doicescu, de asemenea, e unul din cei mai importan]i investitori imobiliari proveni]i din liga constructorilor. Bog’art, companie fondat= [i de]inut= de omul de afaceri, a fost implicat= \n construc]ia multor cl=diri importante de birouri din Capital=, \ntre care [i controversatul turn de l`ng= Catedrala Sf. Iosif. |n r`ndul marilor dezvoltatori se \nscriu [i oameni de afaceri care, de[i \[i p=streaz= discre]ia - poate cu singura excep]ie a lui Gheorghe Becali -, acord= totu[i interviuri, iar informa]ii despre businessurile lor se cunosc. Ion }iriac, Dinu Patriciu sau Iulian Dasc=lu sunt doar trei astfel de antreprenori,

cu importanta men]iune c= imobiliarele sunt, pentru ultimul, principalul domeniu de activitate (Dasc=lu este cunoscut ca “Regele mallurilor” datorit= proiectelor Iulius Mall din ]ar=). |n r`ndul acestora ar urma s= intre \n viitor, consider= un important consultant imobiliar, [i fra]ii Emil [i Marius Cristescu, timi[orenii care controleaz= Bega Grup. “Ei acum vor s= pun= la lucru portofoliul pe care \l de]in. Sunt tineri, sunt plini de energie [i foarte important, sunt doi.”

Se poate vorbi despre o re]et= general= de reu[it= a marilor investitori imobiliari?

Bogdan Georgescu, managing partner al Colliers International [i unul dintre consultan]ii cu cea mai mare experien]=, consider= c= viteza de reac]ie [i faptul c= pentru luarea unei decizii nu trebuia s= depind= de aprobarea unui consiliu de administra]ie au fost hot=r`toare \ntr-o epoc= \n care “terenurile se vindeau de pe o zi pe alta. |n plus, ace[ti investitori sunt iste]i, au [tiut s= str`ng= bani. Au avut curaj, resurse [i au [tiut s= dezvolte”, comenteaz= consultantul. El ]ine s= precizeze \ns= c= valoarea unui proiect sau a unei investi]ii nu este acela[i lucru cu averea personal= a investitorului. Cel mai la \ndem`n= exemplu este cel al unei propriet=]i cu o valoare de 100 de milioane de euro, pentru care dezvoltatorul are de rambursat un credit de 110 milioane. “{tiu de proiecte \n Bucure[ti a c=ror construc]ie a fost finan]at= \n procent de 100%. Majoritatea au fost finan]ate \ntre 70% [i 90% [i \n unele cazuri, valoarea de pia]= a sc=zut sub costurile de construc]ie.”

Mult mai tran[ant= este opinia unui manager din domeniu care \mparte dezvoltatorii imobiliari \n dou= categorii: “cei cu know-how”, pu]ini la num=r, [i “oportuni[tii postdecembri[ti”. “Unii au profitat de tot felul de privatiz=ri sau rela]ii [i au cump=rat ieftin, au dezvoltat cum au dezvoltat [i au [i reu[it s= v`nd=, c= a[a era pia]a. Din toat= economia, imobiliarele sunt domeniile unde leg=turile sunt cele mai importante”, consider= managerul.

Ca [i al]i dezvoltatori, consultan]i sau avoca]i specializa]i \n real estate, managerul consider= criza economic= [i spargerea “balonului imobiliar”, \nceput= anul trecut, doar un episod dintr-o evolu]ie a pie]ei care ar trebui privit= pe termen mult mai lung [i \n care astfel de investitori precum cei mai sus pomeni]i vor continua firesc s= existe. Pia]a imobiliar= urmeaz= s= se dezvolte din nou dup= criz=, cu mult mai amplu dec`t a reu[it p`n= acum, sus]ine managerul nostru. “P`n= acum a fost doar un foc de paie, adev=ratul incendiu abia urmeaz= \n trei-patru ani.” n

15-21 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 21

ASIGUR+RI

|NC+ UNUL {I-NC+ UNUL Sc=derea interesului clien]ilor [i resursele tot mai limitate pentru investi]ii n-au fost singurele probleme cu care s-au confruntat anul trecut companiile de asigur=ri. |nc= din var=, \n pia]= au fost anun]ate mai multe demisii sau \nlocuiri \n management, la nivel de v`rf. Anul acesta, \n mai pu]in de dou= luni, trei executivi din asigur=ri au p=r=sit companiile. {i mai urmeaz=. de ANA R+DU}+

S

`nziana Maioreanu, fostul CEO al companiei de asigur=ri Signal Iduna, trimitea la \nceputul lunii februarie un e-mail colaboratorilor prin care \i anun]a c= a decis s= \ncheie activitatea \n companie. Motivele plec=rii erau legate, dup= cum scria Maioreanu, de misiunea dificil= pe care a avut-o \n 2009, dar [i de lipsa de implicare din partea ac]ionariatului: “De[i compania era preg=tit= s= ofere solu]ii profesionale [i inovative \ntr-unul dintre cele mai a[teptate [i solicitate sectoare ale serviciilor financiare din Rom`nia, lansarea noastr= a coincis cu \nceputul crizei economice, iar pia]a de asigur=ri de s=n=tate a evoluat \n mod defavorabil”.

Signal Iduna Germania a decis s=-[i diminueze substan]ial expunerea financiar= \n Rom`nia [i s= \[i limiteze activitatea p`n= c`nd pia]a va evolua pozitiv, spunea Maioreanu la \nceputul lunii.

Decizia a fost surprinz=toare, mai ales \n condi]iile \n care Signal Iduna nu are o vechime mai mare de un an \n pia]=, iar S`nziana Maioreanu fusese omul care se ocupase de deschiderea filialei de aici. La momentul intr=rii \n Rom`nia, Signal Iduna era v=zut= ca un viitor concurent serios \n v`nzarea de poli]e de s=n=tate de c=tre Eureko, liderul pie]ei de profil, iar la sf`r[itul anului trecut, grupul german \[i anun]a inten]ia de a recruta 200 de noi agen]i pentru activit=]ile locale. |n momentul de fa]=, Maioreanu prospecteaz= pia]a - ar vrea s= r=m`n= \n domeniu, \ns= nu prive[te cu ochi buni nici acest an. A[a c=, deocamdat=,

Anul demisiilor |nc= de la jum=tatea anului trecut, executivii din asigur=ri au \nceput s=-[i dea demisia. {i anul acesta, \n doar dou= luni, au avut loc trei astfel de mi[c=ri, iar \n luna mai este a[teptat= pensionarea lui Cristian Constantinescu, unul dintre cei mai vechi [i mai puternici oameni din pia]=.

Sânziana Maioreanu FOST CEO AL SIGNAL IDUNA A pus pe picioare Signal Iduna Rom`nia la sf`r[itul anului 2008. La sf`r[itul lunii februarie 2010 [i-a anun]at demisia.

22 BUSINESSmagazin I 15-21 februarie 2010

Shah Rouf FOST CEO AL AVIVA ROM~NIA A condus timp de trei ani afacerile Aviva \n Rom`nia.

De la jum=tatea lunii februarie, Rouf va prelua conducerea filialei Aviva din Sri Lanka.

Cristian Constantinescu DIRECTOR GENERAL AL ALLIANZ-}IRIAC ASIGUR+RI Este unul dintre cei mai vechi executivi de pe pia]a asigur=rilor [i primul director general al Allianz-}iriac.

La sf`r[itul anului trecut [i-a anun]at exit-ul, programat pentru luna mai 2010.

Radu Frâncu FOST DIRECTOR GENERAL AL CERTASIG {i-a dat demisia de la conducerea CertAsig la sf`r[itul lunii ianuarie, dup= patru ani petrecu]i \n companie.

C T

D G O

A C e c o { d o s a a m a O

a decis s= ia o pauz= [i s= se orienteze c=tre noul traseu pe care \l va urma. Nici compania nu s-a gr=bit s=-i g=seasc= un \nlocuitor: urmeaz= s= aib= loc \n Germania o \ntrunire a Consiliului de supraveghere al Signal Iduna Rom`nia, pentru a valida noul membru al Consiliului director.

Plecarea S`nzianei Maioreanu este doar cea mai recent= dintr-un [ir \nceput \nc= de la mijlocul trecut [i care nu a ocolit nici companii de dimensiuni mult mai mari. Anul acesta au ap=rut alte dou= anun]uri similare.

Primul viza plecarea lui Shah Rouf, britanicul de origine indian= care a condus \n ultimii trei ani opera]iunile locale ale grupului Aviva.

El nu p=r=se[te grupul, ci doar Rom`nia, urm`nd s= preia conducerea unei filiale din Sri Lanka \ncep`nd cu jum=tatea lunii februarie.

Mandatul britanicului \n v`rst= de 39 de ani marcheaz= [i una dintre cele mai bune perioade pentru Aviva Rom`nia.

De[i \n primele nou= luni ale anului trecut pia]a de asigur=ri de via]= a sc=zut cu 10%, primele brute subscrise de Aviva au urcat cu 5%, p`n= la aproximativ 70 de milioane de lei. Fa]= de momentul c`nd Rouf a preluat conducerea, afacerile companiei au crescut,

Constantin Toma DIRECTOR GENERAL AL OMNIASIG Al=turi de Cristian Constantinescu, este unul dintre cei mai puternici oameni din asigur=ri. {i-a anun]at demisia \n luna octombrie, dar la scurt timp a revenit asupra deciziei [i a preluat un nou mandat de patru ani la conducerea Omniasig.

Valentin }uca FOST DIRECTOR GENERAL AL CLAL ROM~NIA Plecarea lui }uca a venit dup= ce grupul israelian Clal a decis s= v`nd= opera]iunile din Rom`nia unui grup local de oameni de afaceri.

ca [i cota de pia]=. |n ciuda acestor rezultate, Aviva este pe pierdere \nc= de la intrarea \n Rom`nia, \n anul 2000, de[i Rouf a \ncercat s= fac= economii pe toate palierele. Un exemplu este valoarea comisioanelor pl=tite pentru achizi]ii, \n campania de atragere a participan]ilor \n sistemul de pensii private obligatorii. Astfel, \n timp ce media pie]ei a fost de 150 de euro, Aviva pl=tea agen]ilor c`te 36 de euro pentru fiecare nou participant.

Rouf spune \ns= c= punctul de trecere c=tre profit este planificat abia pentru perioada imediat urm=toare, respectiv 2010-2012.

Tot \n luna ianuarie, directorul general adjunct al CertAsig, Radu Fr`ncu, a demisionat dup= trei ani de mandat, locul s=u fiind luat imediat de directorul general adjunct al companiei, James Grindley.

Chiar dac= vorbim de o companie de mici dimensiuni, \n ultimii patru ani CertAsig a avut o evolu]ie sus]inut= - de la aproximativ 400.000 de euro \n 2006 p`n= la peste nou= milioane de euro, la sf`r[itul anului trecut.

CertAsig activeaz= \n domeniul asigur=rilor generale [i a fost \nfiin]at= \n 2003 prin fuziunea a dou= companii de asigurare. |n prezent, este controlat= de fondul privat de investi]ii Royalton Investors II, cu 98,13% din ac]iuni, prin intermediul CertAsig Holdings (Luxemburg), restul revenind conducerii executive [i altor ac]ionari minoritari.

Cele mai discutate plec=ri au fost \ns= cele ale lui Constantin Toma, directorul general al Omniasig, [i Cristian Constantinescu, directorul general al Allianz-}iriac, doi dintre cei mai vechi [i puternici oameni din industria asigur=rilor, dar [i rivali \n afaceri de ani buni. |n cazul lui Constantin Toma, vestea plec=rii a venit \n luna octombrie, mi[carea sa fiind caracterizat= drept [ocant=. La scurt timp \ns=, Toma [i-a re\nnoit mandatul de pre[edinte [i director general al Omniasig, a doua companie de pe pia]a asigur=rilor generale, pentru \nc= patru ani. Anun]ul plec=rii lui Toma a venit \ntr-un moment c`nd i se propusese func]ia de pre[edinte al PAID (Pool-ul de Asigurare |mpotriva Dezastrelor). |ntre timp, Toma a renun]at la aceast= func]ie, preluat= de la sf`r[itul lunii ianuarie de c=tre Marius Bulugea, \ntruc`t pozi]ia de director general al Omniasig era incompatibil= cu cea de pre[edinte al PAID. |n ceea ce-l prive[te pe directorul general de la Allianz-}iriac, anun]ul f=cut \n luna noiembrie viza un plan de plecare \n prim=vara acestui an. Cristian Constantinescu inten]ioneaz= s= se pensioneze \n luna mai, dup= ce a condus compania de asigur=ri de la \nfiin]are. |ncep`nd din noiembrie au fost lansate

specula]ii cu privire la numele celui care va prelua r`vnitul loc. Cea mai probabil= variant= este a-l desemna pe Rangam Bir, \n prezent regional chief business officer la AllianzNew Europe, drept \nlocuitorul lui Constantinescu.

Constantinescu a fost director al diviziei de reasigur=ri din Astra \n perioada 19911994, iar \n 1994 a devenit directorul general al Asigur=ri Ion }iriac. |n 2000, fostul tenismen a v`ndut jum=tate din afacerea cu asigur=ri nem]ilor de la Allianz, iar Constantinescu a devenit directorul general al Allianz-}iriac.

Printre primele plec=ri care au deschis [irul anul trecut a fost cea a lui Valentin }uca, fostul director general al companiei de asigur=ri Clal Rom`nia. |ntre timp, firma a fost v`ndut= de grupul israelian Clal unui grup de oameni de afaceri, fiindc= nu mai putea continua investi]iile pentru dezvoltare. }uca a fost numit \n func]ia de director general al Clal \n decembrie 2007, dup= ce a condus filiala local= a celui mai mare broker de asigur=ri din lume, Marsh, iar ulterior a fost directorul de dezvoltare al Marsh \n Europa Central= [i de Est. Pentru Clal, o companie mic=, lucrurile nu arat= deloc bine: acum trece printr-o restructurare masiv=, cu o reducere masiv= a num=rului de angaja]i [i de unit=]i teritoriale.

Vremurile grele nu se termin= aici.

Numele unui nou manager care \[i caut= alt loc de munc= ar putea ap=rea oric`nd.

Pentru moment, \n vizor este compania de asigur=ri KD Life, care, dup= ce au ap=rut informa]ii c= s-ar afla \n pragul falimentului, a ]inut s= infirme zvonul. Loc de interpret=ri a r=mas \ns= destul, dup= ce un comunicat de pres= al grupului a subliniat c=, de[i nu este vorba de faliment, inten]iile KD Group sunt dezvoltarea mai degrab= \n pie]ele mai profitabile, precum Slovenia [i Croa]ia, nicidecum Rom`nia. n

DOSAR

Afla]i mai multe despre schimb=rile de management care au avut loc la v`rful companiilor din Rom`nia, dintr-o serie de articole pe www.businessmagazin.ro

15-21 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 23

AGRICULTUR+

C~MPUL CU B+L+RII Nostalgicii mai sper= c= Rom`nia \[i va redob`ndi statutul de “gr`narul Europei” [i v=d salvarea economiei legat= de dezvoltarea agriculturii. Dar veniturile din produc]ia agricol= sunt \n sc=dere [i nu din cauza crizei financiare. de ANDREEA CIUC+

24 BUSINESSmagazin I 15-21 februarie 2010

FOTO: REUTERS

15-21 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 25

agricultur=

M I 4,2 mil.

NUM+RUL PERSOANELOR IMPLICATE |N AGRICULTUR+, DIN CARE MAI MULT DE 90% PRACTIC+ AGRICULTURA DE SUBZISTEN}+

SLIDESHOW

Afl= mai multe despre investi]iile \n agricultura rom`neasc=, dar [i despre [ansele de cre[tere a produc]iei agricole dintr-o galerie foto disponibil= pe www.businessmagazin.ro

ihai Anghel, proprietarul Cerealcom Dolj, este destul de scump la vorb= cu ziari[tii. Are mereu agenda plin= [i rareori poate fi prins \n Bucure[ti pentru o scurt= discu]ie \ntre dou= \nt`lniri [i c`teva conversa]ii telefonice. Nu \i place s= vorbeasc= despre afacerile sale [i prefer= discu]iile despre starea agriculturii. Pentru el exist= un lan] cauzal lung care a dus la declinul agriculturii rom`ne[ti.

“Rom`nia are poten]ialul agricol pentru a hr=ni 80 de milioane de locuitori, dar asigur= hrana doar pentru 8 milioane”, explic= Anghel, creion`nd pe o foaie schema argumenta]iei sale. |n ]ar= se produce sub 10% din poten]ialul total, iar cifrele tot scad de cinci ani. Estim=rile pentru valoarea produc]iei agricole de anul trecut se refer= la o sc=dere de 20% comparativ cu 2008, p`n= la 7,2 miliarde de euro. Aceasta ar \nsemna c= agricultura a contribuit cu doar 6% la formarea PIB din 2009, adic= jum=tate fa]= de ponderea pe care o de]inea \n 2004. Spre compara]ie, agricultura Fran]ei contribuie cu 45% la PIB. BUSINESS Magazin a identificat o \ntreag= list= de factori ce contribuie la crearea acestei situa]ii. Anghel semnaleaz= c= unul dintre factori este lipsa unei strategii coerente de dezvoltare a agriculturii, care a permis ca acum s= fie lucrate doar “aproximativ 3,5 milioane de hectare din cele 10 milioane de hectare de teren arabil”.

S=pt=m`na trecut=, ministrul finan]elor a propus, din motive ce ]in de veniturile insuficiente la buget, ca proprietarii de

terenuri agricole care nu le exploateaz= s= fie supu[i unor impozite penalizatoare, \ns= ideea se afl= \nc= la stadiul de proiect. Acum, un proprietar de terenuri arabile situate \n extravilan pl=te[te un impozit anual la bugetul local \n valoare de 36 p`n= la 43 de lei pe hectar.

Primul aspect care trebuie reglementat pentru a avea o agricultur= func]ional= este stabilirea unei direc]ii generale pe care s= o urmeze toate politicile, argumenteaz= proprietarul Cerealcom Dolj. “Trebuie s= avem o strategie pe termen lung, asumat= de toate partidele, pentru ca o dat= la patru ani, c`nd se produce schimbarea la nivelul ministerului, s= nu mai existe contradic]ii la nivel legislativ”, este de p=rere [i Nicolae Sitaru, pre[edintele Asocia]iei Cultivatorilor de Cereale [i Plante Tehnice din Ialomi]a.

Scopul politicii agricole din Rom`nia ar trebui s= fie de a asigura hrana pentru popula]ia ]=rii, este de p=rere Anghel, iar pentru aceasta trebuie stabilite resursele pe care le avem: de ce mijloace de produc]ie dispunem [i care sunt mijloacele financiare necesare. Agricultorul, ca tip de ocupa]ie, nici m=car nu este definit. “Agricultorul este acea persoan= care are la dispozi]ie [i pune \n joc toate resursele fizice [i financiare pentru a produce bunuri agricole destinate pie]ei”, continu= Anghel. |n Rom`nia exist= circa 4,2 milioane de oameni implica]i \n domeniu, dar mai mult de 90% practic= agricultura de subzisten]=, 7,55% de semisubzisten]= [i doar 1,45% au scopuri exclusiv comerciale. Oamenii recurg la cultivarea p=m`ntului ca singura alternativ= r=mas= pentru a supravie]ui [i nu fac din aceast= \ndeletnicire o profesie.

Agricultur= cu probleme Din 10 milioane de ha de teren arabil, doar circa o treime (3,5 milioane de ha) este lucrat de agricultori.

C`nd vine vorba de bilan]ul sectorului agricol, la capitolul plusuri sunt pu]ine de spus (terenul fertil este unul din pu]inele atuuri), dar lista de minusuri e lung=.

FRAGMENTARE Dimensiunea medie a unei exploata]ii agricole \n Rom`nia este de 3,3 ha, \n compara]ie cu Cehia, cu o medie de 84 ha, Marea Britanie - 55 ha sau Danemarca - 54 ha.

26 BUSINESSmagazin I 15-21 februarie 2010

RANDAMENT |n timp ce produc]ia medie la hectarul de porumb ob]inut= \n 2009 \n Rom`nia a fost de trei tone, \n SUA se ob]in cantit=]i de patru ori mai mari: 12 tone.

DEPOZITARE |n lipsa depozitelor/ silozurilor, oamenii sunt nevoi]i s= \[i v`nd= produc]ia la pre]uri dezavantajoase, \ncuraj`nd speculan]ii.

COMER} |ntre produc=tori [i comercian]i nu exist= o leg=tur= stabil=; re]elele de magazine prefer= s= importe legume [i fructe, agricultorii rom`ni sunt nevoi]i s= \[i v`nd= produc]ia la pre]uri derizorii, iar comer]ul la negru \nflore[te.

“AGRICULTURA PERFORMANT+ NU SE POATE FACE CU O EXPLOATA}IE MAI MIC+ DE 100 HA, SAU CU O FERM+ DE MAI PU}IN DE 20 DE VACI.” ADRIAN R+DULESCU, MINISTERUL AGRICULTURII

“Nu trebuie amestecate problemele sociale ale satului rom`n cu dezvoltarea agriculturii”, este de p=rere Anghel.

Dezvoltarea agriculturii ar echivala cu realizarea unei baze de impozitare ce ar folosi la ob]inerea resurselor necesare popula]iei defavorizate din sate, potrivit omului de afaceri.

Deprofesionalizarea agriculturii are drept cauz= [i incoeren]a reformelor de dup= 1989. “Atunci c`nd s-a produs colectivizarea, oamenilor le-au fost luate [i p=m`nturile, [i mijloacele de produc]ie. |n 1990, c`nd au fost re\mpropriet=ri]i, li s-au dat doar terenurile, dar nu [i mijloacele necesare pentru a le lucra”, sus]ine Sitaru. Iar c`nd au fost retrocedate terenurile agricole, ele au intrat \n posesia urma[ilor care tr=iesc mai cu seam= la ora[. Ne[tiin]a de a le lucra [i aversiunea fa]= de cooperative [i alte forme de asociere au dus la situa]ia \n care dimensiunea medie a unei exploata]ii agricole \n Rom`nia este de 3,3 ha, \n compara]ie cu Cehia, de pild=, unde media este de 84 ha. Dimensiunile reduse ale exploata]iilor agricole constituie un factor ce fr`neaz= evident dezvoltarea sectorului agricol.

“Agricultura performant= nu se poate face cu o exploata]ie mai mic= de 100 ha sau cu o ferm= de mai pu]in de 20 de vaci”, este de p=rere Adrian R=dulescu, secretar de stat \n cadrul Ministerului Agriculturii.

La nivelul Rom`niei, 60% din suprafa]a agricol= este extrem de f=r`mi]at=, \n exploata]ii care nu dep=[esc 10 ha, ceea ce face imposibil= ob]inerea unor randamente de produc]ie apropiate de media european=.

Randamentul redus al produc]iei reprezint=

o alt= problem= a agriculturii rom`ne[ti: \n timp ce produc]ia medie la hectarul de porumb ob]inut= \n 2009 \n Rom`nia a fost de trei tone, \n SUA se ob]in cantit=]i de patru ori mai mari: 12 tone.

“Abia de la produc]ii mai mari de opt tone la hectar putem spune c= suntem competitivi, dar noi nu avem tehnologia necesar= [i ne aprovizion=m cu materie prim= scump= din import”, a semnalat Valeriu Tab=r=, fost ministru al agriculturii.

Pentru a rezolva problema materiei scumpe necesare pentru reluarea produc]iei, Nicolae Sitaru a ales s= \nfiin]eze o asocia]ie profesional= prin care s= se aprovizioneze to]i agricultorii din zon=. “Cump=r=m \mpreun= pesticide, pentru c= este mai ieftin s= lu=m pentru 45.000 ha dec`t pentru o ferm= de 2.000 ha, negociem asigur=rile \mpreun= [i organiz=m licita]ii pentru procurarea materiilor prime, unde pre]urile se duc cu mult \n jos”, explic= Sitaru.

O alt= problem= a micilor agricultori este reprezentat= de lipsa unor facilit=]i de depozitare a produc]iei agricole. Lipsa unor depozite sau a silozurilor \i for]eaz= pe oameni s= \[i v`nd= produc]ia la pre]uri dezavantajoase, ceea ce \ncurajeaz= speculan]ii. Diferen]a dintre pre]ul cu care produc]ia agricol= pleac= de la ferm= [i cel cu care ajunge s= fie comercializat= \n pie]e este de unu la trei, potrivit lui Sitaru. Asta \nseamn= c= un kilogram de ro[ii pleac= de la cultivator cu un leu [i ajunge s= fie cump=rat de c=tre consumatorii finali cu trei lei. “Este un raport nefiresc care \i face pe oameni s= renun]e la aceast= ocupa]ie, pentru c= de multe ori nu reu[esc s= \[i acopere nici costurile”, adaug= Sitaru. u

|N PICAJ La nivel interna]ional, pre]ul gr`ului a urcat brusc \n 2008, dar a [i cobor`t abrupt.

Evolu]ia pre]ului gr`ului pe pia]a mondial= 500

COSTURI Materiile prime pentru produc]ia din 2009 au fost cump=rate \n 2008, an \n care s-a atins un pre] record la gr`u (pentru \ns=m`n]at), combustibilii [i \ngr=[=mintele au fost mai scumpe, iar salariile au fost la un nivel mai ridicat.

FINAN}ARE Agricultorii mici se pl`ng de dificultatea cu care pot lua credite de la b=nci [i de lipsa unor surse alternative de finan]are.

LEGISLA}IE La nivel legislativ au fost luate multe decizii contradictorii, la fiecare schimbare de guvernare.

450 Pre]ul (dolari/ton=)

400 350 300 250 200 150 100

ian.

2005

ian.

2006

ian.

2007

ian.

2008

ian.

2009

dec.

2009

SURSA: FOOD AND AGRICULTURE ORGANISATION

15-21 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 27

agricultur=

“NU AVEM TEHNOLOGIA NECESAR+ |N AGRICULTUR+ {I NE APROVIZION+M CU MATERIE PRIM+ SCUMP+ DIN IMPORT.” VALERIU TAB+R+, FOST MINISTRU AL AGRICULTURII

PRODUC}IA AGRICOL+ Refuzul proprietarilor de terenuri de a se asocia este una din cauzele agriculturii neperformante. n de subzisten]= n comercial n de semisubzisten]=

Ponderea exploata]iilor \n total suprafa]= agricol=

Destina]ia produc]iei agricole dup= felul exploata]iei

SURSA: INS

UN AN MAI PROST Anul trecut a fost f=r= excep]ie un an mai slab \n produc]ia de cereale dec`t 2008.

Evolu]ia produc]iei de cereale (mii tone) rapi]=

n gr`u n porumb floarea-soarelui

16.000

1.800

14.000

1.600 1.400

12.000

1.200

10.000

1.000

8.000

800

6.000

600

4.000

400

2.000

200

0

0 ’01 ’02 ’03 ’04 ’05 ’06 ’07 ’08 ’09

SURSA: MINISTERUL AGRICULTURII, P+DURILOR {I DEZVOLT+RII RURALE

Comer]ul la negru sau “agricultura de [an]” reprezint= 50% din valoarea produc]iei agricole comercializate, potrivit datelor citate de R=dulescu. Acest tip de nego] este neimpozitat, este puternic concuren]ial [i are drept cauz= necorelarea cererii din pia]= cu oferta cultivatorilor.

Alt factor ce influen]eaz= negativ sectorul agricol este lipsa unei verigi de leg=tur= stabile \ntre produc=tori [i comercian]i. Supermarketurile prefer= s= importe legume din ]=ri ce le ofer= o aprovizionare [i o calitate constant= tot timpul anului. Republica Moldova, Olanda, Italia, Turcia, Ungaria, Germania, Polonia, Grecia sunt principalele ]=ri din care Rom`nia realizeaz= importuri de fructe. Ministrul Agriculturii, P=durilor [i Dezvolt=rii Rurale, Ilie S`rbu, declara recent c= Rom`nia import= circa 65% din totalul necesarului de consum pe segmentul de legume [i fructe. |n acela[i timp, Rom`nia export= 5% din cele 200.000 de tone de legume [i fructele produse \n ]ar=. “Estim=m c= \n trei ani livr=rile spre alte ]=ri vor ajunge la 40-50% din produc]ia intern=”, a declarat, optimist, Aurel T=nase, pre[edintele Patronatului din Industria de Legume [i Fructe Romconserv. El spune c= 600.000 de tone de legume [i fructe vin \n fiecare an de peste hotare, pentru c= pe segmentul de fructe produc]ia rom`neasc= acoper= doar 15% din necesarul de consum, \n timp ce legumele acoper= \ntre 40% [i 60% din necesar, \n func]ie de perioada anului.

Ca urmare a lipsei unui canal constant de desfacere, agricultorii rom`ni sunt nevoi]i adesea s= \[i v`nd= produc]ia la pre]uri derizorii. Banii primi]i de produc=tori le permit cu greu reluarea ciclului de produc]ie. Subven]iile de la Agen]ia de Pl=]i [i Interven]ie pentru Agricultur= vin cu \nt`rziere, ceea ce agraveaz= [i mai mult problemele financiare. Mul]i din micii fermieri se pl`ng de dificultatea cu care pot lua credite de la b=nci [i de lipsa unor surse alternative de finan]are.

“Statul ar trebui s= creeze un fond de garantare a creditelor agricole, la care s= participe [i agricultorii cu o sum= modic= anual, pentru a le da credibilitate \n fa]a bancherilor”, argumenteaz= Anghel. Statul a \nceput anul trecut un program pentru \nlesnirea credit=rii agricultorilor, cunoscut sub numele de “Primul Siloz”. Proiectul presupune ca agriculturii s= \[i depoziteze produc]ia \ntr-un siloz, iar \n schimbul ei s= primeasc= un certificat de depozit, asigurat de Fondul de Garantare a Creditului Rural. Pe baza certificatului de depozit, ei

28 BUSINESSmagazin I 15-21 februarie 2010

pot contracta un credit de la b=nci pentru lucr=rile de toamn=, produc]ia reprezent`nd un gaj. De[i a beneficiat de o promovare consistent=, programul pare s= fie considerat inutil de c=tre agricultori.

“Nu am nicio garan]ie c= sc=z`nd costurile silozului [i rata dob`nzii voi mai ob]ine pre]ul pe care l-a[ fi ob]inut din v`nzarea produc]iei dup= recoltare”, explic= Sitaru. Aceast= stare de fapt a agriculturii rom`ne[ti, corelat= cu un an climatic mai prost, a contribuit la realizarea uneia dintre cele mai mici produc]ii agricole din ultimii 20 de ani. Produc]ia de gr`u din 2009 a fost de doar 5,2 milioane de tone, comparativ cu 7,2 milioane \n 2008, dar doar jum=tate din aceast= cantitate va ie[i pe pia]=, restul r=m`n`nd \n cur]ile oamenilor, pentru consum propriu, potrivit lui Anghel. Din cantitatea de pe pia]=, circa 700.000 de tone vor merge la export, ceea ce \nseamn= c= \n pia]= vom g=si mai pu]in de 2 milioane de tone. |n aceste condi]ii, este foarte probabil s= apel=m la importuri, deoarece cantitatea nu este suficient= pentru acoperirea consumului intern. “Acesta este probabil doar \nceputul, anul 2010 va fi mult mai greu”, crede Anghel.

O alt= problem= cu care se confrunt= agricultorii este cea a costurilor mari.

Materiile prime pentru produc]ia din 2009 au fost cump=rate \n 2008, an \n care pre]urile erau la un nivel foarte \nalt. |n 2008 s-a atins [i un pre] istoric la gr`u, ceea ce automat a dus [i la scumpirea gr`ului de \ns=m`n]at.

Pe l`ng= aceasta, barilul de petrol a atins un maxim istoric, ceea ce a dus la scumpirea combustibililor, iar \ngr=[=mintele s-au scumpit de asemenea.

“Produc]ia anului 2009 a \nceput cu costuri foarte ridicate [i suntem nevoi]i s= o vindem \ntr-un an de criz=, la pre]uri cu cel pu]in 60% mai mici fa]= de 2008”, spune Anghel. Cu alte cuvinte, agricultorii au produs scump [i sunt for]a]i de conjunctura pie]ei s= v`nd= ieftin. “Banii din produc]ie nu vor mai fi suficien]i pentru reluarea ciclului de produc]ie”, sus]ine el.

Anghel a sim]it pe pielea lui problemele anului 2009. Omul de afaceri care exploateaz= o suprafa]= de 24.000 ha \n jude]ul Dolj avea \n septembrie 2009 o cifr= de afaceri cu doar 3% mai mare dec`t cea \nregistrat= \n septembrie 2008, de[i produc]ia era mai mare cu 60%. Costurile mari au erodat [i profitabilitatea, astfel \nc`t anul acesta \i r=m`ne s= mizeze pe consolidarea afacerii, \n m=sura posibilit=]ilor, f=r= a se putea g`ndi la investi]ii. n

FARMACEUTICE

DAC+ TU{I}I SAU STR+NUTA}I Cele mai gr=itoare cifre ale bilan]ului anual al Cegedim, companie de cercetare a pie]ei farmaceutice, au \n fa]= semnul minus - de \n]eles, dac= ne g`ndim la pa[ii \napoi pe care i-a f=cut acest sector. de R+ZVAN MURE{AN

15-21 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 29

farmaceutice

S

PRE}UL MEDICAMENTELOR Cu c`t pre]ul medicamentului este mai ridicat, adaosul comercial al farmaciei scade. Dac= pentru medicamentele care cost= sub 25 de lei, adaosul este de 24%, acesta ajunge la jum=tate la cele \ntre 100 [i 300 de lei, iar pentru cele mai scumpe de at`t, acesta este fix, de 35 de lei.

Cum se construie[te pre]ul medicamentelor n adaos farmacie n adaos distribuitor n pre] produc=tor

% 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0

Medicament de 15 lei

Medicament de 240 de lei SURSA: CEGEDIM

c=derea \n volum a pie]ei farmaceutice cu 9,1% anul trecut, eviden]iat= de bilan]ul prezentat s=pt=m`na trecut= de Cegedim, nu indic= vreo stare mai bun= de s=n=tate a popula]iei, ci faptul c= \n unele cazuri, pacien]ii au fost nevoi]i s= renun]e la o parte din medicamentele cu care se tratau. Faptul c= num=rul zilelor de tratament a stagnat (o sc=dere neglijabil= de 0,3% \n total) indic= faptul c= nevoia de tratament este la fel de mare, doar c= satisfacerea ei depinde de capacitatea farmaciilor de a sus]ine eliberarea de medicamente. “Stagnarea \n num=r de zile de tratament, raportat= la sc=derea \n volum a pie]ei, \nseamn= c= unit=]ile care au eliberat medicamente, de[i mai pu]ine, au avut un num=r mai mare de zile de tratament. Cu alte cuvinte, tratamentele afec]iunilor acute au avut de suferit, \n timp ce tratamentele afec]iunilor cronice s-au conservat”, explic= Petru Cr=ciun, directorul general al Cegedim. |n valoare (\n euro), pia]a farmaceutic= a sc=zut anul trecut cu 1,7%, dup= ani la r`nd de cre[tere. Faptul c= sc=derea n-a fost mai mare se explic= prin rezultatele ceva mai bune ale v`nz=rilor de medicamente Rx (eliberate pe baz= de re]et=). |n ultimele cinci trimestre, dup= o u[oar= cre[tere a Rx-urilor, ca urmare a actualiz=rii pre]urilor la medicamente de la \nceputul anului trecut, toate segmentele au intrat \ns= \ntr-un declin care se pare c= o s= continue [i \n 2010. Consumul de

MINUS PE TOATE PLANURILE Sc=derea per total \n volum a pie]ei a fost atenuat= de diminuarea mai ponderat= a medicamentelor pe baz= de re]et= (Rx). C=derile cele mai dure s-au \nregistrat la consumul \n spitale din cauza situa]iei financiare dificile a acestora [i la medicamentele f=r= prescrip]ie, ca urmare a sc=derii puterii de cump=rare.

Cum au mers v`nz=rile de medicamente (volum) Total

Retail

OTC

trim. IV 2008

trim. I 2009

trim. II 2009

Spitale

RX

10 % 5 0 -5 -10 -15 -20 trim. IV 2007

trim. I 2008

trim. II 2008

trim. III 2008

trim. III 2009

trim. IV 2009 SURSA: CEGEDIM

30 BUSINESSmagazin I 15-21 februarie 2010

medicamente OTC (care se elibereaz= f=r= prescrip]ie medical=) [i cel din spitale au avut parte de sc=derile cele mai accentuate.

Diminuarea v`nz=rilor de medicamente f=r= re]et= se explic= prin puterea mai redus= de cump=rare, ca efect al crizei.

De cealalt= parte, sc=derile din spitale nu sunt normale, dar nici surprinz=toare dac= e s= privim la situa]ia spitalelor. “Nu sunt o raritate cazurile c`nd pacientul internat \n spital este trimis s=-[i cumpere medicamente din farmacii”, explic= Petru Cr=ciun. |n plus, neav`nd bani, unii dintre pacien]i au \ncercat s= \[i procure pe baz= de re]ete compensate sau gratuite medicamente pe care alt=dat= le pl=teau. |n situa]ia \n care farmaciile \[i primesc banii pe medicamentele eliberate pe baz= de re]et= abia dup= [ase luni, problema se complic= [i mai mult.

Farmaciile sunt mult mai expuse dec`t arat= cifrele Cegedim, care nu includ situa]ia pl=]ilor [i a datoriilor. “A arunca jum=tate de an de sus]inere public= doar pe farmacii este un gest pu]in cugetat [i o povar= prea mare pentru acestea”, crede Cr=ciun, coment`nd c= multe unit=]i au de ales \ntre supravie]uire [i dispari]ie, f=r= s= se mai poat= g`ndi la profit. Farmaciile care s-au supraexpus, r=m`n`nd cu datorii, au f=cut-o pentru c= s-au str=duit s= nu \ntrerup= eliberarea de medicamente compensate [i gratuite, \ns= \ntreruperea acesteia presupune consecin]e sociale evidente.

“O cifr= de 75% dintre farmacii \n apropierea falimentului mi se pare verosimil=”, afirm= Petru Cr=ciun. “Am atras aten]ia de mai mult= vreme c= 25% din farmacii sunt la limita func]ion=rii, dar asta era \nainte de am`narea pl=]ilor de anul trecut.” Compania de]ine date despre situa]ia [i evolu]ia v`nz=rilor la nivel de farmacie, din care rezult= c=, \n func]ie de v`nz=rile medii lunare, unit=]ile cu v`nz=ri mari sunt \n propor]ie de 24%, cele medii reprezint= 29% din total, iar restul de 47% au v`nz=ri mici fa]= de media na]ional=. “Dac= p`n= \n 2009 atr=geam aten]ia c= jum=tate dintre farmaciile mici au v`nz=ri care le fac nesustenabil= afacerea la nivelul marjelor existente, \n 2009 situa]ia s-a \nr=ut=]it semnificativ. Am`narea pl=]ilor va duce \n faliment farmaciile mici [i mijlocii, \n condi]iile \n care \ntr-o farmacie costul v`nz=rilor (al produselor la distribuitori) reprezint= peste 85% din cifra de afaceri”, spune Cr=ciun. Prezen]a farmaciilor este \ns= important= pentru accesibilitatea medicamentelor la pacien]i, iar \nchiderea

unui mare num=r de unit=]i ar deteriora substan]ial situa]ia.

O problem= important= este [i cea a modului \n care farmaciile se \mpart \n teritoriu. De[i 60% din popula]ia Rom`niei locuie[te \n mediul rural [i ora[ele mici, acest segment \nseamn= doar 18% din pia]a farmaceutic=. “Aceasta denot= foarte clar problema de accesibilitate a medicamentului \n Rom`nia”, afirm= directorul Cegedim. Datele companiei arat= c= v`nz=rile farmaciilor din zonele rurale au sc=zut anul trecut cu aproape 20% fa]= de 2008. Explica]ia st= \n situa]ia material= dificil= a locuitorilor, capacitatea redus= a farmaci[tilor de a rula o afacere sustenabil= \n mediul rural, lipsa medicilor pentru a diagnostica [i a oferi bolnavilor un tratament. |n plus, at`ta vreme c`t multe din aceste farmacii se sus]in aproape \n totalitate din re]ete, iar banii pentru medicamentele eliberate se \ntorc de la Casa de Asigur=ri dup= mai bine de jum=tate de an, lipsa de lichidit=]i pentru a le achita distribuitorilor le sufoc=.

Totu[i, nu toat= lumea e de acord cu procentul de 75% din farmacii care ar fi la limita falimentului.

Directorul general al Centrofarm, Dorin Catan=, sus]ine c= aceste date nu reprezint= nicidecum realitatea. “|n contextul \n care la nivel na]ional sunt deschise peste 6.000 de farmacii, ar \nsemna ca peste 4.500 s= \[i \nchid= por]ile. Din datele noastre din pia]=, num=rul farmaciilor \n aceast= ipostaz= este mult mai mic”, spune Catan=.

Re]eaua Centrofarm de]ine 60 de unit=]i, majoritatea \n centre comerciale. Desigur, situa]ia arat= mai bine \n marile ora[e.

Datele Cegedim indic= o cre[tere a v`nz=rilor cu 8% \n 2009, fa]= de 2008, \n localit=]ile cu peste 250.000 de locuitori.

Faptul c= b=t=lia pentru aceste ora[e \ntre marile re]ele este puternic= este

“NE DORIM S+ PUTEM LUA |N CALCUL O STABILITATE LEGISLATIV+ {I O SC+DERE A TERMENELOR DE PLAT+ DE LA CASA NA}IONAL+ DE ASIGUR+RI.” DORIN CATAN+, CENTROFARM

confirmat de ponderea de 55% a acestui segment al popula]iei \n ansamblul pie]ei farmaceutice.

Odat= cu farmaciile, dispar [i medicamentele. Potrivit bilan]ului anual al companiei Cegedim, \n 2009 au ie[it de pe pia]= un num=r de 314 medicamente Rx, dintr-un total de 547 de produse ie[ite, restul fiind OTC. “Din cele 3.015 de

medicamente Rx care au existat pe pia]= [i \n 2008 [i \n 2009, alte 499 au suferit sc=deri ale v`nz=rilor de cel pu]in 50% [i se preg=tesc \n majoritate s= ias= de pe pia]= \n 2010, \n eventualitatea unor evolu]ii defavorabile”, relev= raportul companiei de analize [i studii de pia]=.

Petru Cr=ciun sus]ine c= perspectivele anului 2010 erau sumbre \nc= dinainte de nominalizarea noului executiv, \ntruc`t s=n=tatea beneficiaz= de o alocare bugetar= insuficient=, cu bani ce ar urma s= ajung= p`n= \n luna iulie, iar inconsecven]a [i incertitudinea privind politicile Guvernului agraveaz= situa]ia.

“Ne dorim s= putem lua \n calcul pentru

2010 o stabilitate legislativ= [i o sc=dere a termenelor de plat= de la Casa Na]ional= de Asigur=ri, \ns= afi[=m un optimism destul de rezervat \n acest moment”, afirm= [i directorul Centrofarm, Dorin Catan=. |n privin]a m=surilor fiscale pe care noul ministru de resort le-a propus, “mi-e greu s= m= pronun], at`t timp c`t taxa pe fast-food [i normele pentru suprataxarea produc=torilor de PUBLICITATE medicamente ridic= serioase probleme de fezabilitate”, completeaz= Petru Cr=ciun. “Presupun c= ambele vor fi abandonate, ceea ce ridic= o problem= de obiective [i solu]ii la acest nivel, [i nu vorbim doar despre actualul mandat”, adaug= directorul Cegedim.

R=m`ne de v=zut care va fi atitudinea CNAS, principalul finan]ator public al s=n=t=]ii. |n toat= aceast= ecua]ie, pacien]ii au pozi]ia cea mai ingrat=, nu foarte diferit= de anii trecu]i: cei care au posibilit=]i materiale bune se descurc= pe cont propriu, iar cei care nu au posibilit=]i a[teapt= sprijinul statului, sprijin care vine par]ial [i nesigur. “Aceasta afecteaz= tratamentele de care au nevoie pacien]ii, mai ales tratamentele de durat=, [i e mare p=cat c= se \nt`mpl= a[a”, conchide Cr=ciun. n

I 18% PONDEREA MEDIULUI RURAL {I A ORA{ELOR MICI |N PIA}A FARMACEUTIC+

15-21 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 31

MEDIA

PARIUL LUI ENOIU Pentru Bogdan Enoiu, anul n-a \nceput sub cele mai bune auspicii. McCann Erickson a pierdut contul de media al Vodafone, unul dintre cei mai r`vni]i clien]i de pe pia]=. {i, totu[i, planurile lui Enoiu sunt \ndr=zne]e: vrea profit mai mare dec`t \n 2009 [i \ncepe ofensiva pentru rec`[tigarea Vodafone. de ANA R+DU}+

A

nul acesta vom fi agresivi. Vom face marcaj om la om multor clien]i [i multor agen]ii”, spune [eful McCann Erickson Rom`nia. }ine s= adauge \ns= c= nu este vorba de o amenin]are. “Este doar strategia de ac]iune pe care ne-am propus-o pentru 2010.” O strategie care, dac= va da roade, va aduce la sf`r[itul anului o cre[tere de 5% a profitului pentru grupul condus de Enoiu [i men]inerea cifrei de afaceri peste nivelul din 2007. O performan]= notabil=, dac= lu=m \n considerare previziunile potrivit c=rora anul acesta nu va fi dec`t o variant= necosmetizat= a lui 2009. Pe timp de criz=, bugetarea unui profit \n cre[tere nu e pu]in lucru, mai ales pentru un juc=tor de pe pia]a de publicitate.

De altfel, [i anul trecut McCann Erickson \n Rom`nia a raportat o cre[tere a profitului, care nu a fost dublat= de rezultate similare [i \n ceea ce prive[te cifra de afaceri, \n sc=dere cu 20% fa]= de 2008 - lucru care nu-l nemul]ume[te neap=rat pe Enoiu, ba chiar dimpotriv=.

“Este cea mai bun= situa]ie, \n acest context. Pentru noi e mult mai important profitul dec`t cifra de afaceri [i aceea[i evolu]ie o urm=rim [i anul acesta.

Niciodat= \n 19 ani nu s-a \nt`mplat s= nu avem profit [i nu se va \nt`mpla nici anul acesta”, sus]ine Enoiu.

Dar de unde va veni cre[terea? {eful de la McCann crede c= anul acesta va fi

“

propice pentru acumularea unor noi clien]i. Mizeaz= \n special pe companiile din sectorul bunurilor de consum, care au fost dintotdeauna posesorii celor mai mari bugete de promovare, dar r=m`ne atent [i la companiile din zona serviciilor financiare, \n special b=ncile, despre care crede c= vor relua creditarea [i, implicit, comunicarea din a doua jum=tate a anului.

De fapt, Enoiu vede o u[= deschis= \n cazul tuturor celor ce anul trecut au intrat \ntr-o pas= de “t=cere”. Cum prelungirea unor astfel de perioade ar fi echivalent= cu sinuciderea, toate agen]iile de comunicare stau acum cu ochii pe cei ce anul trecut au ie[it din vizorul public [i sunt obligate, practic, \n 2010 s= redevin= vizibile. {i sunt destui. Serviciile financiare ar fi o prim= categorie vizat=. La fel [i industria auto, care, de altfel, a [i dat primele semne de revenire \n aten]ia clien]ilor \nc= de la

32 BUSINESSmagazin I 15-21 februarie 2010

“PENTRU NOI E MULT MAI IMPORTANT PROFITUL DEC~T CIFRA DE AFACERI {I ACEEA{I EVOLU}IE O URM+RIM {I ANUL ACESTA.” BOGDAN ENOIU, MCCANN ERICKSON

FOTO: CRISTINA NICHITU{

\nceputul anului, c`nd mai multe firme au lansat campanii spre a anun]a pre]uri promo]ionale.

Cu toate acestea, nu este vorba de o misiune u[oar=. Pia]a de publicitate \nc= se afl= \n declin, iar recuperarea, oric`nd va veni, va fi destul de anevoioas= [i va aduce schimb=ri profunde de abordare at`t la nivelul celor ce v`nd spa]iu de publicitate \n media, c`t [i la nivelul celor ce creeaz= [i gestioneaz= campaniile de promovare.

Enoiu spune c= deja a ad=ugat nume noi \n portofoliul din care fac parte Coca-Cola, contul de crea]ie al Vodafone, Heineken, L’Oréal, Nestlé sau Dedeman [i c= \n acest ritm ar putea ajunge s= compenseze pierderea generat= de mutarea contului de media al Vodafone \n portofoliul concuren]ilor de la OMD. Contul de media, a c=rui valoare dep=[e[te 10 milioane de euro, este unul dintre cele mai r`vnite din pia]= [i a fost subiectul unor \ntregi b=t=lii \ntre principalele grupuri de media, dar Bogdan Enoiu a ie[it \ntotdeauna c`[tig=tor. Ceilal]i doi gigan]i din telecom - Orange [i Cosmote - lucreaz= \n prezent cu Publicis [i Ogilvy [i, la fel ca [i Vodafone, sunt pentru agen]ii aur curat, \n condi]iile \n care, anual, investesc sume foarte importante \n campaniile de comunicare. Acest subiect r=m`ne sensibil pentru unul dintre cei mai tran[an]i oameni de publicitate - “o ran= \nc= deschis=”, dup= cum spune chiar Enoiu.

Dincolo de bani, e vorba [i de “o pierdere sentimental= foarte mare, dup= o rela]ie de 14 ani”.

Despre preluarea serviciilor de media ale Vodafone de c=tre OMD se vorbe[te de aproape o jum=tate de an, c`nd, la nivel global, a avut loc alinierea serviciilor de publicitate. OMD a c`[tigat anul trecut contul interna]ional de media al operatorului de telefonie mobil= Vodafone, \n valoare de 900 de milioane de euro, agen]ia fiind aleas= \n urma unui pitch la care a participat [i grupul WPP. Chiar dac= atunci c`nd a fost f=cut anun]ul referitor la contul din Rom`nia, Cristian Mucichescu, [eful OMD Rom`nia, a refuzat s= dea prea multe detalii despre noul contract, Bogdan Enoiu spune c= jocurile nu au fost f=cute definitiv [i c= situa]ia poate fi v=zut= ca temporar=. Enoiu a \nv=]at lec]ia fair-playului - [tie s= piard=, dar nu pierde nicio ocazie s=-[i prind= din urm= concurentul.

Insist= c= unul dintre obiectivele sale este u

15-21 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 33

media recuperarea c`t mai rapid= a contului Vodafone, demers \n care agen]ia sa va trebui s= fie “foarte proactiv=”. Repro[uri nu are de f=cut, pentru moment, nim=nui din agen]ie. “Pentru cei de la OMD contul a venit din cer. Vor putea s=-[i asume meritele abia atunci c`nd vor c`[tiga un client \n Rom`nia [i apoi vor determina alinieri interna]ionale. Nu e vina cuiva de la noi c= s-a \nt`mplat asta, pentru c= vorbim de o mi[care la nivel global”, spune Enoiu. |n plus, el crede c= rela]ia construit= \n timp cu Vodafone va avea o influen]= important=, dar [i c= oric`nd este bine s= fii preg=tit pentru apari]ia unor conjuncturi favorabile. “At`t timp c`t ai performat cu cineva, r=m`ne mereu o u[= deschis=. Se mai \nt`mpl= ca \n anumite pie]e \n]elegerea dintre p=r]i s= nu func]ioneze [i, \ncet-\ncet, s= apar= republici care fug. Sper=m s= se \nt`mple la fel [i aici”, spune Enoiu. |n ceea ce prive[te planurile personale pentru urm=toarea perioad=, Bogdan Enoiu r=spunde relaxat: “familie, familie, familie [i pe locul patru, business”, l=s`nd loc s= se \n]eleag= c= anul 2015 l-ar putea prinde \n alt domeniu. Contractul lui Bogdan Enoiu are o clauz= potrivit c=reia anul 2013 sau 2014 ar putea marca exitul acestuia din grup. “Clauza respectiv= presupune renun]area mea la pozi]ia de ac]ionar \n cadrul grupului, dar \mi permite s= r=m`n general manager, dac= \mi voi dori asta. Deocamdat= nu [tiu ce voi face.” {i dac= ar fi s= ias= din publicitate, Enoiu ar avea suficiente activit=]i adiacente, care sunt surse mul]umitoare de venit. Una este organizarea anual= a turneului de tenis BCR Open, la care Enoiu nu are \n plan s= renun]e prea cur`nd. Apoi ar mai fi afacerea de familie Enoiu & R=zboiu, dar [i alte afaceri de dimensiuni mai mici derulate \n sectorul imobiliar.

P`n= atunci \ns= r=m`ne pe pozi]ii la McCann, unde se ambi]ioneaz= s= men]in= tradi]ia \mp=m`ntenit= p`n= acum - niciun an f=r= profit. Este o chestiune de orgoliu, \n esen]=, dar mai este [i un alt aspect - dac= ar p=r=si McCann, Enoiu ar putea r=m`ne cu o sum= de [apte sau opt ori mai mare dec`t p=r]ile sale din profitul grupului. Anul trecut, McCann WorldGroup Rom`nia a rulat afaceri nete de 245 de milioane de lei (60 mil. euro), \n sc=dere cu 14% fa]= de 2008, dar peste nivelul din 2007. n

WEB WIZARD

Investitori cu mouse Tranzac]iile online nu sunt o noutate pentru investitorii rom`ni. Firme de brokeraj ca Intercapital Invest, Tradeville, KD Capital sau IFB Arad au propriile platforme de tranzac]ionare, iar altele, ca Broker Cluj, se preg=tesc s= intre [i ele pe acest segment. de ROXANA CRISTEA

U

na dintre cele mai noi platforme de tranzac]ionare online este uTrade, lansat= \n luna octombrie a anului trecut de firma belgian= KBC Securities. Este vorba de fapt de extinderea \n Rom`nia a platformei de tranzac]ionare care func]ioneaz= deja \n Belgia [i Polonia, av`nd \n total un num=r de peste 30.000 de utilizatori, \n cre[tere cu peste 5.000 \n ultimele dou= luni, declar= Alexandru Ioan, director de tranzac]ionare online \n cadrul KBC Securities.

Site-ul ofer= servicii de brokeraj [i custodie - utilizatorii pot cump=ra [i vinde ac]iuni rom`ne[ti [i str=ine, obliga]iuni, unit=]i de fond tranzac]ionate la burs= ori instrumente financiare derivate, respectiv \[i pot p=stra \n siguran]= instrumentele financiare [i numerarul. Utilizatorul are la dispozi]ie peste 20 de burse \ntr-un singur cont de client [i o singur= aplica]ie, platforma uTrade fiind accesibil= de pe orice calculator conectat la internet (f=r= s= fie necesar= o instalare prealabil= de soft). |n afara bursei rom`ne[ti, este vorba de pie]ele americane NYSE [i NASDAQ,

34 BUSINESSmagazin I 15-21 februarie 2010

cele canadiene (Montreal [i Toronto), Londra, Frankfurt, bursele europene Euronext (Bruxelles, Paris, Amsterdam, Lisabona), Zürich, Madrid, Milano [i cele nordice. La acestea se adaug= cele mai importante burse din Europa Central= [i de Est, respectiv Budapesta, Praga [i Var[ovia. Conform lui Ioan, \n acest an este de a[teptat ca num=rul burselor disponibile s= creasc=.

Comisioanele de tranzac]ionare online variaz= \ntre 0,5% pentru Bursa de Valori Bucure[ti [i 0,8% pentru bursele din Canada [i din majoritatea ]=rilor occidentale. Clientul beneficiaz= de confirmarea gratuit= a tranzac]iilor prin SMS [i de accesul la servicii de schimb valutar. “De[i a fost lansat= \ntr-o perioad= de mare agita]ie pentru pie]ele de capital [i economia global=, uTrade a fost primit= bine de investitori [i sper ca interesul fa]= de ea s= creasc= [i mai mult odat= cu sc=derea dob`nzilor bancare [i \mbun=t=]irea condi]iilor de pia]=”, spune Ioan. n www.uTrade.ro

weboscop Corporati[tii le privesc cu dispre]: firme de apartament. C`]iva tineri cu computere, cu o conexiune la net [i cu o idee \n care cred \[i asum= riscul de-a o lua pe cont propriu. Se cheam= startup. de MIRCEA S~RBU

Mici, dar multe S -a terminat: nu mai exist= micro\ntreprinderi. Sigur c= [tiu c= aceast= form= de business a fost intens folosit= pentru practici economice nu tocmai ortodoxe, \ns= m= \ndoiesc c= desfiin]area ei va avea vreun efect pozitiv c`t de c`t semnificativ. Aceste practici vor continua oricum, dar exist= o victim= colateral= pe care nimeni nu o ia \n considerare: mica industrie IT. Nu este foarte spectaculoas=, dar e teribil de eficient=. Nu [tiu s= existe statistici privind acest sector, dar dac= arunc o privire de la fereastra biroului v=d cel pu]in trei-patru mici firme de IT care lucreaz= \n mod preponderent pentru parteneri externi. Cu siguran]= exist= mii de astfel de afaceri \n ]ar= [i cred c= ele valorific= mult mai eficient resursele umane dec`t oricare alt= industrie.

Efectul pervers al desfiin]=rii acestei formule juridice, \n combina]ie cu impozitul forfetar, o reprezint= descurajarea cre=rii de firme noi bazate pe idei inovative \n domenii de v`rf, cu prec=dere software [i internet. Adic= exact \n r=sp=r cu ceea ce se petrece prin alte p=r]i, unde startup-urile high-tech sunt considerate vitale at`t pentru \nviorarea pie]ei muncii, c`t [i pentru poten]ialul de inova]ie. Sigur, se poate argumenta c= startup-urile pot merge foarte bine [i pe formula standard a impozit=rii pe profit, PUBLICITATE

dar astfel neglij=m c`teva caracteristici ale domeniului. |n primul r`nd, faptul c= etapa preg=titoare pentru o nou= firm= de – s= zicem – software este mai lung=, deoarece implic= de regul= o munc= de dezvoltare pe ideea propus=, adic= un timp \n care veniturile sunt practic nule, dar impozitarea func]ioneaz=. |n medii economice mai sofisticate exist= investitori (fie „aventurieri”, fie „\ngeri”) care u[ureaz= parcurgerea acestei etape dac= ideea \i convinge, \ns= la noi \n majoritatea cazurilor se porne[te cu banii fondatorilor. Presupun`nd c= aceast= etap= a trecut [i firma ob]ine primele venituri, profitul poate p=rea mare, deoarece cheltuielile sunt mai mici.

Impozitarea pe venit permitea firmelor s= se consolideze [i s= creasc=, iar astfel o parte dintre ele oricum ajungeau s= dep=[easc= limitele stabilite pentru micro\ntreprinderi, fie ca num=r de angaja]i, fie ca [i cifr= de afaceri. |n fine, mai e vorba \n ecua]ie [i de rata de succes. |n Statele Unite, statisticile spun c= 95% dintre startup-uri e[ueaz=.

La prima vedere, cifra pare descurajant=.

E vorba \ns= de o economie extrem de dinamic=, \n care concuren]a este acerb= [i nimeni nu-[i permite s= piard= vremea pe un drum \nchis. Oric`t de efemere ar fi aceste mici firme care pornesc, se \mpotmolesc, se combin= \n alt mod [i-o iau de la cap=t, ele reprezint= p`rghii importante ale economiei. Conform unui studiu realizat de Kauffman Foundation, dou= treimi din locurile de munc= nou create \n SUA \n anul 2007 au fost generate de companii care activau de mai pu]in de cinci ani. Bob Cringely noteaz= \ns= un fapt \nc= [i mai important: startupurile din zona high-tech sunt esen]iale pentru a cre[te rata inova]iei, prin faptul c= ele sunt cele care experimenteaz=

noi tehnologii [i noi pie]e, pe care fie le transfer= marilor corpora]ii, fie devin ele \nsele mari corpora]ii care valorific= un poten]ial pe care al]ii nu l-au v=zut.

Majoritatea marilor companii americane din zona IT au pornit ca startup-uri de succes [i e suficient s= amintesc garajele legendare din care au crescut HP, Apple sau Google.

M-am oprit asupra acestei teme pentru c= ea este extrem de actual= \n aceast= perioad= \n Statele Unite. |ntr-un recent articol din Washington Post, Eric Schmidt remarc= faptul c= se produce o r=sturnare \n ceea ce prive[te modelul inova]iei. |n secolul trecut, abordarea a fost de tip topdown, cu guvernul finan]`nd cercet=ri \n domeniul militar sau spa]ial, din care au rezultat numeroase tehnologii cu aplica]ii civile care au plasat SUA \n postura de lider al domeniului high-tech. C`nd investi]iile guvernamentale s-au redus, balan]a s-a \nclinat spre importuri de tehnologie, iar [eful de la Google crede c= e vremea pentru un model de tip bottomup, \n care dinamica startup-urilor va avea un rol important. Ideile care vor genera urm=toarea perioad= de cre[tere pot s= provin= \n egal= m=sur= dintr-o cafenea sau din laboratoarele unei mari corpora]ii.

Se pare c= aceste discu]ii nu sunt de actualitate pe la noi. Cele c`teva mii de firme „de apartament” care export= software \n toate z=rile nu fac greve [i demonstra]ii, ci \[i pl=tesc cumin]i d=rile. Dar s-ar putea s= fie tot mai pu]ine.

Firmele, nu d=rile. n

BUSINESSMAGAZIN.RO Pentru mai multe comentarii ale lui Mircea S`rbu vizita]i www.businessmagazin.ro/opinii

15-21 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 35

RESURSE UMANE

BONUS, DULCE AMINTIRE |n loc s= pl=tim angaja]i nepotrivi]i pentru a-i apropia de rezultatele potrivite, mai bine ar fi probabil s=-i \nv=]=m despre motiva]ia intrinsec=.

Motiva]ie intrinsec=? Ce s= \nsemne asta? de ANDREI N+STASE

M

ul]i manageri se pl`ngeau, \n urm= cu doi-trei ani, c= nu mai [tiu cum s=-[i p=streze angaja]ii, c= ace[tia nu sunt loiali sau \ndeajuns de motiva]i. Atunci era boom economic [i o pia]= a angajatului, nu a angajatorului. Oamenii plecau la cel care oferea mai mult [i erau destui.

Jiri Rizek, CEO al Flamingo, \i \ndemna \ns= pe manageri, \nc= din 2007, s= treac= la eficientizarea opera]iunilor. Nu o f=cea de teama recesiunii, ci pentru c=, dup= cum declara atunci pentru Ziarul Financiar, “\ntr-o economie cu [omaj foarte redus - aproape de zero \n zonele dezvoltate cum este Bucure[tiul - a devenit foarte dificil s= motivezi angaja]i”. |ntre timp s-au schimbat multe. Angaja]ii nu mai pleac=, ci sunt \ndep=rta]i, \ns= problema motiv=rii r=m`ne actual=. Ba devine mai important=, dac= ne g`ndim c= motivarea de tip financiar e deja o dulce amintire. |n principiu, angajatul eficient, cel care produce pentru companie, e recompensat; cel care nu produce e pedepsit. Cam a[a se traduce [i la asta se limiteaz= motivarea angajatului pentru mul]i dintre manageri: pedeaps= [i recompens=. Totu[i, o serie de companii care s-au ab=tut de la regula aceasta au avut succes.

Mircea Tudor e fondatorul [i pre[edintele firmei MB Telecom. Anul trecut, compania lui Tudor [i el \nsu[i au devenit exemple de succes rom`nesc pe plan interna]ional [i mai apoi local. Au c`[tigat tot ce puteau c`[tiga la concursurile de inventic= \n 2009. Roboscan, sistemul lor de scanare a camioanelor prin radia]ii gama, a primit \n aprilie marele premiu la Salonul Interna]ional de Inven]ii

de la Geneva (cel mai prestigios concurs interna]ional de inventic=) [i, dou= luni mai t`ziu, singurul premiu pe care \l acord= anual Organiza]ia Interna]ional= pentru Proprietate Intelectual= (WIPO) unei singure inven]ii, indiferent de domeniu, buget sau ]ar= de origine. Distinc]ia WIPO e poate cel mai important premiu pe care \l poate c`[tiga o inven]ie. “Campioni mondiali la inventic=”, glumea Tudor \ntr-un interviu de anul trecut.

Pentru cei 17 angaja]i care [i-au adus o contribu]ie esen]ial= la construirea Roboscan, faptul c= au fost trecu]i, cu nume [i prenume, pe cel mai premiat brevet de inven]ie din 2009 e destul de motivant. La fel [i faptul c= au fost premia]i de Pre[edin]ia Rom`niei. |ntrebarea e c`t de mult se bazeaz= succesul MB Telecom pe motiva]ia intrinsec= a angaja]ilor? C`t de mult a contat c= oamenii au lucrat ([i) de pl=cere?

Oliver Perkins, directorul general al Brainovate, firm= specializat= \n leadership [i coaching, spune c= motiva]ia intrinsec= vine din activitatea propriu-zis=, fie c= vorbim de o nevoie organic= a omului de a munci, fie c= e vorba de pl=cerea de a face un anumit lucru: “Este motiva]ia direct= ce satisface nevoile de baz= ale individului de auto\mplinire”.

Mircea Tudor crede acum c= \n cazul MB Telecom, stricta participare a unor speciali[ti foarte tineri la proiecte at`t de importante [i cu o mare vizibilitate interna]ional= conteaz= foarte mult ca factor de motivare. E convins c= succesul companiei sale s-a sprijinit pe motiva]ia personal= a inginerilor [i a cercet=torilor s=i. Bine\n]eles c= un angajat motivat e mai bun dec`t unul nemotivat. Dar cum anume c`[tig= firma dac= angaja]ii ei sunt motiva]i intrinsec? Cum poate s= m=soare efectele?

36 BUSINESSmagazin I 15-21 februarie 2010

DOSAR

Afla]i mai multe despre cum au evoluat metodele de motivare a angaja]ilor pe www.businessmagazin.ro

FOTO: PHOTOLAND/CORBIS

CU SAU F+R+ BANI Din ce \n ce mai multe companii au ajuns la p=rerea c= motivarea financiar= nu mai este suficient=

- cum ar fi problema de logic= cu care [i-a testat Pink subiec]ii (studen]i la universitatea american= MIT) - sistemul de recompens= nu face altceva dec`t s= reduc= creativitatea.

De fiecare dat= c`nd subiectul a fost motivat financiar s= execute problema mai repede, de fiecare dat= a fost \ntrecut de cel care nu primea nimic. Pink e convins c= metodele financiare [i-au tr=it traiul [i c= vor exista doar acolo unde sarcinile, at`t ale angaja]ilor, c`t [i ale managerilor, sunt u[or de \n]eles [i de executat pentru toat= lumea.

Adrian Stanciu, managing partner al Human Synergistics, firm= specializat= \n cultur= organiza]ional=, spune [i el c= motiva]ia extrinsec=, pecuniar=, poate face mai mult r=u dec`t bine dac= e prost g`ndit=.

“Aici nu e vorba doar de dimensiunea individual= (ce m= face pe mine s= m= mi[c, ca angajat), ci [i de cea organiza]ional= (cum facem s= ne mi[c=m to]i \n aceea[i direc]ie)”, atrage el aten]ia. Motiva]iile extrinseci tind s= produc= uneori disonan]= [i competi]ie intern=, s= distrug= cooperarea.

Dar nu \nseamn= c= trebuie s= lipseasc=: ele func]ioneaz= foarte bine [i [i-au dovedit valoarea. Problema e, spune Stanciu, c= nu pot fi diferen]iatoare, nu pot crea avantaj competitiv. “Oricine poate s= fac= un sistem

I 100 mil. € PIA}A DE MOTIVARE NEFINANCIAR+ (MOTIVARE INTRINSEC+, ORGANIZARE DE EVENIMENTE, MARKETING EXPERIMENTAL), FA}+ DE MAXIMUL DE 200 MIL. EURO |N 2007 Daniel Pink e omul care i-a scris discursurile vicepre[edintelui american Al Gore timp de doi ani. Mai apoi a scris patru c=r]i, \ntre care bestseller-ul “A Whole New Mind” [i “Drive - The Surprising Truth About What Motivates Us”, \n care vorbe[te despre c`t de important= devine motiva]ia intrinsec= \n contextul tranzi]iei de la afaceri de produc]ie spre afaceri creative. Or, sus]ine Pink, creativitatea angaja]ilor nu numai c= nu e stimulat=, dar e distrus= de orice tip de motivare financiar= cu recompense [i

pedepse. El crede c= aceast= metod= clasic= de motivare sau “expirat=”, cum o nume[te el, nu mai este de actualitate din moment ce modul \n care se fac afacerile s-a schimbat.

Pink demostreaz= c= dac= sarcina e simpl= [i repetitiv=, cum ar fi b=tutul cuielor \n perete, metoda recompenselor func]ioneaz= foarte bine - odat= premiat pentru num=rul de cuie b=tute \n perete, angajatul va bate mai multe \ntr-un timp mai scurt. |ns= dac= sarcina e creativ= [i solu]ia nu e evident= pentru toat= lumea

de management prin obiective [i s= dea bonusuri. Nu-]i trebuie un car de minte pentru asta, e deja o abilitate managerial= comun=. |ns= conducerea prin valori, bazat= pe motivare intrinsec=, e subtil= [i cere mult= inteligen]= [i caracter. E greu de f=cut, dar odat= realizat= e rezistent= \n timp [i poate s= te scoat= din mul]ime”, spune Stanciu.

Nu exist= un timp bun [i unul prost pentru motiva]ia intrinsec=. Exist= doar activit=]i potrivite [i activit=]i nepotrivite pentru ea. Cum am spus mai sus, cu c`t timp u

15-21 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 37

resurse umane activitatea e mai repetitiv=, mai clar=, mai liniar= [i mai previzibil=, cu at`t e mai mult= nevoie de coerci]ie, management, planificare, comand= [i control. Cu c`t activitatea e mai imprevizibil= sau mediul mai schimb=tor, cu c`t compania are mai mare nevoie de flexibilitate [i de adaptabilitate, cu c`t se bazeaz= mai tare pe satisfacerea nevoilor clien]ilor, cu at`t coerci]ia stric=: e nevoie de leadership \n loc de management, cultur= \n loc de proceduri, valori \n loc de sarcini.

Perkins crede c= rezultatele motiv=rii intrinseci se v=d \n schimbarea de atitudine [i \ntr-o performan]= sporit= a angaja]ilor, ce conduce implicit la o mai bun= func]ionare a companiei. Dar schimb=rile nu se produc peste noapte [i nici nu pot fi atribuite exclusiv motiva]iei intrinseci.

Iulia S\rbu, director de marketing al Roddia, firm= specializat= \n motivarea personalului din companii, spune c= rezultatele se bazeaz= exclusiv pe performan]a individual= a angaja]ilor, extrem de important= dac= ne g`ndim c= satisfacerea clien]ilor se datoreaz= \n propor]ie de peste 80% angaja]ilor implica]i: “Rezultatele se v=d nu doar \n performan]a oamenilor, ci [i \n fidelizarea lor. C`nd vorbim de cei mai talenta]i angaja]i, cei care ob]in satisfac]ie din

munca lor, ei fie aleg s= fac= performan]= la cel mai \nalt nivel, fie s= plece altundeva”.

Adrian Stanciu spune c= nu e vorba de a transforma orice \ntreprindere \n Google, ci de a \n]elege importan]a motiv=rii intrinseci [i resorturile ei [i de a o folosi \n procesul de conducere. El crede c= managementul care folose[te astfel de p`rghii nu are nicio leg=tur= cu tipul de societate unde func]ioneaz=: “Exist= la noi ideea fals= c= societatea noastr= e prea

ce urm=resc scenarii repetitive. Schimb=rile mediului sunt prea multe [i prea rapide pentru ca astfel de organiza]ii s= mai aib= succes. “Din p=cate, modelul de guvernan]= corporatist= pe care-l aplicam e foarte rezistent la schimbare [i foarte orientat c=tre rezultatele pe termen scurt. Ca atare, lumea de afaceri continu= s= fac= lucruri care merg prost, cu obstina]ie”, e convins Stanciu.

Paradigma de conducere care pune accent pe motiva]ia intrinsec= trebuie, \n afar= de

“ORICINE POATE S+ FAC+ UN SISTEM DE MANAGEMENT PRIN OBIECTIVE {I S+ DEA BONUSURI. NU-}I TREBUIE UN CAR DE MINTE PENTRU ASTA.” ADRIAN STANCIU, HUMAN SYNERGISTICS

primitiv= ca oamenii s= r=spund= la metode de conducere sofisticate. De regul=, pozi]ia asta o au managerii incapabili de orice nivel de sofisticare, care \[i justific= propriile lor limite blam`nd mediul”.

Cert e c= motiva]ia nu e matematic= [i nici alt= [tiin]= exact=. Efectele ei sunt greu de m=surat. Dar modul cum evolueaz= lumea acum, crede Stanciu, nu mai sus]ine organiza]ii care se comport= ca ni[te ma[ini

a o genera, s=-i acorde [i spa]iul de manevr=, s= dea de sus \n jos putere [i resurse pe care oamenii s= le poat= folosi pentru a-[i face treaba mai bine, crede consultantul de la Human Synergistics. “Una peste alta, e un demers complicat [i mai ales subtil, care necesit= inteligen]= [i creativitate din partea managerilor. E mai simplu s= dai cu pumnul.

Mai ales c= [i func]ioneaz=. {i apoi s= spui c= la noi nu se poate <ca la americani>.” n

E simplu, a[a arat= motiva]ia intrinsec= Motiva]ia intrinsec= e \nc= o necunoscut= \n Rom`nia. Pentru a \nv=]a cu ce se m=n`nc= [i la ce e ea bun=, i-am comparat efectele cu cele ale motiva]iilor extrinseci (financiare sau non-financiare).

Motiva]ia intrinsec= nu ]ine cont de maturitatea pie]ei sau companiei \n care e folosit= - nu exist= moment optim pentru motiva]ia intrinsec=, ci doar domenii potrivite

Motiva]ia intrinsec= trebuie exploatat= de management; ea ar trebui s= existe la orice angajat, cu condi]ia ca acesta s= fac= munca respectiv= de pl=cere

Motiva]ia intrinsec= ajut= la fidelizarea angaja]ilor – dac= fac munca din pl=cere, sigur c= \[i doresc s= r=m`n= \n companie

Motiva]ia intrinsec= e folositoare atunci c`nd activitatea e imprevizibil=, mediul mai schimb=tor [i mai flexibil

Motiva]ia intrinsec= are nevoie de leadership \n loc de management, de cultur= \n loc de proceduri [i de valori \n loc de sarcini

Motiva]ia intrinsec= are sens \n domeniile creative, cu un grad redus de repetitivitate, [i mai pu]in \n cele de produc]ie sau industriale

Motiva]ia intrinsec= nu garanteaz= nimic de una singur= - angajatul tot trebuie s= fie pl=tit pentru a munci Conducerea bazat= pe motivare intrinsec= e greu de f=cut, dar odat= atins= e rezistent= \n timp [i te scoate din mul]ime

38 BUSINESSmagazin I 15-21 februarie 2010

Motiva]ia extrinsec= d=uneaz= creativit=]ii, dar se potrive[te atunci c`nd e nevoie de execu]ia unor sarcini mecanice

Motiva]iile extrinseci func]ioneaz= foarte bine \n asigurarea unui cadru de management minimal, dar nu pot face diferen]a fa]= de competi]ie

Motiva]ia extrinsec= se poate \mp=ca cu un management coercitiv, de tip comand= [i control

Motiva]ia extrinsec= poate fi folosit= \n domenii de lucru repetitive, clare, liniare [i previzibile

Motiva]iile extrinseci tind s= fie conflictuale, s= produc= disonan]= [i competi]ie intern= [i s= distrug= cooperarea

Salariul nu este un element motivant – cel mai redus nivel de satisfac]ie a muncii este \n b=nci, unde sunt cele mai mari salarii; salariul poate fi doar demotivant, dac= e inadecvat sau inechitabil

Motiva]ia extrinsec= Oricine poate s= construiasc= un management bazat pe motiva]ile extrinseci, dar nu oricine poate s= exploateze motiva]ia intrinsec= a angaja]ilor.

BM ENGLISH

BAD MANAGEMENT Romania’s production is 10% of what it could be

The Weed Field Nostalgics still hope that Romania will be one of Europe’s top grain exporters once again and expect economic recovery to be driven by the development of agriculture. But revenues derived from agricultural production are now on a decline, and this is not to do with the financial crisis.

by ANDREEA CIUC+

M

ihai Anghel, owner of Cerealcom Dolj, doesn’t talk to journalists very often, and when he does, he prefers to talk about the state of the agriculture instead of his businesses. For him, there is a long chain of causes that led to the decline of Romanian agriculture. ”Romania’s agriculture has the potential to feed 80 million inhabitants, but it supplies food only to 8 million,” explains Anghel.

Romania’s production is 10% of what it could be, and figures have been sliding for the last five years. Estimates on the value of last year’s agricultural production point to a 20% decline against 2008, to 7.2 billion euros. This would mean agriculture only contributed 6% to the GDP of 2009, i.e. half as much as in 2004, compared with a 45% contribution of France’s agriculture to GDP.

FOTO: SHUTTERSTOCK TRADUCERE DE LOREDANA FR+}IL+-CRISTESCU {I DANIELA STOICAN

BUSINESS Magazin identified a long list of factors that contribute to this situation.

Anghel says one of the factors is the lack of a coherent strategy for agricultural development, which has led to only ”around 3.5 million hectares of the 10 million hectares of arable land being cultivated.”

Last week the Finance Minister proposed, amid insufficient budget revenues, that owners of agricultural land who do not use it for growing crops be subjected to a tax penalty, but the idea is as yet a draft law. Now, an owner of arable land in an unincorporated area pays an annual tax between 36 and 43 RON per hectare to the local budget.

First, a general direction needs to be set for policies, argues the owner of Cerealcom Dolj. ”We have to have a longterm strategy, pursued by all parties, so that once every four years, when changes occur at ministry level, there are no

legislative contradictions,” is also the opinion of Nicolae Sitaru, chairman of the Association of Cereal and Technical Crops Growers in Ialomi]a county.

The lack of professional farming in Romania was in part generated by the inconsistency of reforms after 1989. ”When agriculture was collectivised, people were stripped of their land and of their production means. In 1990, when the land was given back, they were not also given the means to work it.” With descendents now mostly living in cities, and amid unwillingness to form associations, the average cultivated plots in Romania are much smaller than in the Czech Republic for instance (3.3 ha vs. 84 ha), which is a major deterrent for growth. n BUSINESSMAGAZIN.RO For more English news, go to www.businessmagazin.ro

15-21 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 39

bm english n MEDIA Enoiu’s bet Bogdan Enoiu, one of the longest standing people on the advertising market in Romania, did not begin the year under the best of auspices. Beyond the decline of the market and the overall economic context, McCann Erickson was also dealt a blow when it lost the media account of Vodafone, one of the most sought after clients on the market. Still, Enoiu has bold plans: he wants a higher profit than in 2009 and is starting the campaign to regain Vodafone.

It’s neither Rome nor Paris The locals prepare dozens of sausage specialties, but they are not Germans.

Football is almost a religion, but they are not Turks. They have Roman constructions that date back to the era before Christ, but this is not Rome.

Although it yearns to be called the City of Lights, Paris remains the rightful holder of the title.

by C+T+LIN {TEFANCU, LYON

Y

ou have a team in the groups too, don’t you? I know it has had good results, we are hoping to get as far as possible,” Romain Raimbault, a manager of the tourist centre of the Rhône-Alpes region in south-east France says smilingly. He is of course talking about the football Champions League. His job of the last few years, attracting tourists from Central Europe, has been made easier after Olympique Lyon won the French football championship in 2002.

A series of seven consecutive titles then led to correlated earnings of tens of millions of euros, according to local officials, and to an increase in the annual number of tourists.

Lyon, the capital of Rhône-Alpes, has always been behind Paris and the Côte d’Azur in terms of number of visitors, but local officials are trying at least to outrank their southern neighbours. And they do have reasons to be proud of themselves: it has a population of around 475,000, and boasted around six million visitors in 2008. This compares with 40 million annual visitors in the Paris region. ”There are fewer tourists this year, but I wouldn’t say their number has dropped

”

significantly. The countries they come from are not the same, there are no longer as many British tourists, but there are French ones, for instance,” Fayet Trevy, a travel guide, says when asked if his working schedule was more relaxed in 2009. He then carries on with his explanations and stories about buildings in Vieux Lyon, the city’s oldest quarter, which he is leading us through. ”You see these inner courtyards? They are specific to this area and used to be helpful shortcuts from one street to another in the wars of the past.”

Vieux Lyon, whose buildings date back to the 14th century, is one of the first places you will be recommended to go to when you visit the city, and one of the first things you will be told is that the area was designated a UNESCO world heritage site in 1998.

Constructing a new building here is almost impossible due to the very strict regulations.

There are even buildings completely abandoned by their owners, which have not however been torn down, because they are the city’s ”heritage”, as the guide says, almost surprised at the idea that new buildings could be built to replace abandoned ones. n

40 BUSINESSmagazin I 15-21 februarie 2010

”We will be aggressive this year. We will be tackling many clients and agencies one on one,” says McCann Erickson Romania’s boss. This is not a threat, he adds. ”This is the action strategy we set for ourselves in 2010.” A strategy, which, if successful, will generate a 5% profit growth for the group run by Enoiu and will help maintain the turnover above the 2007 level by the end of the year. A remarkable performance, if we take into account the forecasts about this year not being anything more than a nonembellished version of 2009. In times of crisis, budgeting a higher profit is no small feat, especially for a player on the advertising market.

After all, McCann Erickson’s operations in Romania posted profit growth last year, though the turnover did not follow the same trend, and was down by 20% compared with 2008 instead, which does not make Enoiu unhappy, but on the contrary. ”It’s the best situation under the circumstances. To us profit is more important than turnover and we want to have the same performance this year. We haven’t been without profit once in nineteen years and it won’t happen this year, either,” he says. Where will growth come from then? McCann’s boss believes this year will be good for new clients. He relies especially on companies from the consumer goods sector, which have always had the biggest promotional budgets, without overlooking the companies in the financial services sector, especially banks, which he believes will resume lending and implicitly communication in the second half of the year. Actually, Enoiu is seeing an open door for all those that went into a ”silent” period last year. Since prolonging such periods would equal suicide, all communication agencies are now keeping their eyes on those that went below the radar last year and therefore have to become visible again in 2010. There are quite many of those, actually. Financial services would be one category for that matter.

by ANA R+DU}+

AUDIEN}E TV PRIME TIME

Ischgl hot’n’cold

4-10 februarie 2010

n

COT+ DE PIA}+

n

INDICE DE AUDIEN}+

n

TOP 5 {TIRI

Katy Perry, Dita von Teese and Alicia Keys are the muses that sheltered Austrian resort Ischgl from the crisis. In fact, the ski resort reported a rise in its number of tourists at the opening of the season.

by CRISTINA MARINA, ISCHGL On opening day, at 2,300m high, in the Idalp area of Ischgl, one could hear Katy Perry’s ”Hot’n’Cold” blaring out. The American singer performed in front of an over 20,000strong audience who came especially for the mountaintop concert. Ischgl, also known as the Ibiza of the Alps, and one of the most exclusive and vibrant resorts in Austria, debuted strongly in a season when the financial crisis is making players in the industry anxious. The resort that can accommodate 11,000 was filled with twice as many tourists. Katy Perry’s show is just one of the Top of the Mountain concerts, which have in the past featured performances from the likes of Elton John, Tina Turner, Bon Jovi and Pink. The three Top of the Mountain events organised during the ski season (NovemberMay) together draw a total of over 60,000 tourists. This season is set to end with an Alicia Keys concert, on May 1st.

Moreover, inspired by the success of the concept, which is already almost 20 years old, those in charge of promoting Ischgl have organised 12 events for the duration of the ski season, among which a snow sculptures competition, the second edition of Gastronomy World Ski Championship, and Alp Trida Concert.

Judging by the figures, the strategy appears to have worked. ”The season debut was promising, in December we had 1.5% more overnight stays than last year,” explains Andreas Steibl, manager of the Paznaun-

n TRAVEL 20 Years On 2010 will be a different kind of ”year zero” for Nelu Iordache’s businesses. Almost 20 years after he went into business, he will bring all his companies together in a holding he will register outside Romania, as well as start a series of new projects. If all goes according to plan, the business of his holding could exceed 600 million euros this year.

All of Nelu Iordache’s businesses have to do with travelling, be it ground or air travel.

No wonder he hired a pilot to run them.

Gheorghe R=caru, former Blue Air manager and current strategist of Iordache’s businesses, believes 2010 will be a new beginning. Last year R=caru moved from Blue Air to the helm of the group controlled

Ischgl Tourist Office, who expects almost 1.3 million tourists to come to Ischgl by the end of the season. According to data from the Austrian Tourist Office for 2009, almost 10,000 Romanians skied in Ischgl, which places it 8th among Romanians’ favourite resorts. The manager says the crisis has not dented the tourists’ appetite for skiing, but they have a lower budget allocated to connected activities.

Every event attracts different categories of tourists. For instance the fact that 60 of Austria’s and Germany’s best chefs exchange their aprons for ski suits, and compete on the ski pistes is an event that draws gastronomy buffs. Especially since in the evening the chefs go back to their ”day job”, displaying their skills in a culinary show at five-star hotel Trofana Royal.

by Nelu R=caru, and several new businesses were started in the group, which were not included in last year’s 500 million-euro turnover. Both 2009 and 2010 are special for the group Iordache has built over the last 20 years, which saw an almost surprising rise in 2009, a year when the mots d’ordre were investment freeze and cautiousness.

As a matter of fact, few of Nelu Iordache’s companies are profitable. The leading supplier of cash for development is Romstrade road infrastructure constructor.

Smaller companies within the group, such as travel agencies and car rental companies, mainly aim to cover their expenses. But the group’s main businesses bring a profit.

Even Blue Air posted net profit of around 1.5 million euros last year amid an over 150 million-euro turnover.

by IULIANA ROIBU

1. {tirile Pro TV 19 (7 feb.)

2. {tirile Pro TV 19 (8 feb.)

3. {tirile Pro TV 19 (10 feb.)

4. {tirile Pro TV 19 (6 feb.)

5. {tirile Pro TV 19 (9 feb.)

14,8% 11,3% 11,3% 11,3% 10,6%

n

TOP 5 FILME 1. Acum ori niciodat= (Pro TV, 8 feb.)

2. Speed, cursa infernal= (Pro TV, 7 feb.)

3. Norbit (Pro TV, 9 feb.)

4. Evadatul (Pro TV, 5 feb.)

5. Zona de impact (Pro TV, 4 feb.)

11,8% 11,4% 11,3% 10,4% 9,3%

n

TOP 5 SERIALE ROM~NE{TI 1. State de Rom`nia ep. 56 (Pro TV, 8 feb.)

2. State de Rom`nia ep. 55 (Pro TV, 4 feb.)

3. State de Rom`nia ep. 58 (Pro TV, 10 feb.)

4. Tr=sni]ii (Prima TV, 4 feb.)

5. State de Rom`nia ep. 57 (Pro TV, 9 feb.)

6,0% 5,2% 4,6% 4,5% 4,5%

PUBLIC }INT+: PERSOANELE CU V~RSTA CUPRINS+ |NTRE 18 {I 49 DE ANI {I CARE TR+IESC |N MEDIUL URBAN, INCLUZ~ND {I VIZITATORII; INDICE DE AUDIEN}+ (RATING): PROCENT DIN POSESORII DE TELEVIZOARE CARE S-AU UITAT |N RESPECTIVUL SLOT ORAR LA UN ANUMIT POST TV; COTA DE PIA}+ (SHARE): PROCENT DIN POSESORII DE TELEVIZOARE CARE AVEAU TELEVIZORUL DESCHIS |N ACEL SLOT ORAR {I CARE AU URM+RIT RESPECTIVUL POST TV; SURSA: GFK

15-21 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 41

FINAN}E

CE POATE FACE

O BANC+

42 BUSINESSmagazin I 15-21 februarie 2010

FOTO: REUTERS © 2010 NEW YORK TIMES NEWS SERVICE

De o parte a oceanului - Barack Obama, de cealalt= parte - Mervyn King, guvernatorul B=ncii Angliei: asaltul asupra modelului de banc= universal=, care are dreptul de a face orice tip de tranzac]ii ca s=-[i creasc= profitul, e \n plin= desf=[urare. de LANDON THOMAS JR.

M

ervyn A. King, guvernatorul B=ncii Angliei, este un personaj modest, cu o fa]= rotund= [i ochelari care, spre deosebire de omologii s=i mai extroverti]i de la Frankfurt [i Washington, are \ntotdeauna un aer rezervat [i modest.

Dar pe m=sur= ce pe ambele maluri ale Atlanticului s-a acumulat tot mai mult= furie fa]= de luxuriantele profituri ale b=ncilor, King se g=se[te \n avangarda unei mi[c=ri, cu tot mai mul]i adep]i, care sus]ine c= marile b=nci trebuie s=-[i separe activit=]ile cu grad de risc ridicat, cum sunt cele de trading [i de banc= de investi]ii, de func]iunile lor de baz=, care privesc opera]iuni de colectare a depozitelor.

Recent a f=cut v`lv= o propunere similar= a fostului pre[edinte al Rezervei Federale, Paul Volcker. Pre[edintele Barack Obama a [ocat Wall Street-ul propun`nd ca b=ncile mari care adun= depozite de la popula]ie s= nu mai aib= dreptul s= se angajeze \n activit=]i de trading \n nume propriu.

La o audiere \n fa]a comisiei de finan]e a parlamentului britanic, la 26 ianuarie, King a folosit cuvinte dure ca s= argumenteze \n favoarea separ=rii. |n timpul prezent=rii, l-a l=udat [i pe Obama pentru c= s-a mi[cat at`t de repede.

“Statele Unite au fost mai deschise dec`t noi \n a evolua spre un sistem bancar mai sigur”, a spus el. “Dup= ce vom

specifica limpede ce au voie [i ce nu s= fac= b=ncile cu banii din depozite, aser]iunea c= nimeni nu va mai fi salvat cu bani publici va deveni credibil=.”

Ca s=-[i argumenteze pozi]ia c= reglement=rile mai stricte [i cerin]ele de capital mai mari nu ar fi \n sine suficiente ca s= previn= o alt= criz= bancar=, el a dat ca exemplu Citigroup, care odinioar= era privit= ca model de grupare a tuturor activit=]ilor bancare sub acela[i acoperi[.

“Autorit=]ile de reglementare erau \n aceea[i cl=dire cu ei, iar patru dintre cei mai respectabili speciali[ti ai lumii conduceau banca”, a amintit el, vorbind despre Sanford I. Weill, fost pre[edinte [i CEO al b=ncii, fostul ministru american de finan]e Robert Rubin, fostul oficial al FMI Stanley Fischer [i un bancher cu u

DOSAR

Afla]i mai multe despre planurile autorit=]ilor occidentale de a pune ordine \n sistemul bancar mondial dintr-o serie de articole disponibile pe www.businessmagazin.ro

15-21 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 43

finan]e experien]= interna]ional= considerabil=, William Rhodes.

“Niciunul nu avea de g`nd s= distrug= banca, dar c`nd ai de-a face cu o institu]ie at`t de complicat=, asemenea lucruri se \nt`mpl=”, a explicat King. “Acesta este motivul pentru care trebuie s= instituim astfel de m=suri de protec]ie.”

Potrivit legilor de dup= Marea Criz= a secolului trecut, companiile care de]ineau \n SUA b=nci comerciale nu au avut voie s= de]in= [i b=nci de investi]ii, reglementare ce s-a men]inut p`n= \n 1999. |n Europa, \ns=, o asemenea restric]ie nu a existat niciodat=.

De fapt, p`n= de cur`nd, o asemenea separa]ie a fost aspru criticat=, st`rnind

mai multe dezbateri la seminariile academice dec`t legile aflate deja \n vigoare. Al]ii speculau c= ideea va fi cu siguran]= m=turat= de puternicul lobby bancar, dac= lucrurile ar fi ajuns vreodat= aproape de stadiul de lege. |ntr-adev=r, unii consider= ideea \n cauz= mai mult o emblem= a modului inflexibil \n care King evalueaz= ce e bine [i ce e r=u pentru pie]ele financiare - \nt`mpl=tor, de aceast= dat=, el chiar s-a pliat pe ceea ce crede opinia public=.

“Cred c= Mervyn e ni]el mai obsedat de hazardul moral dec`t sunt al]ii”, spune DeAnne Julius, o economist= renumit= de la Londra, referindu-se la opinia bancherului c= salvarea b=ncilor aflate

\n dificultate prin injec]ii financiare sau reduceri abrupte ale dob`nzilor de referin]= nu face dec`t s= \ncurajeze exact comportamentele riscante care le-au adus \n situa]ia dificil= dinainte.

Julius, fost= membr= a comitetului de politic= monetar= al B=ncii Angliei, nu e de acord cu propunerea lui King. Dar recunoa[te c= “el crede cu t=rie \n rigorile disciplinei de pia]= [i are tendin]a de a ]ine cu din]ii de o teorie, pres`nd cu ea p`n= c`nd lumea se conformeaz=”.

Premierul Gordon Brown, care doar cu pu]in timp mai \nainte eliberase [i el o salv= de artilerie la adresa bancherilor, cer`nd impozitarea cu 50% a bonusurilor de sf`r[it de an, a declarat la 26 ianuarie

P~N+ |N 1999, COMPANIILE CARE DE}INEAU |N SUA B+NCI COMERCIALE NU AVEAU VOIE S+ DE}IN+ {I B+NCI DE INVESTI}II. |N EUROPA, |NS+, O ASEMENEA RESTRIC}IE NU A EXISTAT NICIODAT+

MERVYN A. KING Guvernatorul B=ncii Angliei pare un ins simpatic, dar b=ncile \l iubesc din ce \n ce mai pu]in

44 BUSINESSmagazin I 15-21 februarie 2010

c= b=ncile britanice nu au nevoie de o asemenea schimbare. |n decembrie, Robert Diamond Jr., pre[edintele Barclays - care datorit= activit=]ilor extinse de trading a fost una dintre b=ncile cel mai grav afectate de criz= - a ]inut o serie de discursuri \n care ap=ra modelul de banc= universal=.

“B=ncile sunt decise s= lupte”, a recunoscut King \n pledoaria sa.

Argumentele lui King au fost emise cu o severitate controlat=, ce n-avea de a face numai cu opinia lui neclintit= c= b=ncile care au devenit mai mari [i mai profitabile de la declan[area crizei trebuie divizate.

Fost profesor de finan]e la London School of Economics, King este, la cei 61 de ani ai s=i, cunoscut drept un om cu o voin]= asidu= de munc=. |n 2007, c`nd b=ncile din SUA [i Europa au redus agresiv ratele dob`nzilor, King a ]inut cu cerbicie dob`nzile la acela[i nivel, sus]in`nd c= \n caz contrar ar

TRADUCERE DE MIHAI MITRIC+

SECURITATE B=ncile prea mari [i prea flexibile sunt un pericol pentru toat= lumea, spun exper]ii grupa]i \n jurul lui King

recompensa pe nedrept comportamentele gre[ite ale b=ncilor.

Dup= pr=bu[irea Northern Rock [i cea a Lehman Brothers, King [i-a modificat strategia. Banca Angliei a ajuns poate cea mai agresiv= banc= central= \n furnizarea de lichidit=]i c=tre economie prin achizi]ia de obliga]iuni guvernamentale (metoda de combatere a crizei cunoscut= drept “quantitative easing”).

Dar \nainte de aceste ac]iuni f=r= precedent, King a devenit [i mai dur \n opinia sa c= marile b=nci ce au beneficiat de pe urma ajutorului trebuie s= pl=teasc= un pre], unul care s= asigure c= ele nu vor mai amenin]a niciodat= viabilitatea sistemului financiar mondial. |n fa]a comisiei parlamentare, King a declarat c= s-a g`ndit \nc= din 2007, de la primele semne ale crizei, cum s= abordeze pericolele create de b=ncile prea mari.

Dar abia \n iunie anul trecut, \ntr-un discurs ]inut \n fa]a reprezentan]ilor sectorului financiar, a sugerat pentru prima dat= c= doar printr-o asemenea separare bancherii vor mai putea recupera \ncrederea publicului. “<Cuv`ntul meu este leg=m`ntul meu> (Dictum meum pactum,

motto-ul Bursei din Londra) este o vorb= veche”, a spus el cu un umor sec, \n vreme ce elita bancar= a Londrei \[i vedea de filet mignon-urile din farfurii. “<Cuv`ntul meu este o obliga]iune de credit ipotecar> n-o s= prind= niciodat=”, a ad=ugat el, f=c`nd aluzie la instrumentele financiare ce au facilitat declan[area crizei financiare.

De la acel discurs, King a devenit un erou \n r`ndul multor profesori de economie [i \n general al celor ce se pronun]= \n favoarea unor m=suri mai dure pentru a \ndrepta b=ncile pe calea virtu]ii.

Unul dintre ace[tia este Laurence J. Kotlikoff, profesor la Universitatea Boston, care vrea ca toate institu]iile financiare - de la fonduri de investi]ii cu grad de risc ridicat [i de investi]ii private

p`n= la b=ncile comerciale [i de investi]ii - s= se reorganizeze ca fonduri mutuale, \nsemn`nd c= nu vor mai putea \mprumuta bani din afar= ca s= poat= face investi]ii mai mari. Scopul ar fi s= se previn= acele tranzac]ii pe credit care au avut consecin]e at`t de dure.

Faptul c= King ar promova o astfel de propunere pentru \ntregul sector financiar - el s-a referit de dou= ori la Kotlikoff \n timpul audierii de la 26 ianuarie - sugereaz= c= el ar putea fi \nclinat s= fie \nc= [i mai agresiv dec`t Obama.

“King e interesat de ideea aceasta”, spune Kotlikoff, care a prezentat ini]iativa \n fa]a oficialilor B=ncii Angliei \n noiembrie anul trecut [i afirm= c= o va face din nou luna aceasta. “{i \n]elege profunzimea problemei.” n

LAURENCE J. KOTLIKOFF, PROFESOR LA UNIVERSITATEA BOSTON, VREA CA TOATE INSTITU}IILE FINANCIARE S+ SE REORGANIZEZE CA FONDURI MUTUALE, A{A |NC~T S+ NU SE MAI POAT+ |MPRUMUTA CA S+ FAC+ INVESTI}II MAI MARI 15-21 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 45

ZONA EURO

CE-O S+ SE ALEAG+ DE NOI “Trebuie s= st=m laolalt=”, a spus Benjamin Franklin despre coloniile care au format Statele Unite. “Altfel, aproape sigur o s= at`rn=m separat de c`te o creang=.” }=rile care folosesc moneda euro ar trebui s= se \ntrebe dac= nu cumva se confrunt= cu o situa]ie similar=. de FLOYD NORRIS

46 BUSINESSmagazin I 15-21 februarie 2010

FOTO: DOMINIQUE FAGET/AGENCE FRANCE-PRESSE VIA THE NEW YORK TIMES © 2010 NEW YORK TIMES NEWS SERVICE

RICO{EU Problemele din Spania [i Grecia pun presiune pe Germania [i Fran]a

I

nima blocului european de 16 state - \n principal Germania [i Fran]a - pare solid=. Dar unele state de la periferie sunt \ntr-un marasm financiar profund, cu [omaj ridicat, deficite bugetare evident nesustenabile [i economii care nu mai sunt competitive ca suratele lor europene.

Modul cum Europa alege s= abordeze problemele acestor ]=ri - cum sunt Grecia, Spania, Portugalia [i Irlanda (grupate sub acronimul PIGS) - ar putea determina viitoarea construc]ie politic= a Europei [i chiar viitorul monedei euro.

Pie]ele mondiale s-au cutremurat \n fa]a semnalelor c= investitorii au devenit

tot mai reticen]i \n a credita Portugalia. }ara a fost nevoit= s= restr`ng= un plan de creditare pe termen scurt, gest neobi[nuit \n ochii Europei.

Dac= investitorii pleac= sau cer dob`nzi exorbitante pentru a credita astfel de ]=ri, apare o presiune asupra Germaniei, a Fran]ei [i a altor state din zona euro s= decid= ce vor s= fac=. Vor veni \n ajutorul vecinilor afla]i la ananghie? Sau le vor permite pur [i simplu s= se pr=bu[easc=, ceea ce ar avea repercusiuni majore asupra Europei [i a pie]elor financiare de pretutindeni? |n centrul problemei se afl= lipsa de interes a Europei din urm= cu mai bine u

I 53 mld. € SUMA ESTIMAT+ NECESAR+ ANUL ACESTA GRECIEI PENTRU ACOPERIREA DEFICITELOR {I REFINAN}AREA DATORIEI

15-21 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 47

zona euro de un deceniu de a alege \ntre unificare [i separare. S-a ales unificarea economic= [i independen]a politic= a statelor na]ionale.

Pe scurt, s-a dorit o variant= care s= combine avantajele ambelor situa]ii, iar pentru o vreme modelul a p=rut s= func]ioneze. Succesul i-a uimit pe mul]i economi[ti, mul]i dintre ei din Marea Britanie [i SUA, care au sus]inut c= o moned= unic= necesit= o unificare politic= mai str`ns=. |nc= mai persist= opinia c= statele aflate \n dificultate pot conta pe vecinele lor mai prospere \n caz c= e nevoie de un plan de salvare.

Dar o asemenea salvare, dac= ea va veni, ridic= mai multe probleme. La c`t= suveranitate politic= vor fi condamnate s= renun]e statele care beneficiaz= de ea?

Vor fi ele for]ate s= reduc= cheltuielile, sau s= creasc= impozitele mai mult dec`t sunt preg=ti]i s= accepte propriii cet=]eni?

Restul Europei va for]a introducerea unor schimb=ri \n bugetele de pensii sus]inute de stat sau concedierea de func]ionari publici? Cum pot face asta, chiar dac= [i-o doresc, dac= parlamentele na]ionale nu le vor ajuta?

Mai sunt [i dileme politice la mijloc.

Mul]i vest-germani au fost [oca]i de costul unific=rii cu Estul. Dac= nu le-a convenit s= subven]ioneze ni[te oameni care \n unele cazuri le erau chiar veri, cum le va conveni s= fac= asta pentru greci sau pentru portughezi?

Poate [i mai important, cum \[i pot rec=p=ta economiile cu probleme competitivitatea \n interiorul Europei? |nainte de introducerea euro, c`nd Europa \ncerca s=-[i men]in= stabile cursurile de schimb, dar p=stra monede distincte, unele din ele se mai devalorizau brusc, cel mai celebru fiind cazul lirei italiene.

Astfel de episoade f=ceau pentru o vreme competitive acele state.

SLIDESHOW

Afla]i mai multe despre problemele pe care le au a[a-numitele state PIGS (Portugalia, Irlanda, Grecia [i Spania) [i poten]ialul lor impact asupra Rom`niei dintr-o galerie foto disponibil= pe www.businessmagazin.ro

Pactul de Stabilitate [i Cre[tere \n Europa, care stabile[te regulile pentru aderarea la zona euro, limiteaz= dimensiunea deficitelor bugetare. El trebuia s= previn= asemenea probleme.

Dar a devenit cvasi-impotent, \n special dup= ce Germania [i Fran]a i-au \nc=lcat prevederile atunci c`nd au cerut-o nevoile propriilor economii.

Uniunea politic= nu va vindeca problemele economice din prezent, dar va face mai simplu pentru guvernele europene s= ofere asisten]= zonelor cu probleme, prin transferuri de venituri fiscale [i prin programe speciale de asisten]= financiar=, [i va permite legilor pan-continentale s= se aplice chiar dac= sunt profund nepopulare \n unele state.

De multe ori lumea a c=utat stabilitate monetar= dincolo de grani]ele statale.

Sistemul bazat pe standardul aurului a fost un astfel de efort, dar el grupa monede

P`n= la un punct, [i SUA s-au confruntat cu aceea[i situa]ie. Multe obliga]iuni emise \nainte ca pre[edintele Franklin D. Roosevelt s= devalorizeze dolarul \n timpul Marii Crize specificau c= r=scump=rarea se va face \n “dolari aur” la paritatea istoric= a dolarului fa]= de aur.

Curtea Suprem=, \ntr-o decizie care se poate s= se fi bazat mai mult pe necesitate economic= dec`t pe litera legii, a decis c= acele contracte nu pot fi onorate [i a decis c= datoriile denominate \n dolari aur pot fi pl=tite \n dolari devaloriza]i.

Nu exist= nicio garan]ie c= asemenea m=suri extreme vor fi necesare acum sau alt= dat=. Europa ar putea foarte bine s= se strecoare, cu promisiuni vagi de schimbare care s=-i lini[teasc= pe creditori [i cu o redresare economic= global= care s= reduc= nevoia de m=suri dure.

Dar prognozele optimiste - c= statele europene, confruntate cu imposibilitatea

MODUL CUM EUROPA ALEGE S+ ABORDEZE PROBLEMELE }+RILOR CU DEFICITE MARI AR PUTEA DETERMINA VIITOAREA CONSTRUC}IE POLITIC+ A EUROPEI {I CHIAR VIITORUL MONEDEI EURO na]ionale distincte a c=ror valoare \n raport cu aurul putea fi ajustat= la nevoie. Unii economi[ti cred chiar c= men]inerea unor cursuri de schimb artificial de mari a fost o cauz= a Marii Crize a secolului trecut.

Mai recent, Argentina a \ncercat s= introduc= regimul de consiliu monetar ca s= p=streze stabilitatea monedei na]ionale \n raport cu dolarul american. |n cele din urm=, sistemul a explodat.

Ce-ar putea fi diferit \n actuala zon= euro este c= tratatele \n vigoare nu prev=d posibilitatea unei ie[iri. Dac= o ]ar= ar \ncerca s= p=r=seasc= zona euro, ar ap=rea o mul]ime de dileme. Care va fi noua rat= de schimb? Cum vor fi abordate datoriile existente denominate \n euro, fie ele na]ionale, ale companiilor, ale indivizilor?

Dac= ar trebui s= fie returnate \n euro, acesta ar fi un [oc major pentru orice economie care dore[te s= se retrag=, cam la fel cum ]=rile cu datorii denominate \n dolari s-au zb=tut s= reziste dup= ce au fost nevoite s=-[i devalorizeze monedele. Dac=, pe de alt= parte, o ]ar= anun]= c= datoria poate fi pl=tit= dup= o alt= rat= de schimb, astfel \nc`t 100 de euro datorie s= fie achitat= \n moned= local= care valoreaz= mai pu]in de 100 de euro, ar fi profund nedrept fa]= de creditori.

48 BUSINESSmagazin I 15-21 februarie 2010

de a opta pentru o devalorizare a monedelor, \[i vor liberaliza economiile, ca s= le fac= mai competitive - s-au dovedit p`n= acum eronate.

Mai degrab= s-a \nt`mplat contrariul. O moned= comun=, cu dob`nzi de referin]= str`ns corelate, a permis statelor s= am`ne schimb=rile sau s= \ncerce s= le fac= at`t de treptat, astfel \nc`t s= nu aib= de fapt cine [tie ce impact. Nu e u[or s= convingi politicienii s= ia m=suri care \i pot face nepopulari la urm=toarele alegeri.

Dac= problema euro se transform= \ntr-o criz=, totu[i, 2010 s-ar putea dovedi anul luptelor pe monede. Statele Unite [i Europa sunt tot mai iritate de refuzul Chinei de a permite aprecierea yuanului fa]= de dolar - o decizie care face exporturile chineze[ti mai competitive, de[i ]ara are deja imense excedente comerciale.

Ajust=rile valorii monedelor nu sunt un panaceu. Devaloriz=rile competitive erau obi[nuite \n timpul crizei din secolul trecut [i nu au f=cut niciun bine economiei mondiale. Dar o oarecare flexibilitate r=m`ne necesar= atunci c`nd se schimb= circumstan]ele economice. {i \n unele zone critice ale economiei globale, acea flexibilitate nu se z=re[te deloc. n

TRADUCERE DE MIHAI MITRIC+

AFACERI |N EST CONTOR

17,7% cu at`t a sc=zut economia Letoniei \n trim.IV 2009, conform datelor preliminare, dup= o sc=dere de 19% \n trim. III

824 mil. € deficitul comercial al Estoniei \n 2009, conform datelor preliminare, cel mai sc=zut nivel din 1995 \ncoace

47mil. € OCAZII Ieftinirea locuin]elor bulg=re[ti este a[teptat= s= continue

Pentru 1.686 de leva Pre]urile medii ale propriet=]ilor imobiliare din Bulgaria vor atinge minimul la jum=tatea acestui an, pentru a se stabiliza apoi \n lunile urm=toare, spun exper]ii. Anul trecut, pre]urile locuin]elor bulg=re[ti au pierdut circa 20%.

E

stimarea privind oprirea sc=derii pre]urilor spre jum=tatea anului \i apar]ine lui Tihomir }akov, manager al agen]iei imobiliare Aristo, care prezice chiar o u[oar= scumpire a locuin]elor, cu p`n= la circa 10%, \n ultimele luni ale anului.

Predic]iile lui }akov, citate de Dnevnik, se contrazic cu ale altor agen]ii: Address, Foros [i Colliers cred c= pierderea de valoare a locuin]elor va continua pe tot parcursul anului, astfel \nc`t 2010 va aduce o ieftinire cu aproximativ 10%, o eventual= stabilizare [i revenire nefiind de a[teptat dec`t \n cursul urm=toarelor 12-18 luni.

Diferen]ele de calcul se explic= nu prin optimismul sau pesimismul companiilor, ci prin greutatea de a prevedea ceea ce se va \nt`mpla de fapt \n pia]=. Mai exact, }vetelina Taseva, director executiv al Address, afirm= c= pia]a va depinde de deciziile ce vor fi luate de b=nci. Dac= b=ncile vor decide s= v`nd= rapid propriet=]ile ajunse \n situa]ia de executare silit=, atunci pre]urile vor c=dea, pentru c= propor]ia creditelor ipotecare imposibil de rambursat e mare; dac= b=ncile hot=r=sc c= e mai bine s= nu v`nd= propriet=]ile, atunci oferta de locuin]e nu va cre[te notabil [i pre]urile vor rezista. Conform agen]iei imobiliare Aristo, pia]a imobiliar=

bulg=reasc= a ajuns acum \napoi la nivelul din 2004, \n termeni de tranzac]ii derulate: doar circa 200.000 \n 2009, iar anul acesta ar urma s= creasc= din nou la circa 240.000 de tranzac]ii sau mai multe.

Pre]ul mediu al unei locuin]e a ajuns la 548 de euro/mp, potrivit Institutului Na]ional de Statistic=, nivel nemaiatins din 2000 \ncoace, \nainte ca tendin]a de scumpire care a dus la bula imobiliar= din ultimii ani s= \nceap= s= se manifeste. “Pe la \nceputul lui 2009, oamenii erau dispu[i s= dea p`n= la 50.000 de euro pe o locuin]=, dar acum sunt reticen]i. Mul]i pur [i simplu nu mai au bani”, a comentat Kaloian Bogdanov, directorul de marketing al agen]iei Address, referindu-se la faptul c= \n ultimul trimestru al anului trecut, pentru Sofia [i Varna, cele mai cerute oferte au fost pentru apartamente de p`n= \n 40.000 de euro. Cu aceast= sum=, \n ianuarie se putea cump=ra la Sofia un apartament de 60-70 mp.

Conform Institutului pentru Statistic=, pre]urile pe pia]a din Bulgaria au sc=zut \n ansamblu cu 20% anul trecut. Numai \n ultimul trimestru, pre]urile au sc=zut \n 16 ora[e, cel mai mult cu 6,4% (Pleven).

Singurele zone unde s-au mai f=cut tranzac]ii ca pe vremuri au fost cele litorale. n

50 BUSINESSmagazin I 15-21 februarie 2010

v`nz=rile record \nregistrate anul trecut \n Cehia la biletele de cinematograf, cu 1,1 mil. peste nivelul din 2008, de[i num=rul vizitelor la cinematograf a sc=zut cu 428.000, la 12,5 milioane

9,65 mil. € veniturile \ncasate de Agen]ia Bulgar= pentru Post-privatizare \n 2009, inclusiv de pe urma unor procese pe care le-a c`[tigat \n fa]a investitorilor

300 mil. € pierderile combinate, \n trim. IV 2009, ale b=ncilor care opereaz= \n Estonia, dup= ce \ncheiaser= anul 2008 cu un profit de 255,6 mil. euro

1,4% sc=derea produc]iei industriale a Ungariei \n decembrie 2009 fa]= de decembrie 2008, dup= o diminuare cu 8,9% \n noiembrie

2,8 mld. € valoarea creditelor ipotecare acordate anul trecut de b=ncile cehe popula]iei, \n sc=dere cu 39% fa]= de nivelul din 2008

375,4 mil. € excedentul comercial al Ungariei \n decembrie 2009, dup= datele preliminare, \n timp ce excedentul pe tot anul a ajuns la 4,57 mld. euro, raportat la un deficit de 319 mil. euro \n 2008

786.000 num=rul automobilelor v`ndute anul trecut \n Cehia, comparativ cu un milion de automobile v`ndute \n 2008

FOTO: REUTERS PAGINI REALIZATE DE CRENGU}A NICOLAE

n POLONIA Pe band= rulant=. Statul polonez a v`ndut s=pt=m`na trecut= la burs=, prin ofert= public=, 70,9 milioane de ac]iuni ale companiei de utilit=]i Enea, cu 16 zlo]i pe ac]iune, ceea ce \nseamn= o valoare a participa]iei v`ndute de 1,1 miliarde de zlo]i (270 milioane de euro). Ministerul Trezoreriei stabilise o marj= de pre] de 15,5-17,5 zlo]i pentru a treia mare companie de utilit=]i din ]ar=, iar oferta a fost suprasubscris=.

V`nzarea acestei tran[e de ac]iuni face parte din programul de privatiz=ri rapide ini]iat de guvern, care are ca scop s= aduc= la buget \n acest an 27 de miliarde de zlo]i (6,67 miliarde de euro). P`n= acum, statul polonez a v`ndut 10% din KGHM, al doilea produc=tor de cupru din Europa, pentru circa jum=tate de miliard de euro, [i 13% din compania petrolier= Lotos, pentru aproape 100 de milioane de euro.

n UNGARIA Un gol de aer. Statul ungar ar putea ob]ine o cot= de 95% din capitalul companiei na]ionale aeriene Malev, dup= rena]ionalizarea acesteia, scrie Portfolio.hu. Rena]ionalizarea, dup= ce compania a fost v`ndut= \n 2007 unui consor]iu ungaro-rus [i treptat a acumulat datorii tot mai greu suportabile, a fost pus=

pe tapet \nc= din toamna trecut=, dup= ce situa]ia ac]ionarilor a devenit tot mai neclar=. |n februarie 2007, guvernul ungar [i-a v`ndut participa]ia de 99,95% la Malev c=tre Airbridge, consor]iu format din dou= ďŹ rme ungure[ti, o ďŹ rm= a miliardarului Boris Abramovici [i ďŹ rma de stat ruseasc= KrasAir, care \ntre timp \ns= a dat faliment. Unul dintre creditorii Malev, banca de stat ruseasc= Vne[ekonombank, c=reia compania ungar= \i datora 30 de milioane de euro, este [i ac]ionar minoritar [i acum negociaz= cu statul ungar

condi]iile de acceptare a rena]ionaliz=rii. Ru[ii ar dori ca statul ungar s=-[i asume garan]ia pentru creditul de 30 de milioane de euro (devenit \ntre timp 32 de milioane), ceea ce Budapesta refuz=, acuz`nd [i faptul c= banca ruseasc= a acordat Malev respectivul \mprumut la o dob`nd= de 12%, ceea ce n-a f=cut dec`t s= \nfunde [i mai mult \n datorii compania aerian=. Iar p`n= ce negocierile se vor \ncheia, Malev va trebui s= traverseze luna februarie, care \n mod tradi]ional e cea mai proast= din an, ca \ncas=ri.

PUBLICITATE

ART+ {I SOCIETATE

VARIANTA RECE Ischgl este supranumit= Ibiza din Alpi, fiind orientat= c=tre publicul t`n=r

Katy Perry, Dita von Teese sau Alicia Keys par a fi z`nele care au \mpiedicat criza s= ajung= \n sta]iunea austriac= Ischgl, care a raportat o cre[tere a num=rului de turi[ti la deschiderea sezonului. de CRISTINA MARINA, ISCHGL

C~ND AI DAT JOS SCHIURILE

L

a deschiderea sezonului de schi, la 2.300 de metri \n=l]ime, \n zona Idalp din sta]iunea Ischgl, r=suna hitul lui Katy Perry “Hot’n’Cold”. C`nt=rea]a american= era urm=rit= de peste 20.000 de spectatori veni]i special pentru concertul de la \n=l]ime. Ischgl, supranumit= Ibiza din Alpi, recunoscut= ca una dintre cele mai exclusiviste sta]iuni din Austria, debuta \ntr-un sezon \n care criza

financiar= d=dea emo]ii peste tot \n r`ndul companiilor din turism. |n sta]iunea cu doar 11.000 de locuri de cazare erau \ns= de dou= ori mai mul]i turi[ti fa]= de anul trecut.

Concertul lui Katy Perry este doar unul dintre evenimentele incluse \n conceptul Top of the Mountain Concerts, la care au participat nume ca Elton John, Tina Turner, Bon Jovi sau Pink. Cele trei evenimente Top of the Mountain organizate \n perioada

52 BUSINESSmagazin I 15-21 februarie 2010

sezonului de schi (noiembrie-mai) atrag \ mpreun= peste 60.000 de turi[ti. Iar sezonul de anul acesta va fi \ncheiat de un concert Alicia Keys, pe 1 mai.

Inspira]i de succesul conceptului, care are deja aproape 20 de ani vechime, responsabilii cu promovarea Ischgl au imaginat 12 evenimente \n sezonul de schi, printre care un concurs de sculpturi din z=pad=, trofeul buc=tarilor, a doua edi]ie a Gastronomy World Ski

Championship sau Alp Trida Concert.

Dac= judec=m dup= cifre, strategia pare s= fi dat roade. “Debutul de sezon a fost promi]=tor, \n decembrie am avut cu 1,5% mai multe \nnopt=ri dec`t anul trecut”, explic= Andreas Steibl, managerul Oficiului de Turism Paznaun-Ischgl.

Steibl estimeaz= c= \n total aproape 1,3 milioane de turi[ti vor veni la Ischgl p`n= \n mai. Conform datelor Oficiului de Turism al Austriei, \n 2009, aproape 10.000 de turi[ti rom`ni au schiat \n Ischgl, ceea ce plaseaz= sta]iunea pe locul 8 \n preferin]ele acestora. Managerul spune c= situa]ia economic= nu a afectat apetitul pentru schi, dar bugetul vizitatorilor

pentru cheltuieli conexe s-a redus. Fiecare eveniment atrage diverse categorii de turi[ti. De exemplu, faptul c= 60 dintre cei mai buni buc=tari din Austria [i Germania schimb= bonetele [i [or]urile cu echipamentul de schi [i concureaz= pe p`rtie pentru titlul de cel mai bun schiorbuc=tar atrage aten]ia gurmanzilor. Seara, cei 60 \[i etaleaz= abilit=]ile \ntr-un show culinar la hotelul de cinci stele Trofana Royal. |n fiecare an, sculptori specializa]i \n figurine din z=pad= \[i prezint= operele pentru titlul de cea mai bun= sculptur=.

Tema difer= \n fiecare an, a[a \nc`t arti[tii au populat p`n= acum p`rtiile sta]iunii

cu staruri, sculpturi care au amintit de Campionatul European de Fotbal, extratere[tri sau vikingi.

Pe l`ng= evenimentele organizate de Oficiul de Turism, [i hotelierii locali, care opereaz= \n general afaceri de familie, mizeaz= pe starurile interna]ionale pentru atragerea vizitatorilor. Proprietarul hotelului Madlein, singurul din grupul Design Hotels din Ischgl, a inventat vinul prosecco la doz= “Paris Hilton” [i a promovat produsul \n fiecare an, conving`nd-o pe mo[tenitoarea imperiului s= \[i serbeze ziua de na[tere la hotel. Cea mai recent= apari]ie la Madlein a fost Dita von Teese, starleta dansului burlesc, care a fost anun]at= cu un show \n clubul Pascha.

Ischgl a fost promovat= ca o sta]iune care nu doarme niciodat= [i unde \n fiecare zi se \nt`mpl= ceva. Conceptul de “apres schi” (distrac]ia de dup= schi) \nseamn= la Ischgl zeci de baruri [i restaurante, unde schiorii \[i las= la intrare echipamentul [i petrec la sf`r[itul unei zile de schi: Schatzi, de la parterul hotelului Elizabeth, Trofana Alm sau Fire and Ice. Mai nou, [i oferta de produse exclusiviste s-a diversificat. Ischgl mizeaz= pe un club privat la \n=l]ime (2.300 de metri), unde accesul este permis numai membrilor. Cei 300 de membri ai Mountain VIP Club, care provin din ]=ri precum Germania, Rusia sau Polonia, trebuie s= pl=teasc= 1.900 de euro pentru a fi accepta]i [i 990 de euro pe an pentru u

15-21 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 53

art= [i societate DISTRAC}IA DE DUP+ |n Ischgl, cele mai mari venituri vin din conceptul de apres-ski (baruri, restaurante)

CEI PLICTISI}I DE ACCENTELE DE EXTRAVAGAN}+ U{OR KITSCH DIN ISCHGL AU DE ALES |NTRE CELELALTE DOU+ STA}IUNI DIN VALE, GALTÜR {I KAPPL

SLIDESHOW

Afl= mai multe despre cum a evoluat sezonul de iarn= pentru hotelieri dintr-o galerie foto disponibil= pe www.businessmagazin.ro

a-[i p=stra cardul de membru. Au astfel acces la un restaurant gourmet, unde las= la intrare ([i la c=ldur=) cl=parii. |n plus, primesc un echipament de schi Chiemsee [i pot testa \n fiecare an un model nou de Porsche, unul dintre partenerii clubului.

Perioadele din afara sezonului de v`rf au fost g`ndite astfel \nc`t s= ]inteasc= o anume categorie de turi[ti. Sta]iunea s-a umplut \n luna ianuarie de b=rba]i pu[i pe petrecere, iar \n martie sunt a[teptate la fel de multe femei dornice s= s=rb=toareasc= pe schiuri luna care le este dedicat=.

Zona de schi include 235 de kilometri de p`rtii, care ajung la \n=l]imi de 3.000 de metri [i coboar= \n singura sta]iune duty free din Elve]ia, Samnaun. P`rtiile sunt deservite de 40 de instala]ii. Accesul schiorilor c=tre cele dou= centre principale se face cu trei instala]ii, Fimbabahn, Silveretta [i Pardatschgratbahn, Fimbabahn fiind prima gondol= cu scaune \nc=lzite din Alpi. Cea mai lung= p`rtie este Greitspitz, care porne[te de la 2.900 de metri altitudine [i are 11 kilometri. |n ultimii cinci ani, \n Ischgl au fost investite 30 de milioane de euro, at`t \n instala]ii, c`t [i \n serviciile conexe. Biletul pentru o zi, care acord= accesul la toate instala]iile, cost= 43,5 euro (39 de euro pentru cei caza]i \n sta]iune), iar un permis de 6 zile cost= 199 de euro.

54 BUSINESSmagazin I 15-21 februarie 2010

Chiar [i \n aceste condi]ii, p`rtiile cele mai populare pot fi aglomerate, dar cu pu]in spirit de aventur=, se pot descoperi p`rtii unde e[ti singur cu schiurile [i panta. Ca de exemplu p`rtia 4, a c=rei culoare (negru - marcheaz= cele mai dificile p`rtii) sperie schiorii: pante abrupte care alterneaz= cu unele ceva mai accesibile. Iar uneori trebuie s= ai grij= la veveri]e, pentru c= se \nt`mpl= s= mai taie drumul schiorilor.

Cei ce consider= sta]iunea mult prea agitat= [i sunt plictisi]i de accentele de extravagan]= u[or kitsch au de ales \ntre Galtür [i Kappl, celelalte dou= centre ale v=ii Paznaun, care \ncearc= s= atrag= familiile cu copii.

La Galtür a fost dezvoltat un concept prietenos cu cei mici - Kids’ World: zona de schi a fost \mp=r]it= \n sec]iuni speciale, [ase sectoare de distrac]ie pentru copii. Exist= un Adventure Land, care include un parc cu animale [i construc]ii din z=pad=, o zon= de s=rituri sau, pentru cei mai experimenta]i, o zon= unde se m=soar= viteza. Domeniul schiabil include 40 de kilometri de p`rtii pentru cobor`re [i 70 de kilometri pentru cross country.

Kappl a primit medalia de bronz la categoria “zone de schi pentru copii” de la exper]ii Automobil Clubului German. Pe cei 33 de kilometri de p`rtii a fost amenajat un a[a-numit Sunny Mountain Adventure Park, unde copiii sunt anima]i de dou= mascote numite Flaxi [i Wusel. n

REPORTAJ

56 BUSINESSmagazin I 15-21 februarie 2010

FOTO: REUTERS

NU-I NICI ROMA, NICI PARIS Localnicii prepar= zeci de specialit=]i de c`rna]i, \ns= nu sunt germani.

Fotbalul este pentru ei aproape o religie, dar nu sunt turci. Au construc]ii romane dinainte de Hristos, dar nu suntem la Roma. {i de[i r`vnesc la titulatura de â&#x20AC;&#x153;ora[ul luminilorâ&#x20AC;?, Paris r=m`ne purt=torul de drept al denumirii. Da, despre Lyon e vorba. de C+T+LIN {TEFANCU, LYON

15-21 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 57

reportaj

{

i voi ave]i o echip= \n grupe, nu? {tiu c= are rezultate bune, noi sper=m s= ajungem c`t mai departe”, spune z`mbind Romain Raimbault, membru \n conducerea centrului de turism al regiunii Rhône-Alpes din sud-estul Fran]ei. Desigur, se refer= la grupele Ligii Campionilor la fotbal. Ocupa]ia lui din ultimii ani, aceea de a atrage turi[ti din Europa Central=, este mai u[oar= de c`nd Olympique Lyon a c`[tigat, \n 2002, campionatul francez la fotbal. O serie de [apte titluri consecutive au dus apoi la c`[tiguri conexe estimate de oficialii locali la zeci de milioane de euro [i la o cre[tere a num=rului anual de turi[ti.

Lyon, capitala Rhône-Alpes, a fost \ntotdeauna \n urma Parisului [i a Coastei de Azur \n ceea ce prive[te num=rul de vizitatori, ambi]ia oficialilor locali fiind aceea de a-i dep=[i m=car pe vecinii de la sud. Au cu ce se m`ndri: la o popula]ie de aproximativ 475.000 de locuitori, ora[ul a \nregistrat \n 2008 circa [ase milioane de vizitatori. Pentru compara]ie, regiunea Parisului este vizitat= anual de peste 40 de milioane de persoane.

“Sunt un pic mai pu]ini turi[ti \n acest an, dar nu a[ zice c= sim]itor. S-au schimbat ]=rile din care vin, nu mai sunt la fel de mul]i britanici, dar sunt francezi, spre exemplu”, spune Fayet Trevy, ghid turistic, \ntrebat dac= programul s=u de lucru a fost mai lejer \n 2009. {i continu= cu explica]iile [i cu istorioarele despre cl=dirile din Vieux Lyon, cel mai vechi cartier din ora[, pe unde ne conduce.

“Vede]i aceste cur]i interioare cu ie[iri pe mai multe str=du]e? Sunt specifice arhitecturii din zon=; au fost tare folositoare \n timpul luptelor care s-au dus \n trecut aici.”

Vieux Lyon, cu cl=diri ridicate \ncep`nd cu secolul al XIV-lea, este unul din primele locuri care v= vor fi recomandate atunci c`nd ve]i veni \n vizit= \n ora[, la fel cum unul din primele lucruri pe care le ve]i auzi este c= zona a fost inclus= \n patrimoniul UNESCO \ncep`nd cu 1998. S= construie[ti o cl=dire nou= aici e aproape imposibil, din pricina reglement=rilor foarte stricte. Exist= chiar [i cl=diri p=r=site, f=r= proprietari, care nu sunt d=r`mate, deoarece reprezint= “o mo[tenire”, dup= cum spune ghidul, aproape mirat de ideea ca ni[te cl=diri noi s= fie ridicate \n locul celor p=r=site.

Vechimea e un motiv de m`ndrie [i e la ea acas= \n aceast= zon=. |n imediata

“

apropiere se afl= un fost teatru [i odeon roman, un amfiteatru \n aer liber care poate ad=posti [i 10.000 de oameni. “Vara chiar se ]in concerte aici”, spune ghidul, m`ndru de starea foarte bun= \n care s-au p=strat construc]iile romane vechi de 2.000 de ani.

Traseul turistic clasic continu= cu Croix Rousse, cartierul muncitorilor din industria m=t=sii, Lyonul fiind un important centru al industriei modei \n anii 1800. Ast=zi exist= mici ateliere ale unor creatori de mod= locali, unde pre]ul unei e[arfe de m=tase pleac= de la 40 de euro. Aten]ie \ns=: dup= cum ne explic= v`nz=toarea, este m=tase de calitatea a II-a (cum se observ= [i la atingere); cele din m=tase veritabil= au pre]uri de c`teva sute de euro.

Proprietarii atelierelor de m=tase spun c= afacerile au mers bini[or [i \n 2009, turi[tii str=ini fiind clien]ii de baz=. |ns= oric`t de surprinz=tor ar p=rea, industria de turism a ora[ului este \ntre]inut= \n special de francezi.

Dup= cum explic= Romain Raimbault, criza i-a determinat pe mul]i s= se reorienteze c=tre destina]ii turistice interne - pe l`ng= mai vechiul obicei ca locuitorii din sud s= mearg= \n Paris, iar cei din nord s= vin= pe coasta Mediteranei sau \n Alpii francezi. |n plus, o parte a businessului turistic local este reprezentat de mul]imea de restaurante din ora[. “Criz= sau nu, trebuie s= m`nc=m undeva”, spune proprietarul Les Cafés des Fédérations, un “bouchon” clasic lyonez - adic= un loc unde clien]ii vin nu numai pentru a servi cina, ci pentru a-[i petrece \ntreaga sear=.

Un argument pentru faptul c= localul este plin la ora 21 ]ine [i de vinurile proasp=t aduse de proprietar. Dup= el, vinurile sunt (sau trebuie s= fie) un factor de baz= \n promovarea Lyonului - vecin al podgoriei Beaujolais [i aproape de Côtes du Rhône - ca destina]ie turistic=. “Nu ne folosim \ndeajuns de vinuri”, reflecteaz= el. |n schimb, reprezentan]ii oficiului local de turism mizeaz= \n special pe cei \n c=utarea unor p`rtii de schi, [tiut fiind c= regiunea Alpilor francezi este un vechi rival al Austriei [i Elve]iei \n aceast= privin]=.

“Noi ne bucur=m c= Tarom a lansat o curs= \ntre Lyon [i Bucure[ti [i sper=m c= tot mai mul]i rom`ni vor veni s= schieze iarna \n Alpii no[tri. {i vor sta, astfel, [i c`teva zile \n Lyon”, spun reprezentan]ii oficiului. Poten]ial ar fi, av`nd \n vedere cei aproape 28.000 de rom`ni care [i-au petrecut numai s=rb=torile de iarn= pe p`rtiile

58 BUSINESSmagazin I 15-21 februarie 2010

O ofert= amestecat= |n promovarea ora[ului, autorit=]ile invoc= p`rtiile de schi din apropiere, mo[tenirea roman=, vinurile, m`ncarea [i festivalurile.

Fète des Lumières: Festivalul Luminilor, cel mai important eveniment anual din ora[, \[i are originea \n 1852, c`nd locuitorii ora[ului au aprins mii de lum`n=ri pentru a s=rb=tori terminarea statuii aurite a Fecioarei Maria, aflat= pe capela Fourvière.

Vieux Lyon: Este cel mai vechi cartier al ora[ului, specific pentru arhitectura local=.

Zona face parte din patrimoniul cultural al UNESCO \ncep`nd din 1998.

I 6 mil.

NUM+RUL TURI{TILOR CARE AU VIZITAT LYONUL |N 2008

I 1 mld. € Théatres Romains: Teatrul roman din Lyon este cel mai vechi din Fran]a, construit din ordinul lui Augustus \ntre anii 17-15 \.Hr. [i continuat \n timpul lui Hadrian.

Func]ioneaz= ca teatru de var=, \n care se organizeaz= \n fiecare an festivalul de teatru, muzic= [i cinema “Nop]ile de la Fourvière”.

Muzeul Lumière: Lyonul ar putea fi considerat locul de na[tere al cinematografiei, c=ci aici a tr=it \n secolul al XIX-lea familia fotografului Antoine Lumière, ai c=rui descenden]i sunt considera]i p=rin]ii celei de-a [aptea arte.

Halles de Lyon: |n zona pie]elor acoperite se concentreaz= localurile populare denumite “bouchon”, a c=ror ofert= are la baz= produsele din carne de porc [i pas=re [i numeroase soiuri de vinuri.

Musée des beaux arts: Con]ine a doua colec]ie, ca m=rime, de lucr=ri apar]in`nd impresionismului, dup= Orsay din Paris.

VENITURILE ANUALE DIN TURISM ALE ORA{ULUI

I cca12.000 NUM+RUL DE CAMERE DE HOTEL DISPONIBILE LA LYON

I 1.828 NUM+RUL DE RESTAURANTE DIN ORA{ (CIRCA UNUL LA FIECARE 250 DE LOCUITORI) austriece, potrivit datelor Oficiului Na]ional de Turism al Austriei, citate de Ziarul Financiar. Date similare nu exist= pentru regiunea Rhône-Alpes, iar \n ceea ce prive[te operatorii care zboar= \ntre Bucure[ti [i Lyon, Tarom nu a oferit informa]ii despre rezultatele rutei operate. Wizz Air a renun]at la cursa de iarn= din Bucure[ti spre Grenoble, p=str`nd-o doar pe cea din ClujNapoca c=tre aceea[i destina]ie.

Potrivit estim=rilor de care vorbesc gazdele lyoneze, afluxul de turi[ti de anul trecut \n regiunea Rhône-Alpes pare s= fi fost cam la acela[i nivel cu cel din 2008.

Cert e c= evenimentul cel mai important din Lyon, Festivalul Luminilor, care se ]ine timp de patru zile la fiecare \nceput de decembrie, a adus anul trecut un num=r de aproximativ 3-3,5 milioane de vizitatori.

Adic= aproape c`]i vin \n tot restul anului.

“Lyonul e [i destina]ie de var=, [i de iarn=.

Vara e totu[i mai frumos”, zice ghidul. n

15-21 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 59

carte PENTRU CUNOSC+TORI Rodica OjogBra[oveanu e o pl=cere vinovat=, \n sensul c=, \n loc s= cite[ti ultimul Murakami sau Roth ori \n loc s= analizezi cu aten]ie prezentarea \n PowerPoint pe care trebuie s= o evaluezi a doua zi, \]i faci o ciocolat= cald= [i te ghemuie[ti \n fotoliu cu “|nt`lnire la Elysée”, de pild=. Ce-i drept, nu ac]iunea este punctul forte al romanelor celei ce a fost denumit= Agatha Christie a Rom`niei, ci personajele, care defileaz= \ntr-o galerie incredibil= de “fo[ti”, oameni din “vechiul regim”, c`nd caracterele erau puternice, personalit=]ile - fascinante, conversa]ia - sc`nteietoare, iar hainele, ei da, foarte elegante.

RODICA OJOG-BRA{OVEANU

Adev=rata Maria Antoaneta?

“|NT~LNIE LA ELYSÉE”, EDITURA NEMIRA, BUCURE{TI, 2009

GENIUL SIMPLIT+}II Cele mai bune idei din istorie au fost adesea [i cele mai simple [i logice, iar cele mai faimoase branduri au urmat, cel pu]in la apari]ie, tot o re]et= simpl=, departe de strategiile, calculele [tiin]ifice [i toate celelalte artificii corporatiste care apar dup= ce un brand se transform= \ntr-un mare succes. |n “BrandSimple”, Allen P. Adamson scrie \ntr-un stil accesibil, f=r= jargonul economic sau corporatist cu care ne-am obi[nuit \n multe lucr=ri despre branding, iar structura este [i ea u[or de urmat: de la “No]iunile de baz=” la “Stabilirea ideii de brand” [i, \n cele din urm=, la “Un ultim g`nd simplu”.

ALLEN P. ADAMSON “BRANDSIMPLE”, EDITURA PUBLICA, BUCURE{TI, 2010 PUBLICITATE

Regina Maria Antoaneta a fost transformat= de media contemporane \ntr-o figur= “pop” a istoriei.

T

oat= lumea [tie declara]ia ei: “Nu au p`ine? S= m=n`nce cozonac!” (despre care se spune \ns= c= nici m=car nu \i apar]ine), revistele s-au inspirat din rochiile ei extravagante, iar regizorii i-au scos \n eviden]=, pe marele ecran, latura superficial=. Dar scriitorul Gerald Messadié a conceput, \n cartea “Maria Antoaneta”, ap=rut= la editura Nemira, un roman istoric despre care se spune c= reabiliteaz= o femeie calomniat= [i caricaturizat= mai \nt`i de Revolu]ia Francez= [i apoi de istorie. “Nu cred c= paginile de fa]= vor st=vili acel tsunami al ideilor preconcepute despre Ludovic al XVI-lea [i Maria Antoaneta. {i unul, [i cel=lalt au fost caricaturiza]i p`n= la absurd. Regele a fost transformat \ntr-un prostovan obtuz care nu \n]elegea nimic din aspira]iile poporului s=u la democra]ie, iar so]ia sa \ntr-o cocot= austriac= microcefal=, egoist= [i nebun= dup= pl=ceri. Examinarea faptelor arat= c= Ludovic al XVI-lea a dorit, la fel ca anarhi[tii timpului, s= modifice un regim arhaic, introduc`nd egalitatea claselor \n fa]a impozitelor, iar so]ia sa l-a secondat \ndeaproape \n respectiva ac]iune”, proclam= Messadié.

Messadié s-a n=scut \n Egipt \n 1931 [i s-a stabilit \n Fran]a, unde timp de 25 de

60 BUSINESSmagazin I 15-21 februarie 2010

ani a condus revista [tiin]ific= “Science et Vie”. Ambi]ia lui e s= combat= imaginea unilateral= a reginei frivole, cochete [i obsedate de lux sau m=car s-o pun= \n context. De[i Maria Antoaneta tr=ia \ntr-o colivie de aur, izolat= de exterior, departe de popor [i de problemele cotidiene, [i de[i spiritul vremurilor impunea ca femeile s= fie considerate un simplu decor, f=r= p=reri, curtenii recuno[teau c= “regele nu are dec`t un b=rbat [i acesta este so]ia lui”.

Scriitorul este [i adeptul teoriei conspira]iei - dup= p=rerea lui, regii erau de fapt ni[te pioni, folosi]i de nobilime [i cler, dar \n contextul unei ]=ri aflate \n pragul Revolu]iei, regalitatea devine inevitabil ]apul isp=[itor.

Romanul zugr=ve[te cu lux de am=nunte [i via]a la curte, iar scriitorul, cu un stil accesibil [i ironic, transpune cititorul la curtea Fran]ei. De[i mare parte din carte poate fi citit= [i de profanii istoriei, sunt pasaje unde multiplele personaje fac necesare cuno[tin]e prealabile de istorie, pentru a se putea face leg=tura \ntre ele. n GERALD MESSADIÉ “MARIA ANTOANETA”, EDITURA NEMIRA, BUCURE{TI, 2009

RUBRIC+ REALIZAT+ DE CRISTINA MARINA {I RALUCA BADEA

panorama DVD

Dragostea [i regulile ei

AU REVOIR Micile bistrouri fran]uze[ti nu rezist= prea bine \n fa]a crizei

Z=pezile de alt=dat= Un simbol fran]uzesc binecunoscut de to]i turi[tii ar putea disp=rea \ntr-un viitor nu prea \ndep=rtat. Cafeneaua tradi]ional= pare s= aib= zilele num=rate.

|n propunerea din acest num=r a PRO Video, Nia Vardalos (“My Big Fat Greek Wedding”, “My Life in Ruins”) joac= rolul v`nz=toarei de flori Geneviève, care viseaz= la povestea de iubire perfect=, \n comedia “Ur=sc Ziua \ndr=gosti]ilor” (“I Hate Valentine’s Day”). Dup= divor]ul p=rin]ilor ei, rela]iile serioase sunt pentru Geneviève un scop greu de atins, a[a c= prefer= s= tr=iasc= iubirea dup= ni[te reguli proprii. Dup= fiecare cinci \nt`lniri cu un b=rbat pune punct f=r= s= ofere explica]ii. |n ziua de Sf`ntul Valentin, Geneviève \l cunoa[te pe Greg (John Corbett), un b=rbat seduc=tor care tocmai \[i deschide un restaurant \n zon=. Dac= la \nceput joac= dup= propriile reguli, mai apoi Geneviève \[i d= seama c= s-a \ndr=gostit de Greg [i \[i dore[te mai mult de la aceast= rela]ie. Cu un gest romantic, el \i demonstreaz= c= dragostea nu ]ine de reguli [i c= iubirea poate s= apar= atunci c`nd te a[tep]i mai pu]in. “I Hate Valentine’s Day”, dup= un scenariu scris chiar de Nia Vardalos, care [i regizeaz= produc]ia, este o comedie romantic=, \n spiritul clasicei s=rb=tori a iubirii romantice.

UR+SC ZIUA |NDR+GOSTI}ILOR

|

n parte din cauza schimb=rii gusturilor publicului [i \n parte \n contextul recesiunii, numai anul trecut au fost nevoite s= trag= obloanele dou= mii de cafenele [i bistrouri din Paris [i zona adiacent= [i nici micile bistrouri de cartier din alte ora[e sau cafenelele s=te[ti nu o duc mai bine. Bistrourile [i cafenelele au suferit \n 2009 o sc=dere cu 12% a veniturilor, iar fa]= de anii ‘60, c`nd existau circa 200.000 de astfel de localuri pe teritoriul Fran]ei, anul trecut mai func]ionau numai aproximativ 30.000.

Cel mai grav afectate sunt micile cafenele s=te[ti [i localurile din ora[e care v`nd \n special b=uturi [i o gam= foarte restr`ns= de preparate alimentare. Excep]ie fac doar localurile unde se pot face pariuri hipice [i se cump=r= bilete de loterie.

Dac= marile bistrouri din Paris sau alte ora[e ale Fran]ei nu sunt la fel de afectate sau \[i permit s= se modernizeze, transform`ndu-se \n localuri de lux, pentru cele mici problema supravie]uirii este at`t de grav=, \nc`t deja se propun subven]ii de c=tre autorit=]ile locale, mai

ales acolo unde cafeneaua este inima comunit=]ii. |nsu[i Senatul a luat recent \n discu]ie chestiunea salv=rii bistrourilor.

Autorit=]ile sunt \ns= de p=rere c= tocmai proprietarii micilor localuri sunt de vin= pentru soarta afacerilor lor - de[i se pl`ng c= sunt \mpin[i la faliment de impozitele cerute de stat, de campaniile \mpotriva fumatului [i consumului de alcool [i de faptul c= nici clien]ii nu mai comand= la fel de mult ca \nainte.

Patronii, sf=tuiesc autorit=]ile, ar trebui s= se adapteze vremurilor [i s=-[i mai revizuiasc= meniurile, din moment ce nu to]i clien]ii vor s= m=n`nce sau s= bea acelea[i lucruri ca \n deceniile trecute. Ba ar trebui [i s=-[i \mbog=]easc= oferta cu servicii cum ar fi v`nzarea de timbre sau bilete de tren, plus s= pun= la dispozi]ia clien]ilor conexiuni wireless la internet. {i pre]urile ar mai trebui ajustate un pic \n jos, cred autorit=]ile, fiindc= nivelul actual nu-i suficient de atr=g=tor pentru clien]i: nu mul]i \[i permit s= pl=teasc= mai bine de doi euro [i jum=tate pentru un simplu ceai. n

62 BUSINESSmagazin I 15-21 februarie 2010

ACTORI PRINCIPALI: JOHN CORBETT, LIA VARDALOS

IMOBILIARE

Acas= la vedete Fanii curio[i s= afle cum tr=ie[te vedeta preferat= au acum acces pe un teritoriu de unde p`n= nu de mult riscau s= fie alunga]i cu poli]ia: casele celebrit=]ilor. Mai nou, \n r`ndul starurilor se poart= \nchirierea locuin]ei, dup= ce au priceput c= dac= tot nu \[i petrec tot timpul acolo, mai pot recupera din cheltuielile de \ntre]inere cu respectiva re[edin]=. Una dintre vedetele care \[i \nchiriaz= casa este Mick Jagger, care ofer= celor interesa]i, pe care \i selecteaz= personal, posibilitatea unui sejur la re[edin]a sa din Caraibe, pentru suma de 15.000 de dolari pe s=pt=m`n=. |n pre] sunt incluse [i serviciile buc=tarului, ale menajerei [i ale gr=dinarului. {i Bruce Willis ofer= spre \nchiriere re[edin]a din Turks and Caicos, tot din zona Caraibelor. Actorii [i c`nt=re]ii pot alege \ntre a pune la dispozi]ia doritorilor \ntreaga proprietate sau a restric]iona accesul curio[ilor \n anumite locuri. Vedetele, \n special cele din lumea muzicii, au fost foarte afectate de schimb=rile dramatice din ultimii ani \n privin]a modului \n care sunt pl=tite [i a drepturilor de autor.

FOTO: SHUTTERSTOCK PAGINI REALIZATE DE LOREDANA FR+}IL+-CRISTESCU

cifrele s=pt=m`nii INTERN

S=pt=m`nal fondat \n anul 2004 ADRESA REDAC}IEI: Strada B=r=]iei nr. 31, sector 3, Bucure[ti Telefon: 031-82-56-218 Fax: 031-82-56-285 ABONAMENTE: 031-82-56-242 / 244 / 332; fax: 031-82-56-243; Persoan= de contact: Viorica Olteanu APEL GRATUIT: 0800 88 93 93 e-mail: redactia@businessmagazin.ro www.businessmagazin.ro REDAC}IA: Redactor-[ef: Ionu] Bonoiu Redactori-[efi adjunc]i: Crengu]a Nicolae, Dorin Oancea, Iuliana Roibu Editori: Raluca Badea, Ioana Mihai, Mihai Mitric= Redactori: Anca Arsene-B=rbulescu, Andreea Ciuc=, Roxana Cristea, Cristina Marina, R=zvan Mure[an, Andrei N=stase, Ana R=du]=, C=t=lin {tefancu Art director: Camelia Iliescu DTP: Roxana Ro[u InfoGrafice: Irina T=n=sescu Editor foto: George Toader Corectur=: Theodor Zamfir Departament de Prelucrare Imagine: {ef departament Iulian Popa

Deficitul comercial al Rom`niei s-a diminuat anul trecut cu 58,58% fa]= de 2008, ajung`nd la 9,74 mld. euro, pe fondul reducerii mai accentuate a importurilor comparativ cu exporturile. Acestea din urm= au sc=zut cu 13,9% anul trecut, \n timp ce importurile s-au redus cu 32,3%. Deficitul de balan]= comercial= s-a plasat \n decembrie la 850 mil. euro, aproape de nivelul mediu din ultimul an, iar fa]= de aceea[i perioad= din 2008 importurile au sc=zut \n decembrie cu 5,8%, iar exporturile s-au majorat cu 20,9%. Comisia Na]ional= de Prognoz= (CNP) estima c= deficitul comercial va urca \n acest an la 8,4% din PIB (10,43 miliarde de euro).

TIPAR & PREPRESS:

SC COMPANIA DE PRODUC}IE INTERTAINMENT SA Tel: 031-825-10-28; Fax: 031-825-10-36 www.coprint.ro REVIST+ EDITAT+ DE:

n

n

1 s=pt.

0,30% 0,87% -0,02% -1,23% 0,46% -0,58% -3,79%

4 s=pt.

-5,2% -6,0% -6,1% -10,2% -6,1% -8,1% -8,7%

Varia]ie \n 2010 -2,9% -4,3% -3,5% -9,5% -4,6% -7,6% -5,5%

Valoare 20.670,46 1.122,00 37.322,52 2.469,41 439,55 51.381,04

1 s=pt.

-0,70% -1,16% -3,76% 0,19% -0,41% -3,90%

4 s=pt.

-10,1% -6,4% -9,2% -8,6% 0,7% -6,1%

Varia]ie \n 2010 -2,6% 0,4% -6,7% -1,0% 2,9% -0,6%

Valoare 512,02 5.105,43 2.260,74

1 s=pt.

-1,40% 1,23% 1,27%

4 s=pt.

-0,3% -1,3% 1,9%

Varia]ie \n 2010 10,8% 8,8% 0,9%

INTERNA}IONALI

11 februarie 2010 Dow Jones Ind. Av. (SUA) NASDAQ (SUA) S&P 500 (SUA) DJ STOXX 50 (UE) FTSE 100 (Marea Britanie) DAX (Germania) Nikkei (Japonia)

Valoare 10.130,51 2.170,57 1.076,42 2.683,93 5.161,48 5.503,93 9.963,99

EUROPA CENTRAL+ {I DE EST

11 februarie 2010 BUX (Ungaria) PX50 (Cehia) WIG (Polonia) ATX (Austria) SOFIX (Bulgaria) ISE 100 (Turcia)

n

ROM~NIA

11 februarie 2010 BET-XT BET RASDAQ-C

Indicii Bursei de Valori Bucure[ti (BVB) au \nchis s=pt=m`na indecis, at`t cu avansuri, c`t [i cu sc=deri la nivelul SIF-urilor, pe fondul unor volume importante.

PUBLICITATE & MARKETING: Sales Manageri: Ovidiu T=nase (031-825-62-78), Sales Coordinator Business Press: Drago[ Stan (031-825-62-37) Traffic Manager: Mirela Ignat Brand Manager Business Press: Dana C=pitanu, Gabriel Iova PR&Events Manager Business Press: Simona Dinu

INDICI BURSIERI

n EXTERN Volumul afacerilor din comer]ul cu am=nuntul la nivel european a sc=zut \n luna decembrie cu 0,1% comparativ cu luna anterioar=, iar \n zona euro a r=mas la acela[i nivel. Fa]= de aceea[i perioad= din 2008, v`nz=rile de retail s-au redus cu 1,6% la nivelul ]=rilor europene [i au cobor`t cu 1% \n cele care \mpart moneda euro. Cele mai mari cre[teri ale v`nz=rilor de retail din decembrie le-au \nregistrat Austria [i Fran]a, cu un avans de 1,6% [i respectiv 1,2%, \n timp ce Rom`nia a consemnat cel mai mare declin la nivel european a v`nz=rilor cu am=nuntul, respectiv de 5,7%, urmat= de Malta (-5,6%) [i Portugalia (-2,8%).

PIA}A MONETAR+

11 februarie 2010 ROBID 3M (%) ROBOR 3M (%)

n

SC PubliMedia International SA este o companie a MediaPRO © Drepturile de autor pentru imaginile publicate apar]in revistei sau surselor acreditate

ISSN 1584-7349

1 s=pt.

-0,46% -0,43%

Valoare 4,11 2,98 103,59 3,32 4,66

1 s=pt.

-0,35% 0,34% -1,82% 1,11% -1,21%

Varia]ie absolut= (%) 4 s=pt. \n 2010 -18,7% -35,9% -17,6% -34,2%

ROM~NIA

11 februarie 2010 Euro/lei Dolar/lei Aur (lei/gr) 100 yeni japonezi/lei Lir= sterlin=/lei

4 s=pt.

-0,5% 4,9% -0,4% 7,3% 0,6%

Varia]ie \n 2010 -2,9% 1,7% -0,6% 4,5% -1,7%

MACRO INTERNA}IONAL PIB \n 2009 (%)

Director publishing: Cosmina Noaghea Director editorial: Cristian Hostiuc Publisher Business Press: Cristina Ghele[el Director v`nz=ri publicitate: Nicoleta Nedea Director marketing: Daniela {erban Director financiar: Sorin Dinu Director distribu]ie: Dan Apostolache (0721.102.086) Director produc]ie: Rodica Ghenciu Director Resurse Umane: Elena {erban Senior foto editor: Marius Sm=du

Valoare 6,51 7,01

Australia Austria Belgia Canada Danemarca Elve]ia Fran]a Germania Italia Japonia Marea Britanie Olanda Spania Suedia Statele Unite Zona euro

+0,6 -3,7 -3,4 -3,2 -5,2 -1,5 -2,3 -4,8 -4,6 -5,1 -3,2 -3,7 -4,0 -5,0 +0,1 -4,0

(trim. III) (trim. III) (trim. III) (trim. II) (trim. III) (trim. III) (trim. III) (trim. III) (trim. III) (trim. III) (trim. IV) (trim. III) (trim. III) (trim. III) (trim. IV) (trim. III)

Produc]ia industrial= (%) -3,8 (trim. II) -4,7 (nov.)

-12,7 (sep.)

-9,0 (nov.)

-19,2 (dec.)

-6,7 (trim. III) -2,3 (dec.)

-6,7 (dec.)

-5,6 (dec.)

-5,3 (dec.)

-3,6 (dec.)

-2,1 (nov.)

-1,5 (dec.)

-5,8 (dec.)

-2,0 (dec.)

-7,1 (nov.)

Rata infla]iei (%) +2,1 (trim. IV) +1,1 (dec.) +0,6 (ian.) +1,3 (dec.) +2,0 (ian.)

1,0 (ian.) +0,9 (dec.) +0,8 (ian.) +1,3 (ian.)

-1,7 (dec.) +2,9 (dec.) +0,8 (ian.) +1,1 (ian.) +0,9 (dec.) +2,7 (dec.) +1,0 (ian.)

15-21 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 65

ultimul cuv`nt {tiam dintotdeauna c= suprema]ia Americii pe plan mondial avea s= se sf`r[easc= la un moment dat. Dar cei mai mul]i dintre noi ne-am imaginat c= pr=bu[irea, atunci c`nd va fi s= vin=, va fi ceva tragic [i grandios. de PAUL KRUGMAN

Are Senatul grij= |

n schimb, avem de-a face mai pu]in cu o tragedie [i mai mult cu o fars= macabr=. |n loc s= ne pr=bu[im din cauza unei expansiuni de imperiu, suntem paraliza]i de proceduri. |n loc s= punem \n scen= un nou declin al Romei, refacem disolu]ia Poloniei din secolul al XVIII-lea.

O scurt= lec]ie de istorie: \n secolele XVII [i XVIII, legislativul polonez - Seimul - a func]ionat pe principiul unanimit=]ii: orice membru putea s= anuleze un act legislativ strig`nd “Nu permit!”. Aceasta a f=cut ca ]ara s= devin= \n mare parte neguvernabil=, iar regimurile vecine au \nceput s=-[i \mpart= din teritoriile ei.

P`n= \n 1795, Polonia disp=ruse [i nu a mai ap=rut dec`t dup= mai bine de un secol.

Azi, Senatul SUA pare hot=r`t s= fac= din Seim un model demn de urmat, \n compara]ie cu ce se \nt`mpl= la noi.

La \nceputul lui februarie, dup= nou= luni, Senatul a acceptat \n fine ca Martha Johnson s= conduc= Administra]ia General= a Serviciilor, care gestioneaz= cl=dirile guvernamentale [i se ocup= de achizi]ii. Este o pozi]ie f=r= leg=tur= cu politica [i nimeni nu a pus la \ndoial= calificarea doamnei Johnson pentru acest post: a fost votat= \n func]ie cu 94 de voturi “pentru” [i 2 “\mpotriv=”. Dar senatorul republican Christopher Bond a blocat numirea ei, ca s= fac= presiuni asupra guvernului s= aprobe un proiect de construc]ie \n Kansas City.

Aceast= dubioas= realizare se pare c= l-a inspirat pe senatorul republican Richard Shelby. |n orice caz, Shelby a blocat toate nominaliz=rile administra]iei Obama - cam 70 de pozi]ii guvernamentale la nivel \nalt - p`n= c`nd statul din care provine, Alabama, va primi un contract pentru un petrolier [i pentru un centru antiterorism.

Ce le d= senatorilor un asemenea tip de putere? Mare parte din treaba Senatului se bazeaz= pe consens: e dificil s= faci ceva dac= nu to]i sunt de acord asupra procedurii. {i s-a dezvoltat o tradi]ie ca senatorii, ca s= nu c`rteasc= la orice, s= aib= dreptul de a bloca nominaliz=rile care nu le convin. |n trecut, aceste decizii de blocare au fost folosite sporadic, pentru c=, a[a cum a ar=tat un raport al Comisiei de Cercetare a Activit=]ii Congresului, Senatul era guvernat de “tradi]ii de curtoazie [i reciprocitate”. Dar asta era atunci. Regulile care mergeau atunci au devenit anchilozante acum c= unul dintre marile partide politice s-a refugiat \n nihilism, nev=z`nd niciun r=u - ba chiar c=ut`nd beneficii politice - \n a face ]ara neguvernabil=.

C`t e de r=u? E at`t de r=u, \nc`t ajung s=-l regret pe Newt Gingrich.

Cititorii \[i amintesc poate c= \n 1995, Gingrich, pe atunci pre[edinte al Camerei Reprezentan]ilor, a t=iat finan]=rile guvernului federal [i a for]at o paralizie temporar= a guvernului. A fost ur`t [i extrem, dar cel pu]in Gingrich a avut solicit=ri precise: el voia ca Bill Clinton s= accepte reduceri drastice ale cheltuielilor pentru programul de asigur=ri medicale Medicare ca pondere \n PIB. Azi, \ns=, liderii republicani refuz= s= vin= cu asemenea propuneri precise.

Se \nver[uneaz= la adresa deficitului - iar \n ianuarie senatorii au votat constant \mpotriva oric=rei cre[teri a limitei datoriei federale, o mi[care care ar fi generat un alt blocaj la nivel guvernamental dac= democra]ii n-ar fi avut 60 de voturi. Dar ei denun]= [i orice ar putea reduce deficitul, inclusiv - ironic - orice efort de a cheltui mai inteligent fondurile Medicare.

66 BUSINESSmagazin I 15-21 februarie 2010

Iar dac= Partidul Republican a abdicat de la orice responsabilitate de a face lucrurile s= mearg=, e o consecin]= fireasc= faptul c= diver[i senatori se simt \ndrept=]i]i s= blocheze toat= ]ara p`n= c`nd ob]in finan]=ri pentru proiectele lor de suflet.

Adev=rul e c=, \n situa]ia politicii americane, modul cum func]ioneaz= Senatul nu mai e compatibil cu o guvernare func]ional=. Senatorii \n[i[i ar trebui s= recunoasc= asta [i s= cear= schimbarea legisla]iei, inclusiv eliminarea sau cel pu]in limitarea tergivers=rilor din dezbateri. Asta ar putea [i ar trebui s= fac= prin votul majorit=]ii \n prima zi a viitoarei sesiuni.

Nu v= face]i speran]e. Dup= cum se vede, democra]ii nu par capabili s= capitalizeze puncte politice nici m=car dac= pun \n eviden]= obstruc]ionismul practicat de opozan]ii lor.

Ar trebui s= fie un mesaj simplu ([i ar fi trebuit s= fie mesajul cheie la alegerile din Massachusetts pe care democra]ii le-au pierdut): un vot pentru un republican, indiferent de ce crezi despre el ca persoan=, este un vot pentru paralizie. Dar p`n= acum, [tim cum \i trateaz= administra]ia Obama pe cei ce o vor distruge: \i atinge fix la unghia degetului mic. Spre exemplu, purt=torul de cuv`nt al Casei Albe, Robert Gibbs, l-a acuzat pe Shelby de “stupizenie”.

Da, asta sigur va face valuri \n r`ndul electoratului.

Dup= dezmembrarea Poloniei, un ofi]er polonez din armata lui Napoleon a compus un c`ntec care \n cele din urm= - dup= re\nvierea ]=rii de dup= Primul R=zboi Mondial - a ajuns imnul na]ional.

Primele cuvinte sunt “Polonia nu e \nc= pierdut=”.

Nici America nu e \nc= pierdut=. Dar are grij= Senatul s= nu mai dureze mult. n

TRADUCEREA {I ADAPTAREA MIHAI MITRIC+; © 2010 NEW YORK TIMES NEWS SERVICE