Business Magazin Nr. 270

EXCLUSIV: CASA VIITORULUI, AȘA CUM SE VEDE EA DE LA LAS VEGAS (PAG. 26)

Nr. 270 (8/2010)

n

Preţ: 4,9 lei

n

www.businessmagazin.ro

n

Până la 7 martie 2010

IMOBILIARE

DIN LUNA FEBRUARIE, BUSINESS MAGAZIN APARE PE PIAŢĂ ÎN FIECARE ZI DE LUNI A SĂPTĂMÂNII

Sun Plaza, ultimul mall pentru următorii doi ani (pag. 12)

RETAIL

Tranzacţii pe bandă rulantă (pag. 8)

ELECTRONICE

Pregătiţi-vă pentru televizoarele 3D (pag. 30)

AUTO

Cele mai ieftine mașini din programul Rabla (pag. 39)

banii Unde au dispărut

BANCHERII ÎI ACUZĂ PE ANTREPRENORI, ANTREPRENORII ARATĂ CU DEGETUL ÎNSPRE BANCHERI ȘI STAT, IAR STATUL ACUZĂ CONTEXTUL ECONOMIC NEFAVORABIL. CINE SUNT VINOVAŢII PENTRU SLABA FINANŢARE A ECONOMIEI REALE? (PAG. 16)

CUPRINS

16

BANCHERII ÎI ACUZĂ PE ANTREPRENORI, ANTREPRENORII ARATĂ CU DEGETUL ÎNSPRE BANCHERI ȘI STAT, IAR STATUL ACUZĂ CONTEXTUL ECONOMIC NEFAVORABIL. CINE SUNT VINOVAŢII PENTRU SLABA FINANŢARE A ECONOMIEI REALE ȘI CE PERSPECTIVE SUNT CA ACEASTA SĂ SE REIA? DE ANDREI NĂSTASE

banii Unde au dispărut

n

n

ACTUALITATE

SPECIAL

8 TRANZAC}II: Ce efecte vor avea v`nzarea retailerilor Plus [i Ethos

26 REPORTAJ: Cum arat= casele inteligente ale Las Vegas-ului

12 IMOBILIARE: Sun Plaza va r=m`ne \n urm=torii doitrei ani cel mai mare mall

42 NEW YORK TIMES: China devine cea mai atractiv= [i pentru investitorii bursieri

30 ELECTRONICE: Tehnologia 3D ajunge \n sufragerie 34 RESURSE UMANE: Revin cre[terile salariale

37 TOP: Cele mai ieftine ma[ini

46 NEW YORK TIMES: |[i va reveni economia fragil= a Portugaliei?

n

BM ENGLISH

36 BUSINESS: Struggling for money 36 LIFESTYLE: Dinner, chez moi

n

n

BUSINESS HI-TECH

33 WEBOSCOP: R=zboiul cibernetic spore[te securitatea pe internet

42

ART+ {I SOCIETATE

52 LIFESTYLE: Cursurile gastronomice, \n aten]ia antreprenorilor 56 FILM: Surprizele noi din seria Martin Scorsese continu= 60 CARTE: Cu lumea \n bra]e

n

ULTIMUL CUV~NT

66 THOMAS FRIEDMAN: Ce [tim c= nu [tim despre Irak

8

A: A&D Pharma (16), AdePlast (16), Albinu]a (11), Ana Holding (16), Auchan (11), Avrig 35 (14); B: Baumax (14), Blackstone Group (44), Blue Air (24), BRD (35), Burger King (24); C: C&A (14), Carlyle Group (44), Carrefour (8), Citibank Europe (16), Cora (14), Cushman & Wakefield (14); D: Dealogic (44), Digital Cable Systems (16), DTZ Echinox (13); E: EMCT Rom`nia (12), Enterprise Investors (10), Ethos (8), European Drinks (22), Europolis (25); F: Farmexim (16), Financial View (18); G: Goldman Sachs (44), Google (33), GTC Rom`nia (13); H: Help Net (16); I: IBM (28), Inditex (14), Interex (11), iQuest Consulting (8), Iulius Group (16); K: Kaufland (8); L: Leonardo (8), LG (30), Lidl (8); M: Mega Image (8), Metro (8), Millennium (48), MiniMax Discount (8), Mobexpert (14); N: New Yorker (14); O: OTP Bank Rom`nia (21); P: Penny (8), Pepsi (24), Pic (9), Plus (8), PricewaterhouseCoopers (34), PRO Video (62), Profi (8); R: Raiffeisen (16), RBS Bank (16), Renaissance Capital (44), Rewe (8), Riff Holding (16), Romstrade (16); S: Samsung (30), Schwartz (8), Selgros Cash & Carry(8), Sonae Sierra (16), Sony (30), Spar (11), Sparkassen Immobiliem AG (13); T: The Advisers Knight Frank (14), THR Group (54), Tivoli Software (28), Trident Trans (8); U: UniCredit }iriac Rom`nia (16).

1-7 martie 2010 I BUSINESSmagazin 3

PRIM-PLAN n REPUBLICA MOLDOVA |ncepem cu juniorul. Oleg Voronin, fiul fostului pre[edinte al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, va fi cercetat penal pentru evaziune fiscal= [i sp=lare de bani.

Oleg Voronin a fost audiat deja la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice [i Corup]iei \n leg=tur= cu tranzac]iile realizate de pe contul personal \n ultimii doi ani. Centrul investigheaz= perioada 20082009, \n care Oleg Voronin a achitat, prin intermediul cardului personal, aproape 70 mil. lei moldovene[ti (4 mil. euro) pentru diferite m=rfuri [i servicii \n afara teritoriului Republicii Moldova. Voronin junior a men]ionat \n declara]ia de venit doar patru milioane de lei, iar institu]ia men]ionat= a deschis o investiga]ie \n acest sens. Fiul lui Vladimir Voronin este unul dintre cei mai influen]i oameni de afaceri din Republica Moldova, iar afacerile sale sunt permanent \n aten]ia presei de la Chi[in=u.

n UCRAINA Nealinia]i cu NATO. |n discursul s=u

SCENARIUL {I REGIA Numele lui Diaconescu a fost vehiculat pentru [efia unui posibil “partid al independen]ilor”

Tot mai bine-i la putere

R

ea[ez=rile de pe scena politic= au fost citite \n avantajul Guvernului, care se poate baza \n Parlament pe sus]inerea unui grup de independen]i, tot mai numeros de la o zi la alta.

Social-democra]ii au fost de departe cei mai afecta]i de \nt=rirea grupului independen]ilor, dup= ce au pierdut \n c`teva zile personaje destul de importante din trecutul [i prezentul partidului, ca {erban Mih=ilescu, Culi]= T=r`]= [i Cristian Diaconescu [i Marian S`rbu.

Amploarea c=p=tat= de migra]ia politic= dup= congresul PSD (cinci demisii \n primele patru zile) a readus \n discu]ie zvonurile privind constituirea unei mega-forma]iuni pro-preziden]iale, zvonuri vechi deja de trei ani, \nc= de la desprinderea din PNL a aripii conduse de Theodor Stolojan. Strategia a fost, s-a spus, suspendat= \n 2008 din cauza alian]ei de guvernare din PD-L [i PSD, dar dup= c`[tigarea celui de-al doilea mandat de c=tre pre[edintele Traian B=sescu, ea are cale liber= pentru a fi pus= \n practic=.

4 BUSINESSmagazin I 1-7 martie 2010

De[i PNL [i PSD nu au deloc motive s= aprecieze noile evolu]ii, logica politic= valideaz= apari]ia unui al treilea aliat la guvernare care s= asigure o majoritate confortabil= Guvernului, nevoit \nc= s= c`nt=reasc= acum cu aten]ie orice ini]iativ= legislativ= susceptibil= de a crea animozit=]i \n r`ndul opozi]iei. Dac= \ns= grupul independen]ilor se va constitui [i \n nucleul unui nou partid, aliat al Guvernului, a[a dup= cum s-a vorbit imediat dup= demisia lui Diaconescu din PSD, ecua]ia guvernamental= ar trebui rediscutat= [i s-ar putea ajunge la \ncheierea unui nou protocol, la care nu e foarte sigur c= reprezentan]ii UDMR ar mai adera at`t de u[or, dat fiind c= ar putea fi nevoit s= cedeze din p`rghiile de]inute \n prezent.

Dar refacerea ecua]iei depinde, desigur, de num=rul [i de calitatea celor pe care perspectiva a doi ani de opozi]ie \i \ndeamn= s= treac= dinspre PNL [i PSD spre zona favorabil= puterii - evident, nu f=r= a beneficia de o serie de avantaje. n

de \nvestitur= sus]inut \n fa]a parlamentului ucrainean, noul pre[edinte Viktor Ianukovici a declarat c= ]ara sa ar trebui s= fie un “stat european nealiniat”. Acest principiu al lui Ianukovici, considerat un apropiat al Moscovei, contrasteaz= cu cel al predecesorului s=u, Viktor Iu[cenko, care pleda \n favoarea unei ader=ri a Ucrainei la NATO. Ianukovici, \n v`rst= de 59 de ani, a c`[tigat pentru a doua oar= pre[edin]ia Ucrainei, \ns= la precedentul scrutin, \n 2004, victoria sa a fost anulat= pentru fraude, la presiunile unei revolte populare prooccidentale, r=mas= \n istorie sub numele de “revolu]ia portocalie”. {i de aceast= dat=, adversarul lui Ianukovici, premierul Iulia Timo[enko, a sus]inut c= la votul din 7 februarie au avut loc fraude masive, \ns= justi]ia nu i-a dat dreptate.

n TURCIA Statul major complotist. {apte militari de rang \nalt, dintre care doi \n serviciul activ, au fost inculpa]i de un tribunal din Istanbul pentru conspira]ie \mpotriva guvernului islamic-conservator turc. Printre ofi]erii inculpa]i pentru apartenen]= la o organiza]ie clandestin= av`nd ca obiectiv \nl=turarea guvernului figureaz= doi amirali. O razie f=r= precedent a fost lansat= pe \ntreg teritoriul Turciei \mpotriva a 49 de personalit=]i militare, acuzate c= au complotat \n 2003 pentru a r=sturna Partidul Justi]iei [i Dezvolt=rii (AKP, provenit din r`ndurile mi[c=rii islamiste), aflat la putere din 2002. Fostul comandant al for]elor aeriene, generalul Ibrahim Firtina, [i amiralul Ozden Ornek, fost comandant al marinei, au fost [i ei aresta]i. Arestarea militarilor, \ntr-o ]ar= unde armata se consider= garantul regimului laic, a intensificat tensiunile \ntre partizanii guvernului [i opozi]ia laic=.

PAGINI REALIZATE DE MIHAI MITRIC+ {I CRENGU}A NICOLAE

n ECONOMIE Un pachet de probleme. Odat=

PRINTRE GHILIMELE

cu vestea bun= a eliber=rii de c=tre FMI a tran[elor 3 [i 4 din \mprumutul pentru Rom`nia, \n valoare total= de 2,45 miliarde de euro, a ap=rut [i documentul FMI privind stadiul acordului stand-by [i noile condi]ii asumate de autorit=]ile rom`ne.

Statul \[i va reduce cu 60% datoriile mai mari de 90 de zile c=tre mediul privat, de la 1,5 mld. lei la 480 mil. lei. Cele mai mari datorii le are administra]ia local= [i \n special c=tre constructori, \n timp ce administra]ia central= trebuie s= rezolve problema pl=]ii medicamentelor c=tre furnizorii de medicamente [i aparatur=. Arieratele la buget vor fi reduse progresiv p`n= la eliminarea lor \n aprilie 2011.

BUGET

EXCLUSIV ONLINE

CUM NE VEDE FMI |N 2010 EVOLU}IE INDICATOR

PROGNOZ+

PROIEC}IE

Cre[tere economic= (%) Cerere intern= (%) Exporturi nete (%) Infla]ie (%) {omaj (%) Salariu nominal (%) Credit pt.sectorul privat (%)

0,5 1,4 -1,3 3 10 3,8 5,6

1,3 0,1 1,1 3,2 7,9 4,4 5,8

SURSA: FMI, RAPORT PRIVIND STADIUL ACORDULUI STAND-BY (FEBRUARIE 2010)

Aflaţi mai multe despre modul cum FMI vede România pe www.businessmagazin.ro

Statul trebuie s= limiteze pierderile celor 10 companii de stat monitorizate (\ntre care CFR, Termoelectrica, Metrorex, Electrocentrale Bucure[ti, Compania de Autostr=zi, Compania Na]ional= a Huilei), pierderi care nu vor dep=[i 2,6 mil. lei p`n= la sf`r[itul lui iunie. Cheltuielile de personal din sectorul public vor fi reduse \n total cu 0,7% din PIB. SECTORUL PUBLIC

Documentul FMI pomene[te, f=r= detalii, de inten]iile BNR de a \nt=ri supravegherea bancar= [i de a modifica legisla]ia astfel \nc`t s= poat= aborda mai eficient problemele din sistem. |ntre altele, BNR vrea o \n=sprire a condi]iilor \n care b=ncile str=ine pot s= retrag= finan]=rile pentru filialele din Rom`nia.

B+NCI

FMI consider= posibil= o cre[tere economic= de 1,3% anul acesta, respectiv de 4,7% \n 2011, 5,7% \n 2012, 5,6% \n 2013 [i 4,5% \n 2013. Exper]ii Fondului consider= c= Rom`nia a f=cut fa]= \n general cu bine anului de criz= care a trecut [i se arat= optimi[ti \n privin]a redres=rii.

“CE A FOST P~N+ S~MB+T+ R+M~NE PENTRU ISTORIA PARTIDULUI, EU PRIVESC DOAR |NAINTE. AM {ASE VITEZE LA MA{INA POLITIC+, N-AM MAR{ARIER” Victor Ponta, dup= alegerea ca pre[edinte al PSD

“Nu po]i r=m`ne ca st`nca Gibraltarului odat= ce ai p=r=sit un grup politic” Cristian Diaconescu, justific`nd de ce s-a raliat grupului independen]ilor dup= ce a plecat din PSD

“|n fruntea Guvernului se afl= un specimen dintr-o ciudat= [i perfid= specie a androizilor politici, creat parc= \n laboratoarele nebunului Frankenstein” deputatul PSD Ion Stan

“Vr=jitoarele i-au transformat pe unii \n figuran]i [i din figuran]i \n maimu]e” frunta[ul PSD Marian Vanghelie, nepl=cut impresionat de un grup de persoane care au cerut s= li se pl=teasc= serviciile de figuran]i prestate la congresul PSD

CRE{TERE ECONOMIC+

“Cred c= la 99% dintre rom`nii care nu apar]in unei etnii le plac c`ntecele romilor, le plac nun]ile f=cute de romi, le place s= aud=, poate nu 99%, dar sunt at`]ia soli[ti, c`nt=re]i, dac= m= g`ndesc de la Adi Minune p`n= la oricine, le plac manelele” pre[edintele Traian B=sescu

1-7 martie 2010 I BUSINESSmagazin 5

editorial Shaquille O’Neal, ca s= lu=m o persoan= la \nt`mplare din cele 6 miliarde ale planetei, zbura cu avionul lui Donald Trump. Avionul lui Donald Trump este decorat cu un num=r de tablouri semnate de Picasso.

Shaq l-a ]inut minte pe Picasso =sta [i [i-a dus copiii la muzeu. Acolo el a v=zut un alt Picasso, pe care a \ncercat s=-l ating=. de DORIN OANCEA, REDACTOR-{EF ADJUNCT

Semnifica]ia patronului dansatorilor sprinteni

C

ei de la muzeu n-au dovedit o mentalitate deosebit= de cea a v`nz=toarelor din magazinele de cartier [i l-au avertizat scurt pe Shaquille “...\l strici, \l cumperi”. {i au ad=ugat c= tabloul cost= dou= milioane de dolari. Iar amalgamul de senza]ii din avionul lui Donald Trump [i ideea c= ni[te culori \n[irate pe o bucat= de p`nz= b=tut= \ntr-o ram= de lemn pot ajunge s= coste milioane de dolari l-au f=cut pe celebrul baschetbalist s= devin= curatorul expozi]iei “Size DOES Matter” [i s= aleag= personal cele 66 de opere de art= expuse. Arta a c=p=tat o semnifica]ie pentru Shaq: “..oferi sau aranjezi elemente care emo]ioneaz= privitorul”, spune el, [i nu putem dec`t s= constat=m c= adev=rul este totdeauna simplu.

S= trecem acum de la Picasso la cel mai kitsch obiect pe care vi-l pute]i imagina: variante sunt multe, dar s= r=m`nem la o figurin= nu prea mare, un ins ciudat \mbr=cat \ntr-un soi de costum popular ne\ndem`natic realizat din c`rpi]e colorate, cu un must=]oi negru sub o cu[m= care-i dubleaz= \n=l]imea - seam=n= cu o marionet= care \n programele TV de pe vremea lui Ceau[escu ar fi c`ntat la cimpoi sau ]ambal. Cump=rat= cu trei dolari pe eBay, figurina s-a v`ndut cu 193,5 dolari. Ce a dus la acest pre]?

Povestea, semnifica]ia.

“Este o reprezentare a sf`ntului Vralkomir, patronul dansatorilor sprinteni.

A fost f=urit \ntr-o m`n=stire \nz=pezit= de c=tre o m=icu]= ce f=cea parte din ordinul Vralkomian [i adus= \n America de bunica mea originar= din or=[elul Dnobst, o limb= de p=m`nt m=rginit= de r`ul Dnobst, mun]ii Grkgat [i proprietatea contelui Pyor Reclamangiul”, \ncepe descrierea figurinei, care continu= \n acela[i registru, cu ]arul

6 BUSINESSmagazin I 1-7 martie 2010

Nyrdrag cel Nervos, cons=tenii nu-preapriceputului cizmar Vralkomir [i cu dansuri nebune \n iarna polar=.

Ce v= povestesc este numai o mic= parte a The Significant Objects Project, un experiment al jurnalistului Rob Walker de la New York Times [i al scriitorului Josh Glenn.

Este vorba de a transforma 100 de obiecte, cele mai umile, ur`te [i lipsite de atractivitate obiecte \n chestii cu adev=rat atractive numai cu ajutorul fic]iunii, cu povestiri inventate care s= confere noble]e [i atractivitate obiectelor. Walker [i Glenn au cheltuit 128,74 dolari pe tot felul de lucruri [i le-au v`ndut cu 3.612 dolari. Sf`ntul Vralkomir este un exemplu, dar avem un c=lu] juc=rie, care a crescut de la un dolar la 100, un p=h=ru] ordinar de 76 de dolari sau un borcan cu bile de sticl= pre]uit la 50 de dolari.

S= trecem de la patronul dansatorilor sprinteni la, poate, cei mai neobi[nui]i blugi din lume. Ideea le-a venit unor tineri suedezi \n 2007, \ntr-o noapte de be]ie, c`nd au trimis un mail \n Coreea de Nord cu subiectul “Investi]ie \n Republica Popular= Democrat=”.

Cei trei descoperiser= “pagina oficial=” a republicii [i au ap=sat butonul “business”; cu aceast= ocazie au descoperit oferta statului comunist - cosmetice, medicamente, camioane, spirulin=, sting=toare de incendiu, bijuterii, ra]e, arme. {i blugi. Blugi care au st`rnit interesul celor trei. C`teva mailuri schimbate cu oficiali ai ambasadei coreene din Stockholm [i o \nt`lnire unde au venit cu p=rin]ii pu[i la patru ace, pentru credibilitate, au \nt=rit leg=turile [i poten]ialul tinerei afaceri ce \ncepea s= se \nfiripe. A urmat o vizit= \n Coreea de Nord, cu agenda stabilit= de ambasad=. Inclusiv vizite la mausoleul

Marelui Lider Kim Ir-Sen sau la expozi]ia cu cadouri de la al]i Mari Lideri - un cap de urs de la Nicolae Ceau[escu, o serviet= din crocodil de la Fidel Castro sau o limuzin= blindat= de la Stalin. |n vara anului 2008 investitorii debarcau \n Pyongyang [i erau \nt`mpina]i de domnul Dong, domnul Lee [i domnul {ofer.

Un bar cu karaoke, mar[uri muncitore[ti sau [lag=re de la Beatles, drumuri la diverse fabrici de textile, umbre de \ndoial= \n privin]a rezultatului excursiei [i, \n cele din urm=, omul providen]ial, un director de exploatare minier= care gospod=rea [i o divizie de textile. O sticl= de vodc= suedez= a consfin]it afacerea: a[a s-au n=scut blugii m=rcile Kara [i Oke, de culoare neagr=, pentru c= albastrul era perceput de partenerii coreeni drept un simbol al capitalismului american.

Alte aventuri, de exemplu drumul nasturilor din Pakistan \n Coreea le g=si]i \n Spiegel, varianta \n englez=, unde am g=sit povestea. |n noiembrie 2009 rodul colabor=rii dintre suedezi [i coreeni, blugii, au sosit \n Stockholm, unde au iscat o intens= dezbatere public= - c`t de etic este s= por]i blugi fabrica]i \ntr-o ]ar= unde exist= lag=re de munc= [i arme nucleare amenin]=toare. Cei trei au decis c= situa]ia este mai complex= dec`t pare, c= nu sunt fanii regimului nord-coreean [i au renun]at la colaborarea cu marile lan]uri de magazine, deschiz`ndu-[i \n schimb propriul magazin. Care ad=poste[te [i o serie de exponate din Coreea de Nord.

N-am nicio \ndoial= c= povestea lor, plin= de semnifica]ii, a atras destui clien]i (blugii au disp=rut din oferta nord-coreean=, dar camioanele, motocicletele [i sting=toarele sunt tot acolo, sub tabul “business” - aviz amatorilor. Las speciali[tilor semnifica]ia acestui text. n

COMER}

PLUS ({I) ETHOS Dup= ce aproape tot anul trecut a fost blocat \n letargie, 2010 a debutat spectaculos \n domeniul retailului alimentar: v`nzarea re]elei de discount Plus [i a lan]ului de supermarketuri Ethos. Dincolo de efervescen]a imediat=, mai importante sunt efectele acestor tranzac]ii. de IOANA MIHAI

I

oan {oloman, cel care a dezvoltat re]eaua de supermarketuri Ethos, una din pu]inele afaceri cu capital autohton din comer]ul rom`nesc ce au supravie]uit anului 2009, trebuie s= se simt= u[urat. A reu[it s= v`nd=.

La ora \nchiderii edi]iei, {oloman - care nu a dorit s= ofere niciun fel de detalii despre tranzac]ie - confirmase totu[i c= se afl= \n faza final= pentru a-[i vinde afacerea, dezvoltat= \mpreun= cu so]ia sa \n ultimii 18 ani (mai multe informa]ii despre tranzac]ie afla]i pe www.businessmagazin.ro). Este a doua tranzac]ie din domeniul retailului alimentar finalizat= \n februarie, dup= ce re]eaua Plus a intrat \n portofoliul germanilor de la Lidl, companie ce face parte din grupul Schwartz, prezent \n Rom`nia din 2005 prin intermediul re]elei Kaufland. |ntre cele dou= tranzac]ii exist= deopotriv= asem=n=ri, dar [i deosebiri izbitoare. Volumul tranzac]iilor nu intr= \n discu]ie la capitolul asem=n=ri: valoarea estimat= pentru v`nzarea opera]iunilor Plus este de 200 de milioane de euro, \n timp ce \n cazul Ethos ordinul de m=rime este de c`teva zeci de ori mai mic. |n comun au \ns= faptul c= au dep=[it primul an dificil din retail, iar proprietarii au v`ndut \nainte de ceea ce se anun]= a fi cel mai greu an pentru comer]ul rom`nesc. Alexandru Vlad, directorul general al re]elei Selgros Cash & Carry, spunea nu demult c= “2010 va fi la fel de greu ca anul acesta (2009 - n.r.), dac= nu cumva mai greu”, iar cei ce bugeteaz= cre[teri \n industria bunurilor de larg consum “sunt un pic prea optimi[ti”. Prin urmare, cel mai probabil [i mai fezabil, conform lui Ciprian Moga, managing director \n cadrul companiei de consultan]= \n retail iQuest Consulting, este ca retailerii “s=-[i preg=teasc= [i s= deruleze proiecte pentru <cel mai r=u caz>”. Lui {oloman, ultimii doi ani i-au adus multe

8 BUSINESSmagazin I 1-7 martie 2010

IOAN {OLOMAN Omul de afaceri, care a dezvoltat [i a v`ndut re]eaua de magazine Ethos, nu trebuie s= se mai team= c= va pune lac=tul pe magazine

FOTO: CRISTINA NICHITU{

greut=]i, dup= ce a renun]at pe ultima sut= de metri s=-[i v`nd= afacerea, la \nceputul lui 2008, c`nd credea c= ar putea negocia \n termeni diferi]i \n 2009. Numai c= \n timp ce {oloman se a[tepta ca un an mai t`rziu s= aib= mai mult= for]= \n negociere (pl=nuia s=[i creasc= v`nz=rile cu 50% [i s= mai deschid= \nc= patru noi magazine), schimbarea a fost exact \n sens invers. 2009 nu i-a adus un contract de exit mai avantajos, ci multe dureri de cap: v`nz=rile au sc=zut, a fost nevoit s= \ nchid= cinci magazine (“detest s= dau oameni afar=”, spunea anul trecut antreprenorul) [i a fost amenin]at cu insolven]a de furnizori.

A reu[it totu[i s= se men]in= pe linia de plutire; a angajat un consultant s=-[i restructureze afacerea [i a v`ndut [ase spa]ii c=tre Vismoto Trading, un operator grec de outlet-uri, pentru a ob]ine lichidit=]i.

Dup= aceast= tranzac]ie, re]eaua Ethos a r=mas cu nou= magazine, \n condi]iile \n care pe parcursul anului trecut \nchisese cinci alte spa]ii. C=r]ile cu care s-a a[ezat la masa negocierilor n-au fost a[adar cele mai avantajoase (la \nceputul lui 2008 avea 16 magazine, cu v`nz=ri de 22,7 milioane de euro \n anul precedent). Dar exit-ul pe care \l

sc=derea v`nz=rilor [i a profitabilit=]ii - cei mai vulnerabili r=m`n retailerii rom`ni.

Ace[tia “vor suferi puternic de pe urma lipsei de fonduri pentru dezvoltare [i pentru finan]area opera]iunilor”, spune Moga. El e de p=rere \ns= c= mai probabile sunt din acest moment restructur=rile sau prelu=rile [i mai pu]in “c=derile, a[a cum a fost cazul cu Pic [i Trident”. |n partea cealalt= a scenei a evoluat Plus, o re]ea nem]easc=, operat= cu re]eta [i cu fondurile companiei-mam=. De altfel, nu mai departe de anul trecut, germanii au v`ndut opera]iunile de pe pia]a polonez= (o afacere ce se copsese suficient) [i [i-au permis s= continue cu lejeritate investi]iile.

Cu aproape cinci ani \n urm=, germanii au intrat ca o locomotiv= \n pia]a rom`neasc=, un teren virgin la acea vreme \n domeniul discountului. Vara lui 2005 a fost startul \n cursa pentru atragerea cump=r=torilor economi, ]inta principal= a discounterilor care s-au aliniat la aceea[i linie aproape concomitent: Plus, Penny, Kaufland (discounter de mari dimensiuni) [i re]eaua local= miniMax Discount. |n perioada \n care hipermarketul tr=ia un moment de glorie,

I 8%

MAI MARE SAU MAI IEFTIN Ponderea (%) \n totalul comer]ului a formatelor moderne de v`nzare.

50 45 40

<HIPERMARKETURI <CASH & CARRY <SUPERMARKETURI <DISCOUNTERI

35 30 25 20 15 10 5 0 2002

2003 2004 2005 2006

2007 2008 2009 SURSA: GFK ROM~NIA

PUBLICITATE

PONDEREA DISCOUNTERILOR |N TOTALUL COMER}ULUI (GFK) marcheaz= acum este cea mai bun= solu]ie - at`t pentru {oloman, c`t [i pentru afacerea pe care a dezvoltat-o. A sc=pat ca prin urechile acului de insolven]=, \ntr-o perioad= \n care cei mai mari comercian]i rom`ni au ajuns \n pragul falimentului. Re]eaua Pic (cu v`nz=ri de 154 mil. euro \n 2008), Trident Trans (cifr= de afaceri de 55 mil. euro \n 2008) [i chiar Leonardo (136 mil. euro \n 2008) au intrat \n insolven]=. {i Spar, marc= olandez= operat= \n franciz= de fra]ii Ioan [i Floare Cuc din Timi[oara, a pus lac=tul pe magazinele re]elei. Adrian Manolache, secretarul general al Asocia]iei Marilor Re]ele Comerciale din Rom`nia, consider= c= motivul pentru care comercian]ii rom`ni au probleme acum este c= “[i-au gestionat prost dezvoltarea”. Dincolo de acest argument generic, exist= unul mult mai pragmatic: afacerile rom`nilor, de dimensiuni mai mici, nu au acces la sprijinul financiar pe care \l poate oferi o re]ea interna]ional=. |n fa]a avalan[ei de probleme cu care sunt bombarda]i comercian]ii - de la reducerea fluxurilor de numerar [i p`n= la

1-7 martie 2010 I BUSINESSmagazin 9

comer] schimb`nd complet peisajul comer]ului rom`nesc, dar [i obi[nuin]ele de consum, magazinele mai modeste p=reau c= se \nscriu \ntr-o lupt= inegal=. 2009 a fost \ns= anul \n care bilan]ul a \nclinat net \n favoarea acestui format: magazinele de discount au fost singurele care au c`[tigat clien]i [i [i-au crescut cota de pia]= de la 6% \n 2008 p`n= la 8% din totalul comer]ului alimentar.

Cre[terea a fost favorizat= deopotriv= de schimbarea comportamentului de consum [i de investi]iile masive din domeniu: \n medie, re]elele din acest segment au deschis un magazin la fiecare trei zile, peste 100 de noi spa]ii \n tot anul. |n privin]a cifrelor de afaceri \ns=, singurul lan] de profil care a raportat deja rezultatele aferente lui 2009 este Penny Market, de]inut de grupul german Rewe. V`nz=rile Penny, ce conduce \n clasament \n func]ie de num=rul magazinelor (100 la finalul lui 2009, cu [ase mai mult dec`t Plus Discount) au ajuns la 400 de milioane de euro, cu 7% mai mari dec`t \n 2008 [i cu 23% \n lei. V`nzarea Plus este a doua mi[care de anvergur= \n segmentul \n care activeaz=, dup= ce la finalul anului trecut fondul de investi]ii Enterprise Investors a preluat re]eaua Profi \ntr-o tranzac]ie estimat= la 66 de milioane de euro.

Cum s-a ajuns aici? |ntr-o discu]ie cu ziari[tii rom`ni ce fuseser= invita]i \n toamna anului 2005 s= vad= magazinele Plus \n Germania, Michael Hurter, CEO al Plus Europa, dezv=luia planurile pentru Rom`nia. Investi]ii de sute de milioane de euro \n spa]ii de v`nzare [i centre logistice, ]inta pentru cifre de afaceri, estim=ri pentru co[ul mediu de cump=r=turi. La acea vreme, \n r`ndul consumatorilor rom`ni circula ideea c= magazinele de discount se adreseaz= mai degrab= s=racilor, de[i aproape c= nu era ma[in= mai ieftin= de 10.000 de euro parcat= \n fa]a magazinelor Plus din Germania. Era o diferen]= mare de percep]ie \ntre clien]ii germani [i cei rom`ni, dar ultimii ani au [ters aceast= distan]=. Tot la acea vreme, \ntreba]i de planurile pentru Rom`nia, membrii

DOSAR

Afla]i mai multe despre cum va evolua retailul rom`nesc [i despre cum se va schimba topul celor mai mari comercian]i dintr-o serie de articole disponibile pe www.businessmagazin.ro

10 BUSINESSmagazin I 1-7 martie 2010

board-ului Plus nu excludeau nicio op]iune.

Ideea cuceririi consumatorilor rom`ni era departe de realizare, iar cea de v`nzare a afacerii era la fel de \ndep=rtat=. Totu[i, ambele lucruri s-au \nt`mplat.

Lidl, unul dintre gigan]ii comer]ului alimentar cu discount din Europa, a preluat opera]iunile dezvoltate de Plus \n Rom`nia (98 de magazine \n prezent) [i Bulgaria (23 de magazine). Tranzac]ia, evaluat= la peste 200 mil. euro, a vizat [i centrele logistice care deservesc spa]iile de v`nzare, dar [i proiectele aflate \n dezvoltare. Astfel, germanii de la Lidl, care [i-au am`nat \n repetate r`nduri intrarea pe pia]a rom`neasc=, marcheaz= un \nceput \n for]= al afacerilor pe plan local. Cu peste 8.000 de magazine la nivel interna]ional, Lidl este unul dintre cei mai agresivi comercian]i din segmentul discounterilor. Dovad= [i ultima tranzac]ie, prin care [i-a sporit num=rul de spa]ii cu peste 120 de magazine dintr-o singur= mi[care.

Dincolo de schimbarea la nivel vizual - spa]iile vor fi rebranduite at`t \n cazul Ethos, c`t [i al Plus - efectele vor fi mai profunde. Un calcul imediat arat= schimb=ri \n clasamentul comercian]ilor. Dac= primele dou= pozi]ii sunt ocupate \n continuare de grupurile germane Metro (cu divizia de cash & carry [i re]eaua de hipermarketuri Real) [i Rewe (Selgros, Billa [i Penny Market), francezii de la Carrefour vor face, \ncep`nd din acest an, un pas \napoi. V`nz=rile grupului Schwarz, prin diviziile Kaufland [i Lidl, le vor dep=[i pe cele ale francezilor, dac= nu vor scoate [i ace[tia vreun nou as din m`nec=.

Mai departe de aceste cifre se afl= alte cifre. Cele din ofertele furnizorilor [i pre]urile de raft. Pentru c= mai presus de m`ndria de a fi lider [i de a rula afaceri ce trec anual de pragul de un miliard de euro se afl= pragmatismul profitabilit=]ii. |n negocierile cu furnizorii, spre exemplu, elementele cheie ce dau for]= re]elelor sunt num=rul de spa]ii, traficul de clien]i [i v`nz=rile. Cu c`t mai mult= marf= pot vinde, cu at`t mai indispensabili devin comercian]ii. Oric`t de controversa]i ar fi operatorii din comer], produc=torii [i distribuitorii trebuie s= men]in= [i s= dezvolte afacerile cu ei, pentru c= absen]a de pe rafturile marilor magazine \i poate \ndep=rta cu totul din pia]=. A[a c=, de[i nici nu s-a uscat \nc= bine cerneala de pe contractele de v`nzare-cump=rare, agita]ia a cuprins departamente \ntregi din companiile care lucreaz= deopotriv= cu retailerii ce au v`ndut [i cei ce au cump=rat.

Au de recuperat bani pentru m=rfurile livrate, de stabilit noi \nt`lniri, de renegociat contracte. n

V`nz=tor [i cump=r=tor Dup= un an \n care tranzac]iile din retailul alimentar au mustit, anul a \nceput \n verv=.

Nu mai pu]in de trei v`nz=ri \n numai dou= luni, \ntr-o pia]= care este acum net favorabil= cump=r=torilor.

CARREFOUR/ARTIMA Compania francez=, prezent= pe pia]= din 2000 cu formatul hipermarket, a preluat \n 2007 re]eaua Artima (21 de magazine) de la fondul polonez de investi]ii Polish Enterprise Fund V, \n urma unei tranzac]ii evaluate la 55 de milioane de euro.

ETHOS/VISMONTO TRADING La \nceputul anului retailerul rom`n a v`ndut [ase spa]ii c=tre operatorul grec de outlet-uri, pentru a ob]ine lichidit=]i. Dup= aceast= tranzac]ie re]eaua Ethos a r=mas cu 15 magazine, \n condi]iile \n care pe parcursul anului trecut \nchisese cinci alte spa]ii.

AUCHAN/AUCHAN La \nceputul anului trecut, re]eaua francez= Auchan a preluat integral ac]iunile companiei MGV Distri-Hiper, \n urma unei tranzac]ii ce a fost estimat= la circa 40 de milioane de euro (sum= ce a vizat 51% din ac]iunile companiei).

ETHOS Re]eaua de magazine Ethos, unul din ultimii retaileri rom`ni de dimensiuni semnificative, se afla la ora \nchiderii edi]iei \n faza final= pentru parafarea v`nz=rii.

LIDL/PLUS DISCOUNT Divizia de discount a grupului austriac Kaufland a preluat recent re]eaua de magazine Plus Discount, care ajunsese deja s= numere aproape 100 de spa]ii. Tranzac]ia vizeaz= [i spa]iile de pe pia]a bulg=reasc=, centrele logistice [i magazinele aflate \n construc]ie.

PROFI/ ALBINU}A Re]eaua de magazine de tip discount Profi (parte a grupului belgian Louis Delhaize) a pl=tit \n 2007 aproape opt milioane de euro pentru cele nou= magazine ale re]elei Albinu]a, toate spa]iile fiind plasate \n Bucure[ti.

UNIVERS’ALL Primul [i cel mai r=sun=tor e[ec din pia]a rom`neasc= de profil a fost marcat, \n 2006, de re]eaua autohton= de supermarketuri Univers’all, controlat= de omul de afaceri R=zvan Petrovici. |n urma declan[=rii procedurilor de faliment, spa]iile au fost cedate unul c`te unul c=tre al]i operatori din comer], ca G’Market (fosta Gima), Interex sau Billa.

MEGA IMAGE / LA FOURMI 14 magazine La Fourmi, cea mai veche re]ea din Bucure[ti, au fost preluate \n urm= cu doi ani de Mega Image, \ntr-o tranzac]ie de 18,6 milioane de euro.

ENTERPRISE INVESTORS / PROFI Fondul de investi]ii a preluat la sf`r[itul anului trecut cele 66 de magazine ale re]elei Profi [i v`nz=ri de 120 de milioane de euro \n 2008, \ntr-o tranzac]ie evaluat= la 66 de milioane de euro.

MEGA IMAGE/PRODAS Cea mai mare re]ea de supermarketuri din Capital=, Mega Image, a preluat \n prima parte a anului trecut patru spa]ii operate anterior sub numele Prodas. Fostul proprietar, Daniel Georgescu, a \ncasat \n urma acestei tranzac]ii circa cinci milioane de euro, conform unor surse din pia]=.

INTEREX/SPAR Olandezii de la Spar au cedat la \nceputul lui 2009 un spa]iu c=tre Interex, pe motiv c= vor s= se concentreze asupra afacerii cu supermarketuri; acesta a fost \ns= primul semnal al pr=bu[irii Spar, care ulterior a intrat \n insolven]=.

1-7 martie 2010 I BUSINESSmagazin 11

IMOBILIARE

UN MALL CU SOARE Dezvoltatorul Sun Plaza sper= ca noul mall s= profite de faptul c= nu vor mai ap=rea noi concuren]i \n 2010 sau 2011

ULTIMUL MALL Cel mai mare mall din Rom`nia s-a deschis \n cea mai grea perioad= economic= de dup= r=zboi. Criza ar putea reprezenta \ns= [i un avantaj pentru Sun Plaza: s-ar putea s= fie ultimul mall deschis \n Capital= pentru urm=torii doi-trei ani. de C+T+LIN {TEFANCU

M

ichaël Richard, managerul general al dezvoltatorului imobiliar EMCT Rom`nia, povestea \n urm= cu c`teva luni cum lucr=rile de construc]ie [i amenajare a unor hipermarketuri Carrefour construite \n trecut de EMCT \n ]ar= continuau chiar [i \n noaptea de dinaintea deschiderii oficiale.

Obiceiul pare s= se fi p=strat [i \n ceea ce prive[te cel mai mare proiect dezvoltat de c=tre companie p`n= acum, centrul comercial Sun Plaza din partea de sud a Capitalei.

Cu o zi \naintea deschiderii de s=pt=m`na trecut=, \nc= se lucra de zor \n centrul comercial, fie c= era vorba de

12 BUSINESSmagazin I 1-7 martie 2010

muncitorii care montau gresia pe sc=rile de la intrarea \n mall, fie c= era vorba de ultimele amenaj=ri f=cute de retaileri.

Oricum, dezvoltatorii estimau c= doar circa 80% din spa]ii - \n func]ie de suprafa]= - aveau s= fie deschise \nc= din ziua inaugur=rii. “Totul depinde de retaileri, nu avem noi ce s= le facem”, declara Michaël Richard, pl`ng`ndu-se c= nu a reu[it s=-i fac= pe comercian]ii germani s= \n]eleag= importan]a zilelor de 1 [i 8 martie.

Dincolo de faptul c= centrul comercial nu a fost pe deplin pus la punct \n ziua deschiderii - de altfel, aproape toate proiectele deschise \n ultimii ani au avut deficien]e la inaugurare, rezolvate \n primele s=pt=m`ni de func]ionare -, este

NOROC CU MALL-UL DIN SUD Stocul suprafe]elor de centre comerciale din Bucure[ti va cre[te \n acest an fa]= de 2009 \n principal datorit= finaliz=rii Sun Plaza.

600.000 550.000 stoc total centre comerciale (mp)

500.000 450.000 400.000 350.000 300.000 250.000 200.000 150.000 100.000

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010*

* ESTIMARE; SURSA: JONES LANG LASALLE

FOTO: CRISTINA NICHITU{

notabil faptul c= Sun Plaza este primul centru comercial deschis \n 2010, an care va fi relativ slab \n inaugur=ri comparativ cu anii preceden]i. |n plus, noul mall are reale [anse s= fie [i ultimul deschis \n Bucure[ti pentru o perioad= de doi - trei ani.

Situa]ia este valabil= [i pentru celelalte proiecte comerciale care se vor deschide \n ]ar= \n 2010. Pe de o parte, acestea vor pleca cu dezavantajul c= vor intra pe pia]= \ntr-o perioad= \n care “clientul final lipse[te”, dup= cum se exprima Shimon Galon, CEO al GTC Rom`nia - unul din cei mai importan]i dezvoltatori imobiliari din Rom`nia. Pe de alt= parte, mall-urile deschise \n 2010 vor beneficia de o perioad= \n care nu vor avea de luptat cu noi concuren]i. “Ambele centre comerciale ale c=ror inaugur=ri sunt programate pentru prima jum=tate a anului 2010 - Sun Plaza [i Atrium Center Arad la sf`r[itul lunii martie - vor fi proiecte dominante pentru aria lor de cuprindere comercial=”, consider= Aura Voiculescu, directorul departamentului de retail din cadrul DTZ Echinox. |n aceea[i situa]ie se afl= [i Gold Plaza Baia Mare sau

West Gate Craiova, alte dou= proiecte a c=ror finalizare este programat= pentru ultimele luni ale anului.

Dac= Atrium va avea de luptat \n Arad doar cu parcul de retail Armonia, Sun Plaza se deschide \n partea de sud a Capitalei, zon= ocolit= ini]ial de dezvoltatori [i retaileri, din cauza puterii sc=zute de cump=rare. |n zona de sud mai exist= deja Grand Arena, centru deschis \n 2008, care nu a \nregistrat \ns= rezultate satisf=c=toare, City Mall, considerat adesea ca fiind Cenu[=reasa mall-urilor din ora[, [i, \n partea de sud-est, parcul de retail Vitantis Shopping Center.

“Consumul este jos de tot [i asta o [tie toat= lumea”, comenteaz= George Teleman, partener \n cadrul Equest Investments, proprietarul Vitantis. Teleman consider= c= este [i va fi o competi]ie pentru toat= lumea: “Fiecare va trebui s= \[i vad= de propriul drum. Centrul s-a stabilizat”. Managerii EMCT sunt \ns= \ncrez=tori \n rezultatele centrului proasp=t deschis, care a intrat \n proprietatea Sparkassen Immobilien AG din Austria, investitorul \n proiect. u

VIDEO Apari]ia Sun Plaza \n sudul Capitalei a schimbat at`t stocul de spa]ii comerciale, c`t [i traseul cump=r=torilor.

Afla]i mai multe despre a[tept=rile Sun Plaza de la Michaël Richard, managerul proiectului, \ntr-un material video pe www.businessmagazin.ro

PUBLICITATE

imobiliare Argumentele lor? Mix-ul de chiria[i, bazat pe ancore de mari dimensiuni, precum BauMax, Cora sau Mobexpert, [i venirea, pentru prima dat=, \n partea de sud a ora[ului, a unor nume mari din industria de fashion precum C&A, New Yorker sau Inditex (proprietarul Zara - n.red.).

“Este un proiect interesant, dar sunt unii retaileri care nu vor rezista aici [i care nu cred c= au ce c=uta aici”, a comentat directorul Cushman & Wakefield, R=zvan Gheorghe, aflat la o prim= “plimbare” prin mall. Consultantul imobiliar, unul din cei mai experimenta]i pe segmentul de retail, consider= totu[i c= proiectul va rezista f=r= probleme [i asta din pricina ancorelor de mari dimensiuni. |n plus, “un comerciant care va dori s= se extind= \ntr-un proiect dominant, cel pu]in pentru urm=toarele [ase luni, nu va avea unde. |n acest moment sunt foarte pu]ine spa]ii de calitate disponibile spre \nchiriere”.

“Seceta” \n materie de noi proiecte \ncepute ar putea fi astfel un avantaj pentru centrele comerciale care vor fi finalizate \n acest an. |n Bucure[ti, spre exemplu, ar mai trebui deschis \n 2010 doar Cocor Luxury Store, un proiect care va avea \ns= o dimensiune redus= [i care se

“O MARE PARTE DIN PROIECTELE ANUN}ATE |N TRECUT NU SE VOR MAI DEZVOLTA PROBABIL NICIODAT+ {I VOR R+M~NE LA STADIUL DE BRO{UR+.”

MONICA BARBU, THE ADVISERS KNIGHT FRANK

UN 2010 S+RAC |N MALL-URI |n acest an vor fi inaugurate pu]ine centre comerciale \n ]ar=, acestea av`nd [anse s= r=m`n= ultimele deschideri de mall-uri \n respectivele ora[e pe o perioad= de doi-trei ani.

1.000 mp/ locuitor

590.000 mp stoc estimat 2010 (mp) stoc 2010 centre comerciale la 1.000 locuitori

300 120.000 250 100.000 200 80.000 150

60.000

100

40.000

50

20.000

0 Suceava

Timi[oara

Sibiu

Ia[i

Gala]i

Constan]a

Cluj-Napoca

Bucure[ti

Bra[ov

Baia Mare

Arad

0

SURSA: SURSA: JONES LANG LASALLE

14 BUSINESSmagazin I 1-7 martie 2010

va adresa persoanelor cu venituri ridicate, urm=toarele deschideri put`nd s= vin= abia la finalul lui 2011 sau chiar \n 2012. Iar situa]ia din alte ora[e este similar=, 2011 put`nd s= aduc= doar proiecte am`nate \n repetate r`nduri. “O mare parte din proiectele anun]ate \n trecut nu se vor mai dezvolta probabil niciodat= [i vor r=m`ne la stadiul de bro[ur=. Iar cei care vor dezvolta vor trebui s= se adapteze la noile condi]ii”, estimeaz= Monica Barbu, vicepre[edinte al The Advisers Knight Frank.

Perioada de recesiune economic= ar urma s= aduc=, \n general, schimb=ri \n ceea ce prive[te modelul dup= care vor fi dezvoltate centrele comerciale \n viitor.

Unii consultan]ii imobiliari au declarat \n ultimele luni, \n cadrul discu]iilor cu BUSINESS Magazin, c= parcurile de retail de mari dimensiuni, cu c`teva magazine mari [i galerii comerciale “ata[ate” ar urma s= fie un model de succes. Pallady Shopping Center, proiect care ar putea fi \nceput \n acest an \n Bucure[ti de c=tre Avrig 35, sau Coresi, proiectul de pe fosta platform= Tractorul din Bra[ov - ambele cu date de finalizare estimate pentru 2012 -, ar urma s= se \ncadreze \n acest model.

“Dac= p`n= acum s-a folosit un model \n care ancorele reprezentau 20% - 30% din suprafa]a centrului comercial, de acum \ncolo vom vorbi de ancore care vor ocupa 40% - 50% din spa]iul unui centru”, afirm= R=zvan Gheorghe. Modelul din urm=, prezent [i la Sun Plaza, ar urma s= aduc= venituri din chirii mai mici, av`nd \n vedere c= suprafe]ele mari sunt \nchiriate la un nivel de chirie mai redus. Chiar [i a[a, consider= consultantul imobiliar, proiectele vor fi mai atractive pentru b=ncile finan]atoare [i pentru investitori, fiind \n opinia sa mai sustenabile comparativ cu un num=r mai mare de magazine mici care pl=tesc o chirie mai mare. “O schimbare se simte deja, dezvoltatorii se g`ndesc foarte serios c`nd discut= cu comercian]ii [i au \n]eles c= o re]ea interna]ional= aduce avantaje, precum experien]a, chiar dac= e dispus= s= pl=teasc= o chirie mai mic=”, mai afirm= R=zvan Gheorghe.

Dincolo de aceste schimb=ri, 2010 va fi un an de rezisten]=, at`t pentru centrele comerciale deschise \n trecut, c`t [i pentru cele care se vor inaugura \n acest an. Sau, dup= cum conchide George Teleman, “Sper=m cu to]ii \ntr-o revenire economic= [i o cre[tere a consumului, dar criza nu s-a terminat \nc=. Urmeaz= o perioad= complicat=”. n

opinii Guvernul Boc \ncearc= de la s=pt=m`n= la s=pt=m`n= s= testeze limitele [i nervii rom`nilor.

Concedierile, eliminarea sporurilor sau zilele libere f=r= plat= au fost doar un preambul pentru ce avea s= urmeze. De cur`nd, au intrat iremediabil \n dizgra]ia public=, atac`nd categoriile de v`rst= cu cea mai mare nevoie de protec]ie – b=tr`nii [i copiii. de ANA R+DU}+

Mo[ Cr=ciun [i Z`na M=selu]=

L

a sf`r[itul anului trecut, \n cadrul unei \nt`lniri cu directorii financiari ai unora dintre cele mai mari companii din Rom`nia, toat= lumea avertiza c= \n 2010 ar trebui s= ne a[tept=m la cre[terea taxelor actuale [i introducerea unora noi. Au fost mul]i care nu au luat \n serios acele previziuni. La fel de mul]i le-au crezut. |ns= nimeni nu se a[tepta la o asemenea amploare. Cu at`t mai pu]in la atacarea segmentelor de care nimeni nu s-a atins p`n= acum – copiii [i b=tr`nii. Ba chiar mai mult, cre[terea pensiilor [i a aloca]iilor erau teme predilecte \n toate discursurile populiste, care urm=reau s= ating= coarda sensibil= a aleg=torilor [i s= c`[tige la capitolul imagine.

A[a cum era de a[teptat, anun]ul elimin=rii aloca]iilor pentru copii (chiar dac= a fost f=cut= o disociere [i ministrul Vl=descu a ]inut s= sublinieze c= sunt viza]i doar copiii care fac parte din familii \nst=rite, nu [i cei care au p=rin]i cu venituri sc=zute) [i al impozit=rii pensiilor au creat un val de reac]ii \n lan].

Organiza]ia “Salva]i copiii”, asocia]iile de p=rin]i, chiar [i Uniunea Liceenilor Maghiari au criticat vehement aceast= propunere, care ar \nc=lca \n mod ilegal drepturile copilului.

Dup= ce i-a trimis pe cei doi mini[tri – Mihai {eitan [i Sebastian Vl=descu - la \naintare, primul-ministru a \ncercat s= dreag= busuiocul. Pe principiul “poate n-au \n]eles ei bine”, Emil Boc a ]inut s= lini[teasc= fiecare copil, adolescent, adult aflat la prima sau a doua tinere]e [i v`rstnic c=, de fapt, nici pensiile nu

vor fi impozitate, nici aloca]iile t=iate.

Drept urmare, acum se vorbe[te despre remanieri \n Guvern – scandal prea pu]in interesant [i cu implica]ii sociale prea mici, comparativ cu cele pe care le-ar aduce modific=rile bru[te din sistemul de taxare [i impozitare, dar cu posibile c`[tiguri imagologice. Nemeritate, de altfel.

Sigur, panica a fost deja creat=, iar nevoia de a aduna bani la bugetul de stat este at`t de mare \nc`t, mai devreme sau mai t`rziu, vor \ncepe s= fie lua]i de la toate categoriile sociale [i demografice. O

frizeaz= bunul-sim]: pentru refacere dup= concediul de odihn= (al c=rui scop principal este tocmai acela de a te odihni, implicit, de a te reface dup= luni bune de munc= mai mult sau mai pu]in asidu=.

Deci, pentru ce mai e nevoie de o nou= refacere?), indemniza]ie pentru ]inut= decent= sau pentru ziua de na[tere. Sigur, este absolut normal ca statul s= pl=teasc= bani buni astfel \nc`t niciun angajat din cei 400.000 s= nu fie stresat sau ca s= se asigure ca sunt frumos \mbr=ca]i [i cu pantofii lustrui]i. Nu mai vorbim

EMIL BOC A }INUT S+ LINI{TEASC+ FIECARE COPIL, ADOLESCENT, ADULT {I V~RSTNIC C+, DE FAPT, NICI PENSIILE NU VOR FI IMPOZITATE, NICI ALOCA}IILE T+IATE solu]ie la fel de inspirat= a fost propunerea de a deschide un magazin de suveniruri al Senatului. Acest butic ar putea s= comercializeze at`t obiecte simbolice, precum brelocuri, stegule]e sau c=ni, c`t [i produse mai neconven]ionale, dar de mare folos oric=rui om care, inevitabil, va ajunge s= treac= printr-un moment nefericit, precum cruci [i sicrie. Propunerea vine de la actorul Mircea Diaconu, membru al PNL, \ntr-o \ncercare ironic= de a comenta aceast= ini]iativ= comercial=.

Dincolo de toate acestea, \n timp ce ne chinuim s= tragem bani de la copii [i bunicii lor, anul trecut, 400.000 de bugetari au primit drepturi b=ne[ti \n mod ilegal. Asta dup= ce \n 2008 al]i 235.000 [i-au \nmul]it veniturile \n acela[i fel. Sporurile pe care le-au inventat

de micile semne de apreciere, cu ocazia zilelor de na[tere. C= doar o dat= \n via]= face omul 33, 34, 35..., 95 de ani.

Partea bun= este c= dac= p=rin]ii cu venituri reduse vor primi aloca]ii mai mari pentru copii sau vor fi singura categorie care va mai avea dreptul la aloca]ie, nu va dura foarte mult p`n= c`nd vom vedea o cre[tere semnificativ= a ratei natalit=]ii, av`nd \n vedere c=, \n general, natalitatea este mai mare \n zonele s=race [i c= multe cupluri fac copii pentru c=, f=r= aloca]ie, nu ar avea alte venituri. Pe de alt= parte, s-ar echilibra raportul natalitatemortalitate, de vreme ce mul]i b=tr`ni care acum tr=iesc la limita subzisten]ei vor fi nevoi]i, dup= impozitarea pensiilor, s= tr=iasc= chiar mai r=u de at`t. {i mai pu]in. n

1-7 martie 2010 I BUSINESSmagazin 15

COVER STORY

banii Unde au dispărut

BANCHERII ÎI ACUZĂ PE ANTREPRENORI, ANTREPRENORII ARATĂ CU DEGETUL ÎNSPRE BANCHERI ȘI STAT, IAR STATUL ACUZĂ CONTEXTUL ECONOMIC NEFAVORABIL. CINE SUNT VINOVAŢII PENTRU SLABA FINANŢARE A ECONOMIEI REALE ȘI CE PERSPECTIVE SUNT CA ACEASTA SĂ SE REIA? BUSINESS MAGAZIN A CĂUTAT SĂ VADĂ UNDE SE ÎNTRERUPE DRUMUL BANILOR DESTINAŢI ECONOMIEI, PLECÂND ÎN SENS INVERS, DE LA ANTREPRENORI SPRE VISTIERIA BĂNCILOR. DE ANDREI NĂSTASE

16 BUSINESSmagazin I 1-7 martie 2010

FOTO: PHOTOLAND/CORBIS

cover story

C

Unde se blochează finanţarea economiei reale Care sunt principalele probleme în calea finanţării economiei reale și care sunt explicaţiile oferite de bancheri și antreprenori BĂNCILE FINANŢEAZĂ STATUL, NU COMPANIILE

Antreprenorii se plâng că bancherii preferă statul în locul economiei reale pentru că astfel au garanţii

Bancherii spun că situaţia este conjuncturală și că proiectele viabile au fost și sunt în continuare finanţate

BANII SUNT PREA SCUMPI

Companiile așteaptă scăderea dobânzilor pentru a lua în calcul eventuale finanţări sau refinanţări; la costurile actuale ale creditării, mulţi nu-și pot plăti ratele

Băncile spun că banii se vor ieftini atunci când și ele se vor împrumuta mai ieftin

GARANŢIILE SUNT PREA MARI

Oamenii de afaceri spun că nu au de unde să acopere garanţiile cerute de bănci

Bancherii spun că riscul este calculat la fel pentru toate companiile, și proiectele serioase primesc bani pentru că prezintă garanţii

BANCHERII NU ÎNŢELEG SPECIFICUL AFACERILOR

Antreprenorii spun că bancherii au expertiză limitată doar pe unele segmente de business și doar acelea sunt finanţate

Băncile spun că au departamente specializate și pe domeniile de nișă

CEREREA PENTRU CREDITE A SCĂZUT DRAMATIC

Antreprenorii vor în continuare bani, dar dau vina pe rigiditatea bancherilor

Bancherii spun că foarte puţine companii cer credite în perioada actuală

CINE E MAI RIGID

Antreprenorii spun că bancherii sunt rigizi și nu se abat de la reguli pentru a înţelege fiecare afacere în parte

Bancherii spun că rigizi sunt antreprenorii care se așteaptă ca în contextul actual să le fie finanţate proiectele în aceleași condiţii ca în 2007-2008

BANI PENTRU EVITAREA SFÂRȘITULUI

Antreprenorii spun că au afaceri sănătoase, care intră în incapacitate de plată strict din lipsa de lichidităţi cu care se confruntă

Bancherii spun că nu pot finanţa o afacere fără piaţă, aflată în moarte clinică, dar finanţează investiţiile viabile în dezvoltare

18 BUSINESSmagazin I 1-7 martie 2010

= lipsa banilor din economia real= [i blocajul financiar au \mpins la insolven]= multe dintre cele 20.000 de firme intrate \n incapacitate de plat= anul trecut [tim cu to]ii. Ce nu [tim e dac= putem considera vinovat pe cineva pentru ceea ce s-a \nt`mplat [i dac=, pornind de aici, \n]elegem cum poate fi deblocat circuitul banilor. Mul]i dintre antreprenorii intra]i \n insolven]= anul trecut au dat vina pe b=ncile care au oprit creditarea, au scumpit-o sau au \n=sprit criteriile de acces la ea; de partea cealalt=, bancherii sus]in c= finan]=rile nu au fost niciodat= oprite, numai c= nu pot oferi bani unor afaceri ce nu prezint= garan]ii c= vor supravie]ui \ndeajuns de bine \nc`t s= poat= rambursa creditele. |ntr-un num=r anterior al revistei, comparam m=surile anticriz= luate de guvernan]ii no[tri cu lista solu]iilor g=site [i aplicate de ]=rile din Europa Central= [i de Est [i ]=rile baltice. Da, guvernul de la Sofia pare [i mai neinspirat dec`t cel de la Bucure[ti, [i da, Polonia a venit cu ni[te solu]ii anticriz= foarte inspirate. Dar este explicabil dac= ne g`ndim la modul specific \n care fiecare dintre ]=rile respective a fost afectat= de criz=: Polonia, de pild=, e o ]ar= unde dimensiunea pie]ei interne a contrabalansat pr=bu[irea cererii de export, iar economia a traversat destul de bine anul trecut, \n timp ce pentru o economie mic=, deschis= [i cu o banc= central= lipsit= de p`rghia unui curs de schimb flexibil, ca Letonia, criza s-a dovedit devastatoare, iar m=surile de reducere a cheltuielilor publice au fost cu deosebire dureroase. |n schimb, impulsul de reluare a cre[terii pentru toate aceste ]=ri depinde de redresarea de ansamblu a economiei europene, sus]in optimi[tii, iar acesta e [i r=spunsul la problema debloc=rii finan]=rilor bancare \n Rom`nia. “Finan]=rile vor reporni atunci c`nd va exista un semnal clar de reluare a cre[terii economice \n majoritatea statelor din Uniunea European=, cre[tere ce ar antrena revenirea economic= [i pentru Rom`nia”, declar= analistul financiar Drago[ Cabat, pre[edintele companiei de consultan]= Financial View. El crede c= b=ncile doresc reluarea credit=rii c`t mai cur`nd posibil, pentru c= b=ncile se afl= acum sub presiunea pierderilor de profit [i a volumului de credite neperformante din propria ograd=.

Al]ii, \n schimb, sunt mai pesimi[ti.

Omul de afaceri George Copos nu crede c= b=ncile vor relua refinan]=rile, de[i lucrul acesta ar fi neap=rat necesar. “Finan]=rile reprezint= oxigenul mediului de afaceri, u

cover story m=car \n vremurile actuale. “Intervin o serie de modific=ri fa]= de perioadele de boom economic, \n sensul c= finan]atorii sunt acum mult mai aten]i [i verific= \n am=nunt toate opera]iunile firmei”, spune Buluc.

Au crescut deci [i termenele de accesare a banilor, iar b=ncile au devenit restrictive [i \n raport cu valoarea sumelor acordate. Cu toate acestea, spune Buluc, la Farmexim nu au fost probleme la finan]=ri. |n imobiliare, cam aceea[i poveste. Iulian Dasc=lu, omul de afaceri rom`n cu cele mai mari investi]ii \n malluri (patru malluri \n ]ar=), dezvolt= acum un ansamblu urbanistic \n zona central= a Ia[iului, pentru care a ob]inut deja finan]area necesar=. El apreciaz= c= tocmai caracterul multifunc]ional al ansamblului Palas i-a dat posibilitatea de a adapta proiectul la condi]iile pie]ei. “Pe viitor, astfel de proiecte mixte vor st`rni interesul bancherilor, dar de finan]are vor beneficia doar acelea unde dezvoltatorul [i-a demonstrat experien]a pe pia]= [i, astfel, gradul de risc e mai sc=zut”, afirm= Dasc=lu.

El e convins c= finan]atorii apreciaz= ast=zi experien]a investitorilor imobiliari at`t \n dezvoltarea proiectelor, c`t [i \n operarea „Dacă un proiect de investiţii avea optim= a acestora. Ingo Niessen conduce bune de piaţă în 2008 și nu mai biroul local al dezvoltatorului Sonae Sierra are în 2010, este bancherul rigid că nu îl finanţează \n Rom`nia. Sonae Sierra e printre cei mai mari proprietari [i administratori de centre ?“ sau pur și simplu se uită la comerciale din lume, iar \n Rom`nia are \n plan dezvoltarea a trei centre comerciale, \n IONUŢ DUMITRU, RAIFFEISEN Bucure[ti, Craiova [i Ploie[ti. Cel mai avansat contextul general joac= [i el un rol important, proiect este cel de la Craiova, Adora Mall, din finan]=ri din surse ireale care creau obliga]ii r=m`ne \n plan secund. a c=rui suprafa]= a fost deja \nchiriat 60-70%. reale, echilibrul a cedat [i ne-am r=sturnat”.

Unii antreprenori s-au pl`ns c=, la |nainte de criz=, un procent de pre\nchiriere Iar St=ncescu crede c= am uitat s= preg=tim dob`nzile actuale, refinan]area unui credit de 40% era suficient pentru ob]inerea unei fr`nghiile de salvare. “Pe unii, criza ne-a mai vechi este prea scump=. Popescu spune finan]=ri bancare. prins \n ma[inile cump=rate cu bani \nc= Bancherii, at`t \n Rom`nia, c`t [i nemunci]i. Ni s-a spus s= ne punem centurile c= aceasta depinde de strategia fiec=ruia. “|n cazul A&D Pharma, noua linie de credit \n str=in=tate, se uit= acum mult mai de siguran]=, dar nu ne-au avertizat c= se ne ajut= s= p=str=m pozi]ia strategic=, s= \n profunzimea proiectelor, indiferent de poate termina benzina.” dep=[im provoc=rile mediului economic domeniul de activitate unde se solicit= R=svan Radu, CEO al b=ncii UniCredit actual [i s= capt=m cre[terea anticipat= a finan]area. |n proiectele imobiliare, }iriac Rom`nia, continu= tabloul reziden]iale sau comerciale, relev= Niessen, problemelor: impruden]a specific= perioadei industriei farmaceutice din centrul [i estul Europei.” Deci, dac= ai nevoie de bani pentru bancherii sunt interesa]i de nivelul [i de boom s-a reflectat [i \n comportamentul a-i pompa \n dezvoltare, s-ar zice c= banii nu m=rimea proiectului, de amplasare, de multor antreprenori, care [i-au dezvoltat sunt nici prea scumpi [i c= nici nu lipsesc. poten]ialii concuren]i [i, pe ansamblu, au afacerile f=r= a-[i lua m=suri de precau]ie Pia]a farmaceutic= are nevoie de bani devenit mult mai pruden]i c`nd vine vorba pentru eventuala cre[tere a costurilor pentru a se proteja de \nt`rzierile de plat= din de condi]iile generale ale unui \mprumut. de finan]are sau pentru fluctua]iile mai sistem. |n afacerile farmaceutice, blocajul Dar, dac= \n urm= cu un an bancherii nici ample de curs valutar. De multe ori, afirm= financiar [i-a ar=tat cel mai des col]ii, pentru nu mai st=teau la discu]ii cu dezvoltatorii bancherul de la UniCredit, cash-flowc= \nt`rzierile cu care Casa de Asigur=ri le imobiliari, ast=zi s-a revenit la discu]iile ul companiei a fost folosit \n investi]ii pl=te[te farmaci[tilor au crescut de la 90 neoficiale de la cafea. Dac= gestul pare mai speculative, de genul celor imobiliare, \n degrab= unul de p=strare a contactului domenii exterioare afacerii de baz=. “B=ncile, la 180 de zile sau chiar mai mult de at`t.

Ovidiu Buluc, pre[edintele distribuitorului dec`t o inten]ie de revenire la vremurile la r`ndul lor, au tolerat acest comportament Farmexim [i ac]ionarul majoritar al re]elei bune, Niessen spune totu[i c= unele b=nci \n lupta lor pentru cota de pia]=, dar cred c= de farmacii Help Net, consider= totu[i c= finan]eaz= activ proiecte, dar prefer= centrele am \nv=]at cu to]ii foarte multe \n ultimii pentru companiile mari nu e dificil s= aflate deja \n operare. O p=rere diferit= fa]= doi ani”, conchide Radu. Bancherul crede c=, ob]in= o finan]are sau refinan]are nici de cea a investitorilor imobiliari o are Viorel u de[i lent, cererea de credite \[i revine, odat= iar Banca Na]ional=, dup= cum vede]i, se str=duie[te s= revigoreze acest mecanism”, spune Copos. Din p=cate, apreciaz= el, iner]ia sistemului financiar va determina men]inerea situa]iei actuale \n materie de credite \n cel mai bun caz \nc= [ase luni de acum \nainte.

Marius St=ncescu, pre[edintele Riff Holding, un one-stop-shop cu arii de practic= de la audit [i consultan]= p`n= la finan]=ri [i brokeraj de companii, e de p=rere c= [ansele relans=rii creditului \n 2010 sunt reduse, pentru c= situa]ia de acum are explica]ii logice: supraproduc]ia a generat o nevoie de stimulare a consumului, la nivel mondial, ca [i criza ce a urmat; a ap=rut nevoia de finan]are a acestui consum, [i aici au fost canalizate resursele b=ncilor. Cre[terea standardului de via]= [i m=surile de protec]ie social=, de multe ori nesustenabile economic, au creat dezechilibre majore; apoi “cineva a inventat sisteme de a p=c=li controlul [i rigorile financiare, statele nu au reac]ionat reglementativ util, ne-am trezit invada]i de

cu \ncrederea antreprenorilor \n economie [i apari]ia unor noi oportunit=]i de afaceri.

Nu \mp=rt=[e[te ideea c= b=ncile nu mai sunt dispuse s= crediteze companiile. “Este adev=rat c=, dup= declan[area crizei, b=ncile au \nceput s= se uite cu o mai mare aten]ie la bonitatea clien]ilor sau a celor care solicit= \mprumuturi, \ns= politica mai prudent= este \n mare parte justificat= de gradul mare de incertitudine care persist= \n pia]=.”

Pentru unii oameni de afaceri, rela]ia cu b=ncile nu a avut de suferit. Robert Popescu este CEO al distribuitorului de produse farmaceutice A&D Pharma, companie ce a ob]inut o refinan]are \n valoare de 100 de milioane de euro \n august 2009 - unul dintre cele mai mari credite acordate \n Rom`nia anul trecut. Creditul a fost acordat de cinci b=nci - Banca Comercial= Rom`n=, BRD - Groupe Société Générale, Citibank Europe, RBS Bank [i UniCredit Bank Austria - \n propor]ii egale de 20% fiecare. Popescu crede c= finan]area afacerilor depinde \n primul r`nd de performan]ele companiei [i, de[i

perspective

condiţiile de piaţă

20 BUSINESSmagazin I 1-7 martie 2010

Finanţarea în dublă perspectivă Pentru ca economia reală să fie finanţată, bancherii și antreprenorii ar trebui să se întâlnească la mijloc și fiecare să vadă lucrurile și prin ochii celuilalt.

Dacă banca înţelege afacerea companiei, iar compania înţelege modul de funcţionare al băncii, probabil că proiectele viabile vor fi finanţate.

ANTREPRENORI ȘI MANAGERI

1. GEORGE COPOS, proprietar al Ana Holding 2. IULIAN DASCĂLU, președinte al Iulius Group 3. OVIDIU BULUC, acţionar majoritar al Farmexim 4. MARCEL BĂRBUŢ, proprietar al AdePlast 5. ROBERT POPESCU, CEO al A&D Pharma 6. ELI DAVIDAI, unul dintre cei mai discreţi miliardari din România LASZLO DIOSI, directorul general al OTP Bank România RASVAN RADU, CEO al băncii UniCredit România 7. INGO NIESSEN, Country Manager al Sonae Sierra România 8. DINU MALACOPOL, director executiv al Digital Cable Systems 9. MARIUS STĂNCESCU, președinte al Riff Holding 10. DRAGOȘ CABAT, președinte al Financial View

„Băncile au fonduri BANCHERI

și sunt și dispuse să acorde finanţări.

Semnele de întrebare privesc eligibilitatea clienţilor, corectitudinea proiectelor de afaceri și valoarea garanţiilor.”

LASZLO DIOSI, directorul general al OTP Bank România

„Ar fi absurd ca o instituţie de credit să nu dorească să contracteze împrumuturi.”

RĂSVAN RADU, CEO al băncii UniCredit România

1

„Băncile nu mai dispun de mijloace de creditare, pentru că aproape toate au ales cea mai facilă soluţie de supravieţuire - împrumuturile acordate statului.”

„În proiectele imobiliare bancherii au devenit mult mai prudenţi când vine vorba de condiţiile generale ale unui împrumut.”

GEORGE COPOS, proprietar al Ana Holding

„De finanţare vor beneficia doar proiectele unde dezvoltatorul și-a demonstrat experienţa pe piaţă și, astfel, gradul de risc e mai scăzut.”

INGO NIESSEN, Country Manager al Sonae Sierra România

2

3 „Au crescut termenele de accesare a banilor, ca timp efectiv, și băncile au devenit restrictive vizavi de valoarea sumelor acordate.”

OVIDIU BULUC, acţionar majoritar al Farmexim

IULIAN DASCĂLU, președinte al Iulius Group

MARCEL BĂRBUŢ, proprietar al AdePlast

„Nu fac investiţii pe credit, dacă nu am lichidităţi. La fel fac și în viaţa privată - nu conduc o mașină luată în leasing și nu stau într-o casă închiriată.”

ELI DAVIDAI, unul dintre cei mai discreţi miliardari din România

„Finanţarea afacerilor depinde în primul rând de performanţele companiei; contextul general este și el important, dar cade în plan secund.”

„Până la urmă statul – chiar și cel mai “în găleată” stat – este, totuși, un client sigur pentru bănci.”

ROBERT POPESCU, CEO al A&D Pharma

4

7

5

8 „Se cam adeverește proverbul că bancherul îţi întinde o umbrelă fix atunci când nu plouă.”

DINU MALACOPOL, director executiv al Digital Cable Systems

6

„Șansele relansării creditului în 2010 sunt insesizabile, pentru că nu există capital real, depozitar.”

9

MARIUS STĂNCESCU, președinte al Riff Holding

10 „Băncile doresc reluarea creditării cât mai curând posibil, pentru că se află acum sub presiunea profitabilităţii și a volumului de credite neperformante din propria ogradă.”

DRAGOȘ CABAT, președinte al Financial View

1-7 martie 2010 I BUSINESSmagazin 21

cover story Micula - fondator, al=turi de fratele s=u Ioan Micula, al companiei European Drinks. El spune c= sunt probleme la nivel de sistem bancar [i c= statul ar trebui s= se implice [i s= dea garan]ii, dup= modelul SUA sau al Germaniei. “B=ncile trebuie s= finan]eze companiile, c=ci altfel nu se poate face business.” El consider= c= statul e cel ce poate lua m=suri pentru stimularea sectorului bancar [i a economiei, altfel societ=]ile vor t=ia costurile [i [omerii rezulta]i din proces vor deveni o povar= tot pentru stat. Micula cere o strategie de tipul “mai bine previn dec`t s= repar”. |n replic=, Ionu] Dumitru, director general al Raiffeisen Bank Rom`nia, spune c= b=ncile trebuie s= plaseze banii depun=torilor, iar dac= nu sunt suficiente proiecte finan]abile \n economia real=, atunci o face prin plasamente \n titluri de stat - ceea

„Se cam adeverește proverbul că

bancherul îţi întinde o umbrelă fix atunci când nu plouă?“ DINU MALACOPOL, DCS

ce s-a [i \nt`mplat \ntr-un an 2009 \n care resursele b=ncilor s-au reorientat masiv c=tre finan]area statului. “Trebuie \ns= s= facem distinc]ie \ntre o situa]ie conjunctural= [i strategia unei b=nci pe termen mediu [i lung”, \ndeamn= bancherul de la Raiffeisen.

Pe antreprenori, comenteaz= George Copos, aceast= reorientare a b=ncilor de la creditarea sectorului privat spre creditarea statului \i dezavantajeaz= inclusiv prin faptul c= statul utilizeaz= banii respectivi mai ales pentru cheltuielile curente, ca plata salariilor [i a pensiilor, nu pentru investi]ii \n dezvoltare. Recesiunea ne-a prins deja cu deficit bugetar mare, de aproape 5% din PIB, astfel \nc`t statul nu [i-a putut baza nicio strategie anticriz= pe investi]ii \n proiecte publice, fiind dimpotriv= nevoit s= \ncerce reducerea deficitului, spre a satisface condi]iile cerute de FMI [i UE pentru

Cele mai bancabile sectoare

TRANSPORTURILE Chiar dacă se confruntă cu scăderi serioase ale afacerilor, băncile mizează pe tendinţa generală, de creștere, astfel că proiectele bune primesc și credit

SECTORUL ENERGETIC Proiectele de energie au fost finanţate și anul trecut și la fel vor fi și în 2010, pentru că sectorul energetic se află în plină dezvoltare

INFRASTRUCTURA Deși finanţările acordate sunt sub nivelul anilor 2007-2008, niciun bancher nu refuză proiectele de infrastructură. Problema intervine la costul banilor împrumutaţi

PARTENERIATELE PUBLIC-PRIVATE Afacerile făcute cu statul încă prezintă bune garanţii și, chiar dacă azi există riscuri de întârziere a plăţilor, acest tip de parteneriat a fost și este în continuare bancabil

22 BUSINESSmagazin I 1-7 martie 2010

Condiţiile creditării s-au schimbat pentru toată lumea – se dau mai puţini bani, la dobânzi mai mari și într-un timp mai lung - însă unele sectoare economice au un avantaj competitiv când vine vorba să pună mâna pe banii băncilor.

DE CE FUG BANCHERII

PROIECTELE IMOBILIARE Proiectele de top, cu adevărat stabile și care beneficiază de experienţa dezvoltatorului, primesc credit, dar condiţiile s-au modificat mult faţă de perioada de boom imobiliar

AFACERILE DE NIȘĂ Telecomunicaţiile cu precădere și orice alt sector unde bancherii nu au expertiză serioasă au de suferit

CE CAUTĂ BANCHERII

SECTORUL AUTO Multe afaceri au ajuns în insolvenţă pentru că banca nu le-a refinanţat vechile împrumuturi

\mprumutul de aproape 20 de miliarde de euro contractat anul trecut.

Copos admite c= mul]i antreprenori nu mai pot returna constant, din varii motive, ratele bancare, iar aceasta se traduce \n sc=derea lichidit=]ilor din vistieriile b=ncilor, ceea ce conduce la g`tuirea procesului de finan]are. |n aceste condi]ii, aproape toate b=ncile au ales cea mai logic= solu]ie de supravie]uire - \mprumuturile acordate statului. “Aceasta e \ns= o rezolvare de moment, care va dezavantaja b=ncile pe termen mediu [i lung, pentru c= le reduce foarte mult celelalte perspective de dezvoltare”, crede omul de afaceri. E mult mai comod s= finan]ezi statul dec`t s= \]i asumi o coparticipare la un proiect cu un grad oarecare de risc, dar, \n timp, solu]ia aceasta se va \ntoarce \mpotriva b=ncilor: “Sc=derea drastic= a capacit=]ii de plat= a tuturor agen]ilor economici, stagnarea [i blocajele economice, [omajul, falimentele \n lan] [i pr=bu[irea investi]iilor, toate pot antrena \n final [i c=derea b=ncilor”, consider= George Copos, care vede re\ntoarcerea Rom`niei \ntr-o “normalitate economic=” abia din 2013. |n ceea ce \l prive[te, Copos [i-a p=strat \ns= rela]ia bun= cu bancherii. De-a lungul timpului, Copos a lucrat cu BRD - Groupe Société Générale [i spune c= trecerea prin criz= a \nt=rit [i mai mult rela]ia cu BRD: “Suntem parteneri de afaceri care se cunosc foarte bine [i [tiu foarte bine ce s= a[tepte unul de la cel=lalt”. Anul trecut, BRD i-a oferit un \mprumut de 25 de milioane de euro, una dintre cele mai mari finan]=ri ob]inute de o firm= rom`neasc=. Copos comenteaz= c= pentru a ob]ine un asemenea credit \n 2009, un an at`t de afectat de criz=, “trebuie s= te bucuri de o mare credibilitate pe pia]a financiar= [i s= ai afaceri extrem de solide”.

La r`ndul s=u, Marcel B=rbu], proprietarul produc=torului de materiale de construc]ii AdePlast, a reu[it s= refinan]eze un \mprumut de 20 de milioane de euro \n decembrie trecut. Creditul ini]ial i-a fost acordat de Raiffeisen \n 2007, dar banca i-a dublat dob`nda imediat dup= declan[area crizei \n Rom`nia. B=rbu] a tot c=utat condi]ii mai bune p`n= la finele lui 2009, c`nd a semnat refinan]area creditului, pe [apte ani [i la o dob`nd= mai mic=, cu UniCredit. |n opinia lui, b=ncile din Rom`nia au un mare avantaj - “statul a avut nevoie s= se \mprumute masiv din sistemul bancar autohton, deci de ce ar mai fi avut nevoie b=ncile s= finan]eze [i afacerile locale?”. Pe de alt= parte \ns=, continu= B=rbu], b=ncile \[i ]in \nc= banii r=ma[i \n vistierii, iar “asta e p=cat [i de ne\n]eles. Economia real=

este uitat=, de parc= nu din aceast= zon= ar veni banii”. Explica]ia lui ]ine de efectul “pervers” al faptului c= sistemul bancar este dominat de capitalul str=in, or, b=ncile str=ine sprijin= cu prec=dere companiile din ]=rile de origine. “Noi am avut un astfel de exemplu cu Raiffeisen, care ne-a sugrumat cu dublarea dob`nzii odat= cu debutul crizei.” B=rbu] consider= c= refinan]area creditului a fost solu]ia ideal=, dar [tie c= \n lipsa unor finan]=ri serioase, antreprenorii rom`ni nu vor putea dezvolta afaceri solide [i competitive \n zon= - “pentru c= ]inta noastr= nu mai este doar Rom`nia; multe companii au capacitatea [i tehnologia s= ias= din ]ar=”.

Acum, pe fondul perspectivelor de u[oar= redresare economic=, R=svan Radu de la UniCredit }iriac Bank a[teapt= cre[terea cererii de credite [i revenirea \ncrederii clien]ilor \n economie. |n ce-l prive[te,

da]i respectivii bani.” Malocopol spune c= pu]ine b=nci au expertiz= \n telecomunica]ii [i pu]ini bancheri \n]eleg cum func]ioneaz= industria telecom: “Spre exemplu, ei nu \n]eleg c= noi nu avem garan]ii imobiliare.

Noi suntem operatori, noi avem o re]ea pe care o putem pune garan]ie, dar b=ncile nu prea accept=, pentru c= nu [tiu ce pot face cu acea re]ea, nu realizeaz= c= o pot vinde a[a cum v`nd [i o proprietate”. Chiar [i cei care \n]eleg riscurile [i oportunit=]ile industriei, afirm= Malacopol, nu prea fac diferen]e \ntre operatori [i acesta e un principiu gre[it, pentru c= modelele de afaceri, pia]a, acoperirea, concuren]a, marjele de profit sunt altele. “Deci sunt bani de dat, dar nu sunt oameni care s= \n]eleag= afacerile. Iar asta nu se \nt`mpl= numai \n telecom”, subliniaz= el.

Dar antreprenorii sunt oare sau au oameni care s= \n]eleag= g`ndirea

„Statul a avut nevoie să se împrumute masiv din sistemul bancar autohton, deci de ce ar mai fi avut nevoie băncile să finanţeze și afacerile locale?“ MARCEL BĂRBUŢ, ADEPLAST

apetitul sc=zut pentru investi]ii e una dintre explica]iile pentru reducerea finan]=rilor. “|n primul r`nd, contrac]iei creditului privat, observat= la finalul anului trecut, \i corespunde o contrac]ie puternic= a cererii de \mprumuturi”, spune bancherul. |n al doilea r`nd, continu= Radu, la nivelul sistemului bancar, politica de risc a mers \ntr-o direc]ie mai conservatoare, determinat= tocmai de incertitudinile din pia]=. Afacerile unei b=nci comerciale se bazeaz= pe atragerea de resurse [i redistribuirea lor prin procesul de creditare.

Din acest punct de vedere, spune Radu, “ar fi absurd ca o institu]ie de credit s= nu doreasc= s= contracteze \mprumuturi”.

A[adar, principala problem= a bancherilor este tot una de \ncredere, de data aceasta \n afacerea clientului. {i aici exist= segmente cu un mai mare poten]ial dec`t altele, precum cel energetic, transporturile sau parteneriatele public-private. Acestea ar trebui s= ob]in= cu u[urin]= banii necesari dezvolt=rii, dar aici intervine o alt= problem=, semnalat= de antreprenori - capacitatea bancherilor de a \n]elege afacerile clien]ilor.

Dinu Malacopol, directorul executiv al operatorului Digital Cable Systems (DCS), admite c= finan]=ri exist= [i c= b=ncile \nc= ofer= bani. “Problema este la ce cost sunt

bancherilor? Malacopol r=spunde c= da, cel pu]in \n ce-i prive[te pe ei, la DCS. “Dar tot n-ajungem la un front comun, \n primul r`nd din punctul de vedere al costului banilor. |n momentul de fa]=, costul este cu c`teva procente bune mai mare dec`t ar trebui.” El crede c= o firm= similar= din vestul Europei, unde este concuren]= mai mare [i sunt alte dimensiuni ale businessului, are acces la o finan]are mult mai ieftin=. Mai mult, acolo investi]iile consistente au fost deja realizate \n mare parte, iar operatorii au nevoie de bani mai pu]ini, \n timp ce aici este exact invers.

“Se cam adevere[te proverbul c= bancherul \]i \ntinde o umbrel= fix atunci c`nd nu plou=?”, se \ntreab= retoric Malacopol. Practic, spune directorul DCS, principiul b=ncilor pare s= fie aplicarea unor costuri mai mari tocmai acolo unde pia]a este mai s=rac= - “probabil c= b=ncilor \nc= le merge bine f=r= s= pun= bani \ntr-o astfel de pia]=”.

Se poate descurca f=r= b=nci un om de afaceri? Eli Davidai, unul dintre cei mai discre]i milionari din Rom`nia, al=turi de nume precum Zoltan Teszari sau Puiu Popoviciu, e cunoscut \n pia]= pentru reticen]a sa fa]= de \ndatorare. Omul de afaceri israelian a facilitat intrarea \n Rom`nia a m=rcilor Pepsi [i Burger King, u

1-7 martie 2010 I BUSINESSmagazin 23

cover story

A&D PHARMA

NELU IORDACHE, proprietar al operatorului lowcost Blue Air și al firmei de construcţii Romstrade

100 MIL. EURO de la cinci bănci (cote egale de 20%): – Banca Comercială Română, BRD, Groupe Société Générale, Citibank Europe, RBS Bank și UniCredit Bank Austria (farma) DAN FISHER 75 MIL. EURO (sumă neconfirmată) de la Banca Comercială Română pentru proiectul imobiliar Silver Mountain din Poiana Brașov (turism și dezvoltare imobiliară)

140 MIL. EURO de la filiala londoneză a Credit Suisse (infrastructură)

Cele mai mari finanţări ale lui 2009

„Finanţările vor reporni atunci când va exista un semnal clar de reluare a creșterii economice în majoritatea statelor din Uniunea Europeană.“ DRAGOȘ CABAT, FINANCIAL VIEW

24 BUSINESSmagazin I 1-7 martie 2010

iar valoarea total= a investi]iilor sale \n Rom`nia este de ordinul sutelor de milioane de euro. Filozofia lui de afaceri este s= nu fac= investi]ii dec`t dac= are lichidit=]i. “La fel fac [i \n via]a privat=. Nu conduc o ma[in= luat= \n leasing [i nu stau \ntr-o cas= \nchiriat=”, spunea Davidai \n ultima discu]ie cu BUSINESS Magazin.

Gradul de \ndatorare a companiilor \n care e implicat Davidai este de numai 3%, un procent infim comparat cu alte exemple, \n care antreprenorii au atins pragul maxim de \ndatorare , de 60%. “Cele c`teva procente sunt aproape egale cu zero. Oric`nd putem pl=ti acea datorie”, comenteaz= Davidai.

Doar una dintre cele 30 de companii \n care este implicat a pierdut bani \n 2009, restul aduc`ndu-i profit. |n 2008, a v`ndut, la pre]uri foarte bune [i pentru un profit uria[, aproape toate propriet=]ile imobiliare pe care le de]inea. “Stau acum pe un munte de cash!”

Pentru oameni ca el, faptul c= nici al]i oameni de afaceri nu mai ob]in creditare e un avantaj, \ntruc`t businessurile lor pot deveni ]inte de preluare: Davidai corespunde profilului de antreprenor care ar putea urm=ri oportunit=]i pe timp de criz=.

Oportunit=]i [i antreprenori care s= le urm=reasc= au fost \nc= de la \nceputul lui 2009, c`nd managerii de fonduri de investi]ii aveau birourile pline de dosare ale

companiilor scoase la v`nzare. {i atunci erau acelea[i probleme care blocau tranzac]iile: fondurile nu intrau \n noi ac]ionariate pentru c= \[i concentrau resursele c=tre propriul portofoliu, a[a cum au f=cut [i b=ncile c`nd au p=strat lichidit=]ile pe c`t posibil, iar companiile care voiau s= preia unul sau altul dintre concuren]i, pentru cot= de pia]=, fie nu primeau bani de la banc=, fie primeau ni[te bani prea scumpi.

Ionu] Dumitru, director general al Raiffeisen Bank Rom`nia, crede c= lucrurile s-au schimbat \n bine de atunci [i c= la ora actual= sunt multe companii finan]ate de b=nci. Dumitru precizeaz= c= mul]i antreprenori au renun]at la proiecte, au consolidat [i restructurat altele [i s-au adaptat astfel la cerin]ele pie]ei. Dar unii au ac]ionat dup= un scenariu extrem de pesimist [i nu mai dezvolt= proiecte noi, \n consecin]= nu mai merg nici la banc= s= cear= finan]are. {i iar=[i am ajuns de unde-am plecat, la reducerea abrupt= a cererii solvabile de credite. Alt= situa]ie, spune Dumitru, e cea \n care antreprenorul depune foarte pu]ine eforturi pentru restructurarea opera]ional= [i pentru a cre[te eficien]a afacerii sale, dar se a[teapt= ca banca s= finan]eze la acela[i nivel [i \n acelea[i condi]ii ca \n 2008.

Laszlo Diosi, directorul general al OTP Bank Rom`nia, spune \n stilul s=u

Fondul de investiţii austriac EUROPOLIS 60 MIL. EURO de la Erste Bank pentru proiectul imobiliar Sema Parc

MARCEL BĂRBUŢ, proprietarul AdePlast

VASILE LUCUŢ, proprietar al Unicarm, Satu Mare

20 MIL. EURO de la UniCredit (materiale de construcţii)

20 MIL. EURO de la Banca Comercială Română (producţia de mezeluri)

SCANDIA 32,5 MIL. EURO de la RBS România (produse alimentare)

GREENWEEE INTERNATIONAL,

GEORGE COPOS, proprietarul grupului de firme Ana Holding –

4,63 MIL. EURO de la UniCredit (industrie nepoluantă)

25 MIL. EURO de la BRD – Groupe Société Générale (industria hotelieră)

caracteristic, scurt [i la obiect, c= b=ncile au fonduri [i sunt [i dispuse s= acorde finan]=ri.

Semnele de \ntrebare, spune el, privesc eligibilitatea clien]ilor, corectitudinea proiectelor de afaceri [i valoarea garan]iilor.

La capitolul constr`ngeri se gr=be[te s= adauge [i num=rul mare al insolven]elor, precum [i faptul c= procedura de insolven]= este nefavorabil= b=ncilor. “|n primele patru luni ale lui 2009, cauza pentru pu]inele finan]=ri a reprezentat-o lipsa de lichidit=]i”, afirm= Diosi. Ulterior, companiile au fost afectate [i mai mult de contractarea pie]elor, at`t interne, c`t [i externe, fapt ce a condus la deteriorarea rezultatelor lor [i la sc=derea cererii de credite. Diosi spune \ns= c= b=ncile au \nceput s= acorde \mprumuturi \nc= din ultimul trimestru al lui 2009, iar OTP are clien]i din toate ariile de business. Nu crede c= ar trebui s= mai avem ca reper nivelul finan]=rilor din 2007 [i \nceputul lui 2008, pentru c= acesta nu era tocmai s=n=tos - “nu vom mai vedea un astfel de nivel al credit=rii, dar, \ncep`nd din trimestrul al treilea al lui 2010, vom avea valori apropiate de normal”. {i Diosi se bazeaz= \n prognoza sa pe apetitul \n cre[tere al antreprenorilor pentru tranzac]ii [i dezvoltare, deoarece companiile bune au acum oportunit=]i de extindere .

Problemele par pu]ine [i r=spunsurile simple, dar nu e chiar a[a. Avem pe de-o

„Nu vom mai vedea un nivel al creditării ca în 2007-2008, dar, începând din trimestrul al treilea al lui 2010, vom avea valori apropiate de normal.“ LASZLO DIOSI, OTP

parte, a[a cum indic= Ionu] Dumitru, o cerere solvabil= \nc= redus=, [i nu sunt [anse mari ca aceast= cerere s=-[i revin= prea cur`nd. Avem apoi ratele dob`nzilor la lei foarte ridicate, deci banii sunt \nc= scumpi, de[i odat= cu reducerea dob`nzii de politic= monetar= de c=tre BNR, tendin]a este de sc=dere. Astfel c= problema principal= a credit=rii, dac= \i \ntrebi pe bancheri, este cererea solvabil= redus= - num=rul dosarelor finan]abile. Iar acest num=r a tot sc=zut, pentru c= standardele de creditare ale b=ncilor au fost mult ridicate. Dumitru spune c= foarte multe companii au \nc= probleme financiare serioase [i nu sunt bancabile. “Exist= \ns= [i firme care pot primi finan]are; de regul=, sunt companiile care traverseaz= o o perioad= de revigorare a afacerii, de multe ori bazat= pe cre[terea comenzilor de export”, explic= bancherul de la Raiffeisen. |n cazul unor companii, modelul de business pe care \l urmeaz= nu

mai este viabil. Modelul de afaceri bazat pe un consum exagerat finan]at pe credit nu pare s= mai fie de viitor. De aceea, afirm= Ionu] Dumitru, companiile trebuie s= se adapteze noului context economic postcriz=, \n care consumul finan]at pe datorie probabil \[i va pierde mult din contribu]ia la cre[terea economic=.

Dac= cineva se mai a[teapt= la ritmurile din 2007-2008 de cre[tere a creditelor, va fi dezam=git, pentru c= are a[tept=ri nerealiste: o cre[tere moderat=, indic= Dumitru, de 5-10%, e mai aproape de realitatea anului 2010. Dar firmele care au supravie]uit anului de criz= au [tiut s= se adapteze, s= se restructureze [i chiar s= se dezvolte, au avut [i au [anse s= ob]in= finan]=ri. Ele vor fi c`[tig=toarele crizei, explic= Ionu] Dumitru: “o \ntreprindere care a supravie]uit acestei perioade [i are un model de afaceri adecvat noului context economic postcriz= este un client interesant pentru orice banc=”. n

1-7 martie 2010 I BUSINESSmagazin 25

EXCLUSIV

I 4,5 mld. € PIA}A TEHNOLOGIILOR PENTRU CL+DIRI INTELIGENTE |N 2015 26 BUSINESSmagazin I 1-7 martie 2010

FOTO: REUTERS

PULSUL {I TENSIUNEA CASEI

Conceptul de cas= inteligent=, despre care se tot vorbe[te de mult= vreme \n lumea tehnologiei, \ncepe s= prind= contur [i dimensiuni. Nu \n zona reziden]ial= \ns=, a[a cum s-ar fi a[teptat speciali[tii, ci \n mediul de business. de ANCA ARSENE-B+RBULESCU, LAS VEGAS

S

ituat \n zona central= din Las Vegas, nu foarte departe de faimosul Bellaggio din filmul “Ocean’s Eleven”, hotelul Venetian poate fi considerat o cl=dire inteligent=. Cele trei turnuri cu peste 7.000 de camere, mai mult de 45.000 de metri p=tra]i de suprafa]= de retail [i 185.000 de metri p=tra]i de spa]ii dedicate conferin]elor sunt conectate la un sistem de management integrat al tuturor activit=]ilor din hotel, \ncep`nd cu alimentarea cl=dirii cu energie [i ap= [i p`n= la \ntre]inerea fiec=rui aparat din cazinou.

“Vorbim de fapt despre un ora[ \n ora[”, spune Kim Grange, vicepre[edinte al Venetian Resort Hotel Casino. |n orice moment, peste 100.000 de oameni circul= prin hotel, consumul de ap= se apropie de 175.000 de metri cubi \n fiecare lun=, iar consumul de curent ajunge la 35 de megawa]i pe or=, suficient c`t s= poat= fi alimentat un ora[ cu 25.000 de locuin]e sau p`n= la 200.000 de locuitori. “Dac= am avea o pan= de curent, probabil c= ar trebui s= oprim activitatea \n restaurantele [i magazinele din hotel, a[a \nc`t s= putem sus]ine cazinoul, principala surs= de venit”, apreciaz= Grange. Cl=direa este conectat= la mai multe surse de curent din p=r]i diferite ale ora[ului [i dispune de [apte generatoare

1-7 martie 2010 I BUSINESSmagazin 27

exclusiv de rezerv=. Orice pierdere de informa]ii, cum ar fi, spre exemplu, baza de date cu clien]ii caza]i \n hotel de-a lungul timpului sau datele despre starea aparatelor din cazinou ar putea \nsemna pierderi financiare uria[e pentru companie.

Din fa]a unui panou de comand=, Grange poate urm=ri tot ce se \nt`mpl= \n hotel. Sistemul informatic de management integrat al resurselor preia, fie prin intermediul unor senzori, fie din alte aplica]ii software, informa]ii despre starea re]elelor de utilit=]i, despre gradul de ocupare a hotelului, despre situa]ia din cazinou sau despre necesarul de aprovizionare, put`nd preveni apari]ia unor probleme. Spre exemplu, dac= re]eaua de electricitate din Las Vegas este suprasolicitat=, pe panoul de comand= al Venetian este semnalizat= problema re]elei [i se prezice posibilitatea s= apar= o pan= de curent, iar hotelul poate recurge la generatoare, degrev`nd pentru o perioad= re]eaua.

O cl=dire inteligent= poate [i s= descopere bre[ele din sistemul de securitate, poate men]ine toate electronicele [i automobilele folosite de angaja]ii companiei \n condi]ii bune, anticip`nd avariile [i mentenan]a necesar= [i poate chiar gestiona cheltuielile. Conceptul cl=dirilor inteligente se bazeaz= pe zeci de tipuri de senzori care preiau informa]iile [i le integreaz= \ntr-un sistem informatic, totul put`nd fi controlat de numai c`]iva oameni de la un centru de comand=. Compania american= de transport feroviar Amtrak, spre exemplu, folose[te un asemenea centru de comand= pentru a gestiona trenurile [i traseul acestora, \n spatele acestei p`nze de p=ianjen afl`ndu-se doar patru oameni.

DOSAR

Afla]i mai multe despre cele mai importante inova]ii tehnologice, dar [i despre costurile pe care le presupune achizi]ia acestora dintr-o serie de articole disponibile pe www.businessmagazin.ro

28 BUSINESSmagazin I 1-7 martie 2010

Inteligen]a unei cl=diri nu este dat= deci de faptul c= luminile se sting singure c`nd nu mai este nimeni \n camer=, c= televizorul porne[te singur \n func]ie de persoana care intr= \n camer= [i memoreaz= emisiunile preferate de fiecare membru din familie sau c= proprietarul casei poate primi mesaje de la sistemul de securitate c`nd uit= s= \ncuie u[a de la intrare. |n schimb, depinde de infrastructura din interiorul cl=dirii, la care acum se conecteaz= din ce \n ce mai multe echipamente cu microcipuri integrate, devenind astfel inteligente (ma[ini, termostate, senzori de lumin=).

“Tehnologia schimb= modul \n care se desf=[oar= activit=]ile de business [i reduce nivelul de cost al companiilor \n toat= activitatea”, spunea Al Zollar, directorul general al Tivoli Software, divizia de aplica]ii software pentru managementul infrastructurii din cadrul IBM, cu ocazia

eventualele ineficien]e de consum [i indic= poten]iale solu]ii pentru aceste probleme.

“Datele ob]inute \n timp real referitoare la infrastructur= \mpreun= cu instrumentele de analiz= permit luarea unor decizii de business mai potrivite [i ob]inerea de rezultate”, afirm= Rich Lechner, vicepre[edintele diviziei Energy & Environment a IBM. Exemple precum hotelul Venetian sunt totu[i destul de rare \nc=. Nu \nseamn= c= astfel de tehnologii nu sunt folosite, ci mai degrab= c= majoritatea companiilor care folosesc asemenea aplica]ii software de management nu au o re]ea complet integrat=, ci ac]ioneaz= pe segmente, av`nd mai multe sisteme [i servicii dec`t este necesar. S-ar putea dovedi destul de dificil ca managerii s= fie convin[i c= o investi]ie de zeci sau chiar sute de mii de euro \n tehnologii inteligente se justific=, mai ales \ntr-o perioad= economic= dificil=,

“CL+DIRILE INTELIGENTE AR PUTEA DEVENI O REALITATE TOT MAI VIZIBIL+ |N NUMAI CINCI ANI.” AL ZOLLAR, TIVOLI SOFTWARE - IBM

expozi]iei de tehnologie de ultim= or= Pulse, desf=[urat= \n Las Vegas s=pt=m`na trecut=. Compania american= a dezvoltat deja o suit= de aplica]ii software [i servicii integrate pentru managementul resurselor, zon= \n care concureaz= cu Hewlett-Packard.

Totalul investi]iilor realizate \n ultimii cinci ani pentru dezvoltare [i pentru achizi]ia de companii specializate pe asemenea tehnologii este de peste 4,5 miliarde de euro, potrivit calculelor lui Zollar.

Tot la at`t sper= el s= ajung= [i pia]a tehnologiilor pentru cl=diri inteligente peste cinci ani, dublu fa]= de nivelul din prezent, pe m=sur= ce tot mai multe companii \[i vor transforma afacerea pentru a eficientiza costurile. “Cl=dirile inteligente ar putea deveni o realitate tot mai vizibil= \n numai cinci ani”, apreciaz= directorul general al Tivoli. {i, dup= cum sus]ine Jack Young, vicepre[edinte al diviziei de management al resurselor din cadrul Tivoli Software, cel mai mare pas \nainte \l reprezint= faptul c= poate fi coordonat= o \ntreag= re]ea de zeci de mii de echipamente cu doar c`]iva oameni, rezultatul fiind eficien]a mai mare a afacerii [i reducerea cheltuielilor pe termen lung.

Consumul de curent poate fi diminuat cu 30%, cel de ap= cu 50%, iar cheltuielile pentru tip=rire, de exemplu, pot fi reduse tot cu p`n= la 30%, dac= un sistem informatic inteligent analizeaz= de unde provin

c`nd bugetele alocate investi]iilor \n tehnologie r=m`n diminuate drastic. IBM ofer= clien]ilor finan]are pentru proiecte de acest gen [i \[i pune speran]ele \n ]=rile \n curs de dezvoltare, “care au un poten]ial enorm pentru asemenea tehnologii”, crede Al Zollar. De fapt, \n zonele unde infrastructura IT [i de telecomunica]ii nu este \nc= pus= la punct, companiile care ofer= servicii de management ar putea s=ri c`teva etape, oferind direct o infrastructur= inteligent=. “Tehnologia inteligent= deja rezolv= probleme care \n mod tradi]ional nu aveau leg=tur= cu domeniul IT [i se poate amortiza doar din economiile realizate”, argumenteaz= Alan Ganek, vicepre[edinte pe partea de tehnologie \n cadrul IBM. Pare mai plauzibil pentru solu]iile de tip “cl=diri inteligente” s= devin= populare mai \nt`i \n mediul de afaceri [i de-abia apoi s= \nceap= s= se r=sp`ndeasc= [i \n mediul reziden]ial, unde, de[i exist= exemple, tehnologia este rezervat= consumatorilor de lux. “|n cur`nd, tehnologia [i infrastructura serviciilor integrate de management vor ajunge \ns= [i la nivelul ora[elor”, sper= Al Zollar. Un prim experiment de acest gen este realizat de IBM \n ora[ul american Chesapeake, unde \ntreaga activitate, de la alimentarea cu utilit=]i [i p`n= la trafic sau informa]iile despre stadiul unor proiecte de construc]ie, e gestionat= din spatele unui panou de comand=. n

MEDIA

3D |N SUFRAGERIE Dup= ce filmele 3D au adus \ncas=ri uria[e industriei cinematografice, produc=torii de electronice se adapteaz= nevoilor pie]ei [i lanseaz= primele televizoare cu tehnologie 3D. Tonul l-au dat cei de la Samsung [i Sony, \ns= replica altor mari competitori va ap=rea ne\nt`rziat anul acesta. de R+ZVAN MURE{AN, VIENA ANCA ARSENE-B+RBULESCU, AMSTERDAM

30 BUSINESSmagazin I 1-7 martie 2010

FOTO: REUTERS

la Las Vegas, unde tehnologia 3D a fost \n lumina reflectoarelor la majoritatea standurilor. “Consumatorii au prins deja gustul pentru 3D, odat= cu num=rul tot mai mare de filme 3D difuzate \n cinematografe”, apreciaz= [i Phil Molyneux, managing director pentru regiunea Europei Centrale [i de Sud-Est \n cadrul Sony, cu prilejul lans=rii colec]iei de produse pentru 2010.

“Ascensiunea segmentului va fi rapid=, cu condi]ia s= fie furnizat [i con]inut 3D”, continu= executivul Sony, f=c`nd aluzie [i la faptul c= Sony va distribui anul acesta 25 de meciuri din Cupa Mondial=, printre care [i finala.

Speciali[tii din domeniu sunt deocamdat= de alt= p=rere, estim`nd c= pia]a 3D nu va lua cu adev=rat amploare dec`t peste zece ani, a[a cum se \nt`mpl= [i cu tehnologia HDTV, despre care s-a tot vorbit \n ultimul deceniu, dar care a luat amploare doar din 2008 \ncoace, c`nd pre]urile s-au diminuat, dup= cum sus]ine Vidya Nath, analist al companiei de cercetare de pia]= Frost & Sullivan. Mai mul]i speciali[ti estimeaz= c= anul acesta vor fi v`ndute \n SUA peste 3 milioane de televizoare 3D, o cifr= destul de optimist= \n opinia lui James McQuivey, vicepre[edinte [i analist \n cadrul companiei de cercetare de pia]= Forrester

I 16,2 mld. € Speciali[tii cred c= pia]a televizoarelor 3D va exploda \n urm=torii zece ani

S

uccesul \nregistrat de recent lansatele filme 3D a crescut a[tept=rile consumatorilor, care doresc s= se bucure de bog=]ia con]inutului 3D \n confortul propriei case”, a declarat BooKeun Yoon, pre[edintele Samsung Electronics, \ntr-o conferin]= de pres= organizat= la Austria Center din Viena s=pt=m`na trecut=.

Produc=torii de electronice, con[tien]i de orizontul de a[teptare, se gr=besc acum s= lanseze pe pia]= televizoare [i alte produse electronice, precum camere de filmat, capabile s= capteze [i s= redea imagini 3D. Faptul s-a v=zut [i la Consumer Electronics Show (CES), cel mai mare t`rg de electronice din lume, desf=[urat la \nceputul anului

“

PIA}A MONDIAL+ A ECRANELOR 3D ESTIMAT+ PENTRU 2018 (DISPLAYSEARCH) Research, care estimeaz= c= “mai pu]in de un milion dintre americani vor achizi]iona un asemenea televizor \n 2010”. Dup= McQuivey, de[i multor consumatori le sur`de ideea de a avea un televizor 3D \n sufragerie, pu]ini ar fi dispu[i s= pl=teasc= pentru el, mai ales c= pre]urile vor fi probabil \n jur de 3.000 de euro sau chiar mai mult.

Samsung [i Sony, doi dintre cei mai importan]i produc=tori de electronice, au anun]at s=pt=m`na trecut= noile modele de televizoare cu tehnologie 3D, \ns= ambii au refuzat s= dezv=luie un pre] de v`nzare.

“Este prea devreme s= avem un pre] stabilit, dat fiind c= televizoarele vor fi lansate pe pia]= la \nceputul verii”, a declarat Yugo Omura, directorul de marketing al diviziei

PUBLICITATE

|N A{TEPTARE

media actual de 5% p`n= \nspre zece procente. Seria de televizoare LED TV lansat= anul trecut a \nregistrat v`nz=ri de 1,3 milioane de unit=]i \n Europa, experien]= pe care compania sper= s= o repete [i cu gama 3D. |n ce prive[te v`nz=rile seriei LX 900, oficialii Sony se arat= destul de rezerva]i, cu argumentul c= este \nc= prea devreme de spus cum va reac]iona pia]a. Televizoarele cu design minimalist propun \ns= o abordare diferit= a experien]ei din fa]a televizorului, fiind fabricate cu o \nclina]ie de [ase grade a ecranului, a[a \nc`t imaginile s= ajung= la privitori \ntr-un unghi optim, mai ales \n cazul sufrageriilor cu mobilier modern, cu \n=l]ime redus=. |n plus, televizoarele LX 900 sunt dotate cu o camer= cu tehnologia “face recognition” (recunoa[tere facial=), a[a \nc`t s= detecteze dac= \n sufragerie nu mai este nimeni [i s= se sting= \n consecin]=. “{i pot face diferen]a \ntre un

CURAJ Samsung [i Sony mizeaz= pe tehnologia 3D, dar nu sunt singurii

central [i sud-est europene al Sony, \n timp ce executivii Samsung s-au rezumat la aprecierea c= pre]ul nu va fi cu mult mai mare dec`t cel al unui televizor LED. “Cel mai scump model disponibil acum pe pia]a din Rom`nia cost= \n jur de 16.000 de lei, iar pre]ul viitorului LED 3D nu va fi foarte diferit de acest prag”, a declarat Raul Filip, managerul diviziei din Rom`nia a Samsung Electronics, \ntr-o discu]ie cu BUSINESS Magazin. Produsele Samsung urmeaz= s= fie disponibile la noi \ncep`nd cu luna aprilie, Filip preciz`nd c= promovarea acestora va fi consistent=. “Avem de g`nd s= promov=m noua colec]ie. Bugetul este substan]ial, iar obiectivul nostru este ca atunci c`nd clientul se g`nde[te la LED 3D s= \i vin= \n minte brandul Samsung”, adaug= Filip.

Problema pre]ului de v`nzare este destul de sensibil= pentru to]i produc=torii de electronice. |n timp ce tehnologia 3D este privit= ca un colac de salvare pentru o industrie care a avut de suferit de pe urma sc=derii consumului, un pre] prea ridicat ar veni cu riscul bloc=rii industriei \nc= din

SLIDESHOW

Afl= mai multe despre televizoarele 3D dintr-o galerie foto disponibil= pe www.businessmagazin.ro

32 BUSINESSmagazin I 1-7 martie 2010

“CEL MAI SCUMP MODEL DISPONIBIL ACUM PE PIA}A DIN ROM~NIA COST+ |N JUR DE 16.000 DE LEI, IAR PRE}UL VIITORULUI LED 3D NU VA FI FOARTE DIFERIT.” RAUL FILIP, SAMSUNG ELECTRONICS

stadiul incipient, \n condi]iile \n care oamenii nu mai sunt la fel de dispu[i s= bage m`na \n buzunar, mai ales la un timp at`t de scurt de la investi]ia \n tehnologia HDTV. Ceea ce \nseamn= c= to]i produc=torii a[teapt= probabil s= vad= ce spune competi]ia cu privire la pre] \nainte s= ia o decizie.

“Cu toate acestea, planurile merg \nainte. Produc=torii nu vor s= se trezeasc= peste ceva timp, c`nd consumatorii vor fi interesa]i de un televizor 3D, c= nu au o ofert=”, sus]ine James McQuivey. A[a se justific= [i investi]iile foarte mari pe care le au de f=cut pentru a dezvolta tehnologia [i echipamentele necesare pentru captarea [i redarea de con]inut. Cu o linie de televizoare 3D [i produse audio-video, ochelari 3D breveta]i [i un parteneriat pentru con]inut, Samsung va debuta cu televizoarele din seriile LED 8, LED 7 [i LCD 7, primele modele din Europa de Vest urm`nd s= fie disponibile la raft \n martie. Celelalte modele, precum televizoarele LED 9, plasmele din seria 7 [i sistemul HT-C6930W vor fi lansate [i ele \n aceast= prim=var=. “Noua gam= vine s= completeze LED-urile actuale. Practic, \ntr-un pre] similar se ofer= mai mult= tehnologie”, declar= Raul Filip, executivul Samsung Rom`nia, men]ion`nd c=, odat= cu l=rgirea gamei, ponderea televizoarelor inteligente \n v`nz=rile companiei va cre[te fa]= de nivelul

copil [i un animal”, precizeaz= Yugo Omura.

Pe rafturile magazinelor rom`ne[ti vor ajunge anul acesta [i modele 3D produse de competitorul LG – la \nceputul lunii mai, conform oficialilor diviziei din Rom`nia a companiei. Unul dintre modelele listate \n noua gam= este LG LE9500, care \ncorporeaz= tehnologia LED [i care este [i primul televizor LCD 3D al produc=torului sud-coreean. La nivel mondial, pia]a echipamentelor 3D va ajunge \n opt ani la peste 16 miliarde de euro, potrivit DisplaySearch, anul 2010 fiind rampa de lansare a industriei, mai ales c= “peste 20 din cele 170 de filme care vor fi lansate anul acesta vor fi \n format 3D”, dup= cum spune Jeffrey Katzenberg, [eful Dreamworks Animation. |n Rom`nia \ns=, situa]ia nu este la fel de optimist=; potrivit datelor GfK, pia]a televizoarelor este constituit= \n continuare \n propor]ie de 40% de televizoarele cu tub catodic, chiar dac= “\n ora[ele mari precum Bucure[ti, Bra[ov sau Constan]a, ponderea este mult mai mic=”, potrivit lui Raul Filip.

Pia]a a \nregistrat anul trecut un declin de 30% fa]= de 2008: anul trecut s-au cheltuit 212 milioane de euro pentru televizoare, din care 180 de milioane de euro au \nsemnat v`nz=ri de televizoare cu ecran plat. C`t pentru 2010, pia]a ar putea consemna un nou declin, av`nd \n vedere c= situa]ia economic= nu pare s= se \mbun=t=]easc=. n

weboscop P`n= acum r=zboiul cibernetic era doar un scenariu SF. Valul de atacuri care au afectat \n ultimele luni circa 2.500 de companii [i organiza]ii din aproape 200 de ]=ri ne dovede[te c= scenariul este deja realitate curent=. de MIRCEA S~RBU

Sub asediu |

n urm= cu cinci ani, Pew Internet & American Life Project a realizat \mpreun= cu Universitatea Elon un studiu despre cum va ar=ta internetul peste zece ani [i cum va influen]a acesta diverse domenii ale economiei [i culturii.

Pentru aceasta au fost chestiona]i circa 1.300 de speciali[ti [i exper]i, printre care s-au num=rat multe nume celebre \n lumea IT, cum ar fi Vinton Cerf (numit adesea „p=rintele internetului” pentru contribu]ia sa la elaborarea protocoalelor TCP/IP) sau Robert Metcalfe (co-inventator al tehnologiei Ethernet). Pe baza chestionarelor s-au f=cut statistici diverse, iar apoi totul a fost sistematizat \ntr-un raport care a avut un larg ecou. Suntem doar la jum=tatea intervalului vizat, dar poate merit= s= vedem dac= m=car ne \ndrept=m spre ceea ce au prev=zut at`tea min]i luminate.

Recitind rezumatul, prima impresie este c= direc]iile au fost corect schi]ate, dar ritmul evolu]iei pare mai lent dec`t cel a[teptat (sigur, mai sunt cinci ani [i multe se pot \nt`mpla). Unele evolu]ii care ast=zi sunt \n plin= vog= fie nu au fost prev=zute, fie au fost atinse doar \n treac=t (de pild= cre[terea exponen]ial= a internetului mobil). Desigur, impactul asupra presei a fost puternic, dar presa personalizat= pe care o prevedeau exper]ii este \nc= departe. Descentralizarea organiz=rii \n companii [i administra]ie a continuat, dar nu pare s= se \ndrepte spre ceva ce seam=n= cu modelul de dezvoltare open source, a[a cum se estima \n raport. Dac= ceva pare s= se concretizeze \nainte de soroc, atunci e vorba despre previziunile pesimiste. Dou= treimi dintre responden]i au fost de acord c= \n urm=torul deceniu ne a[teapt= cel pu]in un atac informatic

de propor]ii („devastator” era termenul folosit), cu impact major asupra infrastructurii informa]ionale sau chiar energetice. Da, asta pare c= se \nt`mpl= de pe acum.

Atacul asupra lui Google a avut un puternic ecou, de[i nu se poate numi \nc= devastator. Importan]a episodului vine din faptul c= Google a recunoscut public atacul, spre deosebire de majoritatea altor companii [i institu]ii, pentru care t=cerea este regul=.

Mai mult, a precizat c= \nc= cel pu]in 20 de mari companii americane au fost lovite \n cadrul aceleia[i opera]iuni, despre care a afirmat c= are probe c= a fost ini]iat= din China, iar anvergura [i nivelul de sofisticare

De fapt, sofisticarea ]ine mai degrab= de coordonare (se pare c= centrul este undeva \n Germania) dec`t de tehnicile utilizate. E vorba \n principal de programe numite generic spyware, care p=trund \n computere fie prin softuri desc=rcate de pe situri web controlate de atacatori, fie prin mesaje e-mail. Odat= p=trunse \ntr-un sistem, programele pot scotoci dup= informa]ii de acces la diverse alte sisteme [i s= trimit= informa]iile \napoi la baz= (desigur, folosind alte computere infiltrate [i \ncerc`nd s= [tearg= urmele), permi]`nd r=uf=c=torilor s= preia controlul altor sisteme, cele mai vizate fiind serverele centrale, care stocheaz= [i prelucreaz=

CEEA CE PUNE |N EVIDEN}+ ACEAST+ CAMPANIE ESTE INABILITATEA MULTOR COMPANII DE A GESTIONA EFICIENT CHESTIUNILE LEGATE DE SECURITATE par s= indice c= nu este vorba doar de ni[te hackeri teribili[ti. |ncetul cu \ncetul, [i alte companii au recunoscut c= au fost victimele atacului, iar compania specializat= \n securitate informatic= NetWitness a \ntreprins un studiu mai amplu asupra problemei. Rezultatele sunt n=ucitoare: nu mai pu]in de 2.500 de companii [i institu]ii administrative din 196 de state au fost atacate \n ultimele 18 luni. {i nu e vorba de incidente izolate, ci de o adev=rat= campanie global= [i bine coordonat=, \nceput= la sf`r[itul anului 2008. Se pare c= baza de atac este situat= undeva \n Europa r=s=ritean=, iar atacatorii folosesc cel pu]in 20 de servere de comand= [i control din \ntreaga lume (e vorba de computere deja penetrate [i pe care atacatorii le pot comanda de la distan]= pentru noi atacuri).

datele de interes. Au fost furate astfel baze de date cu c=r]i de credit, documente secrete [i diverse alte informa]ii, iar pagubele \nc= nu pot fi estimate.

Ceea ce pune \n eviden]= aceast= campanie ofensiv= este inabilitatea multor companii – unele dintre ele chiar din domeniul IT – de a gestiona eficient chestiunile legate de securitate. Pe de alt= parte, Amit Yoran de la NetWitness este de p=rere c= sistemele tradi]ionale de detectare a intruziunilor [i a programelor malware nu mai sunt adecvate noilor modalit=]i de atac. |ns= nu este vorba doar de sisteme de protec]ie, ci [i de educarea utilizatorilor \n privin]a riscurilor [i a modalit=]ilor de ap=rare. De fapt, calea cea mai u[oar= pentru atacatori a fost prin sistemele utilizatorilor naivi. n

1-7 martie 2010 I BUSINESSmagazin 33

RESURSE UMANE

LUPTA PENTRU BANI Anul trecut aproape nimeni nu mai vorbea despre cre[teri salariale.

Chiar [i \n plin= perioad= de criz= au existat angaja]i care, la sf`r[itul lunii, au g=sit \n cont mai mul]i bani dec`t \n urm= cu un an. de ANA R+DU}+

L

a nivelul \ntregii pie]e, pu]in peste 70% dintre companii au dat anul trecut salarii mai mari dec`t \n 2008”, spune Ruxandra Stoian, partener \n cadrul companiei de consultan]= PricewaterhouseCoopers. Dac= p`n= anul trecut cele mai darnice companii erau cele din sectorul financiar-bancar, \n 2009 au fost detronate nu numai de un domeniu, ci de trei – farma, industrie [i IT. Potrivit studiului HR Barometer, realizat de PricewaterhouseCoopers \n luna decembrie 2009, 85% dintre companiile farmaceutice au acordat major=ri salariale anul trecut.

Angaja]ii acestor companii au fost printre cei mai proteja]i din \ntreaga pia]= [i \n ceea ce prive[te politicile de concedieri, \n condi]iile \n care companiile de profil nu au fost at`t de puternic lovite de criz= \nc`t s= fie nevoite s= trimit= oameni acas=.

Urm=toarele categorii de angaja]i care \n 2009 au c`[tigat mai bine dec`t \n 2008 au fost cei din industrie [i IT. |n ceea ce prive[te salariile din sectorul financiar, doar 60% dintre angajatori au aprobat m=riri.

Fa]= de anii trecu]i, c`nd erau considerate excep]ionale cazurile \n care salariile erau \nghe]ate de la un an la altul, diferen]a este destul de mare. “A avut loc o trecere brusc= a sectorului financiar de la vedeta cre[terilor salariale la o zon= mai degrab= moderat= din acest punct de vedere. Anul trecut a fost pentru prima oar= c`nd s-a \nt`mplat acest lucru”, observ= Ruxandra Stoian. |n mod evident, major=rile men]ionate \n barometrul PricewaterhouseCoopers nu au fost aplicate la nivel general, ci \n mod

“

34 BUSINESSmagazin I 1-7 martie 2010

selectiv, fie ca instrument de reten]ie, fie sub forma unor bonusuri de performan]= pentru o anumit= parte a angaja]ilor.

Tot selectiv au fost acordate [i beneficiile extrasalariale, precum tichetele de mas= sau accesul la ma[ina [i telefonul de serviciu. |n companiile din sectorul financiar, spre exemplu, directorii de resurse umane au eliminat tichetele de mas= acordate managerilor, \ns= le-au p=strat pe cele pentru restul angaja]ilor. De asemenea, o companie din zece a renun]at la asigurarea de via]= sau accident, iar accesul nelimitat la ma[ina [i telefonul de serviciu au devenit din 2009 limitate.

Interesant este [i faptul c= primele anuale tradi]ionale, precum al 13-lea salariu, prima de Cr=ciun, Pa[te sau de concediu au r=mas \n pachetele celor mai mul]i angajatori [i vor continua s= r=m`n= [i \n 2010. Unii angajatori au reu[it s= p=streze intacte pachetele de

VIDEO Ruxandra Stoian, partener \n cadrul PWC, estimeaz= c= angaja]ii din b=nci vor r=m`ne cel mai bine pl=ti]i [i \n 2010.

Afla]i mai multe de la Ruxandra Stoian despre cum vor evolua salariile [i beneficiile \n acest an dintr-un material video pe www.businessmagazin.ro

beneficii extra \n urma renegocierii cu furnizorii. Ace[tia au fost de acord s= ofere reduceri mai mari companiilor dac= urmau s= fie promovate \n r`ndul angaja]ilor. Al]i angajatori au preferat s= blocheze angaj=rile noi [i s= reduc=, astfel, o serie de costuri suplimentare.

“Dac= \nainte f=ceam 2.000 de recrut=ri pe an, dintr-o dat= ne-am oprit. Noi nu am dat afar= nici \n 2009 [i nu vom da nici \n 2010. |n schimb, fiecare nou= angajare trebuie s= fie puternic justificat= prin prisma beneficiilor pe care ar putea s= le aduc=”, spune Adela Jansen, directorul executiv de resurse umane al BRD. Pierderea locului de munc= nu a fost singurul motiv de \ngrijorare pentru angaja]i. O parte dintre cei care au sc=pat de concediere au fost nevoi]i s= suporte reduceri de costuri – unele companii au recurs la

previziunile companiilor vizau cre[teri chiar mai mari ale salariilor. Cifrele arat= c= la nivelul \ntregii pie]e companiile bugetaser= cre[teri salariale \n medie de 9%. |n realitate, au avut loc cre[teri de doar 7,5%, iar pentru 2010 sunt bugetate major=ri de cel mult 6%. Cei mai optimi[ti sunt angajatorii din sectoarele care [i anul trecut au stat pe primele locuri din acest punct de vedere, adic= industrie [i farma. La \nceputul lui 2009, angajatorii din industrie estimau c= vor avea cre[teri salariale de aproximativ 10%. |n realitate, angaja]ii au avut salarii cu 7,4% mai mari, iar pentru acest an directorii de resurse umane au bugetat major=ri de 7,1%. |n ceea ce prive[te industria farmaceutic=, angaja]ii care vor intra pe lista scurt= pentru o m=rire salarial= vor c`[tiga cu aproape 7% mai mult dec`t anul trecut.

PUBLICITATE

PE L~NG+ SALARIU O bun= parte dintre companii au decis s= p=streze, pe l`ng= salariu, [i o serie de beneficii anuale, precum primele pentru Cr=ciun, Pa[te sau concediu [i al 13-lea salariu. Primele de s=rb=tori au fost men]inute de cei mai mul]i dintre angajatori.

70 60 n n n n

50

al XIII-lea salariu prim= de Cr=ciun prim= de Pa[te vacan]=

40 30 20 10 0

bunuri de servicii industrie consum financiare

IT

farmaceutice

SURSA: HR BAROMETER, PWC, IANUARIE 2010

Ruxandra Stoian spune c= aceast= situa]ie este rezultatul unei cre[teri anterioare \n 2009 sub media pie]ei generale. |n celelalte sectoare, major=rile salariale vor fi mai mici dec`t \n 2009. Aproape de media anului trecut se afl= doar angajatorii din industrie – plusurile pe care ace[tia le vor ad=uga la salariile de acum vor fi cu doar 4% mai mici dec`t cele din 2009.

Cu alte cuvinte, dac= anul trecut un angajat din industrie a primit 200 de lei \n plus la salariu, anul acesta \i va cre[te salariul cu 192 de lei. Cea mai mare diferen]= se va sim]i \ns= \n r`ndul angaja]ilor din IT. Major=rile La polul opus se afl= angaja]ii din [omajul tehnic, iar altele au trimis oamenii salariale din 2010 vor fi cu 28% mai mici industria bunurilor de larg consum [i cei din dec`t cele pe care le-au primit anul trecut. \n concediu f=r= plat=. Barometrul PwC servicii financiare. Primii nu vor vedea mai arat= \ns= c= la solu]ia [omajului tehnic au {i media pie]ei indic= diferen]e sensibile. devreme de 2011 cre[teri mai mari de 4,6%, recurs doar 20% dintre companii, cele mai Cine se a[tepta ca [i anul acesta s= primeasc= iar cei din urm= vor avea salariile cu 5,3% multe din sectorul industrial [i niciuna din m=riri pe m=sura celor de anul trecut va avea mai mari fa]= de anul trecut. Chiar [i \n aceste o surpriz= - bonusurile de anul acesta vor fi zona serviciilor financiare sau din IT. De asemenea, companiile din aceste sectoare nu condi]ii, angaja]ii din b=nci r=m`n printre cu 20% mai mici dec`t \n 2009. Din topul cel mai bine pl=ti]i din pia]= [i, potrivit au au apelat nici la zilele libere f=r= plat=, \n celor mai genero[i angaja]i au ie[it anul Ruxandrei Stoian, vor mai r=m`ne \n top timp ce mai bine de jum=tate (55%) dintre trecut companiile din industria auto. Odat= \nc= o bun= perioad= de timp. Angaja]ii de companiile din industrie au trimis angaja]i cu sc=derea abrupt= a v`nz=rilor de ma[ini, pe pozi]iile de intrare c`[tig= \ntr-o banc=, \n [omaj tehnic pe o perioad= de p`n= la trei au sc=zut [i salariile angaja]ilor din domeniu, \n medie, 300-400 de euro pe lun=, \n timp luni. La nivelul general al pie]ei, 92% dintre care p`n= \n 2009 \ncasau lunar comisioane companiile private nu au acordat angaja]ilor ce managerii de nivel mediu [i cei de top care ajungeau [i la c`teva mii de euro. |n cazul concedii f=r= plat=, 4% au aplicat m=sura pe o \ncaseaz= \n fiecare lun= salarii de c`teva lor, [i anul acesta va ar=ta, cel mai probabil, perioad= mai mic= de cinci zile, 3% \ntre [ase mii sau zeci de mii de euro, f=r= bonusuri de la fel. Un alt aspect care trebuie men]ionat, performan]=, care, \n cele mai multe cazuri, [i zece zile, iar 1% \ntre 11 [i 15 zile. crede Stoian, este legat de faptul c= nu doar duc la o dublare a salariului de baz=.

De[i rezultatele studiului arat= aceia care vor avea anul acesta salarii mai |n plus, \n ceea ce prive[te previziunile c= angajatorii care au ales s= men]in= mari dec`t \n 2009 se pot considera noroco[i, pentru acest an, sectorul financiar va fi tendin]a major=rilor chiar [i pe timp de ci [i cei care vor reu[i s= scape de o eventual= singurul care va avea o cre[tere mai mare criz= nu au fost cazuri izolate, interesant sc=dere a salariului, pericol pe care mul]i nu dec`t cea din 2009 – aproximativ 4%. este c= la \nceputul anului trecut au reu[it s=-l ocoleasc= anul trecut. n

1-7 martie 2010 I BUSINESSmagazin 35

bm english AUDIEN}E TV PRIME TIME 18-24 februarie 2010

n

n

n

Last year almost nobody was talking about salary increases, with most HR managers saying it would be a good few years before annual rises are back. However, even in full crisis, there were employees who found more money in their account than a year before.

by ANA R+DU}+

COT+ DE PIA}+

INDICE DE AUDIEN}+

TOP 5 {TIRI

1. {tirile Pro TV 19 (21 feb.)

2. {tirile Pro TV 19 (20 feb.)

3. {tirile Pro TV 19 (22 feb.)

4. {tirile Pro TV 19 (23 feb.)

5. {tirile Pro TV 19 (19 feb.)

Struggling for money

9,8% 8,9% 8,2% 8,1% 7,8%

“On the overall market, a little over 70% of companies boasted higher salaries last year than in 2008,” says Ruxandra Stoian, a partner with consulting firm PricewaterhouseCoopers. Whilst up until last year the most generous employers were those in the financial-banking sector, this year they were left behind by as many as three sectors – pharmaceuticals, industry, and IT. According to the HR Barometer study, conducted by PricewaterhouseCoopers in December, 85% of pharmaceutical companies granted salary increases last year. Employees in this sector were among the most sheltered on the entire market as far as redundancy policies are concerned, having been less hurt by the crisis.

The next categories of employees that earned better in 2009 than in 2008 were those in the industrial and IT sectors. As for salaries in the financial sector, only 60% of employers approved raises. Things have changed quite significantly from the past years, when salary freezes from one year to the next were considered an exception. “The financial sector moved quite abruptly from a prominent position in terms of salary raises, to a rather moderate one. 2009 was the first year when this occurred,” says Ruxandra Stoian.

The raises revealed by the PricewaterhouseCooppers barometer were obviously not applied across-the-board, but selectively, either as a retention strategy, or in the form of performance bonuses for a share of the employees. Non-salary benefits were also granted selectively: luncheon vouchers,

company car and a company phone. In the financial sector, for instance, HR managers did away with luncheon vouchers for managers, but kept them for the rest of the employees. In addition, 11% of companies no longer offered a life insurance or accident insurance, whilst access to the company car and phone was restricted in 2009.

Interestingly enough, traditional annual bonuses, such as the 13th salary, the Christmas, Easter, and holiday bonuses were still included in the package offered by most employers, and will be part of the 2010 package, as well.

n

TOP 5 FILME 1. Teroare \n Paris (Pro TV, 20 feb.)

2. B=ie]ii r=i (Pro TV, 21 feb.)

3. Afaceri neterminate (Pro TV, 19 feb.)

4. Misiune \n lumea apelor (Pro TV, 22 feb.)

5. Sechestra]i \n larg (Pro TV, 24 feb.)

9,2% 8,7% 7,5% 7,5% 7,5%

n

TOP 5 SERIALE ROM~NE{TI 1. Tr=sni]ii (Prima TV, 22 feb.)

2. Tr=sni]ii (Prima TV, 24 feb.)

3. State de Rom`nia ep. 63 (Pro TV, 22 feb.)

4. State de Rom`nia ep. 64 (Pro TV, 23 feb.)

5. Tr=sni]ii (Prima TV, 23 feb.)

5,0% 4,8% 4,6% 4,3% 4,0%

PUBLIC }INT+: PERSOANELE CU V~RSTA CUPRINS+ |NTRE 18 {I 49 DE ANI {I CARE TR+IESC |N MEDIUL URBAN, INCLUZ~ND {I VIZITATORII; INDICE DE AUDIEN}+ (RATING): PROCENT DIN POSESORII DE TELEVIZOARE CARE S-AU UITAT |N RESPECTIVUL SLOT ORAR LA UN ANUMIT POST TV; COTA DE PIA}+ (SHARE): PROCENT DIN POSESORII DE TELEVIZOARE CARE AVEAU TELEVIZORUL DESCHIS |N ACEL SLOT ORAR {I CARE AU URM+RIT RESPECTIVUL POST TV; SURSA: GFK

36 BUSINESSmagazin I 1-7 martie 2010

n

DINNER, CHEZ MOI

Increasingly more Romanians dream about becoming an amateur Jamie Oliver, so local entrepreneurs have speculated this niche, seeking to attract them to cooking workshops and classes.

Two years ago, when it opened, Violeta’s Vintage Kitchen stood out from the many restaurants in Bucharest with its healthy, home-cooked-like meals.

“It is once again fashionable to cook at home. But I think in the meantime it has become much more than that. People have realised that bad food is one of the main causes of illness and affects the quality of life in general. This is a simple truth, I don’t know how it managed to escape us,” says Violeta Dinc`. ioleta’s small restaurant became famous not only

for its fresh food, but also for its homecooked bread, which is different every day. “The idea for the cooking workshops came from restaurant clients, who asked about what the bread was made of and how it was different from other breads.

Bread is one of our best products, it is baked every morning and has become a client favourite.” Workshops are around three hour-long and cost 100 RON, with Violeta announcing them on her website (violetas.ro).

The classes are held in the restaurant, with the number of participants ranging from 8 to 20 or even 30, because demand was so big at one point that they had to introduce two shifts.

by CRISTINA MARINA

Criza din industria auto determin= dealerii s= recurg= la m=suri disperate. Pentru ma[inile ieftine, ajutorul vine mai ales din partea programului Rabla. de BOGDAN ALECU

|N FIECARE S+PT+M~N+ DESCOPERI}I TOPURILE BUSINESS MAGAZIN

CELE MAI IEFTINE MA{INI |N PROGRAMUL RABLA

cele mai ieftine ma[ini disponibile \n cadrul programului “Rabla” 3.575 €

CHEVROLET SPARK 0,8i MOTORIZARE 52 CP

4.650 € RENAULT SYMBOL 1,2i MOTORIZARE 75 CP

5.175 € FIAT PANDA 1,2i MOTORIZARE 60 CP

5.920 €

CITROËN C3 MONITORIZARE 1,4i 75 CP

5.261 €

HYUNDAI i10 MONITORIZARE 1,0i 68 CP

PRECIZARE: S-AU LUAT |N CALCUL NUMAI MODELELE CARE DISPUN DE AER CONDI}IONAT {I CEL MAI IEFTIN MODEL DE LA FIECARE PRODUC+TOR; * PRE}UL ESTE CALCULAT PRIN SC+DEREA CELOR TREI PRIME DE CASARE {I CON}INE DISCOUNTUL OFERIT DE IMPORTATOR

6.734 €

PEUGEOT 206+ MONITORIZARE 1,4i 75 CP

D

acia va fi principalul c`[tig=tor \n acest an, a[a cum a fost [i \n anii trecu]i datorit= pre]urilor”, spunea oarecum resemnat Alin Tapalag=, directorul general al Porsche Inter Auto, divizia de retail a Porsche Rom`nia, importatorul grupului german Volkswagen.

Filozofia nu este nou=, aceea[i idee fiind expus= anul trecut [i de [eful Citroën Rom`nia, care nu se ar=ta interesat de programul de stimulare a \nnoirii parcului auto (sau, mai comun, programul Rabla), deoarece „se v`nd numai ma[ini ieftine [i foarte ieftine”.

Cu toate acestea, \nceputul programului Rabla din acest an a fost

„

privit ca o gur= de oxigen de c=tre mul]i dintre dealerii auto, pe o pia]= \n care \n ianuarie s-au \nmatriculat aproape 2.100 de ma[ini, de circa zece ori mai pu]in dec`t \n urm= cu doar doi ani. „|nainte de demararea acestui program nu a existat o pia]= auto \n 2010 \n Rom`nia. V`nz=rile de ma[ini nu au \nceput de la 1 ianuarie, ci de pe 18 februarie”, afirm= Fabrice Cambolive, directorul comercial al Dacia-Renault.

Mai mult de zece m=rci de volum de pe pia]a local=, care de]in \mpreun= peste 80% din pia]=, \ncearc= s=-i conving= acum pe poten]ialii clien]i, pun`nd la b=taie bugete de promovare de zeci de mii de euro. Dac= p`n= acum reclamele auto lipseau aproape cu des=v`r[ire, \n

ultima perioad= situa]ia s-a schimbat radical. A[a cum era de a[teptat, pre]ul este elementul central al campaniilor de marketing, acesta fiind [i criteriul luat \n calcul \n realizarea topului BUSINESS Magazin, care este alc=tuit numai din modele care dispun de aer condi]ionat, acestea reprezent`nd aproape 99% din pia]a total=. Mul]i dealeri \nc= promoveaz= ma[ini f=r= aer condi]ionat, acestea av`nd „misiunea” de a atrage clien]i numai printr-un pre] sc=zut.

Poate p=rea surprinz=tor la o prim= vedere, \ns= Dacia, principalul beneficiar al edi]iei trecute a programului Rabla (18.100 de ma[ini v`ndute din totalul de 32.300), ocup= abia pozi]ia a cincea \n topul celor mai ieftine ma[ini.

5.200 €

CHEVROLET AVEO SEDAN 1,2i MONITORIZARE 84 CP

5.239 €

DACIA LOGAN MONITORIZARE 1,4 MPI 75 CP

SLIDESHOW

6.850 €

Afla]i mai multe despre m=rcile de ma[ini care particip= la programul Rabla [i ofertele lor speciale dintr-o galerie foto disponibil= pe www.businessmagazin.ro

OPEL CORSA MONITORIZARE 1,2I 85 CP

6.898 €

MITSUBISHI COLT MONITORIZARE 1,1i 75 CP

EXCLUSIV ONLINE

Chiar dacă nu participă în programul Rabla, Dacia Duster este cel mai fierbinte subiect din lumea auto în prezent. Mașina va fi prezentată oficial la Salonul Auto de la Geneva care începe în această săptămână.

Aflaţi mai multe despre Dacia Duster și celelalte noutăţi ale salonului de la Geneva pe www.businessmagazin.ro

Modelul Logan ofer= \ns= un spa]iu interior net superior unor modele de import aflate \n top, precum Chevrolet Spark sau Fiat Panda. Surpriza o reprezint= \ns= Symbol, modelul concurent de la Renault, care ajunge s= fie chiar mai ieftin dec`t un Logan cu o putere similar=. |n condi]iile \n care pre]ul este principalul criteriu, dealerii au inventat noi metode de a-[i promova ofertele. Astfel, un Logan nu mai are un pre] de pornire de la aproximativ 3.200 de euro, ci de la „1 euro pe zi”, promovarea fiind legat= de o ofert= de finan]are prin RCI Leasing. Pe de alt= parte, \n cazul modelelor Renault Fluence [i Symbol, strategia de comunicare include m=rimea discountului \n func]ie de prima de casare [i valoarea efectiv= a ratei lunare. „Am insistat pe oferta noastr= pe produsul de leasing, pentru a putea construi rate lunare c`t mai mici

posibile, ca un num=r mai mare de clien]i s= [i le poat= permite”, sus]ine Cambolive, care crede c= finan]area este cea mai mare problem= din pia]= \n acest moment.

Dincolo de accentul pus pe finan]are, dealerii auto au mari a[tept=ri [i \n privin]a principalei nout=]i a programului, posibilitatea de a folosi la o nou= achizi]ie p`n= la trei vouchere ob]inute \n urma cas=rii unor ma[ini vechi. „Cei care au venit \n showroom-uri s=pt=m`na trecut= nu au fost cei care aveau trei tichete, ci clien]ii care de]ineau o singur= rabl=. Cei care vor de]ine trei vouchere vor veni \n partea a doua a programului”, crede Alin Tapalag=. |n condi]iile \n care este de a[teptat s= se caseze 60.000 de ma[ini vechi, se profileaz= [i o pia]= a intermedierilor de vouchere, estimat= la 55 de milioane de euro. „Noi suntem interesa]i de achizi]ia de vouchere, pe care oferim \n medie

„CEI CARE AU VENIT |N SHOWROOM-URI S+PT+M~NA TRECUT+ NU AU FOST CEI CARE AVEAU TREI TICHETE, CI CLIEN}II CARE DE}INEAU O SINGUR+ RABL+.

CEI CARE VOR DE}INE TREI VOUCHERE VOR VENI |N PARTEA A DOUA A PROGRAMULUI.” ALIN TAPALAG+, PORSCHE INTER AUTO

\ntre 1.000 [i 1.500 de lei. Astfel, clientul care va cump=ra o ma[in= nou= va pl=ti aceast= sum=, iar diferen]a p`n= la 3.800 de lei (valoarea nominal= a voucherului) o va reprezenta discountul primit”, explic= Nicolae Sorescu, directorul R=d=cini Motors, dealer Opel [i Chevrolet \n Capital=. Un sistem de intermediere a voucherelor a fost pus la punct [i \n provincie, \n cadrul dealerului Ford Plus Auto din Craiova, dar care de aceast= dat= const= \n formarea unei baze de date. „|nainte de \nceputul programului ne-am format o baz= de date at`t cu cei care doresc s=-[i v`nd= rabla, [i implicit voucherul, c`t [i cu cei care doresc s= achizi]ioneze un automobil prin program”, a spus Adrian M=r=[escu, directorul de v`nz=ri al Plus Auto. Potrivit acestuia, clien]ii interesa]i de program doresc s= achizi]ioneze o ma[in= nou= cu dou= sau chiar trei vouchere.

Site-urile de internet [i rubricile de mica publicitate au fost [i ele luate cu asalt de anun]uri cu privire la v`nzarea de vouchere [i rable \nc= de acum o lun=, posesorii acestora cer`nd pre]uri cuprinse \ntre 1.000 [i 1.500 de lei. Iar diferen]a p`n= la cei 3.800 de lei, c`t ofer= Ministerul Mediului, reprezint= un poten]ial c`[tig de peste 100%-150%. Adic= o afacere bun=, chiar [i pentru cei care nu au carnet [i nu vor s= \[i cumpere o ma[in=. n

INTERNA}IONAL

FASCINANTA

CHIN+

SUCCES CU RISC RIDICAT Cele mai competitive trei IPO de anul trecut din America au fost companii chineze[ti la fel ca [i trei dintre primele cinci cu cele mai proaste rezultate

42 BUSINESSmagazin I 1-7 martie 2010

FOTO: REUTERS Š 2010 NEW YORK TIMES NEWS SERVICE

B=ncile de investi]ii de pe Wall Street se calc= pe picioare ca s= \ncheie c`t mai multe afaceri \n China, \n ciuda riscului asociat cu cump=rarea de ac]iuni ale companiilor chineze[ti [i cu \ngrijor=rile crescute referitoare la un nou “balon” bursier care s-ar putea forma de pe urma ofertelor publice ini]iale chineze[ti. de DAVID BARBOZA

n aprilie anul trecut, c`nd pie]ele financiare mondiale se pr=bu[eau, siteul chinezesc Sohu.com a luat o decizie \ndr=znea]= [i [i-a listat divizia de jocuri online pe pia]a bursier= NASDAQ. Pariul a fost c`[tig=tor: Changyou.com, divizia \n cauz=, a devenit una dintre cele mai de succes oferte publice ini]iale (IPO), d`nd startul unei efervescen]e de list=ri care au str`ns pe burs= peste 55 de miliarde de dolari [i au transformat China \n sursa nr. 1 de companii aflate la prima listare.

Cu a[a oportunit=]i la dispozi]ie, b=ncile de investi]ii de pe Wall Street, \n unele dintre cele mai secetoase perioade pentru IPO-uri, se calc= pe picioare ca s= \ncheie c`t mai multe afaceri \n China \n ciuda riscului asociat cu cump=rarea de ac]iuni ale companiilor chineze[ti [i cu \ngrijor=rile crescute referitoare la un nou “balon” bursier.

New York Stock Exchange [i NASDAQ, unde anul trecut num=rul de IPO-uri a p=lit comparativ cu c`teva sute c`te erau \n urm= cu un deceniu, pun la r`ndul lor \n practic= strategii care s= atrag= list=ri de companii chineze[ti \n SUA de la bursele din Hong Kong [i Shanghai. u

|

1-7 martie 2010 I BUSINESSmagazin 43

interna]ional “Ultimul trimestru a fost unul dintre cele mai aglomerate din ultimii ani”, spune Robert H. McCooey Jr., responsabil de IPO-uri la NASDAQ, despre list=rile chineze[ti. “{i impresia mea este c= o s= avem [i anul acesta o perioad= ocupat=.”

Fondurile de investi]ii din lumea \ntreag=, investitorii din Silicon Valley [i managerii de fonduri de investi]ii cu grad de risc ridicat din New York \ncheie parteneriate tip joint-venture cu guvernul chinez sau caut= alte modalit=]i ca s=-[i asigure o felie din ceea ce investitorul american Wilbur L. Ross a numit “miracolul chinezesc”.

De-a lungul ultimilor cinci ani, companiile chineze[ti au reu[it s= str`ng= cam 210 miliarde de dolari la nivel global prin IPO, potrivit Dealogic, care urm=re[te parcursul ofertelor publice ini]iale. Companiile americane, \n schimb, au str`ns doar 184 de milioane de dolari, a calculat Dealogic.

Criza economic= global= a redus drastic num=rul de noi list=ri \n SUA [i \n lume, cu excep]ia Chinei. |n 2009, 11 din 14 oferte publice ini]iale f=cute pe bursele americane proveneau de la companii chineze[ti, potrivit Renaissance Capital, care monitorizeaz= IPO-uri.

Pe m=sur= ce recesiunea \[i pierde din intensitate, investitorii pariaz= c= pia]a pentru oferte ini]iale \n SUA, Europa [i America Latin= va rena[te \n acest an. Dar nicio ]ar= nu se a[teapt= s= produc= IPO-uri mai lucrative dec`t China, unde sute de companii sunt a[teptate s= str`ng= zeci de miliarde de dolari prin list=ri anul acesta.

Doar dou= companii, divizia asiatic= a American International Group [i Banca Agricol= a Chinei - care se a[teapt= s= lanseze IPO-uri \n acest an -, sunt a[teptate s= str`ng= \ntre 30 [i 40 de miliarde de dolari, cam c`t reu[esc s= str`ng= companiile americane \ntr-un an decent.

“Un manager de fond cu portofoliu global este nes=buit dac= nu are expunere pe China”, crede Mark Machin, codirector al diviziei asiatice de investment banking de la Goldman Sachs. “Vorbim de viitoarea ocupant= a locului secund \ntre cele mai mari economii ale lumii.”

Carlyle Group, unul dintre cele mai mari fonduri de private equity din lume, a anun]at recent c= se va al=tura municipalit=]ii din Beijing ca s= creeze un fond de investi]ii denominat \n yuani. Blackstone Group a \ncheiat [i el recent un parteneriat cu guvernul local din Shanghai.

Ross spune c= a investit recent 100 de milioane de dolari \ntr-o companie chinez= de]inut= de stat pe nume Longyuan Electric

44 BUSINESSmagazin I 1-7 martie 2010

Power Group \nainte ca aceasta s= fac= o ofert= public= ini]ial= de 2,6 miliarde de dolari anul trecut. “Companiile chineze merit= un bonus, un multiplu \n raport cu companiile occidentale.”

Cele mai competitive trei IPO-uri de anul trecut din SUA au fost ale unor companii chineze, inclusiv Changyou.com, dar trei dintre cele cinci cu cele mai proaste rezultate au fost tot companii chineze, cu profil mai riscant, potrivit Renaissance Capital.

Noile list=ri au pompat miliarde de dolari \n China, au capitalizat zeci de companii [i au ajutat la crearea unei clase de miliardari.

Potrivit Forbes, China avea 79 de miliardari \n 2009, fa]= de unul singur \n 2003. Majoritatea acestor bani au leg=tur= cu companiile noulistate.

Acesta este unul din motivele pentru care investitorii chinezi - \n mare parte restric]iona]i de lege la achizi]ii pe bursele din Shanghai [i Shenzhen - sunt [i ei entuzia[ti cu privire la ac]iunile IPO,

care aproape tot timpul \nregistreaz= o cre[tere masiv= a pre]ului din prima zi de tranzac]ionare. |n 2009, spre exemplu, ac]iunile companiilor nou-listate pe cele dou= burse au crescut, \n medie, cu 74% fa]= de cota]ia din prima zi de tranzac]ionare \n China. A fost cea mai modest= cre[tere a cota]iei \n trei ani. |n 2007, saltul mediu a fost de 193%. Ca s= fac= loc num=rului \n cre[tere de companii mici care vor s= se listeze, China a deschis toamna trecut= o burs= similar= NASDAQului numit= ChiNext. A fost un succes imens. |n ziua deschiderii, \n octombrie, ac]iunile celor 28 de companii erau at`t de cerute, \nc`t tranzac]ionarea a trebuit suspendat= temporar, astfel \nc`t investitorii s=-[i trag= sufletul. |n vreme ce list=rile de IPO americane sunt tot mai pu]ine, bursele americane [i-au \nt=rit leg=turile cu China, cre`nd oportunit=]i de a accede la aceast= comoar=. |n 2007, New York Stock Exchange a

TRADUCERE DE MIHAI MITRIC+

Ofensiva chinezeasc= |n ultimii c`]iva ani, num=rul ofertelor publice ini]iale derulate la burse de companiile americane a sc=zut drastic. |n schimb, list=rile companiilor chineze[ti au crescut spectaculos \n 2009, at`t ca num=r, c`t [i ca valoare.

Oferte publice ini]iale (IPO) la toate bursele NUM+R DE IPO

VALOAREA IPO

300

75 mld. $

companii americane companii chineze[ti 200

50

100

25

0

0 ʼ05

ʼ06

ʼ07

ʼ08

ʼ09

ʼ05

ʼ06

ʼ07

ʼ08

ʼ09

Not=: Au fost excluse noile list=ri \n China ale companiilor deja listate la bursa din Hong Kong.

Surs=: Dealogic

deschis un birou \n China [i [i-a tot relaxat standardele de listare ca s= atrag= pe Wall Street tot mai multe companii chineze[ti.

Aceasta a trezit \ngrijorarea unor anali[ti care consider= c= astfel li s-ar putea permite unor companii mai de m`na a doua s= se listeze. Criticii au avertizat \n leg=tur= cu mul]imea de necunoscute care \nso]esc investi]iile \n companiile chineze[ti: scandaluri de insider trading, lips= de transparen]=, supraveghere slab= din partea autorit=]ilor, pre]uri volatile [i lips= de claritate \n ce prive[te drepturile ac]ionarilor.

“Chiar ave]i parte de transparen]=?”, \ntreab= Carl E. Walter, bancher de investi]ii \n Beijing [i coautor al c=r]ii “Privatizarea Chinei: \n culisele burselor chineze[ti”. “Chiar [ti]i cine sunt investitorii acelor companii, c`nd to]i ac]ioneaz= prin intermediari?”, a spus el, referindu-se la mandatari. Autorit=]ile chineze \ncearc= s= combat= sl=biciunile pie]elor bursiere interne. La sf`r[itul lui ianuarie, spre exemplu, autorit=]ile

au criticat institu]iile financiare pentru evaluarea “iresponsabil=” a unor IPO-uri, sus]in`nd c= astfel s-au alimentat specula]iile bursiere, de[i recentele oferte au suferit e[ecuri la \nceputul tranzac]ion=rii. |n Statele Unite, oficialii de la New York Stock Exchange [i NASDAQ, burse agresive \n recrutarea de companii chineze[ti, insist= c= investitorii beneficiaz= de protec]ie solid=. “NYSE a cobor`t standardele - de fapt, prefer=m s= spunem c= standardele de acceptare la burs= au fost f=cute mai flexibile”, spune Michael Yang, [eful biroului din China al New York Stock Exchange

I 210 mld. $ SUMA ESTIMATIV+ C~{TIGAT+ |N ULTIMII 5 ANI DE COMPANIILE CHINEZE{TI LA NIVEL GLOBAL PRIN IPO-URI. COMPANIILE AMERICANE AU STR~NS DOAR 184 DE MILIOANE DE DOLARI.

Euronext. “Dar nu am renun]at la alte criterii, \ntre care calitatea guvern=rii corporatiste, transparen]a, raport=rile financiare etc.”

List=rile la cele dou= burse au adunat 27 de miliarde de dolari anul trecut, \n sc=dere de la circa 31 de miliarde de dolari \n 2008 [i fa]= de recordul de 65 de miliarde de dolari din 2007. Achizi]ionarea de c=tre New York Stock Exchange Euronext a American Stock Exchange \n 2008 a ajutat, de asemenea, la atragerea unor companii chineze mai mici dornice s= ajung= la publicul investitor american.

McCooey de la NASDAQ afirm= c= ofertele publice ini]iale au ajutat companiile s=-[i con[tientizeze valoarea [i poten]ialul.

El d= exemplul Sohu.com, care s-a listat la NASDAQ \n 2000. Capitalizarea companiei s-a pr=bu[it p`n= la 35 de milioane de dolari \n 2002. Dar \n 2008, un efort de durat= de a dezvolta divizia de jocuri online Changyou. com a \nceput s= aduc= roade cu un joc at`t de popular, \nc`t executivii Sohu au decis s= creeze o companie separat= pentru el [i s= o listeze. “Sunt u[urat”, spune Charles Zhang, pre[edintele Sohu, care tocmai [i-a comandat un avion privat. Sohu \nc= de]ine 70% din Changyou, care acum este evaluat= la 1,7 miliarde de dolari. “Nu trebuie s=-mi mai fac griji despre strategia noastr= \n privin]a jocurilor.” n

1-7 martie 2010 I BUSINESSmagazin 45

TENDIN}E

I 9,3% din PIB DEFICITUL FISCAL AL PORTUGALIEI, CARE P~N+ |N 2013 AR TREBUI ADUS SUB LIMITA DE 3% IMPUS+ DE ZONA EURO

FOTO: REUTERS © 2010 NEW YORK TIMES NEWS SERVICE

ACEASTA NU E GRECIA De-a lungul str=zilor abrupte [i pietruite ale Lisabonei, recunoscut= pentru melancolie chiar \n vremurile sale bune, oamenii nu sunt \nc= siguri dac= economia fragil= a Portugaliei \[i va reveni. Iar dac= nu-[i va reveni, va sl=bi astfel s=n=tatea ďŹ nanciar= a \ntregii Europe. de RACHEL DONADIO

UE

A

[tept=m ca guvernul s= fac= ceva, dar ei sunt total dezorganiza]i”, spune Conceicao Bobiao, 63 de ani, v`nz=toare \ntrun magazin de pantofi din pia]a Rossio, aflat= \n centrul Lisabonei, \n apropierea monumentelor care amintesc de trecutul colonial al ]=rii.

Una dintre cele mai introvertite [i nepreten]ioase membre ale Europei Occidentale, Portugalia a fost recent proiectat= \n aten]ia lumii interna]ionale, c`nd pie]ele s-au pr=bu[it din cauza temerilor c= ea [i Spania ar putea s= fie \n aceea[i categorie cu Grecia, ale c=rei datorie, deficit [i pierdere de credibilitate tot mai mari au subminat \ncrederea \n euro.

Guvernul socialist al premierului José Socrates s-a zb=tut s= asigure pie]ele [i concet=]enii c= [tie ce are de f=cut pentru ca p`n= \n 2013 s= diminueze deficitul - ajuns la 9,3% din PIB anul trecut - p`n= sub limita de 3% impus= de zona euro. “Vom face aceasta

“

dimpotriv=, profund \ngrijorat de gravitatea problemelor cu care se confrunt= ]ara sa, dar p=r`nd, \n mod ciudat, s= nu acorde credit datelor referitoare la economia Uniunii Europene.

El a respins ideea c= Portugalia a r=mas \n urma statelor din UE \n ce prive[te productivitatea [i calificarea for]ei de munc=.

“E o idee preconceput= [i nu are nimic de a face cu economia noastr=”, spune el.

Totu[i, dup= zeci de ani \n care [i-a bazat economia pe costurile sc=zute ale for]ei de munc=, Portugalia a fost puternic afectat= de expansiunea spre est a Uniunii Europene [i de relaxarea barierelor comerciale cu Asia.

Azi, ]ara se zbate s= concureze cu vecinii s=i mai boga]i din UE, iar \n ultimii ani a \nregistrat o cre[tere economic= nul=. “}=rile sunt ca [i companiile; trebuie s= te men]ii cu un pas \n fa]a concuren]ei”, spune Camilo Lourenco, comentator economic din Lisabona. Portugalia “nu [i-a dat seama c= va r=m`ne \n urm= odat= cu extinderea UE”, adaug= el. “Nimeni nu se uit= cu aten]ie

ale pie]elor, cu at`t mai mult cu c`t nici nu au mai fost publicate date economice noi. “Evident c= pie]ele au reac]ionat dispropor]ionat”, e de p=rere Paulo Moita Macedo, vicepre[edinte al b=ncii Millennium bcp, care \n calitate de [ef al fiscului portughez \ntre 2004 [i 2007 a fost apreciat pentru reformarea sistemului de colectare a impozitelor. “Dar nimeni nu sus]ine c= nu e cazul s= cheltuim mai pu]in.”

Datoria Portugaliei este a[teptat= s= ajung= la 85% din PIB anul acesta, de la 76,6% \n 2009, din cauza [omajului \n cre[tere [i a cheltuielilor guvernamentale pentru proiecte de infrastructur= ca baraje, hidrocentrale [i o linie feroviar= de mare vitez= spre Madrid.

Principal= forma]iune de opozi]ie a Portugaliei, social-democra]ii au criticat guvernul pentru c= a irosit banii \mprumuta]i. Socrates \nsu[i a evitat termenul de “cheltuieli de stimulare a economiei”, spun`nd \n interviu c= e vorba “nu de cheltuieli, ci de investi]ii”. Guvernul sper= c= rezultatele din trecut vor cre[te

JOSÉ SOCRATES “Toate statele dezvoltate au acum probleme cu deficitele.”

\n trei ani”, spunea Socrates \ntr-un interviu luat luna trecut=, la re[edin]a sa oficial= din Lisabona. “Este o treab= grea, desigur, dar sunt preg=tit s= o fac.”

Dar pie]ele [i anali[tii nu sunt chiar a[a de siguri. Dincolo de criza economic=, liderul socialist se confrunt= [i cu o intens= presiune politic=, pentru c= \ncearc= s= reduc= cheltuielile sectorului public. A pierdut din septembrie majoritatea parlamentar= [i acum se zbate s= p=streze lini[tea, cu o opozi]ie potrivnic=, dac= nu chiar dezorientat=.

Recent, pie]ele s-au pr=bu[it dup= ce Joaquin Almunia, comisarul european pentru afaceri economice [i monetare, a descris Portugalia, Grecia [i Spania ca state care au ar=tat “o permanent= pierdere de competitivitate” de c`nd au aderat la zona euro.

Socrates, un tip \mbr=cat la patru ace, cu o fa]= deschis=, expresiv= [i care \[i subliniaz= spusele cu gesturi teatrale ale m`inii, p=rea,

48 BUSINESSmagazin I 1-7 martie 2010

p`n= nu apare un [oc.” Lourenco nu crede c= guvernul are capacitatea politic= sau vreun plan coerent de a aduce deficitul \n limitele convenite. “Asta m= \ngrijoreaz=”, adaug= el.

Socrates a pus cre[terea abrupt= a deficitului pe seama unei sc=deri bru[te a veniturilor fiscale [i a ar=tat c=, totu[i, situa]ia nu e cu mult mai grav= dec`t \n cazul altor ]=ri ale UE. Deficitul bugetar al Fran]ei pentru 2010 este a[teptat s= ajung= la 8,2% din PIB, \n sc=dere de la o estimare anterioar= de 8,5%, \n vreme ce Germania a \nregistrat 3,2% \n 2009. |n ianuarie, Spania a anun]at c= deficitul s=u a ajuns la 11,4% din PIB, cu mult peste estim=rile anterioare.

S= ai un deficit \n perioada asta este “foarte normal”, spune premierul. “Toate statele dezvoltate au acum probleme cu deficitele.” Unii lideri ai comunit=]ii de afaceri din Portugalia par cu adev=rat surprin[i de recentele manifest=ri de panic=

\ncrederea \n ac]iunile sale. C`nd \n 2005 deficitul Portugaliei a dep=[it 6%, acela[i guvern l-a adus sub 3% p`n= \n 2007, reduc`nd cheltuielile publice. “Am f=cut-o \n trecut, o s-o mai facem odat=”, a declarat, \ntr-un interviu telefonic, ministrul de finan]e Fernando Teixeira dos Santos.

Socrates s-a zb=tut mult ca s= diferen]ieze Portugalia de Grecia. Consider= c= ]ara lui a \ntreprins reforme structurale “foarte serioase” \n ultimii ani, inclusiv reducerea aparatului de stat, cre[terea v`rstei de pensionare [i schimb=ri \n sistemul de asisten]= social=. Spre deosebire de Grecia sau Italia, au fost introduse [i sisteme sofisticate de e-banking, prin care cet=]enii pot pl=ti impozitele la automate speciale.

Raport`ndu-se la zvonurile referitoare la o salvare financiar= a Greciei, Socrates insist= c= Portugalia nu are nevoie de ajutor de la UE: “Nu ne trebuie nimic de la Bruxelles”. n

TRADUCERE DE MIHAI MITRIC+

AFACERI |N EST veste bun=, pentru c= acum pot fi sigure de rela]ii bune [i stabile ale Kievului cu Moscova. |n plus, Motor Sich inten]ioneaz= s=-[i diversifice produc]ia, cu turbine pentru conductele de gaze - ideale \n condi]iile \n care modernizarea sistemului ucrainean de transport al gazelor e la ordinea zilei; Ianukovici a promis s= includ= Rusia \ntr-un consor]iu ce va investi \n sistemul de gaze.

Pozi]ia lui Ianukovici \nsu[i \ns=, exprimat= \ntr-un articol de opinie publicat de Wall Street Journal, este c= ]ara sa poate profita de dubla sa apartenen]= - “suntem o na]iune cu o identitate european=, dar avem rela]ii culturale [i economice istorice cu Rusia” - spre a deveni o punte \ntre Est [i Vest, angajat= clar \n direc]ia integr=rii valorilor europene [i \n acela[i timp decis= s= recl=deasc= rela]iile cu Rusia ca partener economic strategic.

Ianukovici scrie c= “nu trebuie s= fim for]a]i s= facem o fals= alegere \ntre avantajele Estului [i cele ale Vestului” [i adaug= c= “trebuie s= fim pragmatici [i concentra]i pe aderarea la Uniunea PE M~INI BUNE European=”.

Mai pu]in impresiona]i de retorica Ianukovici \[i dore[te s= fac= din Ucraina “o punte \ntre Est [i Vest” lui Ianukovici, cititorii care au comentat articolul se \ntreab=, de pild=, cum va face Ucraina s= adere la uniunea vamal= cu Rusia, Belarus [i Kazahstan (un obiectiv de care Ianukovici a vorbit \n campania electoral=), c`t= vreme Ucraina este “Un motor ucrainean al cre[terii”, se intituleaz= un entuziast articol membr= a Organiza]iei Interna]ionale din publica]ia Business New Europe, care laud= perspectivele unei a Comer]ului, av`nd deci la dispozi]ie mai pu]ine p`rghii (protec]ioniste) dec`t Ucraine pragmatice, care nu se fere[te s= fac= afaceri cu ru[ii, asiaticii partenerii ei ex-sovietici. [i parteneri de afaceri din Orientul Mijlociu.

Al]ii remarc=, sceptici, c= acelea[i declara]ii despre “falsa alegere \ntre Est [i Vest” le f=cuse [i predecesorul lui Viktor Nici guvernul n-a stat cu m`inile \n xemplul ales de Business New Iu[cenko, Leonid Kucima, cu rezultatele Europe este cel al companiei Motor s`n, sus]in`nd compania s= continue binecunoscute. produc]ia pentru pia]a intern= [i scutind Sich din Zaporijia, produc=tor de Cert e c=, deocamdat=, partea care de TVA pentru importuri [i de taxe pe motoare pentru avioane [i elicoptere, terenuri Motor Sich [i al]i produc=tori din prive[te Vestul e la mare pre] la Kiev, cel care \n 2009 a reu[it s= ob]in= un profit pu]in sub aspect simbolic [i diplomatic: industria de v`rf. O explica]ie este faptul net record de 69 de milioane de euro, de c= Viaceslav Boguslaev, pre[edintele Motor noul pre[edinte ucrainean nu face 169 de ori mai mare (nu e nicio gre[eal=) prima vizit= oficial= din mandatul s=u la Sich, este deputat \n Rada ucrainean=; fa]= de anul precedent gra]ie faptului Moscova, ci la Bruxelles. acum, victoria \n alegerile preziden]iale c= \[i export= 80% din produc]ie \n Ianukovici [i-a programat pentru 1 a lui Viktor Ianukovici n-are dec`t s=-l Rusia, China, India [i Orientul Mijlociu, martie, imediat dup= inaugurarea de la bucure pe Boguslaev, care e deputat primind plata \n dolari [i ruble, \n timp 25 februarie a pre[edin]iei sale, o vizit= la din partea Partidului Regiunilor, al lui ce 60% din costuri, respectiv materie Ianukovici, partid ce ar putea forma noul Bruxelles, “menit= s= reafirme op]iunea prim= [i for]= de munc=, sunt achitate de guvern. Anali[tii consider= c= pentru orice european= a Ucrainei”, cum s-a explicat companie \n hrivne. “Or, pe m=sur= ce companie cu afacerile orientate spre Rusia la Kiev. Vizita la Moscova ar urma s= se hrivna se depreciaz=, profitul lor cre[te”, \nt`mple undeva spre jum=tatea sau (60% din comenzile Motor Sich provin a comentat Ruslan Patlavisky, analist la sf`r[itul lui martie. n din Rusia), alegerea lui Ianukovici este o Foyil Securities.

Motorul ucrainean

E

50 BUSINESSmagazin I 1-7 martie 2010

FOTO: REUTERS PAGINI REALIZATE DE CRENGU}A NICOLAE

CONTOR

13,7% rata [omajului \n Lituania \n 2009, de 2,4 ori mai mare dec`t \n 2008, ca rezultat al unui [omaj de 12,6% \n mediul urban [i 16,5% \n mediul rural, conform datelor provizorii comunicate s=pt=m`na trecut=

32 mil. € suma alocat= de guvernul ceh \n 2009 pentru pl=]i compensatorii c=tre angaja]ii companiilor intrate \n faliment (legea acord= pl=]i compensatorii pe timp de p`n= la trei luni de la intrarea \n faliment a unei companii)

5,75% nivelul dob`nzii de politic= monetar= din Ungaria \ncep`nd de s=pt=m`na trecut=, cel mai redus nivel din istorie, dup= ce \n octombrie 2008 atinsese un maxim de 11,5%

100 mil. num=rul de perechi de \nc=l]=minte chinezeasc= importate anul trecut \n Cehia, \n sc=dere cu o treime fa]= de 2008, ca efect al taxelor anti-dumping impuse de UE

19,7% rata [omajului \n Letonia \n ultimul trimestru din 2009, comparativ cu 18,4% \n trimestrul al treilea [i 9,9% \n trim. IV 2008

205 € costul anual mediu pe mp al \nchirierii de spa]ii de birouri \n Bulgaria, situ`nd ]ara pe locul 54 din 63 \n r`ndul ora[elor monitorizate de Cushman & Wakefield ca av`nd cel mai ridicat nivel al chiriilor la spa]iile de birouri

22,2% sc=derea exporturilor Poloniei \n 2009, \n timp ce importurile s-au redus cu 30,7%, rezult`nd o balan]= comercial= cu un deficit de 12,1 mld. dolari, fa]= de un deficit de 38,6 mld. dolari consemnat \n 2008

800 € salariul mediu lunar brut \n Ungaria \n decembrie 2009, neschimbat fa]= de lunile precedente, \n condi]iile \n care salariul brut \n companiile private a crescut cu 1,4%, iar cel din companiile [i institu]iile de stat s-a redus cu 2,4% fa]= de decembrie 2008

T+IETORII DE LEMNE Swedspan, companie membr= a grupului suedez Ikea, are \n plan o investi]ie de 340 de milioane de euro \n Polonia, informeaz= Warsaw Business Journal. Pe o suprafa]= de 100 de hectare \n districtul Orla (Podlaskie), compania va construi o lemn=rie, o fabric= de panouri din pl=ci aglomerate [i un atelier de l=cuit. {tirea ar putea trezi nelini[tea unor grupuri din industria lemnului ca Pfleiderer Grajewo sau Kronospan, care se tem c= ar putea pierde, \n consecin]=, contractele de furnizare c=tre Ikea, contracte care \n prezent asigur= o parte important= din veniturile lor, apreciaz= Radoslaw Lukaszczuk, analist la Millennium Dom Maklerski.

n BULGARIA Mai bine \l facem noi. Dac= nu va reu[i s= atrag= un investitor strategic pentru proiectul centralei nucleare de la Belene de pe Dun=re, Bulgaria va p=stra 50% din ac]iuni [i va oferi Rusiei p`n= la 20% din proiect, a declarat Traicho Traikov, ministrul economiei, energiei [i turismului, citat de Dnevnik. Pozi]ia lui Traikov este total diferit= de cea exprimat= p`n= acum de ministrul de finan]e Simeon Djankov, care a spus \n repetate r`nduri c= statul bulgar vrea s= p=streze doar o cot= minoritar= de ac]iuni, \ntre 20% [i 30%, [i c= proiectul nu se va face dec`t dac= un investitor european strategic puternic va fi interesat s= ia parte la el. “Dac= un asemenea investitor nu se arat=, Belene nu se va face; dac= se arat=, atunci proiectul se va face”, declarase Djankov \ntr-un interviu pentru Pro.bg. Acum \ns=, Traikov a explicat c= modelul luat \n discu]ie de autorit=]i va garanta c= indiferent ce plan de finan]are [i de ac]ionariat va fi pus \n practic=, statul bulgar \[i va p=stra invariabil 50% din ac]iuni. La 19 februarie, Sofia a anun]at licita]ia interna]ional= pentru selectarea consultantului ce va pune la punct o nou= strategie pentru Belene [i va consilia guvernul cum s= g=seasc= investitori strategici. Grupul german RWE, care ar fi urmat s= cumpere 49% din ac]iunile companiei ce va construi [i

opera centrala nuclear=, s-a retras din afacere \n octombrie anul trecut, invoc`nd progresele prea lente \n \nfiin]area companiei [i atragerea de finan]are.

Serghei Kirienko, [eful companiei ruse Rosatom, a anun]at luna trecut= c= Moscova este gata s= acorde credite de p`n= la 2 miliarde de euro pentru finan]area proiectului.

n LETONIA Charles [i Valerijs. Exist= planuri de creare a unui joint-venture imobiliar interna]ional \n Kuweit, printre ai c=rui ac]ionari se vor num=ra Prin]ul Charles al Marii Britanii [i un investitor din Letonia, a anun]at directorul companiei imobiliare kuweitiene Jana, citat de agen]ia local= KUNA. Societatea se va numi Urban FP [i va fi de]inut= de institutul de dezvoltare urban= \nfiin]at de Prin]ul Charles, de investitorul leton [i de Jana. Investitorul leton este Valerijs Belokons, un magnat cu o avere estimat= de presa britanic= la 226 de milioane de euro [i activit=]i \n multiple domenii ale economiei, de la b=nci la media [i industrie alimentar=. |n 2006, Valerijs Belokons (Valeri Belokon, cum e cunoscut \n presa britanic=) a cump=rat 20% din clubul de fotbal Blackpool [i a preluat pre[edin]ia clubului, ceea ce i-a atras compara]ii cu magnatul rus Roman Abramovici.

1-7 martie 2010 I BUSINESSmagazin 51

ART+ {I SOCIETATE

DOAR DA}I-MI UN {OR} Tot mai mul]i se viseaz= un Jamie Oliver amator sau \[i \nchipuie c= vor c=lca pe urmele bloggeri]ei din “Julie and Julia”.

Antreprenorii locali au speculat ni[a [i \ncearc= s= \i atrag= pe amatori la atelierele [i cursurile gastronomice. de CRISTINA MARINA

52 BUSINESSmagazin I 1-7 martie 2010

FOTO: SHUTTERSTOCK; REUTERS

J

ulie Powell, o femeie obi[nuit= din New York care nu prea \[i g=se[te drumul \n via]=, are \ntr-o zi o revela]ie - cum ar fi s= g=teasc= \ntr-un an cele 524 de re]ete din cartea “Mastering the Art of French Cooking” scris= de Julia Child. }ine jurnalul pe un blog care \i aduce faim= [i bani, scrie o carte [i devine erou de film.

A[a sun= pe scurt povestea “Julie and Julia”, filmul care i-a determinat pe mul]i s= \[i descopere pasiunea pentru g=tit. Este doar cel mai recent exemplu dintr-o mod= deschis= de Jamie Oliver [i al]i buc=tari vedet= [i care [i-a dovedit viabilitatea [i pe timp de criz=, mai ales c= mul]i au renun]at la mesele \n ora[ [i au \nceput s= caute alternative mai ieftine.

Tendin]a a ajuns [i pe pia]a rom`neasc=, iar dac= pe vremuri consumatorii erau nevoi]i s= se mul]umeasc= numai cu sfaturile Sandei Marin, re]etele din familie [i propriul instinct, mai nou cei interesa]i de cursuri de g=tit au de unde alege. Fie c= vorbim de restaurante care organizeaz= ateliere, de institute de preg=tire pentru buc=tari profesioni[ti care au sesizat ni[a, [coli de

limbi str=ine sau organizatori de cursuri de lifestyle, to]i par hot=r`]i s= \i \nve]e s= g=teasc= pe consumatorii obi[nui]i. |n urm= cu doi ani, la debutul afacerii, Violeta’s Vintage Kitchen se remarca \n puzderia de restaurante din Bucure[ti cu un meniu s=n=tos, g=tit ca la bunica acas=, f=r= conservan]i sau coloran]i, m`ncare semipreparat= sau cuburi de concentrat. “Este din nou la mod= s= g=te[ti acas=. Dar cred c= \ntre timp a devenit mai mult dec`t at`t.

Oamenii [i-au dat seama c= m`ncarea proast= este unul dintre principalele motive ale \mboln=virilor [i afecteaz= calitatea vie]ii \n general. Este un adev=r foarte simplu, nu [tiu SLIDESHOW cum ne-a sc=pat”, comenteaz= proprietara Violeta Dinc=.

Micul restaurant a devenit cunoscut nu numai pentru m`ncarea proasp=t=, ci [i pentru p`inea de cas=, diferit= \n fiecare Afla]i mai multe despre ultimele zi. “Ideea atelierelor de g=tit a pornit de la tendin]e culinare [i despre clien]ii restaurantului, care ne \ntrebau cele mai bune restaurante despre secretele p`inii, ce con]ine, de ce este din Rom`nia dintr-o galerie diferit= fa]= de altele. P`inea este coapt= \n foto disponibil= pe www.businessmagazin.ro fiecare diminea]= [i a devenit unul dintre u

1-7 martie 2010 I BUSINESSmagazin 53

art= [i societate

|N FAMILIE La cursurile de g=tit vin predominant adul]ii, dar sunt primi]i [i copii

punctele de atrac]ie.” Conceptul de atelier de g=tit a c=p=tat contur \n timp: a \nceput cu p`inea, apoi s-au ad=ugat [i alte preparate pe list=, ca salatele, biscui]ii sau brio[ele. “Prima dat= am f=cut p`ine \n urm= cu 10-12 ani din curiozitate, cu amintirile de la ]ar=, cu p`inea coapt= pe vatr=, apoi au ap=rut rafinamente cu \mbun=t=]iri de la Jamie Oliver [i compania, apoi am \nceput s= le combin.

Re]etele sunt nenum=rate, iar aluatul de p`ine poate fi f=cut \n multe feluri, [i mai dulce [i mai picant, cu ierburi aromatice, cu m=sline, usturoi, fructe.”

Atelierele dureaz= aproximativ trei ore [i cost= 100 de lei, iar Violeta le anun]= pe site (www.violetas.ro). Toat= desf=[urarea de for]e are loc \n restaurant, iar num=rul participan]ilor poate varia de la 8 p`n= la 20 sau 30 - s-a \nt`mplat s= fie nevoie s= g=teasc= [i \n dou= ture. Pre]ul include [i consuma]ia din meniul zilei, iar la final se premiaz= cele mai aspectuoase preparate. “Au f=cut tot felul de modele din p`ine - Mihaela din desene animate, harta Rom`niei - [i au primit premii ca torturi de ciocolat=, carduri de discount, cupoane cu mic dejun gratuit.”

Violeta Dinc= afirm= c= mare parte dintre cei care aleg atelierele de g=tit sunt clien]i ai restaurantului. “Apoi mai sunt [i oameni care doresc s= se perfec]ioneze. De exemplu, au venit proprietarii unei pensiuni de l`ng= Bucure[ti care f=ceau p`ine pe vatr=, dar nu le pl=cea cum ie[ea [i au vrut s= descopere secretele.” Ea spune c= locurile pentru atelierul din 1 martie s-au ocupat [i c= are deja o list= [i pentru atelierul din aprilie. “A[tept=m prim=vara [i vara, s= apar= ingredientele proaspete \n pie]e [i s= relu=m atelierele de salate.”

54 BUSINESSmagazin I 1-7 martie 2010

|n alte cazuri, cursurile de g=tit sunt privite ca o modalitate de promovare a culturii unui popor. {coala Japonez= din Bucure[ti a \nceput s= organizeze astfel de cursuri \n 2008, c`nd cei care \nv=]au limba japonez= au cerut mai multe detalii despre cultura nipon=. “Ideea [colii era s= predea limba japonez=, dar pentru c= elevii [colii [iau dorit mai multe lucruri legate de cultur=, caligrafie, s-a ajuns [i la cursuri de g=tit”, poveste[te Ioana Popa de la {coala Japonez=.

Atelierele dureaz= p`n= la 2 ore, \n func]ie de complexitate, iar cei care se \nscriu pot

Timp de cinci zile, trei ore pe zi, cursan]ii sunt purta]i prin bazele buc=t=riei, de la salate [i sosuri din buc=t=ria interna]ional=, decoruri din legume [i fructe, gust=ri [i antreuri p`n= la preparate de baz= din toate tipurile de carne, garnituri [i deserturi.

Cursul cost= 200 de euro, dar se poate opta [i pentru o singur= zi (40 de euro). Normal, totul se termin= cu o mas= unde fiecare gust= preparatele [i le compar=. |n taxe sunt incluse [i costurile materiei prime [i ale ustensilelor de buc=t=rie, care se pot p=stra.

Dincolo de arta mixului de ingrediente sau

“CEA MAI C+UTAT+ BUC+T+RIE ESTE CEA MEDITERANEEAN+, UN MODEL ALIMENTAR CARE R+SPUNDE CELOR INTERESA}I DE ALIMENTA}IA S+N+TOAS+.”

ANCA PLE{CA, FIORARTE

\nv=]a cum se prepar= sushi, Makizushi (sushi \n alge uscate) sau Oyakodon (m`ncare tradi]ional= din carne de pui, ou [i orez).

Chiar [i institu]iile care preg=tesc buc=tarii profesioni[ti au \nceput s= speculeze ni[a. De exemplu, THR Group, specializat \n preg=tirea profesional= \n turism [i industria ospitalit=]ii, \ncearc= s= atrag= [i buc=tarii amatori.

“Cursul a fost introdus spre sf`r[itul anului 2009 datorit= unei cereri cresc`nde a pasiona]ilor de gastronomie. Am spus <pasiona]i> pentru c= la acest curs se \nscriu persoane care nu doresc neap=rat o diplom=, ci pur [i simplu vor s= \nve]e ceva practic”, afirm= Georgiana Surdulescu, PR specialist la THR Group.

precizia m=sur=rii lor, g=titul este p`n= la urm= [i o metod= de relaxare, astfel \nc`t [i organizatorii de cursuri de relaxare au inclus atelierele de g=tit \n ofert=. FiorArte, un studio de recrea]ie pentru adul]i, organizeaz= cursuri de g=tit \nc= de la deschidere din februarie 2009. “P`n= acum 50 de persoane au urmat cursurile gastronomice. Grupele sunt limitate la 6 persoane”, spune Anca Ple[ca, proprietara FiorArte. C`t despre buc=t=riile preferate, Ple[ca sus]ine c= tematica se schimb= \n func]ie de cererile pie]ei. “Cea mai c=utat= buc=t=rie este cea mediteraneean=, un model alimentar care r=spunde cel mai bine nevoilor consumatorilor interesan]i de alimenta]ia s=n=toas=, dar care nu vor s= renun]e la pl=cerile culinare.” n

film

SURPRIZE CU

SCORSESE Dup= ce \n 2008 a deschis Berlinala cu “Shine a Light”, documentarul s=u despre celebrii Rolling Stones, Martin Scorsese devine cel mai consistent aport de “stardom” al festivalului \n 2010.

de {TEFAN DOBROIU

S

hutter Island, filmul s=u cu Leonardo DiCaprio, Mark Ruffalo [i Ben Kingsley, a fost categoric unul dintre cele mai a[teptate titluri, de[i se afl= \n afara competi]iei, iar conferin]a de pres= a ar=tat c`t de fizic= poate deveni sarcina voluntarilor de la intrarea \n sala de conferin]e a festivalului: jurnali[tii s-au c=lcat practic \n picioare pentru a-i vedea, m=car [i pentru o secund=, pe regizor [i actori.

La a patra colaborare cu Scorsese, DiCaprio pune m`na \nc= o dat= pe un rol care-i vine m=nu[= [i care i-ar putea aduce \n 2011 o nominalizare la Oscar ([i poate chiar un premiu). Avem de-a face cu Teddy Daniels, un agent federal (un US Marshal, de fapt), care ajunge \mpreun= cu partenerul s=u Chuck (Mark Ruffalo) pe insula Shutter, unde se afl= un ospiciu pentru tratarea condamna]ilor cu tulbur=ri mentale. Cei doi investigheaz= evadarea unei criminale, iar insula Shutter, batalioanele de criminali periculo[i, personalul reticent al ospiciului [i furtuna care se apropie [i care izoleaz= complet insula de continent devin fundalul perfect pentru o aventur= extrem de intens= [i imprevizibil=.

56 BUSINESSmagazin I 1-7 martie 2010

Amestec de thriller, film noir, dram= [i policier, “Shutter Island” pune probleme mari de prezentare, pentru c= este practic imposibil s= spui ceva despre acest film f=r= s= dezv=lui vreuna dintre consistentele surprize pe care Scorsese le scoate din p=l=rie mai ceva ca un prestidigitator. S= spui c= “nimic nu e ceea ce pare pe/\n Shutter Island” (insula [i filmul) este cea mai sigur= cale pentru a nu-i strica cititorului pl=cerea de a savura la maximum minu]ioasa c=l=torie la \nceputul anilor ‘50, c`nd practicile din spitalele de psihiatrie, mai ales c`nd “pacien]ii” au la activ abominabile crime, nu erau dintre cele mai ortodoxe.

Scorsese pune la cale un adev=rat tur de for]=, ajutat de un excelent DiCaprio [i al s=u Teddy Daniels, agentul care trebuie s= descopere misterul din spatele u

“MULT ZGOMOT PENTRU NIMIC” AR PUTEA FI O ETICHET+ PERFECT+ PENTRU “SHUTTER ISLAND”, DAC+ MARTIN SCORSESE NU NE-AR LUA OCHII AT~T DE FRUMOS

1-7 martie 2010 I BUSINESSmagazin 57

film

ISTORIA SE REPET+ Shutter Island reprezint= a patra colaborare \ntre Martin Scorsese [i Leonardo DiCaprio

SLIDESHOW

O nou= colaborare Martin Scorsese-Robert De Niro? Scorsese face o surpriz= la Berlinal=, anun]`nd un posibil nou proiect al=turi de actorul s=u feti[, De Niro. Se pare c= cei doi discut= acum un film despre un fost mafiot care ajunge la un moment dat s= mediteze asupra faptelor sale din trecut [i, eventual, s= suporte consecin]ele. Scorsese a precizat c= nu va fi un film ca “Goodfellas” sau “Casino”, ci unul mai lent [i meditativ, “de b=tr`ne]e”.

“Lucr=m la ceva, dar din punctul de vedere al unui om mai \n v`rst=, nu o s= fie cine [tie ce ac]iune”, le-a zis Scorsese sutelor de jurnali[ti \nghesui]i s=-l vad= pe regizorul oscarizat recent pentru “C`rti]a”. |n acest moment nu este deloc sigur dac= proiectul va fi urm=torul film realizat de cei doi sau dac= va trebui s= a[tept=m ani de zile pentru a vedea ce ne mai preg=tesc colegii de echip= din “Taxi Driver”.

Afl= mai multe despre cele mai a[teptate filme ale anului dintr-o galerie foto disponibil= pe www.businessmagazin.ro

58 BUSINESSmagazin I 1-7 martie 2010

dispari]iei unei paciente dintr-un salon cu ferestre cu z=brele [i u[a ferecat= cu cheia. Pe l`ng= misiunea sa \ngreunat= de migrene, Daniels trebuie s= lupte [i cu flashback-uri chinuitoare din cel de-al Doilea R=zboi Mondial, c`nd el [i plutonul s=u elibereaz= lag=rul de concentrare de la Dachau, dar [i cu amintirea so]iei sale (Michelle Williams), moart= \ntr-un incendiu cu c`]iva ani \n urm=. Nu-i de mirare c= Daniels vede poten]iale pericole [i poten]iali inamici peste tot \n jur, de la enigmaticii doctori Cawley (Ben Kingsley) [i Naehring (Max von Sydow) la - desigur - pacien]i.

Din nefericire, este foarte posibil ca num=rul magic al lui Scorsese s= \mpart= publicul \n dou= tabere, una care-l va considera o capodoper=, iar cealalt= o realizare n=stru[nic= [i g=unoas=, un “Inglorious Basterds” mult mai intens [i lugubru, dar la fel de lipsit de substan]= ca filmul nominalizat la Oscar al lui Quentin Tarantino. Inspirat \ntruc`tva de noirurile mijlocului de secol XX, lui “Shutter Island” i se poate repro[a c= seam=n= cu laborioasele capcane din anima]iile cu Tom [i Jerry, unde un complicat angrenaj de elemente nu face altceva dec`t s= rostogoleasc= o bil= sau s= pr=bu[easc= un bolovan. Din prisma finalului, nu po]i s= nu te \ntrebi pentru ce at`tea r=sturn=ri de situa]ie, at`tea urm=riri, tensiuni [i indicii contradictorii, pentru ca rezolvarea s= vin= at`t de scurt [i sec.

“Mult zgomot pentru nimic” ar putea fi o etichet= perfect= pentru “Shutter Island”, dac= Martin Scorsese nu ne-ar lua ochii at`t de frumos cu perfec]iunea scenografiei, a cadrelor [i-a interpret=rilor [i dac= la sf`r[it protagonistul n-ar pune o \ntrebare a c=rei obsedant= greutate te urm=re[te mult timp dup= ie[irea din sala de cinema. Bine\n]eles, dac= autorul acestor r`nduri a fost dezam=git de “prestigiu” (vezi filmul lui Christopher Nolan), asta nu \nseamn= deloc c= “Shutter Island” nu are toate [ansele s= fie una dintre cele mai bune premiere ale lui 2010 [i c= tot ce se \nt`mpl= pe mica insul= din largul coastei Statelor Unite n-o s= ne ]in= cu sufletul la gur=. n

“SHUTTER ISLAND” R: MARTIN SCORSESE D: LEONARDO DICAPRIO, MARK RUFFALO, BEN KINGSLEY, MICHELLE WILLIAMS, PATRICIA CLARKSON, MAX VON SYDOW, EMILY MORTIMER, JACKIE EARLE HALEY. DIN 26 FEBRUARIE

carte R~VNIND LA NOBEL Sunt inutile abilit=]ile de detectiv pentru a deduce sursa de inspira]ie a celui mai bun autor de thrillere din Germania, Andreas Eschbach, \n cartea “Premiul Nobel” ap=rut= la editura Rao. Dar scriitorul a construit \n a[a fel aventura lui Hans-Olof Andersson, membru al comitetului de acordare a Premiului Nobel, care este [antajat s= voteze pentru o anumit= candidat= la premiu, \n caz contrar fiica sa urm`nd s= moar=, \nc`t reu[e[te s= \i ]in= cu sufletul la gur= chiar [i pe cei care m=n`nc= suspans la micul dejun. Mai ales c= \n ac]iune intr= [i un personaj cu experien]= \n spionaj [i lumea interlop=, fratele r=posatei so]ii a lui Andersson.

ANDREAS ESCHBACH “PREMIUL NOBEL”, EDITURA RAO, BUCURE{TI, 2010

SPIONAJ {I ARTE MAR}IALE Cartea de debut a scriitorului Tan Twan Eng, “Darul ploii”, este recomandat= \n primul r`nd de nominalizarea la Man Booker Prize.

Pentru cei care nu sunt \ns= inspira]i de premii, scriitorul pune \n joc un alt atu important - experien]a lui de via]=. S-a n=scut la Penang, dar a copil=rit \n diverse locuri din Malaiezia, a studiat Dreptul la Universitatea din Londra, a profesat la o faimoas= firm= de avocatur= din Kuala Lumpur, a c=l=torit un an \n Africa de Sud [i s-a stabilit \n final la Cape Cod. Volumul de debut este o combina]ie de ac]iune (povestea dintre Philip, fiul cel mic al unui afacerist englez ce conducea una dintre companiile din Penang \n 1939, [i maestrul de aikido Hayato Endo, de fapt un spion japonez) [i filozofia artelor mar]iale.

TAN TWAN ENG “DARUL PLOII”, EDITURA TREI, BUCURE{TI, 2009

60 BUSINESSmagazin I 1-7 martie 2010

CAPADOCIA

Cu lumea \n bra]e Nu [tiu al]ii cum sunt, dar eu de mic copil am fost fascinat= de geografie - nu neap=rat [tiin]a exact= a localiz=rii r`urilor [i mun]ilor, ci o geografie mai degrab= un instrument care s= m= ajute s= urm=resc traiectoriile marilor exploratori.

U

nele dintre cele mai fericite momente din copil=rie le-am petrecut cu harta sau cu globul p=m`ntesc \n bra]e, \ncerc`nd s=-mi dau seama pe unde au ajuns Dumont D’Urville, Kon Tiki, C=pitanul Cook sau Ernest Shackleton. A[a c=, \ntr-un moment proustian, Marele Atlas ilustrat al lumii publicat de Editura Litera m-a teleportat din nou \n epoca marilor descoperiri [i mi-a trezit iar pofta de c=l=torii [i aventuri prin col]uri \ndep=rtate ale lumii.

Volumul imens beneficiaz= de o cartografie creat= special pentru aceast= lucrare, de o structur= foarte clar=, simplu de urm=rit [i utilizat [i, nu \n ultimul r`nd, de imagini fabuloase. Capitolele includ informa]ii despre clima, vremea

[i via]a pe P=m`nt, despre popula]ie, resursele naturale, religii [i globalizare, dar [i despre toate continentele [i oceanele globului.

Partea dedicat= fiec=rui continent cuprinde pagini cu imaginile din satelit ale regiunii, caracteristicile mediului \nconjur=tor, istoria [i structurile politice, impactul uman asupra mediului natural etc. Ilustra]iile sunt \mbog=]ite de h=r]i fizice, politice [i ale impactului uman, dar [i de imagini tridimensionale.

Un volum foarte potrivit pentru copiii dornici s= descopere lumea, dar [i pentru adul]ii care mai viseaz= la Patagonia. n MARELE ATLAS ILUSTRAT AL LUMII EDITURA LITERA, BUCURE{TI, 2009

FOTO: SHUTTERSTOCK RUBRIC+ REALIZAT+ DE CRISTINA MARINA {I RALUCA BADEA

panorama DVD

Iubire peste timp

UN PRE{EDINTE DE RATING Cu sau f=r= nevoia sa, Sarkozy e permanent \n centrul aten]iei

Campanie cu c`ntec

Propunerea PRO Video din aceast= s=pt=m`n=, “So]ia c=l=torului \n timp” (“The Time Traveler’s Wife”), este ecranizarea celebrului roman omonim al autoarei Audrey Niffenegger. Un film romantic, “So]ia c=l=torului \n timp” spune povestea atipic= de dragoste dintre un bibliotecar (Eric Bana - “Munich”, “Troy”) [i so]ia lui, Clare (Rachel McAdams “Sherlock Holmes”, “The Notebook”).

Din cauza unei afec]iuni genetice, Henry are capacitatea neobi[nuit= de a c=l=tori \n timp. Pentru c= momentul plec=rilor este imposibil de controlat, so]ia sa este nevoit= s= se obi[nuiasc= cu dispari]iile bru[te [i absen]ele \ndelungate ale acestuia.

Datorit= c=l=toriilor dese ale lui Henry \n timp, \n trecut sau \n viitor, cei doi se cunosc practic dintotdeauna, fiind ferm convin[i c= sunt sorti]i unul celuilalt.

SO}IA C+L+TORULUI |N TIMP ACTORI PRINCIPALI: RACHEL MCADAMS, ERIC BANA

O campanie ini]iat= de guvernul pre[edintelui Sarkozy st`rne[te furia feministelor franceze [i nu numai a lor.

C

ampania de promovare a unui \mprumut \n valoare de 35 de miliarde de euro de pe pie]ele financiare, care va fi folosit pentru stimularea cre[terii economice, folose[te o imagine binecunoscut= francezilor, Marianne, personificarea Republicii Franceze \ncep`nd din secolul al nou=sprezecelea, care de aceast= dat= apare ca o t`n=r= \ns=rcinat=. Imaginea aleas= a st`rnit numeroase critici, feministele franceze pl`ng`ndu-se c= astfel se avanseaz= ideea reducerii femeilor doar la rolul de mame. Criticilor nu le-a sc=pat nici faptul c= femeia din afi[ul campaniei ini]iate de guvernul pre[edintelui Sarkozy este \mbr=cat= \n alb, culoare ce aminte[te nu numai de virginitate, ci [i de Vechiul Regim (perioada de dinainte de Revolu]ia din 1789). Un blog feminist sus]ine c= guvernul pare s= sugereze faptul c= rolul femeii e s= fac= copii, \n timp ce b=rba]ii au grij= de banii din \mprumut, iar al]i critici s-au gr=bit s= afirme c= imaginea evoc=

62 BUSINESSmagazin I 1-7 martie 2010

\n mintea privitorului deviza “Munc=, Familie, Patrie” a guvernului de la Vichy, care a colaborat cu Hitler \n cel de-al Doilea R=zboi Mondial.

De cealalt= parte a baricadei, cei implica]i \n realizarea campaniei sus]in c= alegerea unei Marianne \ns=rcinate era absolut normal=, dat fiind c= publicitatea din jurul \mprumutului de 35 de miliarde de euro se axeaz= pe ideea c= acesta reprezint= o investi]ie \n viitor, mai precis, a[a cum a declarat \nsu[i pre[edintele Sarkozy, \n \nv=]=m`ntul superior, cercetare, tehnologie, acces de mare vitez= la internet [i sus]inerea IMM-urilor.

Conform pre[edintelui, astfel se va ajunge la o cre[tere economic= de 0,3% pe an \n urm=torul deceniu. Conform criticilor din opozi]ie \ns=, care \i repro[eaz= cheltuiala de 975.000 de euro f=cut= cu campania (suportat= de contribuabili), se va ajunge mai degrab= la cre[terea deficitului bugetar, cifrat \n prezent la 149 de miliarde de euro. n

TENDIN}E

Goana dup= nou Ajun[i la a[a-numita criz= a v`rstei mijlocii, mul]i aleg s= fac= ceva nou, nebunesc chiar, aleg`nd, de exemplu, s= se tatueze sau s=-[i cumpere o ma[in= scump=.

De ceva vreme \ns=, par s= fie preferate c=l=toriile \n locuri mai pu]in umblate, care le permit celor care le-au \ntreprins s= se laude cu noua lor experien]= [i s=-[i demonstreze c= pot face orice doresc. O astfel de op]iune de c=l=torie o reprezint= platoul tibetan, unde se poate studia cultura tibetan= [i realiza ni[te fotografii memorabile. Exist= agen]ii care ofer= excursii \n locuri mai pu]in cunoscute din zon=, iar pentru cei care vor s=-[i imortalizeze c=l=toria ofer= scurte cursuri la fa]a locului, ]inute de fotoreporteri renumi]i unor grupe mici de elevi. Tentant= este [i o urcare pe Kilimanjaro al=turi de prieteni [i necunoscu]i sau poate ceva [i mai exotic, cum ar fi un zbor suborbital prin Virgin Galactic. Doritorii trebuie s= scoat= din buzunar 200.000 de dolari pentru privilegiul de a admira P=m`ntul din spa]iu.

FOTO: REUTERS PAGINI REALIZATE DE LOREDANA FR+}IL+-CRISTESCU

cifrele s=pt=m`nii INTERN S=pt=m`nal fondat \n anul 2004 ADRESA REDAC}IEI: Strada B=r=]iei nr. 31, sector 3, Bucure[ti Telefon: 031-82-56-218 Fax: 031-82-56-285 ABONAMENTE: 031-82-56-242 / 244 / 332; fax: 031-82-56-243; Persoan= de contact: Viorica Olteanu APEL GRATUIT: 0800 88 93 93 e-mail: redactia@businessmagazin.ro www.businessmagazin.ro REDAC}IA: Redactor-[ef: Ionu] Bonoiu Redactori-[efi adjunc]i: Crengu]a Nicolae, Dorin Oancea, Iuliana Roibu Editori: Raluca Badea, Ioana Mihai, Mihai Mitric= Redactori: Anca Arsene-B=rbulescu, Roxana Cristea, Cristina Marina, R=zvan Mure[an, Andrei N=stase, Ana R=du]=, C=t=lin {tefancu Art director: Camelia Iliescu DTP: Roxana Ro[u InfoGrafice: Irina T=n=sescu Editor foto: George Toader Corectur=: Theodor Zamfir Departament de Prelucrare Imagine: {ef departament Iulian Popa PUBLICITATE & MARKETING: Sales Manageri: Ovidiu T=nase (031-825-62-78), Sales Coordinator Business Press: Drago[ Stan (031-825-62-37) Traffic Manager: Mirela Ignat Brand Manager Business Press: Dana C=pitanu, Gabriel Iova PR Manager Business Press: Arina Sturzoiu Events Manager Business Press: Elena Gherasim TIPAR & PREPRESS:

SC COMPANIA DE PRODUC}IE INTERTAINMENT SA Tel: 031-825-10-28; Fax: 031-825-10-36 www.coprint.ro REVIST+ EDITAT+ DE:

Valoarea creditelor acordate popula]iei [i companiilor s-a redus \n luna ianuarie cu 0,3% fa]= de nivelul din luna anterioar=, ajung`nd la 199,3 mld. lei. |n ultimul an, creditul neguvernamental a sc=zut \n termeni reali cu 8,2%, pe fondul cererii sc=zute din partea clientelei [i al condi]iilor restrictive impuse de b=nci. Creditul \n lei a sc=zut cu 8,9% \n ultimul an, \n timp ce \mprumuturile \n valut=, exprimate \n euro, au crescut u[or, cu 0,7%. Luna ianuarie a adus [i o contrac]ie la nivelul depozitelor constituite la b=nci de popula]ie [i de companii, care au fost cu 2% mai mici \n lei fa]= de luna anterioar=.

INDICI BURSIERI

n

n

4 s=pt.

2,1% 1,9% 1,3% -2,2% 1,9% -0,4% -3,0%

Varia]ie \n 2010 -0,5% -1,5% -0,9% -8,7% -2,1% -6,3% -4,2%

Valoare 20.671,99 1.136,10 38.330,82 2.459,75 426,21 48.414,99

1 s=pt.

-3,29% -0,47% -0,66% -3,41% -0,76% -7,69%

4 s=pt.

-4,4% -4,2% -4,0% -2,3% -1,8% -11,6%

Varia]ie \n 2010 -2,6% 1,7% -4,1% -1,4% -0,2% -6,3%

Valoare 529,95 5.317,24 2.249,55

1 s=pt.

0,58% 1,71% -1,00%

4 s=pt.

3,4% 4,5% 0,8%

Varia]ie \n 2010 14,7% 13,4% 0,4%

Valoare 10.374,16 2.235,90 1.105,24 2.708,40 5.300,35 5.579,88 10.101,96

EUROPA CENTRAL+ {I DE EST

25 februarie 2010 BUX (Ungaria) PX50 (Cehia) WIG (Polonia) ATX (Austria) SOFIX (Bulgaria) ISE 100 (Turcia)

n

1 s=pt.

0,42% 0,22% 0,33% -2,35% -0,21% -1,70% -2,26%

INTERNA}IONALI

25 februarie 2010 Dow Jones Ind. Av. (SUA) NASDAQ (SUA) S&P 500 (SUA) DJ STOXX 50 (UE) FTSE 100 (Marea Britanie) DAX (Germania) Nikkei (Japonia)

ROM~NIA

25 februarie 2010 BET-XT BET RASDAQ-C

Bursa de la Bucure[ti a \ncheiat indecis s=pt=m`na trecut=, pe fondul unor tranzac]ii \n sc=dere, ca urmare a am`n=rii discu]iilor din Parlament cu privire la proiectul de majorare a pragului la SIF-uri.

n EXTERN Comenzile noi din industria european= au continuat s= urce \n luna decembrie a anului trecut, cu 0,6% fa]= de luna precedent=, \n timp ce avansul la nivelul statelor din zona euro a fost de 0,8%. Comparativ cu aceea[i perioad= din 2008, comenzile din industrie au urcat cu 6,3% la nivelul celor 27 de state europene [i cu 9,5% la nivelul zonei euro. Rom`nia a consemnat a cincea sc=dere a comenzilor \n decembrie fa]= de luna anterioar= \n r`ndul Uniunii Europene, respectiv de 4%. Comenzile pentru bunuri de larg consum s-au majorat cu 2,2% \n decembrie la nivelul ]=rilor europene [i cele pentru bunuri intermediare s-au redus cu 3%.

PIA}A MONETAR+

25 februarie 2010 ROBID 3M (%) ROBOR 3M (%)

n

SC PubliMedia International SA este o companie a MediaPRO © Drepturile de autor pentru imaginile publicate apar]in revistei sau surselor acreditate

ISSN 1584-7349

1 s=pt.

-0,77% -0,71%

Valoare 4,13 3,06 107,32 3,42 4,68

1 s=pt.

-0,08% 0,56% -0,65% 2,20% -1,43%

Varia]ie absolut= (%) 4 s=pt. \n 2010 -16,7% -36,3% -15,7% -34,6%

ROM~NIA

25 februarie 2010 Euro/lei Dolar/lei Aur (lei/gr) 100 yeni japonezi/lei Lir= sterlin=/lei

4 s=pt.

-0,2% 3,6% 3,7% 4,7% -2,3%

Varia]ie \n 2010 -2,4% 4,1% 3,0% 7,7% -1,3%

MACRO INTERNA}IONAL PIB \n 2009 (%)

Director publishing: Cosmina Noaghea Director editorial: Cristian Hostiuc Publisher Business Press: Cristina Ghele[el Director v`nz=ri publicitate: Nicoleta Nedea Director marketing: Daniela {erban Director financiar: Sorin Dinu Director distribu]ie: Dan Apostolache (0721.102.086) Director produc]ie: Rodica Ghenciu Director Resurse Umane: Elena {erban Senior foto editor: Marius Sm=du

Valoare 6,47 6,97

Australia Austria Belgia Canada Danemarca Elve]ia Fran]a Germania Italia Japonia Marea Britanie Olanda Spania Suedia Statele Unite Zona euro

+0,6 -1,8 -3,4 -3,2 -5,2 -1,5 -2,3 -2,4 -2,8 -0,4 -3,2 -2,2 -3,1 -5,0 +0,1 -2,1

(trim. III) (trim. III) (trim. III) (trim. II) (trim. III) (trim. III) (trim. III) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. III) (trim. IV) (trim. IV)

Produc]ia industrial= (%) -3,8 (trim. II) -4,7 (nov.)

-4,0 (nov.)

-9,0 (nov.)

-19,2 (dec.)

-6,7 (trim. III) -2,3 (dec.)

-6,7 (dec.)

-5,6 (dec.)

-5,3 (dec.)

-3,6 (dec.) +0,8 (dec.)

-1,5 (dec.)

-5,8 (dec.) +0,9 (ian.)

-5,0 (dec.)

Rata infla]iei (%) +2,1 (trim. IV) +1,1 (dec.) +0,6 (ian.) +1,3 (dec.) +2,0 (ian.)

1,0 (ian.) +0,9 (dec.) +0,8 (ian.) +1,3 (ian.)

-1,7 (dec.) +3,5 (ian.) +0,8 (ian.) +1,1 (ian.) +0,6 (ian.) +2,7 (dec.) +1,0 (ian.)

1-7 martie 2010 I BUSINESSmagazin 65

ultimul cuv`nt Irakul este un test pentru dictonul senatorului Daniel Patrick Moynihan: “Adev=rul fundamental al conservatorilor este c= nu politica, ci cultura determin= succesul unei societ=]i. Adev=rul fundamental al liberalilor este c= politicile pot schimba o cultur= [i o pot salva de sine \ns=[i”. de THOMAS L. FRIEDMAN

Ce [tim c= nu [tim despre Irak

D

e la \nceputul interven]iei americane \n Irak [i al efortului de a construi aici un soi de democra]ie, o \ntrebare simpl=, dar s`c`itoare, a tot r=sunat \n surdin=: Irakul era cum era (adic= o dictatur=) din cauz= c= Saddam era cum era sau Saddam era cum era pentru c= Irakul era cum era - o colec]ie de secte beligerante incapabile de autoguvernare [i administrabile doar cu o m`n= de fier?

Din p=cate, la [apte ani dup= ce SUA l-au dat jos pe Saddam [i cu c`teva s=pt=m`ni \nainte de al doilea scrutin democratic din Irak [i \nainte de retragerea for]elor americane, aceast= \ntrebare \nc= nu a primit un r=spuns. Va triumfa noua ecua]ie politic= a Irakului \n fa]a diviz=rilor culturale ale ]=rii sau divergen]ele culturale [i sectare vor scufunda fragila democra]ie irakian=? |nc= nu [tim. |n multe feluri, Irakul este un test pentru dictonul r=posatului senator Daniel Patrick Moynihan: “Adev=rul fundamental al conservatorilor este c= nu politica, ci cultura determin= succesul unei societ=]i. Adev=rul fundamental al liberalilor este c= politicile pot schimba o cultur= [i o pot salva de sine \ns=[i”.

Ironic, totu[i, echipa neoconservatoare a lui Bush a sus]inut c= nu cultura are importan]= \n Irak [i c= perspectivele democra]iei [i ale autoguvern=rii \i vor aduce automat pe irakieni laolalt= ca s= \ngroape trecutul. Asta \n vreme ce mul]i liberali [i reali[ti sus]ineau c= Irakul era un viespar de triburi ostile [i c= nu ar fi trebuit s= ne b=g=m m`na \n=untru; era locul unde trecutul ar \ngropa \ntotdeauna viitorul.

Dar ne-am b=gat m`na p`n= la cot [i, f=c`nd asta, am dat irakienilor o [ans= s= fac= ceea ce niciun popor arab nu a mai avut [ansa s= fac=: s=-[i scrie de bun=voie propriul contract social despre cum ar vrea s= se conduc= [i s= tr=iasc= \mpreun=.

66 BUSINESSmagazin I 1-7 martie 2010

Alegerile sunt fixate pentru 7 martie, America este decis= s= retrag= 50.000 de militari p`n= \n septembrie [i s=-i retrag= pe to]i p`n= la sf`r[itul lui 2011 - irakienii trebuie s= se hot=rasc= cum vor s= exploateze aceast= oportunitate.

M-am v=zut acum dou= s=pt=m`ni cu generalul Ray Odierno, comandantul trupelor americane din Irak, care \mpreun= cu vicepre[edintele Joseph Biden a f=cut mai multe dec`t oricine ca s= consilieze, s= conving=, s= constr`ng= [i c`teodat= s=-i trag= pe irakieni \napoi de pe marginea pr=pastiei.

Era optimist pentru c= i-a v=zut pe irakieni ajung`nd p`n= pe marginea pr=pastiei de at`tea ori [i revenindu-[i, dar [i \ngrijorat din cauz= c= violen]a sectar= recap=t= \ncet teren \nainte de alegeri [i pentru c= anumi]i politicieni [ii]i, ca fostul favorit al echipei Bush, Ahmed Chalabi - despre care Odierno a spus c= este evident “influen]at de Iran” [i nu aduce nimic bun - au \ncercat s= exclud= unii politicieni sunni]i importan]i de la procesul electoral.

Este crucial, spune Odierno, ca “irakienii s= simt= c= alegerile sunt credibile [i legitime” [i c= procesul democratic func]ioneaz=. “Nu vreau s= v=d cum campania electoral= duce la o nou= diviziune sectar=”, spune el. “M= tem c= unele elemente se vor sim]i izolate din punct de vedere politic [i nu vor avea posibilitatea s= influen]eze [i s= participe la treburile ]=rii.” La ce s-ar putea ajunge?

Scenariul ideal, dar cel mai pu]in plauzibil este s= asist=m la apari]ia unui Nelson Mandela irakian [iit. {ii]ii, mult= vreme oprima]i de minoritatea sunnit= grupat= \n partidul Baas, sunt acum majoritatea aflat= la guvernare \n Irak. Ar putea Irakul produce un politician [iit care, ca Mandela, s= fie un vindec=tor na]ional - cineva care \[i va folosi puterea ca s= conduc= la o reconciliere real=, \n loc s= creeze doar un dominion [iit? P`n= acum nu e niciun semn c= s-ar putea.

Chiar [i f=r= un Mandela, Irakul ar putea avansa [i r=m`ne unit dac= toate comunit=]ile rivale, [iit=, sunnit= [i kurd=, ar recunoa[te at`t balan]a puterii - anume c= [ii]ii sunt acum comunitatea dominant= [i, \n ultim= instan]=, au cel mai greu cuv`nt -, c`t [i noile limite ale puterii. Nicio comunitate nu-[i poate impune dorin]a prin for]= [i, prin urmare, disputele sectare trebuie rezolvate pe cale politic=.

Cele dou= scenarii pe care nu vrem s= le vedem sunt: 1) cultura tribal= a Irakului ar triumfa \n fa]a politicii [i ]ara ar deveni doar o mare Somalie cu petrol sau 2) pe m=sur= ce America se retrage, guvernul [iit irakian s-ar alinia tot mai mult la viziunea Iranului [i Iranul ar deveni astfel juc=torul-cheie \n Irak, la fel cum Siria a procedat \n cazul Libanului.

La ce ne-ar mai p=sa, dac= tot plec=m?

Simplu spus, o mare parte din tulbur=rile din regiune au fost alimentate de-a lungul anilor de Irakul lui Saddam [i de Iranul ayatollahului Khomeini, ambele finan]ate cu miliarde de dolari din petrol. Dac=, de-a lungul timpului, un regim democratic decent ar putea ap=rea \n Irak [i unul similar \n Iran - astfel \nc`t bog=]ia din petrol s= finan]eze regimuri rezonabil de decente \n loc de unele retrograde - \ntregul Orient Mijlociu ar fi altfel. {ansele r=m`n totu[i foarte mici. |n final se va ajunge tot la dilema s`c`itoare \ntre politic [i cultur=. Personal, eu cred \n argumentul expus de Lawrence Harrison \n cartea “ Adev=rul fundamental liberal” - cultura conteaz= mai mult dec`t credem, dar cultura se poate schimba mai mult dec`t ne a[tept=m noi. Doar c= o asemenea schimbare necesit= timp, [tiin]= de a conduce [i adesea durere. Iat= de ce, m= g`ndesc eu, irakienii ne vor surprinde - [i \n bine [i \n r=u - \nc= mult= vreme, \nainte de a r=spunde \n fine la \ntrebarea: cine suntem [i cum vrem s= tr=im \mpreun=? n

TRADUCEREA {I ADAPTAREA MIHAI MITRIC+ © 2010 NEW YORK TIMES NEWS SERVICE