Business Magazin Nr. 272 by Business Magazin

NEW YORK TIMES: TOYOTA, EȘECUL UNUI GIGANT (PAG. 42)

Nr. 272 (10/2010)

Preţ: 4,9 lei

www.businessmagazin.ro

REPORTAJ LAS VEGAS, ORAȘUL CARE POATE PĂSTRA ORICE SECRET (PAG. 56)

Până la 21 martie 2010

GIGANTUL JAPONEZ NAMCO BANDAI COMPLETEAZĂ ÎN ROMÂNIA, SUB CONDUCEREA LUI ANDREI LOPATĂ, CAREUL CELOR MAI IMPORTANŢI PRODUCĂTORI DIN INDUSTRIA JOCURILOR PENTRU MOBILE (PAG. 20)

COMERŢ

Ţigările de contrabandă, o afacere de un miliard de euro (pag. 14)

Pac-Man AFACERI

Renașterea Centrului Vechi (pag. 52)

ENERGIE

FMCG POVESTEA PEPSI ÎN ROMÂNIA, AȘA CUM A VĂZUT-O CREATORUL AFACERII (PAG. 10)

FOTO: ADRIAN STOICOVICIU

Există viaţă după ce pierzi un contract cu Mittal? (pag. 28)

CUPRINS

PE O PIAŢĂ CARE LA NIVEL MONDIAL DEPĂȘEȘTE 5 MILIARDE DE EURO, CEA A JOCURILOR PENTRU MOBILE, LUCREAZĂ MAI MULT DE 1.000 DE ROMÂNI. RECENT INTRATĂ ESTE COMPANIA JAPONEZĂ NAMCO, CREATOAREA BINECUNOSCUTULUI PAC-MAN.

to start

DE ANCA ARSENE-BĂRBULESCU, DORIN OANCEA

ACTUALITATE

10 FMCG: Povestea unui succes, \ntr-o carte 14 COMER}: Pia]a neagr= a ]ig=rilor atinge niveluri record 18 AUTO: Programul Rabla a scos 60.000 de ma[ini noi de pe str=zi. V`nz=rile celor noi n-au crescut \ns= 28 ENERGIE: Anul schimb=rilor pe pia]a furniz=rii de energie 34 IMOBILIARE: Ce se va \nt`mpla cu proiectele gigantice stopate?

SPECIAL NEW YORK TIMES

42 AUTO: Toyota trece printr-una din cele mai grele perioade ale sale 46 UE: Revenirea Germaniei e bun=, dar face r=u Spaniei, Greciei [i Portugaliei

ART+ {I SOCIETATE

52 LIFESTYLE: Centrul Vechi din Capital= nu \nseamn= doar baruri [i terase 56 REPORTAJ: Las Vegas, ora[ul care nu doarme niciodat=

36 RESURSE UMANE: Cine caut= un loc de munc= acum are mult de c=utat

ULTIMUL CUV~NT

BUSINESS HI-TECH

32 TELECOM: |n vizit= la gigantul [i discretul RCS&RDS

66 UMBERTO ECO: Ghici, ghicitoarea mea

39 WEBOSCOP: A[tept=m sau plec=m? 10

A: Alro (26), ArcelorMittal (26); B: Bernschutz & Co. (52), British American Tobacco Rom`nia (14); C: CB Richard Ellis Rom`nia (34), Chevrolet (18), Citi Rom`nia (32), City Grill (52), Colliers (52), Continental (36), Cosmote (32); D: Dacia-Renault (18); E: Electrica (26), Electronic Arts Mobile Rom`nia (20), Energy Holding (26); F: French Bakery (52); G: Gameloft (20); J: Japan Tobacco International Rom`nia (14); L: Lugera & Makler (20); M: Manpower (36), Mazda (18); N: Namco Bandai Networks Rom`nia (20), Novel Research (14); O: Oltchim (26), Opel (18), Orange Rom`nia (20); P: Petprod (26), Petrom (26), Philip Morris International Rom`nia (14), Porsche Inter Auto (18), Porsche Rom`nia (18); R: R=d=cini (18), RCS&RDS (32), Romtelecom (32); S: Shapir Group (34), Sonae Sierra (34), Sony (32), Spazio Studio (52), Suzuki (18); T: Toyota (42), Transelectrica (26), TriGranit (34); U: Ubisoft (20), UPC (32); V: Vodafone (20); Z: Zentiva (36).

15-21 martie 2010 I BUSINESSmagazin 3

PRIM-PLAN n PARTIDE Func]ia [i gradul. Organiza]ia PNL sector 2, din care face parte omul de afaceri Viorel Cataram=, ar trebui s= discute \n aceste zile dou= solicit=ri de excludere a acestuia din partid. Omul de afaceri ar fi astfel pentru a treia oar= pus \n discu]ia organiza]iei de baz=, care a respins \n august anul trecut o solicitare similar=. La Congresul PNL, la care Viorel Cataram= a renun]at s= mai candideze la func]ia suprem=, pre[edintele Crin Antonescu a sugerat c= “cet=]eanul Cataram= Viorel, nu [tiu gradul” ar trebui eliminat din partid, dup= ce a sus]inut c= este marginalizat \n interiorul forma]iunii pentru c= “sponsorii PNL cer eliminarea incomozilor”. Imediat Antonescu s-a declarat nepl=cut surprins de fotografiile ap=rute \n pres=, \nf=]i[`ndu-i pe Viorel Cataram= [i Dinu Patriciu lu`nd masa la un restaurant chiar \n ziua Congresului, preciz`nd c= el \nsu[i, “ca liberal”, nu ar fi luat masa tocmai atunci cu Dinu Patriciu.

n POLITIC+ Clubul nemul]umi]ilor. Grupul PREMIERUL DIN UMBR+ Echipa perdant= la congresul PSD din 2005 recupereaz= \n for]= terenul

|n contra devia]ionismului

ab=ra lui Mircea Geoan= a pierdut, conform a[tept=rilor, [i ultima b=t=lie pentru influen]a la v`rful partidului, dup= ce Adrian N=stase a fost reconfirmat \n func]ia de pre[edinte al Consiliului Na]ional. N=stase ar urma s= fie coordonatorul departamentelor partidului, extinse p`n= la 31, ceea ce-i confer= atribu]iile unui “premier din umbr=”. De[i Mircea Geoan= se bucur= \nc= de sprijinul partidului \n lupta pentru p=strarea func]iei de pre[edinte al Senatului, viitorul apropia]ilor s=i nu sun= deloc promi]=tor. |n contradic]ie cu trecutul deloc onorabil al partidului \n cazurile de corup]ie \n care erau implica]i lideri ai PSD, dar [i cu pozi]ia lui Geoan=, noul pre[edinte Victor Ponta a anun]at c= va l=sa justi]ia s=-[i fac= datoria \n ce-l prive[te pe senatorul C=t=lin Voicu, apropiat al grup=rii Vanghelie-Geoan=, pentru care Parchetul General a cerut deja Senatului [i Pre[edin]iei \ncuviin]area arest=rii. Este plauzibil ca solicitarea Parchetului s= fie am`nat= la vot cu sprijinul lui

4 BUSINESSmagazin I 15-21 martie 2010

Mircea Geoan=, dar e de a[teptat ca noua conducere a PSD s= pun= presiune pe acesta pentru a nu periclita opera]iunea de rebranduire a partidului. Sesizabil= la congres, dar aproape sigur= cu ocazia discursului lui Ponta de la Consiliul Na]ional PSD, reorientarea ideologic= a social-democra]ilor se traduce \ntr-o accentuare a discursului de st`nga, dup= ce ambiguit=]ile garniturii Geoan= au f=cut ca PSD s= pun= \n practic= m=suri economice de dreapta c`t timp s-a aﬂat la putere cu PD-L \n 2008-2009. Strategia echipei Ponta este riscant= pe termen scurt din cauza posibilelor dezert=ri c=tre partidul fo[tilor independen]i (UNPR) a parlamentarilor nemul]umi]i, dar cu poten]iale efecte beneﬁce pe termen lung, de vreme ce UNPR vizeaz= tot electoratul de st`nga pentru viitoarele alegeri. Dac= ad=ug=m sprijinul indirect, dar decisiv pe care fostul pre[edinte Ion Iliescu \l acord= noii echipe de conducere, rebranduirea PSD poate avea succes \n r`ndul unui electorat de st`nga care resimte din plin efectele crizei economice. n

parlamentarilor independen]i va \nscrie \n aceast= s=pt=m`n= la tribunal Uniunea Na]ional= pentru Progresul Rom`niei, partid de centru-st`nga care va organiza luna viitoare un congres pentru a-[i alege structurile de conducere. Surse politice sus]in c= fo[tii lideri ai PSD au cele mai mari [anse la [eﬁa UNPR: pre[edintele UNPR ar putea ﬁ Marian S`rbu, pre[edintele executiv - Gabriel Oprea, iar Cristian Diaconescu ar urma s= de]in= postul de pre[edinte de onoare. UNPR este de a[teptat s= emit= preten]ii la mai multe posturi \n administra]ia central= [i local= \n schimbul sprijinului acordat guvernului Boc.

CELE MAI CITITE* ARTICOLE PE

1. Articolul realizat după prima ediţie a „Meet the CEO“, la care au participat Mariana Gheorghe și Liliana Solomon, a fost cel mai citit în ultima săptămână 2. Povestea celor două prietene care conduc împreună afaceri de peste 4 mld. euro 3. Reportaj: Cum s-a văzut lansarea Duster la concurenţă cu concertul Justin Timberlake 4. Cele mai interesante gadget-uri noi lansate la CeBit 5. Special: Cum să te protejezi pe internet 6. Bucureștiul, înecat în zăpadă

FOTO: MEDIAFAX, REUTERS

n BULGARIA Avantajul parlamentarismului. Partidul de guvern=m`nt din Bulgaria, GERB, condus de actualul premier Boiko Borisov, a anun]at c= va depune o cerere la Parlament pentru \nceperea procesului de \nl=turare a pre[edintelui Gheorghi P=rvanov din func]ie. P=rvanov este acuzat c= a \nc=lcat dreptul la intimitatea convorbirilor, dup= ce a publicat pe site-ul pre[edin]iei transcrierea unei dispute avute \n particular cu ministrul de finan]e Simeon Djankov, \n acela[i timp [i vicepremier. Conflictul dintre Djankov [i P=rvanov a izbucnit dup= ce ministrul de finan]e a insinuat despre pre[edinte c= ar fi un “proasp=t milionar”, care de]ine “zeci de propriet=]i de lux \n Statele Unite, Europa [i Dubai”.

n RUSIA Un clic contra lui Putin. Opozi]ia din Rusia a lansat o campanie de str`ngere de semn=turi pe internet pentru a cere demisia premierului Vladimir Putin. Opozi]ia se preg=te[te s= cear= \n strad= demisia lui Vladimir Putin, la 20 martie. Printre semnatarii peti]iei ﬁgureaz= Elena Bonner, v=duva laureatului premiului Nobel Andrei Saharov, fostul disident sovietic Vladimir Bukovski [i campionul mondial de [ah Garry Kasparov.

n REPUBLICA MOLDOVA Ne vedem la referendumuri. Liderii

n SUA A fost sau n-a fost? O comisie a Con-

Alian]ei pentru Integrare European= au anun]at c= Republica Moldova va avea o nou= constitu]ie p`n= la 16 iunie, adoptat= prin referendum [i care va stipula alegerea [efului statului cu votul majorit=]ii simple a parlamentarilor. Conform constitu]iei \n vigoare, actualul legislativ ar urma s= ﬁe dizolvat dup= 16 iunie, deoarece a e[uat \n mod repetat \n alegerea [efului statului. Opozi]ia comunist= acceptase [i ea ideea alegerii pre[edintelui cu majoritate simpl=, dar numai dup= dizolvarea parlamentului [i alegeri anticipate.

gresului american a recunoscut genocidul comis \mpotriva armenilor \n ultimii ani ai Imperiului Otoman, ignor`nd avertismentele [efei Departamentului de Stat de la Washington. Hillary Clinton se teme de o \nr=ut=]ire a rela]iilor cu Ankara, \n contextul situa]iei tensionate din Orientul Mijlociu. Turcia a [i ripostat, rechem`ndu-[i de la post ambasadorul din SUA. Masacrele [i deport=rile suferite de armeni \ntre anii 1915 [i 1917 s-au soldat cu 1,5 milioane de mor]i, potrivit armenilor, [i cu 250.000 p`n= la 500.000 de mor]i, potrivit istoricilor turci. PUBLICITATE

prim-plan n TRANZAC}II Popoviciu, \mbog=]it de IKEA.

PRINTRE GHILIMELE

Omul de afaceri Puiu Popoviciu, unul dintre cei mai importan]i investitori imobiliari din Rom`nia, a v`ndut opera]iunile IKEA din ]ar= c=tre grupul suedez, pentru circa 30 de milioane de euro, conform Ziarului Financiar. Popoviciu a adus IKEA \n 2007 \n complexul B=neasa, dezvoltat de el \n nordul Capitalei, prin intermediul unei francize, cu o investi]ie de 25 de milioane de euro pentru Popoviciu. |n primul an, magazinul a adus v`nz=ri de 70 de milioane de euro, dublu fa]= de estim=ri, [i un proﬁt net de 4,6 milioane de euro, ca efect al boom-ului economic traversat atunci de Rom`nia. {i acum \ns=, IKEA r=m`ne cel mai mare comerciant de mobil= din ]ar=, cu afaceri de peste 80 de milioane de euro \n 2009, din care restaurantul aduce 5 milioane. Popoviciu [i-a ﬁnan]at investi]ia de 25 de milioane de euro \n magazinul din B=neasa din fonduri asigurate de BRDSociete Generale.

n ECONOMIE

“SUNT C~}IVA DEPUTA}I CARE PROBABIL C+ AU NI{TE DATORII DE DIVERSE FELURI C+TRE DIVERSE PERSOANE {I CARE OR S+ PLECE. DAR DEC~T S+ AI P+DUCHI |N BLAN+, MAI BINE DUC+-SE!” Andrei Chiliman, pre[edintele PNL Bucure[ti

La ce ne-am euroobligat. Nu \n zadar ar fi declarat ministrul Elena Udrea, recent, c= \n actualul Guvern sunt doi constructori, ea [i ministrul transporturilor, Radu Berceanu. Imediat dup= ce Rom`nia a contractat de pe pie]ele externe un \mprumut de un mld. euro, gra]ie emisiunii de euroobliga]iuni pe cinci ani, ministrul de finan]e Sebastian Vl=descu a declarat c=, de[i banii ob]inu]i din acest \mprumut n-au o destina]ie special=, el i-ar orienta spre proiecte de infrastructur= [i cofinan]=ri de fonduri europene. |mprumutul a fost ob]inut \n condi]iile unei dob`nzi fixe de 5% pe an (comparativ cu circa 3% pentru sumele atrase de la FMI, cu dob`nda de 6% ob]inut= de emisiunea lansat= de Grecia tot s=pt=m`na trecut= sau cu cea de 5,25% ob]inut= de Polonia \n ianuarie) [i este cel mai mare de acest fel contractat vreodat= de Rom`nia, urc`nd gradul de \ndatorare public=, ajuns la 30% din PIB (circa 35 mld. euro) la sf`r[itul anului trecut. Folosirea banilor pentru proiecte de infrastructur= [i dezvoltare, dup= sugestia lui Vl=descu, ar \nsemna un pas evident \nainte fa]= de situa]ia obi[nuit=, \n care statul se \mprumuta ca s= acopere deficitul bugetar; ca de obicei \ns=, r=m`ne deschis= chestiunea licita]iilor, [tiute fiind criticile la adresa statului ca administrator de proiecte scumpe, greu fezabile [i uneori utopice.

6 BUSINESSmagazin I 15-21 martie 2010

“Sunt ni[te [acali care nu \n]eleg altceva dec`t vagabonzii pe bulevard” frunta[ul PSD Marian Vanghelie despre democrat-liberali

“S= [ti]i c= de la frizerie [i de la sala de fitness aflu lucruri foarte importante, chiar unele pe care le pot materializa apoi [i \n Guvern” premierul Emil Boc, ad=ug`nd c= la sala de fitness are convorbiri inclusiv cu oameni de afaceri

“Cred c= suntem ca Fidel Castro [i Che Guevara, dar dictatorul \nc= n-a fugit” pre[edintele PSD Victor Ponta despre rela]ia sa cu liderul PNL Crin Antonescu

“A[a a fost primit [i Ceau[escu, [i Elena Ceau[escu \n Academie, deci eu pot s= m= jenez c= sunt membru \ntr-o asemenea Academie” Ion Iliescu (PSD), coment`nd atribuirea de c=tre Academia Oamenilor de {tiin]= a titlului de academician de onoare pre[edintelui Traian B=sescu

“A[a cum spune [i Biblia, s= nu pui un petec nou la hain= veche, s= nu pui vinul nou \n burduf vechi” Mircea Geoan= (PSD) despre cursa dintre Adrian N=stase [i Gheorghe Nichita pentru [eﬁa Consiliului Na]ional al partidului

PAGINI REALIZATE DE MIHAI MITRIC+ {I CRENGU}A NICOLAE

editorial Creatorii de covoare persane, cele autentice, desigur, gre[eau, \n mod voit: modelele pe care le f=ceau ascundeau mici imperfec]iuni, geometriile sufereau mici abateri, culorile aveau abateri vagi de la nuan]a de baz=. Ei voiau, astfel, s= se pun= la ad=post de p=cat. de DORIN OANCEA, REDACTOR-{EF ADJUNCT

Programul Rabla pentru administra]ii

}

es=torii credeau c= oricine \ncearc= s= imite perfec]iunea lui Alah, a lui Dumnezeu, a fiin]ei divine, oricare ar fi aceea, este un p=c=tos. De aceea se mul]umeau s= se apropie de perfec]iune, s= creeze opere care s= tind= numai, dar s= nu egaleze echilibrul perfect al crea]iei divine. M= rog, privind \n jur ajungi lesne s= te \ndoie[ti de “echilibrul crea]iei divine” [i m= g`ndeam, citind [i scriind cele de mai sus, c=, din fericire, creatorii lumii rom`ne[ti, cei ce tot reformeaz=, fac, desfac, creeaz= [i r=pun, legifereaz= [i reglementeaz= sunt feri]i de orice c=dere \n p=cat. Indiferent ce fac, desfac, creeaz= [i r=pun, legifereaz= [i reglementeaz=, lumea care iese este inevitabil, invariabil mai rea dec`t cea precedent=. Nu [tiu dac= f=c=torii [i reformatorii societ=]ii rom`ne[ti cunosc modul de lucru al ]es=torilor persani; sunt tentat s= cred c= nu. De aceea, m= g`ndesc, ei nici nu au limite \n ac]iunile lor. Persanii se mul]umeau s= ciobeasc= frumuse]ea muncii lor numai pu]in, \ntr-un col] al covorului, pentru a nu-[i dezam=gi nici clien]ii (clien]i autentici, desigur, din cei ce-[i pun ochelarii pe nas [i exclam= cercet=tor [i admirativ privind vechile ]es=turi) [i pentru a nu-l sup=ra nici pe cel divin, care ar primi astfel o critic= st`njenitoare: “...Amice, [tii ceva, ai f=cut ni[te fle]i care nici m=car o linie dreapt= nu pot trasa!”. Ai no[tri, \n schimb, caut= perfec]iunea imperfec]iunii, dac= o fi posibil a[a ceva. Cel mai comic mi se pare, de exemplu, anun]ul elabor=rii unui program anticriz= \n momentul \n care destul de mul]i vorbesc despre sf`r[itul crizei. M= rog, pu]in plauzibil sf`r[itul acesta, dar, totu[i, posibil. {i atunci? Dar

8 BUSINESSmagazin I 15-21 martie 2010

de ce nu un bilan] al primului, o evaluare pe cifre, cu realiz=ri, reduceri, eficientiz=ri [i efecte binef=c=toare \n economie? Uite, s= lu=m programul Rabla, una dintre pu]inele m=suri ce pot fi asociate unui program anticriz=, m=sur= care, zice lumea, func]ioneaz=. Ba programul va fi chiar suplimentat \n urma succesului din cele trei s=pt=m`ni de aplicare: 32.000 de ma[ini casate. Fiind lipsit de feti[ul rom`nesc al ma[inilor, pe care le consider a avea mai multe ro]i dec`t \i sunt necesare unui om pentru a se deplasa, \mi permit s= str`mb din nas la rezultat [i s= consider c= cele c`teva milioane de euro destinate programului puteau fi cheltuite mai cu folos. |n plus, a ap=rut \n joc [i [mecheria rom`neasc=: multe ma[ini casate, dar pu]ine ma[ini noi v`ndute, sub 2.000, o cincime din num=rul minim de ma[ini care ar fi putut fi cump=rate. Desigur, biznismenii care cump=rau tichete pe la poarta REMAT-urilor, dar [i fo[tii proprietari nu vor s= fac= nimic altceva dec`t afacerea vie]ii lor, de aceea unii dau pu]in iar ceilal]i nu se las=. Afacerile vie]ii lor le vor face rom`nii \n general, sunt sigur, dup= ce fondul na]ional de investi]ii n=[it de acela[i guvern [i, \n]eleg, coloana vertebral= a noului progam anticriz=, va ap=rea pe lume - vor ap=rea o sumedenie de locuri de munc=, iar parteneriatul public - privat va reprezenta mai mult dec`t proiectata plat= a TVA dup= \ncasarea facturilor \n cazul contractelor firmelor cu institu]iile statului. Constat \n ultima vreme, din ce \n ce mai acut, dou= caracteristici ale societ=]ii rom`ne[ti - lipsa puterii de a anticipa [i devierea discursului.

Lipsa puterii de anticipa]ie porne[te de la [oferul hipnotizat de dorin]a de a mai avansa m=car un centimetru f=r= s= se g`ndeasc= c= poate bloca intersec]ia [i se termin= cu ministerele care propun m=suri care ar trebui s= sporeasc= veniturile la buget, dar care, \n realitate, \nchid companii [i arunc= oameni \n [omaj. Devierea discursului, adic= avem un subiect care rapid alunec= fie \n derizoriu, fie este deturnat \ntr-o h=rm=laie generalizat=. Adic= vorbe[ti despre pericolele care amenin]= Rom`nia [i despre posibilitatea de a ajunge \n situa]ia statelor cu probleme grave - Grecia, de exemplu. {i imediat apare cineva care \]i replic= c= nu te pricepi, pentru c= grecii au min]it [i au nu [tiu ce deficite [i cheltuieli grozave, \n timp ce \n Rom`nia e cu totul altceva. Iar tu te g`nde[ti c= fie ai o problem= de comunicare, fie ceilal]i au o problem= de \n]elegere - pentru c= ]i se pare c= abureala \n discurs [i raport=ri este la fel de prezent= \n Rom`nia pe c`t a fost [i \n Grecia, c= avem acela[i nivel de[=n]at al cheltuielilor [i c= este numai o problem= de timp - mai lung, mai scurt - p`n= c`nd ne vom pr=v=li. Nu conteaz= dac= nivelul datoriei e de 30 sau de 120% din PIB, conteaz= ce faci cu banii [i cum aju]i companiile [i oamenii s= dep=[easc= problemele, iar aici mi se pare c= suntem pe acela[i plan cu grecii. Iar pove[tile de la televiziunea poporului nu m= conving c= Rom`nia se afl= pe drumul cel bun. {ti]i ce ar fi cu adev=rat grozav? Un program Rabla pentu administra]ii, valabil \n toat= Europa. Mi-a[ vinde cuponul imediat. n dorin.oancea@businessmagazin.ro

FMCG

10 BUSINESSmagazin I 15-21 martie 2010

POVESTEA PEPSI: AGONIE {I EXTAZ Mult= lume crede c= lucrurile au mers dintotdeauna ca unse \n multina]ionale, dar pu]ini [tiu cu ce improviza]ii s-au creat bazele. Pentru Pepsi, care a avut v`nz=ri de 202 milioane de euro pe pia]a rom`neasc= \n 2008, \nceputul a fost o combina]ie de \ndr=zneal= american= [i un buget de investi]ii de 5 milioane de dolari. Cam c`t investesc acum multina]ionalele \n marketing \ntr-un singur an. de IOANA MIHAI

“NEGRI}OIU MI-A DAT UN SFAT VALOROS PE CARE L-AM URMAT |NTOCMAI: NU-}I PIERDE VREMEA |NCERC~ND S+ STABILE{TI CONTACTE CU MEDIUL POLITIC.” AVIAD MEITAR

rtizanul afacerii Pepsi pe pia]a rom`neasc=, Aviad Meitar, avea 29 de ani [i lucra \n New York la fondul de investi]ii North American Resources \n urm= cu 20 de ani. Nici prin minte nu-i trecea c= va ajunge s=-[i petreac= ani buni din via]= \n Rom`nia sau pe drum c=tre aceast= destina]ie. Iar aceasta se reflect= chiar \n titlul c=r]ii scrise \n urma experien]ei ce a urmat: “O c=l=torie de neimaginat; Cum s-a luptat Pepsi cu destinul \n Rom`nia” (“An Unimaginable Journey; How Pepsi Beat the Odds in Romania”). Ideea cu care i-au b=tut \ns= la u[a biroului trei investitori din Kentucky - doctorul Qusai Al-Mahasneh, de origine iordanian=, avocatul Dennis Clare [i oftalmologul Shelly Schiller - avea s=-i schimbe radical cariera [i via]a. Ideea de investi]ie le venise investitorilor din Kentucky la finalul unei partide de squash, c`nd urm=reau [tirile, \n 1989, [i au aflat de c=derea regimului comunist din Rom`nia. F=r= a sta prea mult pe g`nduri, s-au hot=r`t c= o afacere pe aceast= pia]=, \n domeniul b=uturilor carbogazoase, s-ar putea dovedi o min= de aur. A[a [i avea s= fie: \n intervalul 2005-2006, Pepsi Americas a preluat opera]iunile Quadrant Amroq Beverages, \mbuteliatorul dezvoltat de Meitar pe pia]a

rom`neasc=, prin dou= tranzac]ii a c=ror valoare s-a apropiat de 200 de milioane de dolari. |nainte de prima vizit= \n Rom`nia, Meitar s-a \nt`lnit cu actualul bancher Mi[u Negri]oiu, care la acea dat= era ata[atul comercial al ambasadei rom`ne[ti \n SUA. “Negri]oiu mi-a dat un sfat valoros pe care l-am urmat \ntocmai: nu-]i pierde vremea \ncerc`nd s= stabile[ti contacte cu mediul politic - identific= \n schimb cei mai buni poten]iali parteneri.” Dup= primul contact cu Rom`nia, \n ianuarie 1991, americanul de origine israelian= ar fi fost \nclinat mai degrab= s= nu se mai \ntoarc= niciodat=. |nc= de la aeroport (controlul [i formalit=]ile de la vam= au fost de natur= s= descurajeze orice optimist) [i-a dat seama c= intrase \ntr-o alt= lume. Toate primele impresii au fost deprimante: pie]e [i magazine goale de produse, personalul de la hotel p=rea deranjat de clien]i, iar ma[ina folosit= pentru deplasare (o Dacie, evident) l=sa impresia c= \n interior era mai frig dec`t temperatura exterioar= (-21 grade Celsius). Tot ce-[i dorea cel ce venise s= descopere oportunit=]i de investi]ii era s= fi fost mai inspirat [i s=-[i fi adus \nc=l]=ri mai c=lduroase. |ncrederea \n poten]ialul ideii a fost singurul argument care l-a determinat s= continue. Ulterior, u

15-21 martie 2010 I BUSINESSmagazin 11

fmcg

1967 \ncepe produc]ia de Pepsi, disponibil= \n vremea comunismului doar \n cantit=]i limitate [i \n anumite magazine

1967

1990, IULIE Aviad Meitar aﬂ= de propunerea a trei investitori din Kentucky de a investi \n Rom`nia

1990

Pepsi în România Înainte de a fi preluată de PepsiAmericas, afacerea din România a avut deopotrivă momente de glorie și de impas.

1991, MAI Pepsico International semneaz= licen]a pentru \mbuteliatorul QAB

1991

1992, IANUARIE este inaugurat= oﬁcial compania Sitaco, entitatea legal= a QAB pe pia]a rom`neasc=; la ﬁnalul anului, pe l`ng= propria unitate de produc]ie alte patru fabrici \mbuteliau Pepsi.

Meitar [i grupul celor trei investitori din Kentuky au pus la punct un plan de investi]ii. Ini]ial se g`ndiser= la Coca-Cola, dar conducerea The Coca-Cola Company nu numai c= a refuzat propunerea de colaborare, dar i-a anun]at ulterior c= inten]ioneaz= s= investeasc= direct pe pia]= nu mai pu]in de 300 de milioane de dolari \n doar c`]iva ani, sum= cu care aveau inten]ia s= spulbere orice competitor. De[i ajunseser= \ntr-un punct mort, Meitar [i cei trei investitori americani nu au abandonat, consider`nd c= investiser= deja prea mult timp [i resurse \n aceast= idee. A[a c= s-au orientat c=tre competi]ie - Pepsi Cola International (PCI). La acea vreme, Rom`nia era absent= de pe harta companiei, de[i Pepsi se produsese aici, \n cantit=]i limitate, \nainte de 1989. B=utura era \mbuteliat= \n trei fabrici din ]ar=: dou= \n Bucure[ti - una \n cadrul grupului Flora, una apar]inea conglomeratului Comaico [i \nc= una, Munca Ovidiu, l`ng= Constan]a, zon=

12 BUSINESSmagazin I 15-21 martie 2010

1991 OCTOMBRIE este semnat contractul de joint-venture dintre QAB [i Flora, o unitate de produc]ie din Bucure[ti; Eli Davidai este desemnat s= conduc= opera]iunile companiei pe pia]a rom`neasc=

1992

1992, 1993 v`nz=rile companiei se dubleaz= de la an la an

1996 compania a \nceput s= piard= teren; \n urm=torii ani s-a confruntat cu o perioad= de criz= acut=

1995 Pepsi este produs \n opt fabrici diferite

1993

1995

1996

2003

2004

2005

2004 v`nz=rile QAB dep=[esc pragul de 100 de milioane de dolari

2005 PepsiAmericas preia 49% din ac]iunile QAB, \ntr-o tranzac]ie de 51 de milioane de dolari

2003 ac]ionarii doresc un exit; \n curs= intr= cei mai mari doi \mbuteliatori Pepsi din lume – Pepsi Bottling Group [i PepsiAmericas

ce apar]ine acum produc=torului de vinuri Murfatlar. Nefiind dispu[i s= investeasc= direct \n Rom`nia, [efii PCI au acceptat s= acorde licen]a de produc]ie \mbuteliatorului ce avea s= se numeasc= Quadrant Amroq Beverages Company Limited (QAB). Dup= semnarea contractului de licen]=, mai r=m=sese doar s= conving= board-ul North American Resources (NAR) c= planul pentru afacerea din Rom`nia merita interesul lor. NAR era la acea dat= un joint-venture \ntre Richemont, unul dintre cele mai mari grupuri din industria produselor de lux (proprietarul unor branduri precum Cartier, Piaget sau Montblanc) [i familia american= Quasha. Propunerea nu avea prea multe [anse s= fie aprobat=, pentru c= a[a cum ar=ta [i numele fondului de investi]ii, zona lor de interes era continentul nord-american. Cu greu, Meitar a convins doi dintre cei trei membri ai board-ului (to]i ceilal]i deja plecaser= de la [edin]=, iar subiectul Rom`nia

era ultimul pe list=) c= investi]ia trebuie exploatat=. Victoria avea \ns= o chichi]=: la aprobarea proiectului, lui Meitar i s-a pus \n vedere c= nu va mai primi niciun alt ban pentru investi]ia din Rom`nia. Bugetul de investi]ii aprobat era de cinci milioane de dolari. Fa]= de planurile Coca-Cola (300 de milioane de dolari) p=rea doar m=run]i[. De fapt, de-a lungul anilor c`nd cele dou= m=rci s-au duelat pe pia]a rom`neasc=, diferen]a de for]= ﬁnanciar= s-a sim]it permanent - de la ritmul \n care au dotat v`nz=torii cu frigidere [i p`n= la distribu]ie, de la salariile oferite angaja]ilor [i p`n= la bugetele de marketing. Dincolo de diferen]a de bugete, chiar [i startul celor dou= m=rci a fost diferit: la \nceputul anilor 1990, Pepsi era deja un nume cunoscut pe pia]a autohton=, dar rivala sa era cea mai valoroas= marc= la nivel interna]ional. La ﬁecare nou= venire \n Rom`nia, Meitar (care era \nso]it de cele mai multe ori de unul sau doi dintre investitorii din Kentucky)

1998 Eli Davidai \[i \ncepe al doilea mandat la conducerea QAB, moment din care a devenit [i ac]ionar

1998

2006

2000 2000 QAB \ncheie perioada de criz= [i reia cre[terea, care dureaz= vreme de cinci ani consecutivi

2006 PepsiAmericas achizi]ioneaz= integral opera]iunile QAB, printr-o tranzac]ie de 82 de milioane de dolari care a inclus \ns= [i preluarea datoriilor companiei (55 de milioane de dolari)

spre exemplu, servicii de distribu]ie pentru al]i produc=tori de pe pia]=. Meitar explic= \ns= \n cartea sa c= \n perioada de \nceput a afacerii, compania avea nevoie de valut= pentru a pl=ti concentratul de Pepsi, spre exemplu. Procurarea valutei nu pare o mare piedic= \n prezent, \ns= la \nceputul anilor ‘90 compania a fost nevoit= s= investeasc= \n diferite tipuri de exporturi (spre exemplu, chiar \n comer]ul cu oi) pentru a \ncasa banii la ﬁnalizarea v`nz=rii. O diﬁcultate major= la acea vreme era angajarea unui director general pentru o companie ce voia s= se dezvolte \n Rom`nia: ]ara ce urma s= devin= paradisul expa]ilor era la acea vreme o zon= prea pu]in dezirabil=. Recrutarea unui CEO a durat luni \n [ir, dar p`n= la sf`r[itul lui 1991 l-a angajat pe Eli Davidai, pentru un mandat de trei ani. Despre Davidai s-a crezut mult= vreme c= era unul dintre ac]ionarii majoritari ai \mbuteliatorului m=rcilor Pepsi pe pia]a rom`neasc=, idee datorat= mai cu seam= opacit=]ii companiei, care a fost rezervat= \n comunicare de-a lungul anilor. |n afar= de lans=rile de produse [i activit=]i de marketing (care au implicat, spre exemplu,

sponsorizarea primului concert al lui Michael Jackson \n Rom`nia), conducerea a preferat s= men]in= distan]a fa]= de pres=. Totu[i, Davidai nu a fost ac]ionar \n companie p`n= \n 1998, c`nd a \nceput al doilea mandat la conducerea firmei, dup= ce compania traversase o perioad= de c`]iva ani \n care fusese afectat= sever at`t la capitolul v`nz=ri (ce sc=deau cu 30-50% anual), cot= de pia]=, profitabilitate [i fluxuri de capital. Perioada de impas, c`nd QAB s-a luptat s= supravie]uiasc= - fiind nevoit= \n 1997, spre exemplu, s= concedieze jum=tate din angaja]i - a fost cu at`t mai greu de suportat cu c`t primii trei ani de activitate fuseser= nea[teptat de fructuo[i: v`nz=rile s-au dublat \n fiecare din primii doi ani, profitul ap=ruse chiar dup= primele 12 luni de func]ionare [i crescuse de 3,5 ori \n al doilea an (1993). Totu[i, principalul competitor de pe pia]a autohton=, Coca-Cola, cre[tea mult mai rapid. Companiile au c`[tigat \n acea perioad= mai cu seam= din foamea de produse dintr-o pia]= unde cererea era mai mare dec`t oferta. |n 1994, al treilea an consecutiv de cre[tere a v`nz=rilor (cu 50%) [i a profitului, u

PUBLICITATE

c=uta noi membri pentru echipa cu care urma s= porneasc= [i s= dezvolte afacerea. |ntre primii “urca]i la bord” s-a num=rat Ion Nestor, avocatul ce avea s= dezvolte una dintre cele mai mari case de avocatur= de pe pia]a rom`neasc= - Nestor, Nestor, Diculescu, Kingsten & Petersen. La acea vreme, Nestor avea cartierul general \ntr-o chicinet=; acum, firma pe care a dezvoltat-o ocup= etaje \ntregi din una dintre cl=dirile de birouri din Bucharest Business Park. Avocatul rom`n i-a \nso]it pe reprezentan]ii QAB pas cu pas, de la primele contacte, c`nd se purtau negocieri cu directorii de fabrici pentru a \mbutelia Pepsi [i p`n= \n momentul exit-ului din 2006. Meitar spune c= ajutorul oferit de Ion Nestor a fost “nepre]uit”, mai cu seam= \n h=]i[urile economiei de pia]= care se n=[tea. De-a lungul anilor ce-au urmat, QAB a dezvoltat o structur= complicat=, \nfiin]`nd numeroase firme, \ncheind parteneriate [i contracte cu varii produc=tori de pe pia]a local= [i de peste hotare, cu distribuitori, dar [i contract`nd,

15-21 martie 2010 I BUSINESSmagazin 13

fmcg compania s-a confruntat cu faptul c= bugetul de investi]ii fusese epuizat, fiind necesare noi surse de venit. Pentru prima dat= s-a ivit ideea v`nz=rii afacerii, dar ac]ionarii majoritari (NAR) nu au g=sit un cump=r=tor. Fondul de investi]ii a acordat un \mprumut pe termen scurt, pe care QAB \ns= nu l-a pl=tit la timp, iar datoria a crescut tot mai mult din pricina penalit=]ilor. Dup= patru ani \n care QAB a crescut permanent, la \nceputul lui 1996 compania de]inea 22% din pia]=, CocaCola conducea deta[at (70%), diferen]a revenind m=rcilor locale - European Drinks avea 5%. De[i principala grij= a \mbuteliatorului Pepsi era fa]= de Coca-Cola, greut=]ile cele mai mari avea s= le provoace grupul de]inut de fra]ii Ioan [i Viorel Micula. European Drinks a \nghi]it jum=tate din pia]= \n numai doi ani, consumatorii prefer`nd m=rcile produse local (ca Frutti Fresh), din pricina pre]ului mai mic cu p`n= la 40% fa]= de brandurile interna]ionale. Un avantaj important \l avea \ns= produc=torul rom`n [i prin re]eaua de distribu]ie foarte puternic= la acel moment. Evolu]ia European Drinks a mu[cat ad`nc at`t din afacerile Coca-Cola, c`t [i din cele ale Pepsi. |n 1997, la peste un an de c`nd afacerea QAB \ncepuse s= cad=, compania \ncepuse s= \nregistreze pierderi financiare [i s= aib= probleme grave cu fluxurile de capital. O restructurare sever= ce a inclus concedierea a peste jum=tate din personal, dar [i renun]area la contracte cu o parte din parteneri a scos la liman compania abia la \nceputul lui 2000, an c`nd \mbuteliatorul Pepsi [i-a reluat cre[terea. De la acest punct \ncolo, to]i indicatorii financiari au intrat \ntr-o etap= de cre[tere accentuat=, iar ac]ionarii [i-au dat seama, \n 2003, c= e momentul oportun pentru un exit. Cei mai mari \mbuteliatori la nivel mondial ai m=rcii - Pepsi Bottling Group [i PepsiAmericas - [i-au manifestat interesul pentru QAB. |n cele din urm=, \n curs= a r=mas doar num=rul doi, dar discu]iile au stagnat la un moment dat, pentru c= lucrurile ar=tau “prea bine, iar PepsiAmericas nu credea c= aceast= cre[tere este sustenabil=”. Spre sf`r[itul lui 2004, c`nd compania a dep=[it [i pragul de v`nz=ri de 100 de milioane de dolari, s-au reluat discu]iile, \ncheiate \n 2005 printr-o tranzac]ie \n urma c=reia PepsiAmericas a preluat 49% din ac]iuni. Doar un an mai t`rziu, americanii preluau controlul [i asupra restului de ac]iuni. n

14 BUSINESSmagazin I 15-21 martie 2010

COSTURILE PENTRU DISTRUGEREA MĂRFURILOR DE CONTRABANDĂ CAPTURATE SUNT SUPORTATE DE PRODUCĂTORI

FOTO: REUTERS

UN MILIARD F+CUT SCRUM Pia]a neagr= a ]ig=rilor a \nregistrat \n c`teva luni un avans de peste 50%, astfel \nc`t acum, la ﬁecare trei pachete cump=rate, banii de pe unul intr= direct \n buzunarul contrabandi[tilor. Ce e de f=cut? de IOANA MIHAI

ubiectele legate de tutun scap= greu de controvers=. Fumatul d=uneaz= s=n=t=]ii, \i deranjeaz= pe cei ce nu agreeaz= fumul, mul]i sunt cei care cred c= taxele pentru ]ig=ri ar trebui majorate ca s= descurajeze viciul [i, \n general, e greu s= g=se[ti pe cineva care s= fie \nsufle]it de admira]ie pentru produc=torii [i comercian]ii de ]ig=ri. Banii atra[i de ei conteaz= \ns=, ca [i banii pierdu]i de buget prin contraband=, iar pre]urile ]ig=rilor conteaz= \n calculele macro. Nu mai departe de anul trecut, ]inta de infla]ie a fost ratat=, iar unul dintre vinova]i a fost costul ]ig=rilor, care a crescut anul trecut cu 50%, fiind cea mai mare cre[tere de pre] \nregistrat= \n 2009. Guvernatorul B=ncii Na]ionale a Rom`niei, Mugur Is=rescu, spunea la sf`r[itul anului trecut c= evolu]ia pre]ului la ]ig=ri [i-a pus amprenta asupra cre[terii infla]iei \n 2009. Potrivit Institutului Na]ional de Statistic=, pre]urile la produsele din tutun, al=turi de cele la combustibili, ulei, precum [i cele din restaurante [i cafenele vor influen]a [i mai mult calculul infla]iei \n acest an, fa]= de 2009, \n timp ce energia electric= [i termic=, telecomunica]iile [i legumele vor avea o pondere mai redus= \n indicele pre]urilor de consum. Acesta este \ns= doar unul din punctele \n care pia]a ]ig=rilor

se intersecteaz= cu buzunarul oric=rui consumator, fie el fum=tor sau nu. Un al rol important \l joac= taxele pl=tite anual de industrie, care s-au plasat anul trecut \ntre 2 [i 2,2 miliarde de euro din accize [i TVA, estimeaz= Gilda Laz=r, director corporate affais & communications al Japan Tobacco International Rom`nia. Cum pia]a neagr= a ajuns s= dep=[easc= o treime din volumul v`nz=rilor, un calcul sumar arat= c= valoarea taxelor nepl=tite la bugetul de stat ajunge la 1 miliard de euro, bani ce ar intra \n vistierie dac= ar disp=rea traficul. |ncasarea acestor bani ar presupune un volum mai mic al taxelor pl=tite de to]i contribuabilii - fie ei fum=tori sau nu. La fel de adev=rat este c= [i produc=torii au de pierdut, dat fiind c= v`nz=rile lor scad. Impactul nu se simte doar asupra dividendelor pl=tite c=tre ac]ionari, ci [i asupra angaja]ilor, a distribuitorilor, a comercian]ilor legali. Industria legal= u

36,2 % ponderea \n volum a v`nz=rilor ilicite de ]igarete din totalul pie]ei, ianuarie 2010 (Novel Research)

15-21 martie 2010 I BUSINESSmagazin 15

fmcg pierde o parte important= de venit, iar “o parte din firme \[i vor restr`nge activitatea sau se vor \nchide”, declar= Andrei Vasilescu, director corporate affairs pentru Rom`nia [i Bulgaria la Philip Morris. El a precizat c= 450 de angaja]i ai companiei sunt acum \n [omaj tehnic, \n urma \nchiderii temporare a fabricii din Otopeni. “Din fericire, ne putem baza pe exporturi, care reprezint= aproape dou= treimi din volumele produse \n Rom`nia”, spune Vasilescu. Pe de alt= parte, reprezentan]ii industriei se feresc s= fac= aprecieri \n privin]a unor m=suri mai drastice. Gilda Laz=r puncteaz= c= JTI are \n Rom`nia investi]ii de 100 de milioane de euro, 1.000 de angaja]i [i un parc auto cu 400 de ma[ini, “iar o decizie de amploare nu poate fi luat= la sup=rare, trebuie c`nt=rit= bine”. Cele mai mari companii de profil sunt British American Tobacco Rom`nia (BAT) cu o cot= de pia]= valoric= de peste 46%, urmat= de Phillip Morris International Rom`nia (PMI) [i Japan Tobacco international (JTI), care de]in, conform estim=rilor BUSINESS

dintre ele este v`ndut cu cel pu]in 1 euro, rezult= cel pu]in 400.000 de euro pentru fiecare transport. Desigur, nu este profitul net, pentru c= mai trebuie sc=zute cheltuieli ca aprovizionarea [i transportul. |n Republica Moldova, pre]ul ]ig=rilor este de peste trei ori mai mic. |n timp ce \n Rom`nia un pachet din categoria de pre] cea mai v`ndut= (MPPC - most popular price category), care cuprinde m=rci ca Kent, Marlboro [i Camel, cost= 9,9 lei, echivalentul de peste Prut cost= doar 2,9 lei. Iar \n timp ce cea mai ieftin= ]igar= (Carpa]i) cost= 8,3 lei \n Rom`nia, \n Republica Moldova pre]ul este de doar un leu. Discrepan]ele majore se datoreaz= faptului c= ]ara noastr= se aliniaz= la politicile europene, \n timp ce ]=rile vecine - ca Serbia, Ucraina sau Republica Moldova - nu se supun acelora[i cerin]e. Traficul de frontier= a c`[tigat tot mai mult teren, iar un exemplu \l d= Doru Fronea, directorul general adjunct al Autorit=]ii Na]ionale a V=milor. Vreme de c`te o s=pt=m`n=, unele puncte de trecere a frontierei au fost supravegheate; \n acest interval de timp, v`nz=rile din duty-free au sc=zut cu 85%. Semnalate de ani buni ca un debu[eu al pie]ei negre de c=tre reprezentan]ii industriilor, duty-freeurile erau responsabile pentru o treime din traficul cu ]igarete. Erau, pentru c= printrun ordin al Ministerul Finan]elor intrat \n vigoare \n luna februarie a acestui an, a fost interzis= v`nzarea de alcool [i tutun \n regim duty-free. ADRIAN POPA, BRITISH AMERICAN TOBACCO De la sf`r[itul acestei luni, pe rafturile celor 50 de magazine autorizate pentru comer]ul de tip duty-free (dintre care 45 sunt plasate \n 12 puncte de frontier=) nu “anul trecut contrabanda de]inea prima mai pot fi expuse nici b=uturile alcoolice pozi]ie \n termeni de profit, din ianuarie a preluat conducerea [i la volumele v`ndute”, [i nici ]igaretele. Cum prin acest tip de magazine se realizau o treime din v`nz=rile estimeaz= Adrian Popa, director corporate ilicite, la o prim= privire s-ar putea spune & regulatory affairs, British American c= 10% din pia]a total= va migra din zona Tobacco Europa de Sud-Est. Premisele acestui fenomen nu au f=cut neagr= c=tre cea legal=. “Nu este niciun fel de garan]ie \ns= [i sunt destul de pesimist anul trecut dec`t s= c`[tige \n greutate, \n privin]a estim=rilor”, comenteaz= Adrian odat= cu cre[terea accelerat= a pre]urilor Popa. la raft, care a f=cut ca v`nz=rile ilicite Suprimarea acestui canal poate \ndrepta s= avantajeze deopotriv= buzunarele aten]ia trafican]ilor de ]igarete c=tre alte fum=torilor [i ale contrabandi[tilor. |n surse [i metode. |n prezent, autorit=]ile condi]iile \n care plaja de costuri la raft reu[esc s= captureze mai pu]in de 1% pentru un pachet de ]igarete se \ntinde de la 8,3 lei la 10,9 lei, pe pia]a neagr= pre]urile din cantitatea de ]ig=ri v\ndute ilicit, dar variaz= \ntre 4,5 [i 8 lei. Pentru actorii de pe Fronea a ]inut s= precizeze c= acest subiect este “prioritatea zero a autorit=]ilor”. O pia]a neagr=, profiturile sunt uria[e, iar ca dovad= e chiar interzicerea comer]ului ordin de m=rime se poate face un scenariu cu tutun \n duty-free-uri [i investi]iile \n a[a cum, foarte probabil, \[i \ntocmesc [i contrabandi[tii “planul de afaceri”. |ntr-un \nt=rirea securit=]ii la frontier=. Directorul general adjunct al Autorit=]ii Na]ionale a camion \ncap aproape 800 de baxuri de ]ig=ri, adic= 400.000 de pachete. Dac= fiecare V=milor a dat ca exemplu achizi]ia a trei Magazin, 28% [i respectiv 23% din valoarea pie]ei. Cele trei multina]ioane de]in \mpreun= peste 97% din totalul v`nz=rilor legale de ]ig=ri. Ca valoare, pia]a de profil s-a apropiat anul trecut de 3,5 miliarde de euro, conform estim=rilor BUSINESS Magazin, dup= ce \n 2008 se plasase la 2,5 miliarde de euro. Pia]a ]ig=rilor este astfel nu numai cea mai mare din domeniul bunurilor de larg consum, ci [i de peste trei ori mai mare dec`t sectorul berii, ocupantul locului secund \n topul cheltuielilor pentru co[ul de cump=r=turi. V`nz=rile ilicite de ]ig=ri au \nregistrat un salt cu peste 50% \n numai c`teva luni, de la 22% \n ultima parte a anului trecut la peste 36% \n luna ianuarie a acestui an, arat= datele companiei de cercetare de pia]= Novel Research. “|n prezent, contrabanda preia pozi]ia de lider \n v`nz=rile \n volum la nivel na]ional, dep=[ind orice alt juc=tor din categorie”, spune Marian Marcu, managing partner la Novel Research. Sunt chiar zone - \n nordul [i \n vestul ]=rii - unde contrabanda a ajuns s= de]in= jum=tate din v`nz=rile totale de ]igarete, arat= acela[i studiu. Astfel, dac=

“DAC+ ANUL TRECUT CONTRABANDA DE}INEA PRIMA POZI}IE |N TERMENI DE PROFIT, DIN IANUARIE A PRELUAT CONDUCEREA {I LA VOLUMELE V~NDUTE.” Piaţa neagră crește În cea mai mare piaţă din domeniul bunurilor de larg consum, a ţigaretelor, concurenţa e aspră, iar vânzările ilicite câştigă tot mai mult teren. Evoluţia cotelor de piaţă în volum Philip Morris (%) − BAT (%) − JTIAlţii(%)(%) − Contrabandă (%) − −

32,5 38,5

40,0

40,6

20,2

18,8

18,0

15,6 14,5 21,8

19,4

18,4

17,6

20,4

22,0

2008

2009

Trim. IV 2009

36,2

SURSA: STUDIU AL NOVEL RESEARCH

Ian. 2010

16 BUSINESSmagazin I 15-21 martie 2010

“VOLUMELE V~NDUTE ILICIT DEP+{ESC CEEA CE REALIZEAZ+ ORICE JUC+TOR DIN PIA}+.” MARIAN MARCU, NOVEL RESEARCH

cca.

MILIARD EURO

valoarea estimat= a taxelor nepl=tite la bugetul de stat din cauza contrabandei cu ]ig=ri

echipaje canine pentru depistarea traficului cu ]ig=ri, “care sunt mult mai eficiente dec`t alte metode tradi]ionale”. Cu toate acestea, investi]iile realizate p`n= acum au r=mas \n urma ritmului \n care se dezvolt= criminalitatea \n domeniu, stimulat= pe de o parte de c`[tiguri mari, imediate, iar pe de alt= parte de un cadru legislativ mai pu]in sever (pedepsele pentru trafic cu ]igarete sunt de la doi la [apte ani) fa]= de alte tipuri de infrac]iuni. Totu[i, pedepsele au fost \n=sprite deja fa]= de 2009, iar acum autorit=]ile pot confisca nu numai m=rfurile de contraband=, ci [i mijloacele de transport folosite \n acest scop. De[i nivelul atins de pia]a neagr= \n Rom`nia este mai mare dec`t \n alte ]=ri europene, al]i membri ai UE se confrunt= cu aceea[i problem=. “Exist= o cre[tere a traficului de ]ig=ri c=tre UE? Din p=cate, da, pentru c= profiturile sunt enorme”, declara recent Austin Rowan, directorul departamentului de combatere a acestui trafic din cadrul Oficiului European de Combatere a Fraudei (OLAF), cu sediul la Bruxelles. Dac= un pachet cost= mai mult

de opt euro \n Irlanda [i peste cinci euro \n Fran]a, el nu valoreaz= mai mult de 0,30 euro \n Ucraina. |ntre 2005 [i 2008, num=rul ]ig=rilor de contraband= confiscate anual \n UE a crescut de la 4,4 miliarde la 5,2 miliarde. Acestea nu reprezint= \ns= dec`t 10% dintr-un trafic care prejudiciaz= bugetul statelor membre cu o sum= estimat= de OLAF la nou= miliarde de euro pe an. Simple zone de tranzit c=tre Europa Occidental= \n urm= cu c`]iva ani, Polonia [i Rom`nia au devenit [i ele “]=ri de destina]ie”, din cauz= c= odat= cu cre[terea pre]ului (pe fondul major=rii accizelor), cele dou= pie]e au devenit mai atractive pentru trafican]i. Modalit=]ile \n care ei reu[esc s= introduc= ilegal ]ig=rile \n ]ar= sunt variate [i inventive - de la camioane cu pizza [i hamburgeri p`n= la cisterne, transporturi de grù sau \n jantele ro]ilor. Dac= avem \n vedere cei 2.000 km de frontier= cu ]=ri din afara Uniunii Europene, dar [i apeten]a contrabandi[tilor pentru astfel de afaceri, viitorul se anun]= aglomerat pentru poli]ia de frontier= [i vame[i. n

PUBLICITATE

AUTO

RABLE LA PACHET Peste o sut= de mii de vouchere de 900 de euro sunt preg=tite de Guvern pentru a sus]ine v`nz=rile de ma[ini noi, pr=bu[ite la jum=tate. Mai trebuie doar clien]i dispu[i s= cumpere ma[inile. de BOGDAN ALECU

-am invitat \n aceast= camer= pentru a v= ar=ta cum este vremea. Iar \n programul Rabla vremea este foarte frumoas=. Este cald [i soare”, spunea \ncrez=tor Laszlo Borbely, ministrul mediului din partea UDMR \nainte de a anun]a suplimentarea celor 60.000 de tichete cu alte 50.000 de vouchere, \n valoare de 3.800 de lei fiecare. Lu`nd \n calcul strict num=rul de ma[ini casate, programul Rabla din acest an este cel mai r=sun=tor succes. |n numai trei s=pt=m`ni s-au casat peste 32.000 de ma[ini, iar la coad= mai stau peste 30.000. Unit=]ile REMAT au primit deja peste 55.000 de vouchere, iar cota atribuit= firmelor s-a redus de la 20.000 la \nceputul programului la 1.000, procedurile complicate descuraj`nd chiar [i firmele care de]in un parc auto \nvechit. „Rolul programului nu este de a vinde ma[ini noi, ci de a scoate de pe str=zi automobilele care polueaz=”, spunea cu

„

EXCLUSIV ONLINE

Aflaţi mai multe despre cele mai ieftine mașini disponibile la vânzare prin programul Rabla dintr-un material exclusiv online pe www.businessmagazin.ro

18 BUSINESSmagazin I 15-21 martie 2010

exact o s=pt=m`n= \n urm= Gheorghe Popescu, noul pre[edinte al Administra]iei Fondului pentru Mediu (AFM). Aproape to]i importatorii ar contrazice aceast= aﬁrma]ie. Programul Rabla, g`ndit de membrii Asocia]iei Produc=torilor [i Importatorilor de Automobile (APIA) \n a doua parte a anilor ’90, a fost dezvoltat \n primul r`nd pentru a sus]ine v`nz=rile de ma[ini noi, av`nd \n plan secund componenta ecologic=. Cu toate acestea, cifrele sus]in aﬁrma]ia pre[edintelui AFM. Pe de o parte, exist= cerere pentru casarea a peste 100.000 de rable, dar nu [i pentru achizi]ia a 100.000 de ma[ini noi. Importatorii de ma[ini au a[teptat debutul programului Rabla ca pe o gur= de oxigen, dup= ce \n ianuarie v`nz=rile de ma[ini au sc=zut cu peste 50% fa]= de anul precedent, la aproximativ 4.500 de unit=]i. „Programul Rabla reprezint= starul pie]ei auto din acest an. |nainte de demararea acestuia se poate spune c=

nu a existat o pia]= auto \n Rom`nia. V`nz=rile de ma[ini nu au \nceput de la 1 ianuarie, ci de pe 18 februarie”, spunea Fabrice Cambolive, directorul comercial al Dacia-Renault s=pt=m`na trecut=, odat= cu demararea programului de casare. Dup= demararea programului, trendul pare s= se fi inversat, tot mai mul]i clien]i fiind interea]i de achizi]ia unei ma[ini, potrivit dealerilor auto. „|n februarie ne a[tept=m la o cre[tere de 30% a pie]ei auto locale, la aproximativ 7.000 de ma[ini”, a spus Alin Tapalag=, [eful Porsche Inter Auto, divizia de retail a Porsche Rom`nia. |n aceste condi]ii, v`nz=rile totale de ma[ini prin intermediul edi]iei din acest an a programului ar putea ajunge la peste 30.000, comparativ cu anul trecut, diferen]a fiind \ns= c= de aceast= dat= se vor utiliza \n total cele 110.000 de vouchere puse la dispozi]ie de Ministerul Mediului. La dou= s=pt=m`ni de la demararea programului, dup= ce s-au casat peste 20.000 de ma[ini vechi, s-au v`ndut pu]in peste 400 de automobile noi. Dup= trei s=pt=m`ni de la \nceperea programului, num=rul ma[inilor v`ndute a ajuns la peste 1.800, \n timp ce spre unit=]ile REMAT ajungeau peste 56.000 de vouchere. Spre deosebire de anul trecut, c`nd se putea \ncasa suma de 3.800 de lei (valoarea voucherului) numai \n vederea utiliz=rii acesteia pentru achizi]ia unui automobil nou, voucherul din 2010 este nenominal [i poate fi v`ndut c=tre o alt= persoan=. Din

acest motiv, \n ciuda volumului ridicat de ma[ini casate, acestea ar putea fi utilizate pentru achizi]ia unui num=r mult mai redus de ma[ini, dac= pentru fiecare se vor utiliza trei vouchere. |n planul secund al noului program Rabla sunt intermediarii de vouchere, cei care vor avea sub control \n acest an la o pia]= de aproape 100 de milioane de euro, dac= am lua \n calcul cele 110.000 de tichete cu valoare de aproximativ 900 de euro fiecare. A[adar, acum c`[tigul unui astfel de program nu mai este rezervat posesorului de rabl=, ci este \mp=r]it la trei – cel care are rabla, cel care intermediaz= voucherul [i \n final cel care cump=r= un automobil nou.

intermediari de vouchere. Unii chiar [i-au deschis pagini de internet unde au postat ofertele valabile \n cadrul programului [i de]in platforme de tranzac]ionare. „Noi suntem interesa]i de achizi]ia de vouchere, pe care oferim \n medie \ntre 1.000 [i 1.500 de lei. Astfel, clientul care va cump=ra o ma[in= nou= va pl=ti aceast= sum=, iar diferen]a p`n= la 3.800 de lei o va reprezenta discountul primit”, spune Nicu[or Sorescu, [eful diviziei auto a grupului R=d=cini. Potrivit acestuia, cei mai mul]i dintre clien]ii interesa]i de program doresc s= achizi]ioneze o ma[in= nou= cu dou= sau chiar trei vouchere. Cele mai importante astfel de siteuri sunt rabla.ro, al grupului R=d=cini,

Așteptări „surpriză“ Anul acesta va aduce cele mai mari vânzări de mașini prin intermediul programului Rabla. Evoluţia vânzărilor de mașini prin programul Rabla 120.000 100.000 80.000

n mașini casate n volum total alocat

60.000 40.000 20.000 0

2005

2006

2007

2008

2009

2010*

* ÎN PRIMELE TREI SĂPTĂMÂNI ALE PROGRAMULUI; SURSA: AFM

PUBLICITATE

„Am profitat de program ca s= ob]in mai mul]i bani \n schimbul ma[inii. Dac= era s= o v`nd, nici 5 milioane nu luam pe ea. A[a sper s= ob]in m=car 7-8 milioane”, spune Adrian Scurtu din Craiova, cel care a pus un anun] pe unul dintre site-urile de profil din ]ar= [i care vrea s=-[i v`nd= voucherul ob]inut \n urma cas=rii unei Dacii 1300 din 1983. Ca el mai sunt cel pu]in 100.000 de posesori de rable care sper= s=-[i valorifice voucherul. Profilul lor este aproape identic. Au \n proprietate ma[ini mai vechi de 20 de ani, care nu se mai pot vinde deoarece nu mai exist= clien]i, iar pu]inii care ar mai exista nu ofer= mai mult de c`teva milioane de lei vechi. |n ajutorul acestora au venit inclusiv dealerii auto, care s-au transformat \n

dealer Opel, Chevrolet, Mazda [i Suzuki [i rabla-2010.ro care apar]ine lui Porsche Inter Auto (PIA), divizia de retail auto a Porsche Rom`nia, cel mai mare importator de pe pia]a local=. „Este o platform= pe care oamenii pot posta anun]uri. O aplica]ie care permite \nt`lnirea cererii cu oferta, iar scopul a fost ca oamenii s= poat= intermedia aceste vouchere”, aﬁrm= Daniel Dulgheru, administratorul platformei pentru Porsche Inter Auto. Pe pagina de internet a PIA, num=rul de anun]uri care implic= tranzac]ionarea de vouchere a crescut de la 400 la peste 800 \n ultima perioad=. „Nu avem nicio implicare \n ceea ce prive[te tranzac]ionarea. Oamenii au datele de contact [i stabilesc detaliile personal. Nu am reu[it s= vedem \nc=

num=rul de tichete care ajung la dealeri”, adaug= Dulgheru. La nivel na]ional exist= mai mul]i dealeri care sunt interesa]i de achizi]ia de vouchere pentru a scurta timpul celor care doresc s= achizi]ioneze o ma[in= utiliz`nd mai multe tichete, potrivit [efului R=d=cini. „Num=rul tichetelor este limitat, iar ﬁecare dealer va \ncerca s= atrag= noi clien]i”, completeaz= Sorescu. Interesant este \ns= c= cei mai mul]i dintre cump=r=torii care au postate anun]uri pe internet doresc s= achizi]ioneze doar c`te trei vouchere, oferind \ntre 3.600 [i 5.000 de lei pentru acestea. Adic= un c`[tig de p`n= la 8.000 de lei, av`nd \n vedere valoarea cumulat= a celor trei vouchere. O afacere bun=, chiar [i pentru cei care nu sunt interesa]i s= \[i cumpere o ma[in=. n

15-21 martie 2010 I BUSINESSmagazin 19

COVER STORY

to start 20 BUSINESSmagazin I 15-21 martie 2010

FOTO: ADRIAN STOICOVICIU

FRANCEZI, ISRAELIENI, AMERICANI, JAPONEZI ȘI NU NUMAI ÎȘI DISPUTĂ DIN ROMÂNIA BUCĂŢI DINTR-O PIAŢĂ CARE LA NIVEL MONDIAL DEPĂȘEȘTE 5 MILIARDE DE EURO, CEA A JOCURILOR PENTRU TELEFOANELE MOBILE. MITUL PROGRAMATORULUI ROMÂN ESTE ASTFEL CONFIRMAT; MAI MULT DE 1.000 DE OAMENI ÎȘI PUN LA BĂTAIE APTITUDINILE TEHNICE ÎN PATRU MARI FILIALE ȘI MULTE ALTE FIRME MAI MICI. DE MAI BINE DE UN AN, DE CÂND A INTRAT ÎN JOC ȘI COMPANIA JAPONEZĂ NAMCO, CREATOAREA BINECUNOSCUTULUI PAC-MAN, BĂTĂLIA SE DĂ ÎN LINIȘTE. POATE FI CALMUL DINAINTEA FURTUNII. DE ANCA ARSENE-BĂRBULESCU, DORIN OANCEA

15-21 martie 2010 I BUSINESSmagazin 21

cover story

ANDREI LOPATĂ NAMCO

„Un joc bun pentru telefonul mobil trebuie s= captiveze utilizatorul din primele dou= minute, altfel nu are prea mari [anse de succes”

Dincolo era mai ie in Un joc pentru telefonul mobil costă în medie cam doi euro. Depinde însă de telefon și de platforma de unde pot ﬁ cumpărate jocurile, dar și de regiune. SURSA: DISTIMO REPORT, IAN 2010

3,6€ 3,4€ 2,5€

1,6€

1,5€ 22 BUSINESSmagazin I 15-21 martie 2010

integr=rii, jocurile pentru echipamente mobile nu au mai avut loc \n strategia noilor manageri, care au luat atunci decizia s= renun]e la produc]ia de astfel de jocuri [i s= \nchid= sau s= v`nd= toate birourile din lume. A[a a intrat practic Namco Bandai \n Rom`nia. “Negocierea a fost destul de neobi[nuit=”, \[i aminte[te Lopat=, cel care a purtat discu]iile cu Kenji Hisatsune, [eful din SUA al companiei, cu managerul opera]iunilor din Marea Britanie de la acel moment [i cu [eful studioului american de produc]ie. Nu, nu pentru c=, \n general, e pervazul biroului lui discu]iile dintre europeni sau americani [i Andrei Lopat= se afl= “Arta managementului”, japonezi sunt destul de greoaie, ci pentru c= edi]ia a V-a, o carte scris= str=inii au pus mai degrab= pre] pe cuv`nt, atunci c`nd au trasat condi]iile generale ale de Christine Porter [i prelu=rii, dec`t pe indicatorii [i rapoartele David Reese. Cartea financiare analizate cu minu]iozitate este pu]in pr=fuit= [i \nainte. Una dintre condi]ii, spre exemplu, subliniaz= dualitatea a fost ca echipa de management s= r=m`n= unui manager de companie de jocuri, aceea[i, de[i \n contract nu se reg=se[te o pasionat ini]ial de personaje animate, curse sau strategii virtuale, dar care este obligat, \n asemenea clauz=. Iar tactica este aplicat= [i cele din urm=, s= renun]e la natura sa ludic= acum, o decizie comunicat= verbal valor`nd mai mult dec`t procesul birocratic ce trebuie [i s= se dedice administr=rii afacerii. urmat. De[i conduce Namco Bandai Networks Studioul unde lucreaz= acum aproape Rom`nia, cea mai recent intrat= companie pe 140 de oameni, cifr= ce urmeaz= s= pia]a local=, Lopat= este unul din cei pu]ini, dep=[easc= 150 p`n= la jum=tatea anului, cinci la num=r, care \n 1992 au pus bazele este \ns= un soi de subcontractor pentru a ceea ce se poate numi ast=zi industria rom`neasc= a jocurilor. |ntre timp au crescut Namco Bandai, achizi]ia av`nd drept scop acoperirea activit=]ilor considerabil [i num=rul de adaptare a jocurilor pe angaja]ilor din sistem, [i noile modele de telefoane. num=rul de companii, iar |n celelalte birouri, din Rom`nia s-a transformat, SUA [i Japonia, nu prea se printr-un soi de joc al [anselor, MILIARDE EURO mai f=cea fa]=, \n timp ce \n \ntr-un “hub” european al industria Marea Britanie activitatea s-a dezvolt=rii de jocuri, cu un divertismentului concentrat doar pe v`nz=ri. accent special pe ni[a jocurilor pe mobil \n 2010 “C`nd porne[te un proiect pentru telefonul mobil. nou, compania cere oferte de Pe continentul european, la toate diviziile din lume, dar [i de la firme numele Namco Bandai este \ns= destul de externe, urm`nd s= aleag= produc=torul \n pu]in cunoscut, de[i apar]ine unuia dintre cei mai mari produc=tori de jocuri din lume. func]ie de costurile aferente [i de timpul de derulare”, explic= Andrei Lopat=. |n Rom`nia, nici at`t. |ntreba]i pe oricine Astfel, deciziile opera]ionale [i strategiile din afara cercului de oameni din industria jocurilor [i probabil nu va putea spune cu ce sunt creionate independent \n fiecare dintre se ocup= compania. “Nici m=car cei care vin filiale, entit=]i juridice independente care la interviuri de angajare nu [tiu prea multe”, ajung astfel s= concureze \ntre ele pentru a spune \n glum= Andrei Lopat=, directorul de c`[tiga un proiect. Competi]ia se justific= prin faptul c= investi]iile [i cheltuielile opera]iuni al companiei. “De-abia dup= ce sunt suportate din \ncas=rile proprii, f=r= afl= de Pac-Man fac leg=tura”, m=rturise[te sus]inere din partea companiei-mam=, el despre jocul devenit emblem= pentru model radical diferit fa]= de cel aplicat de produc=torul japonez. Vivendi, spre exemplu, care lua deciziile Studioul din Rom`nia [i-a \nceput activitatea \n 2007, pe atunci sub numele de la sediul central [i le transmitea apoi spre execu]ie \n studiourile din lume, Vivendi Games Mobile, fiind divizia local= centraliz`nd veniturile [i cheltuielile. a produc=torului care, un an mai t`rziu, a cump=rat competitorul Activision. |n urma “Evident, dac= nu faci bani, nu mai po]i u

cover story prelua nici proiecte”, spune managerul Namco Bandai Rom`nia. Compania a avut anul trecut o cifr= de afaceri de aproape 2,4 de milioane de euro, din care mai bine de 95% provine de pe pia]a american=, \n condi]iile unei marje de profitabilitate de 2%. Perspectivele pentru acest an sunt \ns= destul de optimiste, mai ales c= a existat cre[tere chiar din primele dou= luni, iar planurile lui Lopat= vizeaz= dezvoltarea a 12 jocuri \n 2010, cu patru mai multe fa]= de anul precedent. Intrarea Namco Bandai a confirmat Rom`nia drept “hub” pentru produc]ia de jocuri pentru telefoane mobile, chiar dac= probabil nu asta a fost inten]ia de la bun \nceput. R`nd pe r`nd, pe pia]= [i-au f=cut loc c`]iva dintre cei mai mari produc=tori din lume, miz`nd fiecare pe avantajul de a avea o leg=tur= aici [i de a nu porni de la zero - Electronic Arts a avut omul, pe Mihai Pohon]u, angajat \n SUA [i \ntors \n ]ar= pentru a porni divizia, Gameloft a avut rela]ia stabilit= anterior cu Rom`nia de Ubisoft, companie aflat= sub aceea[i umbrel=, iar Namco Bandai a avut un birou gata cl=dit, cu mai bine de 100 de angaja]i. “Probabil c= dac= \n locul unui rom`n ar fi fost un ungur sau dac= \n loc de Bucure[ti studioul ar fi fost la Budapesta, industria rom`neasc= de jocuri n-ar mai fi fost la fel de aglomerat=”, crede Paul Friciu, [eful Gameloft. “Iar dac= ar fi fost s= porneasc= de la zero, evaluarea ar fi fost f=cut= mult mai \n detaliu, caz \n care alte ]=ri vecine ar fi avut poate de c`[tigat.” Pe de alt= parte \ns=, Rom`nia are \n continuare avantajul c= dispune de programatori specializa]i mai ieftini

dec`t \n Vest, mai ales acum, c`nd situa]ia economic= dificil= a temperat a[tept=rile [i cre[terile mari de salarii de acum c`]iva ani. |n total, \n domeniul dezvolt=rii de jocuri pentru mobile lucreaz= probabil peste 1.000 de oameni, dar fiindc=, pe l`ng= marii produc=tori care adun= mai mult de jum=tate din aceast= cifr=, exist= zeci de firme mici cu c`teva jocuri la activ sau chiar echipe de c`]iva oameni care au dezvoltat un singur joc pentru iPhone. Un programator din categoria juniorilor, cu un bagaj de cuno[tin]e de baz=, este pl=tit cam cu 800 de euro, \n timp ce unul specializat [i cu experien]= mai mare de trei ani c`[tig= \n medie 1.500 de euro, dup= aprecierea Iulianei Badea, manager \n cadrul companiei de resurse umane Lugera & Makler, dar poate ajunge chiar [i la 2.500 de euro. Adic= sub nivelul salariilor programatorilor din Europa de Vest [i chiar [i din ]=ri vecine, precum Polonia. “Fa]= de Ucraina, spre exemplu, programatorii rom`ni sunt mai scumpi. Prin compara]ie cu Fran]a \ns=, sunt mai ieftini, iar fa]= de Marea Britanie sunt foarte ieftini”, apreciaz= Andrei Lopat=. Cu toate acestea, salariile au crescut destul de mult \n ultimii ani, cu o marj= chiar mai mare de 20% pe an, pe de-o parte pentru c= nivelul de unde s-a pornit a fost sc=zut de la bun \nceput, iar pe de alt= parte pentru c=, de fiecare dat= c`nd un nou competitor [i-a f=cut intrarea pe pia]=, firmele deja existente s-au asigurat astfel c= nu vor pierde din angaja]i. De-abia anul trecut s-au v=zut [i efectele acestei strategii de cre[tere a salariilor, c`nd, for]ate s= se reorganizeze [i s= reduc= din cheltuieli, multe companii au renun]at la o parte din

16,5

DINTRE UTILIZATORII AMERICANI DE SMARTPHONE-URI

dau anual mai mult de 75 de euro pe magazinele de aplica]ii pentru telefoane

PAUL FRICIU GAMELOFT

“Pe scen= sunt deja to]i marii actori. Nu cred s= mai vin= alte nume \n Rom`nia \n urm=toarea perioad=, la fel cum nici s= plece vreunul dintre cei prezen]i nu pare plauzibil”

Cele mai profitabile Aproape un sfert dintre cele mai profitabile jocuri pentru produse Apple sunt de acţiune, în timp ce din rândul celor de noroc, doar 1% se află în topul vânzărilor. SURSA: SURSA: DISTIMO REPORT, IAN 2010

22%

12%

22%

ACŢIUNE

AVENTURĂ

ARCADĂ

AVENTURĂ

CĂRŢI

CAZINOU

CURSE

angaja]i - obliga]i astfel, \n cea mai mare parte, s= se reorienteze c=tre alte domenii unde era nevoie de programare. “Singura problem= r=m`ne faptul c=, de[i st=m bine din punct de vedere tehnic, la capitolul design [i creativitate mai avem de munc=”, crede Paul Friciu, managerul Gameloft, care se love[te acum tocmai de acest neajuns \n c=utarea de angaja]i, \n special pentru departamentul de crea]ie, ca parte a strategiei de cre[tere de la 210 la 240 de oameni \n prima parte a acestui an. Andrei Lopat= are [i o explica]ie pentru ceea ce denumesc managerii companiilor de jocuri “lips= de creativitate”. |n Rom`nia n-a existat tradi]ia din cultura occidental= a revistelor de benzi desenate sau a jocurilor electronice de sal= ap=rute \n urm= cu mai mult de trei decenii. Pac-Man, de exemplu, personajul pe care s-a construit imperiul Namco, a ap=rut \n 1980 [i de]ine opt recorduri Guiness, printre care “cel mai de succes joc video cu moned=” din lume, dar [i cel mai mare joc, pentru c= \n 2004 a fost recreat de studen]ii de la New York University, \mbr=ca]i \n costumul galben al personajului sau \n fantome multicolore [i jucat \n labirintul cl=dirilor din Manhattan. Pac-Man face astfel [i o leg=tur= cultural= care altfel nu prea func]ioneaz=. Pentru c= Namco Bandai \mparte harta mondial= \n trei: Japonia, pentru care produc jocuri doar japonezii, SUA [i restul lumii. Japonia [i celelalte ]=ri din Asia, \n general, beneficiaz= de tratament special doar prin prisma diferen]elor de fond, fie ele culturale sau chiar comportamentale, pentru asiatici jocurile fiind mai mult dec`t un stil de via]=. Nu conteaz= c= doar jum=tate din popula]ia continentului de]ine un telefon mobil, dac= ne g`ndim c= baza este uria[= - numai China [i Japonia adun= peste 850 de milioane de utilizatori ai serviciilor de telefonie mobil=. “Diferen]ele culturale enorme ne-au \mpiedicat s= dezvolt=m jocuri pentru Asia. {i nici cu pia]a american= nu avem prea

CUVINTE EDUCAŢIONALE MUZICĂ

multe \n comun”, spune Andrei Lopat=. Cea mai important= deosebire dintre Europa [i America ]ine chiar de platform= - \n Europa, jocurile sunt cl=dite \n Java, \n timp ce \n SUA este folosit= platforma Brew. Cu toate acestea, nu putea fi ignorat poten]ialul enorm al pie]ei americane, unde consumatorii sunt mult mai deschi[i s= cheltuie sume modice pentru a cump=ra un joc pentru telefonul mobil dec`t europenii, care anul acesta ar urma s= asigure 20% din v`nz=ri. Contribu]ia pie]ei rom`ne[ti nu va fi \ns= foarte mare, pentru c= din punctul de vedere al jocurilor mobile nu este \nc= o pia]= consistent=, chiar dac= e comparabil= ca v`nz=ri cu ]=ri mai dezvoltate \n domeniu, precum Ungaria sau Cehia. Pu]ini scot din buzunar \ntre unu [i trei euro pentru a desc=rca unul dintre jocurile disponibile pe portalurile operatorilor de telefonie mobil= - Orange [i Vodafone, spre exemplu, ofer= fiecare peste 1.000 de titluri. “Baza de consumatori este mic= [i destul de instabil=, \n principiu c`teva zeci de mii de oameni care cump=r= jocuri \n mod constant”, sus]ine Paul Friciu. |n realitate, num=rul celor care se joac= este mult mai mare, pentru c=, asemenea computerelor, nici telefoanele mobile nu sunt ferite de piraterie. Problema n-ar fi nici jocurile disponibile - operatorii ofer= titluri semnate de nume cunoscute, precum Electronic Arts, Gameloft, Glu sau I-Play - [i nici compatibilitatea telefoanelor, din moment ce aproape toate tipurile de terminale v`ndute de cei mai mari operatori de pe pia]=, c`teva mii la num=r, sunt capabile s= ruleze un joc. Cu toate acestea, numai “aproximativ 10% dintre vizitatorii portalului Orange folosesc serviciul de jocuri, desc=rc`nd \n medie cam dou= titluri pe lun=”, spune Oana Com=nescu, content & young segment manager \n cadrul Orange Rom`nia. Pentru competitorul Vodafone, care a lansat [i un abonament de doi euro u

Dă cineva mai mult? Pe Apple App Store, magazinul de unde utilizatorii produselor lui Steve Jobs pot cumpăra aplicaţii, majoritatea jocurilor nu depășesc doi euro, însă există cazuri când preţul ajunge chiar și la 6 euro.

1,2€ ACŢIUNE

3,2€ AVENTURĂ

1,1€ ARCADĂ

1,1€ BOARD

1,7€ CĂRŢI

1,8€ CAZINOU

1,9€ CURSE

1,2€ CUVINTE

1,2€ EDUCAŢIONALE

1,4€ MUZICĂ

1,1€ PUZZLE

5,9€

RPG (ROLE PLAYING GAMES)

1,2€ SPORT

1,8€ STRATEGIE

1,2€ TRIVIA

1,1€ ZARURI

1,6€ ALTELE

10%

PUZZLE

RPG

SPORT

STRATEGIE

ZARURI

ALTELE

15-21 martie 2010 I BUSINESSmagazin 25

cover story Mai multe telefoane decât urechi Gradul de penetrare al serviciilor de telefonie mobilă în rândul utilizatorilor, potenţiali jucători, depășește detașat pragul de 100%, ajungând în unele cazuri chiar și la 150%. Doar Franţa și Turcia fac excepţie.

ŢARA

UTILIZATORI DE TELEFONIE MOBILĂ (MIL.)

GRAD DE PENETRARE

Austria Belgia Bulgaria Croaţia Cehia Danemarca Elveţia Finlanda Franţa Germania Grecia Irlanda Italia Lituania Marea Britanie Norvegia Olanda Polonia Portugalia România Rusia Slovacia Spania Suedia Turcia Ucraina Ungaria

10,8 11,8 10,5 5,8 13,7 6,8 8,9 6,8 57,9 105,5 13,8 5,3 90,3 5 77,3 5,2 20,6 43,9 14,9 24,4 199,5 5,5 49,6 10,8 65,8 55,6 11,8

129,7% 111,6% 138,3 133% 133,5 125,7 118% 128,8% 93,5% 128,3% 123,9% 120,7% 151,6% 151,2% 126,3% 110,2% 124,8% 115,3% 139,6% 114,5% 141,1% 102,2% 111,7% 118,3% 89,1% 121,1% 118%

SURSA: WWW.CHARTSBIN.COM

n GRAD DE PENETRARE SUB 100% n GRAD DE PENETRARE ÎNTRE 100-125% n GRAD DE PENETRARE PESTE 125%

TETRIS MANIA (EA MOBILE)

BEJEWELED (EA MOBILE)

DINER DASH 2 (GLU MOBILE)

TETRIS (EA MOBILE)

ARE YOU SMARTER? (CAPCOM)

GUITAR HERO III (HANDS-ON MOBILE)

FROGGER (KONAMI MOBILE)

PAC-MAN (NAMCO)

Cele mai vândute

ZUMA (GLU)

Zeci sau chiar sute de milioane de oameni descarcă anual cel puţin un joc pentru telefonul lor mobil. Topul celor mai vândute jocuri grupează în special puzzle-uri, dar și jocuri de îndemânare sau de cunoștinţe generale. SURSA: NIELSEN MOBILE

MS. PAC-MAN (NAMCO)

26 BUSINESSmagazin I 15-21 martie 2010

ce permite desc=rcarea a dou= jocuri pe lun= indiferent de costul lor, media este de 1,5 jocuri, preferate fiind cele de fotbal, curse de ma[ini [i ac]iune, pe care cei mai mul]i dintre clien]i le joac= pe telefoane Nokia, urmate de Sony Ericsson [i Samsung, conform oficialilor Vodafone. “Mai mult de jum=tate dintre jocurile desc=rcate din portal sunt \ncadrate \n categoriile sport, racing, ac]iune [i aventur=”, confirm= [i Com=nescu, men]ion`nd c= restul jocurilor cump=rate sunt \mp=r]ite \ntre alte 15 categorii. Pe m=sur= ce telefoanele mobile compatibile, mai performante [i cu ecrane mai generoase, \[i fac tot mai mult loc \n buzunarele consumatorilor, num=rul celor ce vor desc=rca jocuri va cre[te [i la fel se va \nt`mpla probabil [i cu num=rul jocurilor cump=rate. Totu[i, acest tip de con]inut va intra \n urm=torii ani \n competi]ie cu aplica]iile pentru mobil, care ofer= o experien]= similar=, dar \nlocuiesc componenta de amuzament cu una practic=”, este de p=rere Oana Com=nescu. {i, probabil, [i accesul la astfel de servicii va evolua c=tre un model bazat mai degrab= pe v`nzarea con]inutului prin magazine de aplica]ii, a[a cum se \nt`mpl= la nivel mondial pe Apple App Store sau Nokia Ovi Store, de exemplu. Nu \n ultimul r`nd, dimensiunea de “hub” a Rom`niei este completat= de prezen]a, pe l`ng= Gameloft [i Namco Bandai, a Electronic Arts Mobile Rom`nia, divizie a gigantului Electronic Arts, [i de I-Play, subsidiar= a Oberon Media, companie \nfiin]at= \n 2003, cu birouri \n America de Nord, Europa [i Asia. Oberon este un start-up israeliano-american dedicat juc=torului de ocazie, devenit, de altfel, ]inta preferat=; juc=torul de ocazie nu este nici a[a de preten]ios ca juc=torul \nr=it [i, spun statisticile, e mult mai dispus s= pl=teasc=. Direc]ia \n care se \ndreapt= jocurile mobile pare s= fie destul de clar=. Dac=

despre industria jocurilor se spunea la \nceputul lui 2009 c= nu va fi afectat= de criz=, atunci c`nd \n cele din urm= s-a dovedit contrariul, iar majoritatea marilor produc=tori de jocuri au pierdut bani, colacul de salvare a venit tocmai din partea jocurilor pentru echipamente mobile. Domeniul este destul de rezistent la criz=, consider= Paul Friciu, care ofer= drept explica]ie faptul c= jocurile mobile au r=mas chiar [i \n vremurile de acum o form= ieftin= de divertisment. “O contribu]ie a avut [i iPhone, care a schimbat percep]ia consumatorilor \n ce prive[te jocurile pe echipamente mobile”, apreciaz= managerul Gameloft. Iar iPad, noua juc=rie a lui Steve Jobs care va fi lansat= \n magazine la \nceputul lunii aprilie, nu va face dec`t s= deschid= [i mai multe drumuri produc=torilor de jocuri mobile. iPad este potrivit, spre exemplu, pentru jocurile de genul [ah, table sau Monopoly. Gameloft a \nceput s= lucreze \n Rom`nia la adaptarea jocului Nova pentru platforma iPad \nc= dinainte s= fie prezentat echipamentul (compania are acces la o parte dintre specifica]iile tehnice), dar \n preg=tire mai este cel pu]in \nc= un alt proiect, despre care managerul nu ofer= deocamdat= niciun detaliu. {i nu va trece mult timp p`n= c`nd to]i marii produc=tori se vor \nghesui s= lanseze titluri pentru iPad, cu toate criticile referitoare la dimensiunile incomode ale e-readerului. Pu]in surprinz=tor poate, anali[tii estimeaz= c= num=rul telefoanelor mobile inteligente v`ndute \n lume p`n= la sf`r[itul anului viitor va fi mai mare dec`t cel al PCurilor, dup= cum estimeaz= Mike Abramsky, analist \n cadrul RBC. {i o pia]= de peste 500 de milioane de utilizatori spune multe despre poten]ialul domeniului; s= ne g`ndim c= divertismentul digital pe telefoane mobile a ajuns la o valoare a v`nz=rilor de 30 de miliarde de euro anul acesta, din care jocurilor le revine cam un sfert. n

500-1.000€

c`[tig= \n medie un programator din industria rom`neasc= de jocuri

Aplicaţii de miliarde În 2013, aplicaţiile dedicate telefoanelor mobile, printre care și jocuri, vor înregistra vânzări de 11,5 mld. euro, de opt ori mai mari decât anul trecut, pe măsură ce baza utilizatorilor de smartphone-uri va crește cu aproape 1000%.

2009 2010 2011 2012 2013

100

UTILIZATORI TELEFOANE INTELIGENTE (MILIOANE)

300 550 780 970

SURSA: RESEARCH2GUIDANCE, GLOBAL SMARTPHONE APPLICATION MARKET REPORT 2010

DOSAR

Urm=ri]i mersul industriei rom`ne[ti a jocurilor, companiile [i titlurile lansate dintr-o serie de articole pe www.businessmagazin.ro

ENERGIE

VIA}A DUP+

MITTAL De[i nu ar fi vrut s= afle cum e via]a f=r= Mittal, Jack Cuti[teanu a fost nevoit s= \[i reg`ndeasc= strategia din decembrie anul trecut. Petprod f=r= Mittal este abia \nceputul unei serii de schimb=ri importante pe pia]a furniz=rii de energie, \ntr-un an care nu se anun]= a fi cu nimic mai bun dec`t 2009. de IULIANA ROIBU

ste adev=rat c= <Mittalii> nu mai sunt la Jack, dar Jack nu e terminat.” Jack Cuti[teanu, directorul [i ac]ionarul majoritar al Petprod, tr=ie[te un moment destul de diﬁcil. La sf`r[itul lui 2009, dup= un an \n care sc=derea produc]iei industriale aproape i-a \njum=t=]it afacerile, Petprod l-a pierdut pe cel mai important client al s=u - ArcelorMittal -, c=ruia \i furniza energie de mai bine de cinci ani [i care l-a propulsat \n top cinci al furnizorilor de energie \n ultimii ani. Dup= terminarea contractului dintre ArcelorMittal [i Petprod, pia]a a reac]ionat negativ la adresa furnizorului, iar Cuti[teanu s-a sim]it nevoit s= \[i apere pozi]iile: a r=spuns printr-o campanie - at`t pe print, c`t [i pe online [i tv -, ﬁind al doilea furnizor de energie, dup= Energy Holding, care face o astfel de mi[care (\n general, furnizorii de energie sunt prezen]e foarte discrete, cei mai mul]i dintre ei neav`nd niciun fel de imagine public=). Campania lui Cuti[teanu vorbe[te despre faptul c= Petprod poate tr=i [i f=r= ArcelorMittal. “Chiar [i mai bine”, precizeaz= omul de afaceri, care a cump=rat \nc= de anul trecut toat= energia necesar= pentru Gala]i, iar acum sper= s= o poat= vinde la un pre] mai bun dec`t cel negociat cu produc=torul de o]el. “Sidex a fost o carte de vizit= pentru Petprod, dar ei au fost \ntotdeauna foarte

“

28 BUSINESSmagazin I 15-21 martie 2010

c=uta]i de to]i furnizorii de pe pia]=, astfel c= a trebuit s= le ofer mereu un pre] bun pentru a r=m`ne competitiv”, explic= Cuti[teanu. Campania nu a fost a[adar doar un semnal c= Petprod poate supravie]ui, ci [i o mi[care de imagine pentru atragerea de noi clien]i [i pentru v`nzarea unor cantit=]i de energie precontractate. Ie[irea Mittal din portofoliul Petprod este al patrulea mare contract pierdut de furnizorii priva]i de energie. |n ultimii patru ani, Alro, Petrom [i Oltchim - cele mai mari trei contracte din pia]= - renun]au la Energy Holding sau la competitorii lor pentru a \ncheia contracte cu companii de stat, respectiv pentru a deveni propriii furnizori. Dac= Petrom [i Oltchim au ajuns \n portofoliul Complexului Energetic Craiova sau al Electrica, Alro a preferat s= devin= furnizor de energie [i a negociat direct cu produc=torii, \n spe]= cu Hidroelectrica volumul mare (7-8% din consumul na]ional, adic= aproximativ 4,5 TWh) permi]`ndu-i condi]ii avantajoase. Grupul ArcelorMittal - care \nseamn= nu numai platforma Sidex de la Gala]i, ci [i combinatele din Ia[i, Hunedoara, Roman, Romportmet, precum [i o parte din furnizorii cu care lucreaz= produc=torul de o]el - are un consum anual de 1,7 TWh [i a adoptat strategia “Alro”, devenind din decembrie 2009 furnizor privat de energie. Faptul c= platforma Sidex a trecut

JACK CUTI{TEANU “2009 a fost un an foarte greu, dar \l vom uita repede, pentru c= 2010 va ﬁ un an \ngrozitor”

FOTO: VICTOR CIUPULIGA

UNII MAI AU DE SC+ZUT Consumul de energie din Rom`nia a avut o sc=dere de aproximativ 20% \n 2009, dar furnizorii de energie s-au confruntat cu sc=deri mai mari, p`n= la jum=tate din volume, din cauza sc=derii abrupte a comenzilor externe din industrie. |n 2010, consumul de energie la nivel na]ional ar putea stagna sau \nregistra o u[oar= cre[tere, pe c`nd afacerile unor furnizori ca Petprod ar putea resim]i mai puternic lipsa unor contracte importante. cifr= afaceri Petprod (mil. euro) consum brut energie Rom`nia (TWh) 100

65 63

57 55

51 49

40 30

47 2005

2006

2007

2008

2009

SURSA: MINISTERUL DE FINAN}E, ANRE

direct \n portofoliul unui produc=tor \l mai consoleaz= pe Cuti[teanu: “P`n= la urm= nu am pierdut contractul \n favoarea altui furnizor, ci l-am pierdut pentru c= statul a decis s=-i subven]ioneze cumva pe cei de la ArcelorMittal”. |n urma acestei decizii, ArcelorMittal a intrat direct \n top zece al furnizorilor de energie de pe pia]a local= doar prin derularea propriului contract. Ca [i Alro, ArcelorMittal a devenit client al Hidroelectrica. Spre diferen]= \ns= de contractul dintre produc=torul de energie hidro [i Alro, care au semnat un contract bilateral confiden]ial, ArcelorMittal a semnat contractul de 57 de milioane de euro, cu durata de un an, pe bursa de energie OPCOM la sf`r[itul anului trecut. Mihai David, directorul general al Hidroelectrica, a motivat ie[irea pe bursa de energie prin finalizarea a dou= contracte bilaterale, \ncheiate de companie la \nceputul anilor 2000 cu a[a-zi[ii “b=ie]i de[tep]i”: “Contractul cu ArcelorMittal este unul foarte bun pentru noi, pre]ul de livrare fiind mult mai mare fa]= de costul de produc]ie pentru 2010, care este estimat la circa 90 de lei pe MWh. Acum c`[tig=m cu 20% mai mult fa]= de pre]ul primit pe cele dou= contracte vechi. Vom continua s= ie[im pe bursa de energie”. Topul furnizorilor de energie a suferit schimb=ri importante \n ultimul an, locul unor furnizori precum Energy Holding, u

15-21 martie 2010 I BUSINESSmagazin 29

energie |n continu= schimbare

16% ALRO Alro este cel mai mare consumator din Rom`nia (consumul Alro este de 7% din total, \n timp ce consumul casnic reprezint= aproximativ 8%). Din 2007, Marian N=stase a decis ca Alro s= devin= propriul furnizor, cump=r`nd electricitate direct de la Hidroelectrica.

Topul primilor cinci furnizori de energie s-a schimbat semniﬁcativ \n ultimii doi ani, odat= cu intrarea Alro direct pe pia]a furniz=rii, dar [i cu strategia de achizi]ii a grupului elve]ian Alpiq. Din 2010, topul s-ar putea schimba din nou prin intrarea Mittal sau prin alte tranzac]ii. NOTE: |N TOTAL, 47 DE FURNIZORI ACTIVEAZ+ PE PIA}A LIBER+; DATELE SUNT VALABILE PENTRU LUNA OCTOMBRIE 2009, C~ND ENERGIA CONSUMAT+ DE C+TRE CLIEN}II DE PE PIA}A LIBER+ A FOST DE 15.200 GWH. SURSA: ANRE

12% ALPIQ Cotele de pia]= cumulate ale Buzzman Industries (5%) [i EHOL Distribution (7%) reprezint= prezen]a local= a furnizorului elve]ian Alpiq, care a cump=rat \n 2008 [i 2009 cele dou= companii.

DOSAR

Aﬂa]i mai multe despre principalele schimb=ri de pe pia]a de energie [i despre cum au de g`nd principalii juc=tori s= \[i revin= dup= 2009 dintr-o serie de articole pe www.businessmagazin.ro

30 BUSINESSmagazin I 15-21 martie 2010

Buzzmann Industries sau Petprod ﬁind luat pe r`nd de Electrica, Complexul Energetic Craiova sau Alro. “Nu prea pare corect”, comenteaz= Jean Constantinescu, analist al pie]ei de energie, evolu]ia top 10 al furnizorilor din Rom`nia. Dup= p=rerea sa, p=rere sus]inut= de altfel [i de al]i furnizori de energie de pe pia]=, contractele directe \ntre mari consumatori industriali [i produc=tori nu ar trebui s= se \nt`mple pe o pia]= liber=: “Este o form= de subven]ie care nu ar mai trebui permis= \ntr-o ]ar= a UE”. Prima discu]ie pe aceast= tem= a ap=rut \n urm= cu doi ani, c`nd Petrom a organizat licita]ia pentru atribuirea contractului de energie \n valoare de 110 milioane de euro, licita]ie c`[tigat= de Complexul Energetic Craiova. “Cazul licita]iei Petrom a creat un precedent. Un furnizor nu se poate lupta cu un produc=tor. Dac= vrem o pia]= echidistant=, trebuie s= ﬁm trata]i to]i ca egali. Tocmai de aceea s-a f=cut separarea \ntre produc=tori, distribuitori [i furnizori. Prin arderea unei etape se risc= practic eliminarea unei categorii de juc=tori”, spunea la momentul respectiv Mirela Dima, directorul CEZ V`nzare. |n lipsa marilor contracte industriale (care consum= aproape jum=tate din necesarul de pe pia]a concuren]ial=), businessul furniz=rii de energie se bazeaz=

acum pe contracte mai mici [i asta va duce la schimbarea pie]ei. “Prin astfel de contracte, statul schimb= condi]iile de func]ionare a pie]ei”, comenteaz= Jean Constantinescu, care consider= c= astfel cea mai mare parte din energia mai ieftin= nu va reu[i nici \n urm=torii ani s= ajung= pe pia]a liber=. |n plus, afacerea de furnizare se poate restr`nge destul de mult - deoarece furnizorii nu vor mai avea destul= putere pentru a achizi]iona energie la pre]uri avantajoase. |n acest context, comenteaz= Constantinescu, pia]a furniz=rii de energie va ajunge \n urm=torii doi-trei ani s= fie \mp=r]it= \ntre trei tipuri de furnizori: mari consumatori industriali ce vor tranzac]iona energia pentru folosul propriu, precum Alro, Mittal sau Petrom - care, odat= ce va finaliza centrala electric= de la Petrobrazi, va deveni de asemenea furnizor de energie, grupuri interna]ionale puternice de trading precum Alpiq [i actualii furnizori de energie, dintre care doar c`]iva ar putea avea cote de pia]= de maxim 3-4%. Deja topul furnizorilor de energie s-a modificat [i \n urma a dou= tranzac]ii prin care elve]ienii de la Alpiq au achizi]ionat Buzzmann Industries [i EHOL Distribution. Cele dou= companii, care controleaz= \mpreun= peste 10% din pia]a concuren]ial= de energie, au at`t avantajul unor clien]i

11%

COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA |n martie 2008, CEN Craiova a intrat printre cei mai mari furnizori din Rom`nia c`nd a c`[tigat licita]ia pentru furnizarea de energie c=tre Petrom. Contractul, valabil pentru o perioad= de doi ani, are o valoare total= de peste 110 milioane de euro [i prevede furnizarea a 1,8 TWh pe an, echivalentul a 3,6% din consumul na]ional.

PETPROD Aproximativ 45% din energia livrat= de Petprod reprezenta contractul cu ArcelorMittal. Cote de pia]= de 5% au avut \n octombrie 2009 [i Electromagnetica, [i Elcomex.

CONSTANTIN ROIBU, {EFUL OLTCHIM

industriali mari, dar [i energie de la Hidroelectrica printr-o serie de contracte care expir= \n 2014. A[adar, anii urm=tori vor fi interesan]i [i datorit= \ncerc=rilor care vor exista pentru prelungirea acestor contracte dintre Alpiq [i Hidroelectrica. La achizi]ia EHOL Distribution, elve]ienii de la Alpiq spuneau \ns= c= vor aplica [i \n Rom`nia aceea[i strategie ca [i \n celelalte ]=ri europene unde furnizeaz= energie. Citit printre r`nduri, mesajul [efului de comunicare de la Alpiq, Andreas Wertz, \ nsemna c= elve]ienii nu ]in neap=rat cu din]ii de energia ieftin= de la Hidroelectrica [i vor s= \[i consolideze pozi]iile \n Rom`nia prin strategii deja implementate \n alte ]=ri. “Nu ne-am decis \nc= s= facem declara]ii publice despre businessul nostru din Rom`nia, dar afacerea Alpiq \n Rom`nia este la \nceput [i \n curs de dezvoltare”, a comentat Andreas Wertz la solicit=rile BUSINESS Magazin pentru acordarea unui interviu cu oficialii grupului din Rom`nia. P`n= la consolidarea afacerilor Alpiq, furnizorii urmeaz= s= se confrunte cu un alt an dificil, dup= cum estimeaz= Jack Cuti[teanu: “2009 a fost un an extrem de r=u, a sc=zut consumul cum nu se a[tepta nimeni, dar \l vom uita repede, pentru c= 2010 va fi mult mai r=u”. Cuti[teanu, c=ruia

afacerile i-au sc=zut \n 2009 cu aproximativ 55%, crede c= doar \nceputul lui 2010 arat= un pic mai optimist \n ceea ce prive[te cererea de energie, dar [i evolu]ia economic= \n general. Conform datelor Transelectrica, sc=derea consumului de energie s-a oprit \n noiembrie-decembrie, iar Adrian B=icu[i, directorul companiei, vorbe[te deja de u[oare cre[teri pentru primele luni din 2010. |n alt= ordine de idei, [i Thierry LeGall, directorul general al ArcelorMittal Rom`nia, vorbe[te

ELECTRICA Cei mai mari clien]i industriali ai Electrica erau Oltchim [i ArcelorMittal. Cel din urm= contract a ie[it de la 1 ianuarie din portofoliul Electrica, dar reprezentan]ii companiei spun c= nu \i afecteaz= foarte mult, deoarece vor asigura \n continuare serviciile de echilibrare dintre Hidroelectrica [i ArcelorMittal.

rom`neasc= este acum la nivel de subzisten]=, iar comenzile vor avea un nou val de sc=dere: “Deja \n afara ]=rii euforia revenirii din criz= s-a mai domolit”. Omul de afaceri spune c= ia \n calcul un indicator care nu minte niciodat=: pre]ul de precontractare a energiei electrice pe bursele externe. |n 2008, pre]ul oscila \ntre 70 [i 80 de euro pe MWh, \n 2009 pre]ul a sc=zut la 36 de euro pe MWh, iar pre]urile pentru februarie, martie [i aprilie 2010 merg de la 37 la 39 de euro: “Trendul

“PRIN |NMUL}IREA CONTRACTELOR DIRECTE |NTRE CONSUMATORI {I PRODUC+TORI, STATUL SCHIMB+ CONDI}IILE DE FUNC}IONARE A PIE}EI” JEAN CONSTANTINESCU

de cre[teri ale produc]iei pentru acest an, \n condi]iile \n care afacerile combinatului au sc=zut cu aproape 70% anul trecut: “Situa]ia cu care ne confruntam la \nceputul anului 2009 se \mbun=t=]e[te acum. Dac= atunci consemnam o sc=dere de 60% din produc]ia \nregistrat= \naintea crizei, ast=zi suntem la minus 35%, nivel atins \nc= din octombrie 2009. Este posibil [i necesar ca 2010 s= ﬁe un an proﬁtabil”. Cuti[teanu nu pare \ns= la fel de optimist [i crede c= industria

descresc=tor continu= \n 2010, iar pentru 2011 e pu]in mai optimist, de 42-43 de euro, a[adar \nc= departe de pre]ul din 2008, [i de aceea eu cred c= traducerea este simpl=: ne-am oprit din c=dere, dar \nc= nu cre[tem”. Concluzia lui Cuti[teanu \n ce prive[te ie[irea din criz= at`t a economiei \n general, c`t [i revenirea Petprod \n topul marilor furnizori este una singur=: “Nu cred c= se va ie[i din aceast= criz= \n salturi; m= tem c= mai degrab= va ﬁ nevoie de pa[i m=run]i [i de[i”. n

15-21 martie 2010 I BUSINESSmagazin 31

TELECOM

VE{TI DE LA CARTIERUL GENERAL Pentru un jurnalist de telecom, o vizit= la sediul unei astfel de companii faimoase pentru discre]ie e \n sine o victorie personal=. Contextul de criz= [i perspectiva de a ie[i pe pia]a de capital, dup= ce RCS&RDS [i-a am`nat luna trecut= emisiunea de obliga]iuni din cauza situa]iei din Grecia, au deschis \ns= calea pentru dialogul cu media. de ADRIAN SECELEANU

ntr-un col] al s=lii de consiliu, un televizor Sony de genera]ie mai veche - cu tub catodic. Pe aceea[i etajer= din col]ul spa]ioasei \nc=peri se aﬂ= [i un decodor Digi TV, iar \n st`nga un panou uria[, alb, pe care probabil sunt schi]ate planurile companiei. O mas= lung= de consiliu - solid=, f=cut= gospod=re[te din lemn, nu din rumegu[ aglomerat, \n jurul c=reia pot sta confortabil zece oameni pe scaunele tapi]ate cu piele neagr=, arat= urme ale trecerii timpului. Te g`nde[ti c= poate aici s-au luat decizii care au marcat pie]ele telecom din Rom`nia [i din regiune, precum lansarea televiziunii prin satelit \n 2004 sau strategia agresiv= prin care RCS&RDS a luat \n 2006 licen]a 3G din buzunarul Cosmote. Una peste alta, sediul elegant, aﬂat la doi pa[i de Ministerul Ap=r=rii din Bucure[ti, nu are nimic din excesele la care te-ai a[tepta din partea unei companii a c=rei via]= depinde p`n= la urm= [i de pofta de distrac]ie a c`torva milioane de locuitori din regiunea Europei Centrale [i de Est, unde RCS&RDS

32 BUSINESSmagazin I 15-21 martie 2010

ofer= servicii de televiziune, voce [i internet. Except`nd, poate, uzul parc= exagerat al cartelelor de acces pentru a deschide orice u[= de la etajul destinat managerilor, cartierul general al ﬁrmei e la fel de atent amenajat ca al oric=rei multina]ionale. Fondatorul, Zoltan Teszari, a reu[it s= stea constant departe de lumina reﬂectoarelor, intr`nd \n elita celor mai discre]i milionari

din Rom`nia. Oric`t ai \ntreba \n st`nga [i \n dreapta, afli pu]ine despre [eful RCS&RDS: interlocutorii fie nu [tiu nimic, fie nu vor s= spun=. Tipic pentru cercul de apropia]i al RCS&RDS - chiar [i \n cazul pu]inilor manageri care au “dezertat” la rivali ca Romtelecom [i UPC. Dup= patru ani, sute de apeluri, e-mail-uri [i mesaje pe telefon (majoritatea f=r= r=spuns) direc]ionate

FOTO: SILVIU MATEI

c=tre reprezentan]ii RCS&RDS, dintre care o bun= parte pentru a solicita un interviu, orice detaliu devine important atunci c`nd cererile primesc \n sf`r[it un r=spuns, [i nu de la oricine, ci de la Alexandru Oprea, cel care conduce de peste 13 ani operatorul telecom. Refuzul companiei de a purta un dialog cu media este deja proverbial [i a trecut demult grani]ele Rom`niei. “Dac= lucrezi ca jurnalist pe domeniul telecom, \]i tai [i o m`n= ca s=-i prinzi pe oficialii RCS&RDS la un interviu”, sintetiza situa]ia, acum c`teva zile, pe blogul personal, un fost jurnalist IT&C, care acum lucreaz= \n comunicare. O discu]ie on [i off-the-record de mai bine de o or= cu Alexandru Oprea scoate la iveal= - nicio surpriz= aici - un manager care \[i cunoa[te bine pie]ele, compania [i rivalii. Operatorul a ajuns la un total de 8 milioane de abona]i \n regiune, cea mai mare parte \n Rom`nia [i Ungaria, tr=g`nd linie \n 2009 cu venituri de 710 de milioane de dolari (522,5 milioane de euro) [i un profit opera]ional de 274 de milioane de dolari (201,6 milioane de euro). La 50 de ani, Oprea - absolvent al Politehnicii din Timi[oara [i fost [ef al unei case de brokeraj - are ]inuta unui atlet care nu a renun]at la exerci]ii, iar costumul [i c=ma[a scump= par a fi ]inuta de zi cu zi. Energic [i ferm, f=r= a fi didactic, Alexandru Oprea rivalizeaz= \n carism= cu al]i executivi de top de pe pia]=. Tonul este egal, oricare ar fi \ntreb=rile, iar Oprea arat= c= st=p`ne[te arsenalul de trucuri de care are nevoie ca s=-[i conving= interlocutorii - fie ei jurnali[ti sau, mai degrab=, investitori: “Nu cred c= ar

fi trebuit s= v= ar=t asta” sau “Situa]ia st= a[a, dar trebuie s= mai discut=m dac= informa]ia se poate folosi sau nu”. Ce l-a adus pe Alexandru Oprea \n postura de a discuta deschis despre situa]ia companiei, intr`nd \n detalii rar atinse c`nd vine vorba despre RCS&RDS? Mai exact: marja EBITDA e la 40%, \n condi]iile unor tarife foarte mici, iar investi]iile au ajuns la 1,4 miliarde de dolari (un miliard de euro). |ns= unul dintre aspectele cheie asupra c=rora RCS&RDS a insistat \n premier= a fost cel al datoriilor companiei. RCS&RDS este o companie solid=, iar gradul de \ndatorare este specific unui operator regional din Rom`nia, f=r= niciun grup puternic \n spate, care a investit enorm pentru a ]ine pasul cu gigan]ii Deutsche Telekom, France Telecom sau Vodafone, a sugerat Oprea \n cadrul discu]iei. Nu mai numi]i RCS&RDS “una dintre cele mai \ndatorate companii locale”, pare a spune Oprea, aduc`nd ca argument exemple ale unor operatori din regiune sau din vestul Europei, care au datorii comparabile sau mai mari \n raport cu profitul opera]ional. |ntr-adev=r, \n compara]ia realizat= de agen]ia Standard and Poor’s, ceea ce [ocheaz= din prima clip= este nivelul

COMPANIA AR PUTEA RELUA EMISIUNEA DE OBLIGA}IUNI DE 200 MIL. $ PE PIE}ELE EXTERNE, AM~NAT+ DIN CAUZA PANICII CREATE DE SITUA}IA DIN GRECIA

Cele șapte sute de milioane În decursul ultimilor șase ani, operatorul și-a crescut veniturile de la 100 la 700 de milioane de dolari. Ce-i drept, și datoriile s-au multiplicat de mai mult de șapte ori. 500 mil. $ 450

800 mil. $ venituri datorii profit operaţional (EBITDA) investiţii (CAPEX)

700 600

400 350

500

300 250

400

200

300

150 200 100 100 0

50 2004

2005

2006

investi]iilor RCS&RDS, care se afl= la un nivel specific unei companii cu un business de cel pu]in c`teva ori mai mare. Anul trecut, operatorul a investit 280 de milioane de dolari (206 mil. euro), iar \n 2008, nivelul s-a ridicat la 447 de milioane de dolari (329 mil. euro), ajung`nd astfel s= ofere cele mai ridicate viteze de acces la internet de pe pia]=, de 100 Mbps, iar datoriile de 672 de milioane de dolari (494,6 milioane de euro) se afl= \ntr-o limit= obi[nuit= pentru industria telecom, care, istoric vorbind, a \nghi]it investi]ii foarte mari. Compania ar putea relua emisiunea de obliga]iuni de 200 de milioane de dolari pe pie]ele externe, am`nat= luna trecut= din cauza panicii create de situa]ia din Grecia. Ghinioanele par s= se ]in= \ns= lan] pentru RCS&RDS, av`nd \n vedere c= \n 2007 a trebuit s= renun]e la listarea la bursa din Londra, pe fondul unei deterior=ri a ratingului Rom`niei [i a climatului de pe pie]ele financiare interna]ionale. Iar acum, emisiunea de bonduri se las= a[teptat=, “jocurile” fiind stricate involuntar de Grecia, \n mod ironic unul dintre ac]ionarii rivalilor Romtelecom [i Cosmote.

2007

2008

2009*

* TOŢI INDICATORII SUNT CALCULAŢI PENTRU O PERIOADĂ DE 12 LUNI, ÎNCHEIATĂ LA 30 SEPTEMBRIE 2009; SURSA: STANDARD & POOR’S

“Procesul legat de emisiunea de bonduri a fost suspendat pentru simplul motiv c= pie]ele au devenit inactive. {i nu a fost numai cazul nostru. Aproape toate procesele de lansare de bonduri care erau pe pia]= \n momentul respectiv au fost retrase”, sus]ine Oprea. |ntr-o lumin= mai bun= a pie]ei, este a[adar posibil ca RCS&RDS s= \ncerce din nou o emisiune de obliga]iuni. “Nu vreau s= intru \n detalii, \ns= am avut un feedback foarte bun din partea investitorilor, deci \n viitor, c`nd vom sim]i c= momentul este potrivit [i dac= [i compania \[i dore[te, vom ﬁ mai mult dec`t ferici]i s= sprijinim revenirea RCS&RDS pe pia]a de capital”, spunea Shahmir Khaliq, directorul general al Citi Rom`nia. Ar trebui deci s= ne obi[nuim cu ideea unui RCS&RDS mai prezent \n spa]iul public. Drumul c=tre investitori este pavat exact cu astfel de ie[iri la ramp=, care va trebui probabil s= se mai repete. n

15-21 martie 2010 I BUSINESSmagazin 33

IMOBILIARE

URIA{II ADORMI}I |n vremurile bune ale pie]ei imobiliare, c`nd erau anun]ate zeci de proiecte de malluri [i ansambluri reziden]iale, erau prezentate [i proiecte cu valori apropiate sau chiar mai mari de un miliard de euro. Dac= o parte din primele ar putea deveni realitate dup= trecerea crizei, pentru mega-proiecte situa]ia e mai complicat=. de C+T+LIN {TEFANCU

e la jum=tatea Bulevardului Unirii din Bucure[ti, peisajul e dominat de un imens teren gol, unde nu exist= nicio cl=dire. Unii dintre trec=tori [tiu c= acolo s-ar fi anun]at un proiect imobiliar gigantic. V`lva din jurul lui [i disputele din Consiliul Local privind autorizarea sa sunt poate mai prezente \n memoria colectiv= dec`t orice detalii despre proiect. Aceea[i situa]ie [i \n Pia]a Eroilor, unde cl=direa cunoscut= drept Casa Radio ar trebui s= devin= un complex imobiliar multifunc]ional, cu spa]ii comerciale, de birouri [i hoteliere. Iar l`ng= Parcul Titan, un alt proiect a atras aten]ia, \n urma protestelor unor organiza]ii care nu sunt de acord cu construc]ia sa acolo - este vorba de centrul comercial ParkLake Plaza. Discu]iile iscate \n sfera public= de aceste anun]uri reprezint= o tr=s=tur= comun= a acestor proiecte: av`nd dimensiuni considerabile, fiecare complex \n parte ar presupune o schimbare semnificativ= a peisajului urban din zona respectiv=. Criza a eliminat \ns= aproape cu totul astfel de subiecte din discu]ie, pentru c= nici mastodon]ii n-au mai crescut acolo, nici alte sute de proiecte imobiliare de dimensiuni mult mai mici, am`nate sau stopate pe r`nd. “Pia]a este cu totul diferit=. |n primul r`nd, cererile retailerilor pentru spa]ii au sc=zut \n ceea ce prive[te suprafe]ele, iar ob]inerea unei finan]=ri pentru un proiect at`t de mare ar fi foarte, foarte dificil=”, declara recent, \ntr-o discu]ie cu BUSINESS Magazin, Ingo Nissen, country manager al Sonae Sierra. Dezvoltatorul are \n plan

34 BUSINESSmagazin I 15-21 martie 2010

construc]ia centrului comercial ParkLake Plaza, care ar fi trebuit ini]ial s= implice o investi]ie estimat= la 590 de milioane de euro - \n proiect erau incluse [i dou= cl=diri reziden]iale. |ntre timp, Sonae Sierra a decis s= mic[oreze planurile mallului, noua suprafa]= fiind mai mic= cu aproximativ 20%, spre a facilita ob]inerea unei finan]=ri. Radu Lucianu, managing director al companiei de consultan]= imobiliar= CB Richard Ellis Rom`nia, spune c= aportul financiar al dezvoltatorului la investi]ie a devenit foarte important. “P`n= nu demult, oricine putea cere de la banc= bani de achizi]ie a terenului, de dezvoltare [i de construc]ie, [i tot profitul la v`nzarea ansamblului le revenea. De acum \ncolo, accesul la bani va fi selectiv, at`t \n privin]a numelui dezvoltatorilor, c`t [i a sumelor alocate”, comenteaz= Lucianu, care consider= c= ansambluri uria[e dezvoltate

ca un tot nu vor mai exista niciodat=: “Sunt \ns= de luat \n considerare proiectele care se vor dezvolta pe etape”. Despre dezvoltarea pe etape [i g`ndirea unui proiect de dimensiuni mari ca investi]ie pe termen lung vorbeau recent [i Silviu Savin, managing partner al Centerra, dezvoltatorul proiectului de pe fosta platform= Tractorul Bra[ov, sau Alexander Hergan, CEO al Avrig 35, care a anun]at \nceperea \n aceast= var= a lucr=rilor la un centru comercial \n partea de est a Capitalei. Dintre toate marile complexuri anun]ate p`n= acum, singurul care a prins contur este B=neasa, unde zona comercial= [i primele faze din componentele de birouri [i locuin]e sunt deja gata. Lucr=ri s-au f=cut [i la un alt proiect gigant - D`mbovi]a Center, cel pe care Plaza Centers ar urma s= \l ridice pe locul fostei Casa Radio din Bucure[ti -, \ns= acesta este stopat, at`t din pricina faptului

c= Prim=ria a contestat planul de urbanism zonal ob]inut de dezvoltator, c`t mai ales din cauza dificult=]ilor de finan]are a unui ansamblu care urma s= valoreze un miliard de euro, dup= cum declara Luc Rosmans, country manager al companiei, pentru Ziarul Financiar: “Dac= pentru un mall din provincie am avea nevoie de o finan]are, s= zicem, de 25 de milioane de euro, pentru D`mbovi]a Center ar trebui s= ad=ug=m un zero [i s= mai \nmul]im cu doi sau trei”. O valoare la fel de ridicat= ar presupune [i dezvoltarea Esplanada din zona Bulevardului Unirii, complex care ar uma s= fie construit de TriGranit, dezvoltator ce va finaliza \n acest an un centru comercial \n Constan]a, deja achizi]ionat de fondul austriac Immoeast. Esplanada este \ns= blocat. Arpad Torok, CEO al TriGranit, sus]ine c= exist= un num=r ridicat de cereri

„AR PUTEA P+REA UN PIC OPTIMIST S+ FINALIZ+M UN PROIECT DE ACEST FEL |N URM+TORII CINCI-{APTE ANI.” ARPAD TOROK, TRIGRANIT

de re\mpropriet=rire, ca [i mul]i proprietari de mici parcele. “Din p=cate, situa]ia de la Esplanada este departe de ceea ce ne-am dorit. Potrivit clauzelor din contract, terenul ar fi trebuit predat dezvoltatorului f=r= s= mai existe vreo problem= legal=”, a declarat Arpad Torok pentru BUSINESS Magazin. Din acest motiv, dar [i “pentru c= actualele condi]ii economice au \ncetinit viteza cu care astfel de proiecte pot fi dezvoltate, ar putea p=rea un pic optimist s= finaliz=m un proiect de acest fel \n urm=torii cinci-[apte PUBLICITATE

Pe loc repaus Mai multe mega-proiecte imobiliare au fost blocate de criză, la fel ca și altele de dimensiuni medii și mici. În ciuda valorilor ridicate anunţate, din majoritatea celor de mai jos nu s-a ridicat nicio cărămidă. PROIECT

DEZVOLTATOR

TIP PROIECT

INVESTI}IE ESTIMAT+* (MIL. EURO)

BUFTEA REZIDEN}IAL ESPLANADA D~MBOVI}A CENTER BONAIRE PIPERA CITY

EFG TRIGRANIT PLAZA CENTERS MARTINSA-FADESA CREATIV GLOBAL PROPERTY SONAE SIERRA, CAELUM NEOCITY GROUP GTC ROM~NIA RAIFFEISEN EVOLUTION SHAPIR GROUP

6.500 DE LOCUIN}E MIXT MIXT MIXT MIXT

1.900 1.000 1.000 1.000 700

MALL {I APARTAMENTE

590

3.200 DE APARTAMENTE CCA 1.900 DE APARTAMENTE MIXT

300 260 APROX. 250

1.500 DE APARTAMENTE

200

PARKLAKE PLAZA NEOPENINSULA GARDEN OF EDEN FLOREASCA CITY NORTH PARK RESIDENCE

ani”, afirm= managerul TriGranit, care a finalizat complexuri de genul Esplanada \n Katowice [i Cracovia, precum [i la Budapesta. Mai exist= \ns= vreo pia]= pentru aceste proiecte, ]in`nd cont de nivelul record de neocupare a spa]iilor de birouri din Capital=, de faptul c= sute de apartamente noi stau nev`ndute, iar hotelierii au trecut printr-unul din cei mai grei ani? Radu Lucianu, unul din cei mai experimenta]i consultan]i imobiliari, crede c= da, \ns= cu o condi]ie: s= fie dezvoltate \n interiorul ora[elor. “Stau goale birourile dezvoltate f=r= noim=, la Cuca M=c=ii. E [i normal s= fie goale. Cine ar vrea s= locuiasc= \n c`mp, f=r= m=car s= aib= o strad= pietruit= p`n= la drumul de asfalt?”, se \ntreab= retoric consultantul, care consider= c= proiectele cu acces u[or la transportul \n comun, cu facilit=]i de retail, un design modern [i eficient [i un “pre] decent” vor avea cu adev=rat succes. Dac= proiectele gigantice de tip mixt, care ar trebui s= includ= [i spa]ii comerciale, de birouri, hoteliere [i uneori reziden]iale sunt amplasate \n zone relativ bune din marile ora[e [i \n plus beneficiaz= [i de avantajul c= dezvoltarea lor ar putea \ncepe cu una dintre componente, mult mai incert= e soarta ansamblurilor reziden]iale ce ar fi trebuit s= includ= fiecare peste 1.000 de apartamente [i care au trecut \n uitare odat= cu venirea crizei. Spre exemplu, NeoPeninsula (dezvoltator Neocity) [i Dimri Ghencea (Dimri) ar fi trebuit s= aib= fiecare peste 3.000 de locuin]e, iar Garden of Eden (GTC Rom`nia), Sigma Residence & Gardens (Sigma) [i North Park (Shapir Group) ar fi adus \mpreun= alte 5.000 de apartamente. “A[tept=m s= vedem ce se \nt`mpl= cu pia]a, nu vom renun]a la proiect. Dorim s= \l re\ncepem, nu ne-am ridicat deasupra solului cu construc]ia, \ns= deocamdat= a[tept=m”, spune Avi Morgenstern, reprezentantul local al Shapir Group. |n a[teptarea unor vremuri mai bune se afl= deopotriv= at`t dezvoltatorii proiectelor de dimensiuni mici [i medii, c`t [i gigan]ii imobiliari. R=m`ne de v=zut care se vor trezi primii sau dac= unii nu o vor mai face niciodat=. n

* POTRIVIT ANUNŢURILOR INIŢIALE; SURSA: COMPANIILE

15-21 martie 2010 I BUSINESSmagazin 35

RESURSE UMANE

La \nceputul anului, ďŹ rmele de recrutare spuneau c= au reintrat \n tumultul angaj=rilor, iar unii au crezut c= greul a trecut pe pia]a for]ei de munc=. Dar semnalele pentru lunile viitoare nu sunt optimiste. Ba chiar dimpotriv= - nici m=car jum=tate dintre angajatori nu mai au \n plan angaj=ri pentru perioada urm=toare.

NU MAI TRIMITE}I CV-URI

de ANA R+DU}+

ine caut= un loc de munc= acum are mult de c=utat. Dac= ]ine s= se angajeze \ntr-un domeniu anume, pe un post anume [i nu se mul]ume[te cu o situa]ie, m=car provizorie, de compromis, are [i mai mult de c=utat. Pentru al cincilea trimestru consecutiv, ritmul angaj=rilor r=m`ne deosebit de lent, iar inten]iile angajatorilor de a cre[te num=rul de oameni din companii sunt rare, reiese din cel mai recent studiu al companiei de consultan]= \n resurse umane Manpower privind perspectivele de angajare \n al doilea trimestru al anului. â&#x20AC;&#x153;Previziunea net= de angajare de -7% la nivelul pie]ei muncii din Rom`nia sugereaz= c= angajatorii se a[teapt= ca al doilea trimestru al anului 2010 s= r=m`n= o provocareâ&#x20AC;?, declar= Camelia St=nculescu, directorul general al Manpower Rom`nia. Cifra despre care vorbe[te St=nculescu reprezint= diferen]a dintre procentul de angajatori care anticipeaz= o cre[tere a volumului total de angaj=ri [i procentul

36 BUSINESSmagazin I 15-21 martie 2010

FOTO: PHOTOLAND/CORBIS

Selectiv Din cele opt regiuni ale ţării, doar două au previziuni optimiste în ceea ce privește reluarea angajărilor în acest an. Angajatorii din celelalte regiuni sunt mai pesimiști decât anul trecut. n Previziuni de creștere pentru trim. II 2010 (%) 10 5 0 -5 -10

Vest

Sud-Vest

Sud-Est

Sud

Nord-Vest

Nord-Est

Centru

-20

Bucure[ti & Ilfov

-15

Stop joc Cei ce își caută un loc de muncă nu vor avea prea multe domenii disponibile. Majoritatea angajatorilor nu au în plan creșterea numărului de salariaţi pentru următoarele luni. n Previziuni de angajare pentru trim. II 2010 (%) 10 5 0 -5 -10 -15

Transport, depozitare [i comunica]ii

Industria prelucr=toare

Industria extractiv=

Hoteluri [i restaurante

Finan]e, asigur=ri, servicii imobiliare [i servicii de afaceri

Energie electric=, gaze [i ap=

Construc]ii

Comer]ul cu ridicata [i am=nuntul

-25

Agricultur=, v`n=toare, silvicultur= [i pescuit

-20 Administra]ie public= [i servicii sociale

de angajatori care prev=d o sc=dere. Chiar dac= vorbim de o previziune negativ=, situa]ia s-a ameliorat totu[i cu patru procente fa]= de previziunile legate de primul trimestru al anului. Fa]= de perioada similar= a anului trecut, angajatorii sunt \ns= cu 3% mai pesimi[ti. Concret, dintre cei 750 de angajatori intervieva]i pentru studiu, 64% nu prev=d nicio schimbare la nivelul for]ei de munc= \n al doilea trimestru al lui 2010, 14% se a[teapt= s= creasc= volumul angaj=rilor [i 21% anticipeaz= o sc=dere \n activitatea de angajare. “Faptul c= 64% dintre companii nu vor s= modifice num=rul de angaja]i este un semnal de stabilizare, mai ales c= num=rul celor ce dau acest r=spuns este \n cre[tere cu 6% fa]= de trimestrul anterior”, crede St=nculescu. Este \ns= greu de spus dac= stabilizarea va fi confirmat= p`n= la sf`r[itul anului sau r=spunsurile date de angajatori vor deveni mai pesimiste. La fel de interesant pentru cei ce \[i caut= slujb= este [i \n ce domenii se fac angaj=ri, \ntruc`t mul]i nu sunt dispu[i s= se reprofileze, iar pentru al]ii reprofilarea este dificil=, dac= este vorba de domenii cu care nu au avut niciun contact p`n= acum sau de o modificare radical= a statutului social. Cele mai puternice inten]ii de angajare \n acest trimestru sunt raportate de companiile din comer], unde previziunea net= de angajare \nregistreaz= o cre[tere cu 10% comparativ cu trimestrul trecut [i cu 9% fa]= de trimestrul al doilea din 2009. Cele mai proaste perspective de angajare (-21%) le au angajatorii din dou= sectoare puternic afectate de criz= - construc]ii [i transport. {i \n ultimul an, din aceste companii au fost concedia]i mii de oameni. “Dup= cum se [tie, prima parte a anului este adesea o perioad= incert= pentru angajatori, iar mul]i dintre ei sunt destul de aten]i \n leg=tur= cu planurile lor de angajare, chiar [i \n perioadele prospere. Angajatorii [tiu c= pia]a \[i va reveni \n cele din urm=, iar odat= ce semnalele u[or optimiste deja ap=rute vor fi confirmate \n trimestrul urm=tor, angajatorii vor fi gata s= reac]ioneze rapid la ascensiunea pie]ei”, sus]ine [efa Manpower Rom`nia. Vestea proast= pentru candida]i este nu doar c= domeniile \n care se pot angaja sunt limitate, ci [i num=rul ora[elor unde se fac angaj=ri. Spre surprinderea tuturor, nu Capitala este acum t=r`mul f=g=duin]ei pentru cei ce

SURSA: STUDIUL „PERSPECTIVELE ANGAJĂRII DE FORŢĂ DE MUNCĂ PENTRU TRIMESTRUL II 2010”, MANPOWER. PROCENTELE INDICĂ PONDEREA RĂSPUNSURILOR DATE DE MANAGERII PARTICIPANŢI LA STUDIU. EȘANTION: 750 DE ANGAJATORI INTERVIEVAŢI.

vor s= se angajeze, ci mai degrab= alte ora[e din sudul, estul [i centrul ]=rii, acolo unde investitorii str=ini \nc= [i-au mai deschis ﬁliale. Un exemplu este fabrica de prelucrare a componentelor pentru avioane, Aerotec, care se va deschide la Ghimbav, \n jude]ul Bra[ov, \n virtutea unui acord \ncheiat la \nceputul lunii \ntre IAR Ghimbav [i Premium Aerotec, parte a concernului EADS. Fabrica va crea aproximativ 300 de noi locuri de munc= anul acesta, urm`nd ca num=rul de angaja]i s= creasc= progresiv. |n celelalte regiuni ale ]=ri au fost identiﬁcate u

15-21 martie 2010 I BUSINESSmagazin 37

resurse umane AUDIEN}E TV PRIME TIME 4-10 martie 2010

COT+ DE PIA}+

INDICE DE AUDIEN}+

TOP 5 {TIRI

1. {tirile Pro TV 19 (7 mar.) 2. {tirile Pro TV 19 (10 mar.) 3. {tirile Pro TV 19 (9 mar.) 4. {tirile Pro TV 19 (4 mar.) 5. {tirile Pro TV 19 (8 mar.)

10,0% 9,8% 9,6% 9,2% 8,9%

TOP 5 FILME 1. F=r= sc=pare (Pro TV, 4 mar.) 2. Alien: Ultima [ans= (Pro TV, 8 mar.) 3. Sechestra]i \n tren (Pro TV, 10 mar.) 4. Arma mortal= IV (Pro TV, 5 mar.) 5. Crank: R=zbunare... (Pro TV, 6 mar.)

10,8% 9,3% 8,1% 7,9% 7,7%

TOP 5 SERIALE ROM~NE{TI 1. State de Rom`nia ep. 70 (Pro TV, 4 mar.) 2. Tr=sni]ii (Prima TV, 4 mar.) 3. State de Rom`nia ep. 71 (Pro TV, 8 mar.) 4. Tr=sni]ii (Prima TV, 8 mar.) 5. State de Rom`nia ep. 73 (Pro TV, 10 mar.)

4,7% 4,6% 4,2% 4,0% 3,9%

PUBLIC }INT+: PERSOANELE CU V~RSTA CUPRINS+ |NTRE 18 {I 49 DE ANI {I CARE TR+IESC |N MEDIUL URBAN, INCLUZ~ND {I VIZITATORII; INDICE DE AUDIEN}+ (RATING): PROCENT DIN POSESORII DE TELEVIZOARE CARE S-AU UITAT |N RESPECTIVUL SLOT ORAR LA UN ANUMIT POST TV; COTA DE PIA}+ (SHARE): PROCENT DIN POSESORII DE TELEVIZOARE CARE AVEAU TELEVIZORUL DESCHIS |N ACEL SLOT ORAR {I CARE AU URM+RIT RESPECTIVUL POST TV; SURSA: GFK

38 BUSINESSmagazin I 15-21 martie 2010

previziuni negative de angajare, cei mai pesimi[ti ﬁind angajatorii din nordvestul, sud-vestul [i vestul ]=rii, de[i pentru aceast= ultim= regiune \nc= mai sunt postate anun]uri de angajare pe site-urile de resurse umane. Cele mai multe anun]uri vin din partea companiei Continental, care produce componente pentru industria auto, [i a companiei farmaceutice Zentiva. Studiul mai arat= c= ghinionul i-a lovit nu numai pe candida]ii din ]ar=, ci [i pe cei pleca]i s= munceasc= \n str=in=tate. La nivelul \ntregii Europe, perspective la fel de slabe \n ceea ce prive[te reluarea angaj=rilor au Spania [i Italia, adic= ]=rile care au atras p`n= acum cei mai mul]i imigran]i rom`ni. Tendin]ele reie[ite \n urma interviev=rii a peste 61.000 de angajatori din 36 de ]=ri [i teritorii diferite arat= c= anul acesta rom`nii care vor s= munceasc= \n afar= ar trebui s= se orienteze mai degrab= spre ]=rile din Asia, cu excep]ia Japoniei, sau spre America. Previziunile de angajare cele mai favorabile sunt raportate \n India, Brazilia, Taiwan, Costa Rica, Peru [i Australia. Cine vrea s= r=m`n= \n Europa poate alege un loc de munc= \n Polonia, Suedia, Elve]ia, Austria sau Norvegia. |n schimb, Italia, Irlanda, Spania sau Olanda au blocat angaj=rile pentru perioada aprilieiunie. “Inten]iile de angajare din sectorul industriei prelucr=toare \n Europa s-au \mbun=t=]it \n 11 ]=ri \n ultimul trimestru, mai ales \n Polonia, unde 25% dintre angajatori spun c= vor cre[te volumul angaj=rilor”, detaliaz= Jeffrey A. Joerres, pre[edinte [i CEO al Manpower Inc. |n acela[i timp, solicitan]ii de locuri de munc= germani se pot a[tepta la mai pu]ine oportunit=]i \n trimestrul viitor, \n special \n sectorul construc]iilor, unde 16% dintre angajatori declar= c= vor reduce ritmul angaj=rilor \n urm=toarele trei luni. |n ciuda previziunilor care par s= nu ]in= deloc cu candida]ii, pe site-urile de recrutare, anun]urile cu locuri de munc= se \nmul]esc de la lun= la lun=. Potrivit indicelui Balaur. ro, care public= lunar o analiz= a ofertei online de joburi, pe baza datelor din principalele 22 de site-uri de proﬁl, \n ultima lun= num=rul total de anun]uri a crescut de la 22.155 la 26.715. Este vorba de o cre[tere de peste 20%, care arat= c= oportunit=]ile candida]ilor sunt \n cre[tere. |n acela[i timp, gradul de duplicare al anun]urilor a sc=zut cu 1,5%. Cea mai mare cre[tere a num=rului de anun]uri s-a \nregistrat \n domeniul

management [i consultan]=, unde s-au publicat cu 35% mai multe anun]uri fa]= de lun= trecut=. Fac excep]ie aici ofertele de Multi-level Marketing, care au crescut cu 58%. {i pentru celelalte domenii au existat cre[teri ale ofertelor de locuri de munc=, singurele care au \nregistrat sc=deri ﬁind s=n=tate/medicin= (-0,3%), transport (-3,7%) [i distribu]ie (-10,2%). |n principiu, este vorba despre acelea[i domenii care \n studiul Manpower apar cu previziuni extrem de pesimiste legate de oportunit=]ile de angajare pentru urm=toarele trei luni. |n ceea ce prive[te oferta pentru str=in=tate, care pentru mul]i \nc= mai reprezint= unica solu]ie salvatoare, Grecia [i Ungaria sunt ]=rile care se arat= cele mai dispuse s= primeasc= angaja]i rom`ni. |n ultima lun=, anun]urile venite din partea angajatorilor greci [i maghiari au crescut cu 18,4%, respectiv 6,5%. Datele indicelui citat mai arat= c= Bucure[tiul este \n continuare ora[ul cu cele mai multe locuri de munc= pe cap de locuitor. Chiar mai mult, num=rul ofertelor la mia de locuitori este \n continu= cre[tere – de la 3,50, c`t era la \nceputul lunii februarie, la 3,81 la 1 martie, dup= ce, la 1 ianuarie fusese de numai 2,23. n

DOSAR Camelia St=nculescu, directorul general al Manpower Rom`nia remarc= o stabilizare a pie]ei angaj=rilor: 64% din 750 de companii intervievate nu prev=d nicio schimbare la nivelul for]ei de munc= \n al doilea trimestru al lui 2010, iar 14% se a[teapt= s= creasc= volumul angaj=rilor. Aﬂa]i mai mult despre evolu]ia pie]ei for]ei de munc= dintr-o serie de articole pe www.businessmagazin.ro

weboscop Pe de-o parte exist= startup-uri high-tech cu idei interesante care se lupt= s= supravie]uiasc=, iar pe de alta oameni de afaceri interesa]i s= investeasc=. Cine asigur= conexiunea? de MIRCEA S~RBU

A[tept=m sau plec=m?

prieten= mi-a povestit cu c`]iva ani \n urm= o \nt`mplare amuzant= petrecut= la un curs de management. Cursan]ilor li s-a cerut s= completeze un chestionar cuprinz`nd \ntreb=ri de genul celor din testele de personalitate. Dup= ce le-a citit, profesorul (american) a remarcat c=, \n general, rom`nii r=spund cam la fel ca americanii, cu o singur= excep]ie: la \ntrebarea „ce a]i face dac= avionul cu care zbura]i ar ateriza for]at undeva \n mijlocul de[ertului?”, to]i americanii ar a[tepta echipa de salvare, \n vreme ce marea majoritate a rom`nilor ar porni \n c=utarea unei a[ez=ri omene[ti. Nu, nu cred c= suntem mai temerari dec`t al]ii ([i nu cred \n genetica aplicat= popoarelor). Explica]ia simpl= este c= noi nu avem \ncredere \n „autorit=]i”, \n vreme ce americanii au. {i totu[i, la noi autorit=]ile sunt invocate mult mai adesea [i, desigur, ele sunt de vin= pentru toate relele, de la gropile din asfalt p`n= la \nc=lzirea global=. |n schimb, americanul care [i-a pl=tit taxele nu prea mai are treab= cu autorit=]ile dec`t \n cazuri de for]= major=. |n \mprejur=ri obi[nuite, rolurile par s= se schimbe: \n vreme ce noi a[tept=m ca guvernan]ii s= ne rezolve problemele, americanii prefer= s-o ia pe cont propriu, chiar [i \n ini]iative de mare anvergur=. Un exemplu \n acest sens este Robert X. Cringely, unul dintre jurnali[tii pe care-i urm=resc cu perseveren]=. Dac= numele nu v= spune nimic, Bob este autorul unor c=r]i care au stat la baza unor celebre documentare despre industria IT: „Triumph of the Nerds: The Rise of Accidental Empires” [i „Nerds 2.0.1: A Brief History of the Internet”. Blogul s=u – I, Cringely – este unul dintre cele mai populare din aceast= categorie, ﬁind apreciat nu doar pentru

specula]iile sale adesea spectaculoase, ci [i pentru informa]iile neoﬁciale din sfera marilor companii IT americane. Ultima sa ini]iativ= porne[te de la constatarea c= America [i-a pierdut statutul de lider mondial \n materie de tehnologii avansate (este opinia lui, nu a mea) [i c= redob`ndirea acestei pozi]ii depinde \n mare m=sur= de inventivitatea noilor companii din zona high-tech. Planul s=u de a „re-starta” America se cheam= „The Cringely 2010 (Not in Silicon Valley) Startup Tour” [i este \n egal= m=sur= simplu [i ambi]ios. Prima faz= a proiectului const= \n selectarea a 24 de startup-uri promi]=toare din [ase domenii: biotehnologie, energie, divertisment, IT, materiale [i transporturi. Pentru aceasta a

campanie de mare anvergur= din care crede c= America va avea de c`[tigat. Nu doar c= nu a[teapt= beneficii de pe urma ei, ci investe[te bani [i munc=. Ce ne lipse[te nou= ca s= facem ceva asem=n=tor? Lamenta]iile c= guvernul nu sus]ine industria high-tech nu ne ajut= cu nimic. Eu \nsumi cunosc c`teva companii cu idei interesante \n zona IT [i cu siguran]= exist= multe altele, care p`n= s= ias= la suprafa]= se lupt= cu forfetarul. Pe de alt= parte, exist= cu siguran]= oameni de afaceri care ar putea fi interesa]i de unele dintre aceste startup-uri. Lipse[te doar conexiunea. [i nu e vorba doar de bani \n aceast= ecua]ie, ci [i de atitudine. Se pot na[te pove[ti de succes dintr-o asemenea ini]iativ=, care ar putea fi

AMERICA {I-A PIERDUT STATUTUL DE LIDER MONDIAL |N MATERIE DE TEHNOLOGII AVANSATE. REDOB~NDIREA POZI}IEI DEPINDE DE INVENTIVITATE. fost realizat un sit web \n care practic oricine poate s= nominalizeze companiile pe care le consider= interesante sau inovative. Desigur, chiar firmele pot s= se \nscrie \n competi]ie, iar publicul poate s= comenteze [i s= voteze. Simplul fapt de a fi evaluate [i discutate de un public estimat la o jum=tate de milion reprezint= mai mult= reclam= dec`t [i-ar putea permite oricare startup, a[a c= nu e nicio surpriz= c= \n prima s=pt=m`n= deja exist= 200 de nominaliz=ri. Dup= selectarea celor 24 de finaliste, Cringely le va vizita pe toate \mpreun= cu o echip= de filmare [i un grup de exper]i voluntari [i va realiza o serie de documentare care le vor asigura acestor companii o [i mai mare expunere [i, foarte probabil, finan]atori. S= recapitul=m: un om singur, ajutat de o funda]ie (Kauffman), porne[te o

modele. {tiu [i eu c= ve[tile proaste se v`nd mai bine, \ns= pove[tile de succes au [i ele doza lor de atractivitate pe care media o poate valoriﬁca. Am v=zut de cur`nd un reportaj pe o [osea \nz=pezit=, cu ma[inile troienite [i cu oamenii reclam`nd interven]ia autorit=]ilor, de[i era limpede c= autorit=]ile nu puteau opri viscolul. Pe de alt= parte, s=tenii din Marginea care [i-au ref=cut singuri podul au fost amenda]i. A[adar, ce-a]i face dac= avionul aterizeaz= for]at \n mijlocul de[ertului? n

BUSINESSMAGAZIN.RO Pentru mai multe comentarii ale lui Mircea S`rbu vizita]i www.businessmagazin.ro/opinii

15-21 martie 2010 I BUSINESSmagazin 39

opinii “Sunt mai corect dec`t to]i cei care spun c= eu fac partide”, a mitraliat pre[edintele jurnali[tii aduna]i s=-l \ntrebe de s=n=tate \ntr-o sear= recent= de duminic=. Corect, pre[edintele doar se preg=te[te s= proﬁte de pe urma acelor partide care se nasc “rup`nd de la PSD [i PNL”. de MIHAI MITRIC+

Poten]ialul acvilei de intenden]=

niunea Na]ional= pentru Progresul Rom`niei este deocamdat= un produs de concep]ie cu scor Apgar spre 5, dar s= nu face]i gre[eala s= subestima]i incubatoarele puterii: l-au scos ele premier pe Radu Vasile, crede]i c= va ﬁ chiar at`t de greu s= motorizeze un partid condus de plicticosul Marian S`rbu [i de [tersul Gabriel Oprea? Cred c= liderii PD-L care sunt \n politic= de ceva mai mult= vreme dec`t Elena Udrea \i salut=, cu o m`n= p=strat= precaut pe pumnal, pe viitorii colegi de coali]ie de guvernare, pentru c= v=d \n ei nu pe cei cu care trebuie s= \mpart= etapa 2010-2012, ci pe cei cu care trebuie s= se lupte pentru a mai r=m`ne pe scen= dup= viitoarele alegeri. Pu]in= istorie, dac= permite]i. |n 2002, pe c`nd se preg=tea f=r= emo]ii s= candideze pentru al doilea mandat, Jacques Chirac era sprijinit de o forma]iune abia n=scut= de c`teva luni, dar care a reu[it s= m=ture de pe scen= toate forma]iunile de dreapta p`n= la legislativele din toamna aceluia[i an. Numele ei, Uniunea pentru o Mi[care Popular= (fost= Uniunea pentru o Majoritate Preziden]ial=), o ﬁ st`rnit [i el la \nceput ni[te z`mbete condescendente din partea mass-media [i a anali[tilor politici. ({i \n Rusia s-a \nt`mplat ceva asem=n=tor, dar probabil c= acolo n-a mai z`mbit nimeni condescendent.) Ei, dar la noi, pre[edintele e mai corect dec`t cei care spun c= el face partide. Vede]i dumneavoastr=, intenden]a e una dintre disciplinele militare care dezvolt= incredibil perspicacitatea. Dac= nu m= crede]i, \ncerca]i s= surprinde]i scrut=tura acvilin= a generalului de patru stele Gabriel Oprea [i ve]i realiza c= nu a trebuit

40 BUSINESSmagazin I 15-21 martie 2010

nimeni s=-i spun= c= \n magazia de partide s-a f=cut loc pentru o nou= forma]iune de centru-st`nga; [i asta la doar c`teva clipe dup= ce cobora treptele sediului PD-L din Modrogan [i anun]a c= va sus]ine noul guvern Emil Boc, de centru-dreapta, aﬁliat la popularii europeni [i promotor al unor m=suri economice de dreapta. M= rog, poate am exagerat pu]in \n ultima parte, dar cred c= s-a \n]eles ce vreau s= spun. Pragmatic vorbind, \nﬁin]area UNPR este o mi[care inteligent= [i cu un poten]ial imens de a-i aduce pre[edintelui B=sescu o pensie lini[tit= dup= retragerea de la Cotroceni. Ea se

a fost uns baron \n s`nul PSD), la fel cum nu e \nt`mpl=toare revela]ia reformatoare pe care au avut-o Cristian Preda, Sever Voinescu sau Monica Macovei. Democratliberalii (probabil viitori populari) [i progresi[tii domnului general de intenden]= Oprea se preg=tesc acum s= scoat= de pe scen= \n 2012 PNL [i o bun= parte din PSD. {i da]i-mi voie s= cred c= au [anse: sub presiunea foametei din opozi]ie, liberalii vor continua s= se fragmenteze, oportuni[tii merg`nd spre PD-L (mai pu]in la \nceput, dar tot mai mult pe m=sur= ce UNPR va arbora un discurs de st`nga), iar ﬁdelii r=ma[i pe l`ng= Crin Antonescu

|NFIIN}AREA UNPR ESTE O MI{CARE INTELIGENT+ {I CU UN POTEN}IAL IMENS DE A-I ADUCE PRE{EDINTELUI B+SESCU O PENSIE LINI{TIT+ DUP+ RETRAGERE. na[te \ntr-un moment \n care PSD are fermitatea ideologic= a unui titirez, dup= ce a stat un an la guvernare al=turi de PD-L [i a luat apoi PNL de bra] \n campania preziden]ial=. {i toate acestea sub girul unei echipe de conducere \n care Marian Vanghelie juca rolul aspiratorului de voturi. |n plus, UNPR poate acum proﬁta de pe urma virajului brusc spre st`nga al unui PSD \n care Adrian N=stase este pe post de c`rmaci (m= rog, premier din umbr=), un dezavantaj aproape sigur pentru social-democra]i; ia g`ndi]i-v=, a]i avea \ncredere s= pune]i un motan ghiftuit s= prind= [oareci? De cealalt= parte, nu cred c= e \nt`mpl=toare h=rnicia cu care procurorii anticorup]ie cur=]= PD-L de elementele nes=n=toase [i alogene (Antonie Solomon

se vor m=cina \ntre ei care ce func]ie s= ocupe dup= ce partidul va ajunge la 30%. La r`ndul lor [i sub presiunea aceleia[i foamete, social-democra]ii se vor r=ri [i ei pentru a \ngro[a grupul UNPR, iar Victor Ponta va r=m`ne mai singur s= joace comedia lui Che Guevara. (Ra]ionamentul de mai sus pune doar aparent accent pe ideologie \n motivarea ac]iunilor; ea - fire[te - nu are niciun rol \n deciziile pe care le iau la noi oamenii politici \n ciuda discursurilor.) {i, \n fine, g`ndi]i-v= ce frumos va fi \n 2014 dac= am avea de ales \ntre un Obama mai de st`nga - poate Cristian Diaconescu - [i o Hillary Clinton (sau Monica Lewinsky, cum spun r=ut=cio[ii) mai de dreapta. V-ar face pl=cere s= tr=i]i \n Rom`nia de atunci, nu? n

AUTO

42 BUSINESSmagazin I 15-21 martie 2010

Problemele pe care le are Toyota cu rechem=rile de ma[ini \n service \n \ntreaga lume sunt agravate de o pierdere tot mai mare de simpatie chiar \n Japonia; compania este acuzat= c= a trecut prea repede la modelul corporatist american, sacriďŹ c`nd loialitatea angaja]ilor [i a furnizorilor. de MARTIN FACKLER

NEMILOASA

TOYOTA

15-21 martie 2010 I BUSINESSmagazin 43

auto

a Kariya, \n fieful produc=torilor auto din Japonia, Toyota se confrunt= cu un nivel al oprobriului public nemai\nt`lnit p`n= acum. Indiferent ce s-ar fi \nt`mplat, odinioar= compania putea conta pe o loialitate ne[tirbit= \n acest or=[el unde [irurile de furnale [i de uzine cu acoperi[uri metalice r=sar ca dintr-o carte de Dickens. Dar dup= ani de trecut prin chinurile reducerilor de costuri de la Toyota, unii dintre muncitori [i dintre furnizori - fo[ti sus]in=tori ai companiei - se simt acum oarecum r=zbuna]i de recentele probleme ale companiei. Schimbarea \[i are r=d=cinile \n schimbarea de atitudine a corpora]iilor japoneze. Comunit=]i precum cea din Kariya, care odinioar= aveau rela]ii aproape familiale cu Toyota, s-au sim]it uitate de c`]iva ani, dup= ce rela]iile sociale din ]ar= s-au schimbat. Angajarea la un loc de munc= era odinioar= pentru toat= via]a, situa]ie care a disp=rut. Toyota a restric]ionat acum [i cre[terea salariilor, iar de-a lungul timpului a redus pozi]iile contractorilor pe termen scurt [i a presat furnizorii s= scad= pre]urile. De zeci de ani, fabrici de mici componente auto ca Sankyo Seiko erau \n anturajul loial al Toyota [i munceau din greu \ntr-un relativ anonimat ca s= aprovizioneze gigantul. Dar \ncerc=rile produc=torului auto din ultimii ani de a ob]ine pre]uri tot mai mici au scos din afaceri multe astfel de companii. Dup= reduceri succcesive de pre], Toyota le pl=te[te acum cu circa 30% mai pu]in dec`t \n urm= cu zece ani \n ciuda pre]urilor tot mai mari la materia prim=, afirm= multe dintre companii. “Toyota ne tot \nghesuie, ca [i cum ar \ncerca s= stoarc= ap= dintr-un prosop uscat”, spune Masayuki Nishioka, 49 de ani, a c=rei uzin= din Kariya face chederele de la ferestrele automobilelor Toyota. |n ianuarie, proprietarul Sankyo, Teruo Moewaki, n-a mai rezistat. A ap=rut la o televiziune local= [i a f=cut ceva de neg`ndit: a criticat Toyota, a anun]at c= nu va mai accepta comenzi de la produc=torul auto sau de la diviziile sale. “Am spus la TV tot ce vor s= spun= ceilal]i, dar le e fric= s= spun= \n gura mare”, declar= Moewaki, 60 de ani, st`nd \n atelierul \n care el [i al]i trei angaja]i opereaz= utilajele pr=fuite. “Toyota tot spunea c= suntem cu to]ii o mare familie. Dar acum ne tr=deaz=.” Izbucnirea l-a transformat pe Moewaki \ntr-o celebritate local=. Dar el

44 BUSINESSmagazin I 15-21 martie 2010

nu e singurul care a vorbit pe fa]=. Mult= lume spune c= p`n= [i \n vremurile bune Toyota nu a crescut salariile angaja]ilor [i a for]at furnizorii de componente s= reduc= drastic pre]urile, chiar dac= oricum f=cea proﬁturi record. De c`nd a \nceput criza global=, zic ace[ti critici, Toyota a dat afar= mii de muncitori [i a constr`ns [i mai mult produc=torii de componente. De[i acesta ar putea p=rea un management normal, chiar prudent, \n Japonia mul]i \l privesc ca pe un act de tr=dare. De fapt, Toyota a devenit acolo simbolul pentru felul cum o corpora]ie japonez= a \nceput s= violeze contractul social nescris de dup= r=zboi, conform c=ruia marile companii \mpart bog=]ia \n vremuri bune cu angaja]ii [i partenerii de afaceri [i \i ajut= c`nd vremurile sunt nefaste. “Toyota este atacat= at`t de mult pentru c= a devenit emblema Japoniei corporatiste”,

DOSAR

Aﬂa]i mai multe despre rechem=rile de ma[ini Toyota [i despre modul cum se vor derula aceste rechem=ri \n Europa, inclusiv \n Rom`nia, dintr-o serie de articole pe www.businessmagazin.ro

TRADUCERE DE MIHAI MITRIC+

Dar spre deosebire de al]ii, Miura a refuzat s= plece \n lini[te. |n fiecare zi [i-a luat salopeta gri imaculat= [i [apca neagr= cu \nsemnul Toyota [i s-a prezentat la munc= la poarta fabricii, unde de fiecare dat= a fost \ntors din drum. |ntr-o dup=-mas= recent=, [ase fo[ti [i actuali angaja]i ai Toyota, membri ai unui mic sindicat, l-au \nso]it \mp=r]ind prin ploaie flutura[i muncitorilor care treceau prin fa]a por]ii companiei. “Toyota merge \n direc]ia gre[it=, [i la fel [i Japonia”, sus]ine Miura, 40 de ani, cu o pancart= pe piept pe care scrie “L=sa]i-m= s= muncesc!”. “S= te \mpotrive[ti Toyota e \nc= un tabu”, adaug= Hiroshi Oba, 56 de ani, angajat al firmei la fabrica Prius, care spune c= \[i risc= [ansele de promovare st`nd al=turi de Miura, “dar aceste reduceri de locuri de munc= sunt o problem= social= imposibil de ignorat”. Replica lui Paul Nolasco, purt=tor de cuv`nt al Toyota, e c= firma este la curent cu criticile, dar le nume[te p=rtinitoare. Potrivit lui, de[i num=rul lucr=torilor cu contract temporar a sc=zut la 2.300 \n acest an, de la 10.000 \nainte de criza Lehman Brothers din septembrie 2008, circa 900 dintre cei ce lucrau cu contract temporar au fost angaja]i cu norm= \ntreag= \ncep`nd cu 2008. E dificil de estimat \ntreaga m`nie st`rnit= de Toyota. Presa din Japonia a fost re]inut= \n critici chiar \n timpul rechem=rilor \n service ale ma[inilor Toyota, din teama de a nu sup=ra cel mai mare client de publicitate din ]ar=. Conform criticilor OSAMU MIURA, ȘOMER, din Japonia ai companiei, comunitatea nu e FOST ANGAJAT PE BAZĂ DE CONTRACT de acord cu c`rtelile la adresa celui mai mare PENTRU DOI ANI LA FABRICA DIN TOYOTA CITY angajator al regiunii [i de aceea multora le e fric= s= vorbeasc= \n public. Dar [i asta se schimb=. Saichi crede Hisao Inouw, autor a dou= c=r]i despre electronicele de larg consum. Acum \n aer Kurematsu, pre[edintele Airoren, o federa]ie Toyota. “Toate problemele sociale, economice e un sentiment palpabil de alarm=. Ora[e de sindicate din regiunea Aichi, zice c= precum Kariya par s= se transforme \ntr-o [i cele politice ale Japoniei par s= fie puse pl`ngerile care odinioar= veneau doar din nou= centur= ruginit= de zone industriale \n c`rca ei.” Dup= Inoue, criticile pot fi [i extrema st`ng= \ncep s= migreze c=tre nedrepte, [i asta face parte dintr-o reac]ie mai abandonate, economi[tii estim`nd c= centru. Potrivit lui, prezen]a la mitingurile num=rul de mici ateliere din aceast= parte a extins= \mpotriva globaliz=rii [i a adopt=rii Japoniei a sc=zut la jum=tate \n ultimii 20 de organizate de ei \mpotriva Toyota a stilului concuren]ial american \n mandatul crescut de [apte ori din 2003; media locale ani, p`n= la circa 180.000. {omajul a crescut: fostului premier Junichiro Koizumi. S-au relateaz= acum despre activit=]ile lui [i \n prefectura Aichi, unde este localizat= publicat \n ultimii cinci ani vreo zece c=r]i chiar proprietarii de mici firme, odinioar= Nagoya, s-au \nregistrat anul trecut de dou= cu titluri ca “Partea \ntunecat= a Toyota” [i ori mai mul]i [omeri dec`t \n urm= cu un an. antisindicat, primesc bine criticile adresate “Toyota a[a cum n-o [tia]i”. Toyota. “S-a produs o schimbare dramatic= Unul dintre cei proasp=t r=ma[i f=r= Chiar \n timpul crizei de la \nceputul \n modul cum oamenii privesc Toyota”, anilor ‘90, pe c`nd companiile mari au redus slujb= este Osamu Miura, care a lucrat doi conchide Kurematsu. ani la monitorizarea controlului calit=]ii la costurile [i au mutat produc]ia \n afara ]=rii Moewaki, proprietarul de fabric= care a ca s= concureze cu pre]urile mici ale rivalilor o uzin= ce produce modelul Prius \n Toyota criticat gigantul auto la TV, spune c= micile din Coreea de Sud sau China, aceast= centur= City, din apropiere, unde \[i are sediul companii se reorienteaz= \n afara industriei produc=torul auto. |n decembrie, compania de produc]ie din jurul ora[ului Nagoya din auto ca s= supravie]uiasc=. “Toyota acum nu l-a anun]at c= nu-i poate re\nnoi contractul, centrul ]=rii, zon= cunoscut= sub numele face dec`t s=-[i umple buzunarele”, spune f=c`ndu-l unul dintre miile din aceast= de Detroitul Japoniei, a p=rut imun=. Moewaki. “Este deja evident c= nu ne mai categorie de la \nceputul crizei financiare Toyota a continuat s= creasc=, de[i Japonia putem baza pe Toyota.” n globale. \ncepea s= se poticneasc= \n alte domenii, ca

„TOYOTA MERGE |N DIREC}IA GRE{IT+, {I LA FEL {I JAPONIA.”

15-21 martie 2010 I BUSINESSmagazin 45

EUROPA

UN REICH AL EXPORTURILOR

46 BUSINESSmagazin I 15-21 martie 2010

Ani de-a r`ndul, performan]ele exportatorilor nem]i s-au realizat [i pe seama unor ]=ri ca Grecia, Spania [i Portugalia, care au importat m=rfuri din Germania, f=r= a reu[i s= [i exporte pe m=sur=. Problema cu care se confrunt= acum autorit=]ile europene este cum pot ﬁ corectate dezechilibrele economice din interiorul Uniunii, create de competitivitatea Germaniei. de JACK EWING

HERMITAGE, SANKT PETERSBURG. REZULTATELE PRODUCTIVITĂŢII GERMANE AU AJUNS ȘI ÎN STATE MAI PUŢIN PRIETENOASE CU PRODUSELE EUROPENE

lasbau Hahn ar putea fi cu u[urin]= confundat cu unul dintre service-urile sau magazinele de instala]ii care predomin= \ntr-un fost cartier industrial aflat la c`]iva kilometri de cartierul financiar al Frankfurtului. Produc=torul de sticl= - o afacere de familie, cu 140 de angaja]i, f=r= a-l socoti pe nepotul Hahn care conduce opera]iunile, este \ns= un exemplu perfect de companie mic= [i foarte bine orientat=, din categoria celor care ar putea propulsa Germania din nou pe orbita cre[terii economice. Paradoxul este c= tocmai asemenea companii fac via]a dificil= pentru partenerii Germaniei din Uniunea European=. Glasbau Hahn este o companie multina]ional= \n miniatur=, care face peste 60% din cifra de afaceri \n exteriorul ]=rii [i care domin= \ngusta, dar foarte profitabila sa ni[=: pia]a global= de cutii de sticl= pentru exponatele din muzee. Chiar mumia faraonului Tutankhamon se afl= \ntr-o vitrin= cu climat controlat f=cut= \n atelierul Glasbau Hahn, aflat l`ng= un depou [i peste drum de un showroom Fiat. Pe m=sur= ce Glasbau Hahn [i mii de al]i mici exportatori germani \[i revin dintr-un 2009 dramatic, ei dau Uniunii Europene acel at`t de necesar impuls de cre[tere. Din nefericire, o parte a succesului lor se realizeaz= \n dauna unor ]=ri ca Grecia, Spania [i Portugalia. Aceste a[a-numite ]=ri de la periferia UE au ajuns la datorii masive \n parte u

15-21 martie 2010 I BUSINESSmagazin 47

Europa pentru c= au cump=rat mult prea multe Mercedesuri [i alte bunuri fabricate \n Germania [i \n alte p=r]i, f=r= a mai produce destule bunuri de export \n compensa]ie. De fapt, m=rfurile din Grecia, Spania [i Portugalia erau adesea necompetitive pentru c= \n ultimul deceniu aceste state au l=sat salariile s= creasc= mai repede dec`t productivitatea [i au devenit prea scumpe. |n acela[i timp, Germania - o na]iune de economi - a exportat mai mult dec`t a consumat, profit`nd de pe urma vecinilor cu m`n= larg=, dar ner=spunz`nd prin achizi]ia unei cantit=]i comparabile de m=rfuri de import. “Aceste bule ale consumului pe baz= de marf= de import, care au tot crescut la periferie, reflect= \n oglind= surplusul pe care \l produce Germania”, spune Erik Berglof, economist-[ef la Banca European= pentru Reconstruc]ie [i Dezvoltare (BERD), cu sediul la Londra. “Seam=n= cu ce se \nt`mpl= \ntre China [i Statele Unite [i a dat na[tere la multe tensiuni.” Excedentul comercial al Germaniei este de departe cel mai mare din Europa, ajung`nd anul trecut la 135,8 miliarde de euro, potrivit Eurostat, oficiul de statistic= al Uniunii Europene. Excedentul

Germaniei a fost de cel pu]in trei ori mai mare dec`t cel al Olandei, aflat= pe locul al doilea \n UE dup= acest criteriu. }=rile cu cele mai mari deficite comerciale sunt de asemenea [i cele cu cele mai mari probleme: Marea Britanie, Spania, Grecia [i Portugalia. Doar Fran]a, care se situeaz= [i ea \n primele cinci state cu cele mai mari deficite, are o economie relativ s=n=toas=. Exemplul Glasbau Hahn ne ajut= s= \n]elegem de ce este Germania at`t de competitiv=. Compania [i cele asem=n=toare cu ea sunt adesea numite campionii din umbr=. Ele au \nv=]at cu mult= vreme \n urm= cum s= compenseze lenta cre[tere economic= din interior prin extinderea opera]iunilor \n exterior. {i, ca s= acopere costul ridicat al for]ei de munc= din Germania, ele se concentreaz= pe produse premium pentru care consumatorii sunt dispu[i s= pl=teasc= mai mult. “Niciodat= nu suntem cei mai ieftini”, admite Till Hahn, decanul de v`rst= al familiei care de]ine [i opereaz= compania din 1836. Dar Hahn, un tip vesel \n v`rst= de 72 de ani, \mbr=cat cu pantaloni reia]i [i un pulover cadrilat, adaug= c= pre]ul este mai pu]in important pentru un curator de muzeu care trebuie s= p=streze

Petersburg. Compania a construit vitrine care ad=postesc copii ale Declara]iei de Independen]= la Biblioteca din New York [i mumia lui Tutankhamon din Luxor, unde o carcas= de sticl= special creat= la Frankfurt \l p=streaz= pe faraonul adolescent \ntr-o atmosfer= de azot. Expertiza [i reputa]ia Glasbau Hahn au ajutat-o s-o ia \naintea concuren]ilor din Italia [i Belgia, la fel cum alte companii germane [i-au surclasat competitorii europeni. Problema cu care se confrunt= autorit=]ile europene este cum pot fi corectate dezechilibrele economice din interiorul Uniunii, create de competitivitatea Germaniei. Pentru Germania n-ar avea niciun sens s=-[i reduc= exporturile. “Cum s= le spui companiilor germane c= n-ar trebui s= mai fac= profit?”, comenteaz= Tommaso PadoaSchioppa, fost membru al consiliului executiv al B=ncii Centrale Europene. O solu]ie ar fi ca Germania s= reduc= taxele, pentru a stimula consumul intern. Dar o reducere a impozitelor ar \nr=ut=]i [i mai mult un deficit bugetar care este deja peste limita stabilit= de reglement=rile zonei euro. |n ultim= instan]=, responsabilitatea de a rezolva decalajul dintre pl=]i [i

„PO}I OB}INE |N ALTE STATE COSTURI MAI MICI CU FOR}A DE MUNC+. DAR NOI AVEM NEVOIE DE PERSONAL EXPERIMENTAT {I CALIFICAT {I A{A CEVA G+SE{TI |N GERMANIA.” RUDI LENZ, SUN CHEMICAL

SLIDESHOW

Aﬂ= mai multe despre mersul economiei europene [i modul \n care r=spund autorit=]ile de la Bruxelles crizei economice dintr-o galerie foto disponibil= pe www.businessmagazin.ro

48 BUSINESSmagazin I 15-21 martie 2010

o Biblie tip=rit= de Gutenberg. “|n 20 de ani, nimeni nu va mai \ntreba c`t a costat vitrina respectiv=”, spune el. “Ce conteaz= este conservarea exponatului.” |ntr-un stil nem]esc caracteristic, Glasbau Hahn a aplicat o mentalitate inginereasc= unui obiect aparent obi[nuit. Vitrinele sale au sisteme de protec]ie \mpotriva prafului [i de control al climatului. Pere]ii de sticl= se deschid cu ajutorul unei telecomenzi. Vitrinele Glasbau Hahn se g=sesc \n muzee de v`rf, inclusiv \n British Museum din Londra, Rijksmuseum din Amsterdam [i Hermitage din Sankt

TRADUCERE DE MIHAI MITRIC+

productivitate cade pe statele mai slabe. “Aceast= falie trebuie s= fie \nchis=, dup= cum a f=cut Germania \n ultimii zece ani”, consider= Padoa-Schioppa, care este acum pre[edinte al diviziei europene a firmei de consultan]= Promontory Financial Group. De fapt, angaja]ii germani erau la un moment dat renumi]i ca prea scumpi [i inflexibili. Dar, cu trecerea anilor, sindicatele au acceptat cre[teri de salarii mai mici [i au fost de acord cu m=suri care s= ajute companiile s= se descurce cu fluctua]iile cererii f=r= s= se recurg= la concedieri \n mas=. Spre exemplu, Glasbau Hahn - unde nici nu exist= un sindicat - a reu[it s= evite concedierile anul trecut prin introducerea unor conturi de ore de munc=, o solu]ie des folosit=. Angaja]ii lucreaz= \n plus \n perioadele aglomerate, iar c`nd comenzile scad, muncesc mai pu]in, dar compenseaz= cu rezerva de ore suplimentare din conturile respective pentru a primi acela[i salariu. Angajatorii au ajuns [i s= aprecieze stabilitatea politic= a Germaniei [i aptitudinile lucr=torilor nem]i, chiar dac= ace[tia sunt mai costisitori. Sun Chemical, produc=tor de cerneluri speciale pentru ambalaje alimentare, cu sediul \n Parsippany, New Jersey, tocmai

inaugureaz= o nou= fabric= \n Frankfurt, unde a angajat 120 de oameni. “Po]i ob]ine \n alte state costuri mai mici cu for]a de munc=”, spune Rudi Lenz, director executiv al Sun Chemical. “Dar noi avem nevoie de personal experimentat [i caliﬁcat [i a[a ceva g=se[ti \n Germania.” Ca multe alte companii nem]e[ti, Glasbau Hahn a suferit din cauza pr=bu[irii exporturilor, anul trecut. Dar acum comenzile [i-au revenit - incluz`nd, printre altele, un contract pentru furnizarea de vitrine pentru exponatele de la galeriile islamice ale Muzeului de Art= Metropolitan din New York, aﬂate \n renovare. “Anul trecut am avut prea pu]in de munc=, acum avem prea mult”, zice Hahn.

135,8 MILIARDE EURO

excedentul comercial al Germaniei \n 2009, cel mai mare din UE (Eurostat)

CALIFICARE. MUNCITORII NEMŢI SUNT RECUNOSCUŢI CA FIIND MAI SCUMPI DECÂT RESTUL UE, DAR ȘI MAI BINE CALIFICAŢI

Sunt semne c= Glasbau Hahn reprezint= o tendin]= mai larg= de revigorare a comer]ului german. De[i exporturile s-au pr=bu[it cu 18% anul trecut, \n trimestrul al patrulea au crescut cu 3% fa]= de trimestrul al treilea, potrivit statisticilor guvernamentale publicate recent. O vizit= la biroul lui Hahn, plin cu diverse exponate, ofer= un indiciu c= ar ﬁ gre[it s= pariezi \mpotriva companiilor germane. Ele au trecut [i prin situa]ii mai grele dec`t cea de acum. O acuarel= de pe un perete arat= c`t de pu]in mai r=m=sese din atelierele Glasbau Hahn la sf`r[itul celui de-al Doilea R=zboi Mondial. Hahn scoate dintr-un dulap mici farfurioare de sticl= pe care compania le-a v`ndut solda]ilor americani dup= r=zboi - un semn c= au f=cut orice pentru a-[i men]ine afacerea \n func]iune. Sute de al]i antreprenori nem]i pu]in cunoscu]i pot spune pove[ti asem=n=toare, ca dovad= a vastelor resurse ale economiei germane, care ajut= [i \n acela[i timp pune probleme restului Europei. “Germania joac= un rol de lider”, spune Hahn. “Poate ﬁ incomod, dar \n cele din urm= avantajele sunt evidente.” n

Economia dezechilibrat= a Uniunii

Germania este de departe cel mai de succes exportator european, dar succesul ei d=uneaz= grav vecinilor. BALAN}A COMERCIAL+ 2009

Surplusul sau deficitul de export \n cazul ]=rilor selectate. mld. $

Germania

+ 185,1

Olanda

51,7

Irlanda

51,5

Belgia

18,3

Italia

–

5,6

Portugalia

–

25,5

Grecia

–

38,6

Spania

–

70,6

Fran]a

–

74,4

– 126,2

Surs=: Eurostat

15-21 martie 2010 I BUSINESSmagazin 49

AFACERI |N EST CONTOR

2,5% cre[terea economic= a Estoniei \n ultimul trimestru al anului trecut \n raport cu trimestrul anterior, \n care economia a sc=zut fa]= de perioada aprilie-iunie cu 0,5%; pe ansamblul anului, PIB a sc=zut cu 14,1%

18% declinul economiei letone \n 2009, \n special pe seama construc]iilor (-38,5%), a comer]ului (-31,4%), a transporturilor [i a comunica]iilor (-10,3%) [i a industriei (-9%)

0,7%

MINISTRUL ANULUI Jacek Rostoski critic= politica de buget impus= de FMI ]=rilor debitoare

Dar poate are dreptate Ministrul de ﬁnan]e Jacek Rostowski a devenit deja celebru pentru cel pu]in dou= motive: administreaz= ﬁnan]ele Poloniei, singura ]ar= din UE care n-a intrat anul trecut \n recesiune, realiz`nd o cre[tere a PIB de 1,7%, [i \[i permite s= critice, oric`t de politicos, politicile FMI fa]= de ]=rile din Europa.

=spl=tit deja cu titlul de “ministrul de finan]e al anului” de c=tre publica]ia The Banker, Rostowski a fost l=udat de revista respectiv= pentru c= a decis s= reduc= \n loc s= majoreze cheltuielile statului spre a combate criza [i c= astfel a asigurat nu numai o traversare lin= a lui 2009, ci [i-a [i \nscris ]ara pe o traiectorie clar= spre zona euro, \n care are [anse intacte s= intre \n 2015. |n acela[i timp, spre deosebire de ]=ri ca Ungaria, Rom`nia, Ucraina sau Letonia, ce au apelat la linii de credit obi[nuite stand-by de la FMI, cu tot cortegiul de ]inte trimestriale [i condi]ii impuse, Polonia a negociat [i ob]inut acces la o facilitate de cu totul alt tip a FMI - linia de credit flexibil=, special conceput= pentru ]=rile cu necesit=]i mari de finan]are pe termen scurt, dar cu finan]e publice solide, infla]ie redus=, un istoric bun de finan]are de pe pie]ele externe \n condi]ii favorabile [i rezerve valutare suficient de mari (\n viziunea FMI, a fost vorba de ]=ri ca Mexic, Columbia, Peru, Chile, Coreea sau Singapore), astfel \nc`t termenii \mprumutului nu con]in [i ]inte (condi]ii) specifice de \ndeplinit pentru cheltuieli [i

50 BUSINESSmagazin I 15-21 martie 2010

venituri bugetare. Polonia a ob]inut 20,6 miliarde de dolari de la FMI \n virtutea acestei facilit=]i de credit. S=pt=m`na trecut=, Rostowski a criticat \ns= abordarea FMI fa]= de ]=rile europene, apreciind c= acestea au ajuns la datorii publice \mpov=r=toare din cauza sfaturilor date de Fond de a se \mprumuta mai mult [i a cheltui mai mult. El l-a citat pe premierul spaniol José Luís Rodríguez Zapatero, care s-a pl`ns de paradoxul c= anul trecut era sf=tuit s= majoreze cheltuielile, pentru ca acum s= fie acuzat c= a f=cut un deficit fiscal prea mare. “Politici corecte sunt cele pe care le-am urmat noi, de a permite stabilizatorilor automa]i s= ac]ioneze \n economie p`n= la un punct [i apoi s= corect=m rezultatul, \n loc s= adopt=m m=suri de expansiune fiscal=”, a declarat ministrul, preluat de Financial Times. Polonezul a ad=ugat c= el personal a respins sfaturile primite de la FMI, de a stimula cre[terea cu pre]ul major=rii deficitului, [i sus]ine c= problema datoriilor publice \n ]=ri ca Grecia, Irlanda sau Spania e un pericol mai mare dec`t criza care a lovit Europa Central= [i de Est. n

cre[terea economic= a Cehiei \n ultimul trimestru al anului trecut \n raport cu trimestrul anterior, \n care economia a crescut cu 0,6% fa]= de perioada aprilie-iunie; anul trecut, PIB s-a contractat cu 4,1%, iar pentru acest an, autorit=]ile estimeaz= o cre[tere de 1,3%

2,1 mld. $ averea estimat= de Forbes a celui mai bogat om din Polonia, Jan Kulczik (60 de ani), cu afaceri \n industria telecom, petrolier= [i a berii

5,7% rata anualizat= a inﬂa]iei \n Ungaria \n luna februarie, inferioar= celei de 6,4% consemnate \n ianuarie, pe care anali[tii o consider= un maxim ce nu va mai ﬁ atins \n cursul anului

14% sc=derea investi]iilor str=ine directe \n Polonia \n 2009 comparativ cu anul precedent, la 400-600 de milioane de euro

3,1% cre[terea exporturilor Ungariei \n trim. IV 2009, fa]= de o reducere cu 6,9% \n trimestrul anterior, \n timp ce importurile au sc=zut cu 2%, raportat la un declin de 14,6% \n trim. III

9,9% rata [omajului \n Cehia \n februarie, cel mai \nalt nivel din iulie 2004 (c`nd a \nceput s= ﬁe utilizat= actuala metod= de calcul), comparativ cu 7,4% \n februarie 2009

FOTO: REUTERS PAGINI REALIZATE DE CRENGU}A NICOLAE

alt= parte, agen]ia de rating Fitch consider= c= dac= noua administra]ie de la Kiev instalat= dup= alegeri va adopta un buget \n parametrii conveni]i cu FMI [i va adopta politici \n consecin]=, atunci programul de reform= cu FMI va reintra \n normal, ceea ce va \mbun=t=]i [i ratingurile ]=rii. Kievul a[teapt= re\ntoarcerea misiunii FMI la sf`r[itul acestei luni.

n TURISM Veni]i la Athos. Pragmatici, grecii din industria turismului caut= r=spunsuri la criz= acolo unde ele se pot g=si: Organiza]ia de Turism pentru Muntele Athos [i Oficiul Na]ional de Turism al Greciei au organizat la Sofia un eveniment de promovare a vizitelor la Muntele Athos pentru fra]ii ortodoc[i bulgari, scrie Novinite. Prezentarea ofertelor din acest an, la hotelul Hilton din capitala bulgar=, a fost \nso]it= de un dineu de gal= unde meniurile au fost preparate de c=lug=rul Epifanos de la Muntele Athos. De[i Grecia este o destina]ie foarte popular= printre bulgarii care pleac= \n str=in=tate \n vacan]=, aleg mai cur`nd nordul ]=rii, Salonicul sau Kavala, f=r= a se osteni s= ajung= [i la m=n=stirile din Peninsula Athos. Promotorii turismului grec au \ncercat s= demonstreze [i ce posibilit=]i de relaxare le sunt oferite, \n zona adiacent= muntelui, femeilor care vin aici, [tiut fiind c= accesul \n m=n=stirile de pe munte este interzis femeilor.

n REFORME T=ia]i, t=ia]i, t=ia]i. Banca Mondial= recomand= Ucrainei s= dubleze pre]ul la gazele pentru pia]a intern= [i s= creasc=

n PETROL {I GAZE A g=sit MOL petrol. Grupul de petrol

treptat v`rsta de pensionare, cu c`te [ase luni \n ﬁecare an, p`n= c`nd se va ajunge de la limita actual= de 55 de ani la 60 de ani. Directorul BM pentru Ucraina, Belarus [i Moldova, Martin Raiser, a aﬁrmat c= astfel de reforme sunt necesare pentru a elimina un gen de subven]ie care greveaz= de mult bugetul ]=rii, respectiv pentru a dep=[i impasul din sistemul de asigur=ri sociale, unde cheltuielile statului pentru plata pensiilor ajung la 17% din PIB, unul din cele mai ridicate niveluri din lume. Pe de

[i gaze MOL a anun]at o descoperire “promi]=toare”: rezerve de petrol [i gaze \n perimetrul Akri-Bijeel din Kurdistanul irakian. Compania ungar= a forat la ad`ncimi de p`n= la 4.300 de metri [i a extras circa 3.200 de barili de ]i]ei [i 150 de gaze, ceea ce ar putea \nsemna c= rezerva total= ar putea dep=[i un miliard de barili echivalent petrol. MOL inten]ioneaz= s= investeasc= anul acesta 43,3 milioane de dolari pentru explor=ri [i foraje \n zon=, unde controleaz= 10% dintr-o companie petrolier= numit= Pearl Petroleum [i cote de 20%, respectiv 80% din proiectele Shaikan [i Akri-Bijeel. |n perimetrul Shaikan, testele au relevat prezen]a unor rezerve ce s-ar putea situa \ntre 1,9 [i 7,4 miliarde de barili echivalent petrol. PUBLICITATE

ART+ {I SOCIETATE

CENTRUL VECHI POVESTEA CONTINU+

52 BUSINESSmagazin I 15-21 martie 2010

FOTO: VICTOR CIUPULIGA

Centrul Vechi al Capitalei \nseamn= mai mult dec`t terase \n timpul verii [i baruri pline \n timpul iernii. De[i pu]ini, antreprenorii din zon= caut= metode s= \[i ]in= afacerile la ad=post de haosul lucr=rilor. de CRISTINA MARINA

oierii de alt=dat= s-ar r=suci probabil \n morm`nt dac= ar auzi c= din totalul de 44 de str=zi din Centrul Vechi, pe vremuri m`ndria Micului Paris, numai 6 au fost reabilitate [i nu complet. Cu toate c= investitorii din zon= sunt uni]i de problema aspectului general al zonei (care \n continuare arat= ca un teren de lupt=), sunt unii care au descoperit metode s= men]in= mersul afacerilor \n ciuda gropilor [i a lucr=rilor neterminate. Centrul Vechi a r=mas paradisul mireselor, av`nd \n vedere num=rul mare de magazine “albe”. Numai pe Lipscani sunt 15 magazine cu acest profil, iar perimetrul delimitat de Splaiul Independen]ei, Calea Victoriei, bulevardul Regina Elisabeta [i I.C Br=tianu g=zduie[te \n total peste 20 de boutique-uri. Av`nd \n vedere c=, dup= spusele comercian]ilor din zon=, se v`nd aproximativ 4.000 de rochii pe an, la un pre] mediu de 1.500 de lei, rezult= o pia]= de peste 6 milioane de lei, care pare decis= s= nu lase jocurile prim=riei s= le afecteze v`nz=rile. Salvarea a venit pentru mul]i de la mediul online, unde nu conteaz= strada pe care te afli, ci produsele pe care le vinzi. “Activitatea nu este foarte influen]at= de lucr=rile stradale, mai ales c= suntem chiar \n cap=tul str=zii Lipscani. Am lucrat la pagina de internet, unde miresele ne g=sesc datorit= designerilor u

15-21 martie 2010 I BUSINESSmagazin 53

art= [i societate pe care \i aducem”, declar= Bianca Dodeanu, director general al Sposa dell’Amore, un magazin de rochii de mireas= aflat \n Galeriile Voaleta. Magazinul vinde, printre altele, produse ale designerilor Luis Santana sau Roberto Torretta, care cost= peste media zonei (\ntre 650 [i 2.600 de euro) [i ocup= dou= etaje \n Galeriile Voaleta, un fel de mic mall pe cinci etaje pentru mirese. Dodeanu spune c= v`nz=rile au crescut cu 20% \n 2009, c`nd peste 140 de mirese [i-au achizi]ionat rochia de nunt= de la Sposa dell’Amore. {i proprietarii de la Christian Philippe au apelat la solu]ia internetului pentru a promova cele dou= boutique-uri din Centrul Vechi. “Miresele ne g=sesc pe internet, nu depindem foarte mult de traficul din zon=”, spune Geta Levescu, reprezentantul firmei Christian Philippe. Pre]urile rochiilor variaz= \ntre 850 [i 3.200 de lei. |n zon= sunt afaceri (pu]ine, e adev=rat) care nu depind de traficul pietonal [i pentru care prea mul]i clien]i la un loc ar \nsemna \n unele cazuri chiar o problem=. De exemplu, Spazio Studio, atelierul de arhitectur= de pe strada Sm`rdan, primul care a deranjat peisajul de rochii de mireas= [i magazinele de metalo-casnice din zon= \n 2004. Unui necunosc=tor \i atrage aten]ia datorit= scaunelor de designer vizibile prin vitrinele mari. “Oamenii se feresc oarecum s= intre, pentru c= li se pare mult prea preten]ios. Din punctul meu de vedere este foarte bine, pentru c= ne las= s= muncim. Intr= cine trebuie.” De fapt, mare parte din cifra de afaceri este adus= de proiectele de arhitectur= [i amenajare interioar=. “Suntem \n plin= ascensiune, chiar la sf`r[itul anului trecut ne-am extins spa]iul de la 150 la 400 de metri p=tra]i”, spune Daniel Petrescu, arhitect la Spazio Studio. |n concept store se g=sesc obiecte de mobilier (Marcel Wanders, Karim Rashid) sau obiecte de art=. De c`teva s=pt=m`ni, \n vitrin= sunt vizibili magne]i picta]i de un artist rom`n, la mare c=utare printre turi[ti. Arhitec]ii se preg=tesc s= deschid= propria cafenea \n studio. {i Alexandra Paven, proprietara boutiqueului de parfumerie de ni[= Createur 5 d’Emotions, [i-a creat o baz= de clien]i fideli, care nu depinde neap=rat de traficul de zi cu zi prin labirintul de str=zi mai mult sau mai pu]in desfundate. |n magazin intr= \n general oameni interesa]i de parfumeria de ni[=. Pe de alt= parte, Alexandra recunoa[te c= un Centru Vechi amenajat, ca \n Bologna, unde [i-a descoperit ea pasiunea pentru parfumuri, ar contribui la cre[terea tuturor afacerilor din zon=. Uneori, aici [i-au g=sit locul afaceri “\n familie”. Pe Sm`rdan se remarc= dou=

54 BUSINESSmagazin I 15-21 martie 2010

PUŢINI DAR CHELTUIRORI ÎN ZONĂ SUNT AFACERI (PUŢINE, E ADEVĂRAT) CARE NU DEPIND DE TRAFICUL PIETONAL ȘI PENTRU CARE PREA MULŢI CLIENŢI LA UN LOC AR ÎNSEMNA ÎN UNELE CAZURI CHIAR O PROBLEMĂ

PE L~NG+ MICII INVESTITORI, {I OAMENII DE AFACERI CU EXPERIEN}+ PARIAZ+ PE DEZVOLTAREA ZONEI boutique-uri, perete \n perete, care v`nd ceai (Bernschutz & Co.) [i produse pentru boarderi (The Kitchen) [i care sunt de]inute de doi so]i, Corina Bernschutz [i Florin Giuglan. Corina, mare amatoare de ceai, s-a g`ndit c= locul cel mai bun pentru boutique-ul la care visa era l`ng= magazinul so]ului, mai ales c= era \ ns=rcinat=. “{tiam c= [i Bernschutz & Co. va fi diferit, a[a \l g`ndisem, era firesc s= profit=m de apropiere [i s= ne prezent=m \mpreun=, ca altceva dec`t cu ceea ce erau oamenii obi[nui]i. Rezultatul acestei imagini este c= pe Florin clien]ii \l \ntrebau dac= a lucrat cu un arhitect pentru decorarea [i amenajarea The Kitchen, iar pe mine dac= am franciz= [i cum de am avut curaj s= fac \n aceast= zon=, \nc=

pr=foas=, un astfel de loc care st= \n picioare \n orice mare capital= european=.” Faptul c= zona este tot mai c=utat= \l confirm= agen]iile imobiliare, care afirm= c= \n 2009 pre]urile au fost stabile, dar c= “pentru 2010 estim=m o u[oar= majorare datorit= interesului tot mai crescut pentru centrul istoric [i faptului c= aceast= zon= este singura unde cererea este peste oferta de la nivelul actual”, cum spune Simona T=nas=, specialist \n retail \n cadrul agen]iei Colliers International. Centrul Vechi r=m`ne pentru moment preferat de proprietarii de baruri [i cafenele, dar T=nas= crede c= “va fi mai greu p`n= c`nd c`]iva retaileri importan]i vor face primul pas [i vor deschide o unitate

ȘI TOTUȘI SE POATE ZONA ARE SUFICIENT DE MULT POTENŢIAL ÎNCÂT SĂ NU ÎI SPERIE NICI PE CEI CARE AU PIERDUT ÎN TRECUT DIN CAUZA INFRASTRUCTURII

\n zon=”. |n ultima perioad=, pe l`ng= micii investitori, [i oamenii de afaceri cu experien]= pariaz= pe dezvoltarea zonei. Olandezul Jerry van Schaik este unul dintre primii [i cei mai mari investitori din Centrul Vechi. Venit \n Rom`nia \n 2001, a fost managerul Amsterdam Grand Cafe timp de cinci ani [i \n 2005 a intrat [i pe pia]a hotelier=, deschiz`nd pe Sm`rdan boutique-hotelul cu 16 camere Rembrandt. Dup= experien]a cu Amsterdam Grand Cafe, unde spune c= a pierdut foarte mul]i clien]i din cauza amplasamentului, a investit 150.000 de euro, al=turi de un asociat, \n Van Gogh Spaces. Spa]iul de pe Sm`rdan include 700 de metri p=tra]i, unde a fost amenajat= o cafenea, un wine bar, iar la etaj spa]ii pentru birouri. Astfel, Van Schaik a transformat col]ul renovat de l`ng= Banca Na]ional= \ntr-un Amsterdam \n miniatur=. Olandezul conduce dou= afaceri care au aparent multe lucruri \n comun, dar al c=ror mers depinde de o categorie diferit= de clien]i. Hotelul a \ncheiat 2009 cu o cifr= de afaceri de

450.000 de euro. Noua cafenea a beneficiat, \n schimb, de afluxul de consumatori atra[i de ofertele de profil din centrul istoric. “Am \nceput 2010 la putere maxim=. Ne a[tept=m la o cifr= de afaceri de 600.000 de euro pentru acest an. De c`nd am deschis \n octombrie 2009 am avut timp s= test=m ni[te lucruri [i s= facem ultimele ajust=ri”, explic= managerul. Cafeneaua atrage \n propor]ie de 75% clien]i rom`ni, iar Van Schaik spune c= exact asta [i-a propus. “E foarte interesant, \n Rom`nia oamenii nu prea stau la bar. E una dintre diferen]ele culturale pe care le observ de ceva vreme. C`nd ne-am g`ndit la designul barului ne-a fost clar c= vrem s= redea faptul c= este la fel de confortabil ca orice alt loc din cafenea - [i ca bonus are perspectiva <de la \n=l]ime> [i o oglind= imens= care ofer= vedere asupra \ntregului spa]iu.” Drago[ Petrescu, un alt investitor important de aici, spune c= s-a bazat \n 2005, c`nd inaugura “zona City Grill”, pe ideea c= orice centru vechi european va avea mai

devreme sau mai t`rziu succes, adic= vad. Acum de]ine patru branduri - Caru’ cu Bere, City Grill, Sport Bar [i fast food-ul Bundetot, dintre care ultimele dou= au fost deschise anul trecut, o investi]ie de 500.000 de euro. “Ne-am bazat pe un concept simplu - berea asociat= cu sportul. |n spate este totu[i o uzin= de marketing [i management specializat \n industria ospitalit=]ii.” Managerul afirm= c= afacerile [i-au men]inut nivelul de anul trecut, iar majoritatea clien]ilor sunt rom`ni (90% iarna [i 75-80% vara). Zona are suficient de mult poten]ial \nc`t s= nu \i sperie nici pe cei care au pierdut \n trecut din cauza infrastructurii. De exemplu, investitorii de la Market 8, primul concept store de pe pia]a rom`neasc=, care [i-a \nchis por]ile. “Noi am mizat \nc= de la \nceput pe poten]ialul Centrului Vechi, dar autorit=]ile ne-au pus tot felul de piedici [i din cauza pierderilor am fost nevoi]i s= \l \nchidem. Neam \necat la final, pentru c= am \nchis atunci c`nd a \nceput criza, dup= care Centrul Vechi a \nceput s= \[i revin=”, sus]ine Dinu Cism=rescu, unul dintre proprietarii French Bakery. Cism=rescu preg=te[te deschiderea unui nou local French Bakery pe strada Sm`rdan: “French Bakery se va deschide la sf`r[itul lunii martie [i va avea un concept un pic diferit. |n Centrul Vechi vom face un fel de grand cafe, cu preparate specifice - croque monsieur sau sandvi[uri speciale”. Compania a investit 150.000 de euro \n localul de 60 de metri p=tra]i [i [i-a propus ca \n doi ani s= ating= punctul de break-even. C`t despre un plan de viitor de ansamblu, este destul de dificil de estimat. Investitorii din zon= cred c= vor trece cel pu]in zece ani p`n= c`nd aspectul general al locurilor se va schimba. Un proiect interesant se anun]= hanul cultural G`rboveni. |nc= din 2006, autorit=]ile anun]au c= vor transforma hanul G`rboveni, o construc]ie din 1739, c`nd a fost ridicat pe un teren al negustorului Hagi Teodosie Gabroveanu, \ntr-un centru cultural, o sal= de spectacole [i spa]ii comerciale. P`n= \n 2011. n

SLIDESHOW

Aﬂ= mai multe despre investi]iile f=cute p`n= acum \n centrul vechi dintr-o galerie foto disponibil= pe www.businessmagazin.ro

15-21 martie 2010 I BUSINESSmagazin 55

REPORTAJ

AICI NU SE DOARME 56 BUSINESSmagazin I 15-21 martie 2010

FOTO: REUTERS, SHUTTERSTOCK

Teoretic, 500 de euro ar trebui s= ajung= pentru c`teva zile de vacan]= \n Las Vegas. Dac= punem \ns= la socoteal= jocurile de noroc, atrac]iile, spectacolele [i cump=r=turile, 1.000 de euro pot ďŹ prea pu]ini. de ANCA ARSENE-B+RBULESCU, LAS VEGAS

NICIODAT+ 15-21 martie 2010 I BUSINESSmagazin 57

reportaj

de ajuns s= faci un singur pas \n aeroport ca s=-]i dai seama c= ai ajuns \n Las Vegas. Minicazinouri \i \nt`mpin= \nc= de la ie[irea din avion pe cei 40 de milioane de turi[ti care vin anual \n capitala mondial= a distrac]iei [i nu pu]ini sunt cei ce se opresc pre] de c`teva minute sau de c`]iva dolari, mai bine zis, ca s=-[i \ncerce norocul la unul dintre cele 1.234 de aparate. “Aproape to]i cei care sosesc \n Las Vegas vin cu un singur g`nd: s= plece de aici milionari. Restul sunt oameni de afaceri care particip= la vreunul din cele peste 22.000 de evenimente organizate \n ﬁecare an”, spune Jennifer, [oferul companiei de limuzine [i ma[ini de lux Bell Trans, o americanc= de origine din New Jersey, mutat= \n Vegas \n tinere]e, c`nd voia s= se fac= dansatoare. Acum \ns=, la 40 [i ceva de ani, prefer= o meserie ceva mai departe de lumina reﬂectoarelor.

Drumul dintre Las Vegas Boulevard, artera principal= a distrac]iei, [i aeroportul McCarran, al 15-lea cel mai mare din lume dup= num=rul de pasageri care \i trec anual pragul (mai exact, 44 de milioane anul trecut) [i al [aselea dup= num=rul ateriz=rilor [i al decol=rilor (\n total peste 575.000), \l face de c`teva ori \n fiecare zi, \n vreo zece minute. “Cei mai mul]i dintre turi[ti prefer= Strip-ul (cum mai este numit bulevardul). Faimoasa strad= Fremont nu mai e ce-a fost”, continu= Jennifer, care taxeaz= clien]ii pentru o or= de plimbare prin ora[ cu numai 42 de dolari, timp \n care, la cerere, le poate fi [i ghid. Strada Fremont, construit= \n 1905 [i prima iluminat= din ora[, a fost \n mod tradi]ional o arter= simbol a Las Vegasului, cu neoanele [i cazinourile sale: rar film care s= se refere la ora[ul jocurilor de noroc [i s= nu includ= m=car c`teva cadre cu strada Fremont. Construit \n inima de[ertului Nevada, Las Vegas vrea

ISTORIE CONSTRUITĂ ÎN 1905 ȘI PRIMA ILUMINATĂ DIN ORAȘ, STRADA FREMONT, A FOST ÎN MOD TRADIŢIONAL O ARTERĂ SIMBOL A LAS VEGASULUI. PENTRU ACEST TITLU A INTRAT ÎN COMPETIŢIE DE CÂŢIVA ANI ȘI THE STRIP.

Las Vegas în cifre Hoteluri, cazinouri, magazine și jocuri de lumini. Așa ar putea ﬁ descris în câteva cuvinte orașul Las Vegas, capitala mondială a distracţiei.

MIL.

turiștii care vin anual în Las Vegas

58 BUSINESSmagazin I 15-21 martie 2010

MIL.

locuitorii orașului, majoritatea angajaţi în hoteluri și cazinouri

1.700 200.000 87 3,9 %

cazinouri și localuri cu jocuri de noroc din Las Vegas

aparate de jocuri în cazinouri

dintre turiști cheltuiesc bani pe jocuri de noroc în Las Vegas

ORE

petrece în medie un turist la jocurile de noroc

s= aduc= \n acela[i loc New Yorkul, Parisul, Egiptul, Roma antic= [i Vene]ia gra]ie hotelurilor luxoase cu zeci de etaje [i mii de camere, devenite \n sine atrac]ii turistice - model c=tre care s-au \ndreptat patronii de cazinouri atunci c`nd jocurile de noroc au \nceput s= se r=sp`ndeasc= [i \n alte col]uri ale SUA. “De asta am [i venit p`n= acum de cinci ori \n Vegas, de fiecare dat= la alt hotel”, spune Daniel Matthews, un t`n=r de 27 de ani, absolvent al New York University [i func]ionar \n cadrul unei b=nci americane, care pl=nuie[te s= ajung= acolo cel pu]in c`t s= stea \n fiecare hotel renumit din Las Vegas. Ca s= reu[easc= \ns=, Matthews ar trebui s= parcurg= drumul \ntre New York [i Nevada \n fiecare weekend timp de un an, iar dac= [iar propune s= se cazeze \n fiecare camer= de hotel din ora[, ar avea nevoie de aproape 350 de ani, dat fiind c= num=rul acestora ajunge la 125.000. Odat= ajuns \n Las Vegas, unui turist nu-i r=m`ne dec`t s= ia ora[ul la picior, fie stradal, fie prin galeriile comerciale ale hotelurilor din care de multe ori nici nu este nevoie s= ias= ca s= treac= dintr-o cl=dire \n alta. La 9 diminea]a, bulevardul principal este totu[i destul de lini[tit, iar mul]i se delecteaz= f=c`nd jogging \n timp ce admir= peisajul zg`rie-norilor din preajma hotelului unde sunt caza]i. Seara e cu totul alt= poveste: trotuarele sunt luate cu asalt de amatorii de nop]i albe sau de turi[tii care admir= peisajul nocturn, jocul de lumini al ora[ului, spectacolul f`nt`nilor din fa]a renumitului Bellaggio - o investi]ie de 30 de milioane de dolari care, timp de c`teva minute la fiecare sfert de or=, adun= \n fa]a hotelului sute de oameni -, erup]ia vulcanului de la Mirage sau hotelul-piramid= Luxor [i fasciculul de lumin= din v`rful lui, care cost= 50.000 de dolari pe noapte [i despre care se spune c= s-ar vedea [i din spa]iu. O alternativ= de transport relativ ieftin= - un abonament pentru 24 de ore cost= doar 7 dolari - ar putea fi [i autobuzul, care trece la intervale mai

JENNIFER ȘOFER AL COMPANIEI BELL TRANS

“Aproape to]i cei care sosesc \n Las Vegas vin cu un singur g`nd: s= plece de aici milionari”

MLD. EURO

cheltuiţi anual în cazinourile din statul Nevada

400

EURO

cheltuiește în medie un turist în cazinouri pe perioada vacanţei în Las Vegas

125.000 70 camerele hotelurilor din oraș

EURO

preţul mediu al unei camere de hotel pe noapte

scurte de zece minute [i face foarte multe opriri, distan]a dintre sta]ii fiind cam la cinci minute de mers pe jos. Nu pare s= fie \ns= indicat, din moment ce str=zile principale sunt foarte aglomerate, mai cu seam= seara, iar limuzinele sunt la tot pasul. Dup=amiaza, drumul dintr-un cap=t la altul al Las Vegas Strip a durat mai mult de o or=, de[i distan]a nu dep=[e[te cu mult [ase kilometri. “De ce s= nu petreac= mai bine acest timp \n cazinou? De c`nd p=[esc \n interior, e interesul nostru s=-i ]inem pe oameni c`t mai mult aici. P`n= la urm=, din asta c`[tig=m cei mai mul]i bani”, comenteaz= Kim Grange, vicepre[edinte al Venetian Resort Hotel Casino. Hotelul care imit= la scar= mic= Vene]ia ar putea distra turi[tii chiar [i o zi \ntreag=, pornind de la canalul pe unde se pot plimba cu gondola [i pe marginea c=ruia se afl= zeci de magazine [i cafenele [i p`n= la cazinoul ce aduce hotelului mai bine de trei sferturi din venituri. Strategia de a-i determina pe oameni s= r=m`n= c`t mai mult timp \n interior, evit`nd c=ldura insuportabil= vara sau v`ntul \n]ep=tor iarna, a fost g`ndit= \n detaliu de proprietarii de hoteluri. Decorul colorat [i atr=g=tor [i lipsa ceasurilor sau a ferestrelor pot face turi[tii s= piard= cu u[urin]= no]iunea timpului; nu degeaba num=rul orelor petrecute de un turist la rulet=, blackjack sau la aparate ajunge la o medie de patru ore pe zi, iar suma cheltuit= \n acest scop pe parcursul sejurului (\n medie de patru zile) dep=[e[te 550 de dolari (400 de euro). “Cea mai mare sum= pierdut= la masa mea a fost de aproape un milion de dolari (735.000 de euro). Istoric vorbind, au fost \ns= [i cazuri mai grave, pentru c= de multe ori oamenii nu [tiu c`nd s= se opreasc=”, spune un crupier de la Bellagio. |n ansamblu, industria jocurilor de noroc din Nevada ajunge la 10 miliarde de dolari pe an (7,3 miliarde de euro), \ns= criza a avut [i aici un cuv`nt de spus. Num=rul turi[tilor [i banii pu[i la b=taie \n Las Vegas u

ZILE

durează în medie o vacanţă în Las Vegas

315 330 media căsătoriilor oficiate zilnic în capelele din oraș

EURO

costul depunerii actelor de divorţ în statul Nevada

15-21 martie 2010 I BUSINESSmagazin 59

reportaj

CONTRAST ÎN UNELE PĂRŢI DIN LAS VEGAS AU FOST ÎNCHISE ANUL TRECUT MAI MULTE CAZINOURI. ÎN ALTELE, SUNT INVESTITE MILIARDE DE DOLARI PENTRU A FI COMPLETAT GOLUL

30 MIL. $

au costat f`nt`nile din fa]a faimosului Bellagio, un adev=rat spectacol pentru turi[ti

SLIDESHOW

Aﬂ= mai multe despre Las Vegas [i \ntreaga industrie din spatele ora[ului dintr-o galerie foto disponibil= pe www.businessmagazin.ro

60 BUSINESSmagazin I 15-21 martie 2010

s-au diminuat, iar efectele au fost resim]ite din plin de hoteluri [i cazinouri, \ncas=rile acestora din urm= ajung`nd aproape la 9,6 de miliarde de dolari, nivel \nregistrat \n 2003, conform unui raport al Gaming Control Board, \n timp ce datoriile nu au f=cut dec`t s= se majoreze. “Anul trecut au fost c`teva falimente, \n special \n zona Fremont Street, ceea ce explic=, printre altele, unde au disp=rut cam cinci miliarde de dolari din economie”, spune Jennifer de la Bell Trans, care a sim]it criza \n propriul buzunar. {i Matt, un taximetrist mutat \n Las Vegas de c`]iva ani, spune c= a observat o sc=dere consistent= a veniturilor lunare. “Nu m= pl`ng \ns=. Am propriul apartament [i cu cei 3.000 de dolari (2.200 de euro) c`[tiga]i pe lun= duc un trai decent, chiar dac= \n 2008 suma era \n unele luni chiar dubl=.” Criza a suspendat [i o serie de proiecte aflate \n dezvoltare, \ntre care complexul hotelier Fontainebleau. Macarale [i zone \n construc]ie par abandonate, inclusiv pe Strip. |n zona de nord a bulevardului, unde se afl= [i Stratosfera, un turn de 350 de metri \n=l]ime construit de un turist care a dat lovitura \n Las Vegas, de unde poate fi observat \ntreg ora[ul [i \mprejurimile aride, aproape c= nu exist= cl=dire sau teren pe care s= nu fie \nceput= o construc]ie. Partea bun= ar fi c=, odat= cu execut=rile silite, au ap=rut [i noi oportunit=]i pentru oamenii de afaceri care p`n= acum fie nu

au avut destule resurse pentru investi]ii, ﬁe nu au g=sit un spa]iu pe gustul lor pentru a dezvolta un proiect. |n ultimul an, b=ncile au pus m`na pe terenuri \n valoare de aproape 4,5 miliarde de dolari, hoteluri de 2,4 de miliarde [i peste jum=tate de milion de metri p=tra]i de spa]ii comerciale \n valoare de 1,6 miliarde de dolari, propriet=]i pe care le scot la licita]ie la pre]uri sub valoarea real= (p`n= nu de mult - 3.000 de dolari pe metru p=trat pe Strip), pentru a-[i recupera banii. C`t despre apartamente, execut=rile silite a peste 7.000 de locuin]e, \n valoare total= de 830 de milioane de dolari (610 milioane de euro) n-au f=cut dec`t s= scad= pre]urile. “Apartamente care \nainte erau 300.000 de dolari se v`nd acum chiar [i la o treime din pre], \n timp ce casele de un milion de dolari cost= acum jum=tate. E un bun prilej pentru achizi]ia unei case de vacan]=”, spune [oferi]a Jennifer. Nu, nu e o glum=, cum a[ ﬁ crezut: \n jur de un milion de americani aleg ca loc pentru casa lor de vacan]= ora[ul care nu doarme niciodat=, \n detrimentul vreunei insule feerice. Feeric e [i aici, dac= punem la socoteal= [i zicala c= aici totul e permis sau, mai exact, “what happens in Vegas stays in Vegas” (ce se \nt`mpl= \n Vegas r=m`ne \n Vegas). Cu un singur amendament: dovad= r=m`n \nregistr=rile video f=cute de cele patru milioane de camere de luat vederi amplasate unde nici nu te a[tep]i. n

panorama DVD HOMELESS CHIC IDEEA DE ELEGANŢĂ A OMULUI STRĂZII REVINE LA ANUMITE INTERVALE ÎN ATENŢIE. ACUM ȘI ÎN CHINA

Aventuri princiare |n “Eu [i Prin]ul 4: Vizita regal=” (“The Prince and Me: The Elephant Adventure”), filmul recomandat de PRO Video \n aceast= s=pt=m`n=, personajele principale Paige (Kam Heskin) [i Eddie (Chris Geere) accept= invita]ia la nunta singurei fiice a regelui Saryu, prin]esa Myra, f=r= s= aib= nici cea mai vag= idee c= sunt pe cale s= tr=iasc= aventura vie]ii lor. |ntr-o lume condus= dup= alte reguli, Paige descoper= cu stupoare c= Myra este obligat= s=-l ia de so] pe Kah, cel care i-a fost ales. De[i este \ndr=gostit= nebune[te de un dresor de elefan]i, pe nume Alu, ea trebuie s= accepte c=s=toria aranjat= de tat=l s=u. |ncerc`nd s= \i determine pe cei doi \ndr=gosti]i s= fie \mpreun=, Paige deconspir= f=r= s= vrea rela]ia clandestin=, iar \ncurc=turile nu \nt`rzie s= apar=. Acuzat c= a complotat \mpotriva regelui, Alu este \nchis. Vor reu[i oare Paige [i Eddie s= \i aduc= pe cei doi \ndr=gosti]i \mpreun=, s= g=seasc= elefantul regal disp=rut sau s= \l conving= pe rege c= o c=s=torie trebuie f=cut= din dragoste? “Eu [i Prin]ul 4” este un film palpitant [i romantic, \n care dragostea adev=rat= \nvinge, \ntr-un decor exotic [i luxuriant. EU {I PRIN}UL 4: VIZITA REGAL+

Vagabondul vedet= O fotograﬁe postat= pe internet l-a transformat pe un om al str=zii chinez \n vedet=.

hinezul, a c=rui identitate nu a fost dezv=luit=, pentru a-l proteja, este un homeless din ora[ul Ningbo [i a atras aten]ia internau]ilor prin aspectul s=u “cool”, elegant chiar, \n ciuda hainelor vechi pe care le poart=. B=rbatul din fotografia de pe internet are circa 1,72 metri \n=l]ime [i pare a fi \n v`rst= de cam treizeci [i cinci de ani, iar fanii lui (foarte mul]i [i activi pe forumuri) consider= c= aduce cu actori renumi]i ai Asiei. Cei ce i-au v=zut fotografia l-au comparat chiar cu un model care particip= la prezentarea ultimei colec]ii Dolce & Gabbana, sus]in`nd c= nu e cu nimic mai prejos din punctul de vedere alt calit=]ilor fizice.

62 BUSINESSmagazin I 15-21 martie 2010

Ideea de elegan]= a omului str=zii nu e tocmai nou=. Creatoarea de mod= Vivienne Westwood a organizat \n ianuarie o prezentare “homeless chic”, unde modelele erau \mbr=cate cu haine care ar=tau ca [i cum ar fi dormit \n ele. Cei ce doresc s= afle \ns= cum se face c= un om al str=zii din China este \mbr=cat cu at`ta bun-gust nu pot avea ocazia s=-l vad= \ns=, deoarece numele s=u nu a fost f=cut public din ra]iuni de protec]ie a identit=]ii lui. Exist= \ns= diverse specula]ii cu privire la adev=rata sa identitate [i se spune c= elegantul om al str=zii ar fi de fapt un absolvent de facultate cu min]ile r=t=cite \n urma unei decep]ii \n dragoste. n

ACTORI PRINCIPALI: KAM HESKIN, CHRIS GEERE

TENDIN}E

Pricomigdale pentru to]i Odinioar= deliciu al celor \nst=ri]i, pricomigdalele sunt acum omniprezente \n Fran]a: nu se mai g=sesc doar \n patiserii cu tradi]ie, ci [i pe rafturile multor supermaketuri sau chiar [i la McDonald’s. P`n= [i lan]ul Starbucks [i-a anun]at inten]ia de a include pricomigdalele (“macarons”) pe lista de deserturi disponibile \n restaurantele sale. Popularitatea \n cre[tere a pricomigdalelor nu este \ns= pe placul iubitorilor acestei delicatese [i nici al speciali[tilor, care depl`ng sc=derea calit=]ii, din moment ce pricomigdala produs= \n serie seam=n= mai degrab= cu biscui]ii, nerespect`nd re]etele originale. Unii patiseri merg p`n= la a propune ca pricomigdalelor de mas= s= le fie dat= alt= denumire, pentru a nu deruta cump=r=torii. Pe de alt= parte, sunt destui aceia care afirm= c= “democratizarea” pricomigdalelor nu poate fi oprit= [i c= este de fapt benefic=, pentru c= astfel pot avea acces la ele [i cei care nu \[i permit s= treac= pragul cofet=riilor scumpe.

PAGIN+ REALIZAT+ DE LOREDANA FR+}IL+-CRISTESCU

cifrele s=pt=m`nii INTERN S=pt=m`nal fondat \n anul 2004 ADRESA REDAC}IEI: Strada B=r=]iei nr. 31, sector 3, Bucure[ti Telefon: 031-82-56-218 Fax: 031-82-56-285 ABONAMENTE: 031-82-56-242 / 244 / 332; fax: 031-82-56-243; Persoan= de contact: Viorica Olteanu APEL GRATUIT: 0800 88 93 93 e-mail: redactia@businessmagazin.ro www.businessmagazin.ro REDAC}IA: Redactor-[ef: Ionu] Bonoiu Redactori-[efi adjunc]i: Crengu]a Nicolae, Dorin Oancea, Iuliana Roibu Editori: Raluca Badea, Ioana Mihai, Mihai Mitric= Redactori: Anca Arsene-B=rbulescu, Roxana Cristea, Cristina Marina, R=zvan Mure[an, Ana R=du]=, C=t=lin {tefancu Art director: Camelia Iliescu DTP: Roxana Ro[u InfoGrafice: Irina T=n=sescu Editor foto: George Toader Corectur=: Theodor Zamfir Departament de Prelucrare Imagine: {ef departament Iulian Popa PUBLICITATE & MARKETING: Sales Manageri: Ovidiu T=nase (031-825-62-78), Sales Coordinator Business Press: Drago[ Stan (031-825-62-37) Traffic Manager: Mirela Ignat Brand Manager Business Press: Dana C=pitanu, Gabriel Iova PR Manager Business Press: Arina Sturzoiu Events Manager Business Press: Elena Gherasim TIPAR & PREPRESS:

SC COMPANIA DE PRODUC}IE INTERTAINMENT SA Tel: 031-825-10-28; Fax: 031-825-10-36 www.coprint.ro REVIST+ EDITAT+ DE:

Infla]ia anual= din Rom`nia a cobor`t \n februarie la un nivel de 4,49%, apropiindu-se astfel fa]= de minimul atins \n luna octombrie 2009, de 4,3%. Anali[tii anticipau c= infla]ia va fi de 4,6% \n februarie. |n ianuarie, pre]urile bunurilor de consum urcaser= la o rat= anual= de 5,2%. Rata lunar= a infla]iei s-a redus \n februarie la numai 0,2%, comparativ cu nivelul de 1,68% din luna anterior=, potrivit INS. Pre]urile m=rfurilor alimentare [i nealimentare s-au majorat luna trecut= cu 0,24%, \n timp ce pre]urile la servicii s-au men]inut la acela[i nivel. Cre[teri de peste 1% au consemnat pre]urile la energie termic=, transport urban, c=r]i, reviste, ziare [i legume [i conserve din legume.

INDICI BURSIERI

4 s=pt. 4,1% 8,3% 6,2% 7,8% 8,8% 7,7% 7,0%

Varia]ie \n 2010 1,1% 3,6% 2,5% -2,4% 3,7% -0,5% 1,1%

Valoare 22.780,17 1.180,80 41.047,74 2.518,02 419,2 52.439,11

1 s=pt. 5,56% 2,95% 2,91% 4,12% -1,35% 1,94%

4 s=pt. 10,2% 5,2% 10,0% 2,0% -4,6% 2,1%

Varia]ie \n 2010 7,3% 5,7% 2,7% 0,9% -1,9% 1,5%

Valoare 544,92 5.548,99 2.392,83

1 s=pt. 1,64% 1,10% 3,27%

4 s=pt. 6,4% 8,7% 5,8%

Varia]ie \n 2010 18,0% 18,3% 6,8%

Valoare 10.541,33 2.350,26 1.143,43 2.893,32 5.615,62 5.928,95 10.664,95

EUROPA CENTRAL+ {I DE EST

11 martie 2010 BUX (Ungaria) PX50 (Cehia) WIG (Polonia) ATX (Austria) SOFIX (Bulgaria) ISE 100 (Turcia)

1 s=pt. 1,24% 3,04% 2,12% 2,92% 1,86% 2,52% 5,12%

INTERNA}IONALI

11 martie 2010 Dow Jones Ind. Av. (SUA) NASDAQ (SUA) S&P 500 (SUA) DJ STOXX 50 (UE) FTSE 100 (Marea Britanie) DAX (Germania) Nikkei (Japonia)

ROM~NIA

11 martie 2010 BET-XT BET RASDAQ-C

Indicii Bursei de Valori Bucure[ti au consemnat aprecieri u[oare s=pt=m`na trecut= avansuri pe fondul unei lichidit=]i \n sc=dere, cre[teri mai importante \nregistr`nd ac]iunile de pe RASDAQ.

n EXTERN Deficitul de cont curent al celor 27 de state europene a continuat s= se reduc= \n intervalul octombrie-decembrie din 2009, p`n= la un nivel de 27 de miliarde de euro, comparativ cu un deficit de 59,4 miliarde de euro \nregistrat \n aceea[i perioad= a anului precedent. Deficitul din trimestrul al treilea al 2009 s-a cifrat la 27,7 miliarde de euro \n ]=rile europene. Balan]a comercial= pe segmentul serviciilor a adus un surplus de 14,1 miliarde de euro \n ultimele trei luni ale anului trecut, \n sc=dere fa]= de nivelul de 16,7 miliarde de euro din trimestrul anterior.

PIA}A MONETAR+

11 martie 2010 ROBID 3M (%) ROBOR 3M (%)

Valoare 5,88 6,38

1 s=pt. -5,62% -5,20%

Valoare 4,0987 3,0013 106,7022 3,3178 4,5122

1 s=pt. 0,14% 0,33% -2,42% -1,98% -0,05%

ROM~NIA

11 martie 2010 Euro/lei Dolar/lei Aur (lei/gr) 100 yeni japonezi/lei Lir= sterlin=/lei

SC PubliMedia International SA este o companie a MediaPRO © Drepturile de autor pentru imaginile publicate apar]in revistei sau surselor acreditate

ISSN 1584-7349

4 s=pt. -0,2% 0,5% 3,0% -0,1% -3,2%

Varia]ie \n 2010 -3,1% 2,2% 2,4% 4,4% -4,8%

MACRO INTERNA}IONAL PIB \n 2009 (%)

Director publishing: Cosmina Noaghea Director editorial: Cristian Hostiuc Publisher Business Press: Cristina Ghele[el Director v`nz=ri publicitate: Nicoleta Nedea Director marketing: Daniela {erban Director ﬁnanciar: Sorin Dinu Director distribu]ie: Dan Apostolache (0721.102.086) Director produc]ie: Rodica Ghenciu Director Resurse Umane: Elena {erban Senior foto editor: Marius Sm=du

Varia]ie absolut= (%) 4 s=pt. \n 2010 -9,7% -42,1% -9,0% -40,1%

Australia Austria Belgia Canada Danemarca Elve]ia Fran]a Germania Italia Japonia Marea Britanie Olanda Spania Suedia Statele Unite Zona euro

+2,7 -1,8 -0,8 -1,2 -3,4 +0,6 -0,3 -2,4 -2,8 -0,4 -3,3 -2,2 -3,1 -1,5 +0,1 -2,1

(trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV)

Produc]ia industrial= (%) -3,8 (trim. III) -4,6 (dec.) -4,0 (nov.) -5,0 (dec.) -19,2 (dec.) -6,7 (trim. III) -2,3 (dec.) -6,7 (dec.) -5,6 (dec.) +18,2 (ian.) -3,6 (dec.) +0,8 (dec.) -1,5 (dec.) -5,8 (dec.) +0,9 (ian.) -5,0 (dec.)

Rata inﬂa]iei (%) +2,1 (trim. IV) +1,3 (ian.) +0,7 (feb.) +1,9 (ian.) +2,0 (ian.) 1,0 (ian.) +1,1 (ian.) +1,0 (ian.) +1,1 (feb.) -1,3 (ian.) +3,5 (ian.) +0,8 (feb.) +0,9 (feb.) +0,6 (ian.) +2,6 (ian.) +0,9 (feb.)

15-21 martie 2010 I BUSINESSmagazin 65

ultimul cuv`nt De obicei, prezic=torii, ghicitorii sau astrologii folosesc expresii ambigue, bune \n orice situa]ie. Cine aude spun`ndu-i-se “e[ti o persoan= bl`nd=, dar care [tie s= se impun=” se bucur= c`nd vede c=-i sunt recunoscute aceste dou= virtu]i, chiar dac= ele se contrazic una pe cealalt=. De aceea prosper= ghicitorii. de UMBERTO ECO

Ghici, ghicitoarea mea

icap, Comitetul Italian pentru Controlul Afirma]iilor despre Paranormal, face \n mod regulat, an de an, o monitorizare a previziunilor astrologice din anul precedent. Pentru 2009 pute]i g=si un raport am=nun]it la www. cicap.org/astrologia2009 [i un conspect \n revista “Scienza & Paranormale”. Luciano Sampietro, interpretul lui Nostradamus, i-a prev=zut Papei un atentat mortal \n 2009, Peter Van Wood \n revista “Nero su Bianco” a preconizat pentru 2009 cutremure \n Grecia, Croa]ia, Indonezia [i Amsterdam, dar din fericire niciunul \n Italia. Ghicitorul Otelma l-a avertizat pe Obama, \n toamn=, despre ni[te pericole legate de integritatea personal=. Pe site-ul “Quotidianonet”, Teodora Stefanova a prorocit c= urm=torul secretar general al NATO va fi Solomon Passy, Almanahul lui Barb=-Neagr= a anun]at c= Republica China va g=si o solu]ie pentru situa]ia din Tibet, Johnny Traferri alias magul Johnny (ziarul “La Nazione”) i-a prezis lui Obama un atentat \n martie [i a ad=ugat c= “vor avea loc sinucideri \n mas=, se va ucide p`n= [i un mare om de televiziune [i \n sport va fi un doliu teribil”. C`t prive[te Italia, astroloaga Horus (\n suplimentul de vineri al cotidianului “La Repubblica”) a anticipat c= spre finele anului vor fi realizate importantele reforme anun]ate dintotdeauna; pentru Luisa De Giuli (Tgcom, Mediaset online), eforturile legislative \n vederea reechilibr=rii dezechilibrelor sociale ar fi \nregistrat succese p`n= \n iunie 2009; pentru astrologul Mauro Perfetti (“Quelli che il calcio”) “echipa din Torino s-ar fi salvat din seria B”; pentru astroloaga Meredith Duquesne (Le Matin online),

66 BUSINESSmagazin I 15-21 martie 2010

povestea de dragoste dintre Carla Bruni [i Sarkozy nu ar fi urmat s= dureze dec`t p`n= \n septembrie 2009 (dar ulterior a precizat: “Nu pot s= afirm a[a ceva: nu sunt o clarv=zatoare”. Asta mai lipsea). |n fine, astroloaga Sirio (“Italia allo specchio”) a profe]it c= Fabrizio Corona ar fi p=r=sit-o pe Belen Rodriguez, iar Barbara Massimo (“Novella 2000”) c= Leonardo DiCaprio [i George Clooney s-ar fi c=s=torit. Acum imagina]i-v= c= exist= un medic c=ruia \i moare bolnavul de fiecare dat= c`nd prescrie un medicament. Sau c= se afl= despre avocatul cutare c= pierde toate procesele. Nimeni nu ar mai apela

toate menite s= se \nt`mple \ntr-un anume loc: episoade acute de violen]= din partea fundamentali[tilor [i a terori[tilor, rela]ii dificile \ntre israelieni [i palestinieni, c`teva scandaluri din cauza unor contracte cu statul \n Italia, Rocco Buttiglione poate continua s=-[i vad= de treburile lui, dar \i va fi tot mai greu, pentru Veltroni situa]ia nu va fi chiar roz, Leoluca Orlando - nu este el cel mai am=r`t, Umberto Bossi ar trebui s=-[i vad= \n continuare de s=n=tate, pe Giulio Andreotti doar trecerea timpului l-ar mai putea \n[ela, Lamberto Dini tr=ie[te [i ai s= vezi (aceast= vorb= de duh \i apar]ine astroloagei Antonia Bonomi).

MODUL CUM SE PROCEDEAZ+ CU VR+JITORII {I ASTROLOGII REFLECT+ {I COMPORTAMENTUL FA}+ DE POLITICIENII DE LA TELEVIZOR la ei. |n schimb, \n ceea ce-i prive[te pe ghicitori, oricine este \n m=sur= s=-[i dea seama la sf`r[itul anului c= au zb`rcit-o \n aproape toate cazurile, [i totu[i rubricile astrologilor sunt citite \n continuare [i ghicitoarele sunt pl=tite [i pentru sezonul urm=tor. |n mod evident, oamenii nu vor s= [tie, ci mai degrab= s=-[i satisfac= nevoia de a crede, chiar dac= ajung s= cread= lucruri \n mod evident gre[ite. Ce s= mai zic? Zeii \i orbesc pe cei pe care vor s=-i duc= la pierzanie. {i, la urma urmelor, modul cum se procedeaz= cu vr=jitorii [i astrologii reﬂect= [i comportamentul fa]= de politicienii de la televizor. Bine\n]eles, din c`nd \n c`nd astrologii o mai [i nimeresc, dar ﬁecare dintre noi ar putea s= se apuce de aceast= meserie dac= ar formula previziuni de un astfel de soi,

Magul Otelma prevedea pentru Partidul Democrat un destin amar [i incert, iar la RAI modific=ri \n organigram= \n favoarea partidelor de centru-dreapta. Cirea[a de pe tort: “Locurile de parcare vor fi tot mai greu de g=sit”. {tire de ultim= or= de la Cicap. Mediumul Rosemary Altea, cea care \n urm= cu c`]iva ani, \n show-ul lui Maurizio Costanzo, i-a pus pe c`]iva am=r`]i \n contact cu cei dragi de pe lumea cealalt=, a fost escrocat= cu 200.000 de dolari de angajata ei Denise M. Hall. Cum de nu a prev=zut nimic? Asta \mi aminte[te de povestea celui care, aflat \n fa]a unei u[i cu inscrip]ia “ghicitor”, bate. {i o voce din=untru \ntreab=: “Cine e?”. n