Business Magazin Nr. 273

NEW YORK TIMES: DUPĂ GRECIA, URMEAZĂ ANGLIA (PAG. 44)

Nr. 273 (11/2010)

n

Preţ: 4,9 lei

n

www.businessmagazin.ro

n

Până la 28 martie 2010

TELECOM

REPORTAJ: LA SCHI EXTREM ÎN VERBIER SAU CUM SE DISTREAZĂ BOGAŢII ÎN ALPI (PAG. 56)

Romtelecom, trezirea unui gigant adormit (pag. 16)

INTERVIU

Jumătate de oră cu şeful Henkel (pag. 22)

INVESTIŢII

Brokerii mizează pe Fondul Proprietatea (pag. 10)

ASIGURĂRI

NUMIT LA CONDUCEREA FOSTULUI IMPERIU AL LUI DINU PATRICIU, SADUOKHAS ATASHOVICH MERALIYEV VORBEȘTE PENTRU PRIMA DATĂ DESPRE MISIUNEA SA DE A TRANSFORMA ROMPETROL DUPĂ PLANURILE KAZMUNAIGAZ. (PAG. 26)

Cum vor descoperi românii că sănătatea costă (pag. 18)

FOTO: ADRIAN STOICOVICIU

URMAȘUL LUI PATRICIU

CUPRINS

VARIANTA KAZAHĂ

26

ÎN MARTIE 2010 SE ÎMPLINESC DOI ANI DE CÂND SADUOKHAS ATASHOVICH MERALIYEV A VENIT ÎN ROMÂNIA. ESTE CEO AL ROMPETROL DIN IULIE 2009, DAR SE AFLĂ LA PRIMUL SĂU INTERVIU, DUPĂ LUNI ÎNTREGI ÎN CARE COMPANIA A COMUNICAT EXTREM DE PUŢIN, COMPLET OPUS STILULUI DE COMUNICARE DIN VREMEA LUI PATRICIU. DE IULIANA ROIBU

n

ACTUALITATE

10 INVESTI}II: Brokerii recomand= cump=rarea de ac]iuni la Fondul Proprietatea 16 TELECOM: Romtelecom, trezirea unui gigant adormit 18 ASIGUR+RI: Rom`nii vor descoperi c= s=n=tatea cost=

22 COMPANII: {eful cel mare al Henkel are planuri importante pentru Rom`nia

16

36 AFACERI: Italienii de la Enel continu= investi]iile

n

SPECIAL

40 NEW YORK TIMES: Miracolul galic 44 NEW YORK TIMES: Dup= Grecia, se preg=te[te Anglia

n

ART+ {I SOCIETATE

50 LIFESTYLE: Afacerea “Alice \n ]ara minunilor”

50

56 REPORTAJ: Schi extrem \n Verbier sau cum se distreaz= boga]ii \n Alpi

56

44

A: Adeplast Oradea (22), Allen & Overy (10), Amazon (62), AON Rom`nia (10), Apple (38); B: Bancpost (10), Baumit (22), Baumix (22), BCR (10), Bo[tin= & Asocia]ii (10), BRD (10), BT Securities (10); C: Carpatica Asset Management (10), Cegedim (18), Citigroup (44); D: Deloitte (10), Deutsche Telekom (16); F: Facebook (62), Farmec (22); G: Google (38); H: HB-Henriot (40), Henkel Rom`nia (22); I: ING Bank (10), Intel (38); K: KazMunaiGaz (26), KBC Securities (10), KPMG (10); L: L’Oréal (22), Logitech (38); M: McKinsey (44), MEMRB (22), Mintel (50); P: Petrom (10), Petromidia (26), Popovici & Asocia]ii (10), PricewaterhouseCoopers (14), Procter & Gamble (22); R: Raiffeisen Capital & Investment (10), Rompetrol (26), Romtelecom (16); S: Sony (38); T: Transelectrica (10), Transgaz (10); }: }uca & Asocia]ii (10); U: UniCredit Bank (10); W: Walt Disney (50), Weber (22), Wood & Company (10).

22-28 martie 2010 I BUSINESSmagazin 3

PRIM-PLAN n DIPLOMA}IE Pu]in r=ma[i \n urm=. Raportul interimar al UE privind justi]ia \n Rom`nia va ar=ta c= Bucure[tiul nu a fost capabil s= men]in= ritmul reformei, dar c= anul trecut lupta \mpotriva corup]iei a cunoscut o u[oar= ameliorare, potrivit proiectului redactat de Comisia European=. Textul indic= \nt`rzieri \n discu]iile parlamentare interne privind codurile de procedur= civil= [i penal=, dar Direc]ia Na]ional= Anticorup]ie a \nregistrat rezultate bune, pentru c= num=rul dosarelor penale privind combaterea marii corup]ii a crescut cu o treime \n 2009 fa]= de 2008.

Rapoartele interimare privind Rom`nia [i Bulgaria trebuia s= fie publicate la sf`r[itul lunii februarie, dar au fost am`nate din cauza Bulgariei, pe care Comisia a presat-o s= adopte amendamente la Codul penal.

n JUSTI}IE Mandat cu executare. Primarul

BOX Spectacolul \nfrunt=rii verbale, principalul folos al dialogului de la Cotroceni

Armisti]iul nu-i ca pacea

D

estul de absent de pe scena politic= dup= c`[tigarea celui de-al doilea mandat, pre[edintele Traian B=sescu a revenit pentru pu]in timp \n prim-plan cu ocazia consult=rilor cu partidele politice referitoare la modificarea Constitu]iei. Cum era [i de a[teptat, consult=rile nu au f=cut dec`t s= arate formalismul tot mai pronun]at al acestor \nt`lniri ale [efului statului cu clasa politic=, fiecare dintre p=r]i fiind mai preocupat= s= ocupe o pozi]ie de for]= \n raport cu adversarii [i mai pu]in de substan]a discu]iilor. Singurul moment notabil poate fi considerat disputa dintre pre[edinte [i liderul PSD Victor Ponta, c`[tigat= evident de Traian B=sescu.

Coinciden]= sau nu, dup= consult=ri s-a deblocat [i penibila \ncle[tare de la Senat dintre democrat-liberali [i socialdemocra]i, sus]inu]i de liberali, cu privire la schimbarea din func]ia de pre[edinte a lui Mircea Geoan=. Oficial, PD-L a decis s= am`ne din interes na]ional presiunea pentru a impune acest subiect pe ordinea

4 BUSINESSmagazin I 22-28 martie 2010

de zi a Senatului, \ns= lupta era pierdut= \nc= de la \nceput, fie [i numai din cauza subiectelor mult mai importante care ar fi fost astfel am`nate de la discu]ii. |ntre ele, soarta senatorului PSD C=t=lin Voicu, pentru care Parchetul General a cerut \ncuviin]area arest=rii [i care ar putea lovi \n pozi]ia lui Mircea Geoan= mai mult dec`t o solicitare de revocare din func]ie.

Singura problem= este c= \n acest caz mai exist= filtrul Comisiei juridice, ce trebuie redacteze un raport pe care s=-l \nainteze Biroului Permanent, [i abia de aici urmeaz= votul \n plen. Deja senatorii PSD din Comisie au fost acuza]i de cei din PD-L c= preg=tesc tergiversarea dincolo de lege a solicit=rii procurorului general de arestare a lui Voicu, av`nd \n vedere c= termenul legal expir= \n aceast= s=pt=m`n=.

O alt= miz= pentru PD-L este schimbarea pre[edintelui TVR Alexandru Sassu (fost membru al PSD), tot mai posibil= dup= ce raportul Televiziunii publice a fost respins \n comisiile de cultur= ale Parlamentului. n

municipiului Baia Mare, Cristian Anghel, a fost arestat [i a demisionat din PNL, ca urmare a condamn=rii definitive la doi ani [i [ase luni de \nchisoare cu executare, pentru abuz \n serviciu, dup= ce a prejudiciat bugetul administra]iei municipale cu aproximativ 400.000 de euro. Anghel este al doilea edil de municipiu arestat \n aceast= lun=, dup= primarul Craiovei, Antonie Solomon. Consiliul local a cerut magistra]ilor am`narea cu cel pu]in 60 de zile a execut=rii pedepsei, pentru ca Anghel s= poat= preda gestiunea.

n

EDUCA}IE

Reforma Funeriu. Proiectul legii educa]iei a intrat \n dezbatere public= pentru urm=toarele dou= s=pt=m`ni [i cuprinde o serie de modific=ri \n linie cu recomand=rile comisiei preziden]iale de profil, din care actualul ministru Daniel Funeriu a f=cut parte. Astfel se va introduce un nou tip de evaluare a elevilor, numit “portofoliu educa]ional”, care va reprezenta o carte de identitate educa]ional= ce cuprinde totalitatea diplomelor, a certificatelor [i a altor documente de absolvire ob]inute de elevi. Sindicatele din educa]ie au anun]at pentru 25 martie o grev= general= de o zi, pentru a protesta fa]= de subfinan]area din sistem, precum [i o alt= grev= pentru 22 aprilie.

FOTO: MEDIAFAX, REUTERS

n UNIUNEA EUROPEAN+ Amenzi de la Ciolo[. Comisarul european pentru agricultur= Dacian Ciolo[ a cerut de la 20 dintre statele membre returnarea a 350 de milioane de euro primite ca subven]ii europene. Printre ]=rile incriminate se afl= [i Grecia, afectat= de o sever= criz= economic=. Peste 120 de milioane de euro trebuie returna]i Bruxellesului de autorit=]ile de la Atena, care \n urma unor corec]ii bugetare s-a dovedit c= au folosit gre[it subven]iile europene. Banii au fost folosi]i \n industria bumbacului [i sub form= de ajutoare de dezvoltare rural=, unde se constat= deficien]e grave [i persistente. Acelea[i deficien]e sunt \nt`lnite \n Polonia privind plata la hectar \n 2006 [i 2007, iar Var[ovia trebuie s= returneze 92 de milioane de euro.

Spania se claseaz= pe locul al treilea \n acest clasament cu 47,5 milioane de euro de restituit pentru pl=]i neadecvate \n sectorul produc]iei de fructe [i legume.

n RAPORT De la cehi vine tortura. Amnesty International acuz= \ntr-un raport companii din Cehia c= au exportat neautorizat dispozitive pentru aplicarea de [ocuri electrice, c=tu[e metalice [i sprayuri cu substan]e chimice

\n numeroase ]=ri, inclusiv \n Rom`nia.

Raportul arat= c= firmele europene profit= de lacunele juridice pentru a participa la comer]ul interna]ional cu echipamente de securitate concepute \n scopul torturii. Potrivit Amnesty International, au fost constatate exporturi neautorizate de dispozitive pentru aplicarea de [ocuri electrice [i din Germania c=tre Rom`nia, Georgia, Bangladesh [i Iran.

Azur), \n timp ce dreapta lui Sarkozy a suferit o \nfr`ngere grea. Forma]iunea de dreapta UMP a pierdut \n fa]a opozi]iei socialiste [i ecologiste, care se estima c= avea s= c`[tige al doilea tur de duminica trecut=. Scrutinul \n cursul c=ruia 44,2 milioane de aleg=tori trebuie s= \[i aleag= consilierii din adun=rile regionale, a fost marcat de un absenteism record, de peste 52%.

n FRAN}A

n TURCIA Conspira]ionismul de stat. Poli]ia

A \nviat Le Pen. Partidul de extrem= dreapta Frontul Na]ional (FN) a surprins \n primul tur al alegerilor regionale din Fran]a, cu 12% din voturi la nivel na]ional. Liderul FN, Jean-Marie Le Pen, a dep=[it 20% \n fieful s=u din sud-est (Provence, Coasta de

turc= a arestat alte 20 de persoane \n cazul conspira]iei menite s= r=stoarne guvernul islamist al Turciei, printre cei re]inu]i num=r`ndu-se mai mul]i militari activi sau \n rezerv=. Opera]iunea poli]iei face parte din ancheta asupra organiza]iei militante de dreapta Ergenekon, care, potrivit procurorilor, punea la cale o lovitur= de stat prin care urma s= fie r=sturnat executivul condus de premierul Recep Tayyip Erdogan. Peste 200 de persoane au fost re]inute p`n= acum \n acest caz - printre ele, generali \n rezerv=, avoca]i [i jurnali[ti. {eful Marelui Stat Major al armatei turce, generalul Ilker Basbug, a negat totu[i zvonurile c= vor urma demisii \n mas= din r`ndul militarilor, \n semn de protest fa]= de persecu]iile la care sunt supu[i de guvernul Erdogan.

PUBLICITATE

prim-plan n ECONOMIE Marile lucr=ri de investi]ii. Opozi]ia l-a ironizat pe premierul Boc c`nd a recapitulat \n fa]a Parlamentului lista m=surilor anticriz=, una din vocile de la PSD spun`nd c= e acela[i discurs pe care premierul \l prezint= “de cinci ori \n trei luni”. E adev=rat, toate sunt cunoscute - Prima cas=, Rabla, neimpozitarea profitului reinvestit, facilit=]i pentru angajarea de [omeri, am`narea pl=]ii anticipate a impozitului pe profit, la care se adaug= [i proiectul \nc= nematerializat al cre=rii unui fond suveran de investi]ii, alimentat cu participa]iile minoritare ale statului la firme. Problema nu e \ns= dac= sunt nout=]i, ci dac= m=surile enumerate sunt sau nu eficiente. Ministrul economiei i-a replicat unui economist al BERD, care aprecia recent c= m=surile anticriz= sunt ineficiente, c= “nu cunoa[te economia rom`neasc=”.

Numai c= din reac]ii tot mai frecvente \n mediul de afaceri reiese c= reluarea cre[terii economice e \mpins= din nou cu c`teva luni mai t`rziu, de data aceasta spre sf`r[itul anului sau chiar prima parte a anului viitor, iar \nsu[i ministrul muncii recunoa[te c= problema nr. 1 la ora actual=, [omajul, e departe de rezolvare, urm`nd ca v`rful s= fie atins prin mai-iunie, c`nd va putea ajunge la o rat= de 8,5%, pentru ca p`n= \n decembrie s= scad= la 7,5%, dup= ce vor \ncepe “lucr=rile mari de investi]ii”.

Lucr=rile mari de investi]ii fuseser= promise [i pentru anul trecut, \ns= din cauza situa]iei bugetului au fost am`nate, iar nici acum situa]ia nu e mai limpede, ]in`nd cont c= restric]iile bugetare au r=mas la fel de dure: FMI recomand= guvernului ca nici m=car de miliardul de euro ob]inut din recenta emisiune de euroobliga]iuni s= nu se ating= (ministrul finan]elor \l vedea cheltuit tocmai pentru “marile lucr=ri”), ci s=-l pun= deoparte sub forma unui fond de rezerv= la Trezorerie.

n

AUTO

PRINTRE GHILIMELE

“CE GRIMAS+ A DESTINULUI: MINISTRUL S+N+T+}II ESTE UN MAGHIAR, AZI A{TEAPT+ MEDICAMENTE DE LA UN MAGHIAR {I CEI CARE AU FOST BOLNAVI ACUM 20 DE ANI DE MAGHIAROFOBIE!” Marko Bela, liderul UDMR

“He, he. E albastr=... Da. A]i suferit \n aceast= perioad=, cred” pre[edintele Traian B=sescu c=tre ziari[ti la Cotroceni, dup= ce a inspectat pupitrul de unde urma s= fac= o declara]ie [i a remarcat c= partea cu stem= a acestuia e albastr=

“Unii spun c= B=sescu e bolnav cu ficatul. Nu cred c= acolo e problema” Un pariu acaju. Din 15 aprilie, primele SUV-uri Dacia Duster vor fi livrate clien]ilor din Rom`nia, la pre]uri \ntre 10.500 [i 15.600 de euro, inclusiv TVA, \n func]ie de versiune [i de echipare. P`n= acum, 80% dintre comenzi au vizat versiunea Laureate, cea mai scump= [i cu dot=rile maxime, conform declara]iilor f=cute de reprezentan]ii constructorului cu ocazia lans=rii oficiale \n Rom`nia a celui mai nou vehicul din gama Dacia. Jérôme Olive, directorul general al Dacia, consider= c= Duster va consolida expansiunea interna]ional= a m=rcii, av`nd \n vedere c= \n urm=toarele luni, compania va ie[i cu el pe pie]ele din Europa, Turcia, Africa [i zona Magreb. Din var=, ma[ina va fi livrat= [i \n Ucraina, Orientul Mijlociu [i o serie de ]=ri din Africa, sub marca Renault.

6 BUSINESSmagazin I 22-28 martie 2010

Adrian N=stase, pre[edintele Consiliului Na]ional al PSD

“Cred c= dl. Boc ar fi singurul [omer care ar folosi acestei ]=ri” Victor Ponta, liderul PSD, vorbind despre faptul c= pre[edintele Traian B=sescu are posibilitatea de a-l demite pe Emil Boc, adic= “poate s=-l trimit= \n [omaj”

“Am convingerea c= dac= i-am da pe m`n= un butic l-ar b=ga \n faliment \ntr-o s=pt=m`n=” fostul premier C=lin Popescu-T=riceanu despre actualul premier Emil Boc

“Autonomia este o subspecie a libert=]ii, deoarece \nseamn= c= e[ti liber s= te organizezi, s= organizezi localit=]ile, cultura, biserica, prezentul [i viitorul, deci nu este ceva de la diavol” europarlamentarul Laszlo Tokes

PAGINI REALIZATE DE MIHAI MITRIC+ {I CRENGU}A NICOLAE

editorial Quimby: Simpson, idiotule! Ai cheltuit bugetul pe un an \ntr-o lun=! Departamentul t=u e falimentar!

Mai t`rziu: Marge: ...cum ai putut cheltui 4 milioane [i jum=tate de dolari \ntr-o lun=?

Homer: M-au l=sat s= semnez cecurile cu o [tampil=, Marge! Cu o [tampil=! de DORIN OANCEA, REDACTOR-{EF ADJUNCT

E-neputin]= A

dev=rul este c= uneori \]i pierzi, pur [i simplu, min]ile. E[ti poate \ ndr=gostit sau poate vrei s= epatezi sau poate vrei numai s= \]i ar=]i puterea; nici nu conteaz=. Iar Homer este un biet om, numai un biet om, cu un buget [i o [tampil=. {i Homer Simpson conducea un am=r`t de departament de salubritate a ora[ului (pentru numai un episod, ce-i drept). Dar dac= ar fi avut pe m`n= finan]ele unui stat? Nu un stat american, acolo e aritmetic= grea, ci, s= zicem, o ]ar= din estul Europei? Poate Rom`nia? |n Rom`nia e mai bine, Homer, e mult mai bine! Po]i cheltui c`t vrei tu, cum vrei tu [i nu se sup=r= nimeni. Poate un pic Tolontan [i poate un pic mai mult FMI-ul, dar le trece. {i po]i s= faci lucruri cu adev=rat mari. Pe bani buni. |n Rom`nia in[i cu [tampile \n loc de semn=turi \ncep s= fac=, la nesf`r[it, lucruri cu adev=rat mari, pe bani buni, care nu sunt mai niciodat= terminate, pentru c= r=m`n f=r= bani. Iar dac= sunt terminate, descoperim c= sunt prost f=cute.

Portaluri de exemplu, subiectul ultimei perioade, reprezentarea electronic= a neputin]elor Rom`niei, pe 500 de milioane.

Proiect vechi pentru un jurnalist cu antecedente, proiect nou pentru al]ii. Pentru c= pu]ini mai [tiu c= proiectul “e-Romania de 500 de milioane” a fost n=[it pe vremea guvernului condus de Adrian N=stase, de ministrul de atunci Dan Nica. |n luna mai 2001 guvernul discuta “stategia pentru informatizarea societ=]ii rom`ne[ti”, proiect \n valoare de, ]ine]i-v= bine, 900 de milioane de dolari [i care ar fi trebuit finalizat \n cinci ani. O component= a proiectului, portalul Romania Gateway era inaugurat cu fast chiar atunci; portalul ar fi trebuit s= ajute cet=]enii s= pl=teasc= impozite pe internet, iar prefec]ii s= comunice cu primarii prin video-conferin]e. La ora actual= ro-gateway.

8 BUSINESSmagazin I 22-28 martie 2010

ro, lansat cu fast \n 2001 de ministrul Anca Boagiu [i finan]at cu 300.000 de dolari, este un schelet \ntr-un dulap uitat al internetului - nu mai este actualizat de ani de zile, iar majoritatea componentelor nu func]ioneaz=.

Are \n schimb link-uri c=tre alte fosile de genul “Jiu Valley Portal” (oare nu le-a cr=pat capul?) care marcheaz= cu “new” nu [tiu ce statistici din 2003. |n iunie 2001 “e-romania” sc=zuse la 500 de milioane de dolari [i \nsuma 24 de proiecte. |n 2002, c`nd au mai fost aprobate o dat=, proiectele crescuser= la 29, de[i, ciudat, valoarea r=m=sese tot la 500 de milioane. Nu este clar \n ce m=sur= au fost sau nu incluse \n “e-romania”, dar perioada a fost oricum prolific= pentru proiectele de portaluri - unul pentru intrarea Rom`niei \n NATO, pentru legisla]ie, pentru re\nnoirea permiselor de conducere [i nu \n ultimul r`nd e-tineret (lansat \n septembrie 2003, ast=zi nefunc]ional, locul 15.388.916 \n alexa. com) Guvernarea N=stase a intrat apoi, de la finele lui 2003, \ntr-o e-letargie, indus= probabil de campania electoral=.

S=rim direct \n anul 2007 - alt= cre[tere economic=, al]i oameni, alte valori, alte preten]ii: \n septembrie era lansat un portal pentru IMM finan]at cu 2 milioane de euro din banii UE. Totu[i, dup= ciudata lips= de apeten]= la proiecte e-ori[ice a guvernului T=riceanu, adev=rata relansare a ini]iativelor guvernamentale \n materie de internet \i apar]ine ministrului comunica]iilor Gabriel Sandu care anun]a, \n iunie 2009, proiectul “e-romania”.

Sincer, \l b=nuiesc pe Gabriel Sandu c= a c=utat prin arhive sau prin h`rtiile l=sate prin dulapuri de predecesorii s=i [i a g=sit dosarele lui Dan Nica, le-a scuturat de praf [i molii, le-a adaptat un pic [i a transformat dolarii \n euro. Rezultatul:

“e-romania” de 500 de milioane de euro.

Cu arom= de déjà-vu. {i aceasta nu este tot; pentru c= mi le-am reamintit, iat= [i alte proiecte ale virtualului rom`nesc: de exemplu e-suceava.ro, un, desigur, portal lansat \n 2000 [i finan]at de BCR, care promitea informa]ii, pres=, acces la conturile bancare sau la magazine on-line. S-a dovedit un proiect prea \ndr=zne] pentru vremuri, pentru c= acum adresa te arunc= \ntr-un \mbietor cazinou online. Altul: \n 2003 patronatele din turism lansau portalul “Discover Romania”, “g`ndit pentru pia]a american=, concretizarea parteneriatului dintre Ministerul Turismului [i patronate”. Ast=zi, americanul afl= de pe \ncremenitul “discoveringromania.ro” c= data este 25 iunie 2003.

Este greu de contabilizat c`]i bani s-au cheltuit cu toate aceste proiecte, iar ce am prezentat mai sus sunt, cred, numai o parte.

Unii vor spune c= nu au fost banii no[tri, de la bugetul de stat, [i c= i-am primit de la Banca Mondial= sau UE sau cine i-a mai dat. Gre[it, pentru c= banii aceia sunt tot contribu]ii ale oamenilor, fie ei americani, nem]i sau francezi [i ar fi putut fi cheltui]i mai cu cap, pentru proiecte cu adev=rat folositoare.

Istoria de un deceniu a portalelor rom`ne[ti este poate cea mai bun= reprezentare a neputin]ei generalizate a rom`nilor de a duce la bun sf`r[it un proiect simplu, elegant, folositor. Toate proiectele acelea, ambi]ioase de altfel, ar fi fost bune dac= nu ar fi b=ltit ani [i ani \n marea de incompeten]= a birocra]iei rom`ne[ti, chiar \ntr-o perioad= de cre[tere economic=.

E-neputin]=. n dorin.oancea@businessmagazin.ro

INVESTI}II

MARELE PARIU: FONDUL PROPRIETATEA Din coloanele anun]urilor de mic= publicitate, Fondul Proprietatea a entuziasmat [i a dezam=git investitorii la fel ca o societate listat= la burs=. |n ultimii trei ani, fondurile str=ine de investi]ii [i persoanele private [i-au f=cut loc \n ac]ionariat, a[tept`nd momentul c`nd listarea Fondului va aprinde Bursa de la Bucure[ti. de ROXANA PRICOP

P

roprietar v`nd 3 milioane de ac]iuni Fondul Proprietatea la pre]ul de 0,49 lei” este anun]ul pe care Mihai T. l-a postat pe un site de mic= publicitate.

A primit ac]iunile la Fond \n urm= cu doi ani, drept desp=gubire pentru un teren care a apar]inut bunicului s=u [i care a fost confiscat de regimul comunist. Are nevoie de bani, a[a c= ar fi dispus s= le v`nd= [i pentru un pre] mai mic.

Mihai este una dintre cele peste 3.000 de persoane care au primit ac]iuni la Fond drept

“

10 BUSINESSmagazin I 22-28 martie 2010

desp=gubire de-a lungul ultimilor cinci ani. |nfiin]at \n 2005 de statul rom`n cu misiunea de a compensa persoanele expropriate de regimul comunist, Fondul Proprietatea (FP) este \nc= departe de a-[i fi \ndeplinit scopul. Nefiind listat la burs=, ac]iunile cu valoare nominal= de un leu primite de ac]ionari \n contul averilor confiscate nu pot fi valorificate \n condi]iile unei pie]e transparente [i reglementate.

Pentru ac]ionarii ce [i-au pierdut r=bdarea [i pentru investitorii \n c=utare de un plasament cu poten]ial exist= \ns=

\ntotdeauna o solu]ie. “Bursa neagr=” sau “pia]a anun]urilor de mic= publicitate” a ap=rut ca urmare a nenum=ratelor \nt`rzieri intervenite \n procesul de listare. Aceast= pia]= a servit drept poart= de intrare pentru fondurile str=ine de investi]ii, dar [i drept cale de ie[ire pentru ac]ionarii care [i-au pierdut speran]a c= listarea Fondului mai are vreodat= [anse s= devin= realitate.

De[i opac=, volatil=, nesupus= nici unor reguli - un fel de Vest S=lbatic al pie]ei de capital, pia]a anun]urilor de mic= publicitate func]ioneaz= [i aduce c`[tiguri sau pierderi

FOTO: PHOTOLAND/CORBIS

investitorilor care “tranzac]ioneaz=”.

V`nz=rile [i cump=r=rile de titluri FP se fac prin intermediul Depozitarului Central, pe baza \n]elegerilor dintre v`nz=tori [i cump=r=tori, iar \nt`lnirea dintre ace[tia are loc gra]ie anun]urilor de mic= publicitate.

Doar \n luna februarie, prin Depozitarul Central s-au f=cut 157 de tranzac]ii prin care s-au transferat 170 de milioane de titluri ale Fondului Proprietatea. |n prezent, pre]ul la care sunt \ncheiate tranzac]iile este de 0,4 lei/ac]iune, respectiv 40% din valoarea nominal= de un leu, departe de maximul de 0,62 lei atins \n vara anului 2007 [i la mare distan]= de valoarea real= a Fondului. Un pre] de 0,4 lei/ac]iune evalueaz= Fondul la 5,6 miliarde de lei, \n condi]iile \n care doar participa]ia de 20,1%

anului 2008, acumul`nd pachete consistente de ac]iuni [i cre`nd premisele unui exit profitabil. Primul fond care a ajuns s= de]in= mai mult de 1% din capitalul FP este fondul american Cartesian, care a cump=rat \n vara anului 2008 peste 2,8% din ac]iuni, la un pre] de circa 0,19 lei/titlu. Un an mai t`rziu a urmat fondul suedez de investi]ii East Capital Special Opportunities, cu peste 1%, [i fondul britanic Coneglen. Ambele au f=cut achizi]ii la pre]ul de 0,23 lei/ac]iune, potrivit surselor din pia]=.

Tipologia fondurilor str=ine ac]ionare la Fond este cea a unor investitori de tip “low profile”, speculatori care caut= randamente \n locuri unde alte fonduri de investi]ii nu s-ar aventura. Strategia lor de investi]ii nu este restric]ionat= de ratingul de ]ar=, le sunt

s= creasc= \ns=, o companie nu trebuie s= produc= rezultate excep]ionale; trebuie doar s= performeze financiar mai bine dec`t se a[teptau investitorii la un moment dat. De exemplu, anul 2008, c`nd titlurile FP au atins minimul de 0,1 lei, a coincis pe de o parte cu o perioad= de decep]ie \n r`ndul ac]ionarilor, motivat= de lipsa unei perspective privind listarea, [i pe de alt= parte cu declan[area crizei financiare. Anul 2009 a adus speran]a \n r`ndul ac]ionarilor FP, care n-au mai fost dispu[i s= renun]e la participa]ii cu orice pre]: dup= patru ani de a[teptare, a fost selectat administratorul interna]ional - grupul american Franklin Templeton, unul dintre marile nume ale managementului de active la nivel mondial. Pre]ul ac]iunilor a urcat vertiginos p`n= la 0,23 lei. Chiar dac= dup= PUBLICITATE

de]inut= la Petrom valoreaz= la burs= 3,5 miliarde. Din portofoliul Fondului mai fac parte un pachet de 15% din Transgaz (valoare de pia]= - peste 400 de milioane de lei) [i un pachet 13,4% la Transelectrica (valoare de pia]= - peste 180 de milioane de lei), al=turi de alte peste 80 de participa]ii la companii din sectorul utilit=]ilor, al serviciilor [i al industriei. Lichidit=]ile de peste 2 miliarde de lei de care dispune Fondul, al=turi de profiturile record \nregistrate \n ultimii ani - 467 de milioane de lei \n 2008, peste 730 de milioane \n 2009 - fac ca discountul cu care se tranzac]ioneaz= ac]iunile s= fie [i mai ad`nc.

Nedreptatea fa]= de ac]ionari a devenit oportunitatea fondurilor de investi]ii.

Permanent \n c=utare de chilipiruri, fondurile str=ine de investi]ii au profitat de deprecierea suferit= de ac]iunile FP \n anii trecu]i, de p`n= la 0,1 lei/titlu \n toamna

permise plasamentele \n companii pu]in lichide, cu grad ridicat de risc [i nelistate, deci pu]in transparente. Altfel spus, sunt ni[te cowboy preg=ti]i s= supravie]uiasc= \n Vestul S=lbatic. Doar listarea la burs= va pune Fondul Proprietatea pe radarul marilor fonduri de investi]ii, de care duce mare lips= pia]a local= de capital.

“Indiferent cum se vor comporta pie]ele financiare globale, nu cred c= ne vom mai \nt`lni cu pre]urile din 2009. Exist= poten]ial ca \n cea de-a doua jum=tate a anului pre]ul s= ajung= la 0,5-0,7 lei/titlu”, spune Adrian Lup[an, directorul general adjunct al societ=]ii de brokeraj Intercapital Invest.

La fel ca bursa, pia]a tranzac]iilor cu ac]iuni FP este un loc al a[tept=rilor.

Ac]iunile scad atunci c`nd rezultatele financiare scad, for]`nd investitorii s= \[i modereze a[tept=rile. Pentru ca o ac]iune

aproape un an de la c`[tigarea procedurii de selec]ie, echipa Franklin Templeton, condus= de Mark Mobius, nu a preluat \nc= fr`iele Fondului Proprietatea, a[tept=rile investitorilor r=m`n pozitive [i au alimentat [i \n 2010 aprecierea ac]iunilor. |n decembrie 2009, un produs derivat de tip “warrant” emis de firma de brokeraj Wood & Company din Cehia [i listat la Bursa din Viena a adus Fondul Proprietatea mai aproape de listare dec`t a fost vreodat=.

Produsul are ca activ suport pachete de 500.000 de ac]iuni FP, oferind astfel \n premier= un pre] oficial al ac]iunilor. La 10 martie, warrant-urile se tranzac]ionau cu 54.000 de euro, cota]ie la care un titlu FP valoreaz= 0,428 lei. De la \nceputul anului, la Viena s-au tranzac]ionat circa 80 de certificate, echivalentul a 40 de milioane de titluri FP.

22-28 martie 2010 I BUSINESSmagazin 11

investi]ii După patru ani

noiembrie 2005

ianuarie-februarie 2005

martie 2006

2006

Guvernul \nfiin]eaz= un fond pentru desp=gubirea persoanelor expropriate abuziv de c=tre regimul comunist.

Fondul va fi creat ca societate de investi]ii de tip \nchis, cu un capital social de aproape 4 mld. lei [i participa]ii la 88 de companii.

KPMG este compania de audit selectat= de FP, iar consultan]ii legislativi sunt }uca & Asocia]ii, Popovici & Asocia]ii, Bo[tin= & Asocia]ii. Raiffeisen Capital & Investment va intermedia listarea la burs= a FP.

Sunt emise primele ac]iuni ale FP. Primii 7 ac]ionari ai Fondului intr= \n posesia ac]iunilor cuvenite, \n valoare total= de 8,7 mil. lei.

BCR este desemnat= s= deruleze opera]iunile financiare ale Fondului. Cordea Savills devine consultantul strategic interna]ional al societ=]ii, iar consultant juridic interna]ional este desemnat= compania Allen & Overy.

Produsul lansat de brokerii cehi nu este la fel de lichid ca ac]iunile Fondului Proprietatea. Pentru acest produs exist= un singur v`nz=tor, respectiv firma de brokeraj Wood, \n timp ce cump=r=torii sunt \n principal investitorii institu]ionali. Nicolae Ivan, reprezentantul fondului american de investi]ii Cartesian, care de]ine 2,85% din FP, spune c= pre]ul de la Viena nu este de referin]= [i c= nu influen]eaz= pre]ul de tranzac]ionare al ac]iunilor \n Rom`nia.

“Evolu]ia contractului de administrare cu Franklin Templeton influen]eaz= pre]ul ac]iunilor [i nu cota]ia warrant-ului de la Viena. Cota]ia warrant-ului este un fals referen]ial pentru valoarea ac]iunilor FP. V`nz=torii mai mici se uit= la pre]ul de la Viena, \ns= cump=r=torii mari, de talia fondurilor de investi]ii, se uit= la management, la portofoliu [i la activele Fondului pentru a-[i forma un pre] de referin]=”, a explicat Ivan.

Lansarea produsului de investi]ii al cehilor a st`rnit nemul]umiri \n r`ndul brokerilor rom`ni, care atunci lucrau la proiectul unei pie]e extrabursiere pe care urma s= se tranzac]ioneze ac]iunile. OTC-ul brokerilor a r=mas [i acum tot \n stadiul de proiect. Nemul]umi]i au fost [i unii dintre ac]ionarii Fondului, care au v=zut \n warranturi o amenin]are la adresa posibilit=]ii lor de a mai acumula titluri la pre]uri mici.

Al=turi de fondurile str=ine, printre ac]ionarii FP se num=r= [i SIF Oltenia, [i SIF Moldova, dar [i fonduri locale de investi]ii, precum cele administrate de societatea Carpatica Asset Management, care de]in ac]iuni \n valoare de peste 1,5 milioane de lei la Fond.

Chiar dac= prezint= un poten]ial uria[, din perspectiva valorii companiilor aflate \n portofoliu [i al efectului de “boom” pe care \l va avea asupra bursei de la Bucure[ti, Fondul Proprietatea r=m`ne un plasament care expune investitorii unor riscuri greu de cuantificat. De la \nfiin]are, Fondul Proprietatea a servit drept teren de ciocnire a intereselor politice. Conducerile au fost numite \n func]ie de apartenen]a politic= [i de partidul aflat la guvernare, iar am`n=rile

2007 Este aprobat= admiterea la cota Bursei de Valori a ac]iunilor emise de Fond. Firma Deloitte este desemnat= auditor financiar.

2008 Este selectat= banca depozitar= - Bancpost. AON Rom`nia este selectat ca broker de asigurare al FP, Darian [i PwC sunt desemna]i evaluatori.

intervenite \n procesul de listare au fost puse pe seama lipsei de voin]= politic=.

Dup= mai bine de patru ani de la \nfiin]are, Fondul este \n continuare controlat de stat, prin intermediul Ministerului Finan]elor Publice care de]ine aproape 60% din capital. |n ultimul an, participa]ia statului s-a redus cu 10%, respectiv de la 70,42% din capital la \nceputul anului 2009 p`n= la 59,3% din capital \n prezent. De \nnoirea ac]ionarilor priva]i, \n prezent \n num=r de peste 3.200, este responsabil= Autoritatea Na]ional= pentru Restituirea Propriet=]ilor (ANRP); procesul avanseaz= \ns= foarte lent.

“Nu prea mai exist= v`nz=tori \n pia]=, pentru ca nici ANRP nu a mai distribuit ac]iuni, astfel c= pre]ul ac]iunilor FP a crescut \n absen]a ofertei. |n momentul de fa]= se

Acţionarii Fondului

12 BUSINESSmagazin I 22-28 martie 2010

TIP AC}IONAR

PERSOANE JURIDICE - MINISTERUL FINAN}ELOR - PERSOANE JURIDICE CU DE}INERI <1% - PERSOANE JURIDICE CU DE}INERI >1% PERSOANE FIZICE - PERSOANE FIZICE CU DE}INERI <1% - PERSOANE FIZICE CU DE}INERI >1%

NUM+R AC}IONARI

PONDERE DIN CAPITALUL SOCIAL (%)

79 1 75 3 3.275 3.272 3

69,40 59,30 5,21 4,89 30,59 21,91 8,67

* DATE VALABILE LA 28 FEBRUARIE 2010. SURSA: DEPOZITARUL CENTRAL.

martie 2008 |ncepe s= ďŹ e permis= v`nzarea ac]iunilor FP.

mai 2008 Schroders Investment Management este desemnat consultant ďŹ nanciar al FP.

iunie 2009 Franklin Templeton Investment Management este selectat ca administrator al Fondului.

noiembrie 2009 FP este pe locul al treilea \n Topul ZF al celor mai valoroase companii din Rom`nia, cu o valoare de pia]= estimat= la 3,5 mld. euro.

AďŹ&#x201A;a]i mai multe despre Fondul Proprietatea [i implica]iile evolu]iei economiei rom`ne[ti asupra sa pe www.businessmagazin.ro

decembrie 2009 Firma de brokeraj ceh= Wood & Company lanseaz= pe pia]a OTC a bursei din Viena un produs de investi]ii derivat tip warrant, av`nd ca suport titlurile FP. |n ianuarie 2010, UniCredit Bank Austria lanseaz= un produs similar.

februarie 2010 Franklin Templeton Investment Management semneaz= contractul de administrare.

PUBLICITATE

investi]ii v`nd doar pachete mici, de sub 2 milioane de ac]iuni, spre deosebire de 2009, c`nd se tranzac]ionau pachete de c`te 100 de milioane de ac]iuni”, spune Adrian Lup[an de la Intercapital Invest.

Dup= nenum=rate am`n=ri intervenite \n procedura de listare, actuala conducere a Fondului, evit= s= dea termene privind momentul list=rii. |n schimb, directorul general al Fondului, Ionu] Popescu, a oferit garan]ii c= exist= voin]= din partea politicienilor [i a managementului pentru ca societatea s= fie listat=, exprim`ndu-[i speran]ele c= momentul mult a[teptat va avea loc \n cursul acestui an. |n acest sens, Ionu] Popescu vrea s= ini]ieze procedurile de listare \naintea semn=rii contractului de administrare, lu`nd \n calcul c= actuala legisla]ie admite listarea \nainte de semnarea contractului de administrare.

R=m`ne \ns= de v=zut c`t de avantajoas= ar fi listarea Fondului \nainte ca Franklin Templeton s=-[i preia atribu]iile de administrator.

“Nu cred c= listarea Fondului este tehnic posibil= anul acesta. M= a[tept ca preg=tirea s= \nceap= anul acesta [i listarea s= aib= loc \n 2011”, estimeaz= reprezentantul fondului de investi]ii Cartesian.

Actuala conducere a Fondului vrea ca listarea la Bursa de la Bucure[ti s= se fac= direct, f=r= a mai derula o ofert= primar= sau secundar= de titluri. Potrivit lui Ionu] Popescu, Fondul \ndepline[te condi]iile pentru listare direct= la Burs=, a[a cum s-a \nt`mplat \n cazul Petrom (\n 2001), \n condi]iile \n care Fondul are peste 3.000 de ac]ionari [i are free float-ul (ponderea titlurilor disponibile pentru tranzac]ionare) de circa 30%. |n acest sens, directoratul Fondului a consultat cei mai mari cinci brokeri din pia]= (BRD-SocGen, ING Bank, Raiffeisen Capital Investment, BT Securities [i KBC Securities), care se vor ocupa de intermedierea list=rii. Ca s= devin= func]ional consor]iul format din cele cinci case de brokeraj, ac]ionarii FP trebuie s= aprobe listarea, \n cadrul unei AGA, [i contractul de intermediere.

Prin aducerea la cota Bursei, Fondul Proprietatea \[i va \ndeplini \n cele din urm= scopul pentru care a fost creat desp=gubirea celor cu averi na]ionalizate de regimul comunist. |n caz contrar, statul rom`n ar putea s= pl=teasc= ac]ionarilor milioane de euro de la buget, dac= ace[tia ar c`[tiga \n instan]= dreptul de a intra \n posesia desp=gubirilor. n

14 BUSINESSmagazin I 22-28 martie 2010

CEL MAI PREG+TIT Are 40 de ani, [i de 15 ani lucreaz= \n consultan]=, la PricewaterhouseCoopers. Alexandru Lupea a pl=tit 150.000 de dolari pentru un program de tip EMBA, destinat \n special top-managerilor, iar de la absolvirea lui \n acest an este asaltat de head-hunteri. de ANA R+DU}+

A

m zis c= dac= tot fac un program EMBA, m=car s= fac unul de top.”

Explica]ia lui Alexandru Lupea, singurul rom`n care a absolvit Trium, un program comun organizat \n parteneriat cu London School of Economics, New York University, HEC Paris [i considerat de Financial Times al doilea cel mai important din lume, vine pe un ton c`t se poate de calm. Chiar dac= pentru a ajunge la aceast= performan]= s-a str=duit destul de mult – a trecut printr-o serie de examene [i interviuri pentru a fi admis, iar timp de 20 de luni, c`t a durat desf=[urarea efectiv= a programului, Lupea a fost nevoit s= dea dovad= de implicare total=. “|n toat= perioada asta n-am avut niciun concediu [i niciun week-end liber, mai ales c= nu mi-am luat pauz= [i am continuat s= lucrez. A fost destul de greu, dar despre asta este vorba atunci c`nd vrei sa faci ceva important”, \[i aminte[te Lupea.

Tot timp de 20 de luni, Alexandru Lupea a f=cut \n mod constant naveta \ntre [i SUA, Fran]a, Anglia, China [i India, cele [ase module ale programului desf=[ur`ndu-se, \n func]ie de specificul fiec=ruia, \ntr-un loc diferit.

Dincolo de faptul c= a fost un test de anduran]=, acest EMBA a \nsemnat [i un efort financiar consistent, \n condi]iile \n care Lupea a pl=tit singur toate costurile, care s-au ridicat la aproximativ 150.000 de euro.

Cum se explic=, totu[i, faptul c= niciun alt rom`n nu a mai absolvit p`n= acum acest program, av`nd \n vedere c= moda EMBA-urilor a acaparat majoritatea managerilor rom`ni \n ultimii ani?

“Dincolo de faptul c= se petrece \n afara ]=rii [i are un pre] destul de mare, vorbim de un program cu criterii destul de

“

stricte de selec]ie, care se adreseaz= doar managerilor cu experien]= de 10 ani [i care au lucrat [i \n afar=”, explic= Lupea.

Dac= \n cele mai multe cazuri momentul absolvirii unui EMBA marcheaz= un punct de cotitur= \n carier=, fie prin promovarea \ntr-o alt= func]ie sau deschiderea propriei afaceri, pentru Alexandru Lupea \ntoarcerea la biroul din Bucure[ti al PwC a fost un urm=tor pas firesc. Era deja din 2004 partener \n cadrul uneia dintre cele mai mari firme de consultan]= [i audit din pia]=, iar ideea antreprenoriatului nu-i sur`de pentru cel pu]in \nc= 10 ani de acum \ncolo. Asta de[i recunoa[te c= este cel mai bun moment pentru a deschide o afacere, \n special \n domeniul energiei sau al investi]iilor financiare, pe care Lupea le vede cu un poten]ial foarte mare de c`[tig \n perioada urm=toare. n

EXCLUSIV ONLINE Aflaţi mai multe despre ce a învăţat Alexandru Lupea în cadrul programului EMBA de 150.000 de dolari, precum și un top al celor mai importante programe de tip EMBA din România și din lume, dintr-o serie de articole pe www.businessmagazin.ro

TELECOM

GATA, AVEM SEMNAL Dup= un an 2009 despre care niciunul dintre competitorii din industria telecom nu poate spune c= a fost prielnic, \ncep s= apar= [i primele semne bune. Cel pu]in pentru unii. de ANCA ARSENE-B+RBULESCU

B

un= diminea]a!”, s-a adresat \n rom`ne[te Yorgos Ioannidis jurnali[tilor la conferin]a de pres= de s=pt=m`na trecut=. Dup= pronun]ie nu se cunoa[te c= [eful Romtelecom e de fapt grec, iar dup= optimismul de pe chip nu se cunoa[te c= a trecut printr-un an de criz= [i c= nici actualul nu-i mai simplu de biruit.

Grecul are \ns= cu ce s= se laude. Fostul monopol de stat a reu[it \n cele din urm= s= dep=[easc= imaginea de dinozaur [i s= devin= mai flexibil \n abordarea pie]ei telecom. Anul trecut, compania a reg`ndit abordarea clien]ilor de business; mai exact, a analizat comportamentul de consum al clien]ilor [i a propus oferte mai aplicate, incluz`nd \n pachet [i managementul re]elei de calculatoare - Romtelecom gestioneaz= \n acest moment o re]ea de aproape 25.000 de calculatoare. Urm=torul pas \l va face \n acest an cu clien]ii din segmentul reziden]ial. “|ncepem s= g`ndim [i s= personaliz=m serviciile nu numai de la un ora[ la altul, ci \n unele cazuri chiar de la un cartier la altul”, explic= Ioannidis.

Pe agenda din acest an a Romtelecom se afl= destul de sus \n ordinea priorit=]ilor lansarea serviciului de Video on Demand (VoD - televiziune la cerere), prin care clien]ii vor avea posibilitatea s= comande anumite filme sau emisiuni TV, \n schimbul unei taxe.

Con]inutul video livrat la cerere se adaug= celui deja oferit prin intermediul serviciului de televiziune prin internet (IPTV) Dolce Interactiv, lansat la finele anului trecut

“

- e vorba de circa 200 de titluri de filme, documentare, concerte, cifr= care va dep=[i anul acesta 1.000. Singurele condi]ii sunt ca utilizatorii s= se afle \ntr-unul dintre ora[ele unde este oferit serviciul [i s= de]in= o linie de telefonie fix= [i o conexiune la internet \n band= larg= (cu viteze de acces de cel pu]in 8 Mbps) de la Romtelecom.

Internetul broadband este o alt= direc]ie pe care mizeaz= operatorul \n 2010, mai ales c= anul trecut, veniturile din aceste servicii au crescut cu 24%. A[a se explic= [i decizia lui Ioannidis de a simplifica oferta de servicii, oferind \ncep`nd cu 17 martie trei pachete noi de acces la internet \n band= larg= - Surf,

Înapoi în 2004 De-a lungul timpului, împuţinarea clienţilor de telefonie fixă a fost compensată de creșterea numărului celor cu abonament la TV prin satelit și internet. Pe ansamblu, Romtelecom are acum, din trei servicii, aproximativ la fel de mulţi clienţi câţi avea în 2004 doar din telefonie.

4,5

1 0,9

4,33 0,88 0,80

0,8

4

0,7 0,6

3,5

0,5 0,4

3

Telefonie fix= (mil. abona]i) Televiziune (mil. abona]i) Internet (mil. abona]i)

0,3

2,74 2,5

0,2 0,1 0

16 BUSINESSmagazin I 22-28 martie 2010

Play [i Power. Pe de alt= parte, [i strategia de retail a fost ajustat= pentru 2010. S=pt=m`na trecut=, Romtelecom a extins platforma de comenzi prin internet, devenit= astfel un magazin online \n toat= regula. “P`n= la sf`r[itul acestui an, \n jur de 5% din v`nz=ri ar trebui s= fie realizate prin e-shop, \n condi]iile \n care ne a[tept=m la circa 100.000 de utilizatori”, apreciaz= Joerg Zeddies, directorul executiv comercial al companiei pentru segmentul reziden]ial. {i tot s=pt=m`na trecut= [i-a f=cut loc [i numele Deutsche Telekom \n ecua]ie, odat= cu deschiderea, \n urma unei investi]ii de c`teva sute de mii de euro, a celui de-al doilea

2004

2005

0,08 0,01 2006

SURSA: COMPANIA

2 2007

2008

2009

FOTO: CRISTINA NICHITU{

magazin Romtelecom bazat pe conceptul aplicat de Deutsche \n alte ]=ri. Primul astfel de magazin a fost deschis la Constan]a, al doilea la Bucure[ti, iar pentru anul acesta mai sunt \n plan \nc= unul \n Capital= [i unul \n Br=ila. Deocamdat= sunt doar spa]ii noi, dar compania evalueaz= posibilitatea de a extinde conceptul [i \n celelalte 75 de magazine de]inute, strategie care ar putea implica relocarea [i redimensionarea anumitor unit=]i, potrivit lui Yorgos Ioannidis.

Dincolo de toate acestea, atitudinea Romtelecom se vede [i \n planurile de extindere la nivel na]ional. Dup= achizi]ia par]ial= a furnizorului alternativ de telecomunica]ii New Com, tranzac]ie care \nc= a[teapt= aprobarea Consiliului Concuren]ei, operatorul are \n plan s= continue achizi]iile. “Nu este exclus s= prelu=m [i furnizori mai mici, a[a \nc`t s= form=m un fel de <re]ea de cartier> na]ional=”, afirm= Ioannidis, f=c`nd referire la extinderea prin NextGen

„DUP+ O SC+DERE DE APROXIMATIV 20% A PIE}EI TELECOM DIN ROM~NIA |N 2009, M+ A{TEPT LA O STAGNARE SAU CEL MULT O FLUCTUA}IE NESEMNIFICATIV+.”

YORGOS IOANNIDIS, ROMTELECOM

Communications, un furnizor de servicii controlat acum de Romtelecom.

Cump=r=turile n-ar fi o problem= nici din punctul de vedere al ofertei dintr-o pia]= cu mii de furnizori alternativi [i pre]uri mult mai mici ca \n anii trecu]i, dar nici din ra]iuni financiare, dac= lu=m \n calcul c= operatorul dispune \n continuare de lichidit=]i, iar planurile de investi]ii sunt similare celor de p`n= acum.

Prin urmare, optimismul lui Yorgos Ioannidis pare \ndrept=]it. Compania nu a fost foarte afectat= de situa]ia economic=: \n contextul unei pie]e telecom care s-a diminuat cu 20% \n 2009, afacerile Romtelecom s-au contractat cu doar 7%, p`n= la aproape 808 milioane de euro, \n timp ce profitul opera]ional a r=mas la 252 de milioane de euro. Ioannidis sus]ine c= situa]ia dificil= pe care o traverseaz= Grecia nu va avea impact nici \n afacerile OTE [i, implicit, nici \n activitatea Romtelecom, companie de]inut= \n propor]ie de 54% de grupul elen, care a cump=rat anul trecut

[i Telemobil pe pia]a din Rom`nia, prin operatorul Cosmote. Anul 2010 ar trebui s= se traduc=, \n linii mari, \ntr-o stabilizare a pie]ei telecom, apreciat= \n jurul a patru miliarde de euro, iar pentru companiile care au f=cut deja cur=]enie \n conturi [i \n costuri, sc=derea n-ar trebui s= mai fie la fel de mare ca anul trecut. Romtelecom a t=iat anul trecut din cheltuieli [i prin reducerea de personal (cu 400 de angaja]i din departamentele Comuta]ie [i Electroalimentare, externalizate c=tre Ericsson Rom`nia), iar planul continu= \n 2010 cu disponibilizarea, din luna mai, a unui num=r de 600 de salaria]i din dizvizia Opera]iuni. A[a \nc`t veniturile sunt a[teptate chiar s= creasc=. “O estimare corect= este \ns= imposibil=, din moment ce sunt mul]i parametri de luat \n calcul, iar situa]ia poate lua oric`nd o \ntors=tur= spre mai r=u”, apreciaz= Ioannidis. “Orice dezechilibru major \ntr-un domeniu aparent necorelat cu telecomunica]iile poate crea o adev=rat= reac]ie \n lan].” n

S+N+TATE

DECI CINE PL+TE{TE? La [ase luni dup= ce a str`ns mii de semn=turi \mpotriva copl=]ii \n sistemul sanitar, ministrul Cseke Attila s-a r=zg`ndit [i introduce din var= plata pentru serviciile medicale. Cum func]ioneaz= acest sistem \n ]=rile din Vest [i unde ne va duce aceast= m=sur=? de R+ZVAN MURE{AN

18 BUSINESSmagazin I 22-28 martie 2010

FOTO: RED DOT

I

ntroducerea copl=]ii de la mijlocul verii va avea ca scop, potrivit ministrului s=n=t=]ii, Cseke Attila, “cre[terea eficien]ei controlului asupra efectu=rii serviciilor medicale, dar [i moderarea func]ion=rii sistemului sanitar”. Mai clar, Guvernul vrea s= urm=reasc= atent activitatea personalului, pe de-o parte, iar pe de alt= parte, vor s= descurajeze bolnavul s= mearg= direct la spital \nainte de a cere sfatul medicului s=u personal. Astfel, serviciile medicale care ar urma s= fie pl=tite sunt consulta]iile la medicul de familie - 5 lei [i cele la medicul specialist - 10 lei, vizita la domiciliu dup= program - 15 lei, consulta]iile din Unitatea de Primiri Urgen]e efectuate f=r= a fi vorba de o urgen]= - 20 de lei, RMN - 100 de lei, spitalizarea timp de [apte zile - 100 de lei, potrivit proiectului Ministerului S=n=t=]ii din 2009. Banii colecta]i war urma s= fie folosi]i pentru dotarea spitalelor [i pentru a cump=ra aparatur=, sumele r=m`n`nd la medicii de familie [i la furnizorii de servicii medicale.

Petru Cr=ciun, directorul general al Cegedim, companie de studii [i analize

la spital”, explic= Petru Cr=ciun. {i dac= tot ne uit=m \nspre Vest, unde sistemele sanitare sunt deja reformate sau par]ial reformate, ajungem din nou la problema principal=, cea a finan]=rii sistemului de s=n=tate. Cu o alocare de numai 3,6% din PIB, Rom`nia este coda[a Uniunii Europene \n ce prive[te banii pentru domeniul sanitar. Cele dou= modele de sisteme care exist= \n Europa, cel centralizat [i cel al asigur=rilor sociale, au la baz= un sistem organizat pe trei niveluri.

La nivelul minim, cet=]eanul are un set de drepturi indiferent dac= pl=te[te sau nu contribu]ii; aceasta cade \n obliga]ia statului, care suport= cheltuielile. Urmeaz= sistemul social, care asigur= un nivel decent de servicii medicale la care au acces to]i cei ce contribuie obligatoriu. |n fine, la nivelul maximal de servicii au acces numai cei ce contribuie suplimentar la fondurile pentru s=n=tate. |n Fran]a, de exemplu, 98% din popula]ie e asigurat= la nivel maximal.

Evident, astfel de structuri sunt rezultatul unui efort \ndelungat [i al unor costuri semnificative. “Mai \nt`i de toate, e nevoie de v=zut c`t \[i asum= statul s= finan]eze [i c`t finan]=m pe cont propriu. F=r= a avea acest

„COPLATA ESTE OPORTUN+ CA |NCEPUT DE CON{TIENTIZARE. AR FI PRIMA DAT+ C~ND, |N MOD OFICIAL, AM ADMITE C+ S+N+TATEA COST+.”

PETRU CRĂCIUN, CEGEDIM

DOSAR

Afla]i mai multe despre perspectivele sistemului de s=n=tate din Rom`nia \n condi]iile \n care num=rul medicilor care pleac= din ]ar= este tot mai mare dintr-o galerie foto disponibil= pe www.businessmagazin.ro

de pia]= specializate privind industria de \ngrijire a s=n=t=]ii, observ= \ns= c= eventuala finan]are suplimentar= provenit= din aceste venituri reprezint= o pic=tur= cam mic= pentru oceanul de probleme din spitale.

“Spitalele stau prost [i la cl=diri, [i la dot=ri, [i la remunerarea personalului”, remarc= Cr=ciun, ad=ug`nd c= ar trebui degrevate spitalele de cerere [i ar trebui s= fie \ncurajat sistemul ambulator, mai ales c= foarte multe dintre afec]iunile frecvente se pot trata la medicii generali[ti. O bun= investi]ie \n medicina de familie ar reduce semnificativ num=rul de solicit=ri c=tre spital, \ns=, \n momentul de fa]=, speciali[tii sunt cantona]i \ n spitale [i lipsesc cu des=v`r[ire din sistemul ambulator. “|ntr-un sistem corect structurat, generalistul rezolv= probleme frecvente, unde are dubii le trimite specialistului, iar doar ce nu poate rezolva specialistul ajunge

punct de plecare, orice alt= m=sur= risc= s= se \ncheie prost”, spune Petru Cr=ciun. Dac= \n sistemul centralizat de tip NHS (National Health Service), ponderea de finan]are din bugetul central este mult mai ridicat= dec`t cea din partea pacientului, \n sistemul bazat pe asigur=ri sociale pacientul pl=te[te mai mult, \ns= are acces mai repede la tratament [i are un cuv`nt de spus \n politicile privind sistemul medical.

Petru Cr=ciun sus]ine c= legisla]ia ini]ial= de c`nd s-a introdus sistemul de asigur=ri de s=n=tate rom`nesc a avut o direc]ie timid= c=tre modelul “continental” (bazat pe asigur=ri sociale), dup= care s-au adoptat o serie de m=suri specifice sistemului centralizat, f=r= \ns= ca standardele pentru acesta din urm= s= fi putut fi atinse din cauza lipsei de finan]are. “Modelul centralizat de tip NHS pune continuu statul la plat=, lucru

22-28 martie 2010 I BUSINESSmagazin 19

s=n=tate Modele de sisteme de sănătate Tip NHS (National Health Service): Spania, Portugalia, Italia, Grecia, Marea Britanie, Norvegia, Suedia, Finlanda, Danemarca • grad ridicat de finan]are din bugetul central, pacientul finan]eaz= mai pu]in; • medicii au statut de salaria]i (sunt obliga]i sa fac= ceea ce li se cere, capacitatea de a interveni constructiv \n deciziile guvernamentale este limitat=); • pacientul nu are un impact asupra sistemului; acesta are un num=r de drepturi pe care le ob]ine mai devreme \n ]=rile nordice, mai t`rziu \n sud; se creeaz= liste de a[teptare, bolnavul ob]ine mai pu]in [i mai t`rziu dec`t are nevoie.

Tip Asigur=ri Sociale: Fran]a, Olanda, Belgia, Germania, Elve]ia, Austria, Cehia, Slovacia, Irlanda • pacientul pl=te[te mai mult, \ns= are acces mai repede la tratament [i are un cuv`nt de spus \n evolu]ia sistemului medical; • medicii au statut de liber= practic= (sunt liber \ntreprinz=tori, studiaz= zonele unde nevoile medicale nu sunt satisf=cute, se orienteaz= spre zonele unde exist= poten]ial de pacien]i); • pacientul are dreptul de a-[i alege medicul, de a cere o a doua opinie [i de a schimba asigur=torul, dac= nu este satisf=cut de calitatea serviciilor oferite.

Consider`nd reformarea: Polonia, Ungaria, Bulgaria, Rom`nia.

SURSA: CEGEDIM

care merge destul de bine \n zona nordic=, dar mai pu]in bine \n zona mediteranean=”, completeaz= [eful Cegedim.

Momentul de introducere a copl=]ii are loc, potrivit pre[edintelui Colegiului Medicilor, Vasile Ast=r=stoae, \n contextul inten]iilor ministrului Cseke Attila de a face sistemul s= func]ioneze \n condi]ii de buget mult diminuat, dar [i \n urma solicit=rilor FMI de a introduce coplata, ca \nceput de reformare pentru sistemul de s=n=tate rom`nesc. Marea problem= pe care o aduce este \ns= aceea c= ar putea face inaccesibil serviciul medical pentru categoriile cele mai defavorizate. Cr=ciun spune c= \nc= nu ne-am l=murit cum vom sta \n cele din urm= cu gratuitatea serviciilor medicale. “Dac= am face un referendum, sunt sigur c= popula]ia ar dori s=n=tate gratuit=, dar asta nu ar rezolva problema finan]=rii”, reflecteaz= Petru Cr=ciun, insist`nd pe faptul c= banii colecta]i nu sunt acum suficien]i [i nici nu sunt cheltui]i corespunz=tor.

20 BUSINESSmagazin I 22-28 martie 2010

Ponderea contribuabililor este mai mic= dec`t cea a beneficiarilor sistemului de s=n=tate, astfel \nc`t directorul Cegedim consider= c= introducerea copl=]ii risc= s= nu abordeze \n profunzime problemele. “O dilem= care se ridic= este cine pl=te[te pentru cei excepta]i de la coplat=. Cu o exceptare f=cut= corect, aceasta trebuie s= fie asigurat= din bugetul centralizat, ca m=sur= de protec]ie social=”, spune el. Pe de alt= parte, r=m`ne \ntrebarea cum vor putea fi asigurate servicii pentru to]i beneficiarii sistemului, \n condi]iile \n care, conform cu actualele tendin]e demografice, doar unul din cinci rom`ni sau unul din zece va mai contribui la sistem \n urm=torii zece ani, crede Cr=ciun.

Pre[edintele Colegiului Medicilor, profesorul Vasile Ast=r=stoae, admite c= avantajul acestei m=suri va fi colectarea unor fonduri pentru spitale, \ns= adaug= c= acestea nu se pot ridica nicidecum la nevoile din sector, fiind doar “o pic=tur= de ap= cu care s=-[i ude buzele sec=tuite”. {eful CMR

observ= \ns= [i dezavantajele m=surii, care, pe l`ng= faptul c= este introdus= \ntr-un moment deloc fericit pentru puterea de cump=rare [i nivelul consumului, ar putea restric]iona accesul multora la serviciile sanitare. “Am putea asista la situa]ia \n care doar dou= milioane de pacien]i s= mai apeleze la tratament de specialitate”, estimeaz= el.

Este de presupus c=, pe termen mai lung, un impact asupra modului cum va fi reformat sistemul \l va avea [i disputa mai general= de idei dintre modelul generic numit “european”, care \ncearc= s= nu lase niciun segment de pacien]i neacoperit de servicii medicale, [i cel “american”, care nu-[i propune s= ofere asisten]= sanitar= dec`t contribuabililor, astfel c= din peste 300 de milioane de locuitori, 47 de milioane nu au niciun fel de asigurare de s=n=tate. Reforma sistemului, intens promovat= de pre[edintele Barack Obama, urm=re[te s= ofere acces la serviciile sanitare pentru to]i cet=]enii, printr-o investi]ie de 900 de miliarde de dolari. Dac=

planul lui Obama de a apropia sistemul american de cel european va reu[i, atunci anii urm=tori vor oferi lec]ii importante [i pentru ]=rile de pe alte continente, aflate acum \n c=utarea celui mai potrivit model de reform=, inclusiv pentru Rom`nia, unde exist= destule voci care pledeaz= pentru o copiere a actualului sistem american [i eliminarea pe c`t posibil a statului din ecua]ia s=n=t=]ii.

P`n= atunci \ns=, coplata este oportun= pentru Rom`nia ca instrument de schimbare a mentalit=]ii: “C`nd merge la doctor, bolnavul trebuie s= con[tientizeze c= solicit= un serviciu care cost=, iar el pl=te[te par]ial”, spune Cr=ciun, subliniind rolul educativ al m=surii. Evident, mul]i din cei ce citesc acest articol vor replica imediat c= pacien]ii oricum pl=tesc prin “aten]iile” de multe ori extrem de piperate cerute de personalul din sistemul sanitar public, pentru servicii care p`n= [i la un spital sau o clinic= privat= ar costa mai pu]in. Coplata reprezint= \ns= bani \ncasa]i de stat oficial, nu neoficial de doctori, asisten]i [i surori. Unii sper= c= prin intermediul copl=]ii, sumele cheltuite pe “aten]ii” se vor reduce, \ns= valoarea copl=]ii este \n multe cazuri ridicol de mic= \n

compara]ie cu cea a sumelor oferite neoficial personalului medical.

Pentru pensionari [i [omeri \ns=, orice sum= e important=, astfel \nc`t p`n= ce coplata va intra \n vigoare \n var=, va trebui s= existe o discu]ie serioas= referitoare la aplicarea copl=]ii \n mod diferen]iat (sau nu) \n func]ie de categoriile de venituri sau alte criterii ce privesc posibilitatea de a pl=ti a celui ce solicit= un serviciu medical. “Altfel risc=m s= \i except=m pe to]i cei care nu au venituri [i s= pl=teasc= tot cei care contribuie deja, deci iar nu am ajunge nic=ieri”, conchide Cr=ciun. Ca s= se evite o asemenea situa]ie, profesorul Ast=r=stoae sus]ine c= statul ar trebui s= \[i asume r=spunderea pentru [omeri [i pensionari din bugetul Ministerului Muncii, pentru militari din cel al MApN [i la fel pentru fiecare sector bugetar. Pre[edintele Colegiului Medicilor conchide c= introducerea copl=]ii ar putea fi un prim pas \n reforma sistemului de s=n=tate rom`nesc, \ns= dac= nu se va ]ine cont de categoriile defavorizate, coplata va fi doar un mijloc de a face prohibitive serviciile medicale pentru cei ce nu-[i permit s= le cumpere. n

CSEKE ATTILA MINISTRUL SĂNĂTĂŢII

|NAINTE “Subfinan]area cronic= a sistemului sanitar din Rom`nia nu poate fi rezolvat= prin introducerea pl=]ii unor servicii medicale care p`n= \n prezent au fost considerate gratuite. De asemenea, consider=m c= introducerea unui asemenea sistem nu va aduce dup= sine dec`t agravarea birocra]iei \n sistemul sanitar” (scrisoarea ata[at= la peste 11.000 de semn=turi, depus= \n august 2009 la Ministerul S=n=t=]ii de c=tre Cseke Attila)

DUP+ “Trebuie s= fiu un ministru responsabil, pentru c= ]ara [i-a asumat ni[te responsabilit=]i.

Introducerea tichetelor de s=n=tate poate aduce [i lucruri bune. C`nd am ini]iat str`ngerea de semn=turi, nu [tiam c= un astfel de proiect face parte din condi]ion=rile impuse de FMI” (februarie 2010)

PUBLICITATE

FMCG

R+BDARE {I S+PUN De[i investi]iile str=ine au sc=zut, Rom`nia suscit= \nc= interesul str=inilor. |n primul interviu acordat pentru presa rom`neasc=, Kasper Rorsted, CEO al grupului Henkel, a explicat c= ]=rile emergente sunt ]inta principal= pentru investi]iile grupului. Pentru a treia fabric= din Rom`nia, Henkel [i-a bugetat zece milioane de euro. de IOANA MIHAI

n timp ce majoritatea ]=rilor din zon= se zbat \nc= \n recesiune, iar previziunile pentru ]=ri ca Rom`nia nu sunt dintre cele mai optimiste, sunt companii cu r=bdare [i cu viziune pe termen lung, care mizeaz= tocmai pe promisiunile pentru perioada postcriz=. Grupul Henkel are un buget de 10 milioane de euro pentru cea de-a treia fabric= pe care vrea s-o construiasc= \n Rom`nia, de[i termenul pentru \nceperea produc]iei nu este b=tut \n cuie. “Rom`nia nu a ar=tat \nc= tot ce poate”, spune Kasper Rorsted, CEO al grupului Henkel, referinduse implicit la evolu]ia afacerilor de aici. |n cele c`teva vizite pe care le-a f=cut de-a lungul ultimilor ani, danezul Rorsted, de 38 de ani, a v=zut cu ochiul liber schimb=rile prin care a trecut ]ara [i mizeaz= \n continuare pe poten]ialul ei.

Filiala rom`neasc= a realizat anul trecut o cifr= de afaceri de 135 de milioane de euro, \n sc=dere cu 16% (minus 3% \n lei) fa]= de 2008, dar rezultatele sunt considerate bune de c=tre companie, care a avut sc=deri mai mici dec`t media pie]ei pentru toate cele trei divizii ale sale - detergen]i [i produse pentru \ngrijirea locuin]ei, produse cosmetice [i de toalet=, adezivi [i tehnologii. La nivel interna]ional, cifra de afaceri a sc=zut cu 3,5% fa]= de 2008, la 13,5 miliarde de euro, iar profitul cu 6%, dar [eful grupului spune c= “aceste rezultate nu sunt proaste dac= ne g`ndim c= ne-am confruntat cu cea mai grav= criz= de la al Doilea R=zboi Mondial \ncoace”.

Cea mai recent= vizit= \n Rom`nia a lui Rorsted, care a preluat conducerea Henkel \n urm= cu aproape doi ani, a durat mai pu]in de 24 de ore, iar programul a cuprins vizite \n magazine, \nt`lniri cu angaja]ii din filiala de aici, [edin]e de board [i un interviu de jum=tate de or=. Rom`nia este prima

|

KASPER RORSTED Henkel

„Rom`nia nu a ar=tat \nc= tot ce poate”

22 BUSINESSmagazin I 22-28 martie 2010

FOTO: CRISTINA NICHITU{

fmcg av`nd \n portofoliu m=rcile Pampers, Head & Weber. |ntr-o pia]= care s-a redus dramatic \n 2009 - sectorul de construc]ii a sc=zut cu Shoulders, Ariel [i Gillette.

20%, conform unor estim=ri, iar cererea Segmentul de detergen]i, unde Henkel de materiale de construc]ii cu peste 30%, concureaz= [i cu Unilever, a \nregistrat anul semnalele de redresare \nt`rzie s= se arate. trecut unul dintre cele mai declinuri ale v`nz=rilor (18% fa]= de 2008), conform unui A[a \nc`t Rorsted \[i men]ine rezerva \n privin]a momentului la care ar putea \ncepe studiu realizat de compania de cercetare de produc]ia \n a treia fabric=. “Nu se pune pia]= MEMRB. Din birourile din Bucure[ti problema dac= vom deschide aceast= nou= ale Unilever South-Central Europe (USCE) unitate, ci doar de momentul c`nd o vom este coordonat= activitatea a opt filiale din face”, adaug= neam]ul. {i \n acest domeniu regiunea Balcanilor, care au realizat \n 2008 companiile au mirosit c=, dincolo de sc=derile o cifr= de afaceri de 192 de milioane de euro. v`nz=rilor, acum e momentul oportun Pie]ei rom`ne[ti \i revin trei sferturi din pentru investi]ii. Baumit Rom`nia, subsidiara v`nz=rile diviziei, dar ponderea ar putea grupului austriac omonim, a \nceput de anul sc=dea \n urm=torii ani, pentru c= fabrica trecut construc]ia unei fabrici noi pentru de la Ploie[ti ar urma s= creasc= produc]ia produc]ia de mortare uscate [i adezivi, pentru exporturi. pentru care este necesar= o investi]ie de 20 de Pe pia]a produselor cosmetice, cu o milioane de euro. valoare anual= apropiat= de jum=tate de KASPER RORSTED, HENKEL GROUP Dincolo de cele mai vizibile efecte ale miliard de euro, Henkel se dueleaz= cu crizei asupra afacerii - sc=derea v`nz=rilor [i Beiersdorf, L’Oréal, P&G [i produc=torul a profitului - Rorsted spune c= a remarcat un rom`n Farmec. ]ar= vizitat=, \ntr-un tur care a mai cuprins fenomen aparte \n privin]a obiceiurilor de Henkel, ca [i to]i concuren]ii s=i, a Bulgaria [i Rusia, cu scopul de a urm=ri felul consum. “S-a mic[orat foarte mult segmentul beneficiat din plin de pe urma exploziei cum au fost puse \n practic= m=surile luate de produse cu pre]uri medii”, spune [eful consumului, principalul motor de cre[tere ca r=spuns la criz= [i rezultatele acestora.

Henkel, iar acum au r=mas doar dou= mari economic= \n ultimii ani. Totu[i, oficialii Ponderea afacerilor din ]=rile emergente a Henkel au punctat c= fiecare ]ar= are propriul categorii: produsele ieftine [i cele de marc= [i crescut \n ultimii ani, ajung`nd la 40%, din gama premium. Ca urmare, strategia specific, iar \n Rom`nia, spre exemplu, o iar planurile pentru anii viitori prev=d ca parte \nsemnat= din popula]ie nu are acces la grupului german urm=re[te sus]inerea v`nz=rile din ]=rile respective s= ajung= \n m=rcilor. Peste 82% din v`nz=rile nete ale ap= curent=. Prin urmare, nu au nici ma[ini cinci-[apte ani la 50% din totalul cifrei de companiei sunt asigurate de zece m=rci, [i de sp=lat automate. “Rom`nia este una afaceri a grupului. c`te trei m=rci de]in peste dou= treimi din dintre pu]inele ]=ri unde avem \n portofoliu Pentru aceasta \ns=, grupul bifeaz= fiecare divizie: detergen]i [i produse pentru detergent pentru sp=l=ri manuale”, spune la rubrica de investi]ii a bugetului sume \ngrijirea locuin]ei (67% cu Persil, Pur [i Gunter Thumser, pre[edinte al Henkel consistente. Pentru Rom`nia, e vorba de Silan), produse cosmetice [i de toalet= (70% Central Eastern Europe.

10 milioane de euro, sum= alocat= pentru Apetitul pentru bunurile de larg consum cu Palette, Fa [i Taft) [i adezivi [i tehnologii construc]ia celei de-a treia fabrici. La (83% cu Ceresit, Thomsit, Moment). \nceputul anului, Henkel a finalizat achizi]ia a fost dublat \nainte de perioada de criz= de Pe termen scurt, Rorsted se a[teapt= la terenului pentru o nou= unitate de produc]ie elanul din sectorul de construc]ii, de care o modest= redresare a pie]ei, cu o cifr= de se leag= a treia divizie Henkel de pe pia]a pentru adezivi, \n comuna Roznov, jude]ul cre[tere cuprins= \ntre cinci [i zece procente.

Neam]. Valoarea total= a investi]iilor realizate rom`neasc= - Adezivi [i Tehnologii. Aici, Pentru o adev=rat= ie[ire din criz= va fi nevoie Henkel intr= \n competi]ie cu produc=tori p`n= acum pentru capacit=]i de produc]ie \ns= de “ceva mai mult timp”. n ca Adeplast Oradea, Baumit, Baumix sau a ajuns astfel la 30 de milioane de euro.

Oficialii companiei nu au dat \ns= un termen pentru \nceperea produc]iei \n a treia fabric=.

“Depinde strict de felul cum evolueaz= pia]a, iar noi avem o r=bdare foarte \ndelungat=”, Plus și minus spune Rorsted z`mbind. El a precizat totu[i Vânzările nete totale ale Henkel în România au crescut susţinut în ultimii ani. c= se a[teapt= ca \n 12-18 luni semnalele din Cel din urmă an de prosperitate a fost, ca peste tot în economie, 2008. pia]= s= fie suficient de bune pentru a \ncepe 200 activitatea.

Evolu]ia v`nz=rilor (mil. euro) Henkel nu este singura multina]ional= care pune acum accentul pe investi]ii 150 \n produc]ie. Procter & Gamble (P&G) construie[te la Urla]i, jude]ul Prahova, cea 100 mai mare fabric= de [ampoane a sa la nivel mondial - un proiect de 100 de milioane de 50 dolari. Prima faz= a proiectului urmeaz= s= fie gata \n urm=toarele luni. P&G este unul dintre principalii concuren]i ai Henkel pe 0 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 dou= dintre diviziile prezente \n Rom`nia,

„DISPARE SEGMENTUL MEDIU DE PRE}: CONSUMATORII PREFER+ COV~R{ITOR ORI PRODUSELE IEFTINE, ORI PE CELE DE MARC+ DIN GAMA PREMIUM.”

SURSA: COMPANIA

24 BUSINESSmagazin I 22-28 martie 2010

VARIANTA KAZAHĂ ÎN MARTIE 2010 SE ÎMPLINESC DOI ANI DE CÂND SADUOKHAS ATASHOVICH MERALIYEV A VENIT ÎN ROMÂNIA. ESTE CEO AL ROMPETROL DIN IULIE 2009, DAR SE AFLĂ LA PRIMUL SĂU INTERVIU, DUPĂ LUNI ÎNTREGI ÎN CARE COMPANIA A COMUNICAT EXTREM DE PUŢIN, COMPLET OPUS STILULUI DE COMUNICARE DIN VREMEA LUI DINU PATRICIU. ABORDAREA LUI MERALIYEV ESTE ÎNSĂ FOARTE IMPORTANTĂ PENTRU MODUL CUM VĂD KAZAHII DEZVOLTAREA ROMPETROL ȘI ESTE PRIMA DISCUŢIE OFICIALĂ DESPRE STRATEGIA GRUPULUI DE CÂND A FOST INTEGRAL CUMPĂRAT DE CĂTRE KAZMUNAIGAZ. DE IULIANA ROIBU

KAZAHUL Din iulie 2009, CEO-ul Rompetrol Group l-a înlocuit în funcţie pe Dinu Patriciu.

NUME: Meraliyev Saduokhas Atashovich VÂRSTĂ: 51 ani STUDII: Universitatea de Petrol și Gaze, Moscova, promoţia 1981; Institutul de Finanţe și Economie, Moscova, specializarea management, promoţia 1992.

RAFINĂRIE: Între 1981 și 1986, a lucrat în rafinăria Atyrau, trecând succesiv de la operator de unitate, inginer senior de unitate, director adjunct de unitate și apoi director de unitate. În 1988 s-a întors în rafinăria Atyrau ca adjunct al directorului general, poziţie pe care a ocupat-o până în 1988. În perioada 2001-2002, conduce un proiect de reconstrucţie a rafinăriilor în cadrul NNC Kazahoil, iar între 2003 și 2004 conduce reconstrucţia rafinăriei Atyrau.

UPSTREAM: Între 1999 și 2001, conduce operaţiunile de teren în cadrul Tengizchevroil, cel mai mare câmp petrolier din Kazahstan.

SECTOR PUBLIC: Din 1986, a lucrat în cadrul consiliului local al orașului Gurvey, ca director al Departamentului de Industrie și Transport. Între 1994 și 1996, a condus Departamentul de Producţie din cadrul Ministerului de Petrol și Gaze din Kazahstan.

MANAGEMENT: Din 1996, timp de un an, a fost director general al rafinăriei Pavlodar (capacitate 5,5 milioane de tone), apoi a condus joint-venture-ul Chevron Munaygas, tot timp de un an, până a devenit consultant al directorului general al Tengizchevroil. Între 2002 și 2006, este director executiv al National Company KazMunaiGaz, iar din 2006 este director general al aceleiași companii, până în 2008, când este numit director general adjunct al Rompetrol Group.

cover story

F

ostul birou al lui Dinu Patriciu arat= complet diferit. Au disp=rut machetele de vapoare de pe pervaz, tabloul cu Van Gogh [i multitudinea de gadgeturi de pe mas=. E mai pu]in colorat. E [i mai mult= lumin=. Scaunul complicat pe care st=tea fondatorul Rompetrol a fost \nlocuit cu un scaun directorial clasic. {i negru. |ns= discursul e total schimbat. Dinu Patriciu vorbea greu [i misterios. Folosea metafore [i se \ndep=rta rapid de subiect – mai ales c`nd subiectul era legat de cifrele sau strategia Rompetrol. Se referea la Rompetrol cu precau]ie, a[a cum vorbe[ti despre ceva foarte personal, aproape intim. Saduokhas Atashovich Meraliyev vorbe[te scurt [i clar. Se simte din discurs c= Rompetrol e un mandat, o companie mare despre care Meraliyev trebuie s= demonstreze ]=rii sale c= a fost bine s= o cumpere. De aceea vorbe[te despre ea aproape ca un chirurg. Folose[te termenii “optimizare”, “cur=]enie”, “sincer”, dar, mai ales, “p=rerea mea puternic=” (my strong opinion). Exprimarea apare \ndeosebi c`nd CEO-ul Rompetrol \ncearc= s= despart= p=rerea sa personal= de planurile anterioare

ale Rompetrol sau de modul cum dezvoltarea Rompetrol este g`ndit= la Astana. “|n Kazahstan sunt multe p=reri despre achizi]ia Rompetrol. De aici \ns=, se vede altfel.” |nc= de la prima str`ngere de m`n=, \n atitudinea lui Saduokhas Atashovich Meraliyev se simte melanjul dintre [coala ruseasc=, experien]a american= [i CEO-ul cu un buget de c`teva miliarde. Meraliyev are un comportament egal, calm, [i se \nsufle]e[te de vreo dou= ori de-a lungul discu]iei: o dat= c`nd vorbe[te despre frumuse]ea limbii kazahe, pe care sper= s= o vorbeasc= fluent [i copiii s=i, [i o dat= c`nd poveste[te despre experien]a lui de pe c`mpul petrolier Tengizchevroil. Munca la Tengiz, cel mai mare z=c=m`nt \n exploatare din Kazahstan, a reprezentat pentru Meraliyev cea mai important= experien]= din “via]a real=”. |i sclipesc ochii [i acum, dup= mai bine de zece ani, c`nd \ntreab= retoric: “V= pute]i imagina c= foram la cinci kilometri ad`ncime [i c= scoteam 11 milioane de tone de petrol?”. Via]a real= despre care vorbe[te CEO-ul Rompetrol \nseamn= munc= pe teren: \n rafin=rie sau pe c`mpuri petroliere, nu \n birou. Cu toate acestea, cariera lui Meraliyev se petrece de

c`]iva ani buni \n birouri - \n diverse pozi]ii de conducere \n cadrul KazMunaiGaz, iar de doi ani la Bucure[ti. Din martie 2008 a fost adjunctul lui Dinu Patriciu – care, dup= v`nzarea pachetului majoritar din Rompetrol \n 2007, a r=mas CEO pentru \nc= aproape un an. Odat= cu v`nzarea ultimului pachet din Rompetrol, de 25%, Meraliyev a devenit CEO [i responsabil de restructurarea Rompetrol.

Planul de restructurare a Rompetrol este pu]in spus pentru schimb=rile care ar putea surveni \n companie. Sf`r[itul acestui an ar putea ar=ta cu totul altfel pentru compania dezvoltat= de Dinu Patriciu: statul ar putea deveni ac]ionar la Petromidia, RRC ar putea fi delistat=, iar planul de restructurare pe care compania \l preg=te[te de aproape doi ani (care prevede renun]area la activit=]ile secundare [i cre[terea capacit=]ii de rafinare [i a num=rului de benzin=rii) ar putea suferi modific=ri odat= cu intrarea Rompetrol \n sfera KazMunaiGaz. “Cu siguran]= oficialii KazMunaiGaz [i-au r=spuns la toate \ntreb=rile despre planurile pentru Rompetrol \nainte de a cump=ra compania, iar planul lor e destul de bine conturat”, este de p=rere Codru] u

Aşa au trecut 7 ani Istoria obligaţiunilor Rompetrol a început în urmă cu șapte ani, când guvernul Adrian Nastase a convertit în obligaţiuni datoriile istorice ale Petromidia.

2003

OCTOMBRIE

Printr-o ordonanţă de urgenţă, guvernul Adrian Năstase convertește în obligaţiuni datoriile istorice ale Petromidia.

2005

AUGUST

Dinu Patriciu vinde pachetul majoritar din Rompetrol Group și declară că obligaţiunile au fost parte din negocieri în vânzarea pachetului de 75% către KMG.

MARTIE

Este aprobată legea prin care se adoptă ordonanţa de urgenţă din 2003. Conform acesteia, preţul de conversie al acţiunilor va fi valoarea nominală a acţiunilor înmulţită cu raportul dintre cursul leu/euro de la scadenţă și cursul leu/euro de la emitere.

2005

2007

APRILIE

Rompetrol Rafinare începe să plătească o dobândă anuală egală cu EURIBOR la 12 luni plus 1,5% pentru obligaţiunile deţinute de stat.

28 BUSINESSmagazin I 22-28 martie 2010

2008

SEPTEMBRIE

Oficialii KazMunaiGaz declară că vor plăti integral datoria către statul român.

2009

IULIE

Dinu Patriciu vinde și ultimul pachet de 25% din Rompetrol, nu declară nimic despre obligaţiuni, în schimb kazahii declară că „datoria a fost parte a tranzacţiei“.

cover story

50,59% PETROMIDIA. Inima grupului Rompetrol rafinează 4 milioane de tone de petrol și deţine Rompetrol Logistics, Rompetrol Petrochemicals, Rompetrol Downstream și Rom Oil.

75%

60%

ROMPETROL SA. Deţine Rafinăria Vega, care a început în urmă cu doi ani un program de diversificare a producţiei.

ROMPETROL GEORGIA. Cele 46 de staţii din Georgia au avut în 2009 afaceri de aproape 100 de milioane de dolari.

85% %

50 92,5% ROMPETROL FRANŢA. Compania care deţine Dyneff Group controlează reţeaua de 300 de staţii din Franţa și un depozit.

Pascu, directorul filialei locale a companiei de consultan]= Roland Berger Strategy Consultants. Dana Dunel, care conduce divizia de energie din cadrul casei de avocatur= Bo[tin= [i Asocia]ii, consider= c= este normal ca toate planurile de viitor ale unei companii ce face obiectul unei tranzac]ii s= fie stabilite \nc= de la v`nzare, iar cump=r=torul s= vad= exact cum va ar=ta [i unde se va duce \n final achizi]ia sa. A[adar, schimb=rile sau procesul de luare a acestor decizii par doar o chestiune de timp.

“Problema obliga]iunilor nu a f=cut parte din suma final= pl=tit= pentru Rompetrol”, “|n aceste vremuri tulburi ar fi chiar o idee bun= s= fim parteneri cu statul rom`n”, “Nu a fost dorin]a expres= a KMG s= cumpere tot pachetul de ac]iuni de la RRC, dar, dac= tot s-a \nt`mplat, \l vom cump=ra” [i “Cel mai bine este s= p=str=m totul (companiile non-core

30 BUSINESSmagazin I 22-28 martie 2010

P&G CONSULTING LTD CIPRU. Deţine 95% din Vector Energy, Elveţia, compania de trading a Rompetrol.

ROMPETROL BULGARIA. Reţeaua de benzinării din Bulgaria cuprinde 170 de staţii, care reprezintă 20% cotă de piaţă, și a contribuit în 2009 cu 700 de milioane de dolari la afacerile grupului.

– n.r.) \n m`inile noastre”. Sunt cele patru declara]ii ale lui Meraliyev care r=spund, \ntr-o oarecare m=sur=, celor mai fierbin]i subiecte ale momentului. |n discursul lui Saduokhas Meraliyev apar totu[i c`teva schimb=ri fa]= de declara]iile anterioare ale oficialilor KazMunaiGaz. |n urm= cu doi ani, directorul executiv al Trade House KazMunaiGaz, Temirlan Shaimerdenov, declara pentru jurnali[tii rom`ni c= “Rompetrol va r=scump=ra la timp obliga]iunile [i nu se pune problema ca statul s= redevin= ac]ionar la Rompetrol”. |n ianuarie, ministrul de finan]e, Sebastian Vl=descu, declara c= este \ns= posibil ca statul s= devin= din nou ac]ionar la Rompetrol, “actualii ac]ionari av`nd [i op]iunea de a cump=ra doar o parte din ac]iuni, conform contractului”. Dup= o vizit= \n Kazahstan, [i Traian B=sescu a

DOSAR

Saduokhas Meraliyev spune c= venirea în Rompetrol nu a fost alegerea sa.

“Era 29 septembrie 2007. Pre[edintele KMG mi-a spus c= «there is an opinion» s= m= trimit= aici. De obicei, sunt o persoan= destul de disciplinat=.”

Afla]i mai multe despre kazahul care conduce Rompetrol pe www.businessmagazin.ro

\nsemna aceast= plat= par]ial=, motiv`nd c= acest detaliu nu a fost \nc= stabilit: “Dar eu sunt destul de flexibil. E bine s= lucrezi singur, dar [i s= fii partener cu guvernul e foarte bine. Aceasta e \ns= p=rerea mea personal=. Desigur, vom da toate informa]iile c=tre KMG care va lua decizia final=”.

Discu]iile despre cele trei variante au fost cele care l-au determinat pe premierul Emil Boc s= declare \n urm= cu dou= s=pt=m`ni c= “exist= un scenariu ca statul s= devin= din nou majoritar la acea rafin=rie”. De c`teva s=pt=m`ni, presa a vorbit foarte mult despre aceste variante [i despre cum vor influen]a lipsa celor 600 de milioane de euro bugetul de stat. De asemenea, s-au f=cut multiple scenarii: Rompetrol ar putea r=m`ne majoritar la Petromidia f=c`nd o majorare de capital, f=r= a r=scump=ra nicio obliga]iune, dar poate r=scump=ra de la minimul de ac]iuni care i-ar permite s= r=m`n= majoritar p`n= la jum=tate din obliga]iuni sau tot pachetul. “Depinde doar ce vor ei cu adev=rat: pot s= nu se complice av`nd statul ac]ionar, dar poate c=, dimpotriv=, consider= statul partener”, spune un antreprenor rom`n din industria petrolului.

%

70,4

ROMPETROL WELL SERVICES. Divizia de servicii petroliere la sondă a Rompetrol a avut anul trecut afaceri de 18 milioane de euro, în scădere cu 34% faţă de 2008. Compania a avut însă profit net de 4 milioane de euro, tot în scădere, cu 43%, faţă de 2008.

100% PALPLAST SIBIU. Producătorul de ţevi a avut anul trecut afaceri de 8 milioane de euro, dintre care 10% au provenit de la fabrica din Republica Moldova.

100% ROMPETROL RUSIA. Deţine un birou de reprezentare de la Moscova și a condus discuţiile pentru achiziţii în Rusia.

100% ECOMASTER. Estimările pentru afacerile de anul trecut ale companiei de ecologizare industrială indicau 27-30 de milioane de euro. Cel mai mare proiect al companiei este unul de tratare a noroaielor nocive de la rafinăria Vega.

90%

100%

ROMPETROL MOLDOVA. Reţeaua de benzinării din Moldova cuprinde 14 staţii, dar este planificată să ajungă la 20 în acest an.

ROMINSERV. Compania de mentenanţă și proiectare pentru rafinării (în componenţa căreia intră și Iaifo Zalău, producător de robineţi industriali) a adus în 2009 afaceri de peste 200 de milioane de euro, fiind cea mai mare companie non-core din cadrul grupului.

afirmat c= este necesar ca toate companiile din Rom`nia s= \[i respecte angajamentele [i obliga]iile. |ntre timp, \n pres= \ncepea s= se scrie despre faptul c= Rompetrol ar putea s= nu pl=teasc= integral obliga]iunile.

“Am v=zut multe specula]ii \n pres=: ieri am citit c= kazahii nu au bani s= pl=teasc= dec`t jum=tate din pre]ul obliga]iunilor.

Eu tocmai m-am \ntors din Kazahstan de c`teva zile [i nu am auzit nimic acolo, c= am avea sau nu bani s= pl=tim tot”, spune ridic`nd din umeri Meraliyev. Ce [tie \nc= CEO-ul Rompetrol este c= mai are [ase luni p`n= trebuie f=cut= plata [i trei variante: s= pl=teasc= to]i banii (571,3 milioane de euro), s= nu pl=teasc= nimic [i s= piard= pachetul majoritar, dar [i o variant= intermediar=: “Varianta intermediar= \nseamn= s= pl=tim par]ial. Proiectul a fost ratificat de parlament, toate cele trei variante sunt posibile, nu

Pentru două miliarde Rompetrol Group, înregistrat în Olanda, a fost cumpărat de KMG prin două tranzacţii (prima în 2007, 75%, iar a doua în 2009, de 25% - estimate la aproximativ 2 miliarde de dolari), kazahii intrând astfel cu operaţiuni de rafinare și retail în Uniunea Europeană. Celelalte participaţii ale grupului, în afară de Petromidia și Downstream, au intrat din 2009 într-un proces de analiză, urmând a se decide care vor fi păstrate, care vândute și care închise.

gre[im cu nimic dac= o alegem pe oricare.

A[a c= ne-am \nt`lnit cu reprezentan]ii guvernului [i am dat toate cele trei variante de lucru c=tre KMG”. |n acest punct, CEO-ul Rompetrol separ= clar ce ar prefera fiecare parte implicat=: “Guvernul ar fi fericit s= pl=tim tot – nu am spus-o eu, a spus-o public Ministerul de Finan]e \n mai multe r`nduri. De asemenea, ne-au trimis [i mesaje directe. Au mai \n]eles \ns= [i faptul c= e criz= financiar=, c= nu e u[or pentru nimeni acum, a[a c= am stabilit grupe de lucru cu KMG [i cu Ministerul de Finan]e [i discut=m toate op]iunile posibile.

Noi am fi ferici]i s= fim parteneri cu guvernul rom`n, p=str`nd \ns= pachetul majoritar la Petromidia. Mai este timp pân= atunci, iar noi suntem întotdeauna deschi[i la orice dialog sau negociere cu guvernul României”.

Meraliyev refuz= s= spun= ce procent ar

Meraliyev este mirat de c`t de mult se discut= despre aceste obliga]iuni: “Nu e o chestiune at`t de fierbinte. E o lege, dar cred c= devine fierbinte pentru c= timpul zboar=”.

Pentru KazMunaiGaz, totul a fost clar de la \nceput, spune Meraliyev, amintindu-[i c= la preluare compania a angajat “o mul]ime de consultan]i”, iar “datoria nu a f=cut parte din suma final= pl=tit= de KMG pentru Rompetrol”: “Domnul Patriciu ne-a v`ndut ceva, iar din acel ceva face parte [i acest instrument hibrid. KMG a fost de acord, a cump=rat 75% din Rompetrol cu 1,6 miliarde de dolari, apoi a mai cump=rat \nc= 25%, excluz`nd datoriile. Desigur, au fost [i ni[te conturi escrow, dar acest instrument hibrid a fost inclus \n pre]”.

Mult mai fierbinte pare pentru Meraliyev subiectul ac]iunilor RRC. Chiar \nainte de a \ncepe interviul cu BUSINESS Magazin, u

22-28 martie 2010 I BUSINESSmagazin 31

cover story Meraliyev aflase c= Rompetrol are deja controlul asupra a 93,2% din ac]iunile RRC (“Mai avem un pic”), av`nd timp s= achizi]ioneze alte 1,5% p`n= pe 26 martie, c`nd expir= termenul extins pentru achizi]ia de ac]iuni de la minoritari: “Depinde. Voi fi din nou sincer: nu a fost dorin]a expres= a KMG s= cumpere tot pachetul de ac]iuni de la RRC. A fost \ns= obligatoriu, iar dac= vom reu[i s= atingem 95%, avem op]iunea s= lu=m [i restul; a[a c=, dac= vom atinge 95%, vom cump=ra [i restul [i vom delista compania”.

“Petromidia este inima Rompetrol.”

Subliniind aceast= declara]ie, cu vocea omului care \n]elege complexitatea industriei, Meraliyev spune mai mult dec`t c= grupul KazMunaiGaz a pl=tit 1,7 miliarde de euro pe o companie bazat= pe o rafin=rie, domeniu care ridic= multe semne de \ntrebare \n Europa, pe fondul supracapacit=]ii de rafinare existente. At`t rafin=rii din vestul Europei, c`t [i principalul concurent local, Petrobrazi (rafin=rie de]inut= de Petrom) au luat \n calcul \n ultima perioad= reducerea volumelor de petrol rafinate. “Supracapacitatea de rafinare din Europa va da p`n= la urm= c`[tig de cauz= grupurilor care de]in propriul upstream (extrac]ie de petrol) sau grupurilor cu rafinare, dar [i cu re]ea extins= de retail, ce le va permite putere \n negocieri”, arat= un raport al Solomon Associates, companie care d= ratingul celor mai bune rafin=rii din lume. |ns= Meraliyev, ca parte dintr-o structur= cu o component= puternic= de upstream (Kazahstanul produce acum 70 de milioane de tone de petrol, iar pentru urm=torii cinci – zece ani este estimat= o cre[tere la 150 de milioane de tone), poate s= spun=: “Noi nu avem exces de capacitate. KMG a cump=rat Rompetrol pentru c= rafinarea de care dispune \n Kazahstan este destul de redus=, iar \n anii urm=tori ]ara va atinge un nivel de extrac]ie destul de mare; trebuie s= avem unde plasa [i procesa petrolul [i am vrea s= rafin=m c`t mai mult inhouse. Cu produse finite, ai clien]i pe tot globul; dac= mergi cu petrol, singurul t=u client sunt rafin=riile.

Nimeni nu consum= petrol pur [i simplu”.

Cre[terea capacit=]ii Petromidia la 5 milioane de tone este un plan mai vechi al Rompetrol, la fel cum a fost [i inten]ia lui Dinu Patriciu de a cump=ra o rafin=rie \n vestul Europei. |n ce prive[te prima parte a planului, o rafin=rie de 5 milioane de tone nu i se pare mult lui Meraliyev (“Eu am fost director la Pavlodar, rafin=rie de 5,5 mil tone.

Se poate [i mai bine”). |n schimb, c`nd vine vorba de a doua parte a planului, achizi]ia unei rafin=rii vestice, CEO-ul Rompetrol d=

32 BUSINESSmagazin I 22-28 martie 2010

Cum au crescut Afacerile din grupul Rompetrol, înregistrat în Olanda, au ajuns în puţin peste zece ani la peste 8 miliarde de dolari, fiind cea mai mare afacere cu activităţi în România.. Saltul afacerilor a început în 2001, când Dinu Patriciu a cumpărat rafinăria Petromidia și a început dezvoltarea afacerilor pe orizontală. Anterior, în anul 2000, a fost înfiinţat Rompetrol Group B.V, care include Rompetrol și afacerile asociate.

2,4 1,27

MLD. $

Rompetrol Downstream ajunge la 250 de benzinării (100 proprii, 150 Partener); se dezvoltă Rompetrol Logistics, Eurojet și reţeaua de depozite.

MLD. $

Dinu Patriciu este pus sub acuzare în cazul privatizării Petromidia; Rompetrol Group cumpără retailerul francez Dyneff SA; Se înfiinţează subsidiare în Albania, Georgia și Moscova.

2005 2004

2002

1,32

2003

1,61

MLD. $

Începe programul de investiţii în Petromidia; OMV Aktiengeselschaft Austria cumpără 25,1% din Grupul Rompetrol; Se înfiinţează Rompetrol Petrochemicals și filialele Rompetrol Moldova, respectiv Rompetrol Bulgaria.

MLD. $

RRC este listată la BVB; Este primul an în care Petromidia înregistrează profit net; OMV vinde pachetul de acţiuni de 25,1% către managementul Rompetrol; Se înfiinţează subsidiara Vector Energy AG, Elveţia.

„Am multe investiţii în derulare din care poate ieși un nou Rompetrol. Dar nu va mai fi cu petrol.“ DINU PATRICIU

7,50

MLD. $

KazMunaiGaz achiziţionează 75% din Rompetrol Group, cu 1,6 miliarde de dolari; Grupul extinde agresiv reţeaua de benzinării și începe câteva operaţiuni upstream.

2007

2008

8,71

MLD. $

Pierderile RRC ating 133 de milioane de dolari; Începe un program accelerat de dezvoltare a Vega – „100 de produse“; Rompetrol depășește 10% din piaţa bulgară de retail carburanţi.

2006

5,65

7,00

MLD. $

Se deschide filiala din Ucraina; Rompetrol ajunge la 250 de benzinării proprii.

MLD. $

KazMunaiGaz achiziţionează restul de 25% din acţiunile TRG; Compania ajunge la 2.500 de staţii proprii; Board-ul companiei se schimbă aproape integral, principalele poziţii fiind ocupate de manageri kazahi. * ESTIMARE

2009

un alt indiciu despre faptul c= Rompetrol, ca entitate de afaceri, a cedat planurile mari de extindere companiei-mam=: “Dac= m= \ntreba]i ca [i CEO al Rompetrol, nu avem niciun plan pentru achizi]ia unei noi rafin=rii; dar dac= \ntreba]i ca viziune a KMG, e posibil, KMG se uit= \nc= la o astfel de achizi]ie. Cea mai mare pia]= pentru petrolul Kazahstanului este Europa. |n Kazahstan putem rafina 20 de milioane de tone, \nc= 5 la Petromidia – nu cred c= e destul”.

P`n= la astfel de schimb=ri, Meraliyev mai are \ns= multe de f=cut, iar cea mai presant= parte este s= finalizeze proiectul Petromidia [i s= o fac= o rafin=rie profitabil=: “S= sper=m c= Petromidia va intra cur`nd pe profit, lucr=m la asta”. Proiectul Petromidia se refer= la derularea investi]iilor pentru cre[terea capacit=]ii p`n= la 5 milioane de tone, dar nu numai at`t: “Avem o rafin=rie care trebuie s= se plieze pe cerin]ele UE, trebuie s= fie flexibil= [i s= poat= procesa cel mai ieftin petrol din lume, orice petrol vom avea la dispozi]ie; pe de alt= parte, Europa consum= mai mult diesel dec`t benzin=.

A[adar, acestea sunt direc]iile schimb=rii Petromidia: flexibilitate [i mult= motorin=, care va ajunge la 45% din produc]ie”, spune Meraliyev. |n 2009, peste 60% din consumul de carburan]i din ]ar= a fost diesel, iar rafin=rii precum Petrotel Lukoil [i-au crescut progresiv procentul de produc]ie \n acest sens. Constantin Tampiza, directorul Lukoil Rom`nia, crede c= aceast= strategie l-a ajutat mult anul trecut \n a reduce pierderile companiei: “Benzina e mai profitabil=, dar din motorin= ne-am echilibrat v`nz=rile”.

Petromidia [i Rompetrol Downstream reprezint= \ns= [i un pariu personal pentru Meraliyev, care [i-a pus \n g`nd ca Rompetrol s= cucereasc= pia]a local= a carburan]ilor.

“Eu am un vis”, spune CEO-ul Rompetrol z`mbind [i pun`nd rapid cifrele pe o foaie:

produc]ia de la Petromidia, la 5 milioane de tone capacitate de rafinare, va fi de 3,7 milioane de tone de produse albe (benzin=, diesel, cherosen). “Visez ca 75% din aceste produse albe s= le v`nd \n Rom`nia. E de trei ori mai mult dec`t ce vinde acum Rompetrol \n Rom`nia. Visul meu este ca jum=tate din aceast= pia]= s= fie alimentat= de produse de la Rompetrol.” Dac= 75% dintre produsele de la Petromidia ar fi v`ndute \n Rom`nia, \nseamn= aproape 2,9 milioane de tone.

Rom`nia consum= acum 6 milioane de tone de produse albe, lideri de pia]= – at`t ca num=r de sta]ii, c`t [i ca volume v`ndute pe pia]a local= - fiind Petrom (cu 30% cot= de pia]=) [i Lukoil (cu 25% cot= de pia]=).

Rompetrol vinde \n Rom`nia 1,3 milioane de tone de carburan]i, adic= 20% din pia]=.

Dar Meraliyev las= foaia deoparte [i admite: “Este doar un vis de-al meu. Dac= ajungem la ]inte mai realiste, vorbim de 50% din aceast= produc]ie care ar putea fi v`ndut= \n Rom`nia - asta ar \nsemna 1,8 milioane de tone, adic= o cre[tere de 50% fa]= de c`t vindem acum”. |ns= Rompetrol nu vinde doar \n Rom`nia, ci trimite produse [i c=tre re]elele de retail din Moldova, Georgia, Bulgaria, Fran]a sau Spania.

Re]elele de retail din afara Rom`niei cuprind, \n medie, c`teva zeci de benzin=rii \n fiecare ]ar= (\n afar= de Fran]a, unde sunt peste 300). C`nd vine vorba de re]elele de retail din afara Rom`niei, Meraliyev enumer= simplu: “Suntem ferici]i cu Georgia, cu Moldova, din c`nd \n c`nd suntem ferici]i [i cu Ucraina (acolo avem deseori probleme cu vama, cu porturile, deoarece cei de acolo ne mai blocheaz= opera]iunile), iar \n Bulgaria pierdem bani, pot fi sincer cu asta”. Pentru fiecare pia]= Meraliyev are \ns= o strategie. |n Bulgaria, e o strategie pe termen scurt, pentru a atinge breakeven-ul, care cuprinde rentabilizarea re]elei existente, f=r= a investi u

22-28 martie 2010 I BUSINESSmagazin 33

cover story

Cât au cheltuit kazahii Intrarea KazMunaiGaz în România a costat până acum compania de stat kazahă peste 3 miliarde de dolari. Dar mai sunt și alţi bani de dat.

1.6

\ns= bani \n re]ea. Pentru Moldova, e vorba de o serie de investi]ii: “|n Moldova, am \nceput s= investim bani”, spune Meraliyev. P`n= acum, re]eaua de benzin=rii din Moldova era DoDo (dealer owned, dealer operated – de]inut= [i operat= de dealer), dar acum Rompetrol preg=te[te lansarea a trei sta]ii proprii bine pozi]ionate \n Chi[in=u, care vor fi deschise \n august sau septembrie. Pentru Georgia, Meraliyev vorbe[te despre investi]ii \n special \n ce prive[te alinierea la normele de mediu a depozitului de la Tbilisi. La fel \n cazul Dyneff, este vorba de ni[te investi]ii obligatorii. “Este vorba de ni[te probleme de mediu pe care le avem, din cauza c=rora trebuie s= \nchidem cel mai mare depozit al nostru, din Port La Nouvelle, p`n= la sf`r[itul lui 2012”, spune Meraliyev. |nchiderea depozitului are leg=tur= cu dezvoltarea

Spre diferen]= de Petrom, a c=rei re]ea, de 600 de benzin=rii, este operat= de dealeri, Meraliyev admite c= are o alt= strategie [i anume de a avea controlul direct asupra opera]iunilor. Dincolo de deschiderea de sta]ii noi, Meraliyev spune c= se vor concentra pe depozite, \n special pe cel de la Bac=u – care este \nc= \n construc]ie, dar va fi pus \n opera]iune \n c`teva luni. Noile sta]ii din Rom`nia vor fi Rompetrol Hey, iar noul brand al Rompetrol, Litro, care a fost pus pe cele patru sta]ii construite pe autostrada Soarelui, este definit de kazah ca un concept pentru autostrad=: “Dac= ne decidem s= construim o benzin=rie pe A1 – Bucure[ti - Pite[ti, unde avem un lot [i autoriza]ie de construc]ie, va fi Litro. |n interiorul ]=rii, tot ce vom construi va purta brandul Rompetrol”. Petromidia, depozitele [i re]eaua de retail sunt cele trei

accelerat= a zonei reziden]iale, care a ajuns prea aproape de depozit. Meraliyev afirm= c= grupul are \n plan construc]ia unui alt depozit, \ns= \mpreun= cu un partener francez. “Am \nt`lnire cu ei pe 22 martie [i vom stabili dac= va fi un joint-venture sau altfel”, spune Meraliyev uit`ndu-se la calendar. Nu este \ns= mul]umit: viitorul depozit, despre care nu d= mai multe detalii, va fi mai mare ca [i capacitate, dar partea Rompetrol va fi mai mic=, “probabil de 40%”.

C`nd vine vorba de sta]ii noi, indiferent de care pia]= este vorba, Meraliyev admite c= este sus]in=torul conceptului CoCo (company owned, company operated – de]inute [i operate de companie). A[adar, planul pentru Rom`nia cuprinde deschiderea a c`teva benzin=rii, dar \n special cre[terea num=rului de benzin=rii CoCo sau cel mult DoCo (dealer-owned, company operated – de]inut= de dealer, operat= de companie).

zone c=tre care se vor concentra investi]iile de 240 de milioane de dolari programate pentru 2010. Dup= cum precizeaz= CEO-ul Rompetrol, cea mai mare parte din aceast= sum=, 160 de milioane de dolari, va merge c=tre Petromidia [i Rompetrol Petrochemical.

Saduokhas Meraliyev vorbe[te mult din gestic=. Multe cuvinte pe care nu le roste[te sunt transmise prin z`mbete, gesturi ale m`inilor sau modific=ri ale ritmului respira]iei. Ofteaz= c`nd spune c= a avut mai multe \nt`lniri cu reprezentan]ii guvernului, z`mbe[te c`nd poveste[te despre dorin]a guvernului rom`n de a primi to]i banii pentru obliga]iuni [i se a[az= mai bine \n scaun c`nd trebuie s= explice de ce planul pentru v`nzarea opera]iunilor non-core ale Rompetrol nu va mai fi pus \n practic=.

“Oamenii sunt diferi]i”, \ncepe Meraliyev, cu tonul unui povestitor profesionist; “Eu am crescut \n fosta URSS, unde aveam o

MLD. $

achiziţia pachetului de 75% din Rompetrol Group în 2007

400

MIL. $

estimare a pieţei despre vânzarea pachetului de 25% în 2009

1

MLD. $

bani aduși de KazMunaiGaz în Rompetrol din 2007 încoace pentru a asigura capitalul de lucru al companiei și pentru a rambursa creditele ajunse la scadenţă

82

MIL. $

(60 de milioane de euro) – suma plătită de Rompetrol Group pentru achiziţia a 15,7% din acţiunile RRC

240

MIL. $

bugetul de investiţii al Rompetrol Group pentru 2010, dintre care 160 de milioane de dolari vor merge în Petromidia, iar restul în retail și depozite

783

MIL. $

(571 de milioane de euro) – valoarea obligaţiunilor pe care Rompetrol Group ar putea să le răscumpere de la statul român până în septembrie 2010. Decizia nu a fost încă luată

34 BUSINESSmagazin I 22-28 martie 2010

rafin=rie care avea de toate: gr=dini]e, [coli, spitale, clinici [i toate facilit=]ile la un loc.

A[a c= eu am aceast= mentalitate: a[ prefera s= p=strez totul \n m`inile noastre”. CEO-ul Rompetrol spune c= a analizat \n am=nunt planul de restructurare aprobat \n urm= cu doi ani pentru Rompetrol Group. “Este pur [i simplu un plan de restructurare care trebuie aplicat unei companii ajunse la dimensiuni impresionante, plan care ar fi fost oricum aplicat, dar care a fost pu]in gr=bit de condi]iile de pia]=”, spunea \n 2008 Dinu Patriciu, explic`nd inten]ia de v`nzare a activelor non-core ale Rompetrol, care ar putea aduce ac]ionarilor 100 de milioane de euro. “Rompetrol este o treab= foarte complicat=”, spune Meraliyev, care a stabilit, la nivelul grupului, zece grupe de lucru, care analizeaz= toate activit=]ile din grup; dup=

Oricum, Meraliyev are deja o p=rere destul de bine conturat= despre companiile pe care le va p=stra. Despre Rominserv, “sunt multe opinii care circul=, dar eu a[ prefera s= p=str=m aceast= companie \n grup”. Rominserv este cea mai valoroas= dintre companiile non-core din grup, asigur`nd 80% din cifra de afaceri de peste 300 de milioane de dolari a acestora. CEO-ul Rompetrol explic= decizia prin faptul c= Rominserv a \nceput deja opera]iuni \n Kazahstan, unde are deja dou= contracte \n valoare de 70 de milioane de dolari [i este favorit \n preluarea altor contracte – cum ar fi cel de consultan]= pentru o fabric= de bitum “imens=” \n Aktau sau pentru un proiect de extindere la rafin=ria Atyrau: “Ideea noastr= a fost s= \nrol=m c`t mai mult Rominserv \n economia local= petrolier=, PUBLICITATE

cum explic= Meraliyev, treaba acestor echipe este at`t s= rentabilizeze (“avem 49 de entit=]i juridice \n \ntreaga lume [i trebuie s= le sc=dem num=rul, s= cre[tem eficien]a”), c`t [i s= spun= care dintre companiile non-core au logic= \n grup. Rentabilizarea prevede at`t mutarea sediului (toate birourile Rompetrol se vor muta \n cl=direa City Gate de la Pia]a Presei Libere), care “va sc=dea costurile cu chiria”, dar tot rentabilizare se nume[te [i treaba echipei care se ocup= cu \ncorporarea mai multor entit=]i juridice \n una singur= sau cu lichid=rile de companii: din Albania, din Ecuador, din Oman sau Albania.

Miruna Suciu, partener \n cadrul Mu[at & Asocia]ii, consider= c= \n Rompetrol sunt companii atractive, precum Rominserv, Palplast Sibiu, Iaifo Zal=u sau Ecomaster: “Aceste active pot fi valorificate foarte bine \n timp, dar trebuie privite \n perspectiv=”.

iar dac= cele dou= proiecte pe care le face acum Rominserv vor fi de succes, va fi foarte u[or s= particip=m la alte licita]ii [i cred c= Rominserv poate deveni un centru de profit”. La fel crede Meraliyev [i despre Iaifo Zal=u – fabric= de robine]i industriali, unde lucreaz= 500 de oameni [i care a participat de asemenea la licita]ii \n Kazahstan, dar a pierdut din cauza distan]ei. “Transportul e foarte scump”, spune g`nditor Meraliyev, dat fiind c= marfa ar trebui s= treac= mai multe grani]e pentru a ajunge de la Zal=u \n Shymkent (un ora[ \n sudul Kazahstanului, unde este o rafin=rie). Dar Meraliyev crede c= se va rezolva cumva: “Am vorbit cu directorii rafin=riilor din Kazahstan [i le-am zis: hai s= cump=r=m de la noi! Poate va fi mai scump la \nceput, dar dup= ce vom atinge produc]ia optim= la Zal=u, atunci costurile fixe vor sc=dea [i ne vom cre[te marjele; chiar dac= mare parte din profit se va duce pe transport,

merit=!”. Altfel, spune Meraliyev, [ansele Iaifo nu sunt prea mari, deoarece compania este \n str`ns= competi]ie cu fabricile ruse[ti, care produc la pre]uri competitive [i lucreaz= pe volume foarte mari. Dar mai sunt [i alte companii \n grup pentru care Meraliyev are planuri. De exemplu, Rompetrol Prechemicals, care este corebusiness pentru CEO-ul grupului: “Am acceptat deja c= inima acestei afaceri e Petromidia. Dar \n acela[i timp avem pe aceea[i platform= petrochimia, care consum= resurse din rafin=rie; trebuie s= plas=m aceste produse, deci avem motive reale s= p=str=m petrochimia, de[i evolu]ia din ultimul an nu prea ne-a \ncurajat \n acest sens”. Afacerile de petrochimie din Rom`nia nu au avut o evolu]ie \ncurajatoare \n ultimul an: Oltchim [i-a redus produc]ia, iar Petrom a decis s= \nchid= Doljchim p`n= la sf`r[itul lui 2010, pe fondul lipsei de comenzi. “Dac= te bazezi pe ce s-a \nt`mplat \n ultimul an, \]i vine s= \nchizi toate fabricile. Aceast= situa]ie de criz= apare o dat= \ntr-o genera]ie, iar dup= cum spunea prietenul meu Dinu Patriciu, aceast= criz= e chiar mai puternic= dec`t cea din 1930. Dac= e s= te ui]i la c`t de grav= e criza asta, ar trebui s= \nchidem tot [i s= mergem acas=. Dar nu asta e solu]ia. Vom optimiza activitatea, vom cre[te lista de produse care vor deveni competitive [i sper=m c= va fi ok.”

Planurile lui Meraliyev se refer= [i la Vega, fiind vorba despre o investi]ie \n cre[terea capacit=]ii – p`n= la 100.000 de tone, ceea ce \nseamn= o cre[tere de 65% -, dar [i o nou= gam= de produse. “Cred c=, prin aceast= cre[tere de capacitate – cu o investi]ie care nici nu e mare, de 50 de milioane de dolari – vom putea aduce aceste opera]iuni de la Vega, care sunt pe pierderi, la breakeven.” Cu toate acestea, Meraliyev se refer= la acestea ca la “Vega issue”: “Totu[i, la Vega situa]ia e mai dificil=: e la 200 de km distan]= de Petromidia, transportul e scump [i nu cred c= programul <100 de produse> propus de companie (de fapt, nu sunt chiar 100 [i eu a[ fi fericit s= fie acolo 20 de produse care s= ne aduc= bani) ne poate \nchide toate gap-urile, dar chiar [i 10-15% ar fi bine s= le \nchid=”.

Pare mult de lucru la planul lui Meraliyev. Dar CEO-ul nu se gr=be[te: \i place \n Rom`nia [i are un mandat flexibil, dar care depinde, desigur, “de dorin]a managementului de la Astana”. La 51 de ani \ns=, Meraliyev nu se g`nde[te at`t de mult la retragerea pe malul unui lac, c`t \i st= g`ndul la Kashagan, cel mai mare z=c=m`nt petrolier din Kazahstan, unde produc]ia ar putea \ncepe \n c`]iva ani: “Va fi fascinant. Dar probabil eu voi lucra \ntr-un birou”. n

22-28 martie 2010 I BUSINESSmagazin 35

ENERGIE Bro[ura de la prezentarea rezultatelor anuale ale Enel \ncepe s= semene cu, probabil, noti]ele lui Cristofor Columb. |n drumul spre globalizare, italienii urc= abrupt [i privesc regiunile Europei sau Americile \n c`teva puncte cheie. Cele mai prietenoase sau cele mai profitabile puncte cheie. de IULIANA ROIBU, LONDRA

V+ V+D DESTUL DE MUL}UMI}I

Z

`mbetul cu care Fulvio Conti, pre[edintele Enel, \ncepe prezentarea rezultatelor anuale este \ntotdeauna acela[i. De[i \n 2010 CEO-ul Enel pare pu]in obosit, z`mbetul are de-a face [i cu un start al prezent=rii mai sprin]ar dec`t de obicei: “V=d aici \n sal= o mul]ime de bancheri z`mbitori [i mul]umi]i. Parc= nici n-ar fi criz= economic=. Dar eu \n]eleg atitudinea, pentru c= nici pe noi nu ne-a afectat criza economic=”. |n 2009, veniturile Enel au crescut cu 4,7% (p`n= la peste 60 de miliarde de euro), EBITDA a crescut cu 12% (p`n= la 16 miliarde de euro), iar planurile anun]ate de investi]ii p`n= \n 2014 ating 30 de miliarde de euro. Fulvio Conti are motive s= fie mul]umit. Doar c= [i-a stabilit foarte clar priorit=]ile, iar discursul s=u se concentreaz= pe planuri pentru America Latin=, Rusia, Slovacia [i compania spaniol= Endesa, preluat= anul trecut. Dac= Rusia este pentru Conti pia]a \n care va investi “11 miliarde de euro \n proiecte de produc]ie

36 BUSINESSmagazin I 22-28 martie 2010

de energie” [i unde va “avea avantajul unui gaz avantajos prin parteneriatele locale”, Slovacia este “special=”. Enel construie[te \n Slovacia o central= nuclear= [i a transformat ]ara \ntr-un fel de centru regional al Enel, de unde pot fi alimentate ]=ri precum Germania, Cehia, Ungaria sau orice alt= ]ar= din regiune. “Slovacia este o combina]ie ideal= \ntre eficien]= [i profit, este un partener de dialog excelent [i mai ales are o pozi]ionare geografic= excelent=”, spune Conti.

La mijloc \ntre Rusia [i Slovacia, cel pu]in din punct de vedere geografic, Rom`nia a intrat cumva \ntr-un con de umbr= \n strategia interna]ional= a Enel. Spre diferen]= de anii anteriori, c`nd mai multe estim=ri [i cifre despre evolu]ia afacerilor Enel \n Rom`nia ap=reau \n raportul anual, acum Rom`nia apare sporadic. Dar cifrele din raport sunt de bine [i arat= c= veniturile diviziei interna]ionale a Enel, care include [i opera]iunile din Rom`nia, au crescut anul trecut cu 17,7%, p`n= la 5,54 miliarde de euro, iar EBITDA cu 36,4%, cre[terea fiind datorat=

Pare creştere Deși nu se vede din raportările anuale, veniturile Enel în România au scăzut ușor din 2007 încoace. Explicaţia cifrelor progresive stă în integrarea - parţială în 2008, totală în 2009 – a afacerilor Electrica Muntenia Sud, cea mai mare distribuţie din România.

1.000 mil. euro

n VENITURI n EBITDA (profit operaţional) 800

600

* 400

200

0

2007

2008

2009

* VENITURILE ENEL ÎN ROMÂNIA ÎN 2007 NU CUPRIND ȘI ELECTRICA MUNTENIA SUD, CARE ÎNCĂ NU FUSESE INTEGRATĂ ÎN GRUP; AFACERILE EMS SUNT CUPRINSE PENTRU 7 LUNI ÎN ANUL 2008 ȘI PENTRU TOT ANUL ÎN 2009.

FOTO: PHOTOLAND/CORBIS

a[adar veniturile de 800 de milioane de euro din 2008 veneau de la Electrica Banat [i Electrica Dobrogea (513 milioane de euro – \n u[oar= sc=dere fa]= de 2007) [i Electrica Muntenia Sud (285 de milioane de euro, doar pentru jum=tate de an, \n perioada iunie-decembrie).

Veniturile Enel \n Rom`nia s-ar fi putut apropia de 1 miliard de euro \n 2009 dac= CFR, cel mai mare datornic al companiei, amintit [i de Fulvio Conti, [i-ar fi pl=tit datoriile. “Datoria CFR este acumulat= \n timp, nu este o datorie nou=, [i se ridic= la c`teva sute de milioane de euro”, spune Luigi Ferraris, CFO-ul Enel. Datoria CFR la Enel este de peste 120 de milioane de euro, dup= cum

nici acces la energie la pre]uri avantajoase, Enel nu a putut s= \[i dezvolte baza de furnizare, afacere mai profitabil=.

Grupul trebuie \ns= s= \[i men]in= pozi]ia pe pia]a de distribu]ie, o dat= pentru a respecta contractul de privatizare, dar [i pentru c= problema \ntreruperilor de curent din capital= devenise deja destul de ap=s=toare. S=pt=m`na trecut=, Enel a lansat prima etap= din proiectul de investi]ii pentru urm=torii 5 ani, care prevede investi]ii totale de peste 700 de milioane de euro, pentru modernizarea re]elelor electrice din Bucure[ti, Ilfov [i Giurgiu. Partea din 2010, de 90 de milioane de euro, va viza doar capitala, unde 80% din instala]ii se afl= \n func]iune

Unele merg mai repede INVESTIŢII ȘEFUL ENEL, FULVIO CONTI, SPUNE CĂ ITALIENII VOR INVESTI ÎN ACEST AN 90 DE MILIOANE DE EURO ÎN REŢEAUA DE ENERGIE DIN BUCUREȘTI.

avansului veniturilor \n Europa Central= cu 221 de milioane de euro, \n Rusia cu 464 de milioane de euro, iar \n sud-estul Europei cu 147 de milioane de euro, “\n mare parte ca urmare a perioadei diferite de consolidare pentru Enel Distribu]ie Muntenia [i Enel Energie Muntenia”.

Spre diferen]= \ns= de Slovacia, Fulvio Conti nu consider= Rom`nia un partener de dialog egal cu alte ]=ri din regiune: “Guvernul de la Bucure[ti nu a reac]ionat pozitiv la prezen]a Enel \n Rom`nia.

Suntem acolo de cinci ani [i \nc= suferim din cauz= c= CFR nu \[i pl=te[te datoriile, iar produc]ia de energie este \mp=r]it= \ntre actori predefini]i. Va trebui s= pres=m guvernul Rom`niei pentru a ne putea continua planurile de investi]ii”. |mp=r]irea pie]ei de energie \ntre actori predefini]i, sintagm= neexplicat= de Conti, se poate referi at`t la accesul foarte greu al companiei la proiecte \n zona produc]iei de energie (cele trei mari proiecte de produc]ie ale Enel sunt blocate din cauza negocierilor greoaie cu statul, toate cele trei fiind \n parteneriat cu companii de stat), dar mai ales la faptul c= Enel nu poate cump=ra energie ieftin= pe care s= o furnizeze clien]ilor. Neav`nd nici produc]ie proprie [i

8

Enel este lider pe piaţa distribuţiei din România. Ca și furnizare, compania este în top cinci pe piaţa locală, iar ca producţie este la linia de start cu mai multe proiecte.

8

DISTRIBUŢIE Cotă de piaţă: 36%. Împarte piaţa cu: Electrica, E.ON și CEZ Număr clienţi: 2,5 milioane

de mai mult de 20 de ani. La sf`r[itul acestui program, \n 2013, reprezentan]ii Enel estimeaz= c= vor avea o capacitate de distribu]ie cu 40% mai mare.

Dat fiind c= o mare parte afacerilor Enel din Rom`nia se bazeaz= de distribu]ie (care este reglementat=), dar [i pe fondul unui 2009 destul de nefavorabil pentru pia]a de energie, rezultatele financiare raportate pentru Rom`nia nu au fost \n ton cu cre[terea grupului. Luigi Ferraris, CFO-ul Enel, a raportat pentru Rom`nia afaceri de 850 de milioane de euro, “\n cre[tere cu 20% fa]= de 2009”, [i o EBITDA de 154 de milioane de euro, \n cre[tere fa]= de 121 milioane de euro, c`t a fost \n 2008. Rezultatele date de Luigi Ferraris nu au luat \ns= \n calcul c= cele 800 de milioane de euro raportate pentru 2008 au inclus Electrica Muntenia Sud doar pentru jum=tate de an, excluz`nd cea mai mare parte a primului semestru.

Electrica Muntenia Sud a fost cump=rat= de Enel \n 2006, pentru suma record de 820 de milioane de euro. |n acela[i an, afacerile Enel Rom`nia –adic= Electrica Banat [i Electrica Dobrogea – atingeau 555 de milioane de euro. |n urm=torul an, Enel a reu[it s= intre \n posesia ac]iunilor de la Electrica Muntenia Sud abia \n var=,

8

FURNIZARE* Cotă de piaţă: 6% Împarte piaţa cu: Alro, Alpiq, Complexul Energetic Craiova și alţii Număr clienţi: 16.000 * este vorba despre piaţa concurenţială

PRODUCŢIE Proiecte: 3 În curs de derulare: 400 MW energie eoliană în Dobrogea În stand-by: centrala termo de la Galaţi și participaţia la Cernavodă 3 și 4.

Surse: ANRE (date valabile pentru noiembrie 2009), compania.

arat= datele din pia]=, dar CFR are datorii [i la celelalte companii de distribu]ie – precum CEZ sau Electrica. |n 2009, c`nd veniturile Electrica Muntenia Sud au intrat la socoteal= pentru tot anul, chiar [i f=r= banii de la CFR, Enel Rom`nia ar fi putut dep=[i venituri de 1 miliard de euro, dac= [i-ar fi p=strat afacerile la acela[i nivel. |n schimb, cifrele arat= o sc=dere de aproximativ 25-30%. Este o sc=dere \n ton cu linia pie]ei dac= lu=m \n calcul declara]iile din urm= cu c`teva luni ale lui Claudio Zito, country managerul Enel pentru Rom`nia: “Noi, Enel, nu am sim]it \n primele trei-patru luni din 2009 o sc=dere a consumului \n Rom`nia. Dar cred c= \n Rom`nia criza a venit mai t`rziu dec`t \n alte ]=ri [i credem c= a doua parte a anului va fi mai dur=”. C`t de dur urma a fi impactul depindea de for]a portofoliului Enel, dup= cum estima Zito, care vorbea \nc= din toamn= de o \ncetinire a afacerilor, f=r= a da o estimare. |n Rom`nia v`nz=rile de energie au sc=zut \n 2009 cu aproximativ 15-20% fa]= de 2008, cu o u[oar= stagnare \n ultimele dou= luni ale anului. Nici viitorul nu sun= \ns= foarte bine; Ferraris nu este foarte optimist \n ce prive[te evolu]ia pie]ei din viitorii ani: “Vom merge la foc redus cam doi-trei ani, p`n= lucrurile \[i vor reveni”. n

22-28 martie 2010 I BUSINESSmagazin 37

weboscop Dac= accesul la internet a schimbat jocurile \n lumea telefoanelor mobile, de ce nu s-ar petrece lucrurile la fel cu televizoarele?

Google este din nou capul r=ut=]ilor. de MIRCEA S~RBU

Web-ul la televizor U na dintre profe]iile de la \nceputul anului 2008 spunea c= Apple va produce un televizor. Nu s-a adeverit, de[i avea sens. La urma urmei, era tocmai vremea c`nd \ntreaga Americ= \ncepea s=-[i schimbe televizoarele pentru a beneficia de noul standard digital, iar orientarea lui Apple spre tot ce \nseamn= pia]= de consum devenise explicit= odat= cu eliminarea cuv`ntului „computers” din numele firmei. Probabil c= Apple a mizat pe ceea ce deja avea \n portofoliu: Apple TV este, \n esen]=, un soi de home theatre care poate aduce spre televizorul din living room con]inut video din diverse surse, inclusiv din internet (mai ales de la iTunes, desigur). |ns= produsul s-a bucurat de un succes relativ modest, de[i i s-au adus \n timp tot felul de \mbun=t=]iri – de exemplu, ultimul upgrade al sistemului de operare, \n octombrie anul trecut, a adus posibilitatea de a recep]iona posturi de radio din internet.

P=catul lui Apple TV este c= ofer= prea multe, este prea complex [i intimideaz= pe utilizatorul obi[nuit („utilizator” este cam mult spus \n acest context). Oamenii ar vrea un televizor conectat la internet, dar f=r= s=-[i bat= capul cu \nc= ni[te computere, cu probleme de conectare [i alte chestii tehnice. Iar dac= aceast= zon= a r=mas oarecum descoperit=, s-au g=sit destul de repede cei care vor s-o ocupe: Google, Intel [i Sony. |mpreun=! Proiectul lor se cheam= Google TV [i \n esen]= este simplu: un set-top box care s= fac= din televizorul din living un terminal web.

Iar pentru ca lucrurile s= fie complete, cei trei s-au \n]eles [i cu Logitech (firm= specializat= \n diverse periferice pentru computere), care ar urma s= produc= o telecomand= prev=zut= cu o mic= tastatur=. Acest set-top box va fi echipat cu un procesor Intel Atom, iar platforma

38 BUSINESSmagazin I 22-28 martie 2010

soft va fi bazat= pe sistemul Android de la Google, care va mai ad=uga combina]iei [i o variant= a browser-ului Chrome (care deocamdat= nu ruleaz= pe Android) care s= poat= rula [i Flash. Astfel, telespectatorul va putea avea acces la tot web-ul, va putea vedea filmule]e de pe YouTube, \[i va admira pozele de familie postate pe Picasa, va c=uta cu Google [i, cu siguran]=, va vedea reclamele intermediate de acela[i Google, care vor avea astfel expunere la un public \nc= [i mai numeros. Mai mult chiar, posesorul sistemului va putea vedea emisiunile TV de la Hulu [i va putea desc=rca jocuri [i diverse alte aplica]ii capabile s= ruleze pe platforma software.

de top \n materie de televizoare, are un interes \n acest experiment. Poate c= dac= Google TV se va dovedi un succes, Sony va fi primul care va integra platforma \n televizoare.

Deocamdat= nu exist= nici un anun] formal cu privire la acest parteneriat, oficialii companiilor implicate refuz`nd s= comenteze subiectul (\ns= f=r= s=-l infirme).

Pe l`ng= informa]iile ob]inute de la surse a c=ror identitate nu a fost dezv=luit=, exist= o confirmare c`t de poate de public= \n rubrica de mic= publicitate: Intel [i Logitech caut= programatori cu experien]= \n platforma Android. Se spune c= Google a \nceput un test limitat \mpreun= cu Dish

P+CATUL LUI APPLE TV ESTE C+ OFER+ PREA MULTE, ESTE PREA COMPLEX {I INTIMIDEAZ+ PE UTILIZATORUL OBI{NUIT Ca de obicei, tot softul va fi open source, a[a c= dezvoltatorii vor avea din nou [ansa s=-[i exerseze fantezia [i dexteritatea \n tot felul de aplica]ii. Iar dac= socotim cantitatea [i diversitatea de aplica]ii pentru Android, \nseamn= c= exist= [i expertiza [i dorin]a de a crea ceva nou, mai ales c= de data aceasta nu mai exist= limit=rile legate de dimensiuni.

Nu e greu de observat c= succesul internetului mobil este declan[atorul expansiunii \n aceast= relativ nou= pia]=.

La urma urmei, un set-top box este un computer (dar utilizatorul nu-i nevoie s= [tie asta) care poate fi mai puternic dec`t un smartphone, a[adar Intel va vinde mai multe procesoare, Google mai multe reclame, iar Logitech mai multe telecomenzi. Nu prea e clar care va fi rolul lui Sony \n aceast= combina]ie, dar putem b=nui c=, fiind unul dintre produc=torii

Network, unul dintre partenerii s=i \n programul TV Ads. Desigur, cei de la Dish au refuzat s= comenteze.

Ideea de a aduce web-ul pe ecranul televizoarelor nu este chiar nou=, iar Google TV nu va veni pe o pia]= virgin=.

D-Link se preg=te[te s= lanseze Boxee Box, care merge cam pe aceea[i idee, iar TiVo este deja consacrat pe aceast= pia]=, al=turi de al]i produc=tori de set-top boxes. Apple nu va r=m`ne nep=s=tor \n fa]a acestei ini]iative, mai ales c= Google s-a transformat dintr-un bun prieten \n inamicul principal. Poate c=, totu[i, va face un televizor. n

BUSINESSMAGAZIN.RO Pentru mai multe comentarii ale lui Mircea S`rbu vizita]i www.businessmagazin.ro/opinii

WEB WIZARD

AUDIEN}E TV PRIME TIME 11-17 martie 2010

n

COT+ DE PIA}+

n

INDICE DE AUDIEN}+

n

TOP 5 {TIRI

S=-mi faci un clip Crearea, editarea [i postarea unui videoclip pe internet necesit= cuno[tin]e tehnice [i timp. C`nd s= faci clipuri nu ]ine de hobby, ci de de ROXANA CRISTEA necesitate, unii prefer= s= externalizeze treaba. n circa cinci minute, un utilizator se poate alege cu o solu]ie video pentru site-ul, blog-ul sau contul pe care \l de]ine pe una din re]elele de socializare, sus]ine Valentin B=l=nescu, fondatorul VPFactory.com. Site-ul, lansat \n septembrie anul trecut, ofer= o platform= video intuitiv=, prin care, f=r= s= fie nevoi]i s= descarce sau s= instaleze vreun program \n calculator, utilizatorii pot face managementul propriului con]inut video, pot modifica aspectul playerelor \n care vor rula aceste filmule]e [i mai apoi le pot publica \n diverse contexte pe internet.

“Platforma este compatibil= [i cu Youtube, dac= se dore[te folosirea acestui serviciu”, completeaz= B=l=nescu, ad=ug`nd c= atunci c`nd VPFactory. com este folosit \n scop non-comercial (f=r= a fi afi[ate mesaje publicitare \n interiorul playerului), accesul este gratuit, \n timp ce utilizatorii care \i vor atribui

|

\ntrebuin]=ri comerciale, promov`ndu-[i produse [i servicii, vor fi nevoi]i s= pl=teasc= un abonament lunar care \ncepe de la nou= dolari pe lun=. |n momentul de fa]=, pe site exist= \n jur de 300 de conturi active. |n ce prive[te modelul de business, platforma VPFactory.com se bazeaz= pe abonamente lunare, servicii de video hosting, module adi]ionale, dezvoltarea personalizat= a platformei pentru diver[i clien]i. |n prezent, afirm= B=l=nescu, “suntem \n discu]ii cu c`teva companii din ]ar= [i din Statele Unite ce au poten]ialul de a deveni clien]i cheie”.

Ini]ial, serviciul fondat de B=l=nescu a fost dezvoltat folosind fonduri proprii, \ns= ulterior a beneficiat de sprijin financiar din partea unui investitor american, \n valoare de 100.000 de dolari. n

1. {tirile Pro TV 19 (13 mar.)

2. {tirile Pro TV 19 (14 mar.)

3. {tirile Pro TV 19 (12 mar.)

4. {tirile Pro TV 19 (11 mar.)

5. {tirile Pro TV 19 (17 mar.)

9,8% 9,8% 9,5% 8,8% 8,4%

n

TOP 5 FILME 1. Rambo IV (Pro TV, 12 mar.)

2. Maestrul be]iv (Pro TV, 11 mar.)

3. Unsprezece plus una (Pro TV, 13 mar.)

4. Un socru de co[mar (Pro TV, 15 mar.)

5. Mama de rezerv= (Pro TV, 17 mar.)

8,6% 7,5% 6,5% 6,4% 5,3%

n

TOP 5 SERIALE ROM~NE{TI 1. State de Rom`nia ep. 74 (Pro TV, 11 mar.)

2. State de Rom`nia ep. 76 (Pro TV, 16 mar.)

3. State de Rom`nia ep. 75 (Pro TV, 15 mar.)

4. Tr=sni]ii (Prima TV, 15 mar.)

5. State de Rom`nia ep. 77 (Pro TV, 17 mar.)

5,0% 4,7% 4,3% 4,2% 4,0%

PUBLIC }INT+: PERSOANELE CU V~RSTA CUPRINS+ |NTRE 18 {I 49 DE ANI {I CARE TR+IESC |N MEDIUL URBAN, INCLUZ~ND {I VIZITATORII; INDICE DE AUDIEN}+ (RATING): PROCENT DIN POSESORII DE TELEVIZOARE CARE S-AU UITAT |N RESPECTIVUL SLOT ORAR LA UN ANUMIT POST TV; COTA DE PIA}+ (SHARE): PROCENT DIN POSESORII DE TELEVIZOARE CARE AVEAU TELEVIZORUL DESCHIS |N ACEL SLOT ORAR {I CARE AU URM+RIT RESPECTIVUL POST TV; SURSA: GFK

www.VPFactory.com

22-28 martie 2010 I BUSINESSmagazin 39

EUROPA

40 BUSINESSmagazin I 22-28 martie 2010

FOTO: WILLIAM DANIELS/THE NEW YORK TIMES NADIM AUDI A CONTRIBUIT LA ACEST ARTICOL. © 2010 NEW YORK TIMES NEWS SERVICE

MIRACOLUL GALIC

22-28 martie 2010 I BUSINESSmagazin 41

Europa

Grecia se zbate s= dep=[easc= actualul impas financiar, Marea Britanie se confrunt= cu deficite [i datorii comparabile cu ale Greciei, Spania [i Portugalia privesc nelini[tite, Suedia recade \n recesiune, Germania s-a trezit cu un deficit bugetar record. |n tot acest context, pozi]ia Fran]ei le pare unora solid= [i chiar \n]eleapt=. de STEVEN ERLANGER

DOSAR

Afla]i mai multe despre strategiile pe care le-au avut cele mai importante state europene \n fa]a crizei economice [i rezultatele pe care aceste strategii le-au avut p`n= acum pe www.businessmagazin.ro

42 BUSINESSmagazin I 22-28 martie 2010

T

radi]ia de 320 de ani a companiei franceze HB-Henriot din Quimper, cel mai mare produc=tor artizanal de faian]=, nu i-a asigurat nicidecum protec]ie \mpotriva puternicei concuren]e asiatice, a unui euro puternic [i a crizei economice prin care au trecut principalele sale pie]e de export.

Aceast= combina]ie toxic= ar fi dus-o probabil la dispari]ie, dar HB-Henriot e o companie francez= [i guvernul de la Paris a intervenit salv`nd compania [i pe cei 54 de angaja]i. Ca parte a unui program na]ional de sus]inere a companiilor, guvernul a accelerat pl=]ile [i ramburs=rile de taxe, a am`nat \ncasarea unor taxe, a oferit subven]ii pentru fiecare angajat p=strat [i a oferit garan]ii pentru creditele pentru firmele mici [i mijlocii.

Compania este un exemplu pentru felul cum Fran]a s-a dovedit surprinz=tor de stabil= \n furtuna economic= european=. |n vreme ce Grecia se zbate ca s= evite falimentul sau apelul la salvarea cu banii altora, Spania [i Portugalia privesc nelini[tite, Suedia recade \n recesiune, Germania s-a v=zut cu un deficit bugetar record, iar Marea Britanie se confrunt= cu deficite [i datorii comparabile cu ale Greciei, situa]ia Fran]ei pare solid=. A fost prima ]ar= occidental= care a ie[it din recesiune \n ultimul trimestru al lui 2009 [i a continuat s= afi[eze o relativ= soliditate, pe c`nd Germania [i celelate economii mari ale Europei se confrunt= cu perspectiva unui nou regres.

Pe c`nd criza se ad`ncea \n 2008, Fran]a a dezvoltat o strategie care se concentra pe salvarea companiilor [i a locurilor de munc=, uneori spre iritarea partenerilor s=i europeni; a impulsionat investi]iile \n crearea de noi locuri de munc=, a sprijinit b=ncile [i le-a presat s= acorde \mprumuturi [i a permis ca deficitul s=u bugetar s= r=m`n= pentru \nc= c`]iva ani bini[or peste limitele zonei euro.

Fran]a a fost de asemenea norocoas= pentru c= nu a fost nici concentrat= pe exporturi, ca Germania, [i nici at`t de puternic= precum Marea Britanie sau Statele Unite. Alexandre Delaigue, economist [i autor al blogului Econoclaste, spune frust c= “Fran]a a fost afectat= mai pu]in pentru c= imobiliarele erau aici mai pu]in importante dec`t \n Spania sau \n Irlanda, sectorul financiar mai pu]in dezvoltat dec`t \n Marea Britanie [i pentru c= era mai pu]in expus= la Europa de Est dec`t Germania”.

Recesiunea \n Fran]a a fost de departe mai pu]in pronun]at= dec`t \n Germania, spre a

nu mai vorbi de SUA. Estimarea de cre[tere pentru acest an este pozitiv=, dar modest=, de doar 1,2 procente, comparabil= cu cea a Germaniei, spre deosebire de 0,7%, c`t se estimeaz= pentru Uniunea European= [i de 2,2% \n Statele Unite. Dar b=ncile franceze sunt \ntr-o stare mai bun= dec`t cele ale Germaniei, iar Fran]a este mult mai pu]in dependent= dec`t Germania de g=sirea unor pie]e pentru m=rfurile [i produsele sale de lux.

Fran]a \nc= se confrunt= cu pericolul cre[terii [omajului, \n special \n r`ndul tinerilor, pe l`ng= deficitul bugetar umflat [i o datorie public= la fel de mare, probleme pe care le va avea [i dup= ce criza se va fi \ncheiat. Guvernul promite s= reduc= avansul cheltuielilor publice p`n= la mai pu]in de 1% pe an \ncep`nd din 2011 [i s= aduc= deficitul bugetar la 3% din PIB (de la 8,2%, c`t este estimat pentru 2010) p`n= \n 2013, de[i pentru asta ar putea fi necesare major=ri de impozite, negate deocamdat= \n mod ferm de autorit=]i.

Totu[i, opinia general= este c= pre[edintele Nicolas Sarkozy s-a mi[cat la timp, a recunoscut semnalmentele crizei [i a intervenit eficient.

“Fran]a a rezistat \n criz= mai bine dec`t majoritatea partenerilor s=i europeni [i a ie[it prima din recesiune”, spune primul-ministru François Fillon.

Fillon este creditat cu cele mai mari merite, \mpreun= cu Patrick Devejian, ministrul responsabil cu aplicarea planului de redresare economic=, [i Christine Lagarde, ministrul economiei, al industriei [i al for]ei de munc=. |ntr-un interviu, Lagarde afirm= c= “ne-am descurcat relativ bine; am aplicat regula celor trei T: la timp, temporar [i ]intit”. Fran]a a decis s= aloce jum=tate din pachetul financiar \n investi]ii [i jum=tate \n stimulare, spune ea, concentr`ndu-se pe \ntreprinderile mici [i mijlocii care sunt “mai vivace” [i reprezint= 95% din cele circa dou= milioane de companii \nregistrate \n Fran]a.

O decizie crucial=, spune ea, a fost s= accelereze pl=]ile din trezoreria statului.

“Am inundat companiile cu lichidit=]i, pentru orice fel de pl=]i aveau de primit, pentru c= [tiam c= lichidit=]ile [i accesul la credite erau pu]ine.” Asigurarea de credit a fost extins= [i pentru exportatori, o agen]ie guvernamental= a garantat \mprumuturi [i a \mp=r]it garan]iile cu b=ncile, iar guvernul a creat un fond suveran care s= investeasc= \n companii. Sarkozy a creat un “mediator de credit” care s= intervin= \ntre companii

TRADUCERE DE MIHAI MITRIC+

Olanda

Marea Britanie

Belgia

Germania Bretania

Paris

Austria

Quimper Golful Biscay

Elve]ia

FRAN}A

km

Spania

Italia

340

AJUTOR. COMPANII PRECUM PRODUCĂTORUL DE FAIANŢĂ HB-HENRIOT DIN QUIMPER AU FOST SALVATE DE REACŢIA RAPIDĂ A GUVERNULUI FRANCEZ ÎN FAŢA CRIZEI ECONOMICE

%

1,2

estimarea de cre[tere economic= a Fran]ei \n 2010, comparativ cu 0,7% pentru UE

“FRAN}A A FOST AFECTAT+ MAI PU}IN DE CRIZ+ PENTRU C+ (...) ERA MAI PU}IN EXPUS+ LA EUROPA DE EST DEC~T GERMANIA.” ALEXANDRE DELAIGUE, ECONOMIST

[i b=nci atunci c`nd este solicitat [i s= determine b=ncile s= reevalueze deciziile de respingere a dosarelor de credit, un proces despre care Lagarde spune c= a func]ionat \n 65% dintre cazuri, \n care au fost implicate 16.000 de companii [i 150.000 de locuri de munc=.

Cu un an \n urm=, pre[edintele a anun]at un plan de stimulare de 34 de miliarde de dolari, pe doi ani, care a impulsionat industria auto [i a finan]at proiecte de infrastructur=. Apoi \n decembrie, Sarkozy a anun]at un pachet de investi]ii de 52 de miliarde de dolari, numit “Marele |mprumut”, g`ndit pentru investi]ii pe termen lung, \n beneficiul universit=]ilor, al energiei regenerabile [i al produc]iei de ma[ini electrice.

Conform lui Jacques Mistral, economist la Institutul Francez pentru Rela]ii Interna]ionale, “ce a f=cut Sarkozy pentru revenirea economiei a fost destul de bine schi]at [i pus \n practic=; a v=zut din timp c`t de serioas= era criza, mai devreme dec`t cei mai mul]i dintre omologii s=i”.

Dar pentru unii comentatori, succesul Fran]ei nu e deloc surprinz=tor [i are mai mult de a face cu structura economiei [i mai pu]in cu politicile guvernamentale.

Dimensiunea sectorului de stat - num=rul mare de angaja]i de stat cu ale lor locuri de munc= [i salarii protejate - a contribuit la atenuarea recesiunii [i la men]inerea consumului. Circa un sfert din for]a de

munc= din ]ar= lucreaz= pentru stat [i peste jum=tate din produsul intern brut se bazeaz= pe cheltuielile f=cute de stat, inclusiv pensii [i asigur=ri de s=n=tate.

Principalul motiv pentru care Fran]a s-a descurcat bine a fost c= economia sa “nu a fost nici vicioas=, nici virtuoas=”, replic= Daniel Cohen, profesor de economie la École Normale Superieure din Paris.

Economia Fran]ei nu a fost nici rigid= ca economia competitiv= [i axat= pe export a Germaniei, care a suferit de pe urma sc=derii consumului la nivel global. Iar Fran]a nu a r=mas at`t de vulnerabil= ca Marea Britanie, Statele Unite sau Spania. “Fran]a nu a fost dependent= de o bul= a creditului ca Marea Britanie sau de o bul= imobiliar= ca Spania, sau de ambele bule, ca Statele Unite”, spune el. “A[a c= am suferit mai pu]in dec`t ceilal]i.”

Economi[tii sunt \ngrijora]i \ns= de acumularea datoriilor Fran]ei, care au urcat de la 22% din PIB \n 1981, c`nd a devenit pre[edinte François Mitterrand, la 63,8% \n 2007, c`nd [i-a \nceput mandatul pre[edintele Sarkozy. Institutul Na]ional de Statistic= [i Studii Economice estimeaz= c= p`n= \n 2012 datoria public= a Fran]ei va ajunge la 81,5% din PIB. Cum deficitele cresc [i veniturile scad - de-a lungul ultimilor zece ani, veniturile din impozite au sc=zut cu mai mult de 80 de miliarde de dolari pe an - cei mai mul]i exper]i estimeaz= c= urmeaz= o cre[tere a impozitelor.

“Dup= criz= va fi un moment al adev=rului despre c`t de mare poate ajunge un deficit bugetar p`n= s= devin= nesuportabil”, sus]ine Cohen. “Guvernul afirm= c= nu vor cre[te taxele, dar c`t timp vor rezista acestea neschimbate?”

C`t despre HB-Henriot, care are un nou proprietar [i un nou distribuitor american, compania \ncearc= s= creasc= exporturile de la 10% din cifra de afaceri la 30%, \n special prin intermediul magazinelor specializate, ca retailerul american Pierre Deux. “Noi avem un produs artizanal \ntr-o pia]= de ni[=”, spune Michel Merle, directorul general al HB-Henriot. “|ncerc=m s= dezvolt=m o pia]= axat= pe ata[amentul clientului, unde inima vorbe[te \naintea portofelului.”

Dar compania va supravie]ui doar dac= exporturile ajung la 50%, spune el.

Altfel, \n ciuda ajutorului oferit de stat [i a discursurilor politice despre identitate [i patrimoniu na]ional, [i HB-Henriot, ca [i companiile auto, va trebui s= se g`ndeasc= s= mute produc]ia \n exterior ca s= poat= concura cu importurile asiatice. n

22-28 martie 2010 I BUSINESSmagazin 43

EUROPA

DUP+ GRECIA, SE PREG+TE{TE

ANGLIA 44 BUSINESSmagazin I 22-28 martie 2010

FOTO: JONATHAN PLAYER / THE NEW YORK TIMES © 2010 NEW YORK TIMES NEWS SERVICE

|n timp ce datoria Greciei agit= apele \n zona euro, Marea Britanie s-a dat peste cap s= r=m`n= \n afara problemelor. P`n= acum. Dar investitorii se \ntreab= dac= nu cumva Marea Britanie s-ar putea confrunta \n cur`nd cu propria sa criz=, dac= guvernul nu va reu[i s= reduc= deficitul bugetar enorm - dublu fa]= de media Uniunii Europene. de LANDON THOMAS JR.

L

ira sterlin= a atins recent minimul fa]= de dolar din ultimele zece luni. Sc=derea lirei a urmat unui declin abrupt de la 1 martie, dup= ce sondajele au ar=tat c= opozi]ia conservatoare [i-a pierdut avansul considerabil \n cursa electoral=.

F=r= o majoritate politic= puternic=, care s= atace problemele fiscale spinoase ale ]=rii, investitorii ar putea s= cear= dob`nzi tot mai mari pentru \mprumuturile acordate guvernului, cre`nd condi]iile pentru o evolu]ie \n form= de W a crizei - adic= o recesiune care se \ntoarce dup= un scurt reviriment - dac= nu chiar mai r=u.

Investitorii s-au \ngrijorat c= parlamentul va fi prea fragmentat dup= alegerile din mai ca s= mai aduc= pe linia de plutire finan]ele tulburi ale Marii Britanii, iar aceasta a influen]at negativ randamentul obliga]iunilor guvernamentale etalon, cu scaden]a la zece ani (“gilts”).

“Dac= chiar vre]i s= vede]i o problem= fiscal=, uita]i-v= la Marea Britanie”, spune u

22-28 martie 2010 I BUSINESSmagazin 45

Europa Mark Schofield, strateg pentru instrumentele de investi]ii cu venit fix la Citigroup. “|n Europa, deficitul mediu e de 6% din PIB, iar \n Marea Britanie e de 12%. {i acesta e doar \nceputul.”

De la intensa interven]ie fiscal= a guvernului laburist din 2008 [i 2009, randamentele datoriei publice guvernamentale britanice au ajuns s= fie printre cele mai mari din Europa. La o scar= mai larg=, care include [i datoriile popula]iei [i ale companiilor, nivelul total al datoriei din Marea Britanie este al doilea din lume dup= cel al Japoniei, de 380% din produsul intern brut, potrivit unui raport recent al companiei de consultan]= McKinsey. |n ultimele s=pt=m`ni, aten]ia s-a concentrat pe poten]ialele probleme cu rambursarea datoriei din Grecia, Portugalia [i Spania, ]=ri unde costurile \mprumuturilor

de achizi]ie a titlurilor de stat, printre investitori se \ncet=]ene[te impresia, \n lumina actualelor probleme economice, c= dob`nzile se vor majora \n continuare, \mpreun= cu infla]ia [i profilul de risc al Marii Britanii. |ntr-un discurs din acest an, Andrew Haldane, director executiv pentru stabilitate financiar= la Banca Angliei, a avertizat cu privire la c`t de sensibil= este ]ara la cre[terea dob`nzilor, exemplific`nd c= o cre[tere cu un singur procent ar duce la o dublare a costurilor serviciului datoriei publice raportate la venituri, p`n= la 13%. “Este o bomb= cu ceas”, consider= Nick Hopkinson de la Property Portfolio Rescue, o companie care-i asist= pe proprietarii supra\ndatora]i.

“Sunt peste 400.000 de oameni care au deja restan]e la ipoteci \nc= de pe c`nd dob`nzile erau la cel mai mic nivel. Dac= dob`nzile cresc, o mul]ime de oameni vor fi \mpin[i dincolo de buza pr=pastiei.”

Ca urmare, cei care se a[teapt= de la contribuabilul britanic s= onoreze factura pentru orice diminuare a \mprumuturilor guvernamentale s-ar putea s= aib= un [oc.

S= lu=m cazul lui Sheridan King, director de v`nz=ri care se zbate s=-[i achite creditul de 32.000 de lire sterline (47.000 de dolari).

Departe de a se g`ndi la cump=r=turi, prioritatea lui este s= nu r=m`n= dator creditorilor. {i de[i creditul lui ipotecar are o dob`nd= foarte mic=, rata \i m=n`nc= deja o parte important= a veniturilor, iar omul e foarte \ngrijorat cu privire la viitor. “Dac= \mi o dob`nd= cu peste 2% mai mic=, doar pentru cresc ratele, va fi o situa]ie foarte periculoas= c= Banca Angliei a cump=rat majoritatea pentru mine”, spune King. “S-ar putea s= fiu obliga]iunilor emise anul trecut. nevoit s=-mi declar falimentul.”

“Nu doar cazurile evident disperate, Cel pu]in deocamdat=, \n ce-l prive[te, cum e Grecia, pot fi considerate poten]iale guvernul britanic nu se confrunt= cu o astfel victime ale unor crize ale datoriei publice”, de perspectiv=. |n ciuda \mprumuturilor spune Simon White de la Variant Perception, [i a cheltuielilor excesive, Marea Britanie un institut de cercetare care lucreaz= pentru \nc= are un rating AAA [i mare parte din fonduri de investi]ii cu grad ridicat de risc [i datoria sa este pe termen lung. Dar 29% investitori individuali boga]i. “Obliga]iunile din obliga]iunile britanice sunt de]inute B=ncii Angliei [i lira sterlin= vor continua s= de str=ini, a[a \nc`t Marea Britanie, ca [i fie sub presiune, pe m=sur= ce aten]ia pie]elor Grecia, r=m`ne vulnerabil= la problemele se concentreaz= asupra situa]iei fiscale a [i temerile investitorilor din exterior. Pe de Marii Britanii.” alt= parte, de la \nceputul anului, ponderea La aceast= \ngrijorare se adaug= [i obliga]iunilor britanice de]inute de str=ini condi]ia precar= a consumatorului britanic. s-a redus de la nivelul anterior de 35% - o Pe m=sur= ce dob`nzile au sc=zut (numai din tendin]= care a urmat declinului lirei [i a octombrie p`n= \n decembrie 2008, Banca contribuit la cre[terea randamentului pentru Angliei a redus dob`nda de la 5% la 2%), obliga]iunile cu scaden]= la zece ani. popularitatea \mprumuturilor cu dob`nd= C`t despre care partid politic ar fi mai variabil= a crescut. La sf`r[itul lui decembrie nimerit s= combat= aceste neajunsuri, King 2009, 40% din creditele ipotecare noi erau r=m`ne sceptic. “Ne zbatem s= ne descurc=m legate de dob`nda de baz= a b=ncii centrale. cu toate datoriile astea”, spune el. “Ar fi |n ciuda comentariilor guvernatorului vremea ca guvernul s=-[i fac= ordine \n Mervyn King c= ar putea re\ncepe programul ograd=.” n c= guvernul [i cet=]enii au putut s= se \mprumute la dob`nzi ce nu reflectau cu adev=rat situa]ia lor financiar=. {i \ntr-adev=r, cre[terea datoriei guvernamentale [i a celei private contrasteaz= flagrant cu restr`ngerea apeten]ei pentru \mprumuturi riscante, care se petrece \n Statele Unite. |ndatorarea gospod=riilor britanice a ajuns acum s= \nsemne 170% din venitul anual, fa]= de 130%, c`t este \n cazul Statelor Unite. Dac= \n America oamenii s-au \nghesuit s= ia credite ipotecare secundare (subprime), accesibile [i cu dob`nzi mici la \nceput, milioane de proprietari de cas= din Marea Britanie s-au \ndreptat spre ipotecile cu dob`nd= variabil=, legat= de rata de baz= a dob`nzii B=ncii Angliei.

C`t despre guvernul britanic, el a fost capabil s= finan]eze un deficit de 12,5% din produsul intern brut - egal cu cel al Greciei - la

“DAC+ VRE}I S+ VEDE}I |NTR-ADEV+R O PROBLEM+ FISCAL+, UITA}I-V+ LA MAREA BRITANIE. |N EUROPA, DEFICITUL MEDIU E DE 6% DIN PIB, IAR |N MAREA BRITANIE E DE 12%. {I ACESTA E DOAR |NCEPUTUL.” MARK SCHOFIELD, CITIGROUP

au crescut ame]itor, odat= cu deficitele, pe m=sur= ce investitorii au cerut dob`nzi tot mai mari care s= compenseze riscul de a \mprumuta aceste state.

Dar recenta pr=bu[ire a valorii lirei [i recenta cre[tere a randamentului pentru obliga]iunile britanice cu scaden]= la zece ani, p`n= la peste 4%, sugereaz= c= investitorii se preg=tesc s= reevalueze situa]ia fiscal= a ]=rii. Randamentul este venitul anual al investitorului din obliga]iuni, ca procent din costul total al acestora, [i cre[te invers propor]ional cu valoarea obliga]iunii.

Marea Britanie nu face parte din zona euro [i, spre deosebire de Grecia [i de celelalte 15 ]=ri componente ale zonei, de]ine controlul asupra politicii sale monetare. Ca urmare, a beneficiat p`n= de cur`nd de un program sus]inut de achizi]ie a obliga]iunilor guvernamentale \ntreprins de Banca Angliei - cel mai amplu din lume, raportat la economia ]=rii - ceea ce a men]inut ratele dob`nzilor ipotecare [i randamentele obliga]iunilor la niveluri neobi[nuit de joase. Aceasta \nseamn=

46 BUSINESSmagazin I 22-28 martie 2010

TRADUCERE DE MIHAI MITRIC+

AFACERI |N EST

LEVA {I EPOCA EI |n opinia Comisiei Europene, Bulgaria se apropie cu pa[i mari de zona euro

Pilda bulgarilor Pentru prima oar= de la intrarea Bulgariei \n UE, \n 2007, Bulgaria a \ndeplinit unul dintre cele mai dificile criterii de aderare la zona euro, dup= ce rata infla]iei a ajuns la 1,8% \n februarie, conform Eurostat. Nici fiscal vorbind ]ara nu st= r=u, consider= Bruxellesul.

E

xplica]ia performan]ei bulg=re[ti la capitolul infla]ie st=, pe de o parte, \n criza care a domolit consumul [i activitatea economic=, deci [i cre[terea pre]urilor, iar pe de alt= parte \n felul cum a evoluat plafonul maxim de infla]ie acceptat pentru ]=rile candidate la adoptarea euro. Mai exact, plafonul respectiv e actualizat lunar pe baza mediei din acele ]=ri ale UE care au avut cea mai sc=zut= infla]ie, la care se adaug= invariabil 1,5%. |n februarie, media a fost dat= de Germania (0,2%), Luxemburg (0,4%) [i Cehia/Austria (0,4%), astfel \nc`t rata infla]iei din Bulgaria, de 1,8%, a fost u[or sub plafonul de 1,83%. Unii economi[ti sunt \ns= sceptici, scrie Dnevnik, cu argumentul c= \ncadrarea \n plafon nu \nseamn= neap=rat [i c= Bulgaria \ndepline[te criteriul general de stabilitate a pre]urilor cerut de Banca Central= European=, at`t pentru c= victoria din februarie e fragil= (\n ianuarie, ]inta a fost ratat= la limit=), c`t [i pentru c= nu se [tie dac=, \n condi]iile crizei, autoritatea monetar= european= va men]ine

acela[i mod de calcul [i pe viitor. |nainte de declan[area crizei, Bulgaria a avut probleme cu st=p`nirea infla]iei; cu numai un an \n urm=, infla]ia medie anual= a dep=[it 11%, [i numai regresul economiei a schimbat situa]ia. Bulgaria inten]iona s= intre \nc= de anul acesta \n ERM II - mecanismul european al ratelor de schimb, preg=titor pentru accesul \n zona euro - dar recesiunea a schimbat planurile: ministrul de finan]e Simeon Djankov crede posibil= trecerea la euro \n 2013, an \n care se \ncheie mandatul actualei guvern=ri. |n afar= de infla]ie, celelalte dou= criterii principale sunt deja \ndeplinite - deficitul bugetar sub 3% din PIB [i datoria public= sub 60% din PIB (sub 20%, cel mai mic nivel pe ansamblul UE).

S=pt=m`na trecut=, Comisia European= a f=cut cunoscut= evaluarea planului fiscal pe trei ani al guvernului bulgar, evaluare pozitiv= \n ansamblu, ceea ce spore[te optimismul Sofiei \n privin]a [anselor ]=rii de intrare \n zona euro. “Dat= fiind necesitatea

de a asigura o convergen]= sustenabil=, Bulgaria este chemat= s= continue aplicarea unor politici fiscale stricte [i a reformelor structurale planificate”, sun= textul raportului Comisiei. “Perspectiva fiscal= apare ca restrictiv= \n 2010, \n general neutr= \n 2011 [i cu o marj= pentru o anumit= relaxare \n 2012”, sus]ine raportul, care ]ine cont de inten]ia guvernului bulgar de a realiza un buget aproape echilibrat anul acesta, urmat de doi ani cu un excedent \n jur de 0,1% din PIB. Pentru a-[i sus]ine planul, autorit=]ile inten]ioneaz= s= reduc= veniturile angaja]ilor din sectorul public [i ale pensionarilor [i s= v`nd= prin bursa de la Sofia participa]iile minoritare ale statului la 55 de societ=]i. n

Bulgaria Indicator PIB (%) Infla]ie Buget (% PIB)

2009

2010 2010 estimare guvern estimare FMI

-5,1 0,6 -1,9

0,3 2,2 0,7

0,2 2,2 1,8

SURSA: PRESA BULGARÃ

48 BUSINESSmagazin I 22-28 martie 2010

FOTO: REUTERS PAGINI REALIZATE DE CRENGU}A NICOLAE

CONTOR

13,4% cre[terea \n ianuarie a exporturilor de produse industriale ale Ungariei fa]= de ianuarie anul trecut, bazate \n special pe produsele de electronic= [i optic= (23,9%), respectiv auto (18%). |n schimb, v`nz=rile de m=rfuri industriale au sc=zut cu 12,6% pe pia]a intern=

2 mil. num=rul de pachete turistice v`ndute anul trecut \n Cehia, cu 20% mai pu]ine dec`t \n 2008, veniturile agen]iilor de turism [i ale ghizilor fiind situate la 1,38 mld. euro, fa]= de 1,83 mld. cu un an \n urm= MARELE MALL DE LA SOFIA

5,9 mil. € at`t va pl=ti Banca Central= Cooperativ= din Bulgaria pentru cump=rarea b=ncii macedonene Stater Banka AD Kumanovo, a treia din aceast= ]ar= unde banca bulgar= devine ac]ionar=. BCC este parte a holdingului Chimimport, controlat de un grup de oligarhi din Varna

10,8% sc=derea \n ultimul trimestru din 2009 a costurilor orare cu for]a de munc= \n Lituania, comparativ cu sc=deri de 5,8% \n Estonia [i 5,6% \n Letonia. |n Bulgaria, costul a crescut cu 11,3%, \n Polonia cu 5,7%, \n Cehia cu 5,4%, iar \n Rom`nia cu 5,2%

11 din 100.000 ponderea deceselor cauzate de consumul de alcool \n Estonia, cea mai \nalt= din UE. A doua clasat= este Croa]ia, cu 5,1 decese la 100.000 de cazuri, urmat= de Germania (4,7), Slovenia (4,4), Austria (4,3), Letonia (3,7) [i Ungaria (3,6), conform Eurostat

5,6% infla]ia anual= \n Ungaria \n luna februarie, cea mai \nalt= din UE, raportat la o medie comunitar= de 1,4%. Infla]ii ridicate au mai consemnat Rom`nia (4,5%) [i Polonia (3,4%)

17,3% rata [omajului \n Letonia la jum=tatea lunii martie, cu 193.747 de cet=]eni \nregistra]i oficial ca [omeri, comparativ cu 17,1% la sf`r[itul lui februarie. Cel mai mic [omaj a fost consemnat la Riga (12,8%), cel mai mare \n provincia estic= Latgale (peste 30%)

Cel mai mare mall din Bulgaria, Serdika Center, s-a deschis la Sofia miercurea trecut=, scrie Novinite. Evenimentul a determinat blocarea traficului \n zon= \nc= de la primele ore ale dimine]ii, cu sute de oameni \n a[teptarea inaugur=rii. Circa 98% din suprafa]a de 51.000 mp de spa]ii comerciale a fost deja \nchiriat=, iar printre m=rcile prezente se num=r= Zara, Deichmann, Peek & Cloppenburg, New Yorker, Technopolis. Proiectul a fost dezvoltat de ECE Projekt Management Bulgaria [i Sparkassen Immobilien AG, cu o investi]ie de 220 de milioane de euro. |n afar= de cele 210 magazine, dispuse pe trei etaje, complexul mai cuprinde 30.000 mp de spa]ii de birouri [i 1.600 de locuri de parcare.

n ENERGIE Polonia redescoper= energia atomic=. Prima central= nuclear= din Polonia va fi construit= \n ora[ul Zarnowiec din nordul ]=rii, care a fost ales din 28 de posibile amplasamente de pe teritoriul ]=rii, a anun]at Hanna Trojanowska, ministrul adjunct al economiei, citat= de site-ul TheNews.pl. Alegerea s-a f=cut \n func]ie de 17 criterii, \ntre care accesul la ap= pentru r=cirea reactoarelor (gra]ie apropierii de Marea Baltic= [i de lacul Zarnowieckie), riscul seismic redus al zonei [i gradul de informare a popula]iei \n privin]a produc]iei de energie nuclear=. Autorit=]ile ar dori ca viitoarea central= s= fie construit= [i func]ional= p`n= \n 2021. Ora[ul a fost ales \n anii ‘80 pentru un prim proiect nuclear, al unei centrale cu patru reactoare de concep]ie sovietic=, dar reac]iile negative ale popula]iei din zon= dup= accidentul de la Cernob\l din 1986 [i schimbarea de regim politic au dus \n cele din urm= la oprirea proiectului \n 1990.

n UNGARIA Cu ochii pe bani. Dac= va c`[tiga alegerile din aprilie, a[a cum arat= sondajele, partidul Fidesz din Ungaria, de centrudreapta, inten]ioneaz= s= schimbe statutul de func]ionare al B=ncii Na]ionale [i s= fuzioneze institu]ia cu Autoritatea de Stat pentru Supraveghere Financiar=, sus]ine publica]ia Figyelo, preluat= de Portfolio.hu.

Figyelo comenteaz= c= \n spatele deciziei

s-ar afla de fapt dorin]a liderului Fidesz, Viktor Orban, de a sc=pa de guvernatorul B=ncii Na]ionale, Andras Simor, pe care Orban l-a criticat virulent \n repetate r`nduri, pe motiv c= a gestionat complet gre[it criza financiar= [i \n general finan]ele ]=rii, major`nd dob`nda c`nd de fapt ar fi fost necesare reduceri masive ale acesteia.

Mandatul lui Simor expir= \n 2013, a[a \nc`t guvernatorul nu poate fi dat jos din func]ie dec`t dac= Banca Na]ional= \[i schimb= statutul de func]ionare.

n CEHIA Nu-i de vin= criza. Numai 1% din deficitul bugetar de 7% consemnat anul trecut de Cehia poate fi atribuit efectelor crizei, pentru c= restul este deficit structural, care ar fi ap=rut chiar dac= n-ar fi survenit recesiunea, sus]ine David Marek, economistul-[ef al b=ncii de investi]ii Patria Finance, citat de Prague Monitor. Modul cum sunt conduse finan]ele publice \n Cehia este “iresponsabil pe termen lung”, consider= Marek, de[i “din fericire \ntr-o m=sur= mai mic= dec`t se \nt`mpl= \n Ungaria”.

Economistul are \n vedere costurile mari, de la an la an, ale serviciului datoriei externe, lipsa de preocupare a guvernan]ilor de a aborda problema sistemului de pensii [i faptul c= impozitele [i taxele au fost men]inute la un nivel sc=zut (circa o treime din PIB), \n loc ca statul s= se \ngrijeasc= de finan]area unor investi]ii mai consistente \n educa]ie [i cercetare, necesare pentru transformarea structural= a economiei.

22-28 martie 2010 I BUSINESSmagazin 49

ART+ {I SOCIETATE

Mod în ţara

da

minunilor

22-28 martie 2010 I BUSINESSmagazin 51

art= [i societate

Compania Walt Disney nu s-a mul]umit cu \ncas=ri record de pe urma filmului “Alice \n }ara Minunilor”, ci a imaginat un \ntreg univers de accesorii, bijuterii, juc=rii [i cosmetice \n jurul personajului, univers menit s=-i atrag= [i pe amatorii de basme, c`t [i pe cei cuceri]i de lumea gotic= a lui Tim Burton. de CRISTINA MARINA

52 BUSINESSmagazin I 22-28 martie 2010

MARKETING PRODUCŢIA LUI TIM BURTON A DECLANȘAT O NOUĂ TENDINŢĂ ÎN MODĂ, O COMBINAŢIE ÎNTRE BASM, GOTIC ȘI STEAMPUNK, CARE INSPIRĂ DE LA PRODUCĂTORI DE BIJUTERII PÂNĂ LA CREATORI DE MODĂ ȘI DE PANTOFI

D

AFACERE NU ESTE NIMIC NEOBIȘNUIT CA O SUPERPRODUCŢIE HOLLYWOODIANĂ SĂ VINĂ LA PACHET CU O SERIE ÎNTREAGĂ DE PRODUSE SPECIFICE CARE SĂ ÎNTREŢINĂ FASCINAŢIA FANILOR ȘI SĂ ROTUNJEASCĂ VENITURILE PRODUCĂTORILOR.

espre scenariul produc]iei “Alice \n }ara Minunilor” p=rerile sunt \mp=r]ite.

Criticii spun c= este prea Tim Burton ca s= fie poveste [i prea poveste ca s= fie Tim Burton, iar fanilor le place totul la produc]ia Disney, chiar [i latura feminist= a unei Alice supererou/femeie de afaceri din final. |ns= indiferent de ce parte a baricadei se afl=, to]i admit c= scenografia este incredibil=, iar costumele realizate de compania italian= Tirelli Costumi ar merita un Oscar. De altfel, Tirelli are deja la activ 14 Oscaruri [i a realizat costumele din “Cheri”, “V`rsta inocen]ei” sau “Maria Antoaneta”, printre altele.

Disney nu putea, a[adar, s= rateze un astfel de avantaj - o lume de basm, colorat=, dar gotic=, cu accente de steampunk, atmosfer= victorian= [i personaje celebre.

Povestea lui Alice a fascinat genera]ii \ntregi, iar noua interpretare a lui Burton aducea un nou gen de public, la care lumea de basm a lui Disney ajunge mai greu. Planul de marketing a fost pus cap la cap cu mult timp \nainte de lansarea din martie a filmului, care avea s= aduc= 116,3 milioane de dolari numai \n weekendul de lansare. |nc= de anul trecut, pe pagina de You Tube a Disney Living circula un filmule] cu imagini de la Alice in Wonderland Tea Party, o scenografie amenajat= de Disney Consumer Products (compania de merchandising a Walt Disney Company) la Magic Marketplace, unul dintre cele mai importante t`rguri de mod=. Totul preg=tea publicul, dar mai ales achizitorii din companii (pentru c= era vorba despre un eveniment business-tobusiness) pentru a face cuno[tin]= cu stilul Wonderland. Acroba]i, decoruri avangardiste, machiaj eclectic, costume nebune [i multe p=l=rii, toate au fost aranjate \n a[a fel \nc`t lumea Alice s= fie “the new black”.

Nu este nimic neobi[nuit ca o superproduc]ie hollywoodian= s= vin= la pachet cu o serie \ntreag= de produse specifice care s= \ntre]in= fascina]ia fanilor [i s= rotunjeasc= veniturile produc=torilor. |ns= produc]ia lui Tim Burton a declan[at o nou= tendin]= \n mod=, o combina]ie \ntre basm, gotic [i steampunk, care inspir= de la

produc=tori de bijuterii p`n= la creatori de mod= [i de pantofi. Disney a pus la punct un \ntreg program de merchandising care include orice - de la p=pu[i de colec]ie p`n= la decora]iuni interioare, papet=rie sau produse cosmetice.

Disney anun]a, \nc= de la petrecerea de anul trecut, primul nume pe lista de colabor=ri - designerul Tom Binns, creator de bijuterii premiat de Council of Fashion Designers of America. Binns a imaginat o colec]ie de bijuterii dedicat= filmului, care include linii inspirate de personajele principale - Alice, Regina Ro[ie, Regina Alb=. Tom Binns for Walt Disney Signature include [ase bijuterii \n edi]ie limitat= [i este disponibil= la comercian]ii de lux cu pre]uri \ntre 1.000 [i 2.000 de dolari. Iar Tom Binns for Disney Couture mizeaz= pe 35 de piese cu accente de dantel= [i cristale Swarovski ceva mai accesibile, unde pre]ul porne[te de la 100 de dolari [i ajunge la 500 de dolari.

“Povestea nemuritoare a lui Lewis Carroll, asociat= cu lumea minunat= a Disney [i interpretarea lui Tim Burton duc imagina]ia pe t=r`muri suprarealiste. Pentru mine a deschis un labirint \ntreg de u[i [i mi-a u

art= [i societate

REACŢIE ÎN LANŢ LUMEA LUI ALICE, GENEROASĂ PENTRU CREATORII DE BIJUTERII, I-A DETERMINAT ȘI PE DESIGNERII DE MODĂ SĂ DEA FRÂU LIBER IMAGINAŢIEI

permis s= \mi exprim [i pasiunea pentru cinematografie [i art=. Alice este povestea perfect= pentru a da fr`u liber creativit=]ii [i nu \mi pot imagina o poveste mai bun=”, declara designerul, la prezentarea colec]iei. {i Swarovski a folosit str=lucirea cristalelor pentru a reda lumea din ad`ncuri - colec]ia Underworld include 17 bijuterii cu pre]uri care pornesc de la 80 de dolari.

Compania austriac= a redat \n stilul propriu detaliile gotice, vintage sau eclectice din film, iar piesa principal= este pandantul “Sparrow” inspirat de cel purtat de Alice (Mia Wasikowska) \n produc]ia lui Tim Burton.

Colec]ia abund= \n inimi, foarfece [i tot felul de motive din lumea lui Alice [i, firesc, fiecare pies= poart= numele personajelor principale (P=l=rierul Nebun, Pisica de Cheshire, Regina Ro[ie, Regina Alb=). Exist= [i exemplare dedicate gr=dinii de flori sau petrecerii cu ceai.

Lumea lui Alice, generoas= pentru creatorii de bijuterii, i-a determinat [i pe designerii de mod= s= dea fr`u liber imagina]iei. Stella McCartney a preg=tit o colec]ie de bijuterii - o edi]ie limitat= de coliere \n forma obiectului preferat al P=l=rierului Nebun. Totul este accesorizat din plin cu talismane - iepura[i, trefle, inimi ro[ii [i negre, romburi, \n culorile preferate ale designerului (roz pr=fuit, nudes, taupe [i maron). Bijuteriile au fost realizate manual \n Italia din aur galben, \n acela[i stil pe care Stella l-a folosit pentru geanta Falabella, unul dintre cele mai bine v`ndute produse.

Machiajul personajelor este un alt punct forte al filmului, iar spectatorii vor uita cu greu albastrul puternic, care colora \n exces ochii Reginei Ro[ii, buzele-inimioar= la fel de ro[ii sau ochii verzi cu nuan]e fucsia [i gene albe ale P=l=rierului Nebun. Colaborarea cu o companie cosmetic= p=rea deci de la sine asigurat=. Urban Decay a lansat o edi]ie limitat= de farduri, “Book of Shadows”, cu 16 nuan]e de fard de ochi, dermatografe, printre care White Rabbit sau negru Jabberwocky. {i produc=torul de oj= OPI s-a folosit de lumea lui Alice pentru a colora cotidianul. De la r=scoala locuitorilor din regatul Reginei Ro[ii, care strig= “Off with her red”, a venit numele unei nuan]e de ro[u de la OPI. Conform unui raport realizat de compania de cercetare Mintel, marketarea cosmeticelor c=tre pasiona]ii de cinema are rezultate bune - 16% dintre cele 2.000 de persoane \ntrebate au declarat c= ar folosi un

54 BUSINESSmagazin I 22-28 martie 2010

[ampon dac= ar avea imaginea unui personaj celebru. Disney are experien]= [i cu celelalte produse lansate - jocul video Tiny Toons s-a v`ndut \ntr-o singur= zi \n Japonia [i \n dou= s=pt=m`ni pe pia]a american=, iar produsele “Princess and the Frog”, oferite pe site-ul Carol’s Daughter (comerciant de cosmetice), s-au v`ndut p`n= la pr`nz \n aceea[i zi.

Povestea scris= de Lewis Carroll a fermecat copil=ria multor genera]ii, iar ilustratorul pove[tilor victoriene ale scriitorului britanic, Sir John Tenniel, a f=cut istorie datorit= ilustra]iilor din edi]iile originale, care au devenit printre cele mai faimoase din literatura britanic=. Desenele au inspirat-o pe Sue Wong pentru a crea o colec]ie de rochii dedicate lui Alice.

Designerul a preluat tu[ele victoriene din carte, dar nu [i faimosul [or] pe care l-a purtat Alice. Colec]ia abund= \n dantel= sau fuste \n buline, iar c`teva dintre ideile de costume sunt inspirate de Regina Alb=.

Hainele au pre]uri \ntre 329 [i 609 dolari [i sunt disponibile \n department store-uri de lux ca Bloomingdale’s, Neiman Marcus, Saks Fifth Avenue sau Macy’s. Crea]iile ]intesc mai degrab= c=tre segmentul fermecat de povestea original= a lui Carroll, iar colec]iei \i lipse[te tu[a nebun= a lui Burton.

Oricum, special pentru a-i purta de clien]i \n lumea lui Alice, Bloomingdale’s a amenajat vitrina celui mai mare magazin al companiei din New York \n spiritul lui Burton, cu imagini din film care pun \n valoare produsele lui Tom Binns [i ale lui Sue Wong. {i etajul de echipament sportiv a fost decorat pentru a p=rea un teren de joac= din }ara Minunilor, o gr=din= cu flori [i ciuperci supradimensionate, iar accesul se face printr-un labirint de plante. n

CONSUM MARKET ATORI MODEL. CĂTRE PAAREA COSMETIC REZULTATSIONAŢII DE C ELOR INEMA A E BUNE RE

REPORTAJ

ALPII EXTREMI

56 BUSINESSmagazin I 22-28 martie 2010

FOTO: PHOTOLAND/CORBIS

E scump [i trendy.

P`rtiile de schi nu sunt pentru toat= lumea, ci doar pentru cei pricepu]i, iar apari]ia celebrit=]ilor a transformat micul or=[el elve]ian Verbier \ntr-un resort de multe stele. de IONU} BONOIU, VERBIER

C

a s= ajungi la restaurantul La Marlenaz, trebuie s= urci mai bine de un sfert de or= str=du]e abrupte, unde cu greu au loc dou= ma[ini mici [i cu at`t mai pu]in microbuze de opt locuri, precum cel care ne-a luat de la hotel pe la 6,30 seara, c`nd Alpii elve]ieni \ncepeau sa ďŹ e \ncet cuprin[i de \ntuneric.

Dar abia dup= ce te aďŹ&#x201A;i \n fa]a barierei [i a semnului care indic= interdic]ia automobilelor de a circula mai departe de acel punct \ncepi s= te \ntrebi ce au vrut s= spun= organizatorii c`nd ne-au anun]at c= urmeaz= o sear= surprinz=toare.

Prima parte a r=spunsului vine imediat, c`nd \[i face apari]ia o uria[= ma[in= de b=t=torit z=pada, pe care scrie Snow Taxi [i unde st=m \nghesui]i zece oameni pe dou= banchete fa]= \n fa]=. {oferul pleac= \n tromb= [i, chiar dac= nu merge cu mai mult de 15 kilometri la or=, senza]ia este ampliďŹ cat= de sc`r]`itul z=pezii de pe drumul lat de doar c`]iva metri, s=pat parc= \n st`nc=.

Dup= alte zece minute \n care claustrofobia generat= de \nghesuiala al=turi de alte nou= persoane \ntr-o cabin= de nici opt metri p=tra]i este atenuat= doar de frica de a nu te pr=v=li \n u

22-28 martie 2010 I BUSINESSmagazin 57

reportaj O poveste extremă Istoria sporturilor de iarnă extreme sau a freeride-ului datează încă din anii ’30-’40, când campionii de schi, alături de găștile din care făceau parte, se aventurau pe culmile din jurul Mont-Blanc, cel mai înalt vârf muntos din Europa, în căutare de senzaţii tari - sau chiar foarte tari, pentru că în condiţiile echipamentului de protecţie de pe vremea aceea, dacă un schior cădea de pe munte, șansele de a supravieţui erau aproape zero.

Abia în anii ’60-’70 a apărut conceptul de schi extrem, odată ce producătorii de echipament sportiv au înţeles potenţialul acestei pieţe.

Mai aproape de zilele noastre, în 1996, antreprenorul elveţian Nicolas HaleWoods a lansat Verbier Extreme, ceea ce iniţial era un concurs de snowboard, dar care odată cu atragerea unor mari nume din domeniul sporturilor de iarnă extreme a devenit cel mai important eveniment de profil din lume – Freeride World Tour, care are loc în ţări precum Rusia sau Statele Unite, pentru ca să ajungă în Alpi pentru marea finală.

Afla]i mai multe despre sporturile de iarn= extreme pe www.businessmagazin.ro

Test cu Qashqai Producătorul japonez Nissan este unul dintre principalii sponsori ai sporturilor de iarnă extreme. Nissan a organizat primele test-drive-uri pentru presă cu noul model Qashqai chiar în localitatea elveţiană Verbier, unul dintre cele mai cunoscute orașe pentru pasionaţii de sporturi extreme.

TEST-DRIVE

Afla]i mai multe despre cum s-a comportat noul model Nissan Qashqai pe drumurile de munte, dar [i cum au decis japonezii s= reduc= pre]ul cu mai mult de 10% [i s= se repozi]ioneze cu acest model pe pia]a rom`neasc= pe www.businessmagazin.ro

58 BUSINESSmagazin I 22-28 martie 2010

pr=pastia vizibil= de pe partea st`ng= a drumului, apare terasa cabanei familiei Bruchez [i o priveli[te care te faci s= \ n]elegi pe loc de ce Verbier este considerat “Saint Tropez din Alpi”.

Miile de lumini]e aprinse \n or=[elul \nconjurat din toate p=r]ile de mun]i ce au \mpreun= peste 400 de kilometri de p`rtii confirm= observa]ia recep]ionerului de la hotel, cum c= de[i este doar o zi obi[nuit= de mar]i, spre sf`r[itul sezonului de schi, Verbier nu duce lips= de clien]i dispu[i s= pl=teasc= p`n= la 40 de euro pentru un ski-pass chiar [i \n plin= criz=.

Dar cei mai mul]i vin pentru ceea ce se \nt`mpl= \n afara pistelor amenajate, c=ci Verbier este recunoscut ca una dintre cele mai bune destina]ii din lume pentru pasiona]ii de “off-piste” sau “semi offpiste”, dac= totu[i crede]i c= e prea mult s= cobor`]i pante abrupte, cu \nclinare de peste 30-40 de grade, printre st`nci, unde z=pada nu a fost atins= de nimeni.

Poate doar schiorii \ncep=tori s= nu prea aib= ce s= fac= \ntr-un or=[el renumit [i pentru alte experien]e mai mult sau mai pu]in extreme, precum cobor`rea pe s=nii a p`rtiilor cu lungimi de peste zece kilometri, mar[ul prin p=dure, sau, de ce nu, o baie \ntr-o piscin= cu vedere c=tre mun]ii \nz=pezi]i. Toate acestea, al=turi de terenurile de golf care r=sar odat= ce s-a topit z=pada reprezint= principalele argumente cu care hotelierii elve]ieni \i conving pe turi[ti s= pl=teasc= p`n= la c`teva sute de euro pe noapte. |n aceste condi]ii, un Ferrari, precum cel ce tocmai trecea prin fa]a cabanei de la baza p`rtiei, unde tocmai beam o cafea, vizavi de doi pensionari britanici [i un grup de antreprenori norvegieni care tocmai discutau ceva despre o afacere cu o re]ea social= pe internet, nu pare deloc surprinz=tor, \ntre sutele de ma[ini de teren de c`teva zeci de mii de euro [i zecile de ma[ini de peste 100.000 de euro aflate \n parc=rile chalet-urilor.

Nu e o surpriz= nici m=car faptul c= apartamentul cel mai ieftin din portofoliul agen]iei imobiliare Domus costa aproape 600.000 de franci elve]ieni, la o suprafa]= de 50 de metri p=tra]i, nu mai pare o surpriz=. Iar pre]urile cresc p`n= la [ase sau chiar opt milioane de franci \n cazul cabanelor amplasate \n apropierea p`rtiei, cu suprafe]e de peste 200-300 de metri p=tra]i.

Or=[el turistic, Verbier are mai pu]in de 3.000 de locuitori permanen]i, dar pe timpul sezonului de iarn=, num=rul

reziden]ilor din or=[el urc= spre 40.000, f=r= a-i pune la socoteal= pe cei veni]i \n week-end doar pentru schi [i sporturi extreme, dar care se cazeaz= \n ora[ele din zon=, precum Nendaz sau Veysonnaz.

Iar dac= tot aduc vorba despre sporturi extreme, este [i fiindc= autorit=]ile [i antreprenorii din Verbier au fost \ndeajuns de abili \nc`t s= se asocieze de la jum=tatea anilor ‘90 cu ideea de sporturi extreme, anticip`nd interesul \n cre[tere pentru acest tip de activitate. Sponsorii nu au \nt`rziat s= apar=, cel mai activ fiind produc=torul de ma[ini Nissan, ale c=rui reclame sunt vizibile pe toate autobuzele din zon= sau pe panourile outdoor.

“Da, e o afacere bun= pentru noi.

Ne asociem imaginea cu acest tip de eveniment, dar este o activitate care se sus]ine singur=, evenimentul fiind v`ndut apoi c=tre televiziuni, precum Eurosport”, explic= Pierre Loing, vicepre[edinte al Nissan Europa, responsabil pentru planificarea produselor.

Evenimentul de care vorbe[te Loing este Freeride World Tour, cel mai important turneu de profil din lume.

Marea final= presupune parcurgerea versantului nordic al Bec des Rosses, o zon= st`ncoas= de jum=tate de kilometru cu un grad de \nclinare de 55 de grade \n anumite locuri. Pentru compara]ie, dac= un drum de ma[in= are o pant= de peste [apte grade, este considerat ca drum cu o pant= periculoas= [i semnalizat prin indicatoare, iar un drum cu o pant= de peste 40 de grade este improbabil s= fie urcat chiar [i de un vehicul de teren, precum Hummer H2. Tocmai \n aceste condi]ii, Nissan a ales Verbier pentru a-[i promova cel mai nou model din gam=, Qashqai, o ma[in= din clasa compact=, care la trei ani dup= ce a ap=rut pe pia]= a suferit c`teva modific=ri estetice minore - ceea ce produc=torii auto numesc facelift.

Test-drive-urile cu noile Qashqai urmau s= se \ncheie s=pt=m`na trecut=, adic= exact \n zilele dinaintea marii finale din acest an a Freeride World Tour. P`n= la \nchiderea edi]iei, c`[tig=torul marii competi]ii nu fusese \nc= stabilit. Oricine ar fi fost, probabil c= n-ar reu[i s=-[i cumpere o cas= din banii c`[tiga]i, av`nd \ n vedere bugetul de doar 200.000 de dolari al competi]iei. |n schimb, probabil ar avea [ansa s= fie admirat de celebrit=]i precum Sarah Ferguson, Richard Branson sau diverse cupluri princiare care obi[nuiesc s= treac= prin zon=, \n vizit= la prieteni sau la propriile chalet-uri. n

carte |NAPOI |N COPIL+RIE Scriitorul [i jurnalistul Frédéric Beigbeder, autorul bestsellerului “Dragostea dureaz= trei ani”, porne[te de la o scen= real= povestea din “Un roman francez”, publicat la editura Pandora M - arestarea sa preventiv= la Paris pentru posesie de droguri. Dup= dou= nop]i \n \nchisoare, a doua noapte petrecut= chiar \ntr-o celul= medieval= din Palatul Justi]iei, Beigbeder, al=turi de prietenul s=u, scriitorul Simon Liberati, sunt elibera]i. |n cele dou= zile, din lips= de activit=]i (nu dispune nici de c=r]i, nici de televizor), scriitorul g=se[te o cale facil= de eliberare din prezent [i se \ntoarce \n copil=rie. Dar asta nu \nseamn= c= retr=ie[te un basm, ci din contr=.

Iar evadarea continu= chiar [i dup= eliberare, c`nd se \ntoarce pe plaiurile natale pentru a se redescoperi.

FRÉDÉRIC BEIGBEDER “UN ROMAN FRANCEZ”, EDITURA PANDORA M, BUCURE{TI, 2010

GOANA DUP+ VISE Dup= modelul “ai grij= ce-]i dore[ti, c= s-ar putea s= se \ndeplineasc=”, Michel Lacroix, profesor de filozofie [i scriitor, face \n lucrarea “S= ai un ideal” un studiu asupra unei controverse filozofice [i psihologice: sunt idealurile distructive sau binef=c=toare? |n cele treisprezece capitole, Lacroix analizeaz= no]iunea de ideal, care de multe ori presupune un angajament total, dar pe de alt= parte poate da na[tere [i unor atitudini totalitare. Cu alte cuvinte, \[i pune cititorul \n fa]a unei \ntreb=ri simple: trebuie s= ai un ideal pentru a fi fericit? {i \l avertizeaz= c= imediat ce vrei s= r=spund= la \ntrebare, lucrurile se complic=.

Despre escapism V= sim]i]i deprima]i, obosi]i, stresa]i [i vre]i s= v= destinde]i cu o carte, s= uita]i de necazuri, s= sc=pa]i pu]in de realitate. {i v= \ntinde]i c=tre cel mai recent roman al lui Paul Auster, “Un om \n \ntuneric”. Pune]i-l repede jos [i lua]i altceva \n schimb, album de c=l=torii sau o carte u[oar=.

D

e[i este despre escapism, romanul lui Paul Auster, ca toate c=r]ile sale de altfel, te solicit=, te provoac= [i te obose[te, cu toat= satisfac]ia intelectual= a lecturii. August Brill este insomniac (boala noului mileniu, mai ales de la \nceputurile crizei) [i este ]intuit la pat de un accident de ma[in=. Dar orice asem=nare cu eroul din “Fereastra din spate” se opre[te aici, deoarece Brill nu \ncearc= s= previn= o crim=, ci se lupt= cu consecin]ele ei logodnicul nepoatei sale a fost asasinat, astfel \nc`t cei doi se \ nchid \n cas= [i se uit= continuu la filme,

pentru a nu se mai g`ndi la trecut, prezent sau viitor. Iar noaptea, \n timp ce Katya, nepoata sa, cade \ntr-un somn chinuit, Brill \l inventeaz= pe Brick (nume cu rezonan]= de Tennessee Williams), un american modern care c`nd se treze[te din somn se pomene[te \n toiul unui nou r=zboi civil. Iar misiunea lui, atribuit= de Brill este s=-l opreasc= pe cel care a creat aceast= realitate \nfior=toare.

Dac= pare complicat [i trist, a[a [i este. |n “Nebunii \n Brooklyn”, romanul anterior al lui Auster, personajele, pe l`ng= probleme [i depresii, au o vitalitate distinct=, care \i ajut= \n lupta cu dificult=]ile. Eroii acestui roman nu mai au la dispozi]ie dec`t escapismul (Katya cu filmele [i Brill cu aventurile lui Brick), care reprezint= o ultim= zv`cnire \nainte de a capitula.

Nu e deci o lectur= de plaj=, dar un efect secundar ar fi o \ncurajare a cititorului, pentru c= exist= mereu oameni cu probleme infinit mai mari dec`t ale noastre. n PAUL AUSTER “UN OM |N |NTUNERIC”, EDITURA POLIROM, IA{I, 2010

MICHEL LACROIX “S+ AI UN IDEAL”, EDITURA TREI, BUCURE{TI, 2009

60 BUSINESSmagazin I 22-28 martie 2010

RUBRIC+ REALIZAT+ DE CRISTINA MARINA {I RALUCA BADEA

panorama DVD

Saga continu=

MARKETING. MUZICĂ GRATIS, LA STARBUCKS ÎN SUA ȘI CANADA

Dac=-i gratuit, lu=m [i noi De la c=r]i \n format electronic gratuite la m`ncare sau c=m=[i, o mul]ime de comercian]i recurg la gratuit=]i ca s= c`[tige clien]i noi, \ntr-o vreme c`nd lumea nu mai e deloc dispus= s= arunce banii cu u[urin]=.

U

nele edituri ofer= gratuit spre desc=rcare pe Amazon.com diverse c=r]i, de regul= cele ce fac parte din anumite serii, doar ca s= le deschid= cititorilor apetitul pentru lectur=. P`n= acum, ideea pare s= le fi fost de folos editurilor, fiindc= v`nz=rile le-au crescut.

Lan]ul de cafenele Starbucks, \n ce-l prive[te, le ofer= clien]ilor s=i din SUA [i Canada posibilitatea de a desc=rca gratuit din magazinele iTunes melodii ale unor arti[ti mai mult sau mai pu]in cunoscu]i, tot \n virtutea principiului “pofta vine m`nc`nd”. Alte companii ofer= pe gratis un produs nou lansat, pe care poten]ialii clien]i probabil altfel nu l-ar cump=ra, ca s= nu arunce bani pe ceva necunoscut.

Odat= ce au \ncercat \ns= produsul [i le-a pl=cut, oamenii \l pun pe lista de achizi]ii. A crescut [i num=rul ofertelor de genul meselor gratis pentru copii la restaurante - oferte care \n trecut erau rare, dar \n ultima vreme apar la intervale

regulate \n programul localurilor.

Ultima mod= este posibilitatea de a cere produse gratuite prin intermediul re]elei Facebook: doritorii se \nregistreaz= ca fani virtuali ai unei companii, iar aceasta le trimite apoi un cupon cu care pot intra \n posesia produselor respective.

Sistemele de gratuit=]i, conform unor studii, sunt chiar mai eficiente dec`t reclama la TV \n a-i determina pe poten]ialii clien]i s= cumpere un produs.

Nu sunt \ns= o solu]ie bun= pentru to]i, dup= cum a constatat un magazin online de \mbr=c=minte care oferea celor r=ma[i f=r= loc de munc= [ansa c`[tig=rii unei c=m=[i. V`nz=rile au sc=zut, pentru c= [i cei care altfel ar fi comandat ceva au a[teptat s= vad= dac= nu cumva c`[tig= ei c=ma[a oferit= gratis s=pt=m`nal. Totu[i, conducerea magazinului a continuat campania pe durata promis= ini]ial, ceea ce, evident, a fost doar spre paguba afacerii. n

62 BUSINESSmagazin I 22-28 martie 2010

|n “Saga Amurg: Luna Nou=”, cel de-al doilea film al celebrei serii “Amurg”, care reprezint= recomandarea PRO Video din aceast= s=pt=m`n=, idila dintre un vampir [i o muritoare prinde un nou contur atunci c`nd Bella Swan (Kristen Stewart) se ad`nce[te \n secretele lumii supranaturale - pe care \[i dore[te at`t de mult s= le p=trund= - numai pentru a ajunge apoi \ntr-un pericol cu mult mai mare dec`t \nainte.

Dup= petrecerea de majorat a Bellei, Edward Cullen (Robert Pattinson) [i familia sa p=r=sesc ora[ul Forks, \n dorin]a de a o proteja pe Bella de pericolele iminente ale lumii vampirilor. Deprimat= [i \nsingurat=, ea parcurge cu greu ultimul an de liceu [i descoper= c=, de fiecare dat= c`nd \[i risc= via]a, imaginea lui Edward \i apare \n minte. Dorin]a arz=toare de a fi \mpreun= cu el o face s= se expun= unor pericole din ce \n ce mai mari. Suspansul [i pasiunea care au transformat “Amurg” \ntr-un adev=rat fenomen continu= cu personaje noi [i mult mai mult= ac]iune \n “Saga Amurg: Luna Nou=”, acum [i pe DVD. SAGA AMURG: LUNA NOU+ ACTORI PRINCIPALI: KRISTEN STEWART, ROBERT PATTINSON

TENDIN}E

Cam mare g=l=gia Ideea unei cafenele din Berlin de a crea o zon= special pentru clien]ii ne\nso]i]i de copii st`rne[te controverse. Café Niesen din zona Prenzlauer Berg din capitala Germaniei a decis s= amenajeze o zon= special=, prev=zut= [i cu intrare separat=, doar pentru adul]ii ne\nso]i]i de copii, ca s=-i \ncurajeze s=-[i savureze \n tihn= cafeaua, departe de chicotelile [i ]ipetele zonei pentru familiile cu copii. Conducerea cafenelei a considerat c= se impune o astfel de separare dup= ce a constatat c= num=rul de clien]i care vin \mpreun= cu prichindeii lor \n local a crescut substan]ial - aproape \ngrijor=tor pentru lini[tea celor veni]i la o conversa]ie cu prietenii sau partenerii. Ini]iativa patroanei de la Café Niesen, o premier= pentru Berlin, a st`rnit \ns= controverse. Criticii sus]in c= m=sura le d= ap= la moar= celor ce nu doresc s= aib= urma[i, at`ta vreme c`t Germania se confrunt= cu o sc=dere a natalit=]ii, iar statul se str=duie[te s=-[i conving= cet=]enii s= fac= mai mul]i copii.

Plus c= \n zona unde se afl= cafeneaua locuiesc multe familii cu copii, a[a \nc`t asemenea restric]ii pot p=rea discriminatorii pentru o bun= parte dintre clien]i.

FOTO: REUTERS PAGIN+ REALIZAT+ DE LOREDANA FR+}IL+-CRISTESCU

cifrele s=pt=m`nii INTERN S=pt=m`nal fondat \n anul 2004 ADRESA REDAC}IEI: Strada B=r=]iei nr. 31, sector 3, Bucure[ti Telefon: 031-82-56-218 Fax: 031-82-56-285 ABONAMENTE: 031-82-56-242 / 244 / 332; fax: 031-82-56-243; Persoan= de contact: Viorica Olteanu APEL GRATUIT: 0800 88 93 93 e-mail: redactia@businessmagazin.ro www.businessmagazin.ro

Cifra de afaceri din comer]ul cu autovehicule [i motociclete s-a redus \n luna ianuarie cu 29,2% comparativ cu aceea[i perioad= a anului precedent \n serie ajustat=, potrivit Institutului Na]ional de Statistic=. Contrac]ia fa]= de luna decembrie a anului trecut s-a situat la nivelul de 5,3% dac= se ia \n calcul num=rul de zile lucr=toare [i efectul de sezonalitate. V`nz=rile de autovehicule [i motociclete au atins un nivel record \n prim=vara anului 2008 [i de atunci s-au plasat pe un trend descendent care a continuat [i \n prima lun= din acest an.

TIPAR & PREPRESS:

SC COMPANIA DE PRODUC}IE INTERTAINMENT SA Tel: 031-825-10-28; Fax: 031-825-10-36 www.coprint.ro REVIST+ EDITAT+ DE:

n

n

n

1 s=pt.

1,79% 1,42% 1,55% 0,54% 0,37% 1,28% 0,74%

4 s=pt.

3,9% 6,8% 5,4% 4,9% 6,1% 5,8% 4,0%

Varia]ie \n 2010 2,9% 5,0% 4,1% -1,9% 4,1% 0,8% 1,9%

Valoare 24.000,01 1.208,50 41.741,91 2.586,84 420,65 53.534,39

1 s=pt.

5,35% 2,35% 1,69% 2,73% 0,35% 2,09%

4 s=pt.

12,3% 5,9% 8,2% 1,6% -2,1% 2,1%

Varia]ie \n 2010 13,1% 8,2% 4,4% 3,7% -1,5% 3,6%

Valoare 585,67 5.925,31 2.422,26

1 s=pt.

7,48% 6,78% 1,23%

4 s=pt.

11,2% 13,3% 6,6%

Varia]ie \n 2010 26,8% 26,3% 8,2%

INTERNA}IONALI

18 martie 2010 Dow Jones Ind. Av. (SUA) NASDAQ (SUA) S&P 500 (SUA) DJ STOXX 50 (UE) FTSE 100 (Marea Britanie) DAX (Germania) Nikkei (Japonia)

Valoare 10.730,12 2.383,60 1.161,19 2.909,05 5.636,48 6.004,88 10.744,03

EUROPA CENTRAL+ {I DE EST

18 martie 2010 BUX (Ungaria) PX50 (Cehia) WIG (Polonia) ATX (Austria) SOFIX (Bulgaria) ISE 100 (Turcia)

REDAC}IA: Redactor-[ef: Ionu] Bonoiu Redactori-[efi adjunc]i: Crengu]a Nicolae, Dorin Oancea, Iuliana Roibu Editori: Raluca Badea, Ioana Mihai, Mihai Mitric= Redactori: Anca Arsene-B=rbulescu, Roxana Cristea, Cristina Marina, R=zvan Mure[an, Ana R=du]=, C=t=lin {tefancu Art director: Camelia Iliescu DTP: Roxana Ro[u InfoGrafice: Irina T=n=sescu Editor foto: George Toader Corectur=: Theodor Zamfir Departament de Prelucrare Imagine: {ef departament Iulian Popa PUBLICITATE & MARKETING: Sales Manageri: Ovidiu T=nase (031-825-62-78), Sales Coordinator Business Press: Drago[ Stan (031-825-62-37) Traffic Manager: Mirela Ignat Brand Manager Business Press: Dana C=pitanu, Gabriel Iova PR Manager Business Press: Arina Sturzoiu Events Manager Business Press: Elena Gherasim

INDICI BURSIERI

ROM~NIA

18 martie 2010 BET-XT BET RASDAQ-C

Bursa a atins s=pt=m`na trecut= noi maxime pentru ultimul an, \n condi]iile \n care pia]a american= a \nregistrat o serie continu= de aprecieri.

n EXTERN Activitatea din construc]ii la nivelul statelor europene a \nregistrat \n luna ianuarie o contrac]ie de 2% fa]= de decembrie 2009, iar la nivelul zonei euro s-a redus cu 2,2%. Sc=derile vin dup= ce sectorul de construc]ii \nregistrase o cre[tere \n ultima lun= a anului precedent, de 0,8%, singura de acest fel din ultima jum=tate de an. Rom`nia [i Spania au fost singurele state din Uniunea European= (UE) \n care activitatea din construc]ii a crescut \n ultimul trimestru din 2009, cu 2,7% [i respectiv 2,6% fa]= de trimestrul anterior.

PIA}A MONETAR+

18 martie 2010 ROBID 3M (%) ROBOR 3M (%)

n

SC PubliMedia International SA este o companie a MediaPRO © Drepturile de autor pentru imaginile publicate apar]in revistei sau surselor acreditate

ISSN 1584-7349

1 s=pt.

-4,08% -3,76%

Valoare 4,08 2,98 107,66 3,31 4,56

1 s=pt.

-0,45% -0,65% 0,90% -0,37% 1,04%

Varia]ie absolut= (%) 4 s=pt. \n 2010 -13,5% -44,4% -12,5% -42,3%

ROM~NIA

18 martie 2010 Euro/lei Dolar/lei Aur (lei/gr) 100 yeni japonezi/lei Lir= sterlin=/lei

4 s=pt.

-1,2% -1,9% -0,3% -1,3% -3,9%

Varia]ie \n 2010 -3,5% 1,6% 3,3% 4,0% -3,8%

MACRO INTERNA}IONAL PIB \n 2009 (%)

Director publishing: Cosmina Noaghea Director editorial: Cristian Hostiuc Publisher Business Press: Cristina Ghele[el Director v`nz=ri publicitate: Nicoleta Nedea Director marketing: Daniela {erban Director financiar: Sorin Dinu Director distribu]ie: Dan Apostolache (0721.102.086) Director produc]ie: Rodica Ghenciu Director Resurse Umane: Elena {erban Senior foto editor: Marius Sm=du

Valoare 5,64 6,14

Australia Austria Belgia Canada Danemarca Elve]ia Fran]a Germania Italia Japonia Marea Britanie Olanda Spania Suedia Statele Unite Zona euro

+2,7 -1,9 -0,8 -1,2 -3,4 +0,6 -0,3 -2,4 -3,0 -1,0 -3,3 -2,2 -3,1 -1,5 +0,1 -2,1

(trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV)

Produc]ia industrial= (%) -3,8 (trim. III) -4,6 (dec.)

-5,3 (dec.)

-5,0 (dec.)

-10,4 (ian.)

-6,7 (trim. III) +3,5 (ian.) +2,1 (ian.) +0,1 (ian.) +18,2 (ian.)

-1,5 (ian.) +5,3 (ian.)

-4,6 (ian.)

-0,2 (ian.) +1,7 (feb.) +1,4 (ian.)

Rata [omajului (%) +5,3 (feb.) +5,3 (ian.) +12,1 (feb.) +8,2 (feb.) +4,2 (ian.) +4,1 (feb.) +10,1 (ian.) +8,2 (feb.) +8,3 (trim. IV) +4,9 (ian.) +7,8 (ian.) +5,7 (feb.) +18,8 (ian.) +9,3 (feb.) +9,7 (feb.) +9,9 (ian.)

22-28 martie 2010 I BUSINESSmagazin 65

ultimul cuv`nt Descifrarea celei mai recente dintre disputele americano-israeliene referitoare la coloniile evreie[ti este acum adev=rata [i cea mai ad`nc= problem= pentru America. de THOMAS L. FRIEDMAN

Ne trebuie un plan m=re]

S

unt cinci actori cheie \n ecua]ia israelopalestinian=. Doi dintre ei - premierul palestinian Salam Fayyad [i alian]a dintre Iran, Hamas [i Hezbollah - au strategii clare. E drept, sunt divergente, dar una dintre ele va determina viitorul rela]iilor israelopalestiniene \n anii care urmeaz=. Momentul adev=rului se apropie. Sper s= c`[tige Fayyad.

Ar fi bine pentru Israel, America [i pentru arabii modera]i. Dar cele trei p=r]i au nevoie de propria lor strategie ca s= se \nt`mple a[a ceva. Fayyad este cea mai interesant= dintre noile for]e care au ap=rut pe scena politic= arab=. Fost economist la Banca Mondial=, el abordeaz= o strategie diametral opus= celei a lui Yasser Arafat. Arafat a mo[it o pepinier= de violen]= [i conflicte politice; planul lui era s= ob]in= recunoa[terea interna]ional= pentru un stat palestinian [i apoi s=-i construiasc= institu]iile. Fayyad urm=re[te exact opusul, o lupt= nonviolent= de construc]ie a unor institu]ii necorupte [i transparente [i a unor unit=]i paramilitare [i de poli]ie eficiente, pe care p`n= [i armata israelian= le laud=; iar apoi, dup= ce toate acestea vor fi func]ionale, s= proclame un stat palestinian \n Cisiordania p`n= \n 2011.

Strategia lui Fayyad - [i a [efului s=u, pre[edintele Mahmud Abbas - c`[tig= tot mai mult teren [i este \n “conflict direct cu re]eaua de rezisten]=: Iran, Hezbollah [i Hamas”, apreciaz= Gidi Grinstein, pre[edintele Institutului Reut, unul dintre principalele institute de cercetare politic= din Israel.

Strategia Iranului, explic= Grinstein, este simpl=: s= distrug= Israelul printr-o combina]ie de conflicte asimetrice - cum este r=zboiul dus de Hezbollah din Libanul de sud [i cel dus de Hamas din Gaza; s= delegitimeze Israelul acuz`ndu-l de crime de r=zboi c`nd se lupt= cu Hamas [i Hezbollah, care atac= de la ad=postul popula]iei civile; s= duc= \ntr-un registru religios conflictul,

66 BUSINESSmagazin I 22-28 martie 2010

transform`ndu-l \ntr-un conflict \ntre musulmani [i evrei, concentrat pe simboluri cum e Ierusalimul; \n fine, s= atrag= Israelul \ntr-o “supra\ntindere imperial=”, adic= s= p=streze ocupa]ia evreiasc= asupra celor 2,5 milioane de palestinieni din Cisiordania, ceea ce - cred Iranul [i acoli]ii s=i - va duce la “implozia Israelului”.

De aceea, fayyadismul - care vrea s= \nlocuiasc= ocupa]ia israelian= din Cisiordania cu un stat palestinian independent - este azi cea mai mare amenin]are la adresa strategiei Iranului.

A[a \nc`t cel mai inteligent lucru pentru celelalte trei p=r]i amintite pu]in mai sus ar fi s= aib= o strategie clar= de a sprijini fayyadismul. Dar o au?

De c`nd Israelul a ocupat Cisiordania [i popula]ia palestinian= de aici \n 1967, israelienii s-au confruntat cu o dilem=. Vor un stat evreiesc, un stat democratic [i care s= cuprind= tot teritoriul israelian, inclusiv Cisiordania? |n aceast= lume sunt posibile doar dou= din trei: Israelul poate fi al evreilor [i democratic, dar nu dac= p=streaz= Cisiordania, pentru c= palestinienii de acolo [i arabii israelieni \i vor dep=[i \n num=r pe evrei \n cele din urm=. Poate fi un stat evreiesc [i s= p=streze [i Cisiordania, dar atunci nu mai poate fi democratic, pentru c= arabii vor fi majoritari. Poate fi democratic [i s= p=streze [i Cisiordania, dar atunci nu poate fi evreiesc.

Eu sunt sigur c= premierul israelian Benjamin Netanyahu \n]elege acestea, [i a[a se face c= a acceptat principiul solu]iei celor dou= state. Dar guvernul lui este un amestec imposibil dintre modera]ii din Partidul Muncii [i ultrareligio[ii [i ideologii na]ionali[ti care cred c= Israelul nu are de ales dou= din trei, ci le poate avea pe toate trei dac= r=m`ne ferm pe pozi]ie.

Ca urmare, guvernul lui Netanyahu nu poate ignora Statele Unite [i pe Fayyad,

dar nici nu poate face o mi[care decisiv= ca s= ajute. Editorialistul Nahum Barnea de la cotidianul israelian Yediot Ahronot l-a comparat pe Netanyahu cu “unul dintre acei [oferi b=tr`ni care \ncalec= dou= benzi de mers de fric= s= nu fac= o gre[eal=, f=c`ndu-i pe cei din spate s=-i taloneze nebune[te [i s= produc= accidente. C`nd semnalizeaz= st`nga, de fapt vireaz= dreapta.

C`nd semnalizeaz= dreapta, continu= s= mearg= \nainte”. Cele mai multe dintre statele arabe pro-americane nu au nici viziune, nici curaj, a[a c= r=m`ne \n sarcina echipei Obama s= promoveze fayyadismul, o idee mare, dar care are de \nfruntat o provocare structural= major=. |n 2006-2007, sistemul politic palestinian s-a fragmentat \ntre F`[ia Gaza controlat= de Hamas [i Cisiordania controlat= de forma]iunea Fattah, condus= de Abbas [i Fayyad. A[a c= ast=zi, parlamentul palestinian s-ar putea s= nu aib= unitatea sau legitimitatea s= gireze orice fel de \n]elegere cu Israelul. Prin urmare, America trebuie s= vad= cum s= pun= \n acest context un stat palestinian \n Cisiordania al=turi de Israel. Va trebui s= se \nt`mple treptat, prima faz= fiind \nfiin]area unui stat palestinian cu “grani]e provizorii”, care s= grupeze mare parte din Cisiordania, f=r= actualele a[ez=ri ale coloni[tilor israelieni [i am`n`nd pentru faza a doua problemele refugia]ilor, Ierusalimul [i frontierele definitive.

Pre[edintele Barack Obama a avut 100% dreptate s= trag= de m`nec= Israelul pentru extinderea coloniilor, care submineaz= oportunit=]ile disponibile \n momentul de fa]=; p`n= acum, avem de-a face cu o caren]= a echipei de politic= extern= a lui Obama la acest capitol. Dac= ne vom certa cu Israelul sau, [i mai bine, dac= vom colabora cu el, s= o facem prin prisma unei mari strategii americane despre care noi credem c= poate duce la un Orient Mijlociu mai stabil. n

TRADUCEREA {I ADAPTAREA MIHAI MITRIC+ © 2010 NEW YORK TIMES NEWS SERVICE