Business Magazin Nr. 267

BURS+: CRE{TE PRAGUL DE DE}INERE, RE|NCEPE NEBUNIA SIF (PAG. 22)

n

Pre]: 4,9 lei

n

www.businessmagazin.ro

DIN LUNA FEBRUARIE, BUSINESS MAGAZIN APARE PE PIAŢĂ ÎN FIECARE ZI DE LUNI A SĂPTĂMÂNII

Nr. 267 (5/2010)

n

P`n= la 14 februarie 2010

AUTO

De ce se scumpesc ma[inile (pag. 24)

IMOBILIARE

CU 30 DE MILIOANE DE EURO PROFIT DIN BIOETANOL NUMAI ÎN ACEST AN, MILIARDARUL IOAN NICULAE, PATRONUL INTERAGRO, CREDE CĂ ȘI-A ASIGURAT DEJA LOCUL PE O PIAŢĂ CARE ABIA ACUM SE NAȘTE ÎN ROMÂNIA. (PAG. 8)

FOTO: ADRIAN STOICOVICIU

Prima cas=, tura a doua (pag. 18)

SOCIETATE

Rom`nia f=r= medici (pag. 26)

BioNiculae

CUPRINS

Reţeta bio a lui

GERUL A ADUS DIN NOU O CRIZĂ A GAZELOR LA COMBINATELE LUI IOAN NICULAE. CUM INDUSTRIA CHIMICĂ NU PROMITE PREA MULT NICI ÎN 2010, PROFITUL DIN BIOETANOL ESTE SINGURA CERTITUDINE A PROPRIETARULUI INTERAGRO PENTRU ACEST AN. DE IULIANA ROIBU ȘI DORIN OANCEA

8

n

ACTUALITATE

18 IMOBILIARE: Noua variant= a programului Prima Casa amenin]a (dup= unii) s= scumpeasc= apartamentele noi 22 BURSA: SIF-urile, pe cale s= r=m`n= singurele vedete

30 ASIGUR+RI: Gripa porcin= cre[te afacerile companiilor de asigur=ri

n

32 MEDIA: Viitorul presei, a[a cum \l vede designerul Mario Garcia

n

ULTIMUL CUV~NT

66 PAUL KRUGMAN: Plictiseala este bun=

OPINII

24 AUTO: Dealerii auto vor s= v`nd= mai mult [i mai scump

21 IT: Va cre[te iPad v`nz=rile Apple?

26 RESURSE UMANE: Rom`nia risc= s= r=m`n= f=r= medici

n

42

60 CARTE: Arta e pe \n]elesul tuturor

SPECIAL

37 TOP BUSINESS MAGAZIN: Cele mai mari dob`nzi la depozite 42 NEW YORK TIMES: Z=pada lipse[te de la JO de la Vancouver 46 NEW YORK TIMES: Se pot sus]ine muzeele din dona]ii private?

n

ART+ {I SOCIETATE

52 LIFESTYLE: Hotelurile design, un nou obiectiv turistic 56 FILM: Festivalul de la Berlin se anun]= plin de surprize

32

A: Adama (18), Alpha Bank (37), Amonil Slobozia (8), Apple (21), Arpechim (8), Asirom (8), Astra (30), Asus (29), AT&T (21), ATEbank (37), Audi (24), Azochim S=vine[ti (8); B: Banca Carpatica (37), Banca Rom`neasc= (37), Banca Transilvania (22, 37), Bank of Cyprus (37), BCR (37), BMW Group Rom`nia (24); C: CBRE Eurisko (18), CEC Bank (37), Coldwell Banker Affiliates (18), Colliers International (18), Comcereal (8), Concordia (8), CTS (8); D: Dacia (8), Deutsche Bank (21), Donawchem Turnu M=gurele(8), DTD Team Advisory Services (37); E: EFG Eurobank Securities (22), Eureko (30), Euroins (30); F: Ford (8); G: Galaxy Tobacco (8), Garanti Bank (37), Gazprom (8); H: Honda Trading (24); I: Interagro (8), Intesa San Paolo (37); L: Lukoil (8); M: Marex Br=ila (8), Marfin Bank (37), Millennium Bank (37), MKB Romexterra Bank (37); N: Nissan (24), Nitroporos F=g=ra[ (8); P: Piraeus Bank (37), Porsche Bucure[ti Nord (24), ProCredit Bank (37); R: Renault (8); Q: QVT Fund (8); R: RBS (37), RIB (37); S: SAAB (8); SCAEP Giurgiu Port (8), SIF Banat-Cri[ana (22), Signal Iduna (30), Sofert Amurco Bac=u (8); V: Vienna Insurance Grup (8), Viromet Victoria (8), Volksbank (37), Volkswagen (24), Volvo (8); Z: Zimtub (8).

8-14 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 3

PRIM-PLAN n DIPLOMA}IE S= vin= scutul. Consiliul Suprem de Ap=rare a }=rii a acceptat solicitarea pre[edintelui american Barrack Obama de amplasare a unor elemente ale scutului antirachet= pe teritoriul Rom`niei. Potrivit pre[edintelui Traian B=sescu, scutul va deveni opera]ional din 2015 [i nu constituie o amenin]are la adresa intereselor Rusiei.

Colaborarea Rom`niei la proiect presupune amplasarea unor sta]ii terestre de interceptare, ceea ce va asigura protejarea integral= a teritoriului ]=rii, spre deosebire de varianta anterioar= a scutului - unde Cehia [i Polonia de]ineau rolurile principale - \n care doar o parte din vestul Rom`niei era acoperit= de ac]iunea scutului.

n ITALIA De fapt Silvio era cu noi. Mafia

|N LUPT+ CU GEOAN+ Diaconescu: unde-s doi (cu Mitrea) puterea cre[te

|ntre noi acum!

C

oncluziile preliminare ale Consiliului Na]ional al PSD ar=tau c= lupta pentru conducerea partidului urmeaz= s= se dea la apropiatul congres \ntre doi pretenden]i care candideaz= individual - Adrian N=stase [i Mircea Geoan= - [i doi grupa]i \n tandem, Miron Mitrea [i Cristian Diaconescu. |n aceste condi]ii ([i \n ipoteza unui singur tur de scrutin pentru alegerea pre[edintelui), Mircea Geoan= r=m`ne \n continuare avantajat de faptul c= preopinen]ii s=i trebuie s= \[i dispute acela[i culoar de concurs.

De fapt, dac= \[i men]in decizia de a candida - \n tandem sau separat - Miron Mitrea [i Cristian Diaconescu par condamna]i la pozi]ia a treia; Mircea Geoan= poate beneficia de sprijinul lui Viorel Hrebenciuc [i al lui Marian Vanghelie, cunoscu]i pentru capacitatea de a stimula filialele. Adrian N=stase, de cealalt= parte, mizeaz= pe greutatea unui tandem simbolic cu Ion Iliescu, care [i-a [i anun]at public sus]inerea pentru proiectul fostului s=u

emul. Interesant este \ns= c= N=stase a anun]at c= se va prezenta la congres cer`nd votul colegilor doar pentru a gira din pozi]ia de pre[edinte \nnoirea garniturii de lideri ai partidului. Pre[edintele Consiliului Na]ional a anun]at c= nu se va implica \n viitoarele \nfrunt=ri electorale din postura de candidat, promi]`ndu-i astfel indirect [i lui Cristian Diaconescu cale liber= pentru realizarea unor eventuale ambi]ii \n acest sens. |ns= lui Adrian N=stase \i va fi destul de greu s= conving= colegii c= le merit= sus]inerea, mai ales dup= scandalurile de corup]ie \n care a fost implicat, dar [i din cauza autoritarismului care a marcat rela]iile dintre centru [i filiale \n perioada c`nd PSD era condus de el.

Din acest punct de vedere, al spa]iului de manevr= pe care urm=torul lider l-ar l=sa filialelor, Mircea Geoan= pare din nou avantajat, dup= experien]a ultimilor cinci ani. Dar, pe de alt= parte, actualul pre[edinte al PSD nu are o experien]= prea pl=cut= cu cursele \n care a plecat din pozi]ia de c`[tig=tor. n

4 BUSINESSmagazin I 8-14 februarie 2010

a investit puternic \n proiectul imobiliar Milano 2 din anii ‘70, care l-a propulsat pe actualul premier italian Silvio Berlusconi \n categoria celor mai boga]i oameni ai Italiei. Acuza]iile c= proiectul a fost finan]at de Cosa Nostra din Sicilia au fost f=cute \ntr-un tribunal din Palermo de c=tre Massimo Ciancimino, fiul [efului mafiot care a fost apropiat de “[eful [efilor” ai mafiei siciliene, Bernardo Provenzano. Ciancimino a sus]inut la tribunal c= tat=l s=u, Vito Ciancimino, al=turi de doi al]i mafio]i cu leg=turi \n construc]ii, au investit “bani murdari” prin companii-paravan \n proiectul imobiliar dezvoltat de Berlusconi la marginea Milanului. Avocatul lui Berlusconi, Niccolo Ghedini, a respins categoric afirma]iile [i a spus c= \l va da \n judecat= pe Massimo Ciancimino pentru def=imare.

n HAITI

Cel pu]in 200.000. Guvernul haitian a anun]at c= peste 200.000 de oameni [i-au pierdut via]a \n cutremurul care a lovit luna trecut= capitala Port-au-Prince, cu 50.000 mai mult dec`t estimarea ini]ial=. Potrivit premierului Jean-Max Bellerive, aceste date nu includ persoanele aflate \nc= sub d=r`m=turi sau victimele \ngropate de propriile familii. Primul-ministru haitian a afirmat c= peste 300.000 de persoane au fost r=nite, 250.000 de case au fost distruse, iar peste un milion de haitieni au r=mas f=r= ad=post \n urma seismului de magnitudine 7 pe scara Richter, care a lovit la 12 ianuarie statul din Caraibe.

PAGINI REALIZATE DE MIHAI MITRIC+ {I CRENGU}A NICOLAE

n ECONOMIE Delicata balan]=. Dup= o nou= reducere, la 7%, a dob`nzii de politic= monetar=, a doua de la \nceputul anului [i care a atras \n general aprecieri pozitive din partea comentatorilor, guvernatorul BNR a ie[it la ramp= ca s= prezinte noul raport asupra infla]iei [i s= fac= predic]ii asupra [anselor de reluare a credit=rii bancare pentru economia real= \n urm=toarele luni. Surpriza cea mare a fost modificarea prognozei de infla]ie pentru 2010, de la 2,6% la 3,5%, chiar dac= estimarea pentru 2011 este optimist= (2,7%) - \ntruc`t toate opiniile c= BNR \[i poate permite acum s= taie dob`nda, chiar mai agresiv [i mai devreme dec`t a f=cut-o p`n= acum, se \ntemeiau pe premisa c= efectele crizei vor ]ine [i anul acesta infla]ia la un nivel redus.

“Nu trebuie s= ne temem de infla]ie, ci de m=rimea ei. Dup= cum [ti]i, BCE define[te stabilitatea pre]urilor (care este de fapt [i mandatul acestei institu]ii) ca fiind reprezentat= de o infla]ie anual= mai mic= de 2%, dar apropiat= de 2%. Extrapol`nd, am putea spune c= aceasta ar trebui s= fie [i ]inta Rom`niei pe termen mediu, \n vederea convergen]ei la zona euro”, declara recent pentru BUSINESS Magazin Ovidiu Dumitrescu, manager pentru pie]e de capital \n cadrul OTP Bank Rom`nia.

Tot stabilitatea pre]urilor, \n forma ]intirii infla]iei, este [i mandatul BNR \ns=, astfel \nc`t se pune problema \n ce m=sur= va mai fi dispus= autoritatea monetar= la noi reduceri de dob`nd=, cu scopul de a stimula activitatea de credit, din moment ce consider= c= presiunea asupra pre]urilor a crescut ori va cre[te. Deocamdat=, \n afar= de ceea ce s-a \nt`mplat p`n= acum (modificarea accizelor la ]ig=ri [i reluarea scumpirii petrolului), raportul asupra infla]iei enumer= pu]ini factori de risc pentru viitor - evolu]ia crizei pe plan extern (dar cu efect negativ previzibil doar pe termen lung), conduita politicii fiscale (“un buget cu un deficit de 5,9% din PIB nu poate fi salutat de o banc= central=. |l consider=m rezonabil”, a comentat Mugur Is=rescu) [i, \n mult mai mic= m=sur=, dinamica pre]urilor volatile ale m=rfurilor alimentare. C`t despre [ansele de reluare a credit=rii, guvernatorul apreciaz= c= b=ncile vor avea nevoie de un interval de acomodare pentru ajustarea dob`nzilor.

“Nu trebuie s= \mbr`ncim b=ncile \n reluarea procesului de creditare pe alte baze dec`t s=n=toase”, a spus Is=rescu, subliniind eviden]a; \n acela[i context, guvernatorul a dat de \n]eles c= viitoarele m=suri de politic= monetar= vor urma tot o strategie a pa[ilor m=run]i, de genul “v=z`nd [i f=c`nd”, fiind a[adar excluse salturi spectaculoase ale dob`nzii.

PRINTRE GHILIMELE

“NU AU REFUZAT, DAR AU SPUS C+ NU AU DEC~T DRUJBE {I AM L+SAT LA LATITUDINEA LOR S+ FAC+ TOTU{I CEVA, NI{TE FIGURINE” Drago[ Juravle, directorul CJ Suceava, despre me[terii populari cu care a discutat despre amplasarea unei statui din ghea]= a Elenei Udrea la baza p`rtiei de schi de la Gura Humorului

“Dac= dumneavoastr= v= \mboln=vi]i de cancer, are cine s= v= pl=teasc= spitalizarea?” primarul Constan]ei, Radu Maz=re, deranjat de \ntrebarea unei ziariste care se interesa dac= statul are pe ce-i pune sechestru \n cazul unei condamn=ri

“Astfel pr=jim criza definitiv” premierul Emil Boc, dup= ce a asistat la simularea \n laborator a unui fulger

“Pandele c`nd a candidat, contracandidatul s=u era propriul [ofer. De aceea a luat 90% la alegerile pentru prim=rie. (...) Eu nici nu trag pe nas [i, c`nd beau vin, pun un pic de ap= mineral=” Florin Pandele (PSD), primarul din Voluntari

“Poate candidatul ar fi trebuit s= m=n`nce mai mult usturoi” ziari[tii americani de la Political Mann (CNN) despre liderul social-democrat Mircea Geoan= [i explica]iile sale paranormale pentru pierderea alegerilor

ERAT+ |n num=rul 266 al BUSINESS Magazin (1 februarie), func]ia lui Lauren]iu Ovesea, reprezentant al B=ncii Italo-Romena, a fost indicat= eronat. Lauren]iu Ovesea este dealer MM/FX \n cadrul B=ncii Italo-Romena, sucursala Bucure[ti.

“PD-L este evident adversarul nostru ireconciliabil. Cu ei ducem micul Jihad. Marele Jihad \l ducem cu noi” europarlamentarul Adrian Severin (PSD)

8-14 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 5

editorial Recent, fiscul american, temutul IRS, a anun]at c= vrea s= cumpere 60 de pu[ti Remington model 870 (sunt armele acelea grozave la care \nc=rc=torul culiseaz= pe ]eav=, le-a]i v=zut \n vreo mie de filme americane). M= rog ca oficialii rom`ni s= nu citeasc= [tirea asta, pentru c= la foamea de bani a bugetului cine [tie ce le mai trece prin cap. de DORIN OANCEA, REDACTOR-{EF ADJUNCT

Pu[ti, taxe [i imobiliare chineze[ti

P

e de alt= parte s= ne imagin=m un inspector/inspectoare de la fisc care v= trece pragul companiei, \[i scutur= haina lung= [i pr=fuit=, \[i arunc= p=l=ria \n cuier, trage un scuipat artistic cu tutunul pe care \l mestec=, \[i propte[te pu[ca de biroul din dosul c=ruia privi]i \nsp=im`ntat [i cere, cu glas r=gu[it, registrul de \ncas=ri; este o imagine mult mai conving=toare [i \nsp=im`nt=toare dec`t banalele soma]ii de plat=. La astfel de argumente sunt convin[i c= patronii vor cere p=strarea, ba chiar majorarea impozitului forfetar, iar arti[tii [i ziari[tii vor manifesta \n pia]a public= pentru plata CAS nu numai pentru drepturile de autor, ci [i pentru aerul respirat; mediul de afaceri \n general s-ar dezmor]i vizibil. M= rog, am zis mereu c= pre[edintele Obama e un personaj care merit= urm=rit cu aten]ie.

P`n= aici a fost o glum=; \n continuare s= vorbim serios despre Jim Chanos [i r=zboiul s=u cu China. Chanos este un investitor american despre care lumea spune acum, simplu, c= a f=cut avere pe seama pr=bu[irii Enron. De fapt, Chanos a fost unul din pionii care a f=cut public [irul de fraude care au dus la pr=bu[irea gigantului american; dar cum era [i este un bun capitalist, specializat \n short selling, nu a v`ndut povestea dec`t dup= ce s-a asigurat c= va c`[tiga din asta ceva avere.

De la \nceputul acestui an, Chanos a intrat \n r=zboi cu China. |nainte de a detalia, s= privim un pic \n jur. |n Rom`nia mediul de afaceri este pesimist [i resemnat, iar politicienii sunt incon[tien]i. De la Vama Bor[ \ncolo climatul se schimb= - lumea pare a fi, \n general, tot mai \ncrez=toare \n faptul c= greul crizei a trecut [i c= urmeaz= convalescen]a. Convalescen]= \nsemn`nd

o recuperare rapid=, consistent=, o cre[tere a \ncrederii consumatorilor [i \ntoarcerea la starea de dinainte de 2008. O revenire a crizei - ]ine]i minte analizele cu “din]i de fier=str=u”? - este exclus=.

Toate aceste lucruri pot fi de fapt numai iluzii. Pentru c= avem, \n Europa, o Grecie, o Spanie [i o Portugalie, asta f=r= a ne socoti pe noi rom`nii, adic= pacien]i cu ceva febr= [i tuse puternic= [i care pacien]i pot \mboln=vi tot salonul.

Iar Chanos vorbe[te la fel despre China.

El crede c= economia chinez=, chiar dac= are rate de cre[tere impresionante, nu performeaz= la nivelul sumelor cheltuite de guvern pentru a stimula afacerile. El nu crede \n statistica oficial= chinez=; oficial num=rul ma[inilor v`ndute cre[te, dar consumul de carburan]i nu, lucru destul de pu]in probabil, asta \n cazul \n care marile companii de stat nu cump=r= \n prostie ma[ini pe care le ]in inactive, numai pentru a impulsiona consumul. Chanos crede c= extinderea agresiv= a capacit=]ilor de produc]ie chineze \i va aduce \n cur`nd \n situa]ia de a fabrica mult mai multe bunuri dec`t pot vinde. Industria cimentului, de exemplu, are o capacitate anual= de produc]ie ce dep=[e[te consumul cumulat al Statelor Unite, al Indiei [i al Japoniei.

Sectorul imobiliar este efervescent: se construiesc spa]ii comerciale [i locuin]e, chiar dac= cererea este mult mai redus=, propriet=]ile sunt mult prea scumpe, chiriile mult prea mari, companiile de pantofi, de textile, o]el=riile sau combinatele chimice se lanseaz= \n afaceri imobiliare (sun= cunoscut, nu?).

Chanos nu este singur; William Pesek, comentator la Bloomberg, definea recent uria[a rezerv= valutar= chinez=, de 2.400 de miliarde de dolari, drept cel mai mare

6 BUSINESSmagazin I 8-14 februarie 2010

balon dintre toate. Sunt bani nefolosi]i, nu merg \n educa]ie, infrastructur=, s=n=tate sau pentru reducerea polu=rii. Pot \nsemna infla]ie sau mi[c=ri majore pe pia]a monetar= \nterna]ional= \n cazul unei devaloriz=ri abrupte a dolarului. Practic asta se traduce prin “au bani de nu [tiu ce s= fac= cu ei” [i este o explica]ie simpl= la efuziunile geopoliticianiste cu aere conspirative de genul “chinezii salveaz= Grecia” sau “de ce oare d= China un credit de un miliard de dolari Republicii Moldova?”. Repet, au bani de nu [tiu ce s= fac= cu ei [i atunci liderii aceia, care sunt [i ei oameni, \[i imagineaz= c= pot cump=ra influen]= [i putere ajut`nd b=ncile de pe Wall Street sau state mai mari sau mai mici.

Chanos are dreptate, cred: a[a cum b=taia aripilor unui fluture \n Africa se transform= \n uragan \n America, o poticneal= \n, totu[i, cea mai dinamic= economie a lumii se poate transforma \ntr-un nou [oc major pentru lumea globalizat=. N-am citit niciun argument puternic care s=-i combat= teoriile, ci numai replici frustrate sau analize p=rtinitoare.

Ce ne prive[te pe noi?, ve]i \ntreba.

P=i cred c= \n economia mondial= gunoiul nu a fost cur=]at, ci numai b=gat sub pre[, [i mai cred c=, dac= la primul [oc am supravie]uit, un al doilea ar fi ucig=tor.

Binevoitorul de acum FMI ar uita instantaneu de Rom`nia sub avalan[a de solicit=ri, iar problemele europenilor le vedem zilnic; a[a c= nicio speran]= pentru noi.

Dom’ne, cred c=, p`n= la urm=, povestea cu pu[ca [i taxele nu-i o idee chiar rea. Depinde cine ]ine pu[ca. n dorin.oancea@businessmagazin.ro

COVER STORY

Reţeta bio a lui GERUL A ADUS DIN NOU O CRIZĂ A GAZELOR LA COMBINATELE LUI IOAN NICULAE. CUM INDUSTRIA CHIMICĂ NU PROMITE PREA MULT NICI ÎN 2010, PROFITUL DIN BIOETANOL ESTE SINGURA CERTITUDINE PE CARE PROPRIETARUL GRUPULUI INTERAGRO O ARE PENTRU ACEST AN. PARIUL PE BIO ESTE ÎNSĂ CU BĂTAIE MAI LUNGĂ. OMUL DE AFACERI SPERĂ SĂ CÂŞTIGE UN LOC SOLID PE O PIAŢĂ CARE ABIA ACUM SE NAŞTE ÎN ROMÂNIA. DE IULIANA ROIBU ȘI DORIN OANCEA

Z

imnicea, \ntr-o zi din mijlocul s=pt=m`nii, la amiaz=. E foarte lini[te [i v`ntul bate cu putere, trec`nd peste casele [i blocurile cu dou=-trei etaje. Toat= lumea e la [coal= sau la munc=. Dintre cei din urm=, cam to]i cei 5.000 de angaja]i din ora[ lucreaz= la fabrica de bioetanol, \n construc]ii, \n agricultur=, \n distribu]ie, la hotel, la discoteci, la brut=rii, la depozite sau la ferme. Orice poten]ial angajat, fie c= e [ofer, muncitor, economist sau inginer, \[i g=se[te de lucru la Zimnicea. {i cam to]i sunt, direct sau indirect, angaja]ii lui Ioan Niculae.

“Nu m-am g`ndit niciodat= s= plec din Zimnicea.” Ioan Niculae se afl= la cabana lui de v`n=toare, la 15 minute de Zimnicea. Pe un domeniu de 11.000 de hectare, Niculae v`neaz= iepuri [i mistre]i. Merge la v`n=toare cu fo[ti colegi de-ai s=i din echipa de fotbal, pe care i-a [i angajat \ntre timp. |n rest, rareori invit= pe cineva la v`n=toare. Mai vin prieteni, dar doar dintre apropia]i. Spune c= nu \i place s= organizeze v`n=tori: “Orice fac, eu fac doar pentru mine”.

8 BUSINESSmagazin I 8-14 februarie 2010

Acum, nici Ioan Niculae nu merge des la v`n=toare. Nu a mers nici \n ultimul an, care a fost nea[teptat de r=u pentru afaceri.

Totul a \nceput din ianuarie anul trecut, odat= cu criza gazelor, care i-a \nchis brusc combinatele chimice, principala sa afacere, dar mai ales principala surs= de profit. Criza gazelor a trecut, dar au venit efectele crizei economice, lipsa subven]iilor [i apoi declinul tuturor celorlalte companii din grup.

Lucr`nd la aproape jum=tate de capacitate \n combinatele chimice, Niculae a avut \n 2009 afaceri \n jur de 700 de milioane pe \ntreg grupul Interagro. Afaceri de altfel egale cu cele din 2008, c`nd de asemenea criza gazelor [i problemele legate de subven]ii au \njum=t=]it rulajul, care dep=[ise semnificativ 1 miliard de euro \n 2007, de departe cel mai bun an pentru Interagro.

Gazul este unul dintre marile ofuri ale lui Niculae. Anul trecut, s-a urcat \n avion [i s-a dus la Moscova. La Gazprom: “Am fost la Moscova s= discut despre gaz [i a[a m-am [i \ntors. At`t timp c`t Rom`nia se va purta ur`t cu Moscova, nu vom vedea gaz direct de u

FOTO: ADRIAN STOICOVICIU

IOAN NICULAE

“Din 2010 devin industria[ pe bune. Agricultura [i fabricile sunt favoritele mele”

8-14 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 9

cover story

1991-2009 Între 1991 și 1999, valoarea exporturilor celor două firme era de 50-80 de milioane dolari/an, după estimările lui Niculae, vârful de valoare fiind în 1995.

Ioan Niculae a intrat în afaceri exportând produse petroliere și îngrășăminte chimice, prin firmele Interagro și Interaction, fiind de mai multe ori acuzat că ar primi contracte preferenţiale de la firmele de stat.

Reducerile de impozit pentru firmele ce realizau exporturi au fost sistate, iar Niculae s-a orientat spre producţie. A cumpărat 64% din Sofert Bacău, producător de îngrășăminte, și 51% din Azochim Piatra Neamţ. La vremea respectivă, faptul că Interagro nu mai lua comenzi pentru export, a încetinit serios activitatea combinatelor, astfel că privatizarea s-a impus.

ASIROM

Pachetul majoritar al Asirom intră în portofoliul Interagro printr-o serie de majorări de capital.

IMPORTURI 1991

1992

1993

1994

la ei. Anul trecut, de ziua na]ional= a Rusiei, la Ambasada Rusiei nu era nicio oficialitate rom`neasc= - erau acolo reprezentan]ii Americii, Germaniei, Angliei; toat= lumea, dar niciun rom`n. A[a c= mi-au spus \n fa]= la Kremlin: nu avem nimic cu tine, dar noi avem o rela]ie proast= cu Rom`nia [i nu discut=m”.

Nici 2010 nu va fi mai bun pentru Niculae. Ianuarie a \nceput, evident, cu o criz= a gazelor. De data asta \ns=, nu de la Gazprom. Gerul a declan[at o situa]ie de urgen]=: guvernul a decis s= foloseasc= predominant gaze din produc]ia intern= pentru a nu cre[te facturile pentru popula]ie, aliment`nd prioritar locuin]ele [i centralele electrice [i termice. Combinatele lui Niculae, care consum= zilnic 7-8 milioane de metri cubi de gaze (din 83 de milioane de metri cubi, c`t este necesarul zilnic al Rom`niei iarna) au fost primele sistate. O dat= pentru c= nu sunt obiective strategice, dar [i pentru c= anul trecut Niculae \nsu[i a decis s= se treac= pe lista consumatorilor interuptibili, pentru a putea beneficia de gaz mai ieftin din produc]ia intern=. De fapt, Niculae a fost anul trecut unul dintre cei mai mari beneficiari ai unui decret guvernamental prin care, timp

1995

1996

1997

de un an, marii consumatori industriali urmau a primi gaze din produc]ia intern=, iar consumatorii casnici doar gaze din import.

Principala diferen]= era \n pre] (gazele de import cost= cam de trei ori mai mult).

Decretul, care a avut ca motiva]ie sus]inerea produc=torilor industriali pe timp de criz=, nu a putut fi aplicat \n timpul gerului din ianuarie.

Tocmai atunci c`nd Niculae avea nevoie de gaz la presiune maxim=. Avea comenzi c`t s= lucreze cu toate instala]iile pornite, dar nu s-a putut. Acum, c= s-a mai \nc=lzit afar= [i presiunea gazelor \[i revine, Niculae sper= s= poat= recupera, de[i a pierdut o lun=, cea mai important= din an pentru produc]ia de \ngr=[=minte, [i deja se crede urm=rit de ghinion: “|n fiecare an se \nt`mpl= ceva.

Nu mai pot face nicio previziune, depind de factorul politic, m`ine poim`ine se opre[te iar gazul [i nu am ce s= mai fac”. Factorul politic nu este \ns= tocmai cel mai mare du[man al lui Ioan Niculae: “Toat= lumea m= acuz= c= fac afaceri cu Videanu, dar el este un om care a \n]eles cum se poate face agricultur= de performan]=”. Niculae face referire la \nceputul anului 2009, c`nd - dup= acuza]ia de a-l fi favorizat pe omul de afaceri

10 BUSINESSmagazin I 8-14 februarie 2010

1998

1999

2000

Interagro a câștigat la începutul anului 2000 licitaţia de privatizare a SNTR organizată de Ministerul Agriculturii.

La mai puţin de opt ani de la intrarea în afaceri, Ioan Niculae a intrat în domeniul petrolului și a achitat FPS 120 de miliarde de lei (47 de milioane de euro) pentru 51% din acţiunile rafinăriei Astra Română din Ploiești.

u

2001

2002

În urma unui litigiu, legat de nerespectarea contractului de privatizare, compania de ţigarete a revenit în proprietatea statului, iar procesul de privatizare a fost reluat.

2003

2004

Compania CTS a cumpărat pachetul majoritar al Galaxy Tobacco (fosta SNTR), Interagro rămânând cu sub 1% din acţiuni.

Războaiele lui Niculae Ioan Niculae ia decizia de a delista Asirom, în cadrul unei AGA de la începutul anului. Conform acelei hotărâri, Asirom trebuia să fie delistată, iar acţionarii care doreau să se retragă primeau 0,3409 lei pe acţiune.

Hotărârea a fost însă suspendată de instanţă după acţiuni ale acţionarilor minoritari.

2005

2006

De când a intrat în afaceri, Ioan Niculae a fost implicat în mai multe dispute, în special legate de companiile privatizate. Istoria acestor dispute, care implică SNTR, Asirom, Rafinăria Astra și altele l-au făcut pe Niculae un industriaș pe cât de cunoscut, pe atât de controversat.

Vienna Insurance Group cumpără Asirom în două etape, plătind 76 de milioane de euro.

2007

2008

2009

SNTR

Prima parte a anilor 2000 a fost marcată de o serie de conflicte între acţionarul majoritar și o serie de acţionari minoritari (în special fondurile de investiţii Broadhurst Investments și QVT Fund). Cele două fonduri au solicitat în repetate rânduri alegerea CA prin vot cumulativ, astfel încât interesele acţionarilor minoritari să poată fi reprezentate corespunzător.

Cea mai gravă acuzaţie pe care cele două fonduri au făcut-o la adresa conducerii Asirom a fost cea referitoare la prejudicierea Asirom prin preluarea casei de pensii Concordia în 2003. Broadhurst și QVT au ameninţat că-i vor acţiona în justiţie pe Ioan Niculae și pe administratorii Asirom din 2003, printre care se număra și Angela Toncescu, viitor președinte al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor. Foștii administratori ai asigurătorului erau acuzaţi că au plătit un preţ mult mai mic pentru acţiunile Concordia decât cel înregistrat în contabilitate, iar fondurile solicitau repararea prejudiciului adus Asirom.

Rafinăria intră în conservare, stadiu în care se află și acum.

La acea vreme, Astra era unul dintre furnizorii principali ai Arpechim.

Odată cu privatizarea Petrom însă, Interagro a pierdut exclusivitatea pentru aprovizionarea Arpechim, iar rafinăria a fost închisă.

Octombrie 2009. Ioan Niculae redevine acţionar majoritar la Galaxy Tobacco (fosta SNTR), după ce a majorat capitalul social al companiei cu 40 de milioane de dolari, în contul obligaţiilor investiţionale asumate în contractul de stingere a datoriilor încheiat cu AVAS.

RAFINĂRIA ASTRA

8-14 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 11

cover story cu gaze mai ieftine - ministrul economiei de atunci, Adriean Videanu, a decis acordarea de subven]ii pentru agricultori, fiind din nou acuzat c= \l ajut= pe Niculae, c=ruia criza economic= \i t=iase toate p`rghiile de a exporta produc]ia. “2009 a fost un an prost.

Condi]iile meteo au fost similare cu cele din 2007 sau 2008. La \nceputul anului, partenerii no[tri principali - Gheorghe Pogea, Adriean Videanu [i Ilie S`rbu - au fost de acord s= dea \ngr=[=minte \n iarn= pentru agricultori; \n ziua c`nd trebuia semnat proiectul, Pogea nu a mai venit [i a[a a omor`t toat= agricultura rom`neasc= anul trecut.”

Niculae crede c=, dac= va reu[i s= produc= luna aceasta m=car jum=tate dintre comenzile pe care le are, va reu[i s= aib= un an

mai bun dec`t 2009. Mai bun ca volum, dar nu la fel de profitabil ca 2007. Deja produsele se v`nd mai prost, pre]ul ureei a sc=zut, clien]ii cer reduceri. Dar este totu[i bine pentru c= \n pia]a local= competi]ia s-a mai redus: la sf`r[itul lui 2009, Petrom a anun]at c= va renun]a la Doljchim, produc=torul de \ngr=[=minte chimice, “deoarece produsele chimice nu fac parte din obiectul principal de activitate al Petrom [i c= randamentul acestor activit=]i \n condi]iile actuale [i prognozate de pia]= este foarte sc=zut”.

“Acum, combinatele sunt un business de care sunt mul]umit, e o afacere de care totdeauna lumea va avea nevoie. Au fost ani foarte pro[ti, au fost ani foarte buni, au fost ani excep]ionali ca anul trecut \n prima

1 mld. €

valoarea Interagro în 3-4 ani, excluzând terenurile, flota și investiţiile hoteliere (estimare Ioan Niculae)

jum=tate - atunci nici mie nu mi-a venit s= cred ce se \nt`mpla; dar nu era omenesc s= c`[tigi profit net 40 de milioane de dolari pe lun=, o treab= ca asta nu poate s= ]in=, poate ]ine c`teva luni, la noi a ]inut trei.

Atunci, ureea a ajuns la 850 de dolari pe ton= \n Constan]a, a fost cel mai mare pre] \n Rom`nia, a ]inut c`teva luni, dup= aia, din 30 iunie 2008, s-a dus dracului tot.”

De atunci, Niculae a acceptat c= ni[te zeci de milioane de euro profit net lunar este “neomenesc”. Se va mul]umi a[adar din 2010 cu “maxim 4-5 milioane euro profit net pe lun=”. E foarte bine [i a[a, comenteaz= Niculae: “De fapt, este foarte bine, deoarece \]i temperezi a[tept=rile [i \]i g`nde[ti mai bine strategia”.

Afacerile lui Ioan Niculae sunt acum \ntr-un moment de r=scruce. “Devin industria[ pe bune”, z`mbe[te omul de afaceri c`nd \[i reconsider= portofoliul. |n urm= cu trei ani, v`nzarea Asirom l-a \ndep=rtat de lumea financiar=, “unde oricum nu prea mi-a pl=cut niciodat=”. Spune c= se simte mult mai bine c`nd st= pe terasa casei sale de l`ng= portul Zimnicea, de unde vede cum

BIOETANOL. În decembrie 2009, Interagro a inaugurat la Zimnicea prima fabrică de bioetanol din România; investiţia de 100 de milioane de euro va asigura o producţie anuală de 80.000 de tone de bioetanol. Fabrica reprezintă nu numai integrarea pe orizontală a afacerilor (materia primă, porumbul, este produsă și de terenurile Interagro), ci și dezvoltarea lor, prin proiectul de investiţie într-o reţea de retail de carburanţi cu procent mare de bioetanol.

Industriaşul Afacerile lui Ioan Niculae sunt răspândite în mai multe orașe industriale și regiuni agricole din sudul României și se concentrează pe industria chimică și agricultură.

INDUSTRIE. Cea mai mare parte a afacerilor Interagro se bazează pe industrie chimică. Ioan Niculae are peste 6.500 de angajaţi în acest sector. ÎNGRĂȘĂMINTE. Interagro controlează șase combinate: Amonil Slobozia (intrat în insolvenţă), Viromet Victoria, Nitroporos Făgăraș, Sofert Amurco Bacău, Azochim Săvinești și Donawchem Turnu Măgurele.

12 BUSINESSmagazin I 8-14 februarie 2010

SIDERURGIE. Cel mai mare pachet de acţiuni este de 37,1% din Zimtub Zimnicea, producător de ţevi. În 2008, Interagro era acţionarul majoritar al Zimtub, dar a vândut 13,9% din acţiuni pentru a evita oferta publică.

TUTUN. După o istorie îndelungată legată de privatizarea SNTR, compania a ajuns în 2009 înapoi în portofoliul lui Ioan Niculae.

CIFRA DE AFACERI A GRUPULUI INTERAGRO 1.500 mil. euro 1.200

900

600

300 2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

se \ncarc= [i se descarc= barjele sau cum cerealele sunt mutate \n silozuri. “{ti]i cum verifica Ceau[escu dac= merge economia rom`neasc=? Neanun]at, se urca \n elicopter [i mergea deasupra porturilor; dac= economia mergea, macaralele se mi[cau, dac= nu, nu.” Niculae se folose[te de acest exemplu pentru a explica mi[carea pe care a f=cut-o c`nd a cump=rat, la sf`r[itul lui 2007, SCAEP Giurgiu Port. SCAEP a fost, \n anii 2000, una dintre cele mai importante de]ineri pe care le avea \n Rom`nia compania austriac= Alpine. |n urm= cu aproximativ doi ani, Alpine a renun]at la pachetul majoritar de ac]iuni, care a fost cump=rat de dou= offshore-uri controlate de Ioan Niculae. Compania a avut anul trecut pierderi la o cifr= de afaceri de aproximativ 1,8 milioane de euro. Dar, dup= cum spune Niculae, SCAEP poate deveni foarte profitabil. “La Constan]a, toate companiile operatorare din port sunt aproape de insolven]=, nu se mi[c= o macara; la Zimnicea, \n schimb, se lucreaz= tare, sunt comenzi, este cel mai modern port de la Dun=re [i va genera profit \n mai pu]in de doi ani, pe l`ng= c= \[i va dubla cifra de afaceri

de la an la an”, estimeaz= Niculae. Omul de afaceri crede c= \n anii urm=tori transportul pe ap= va fi cel mai profitabil: “{i acum e profitabil: eu aduc ureea cu 10 dolari mai ieftin pe ton=; la 60.000 de tone, g`ndi]i-v= c= fac totu[i o economie semnificativ=, cu 600.000 de dolari pl=tesc toate salariile din Interagro”.

“Transportul, barjele, p=m`ntul sau fabricile sunt mult mai aproape de filosofia mea de afaceri”, spune Niculae. Oricum, acestea [i sunt acum principalele sale preocup=ri: agricultura [i combinatele de \ngr=[=minte chimice, dar [i transporturile, hotelurile, depozitarea de cereale [i imobiliarele. De]ine un portofoliu de terenuri “mai mult dec`t atr=g=tor”, dup= cum comenteaz= \nsu[i omul de afaceri: “Dincolo de terenurile industriale, am multe terenuri bune \n ora[e, mai ales \n Bucure[ti, dar deocamdat= le p=strez goale, mai ales c= sunt singurele care nu cer bani (pl=tesc doar impozit pe ele). Am [i proiecte imobiliare preg=tite, dar dac= m= aruncam ca t`mpitul \n urm= cu doi ani s= fac mii de apartamente [i mall-uri, ce f=ceam acum?”.

Dac= terenurile din ora[e sunt \n conservare, portofoliul agricol se mi[c=.

Interagro a cultivat \n 2009 o suprafa]= de 49.000 de hectare, dintre care o treime sunt luate \n arend=, o treime sunt concesionate [i cealalt= treime apar]ine Interagro. Din punctul de vedere al suprafe]ei cultivate, Niculae este al doilea agricultor din Rom`nia, dup= Culi]= T=r`]=, care a cultivat anul trecut 66.000 de hectare. Acum, Niculae nu [tie dac= va mai cump=ra teren agricol: “Am vrut s= m= stabilizez la 50.000 de hectare [i am reu[it. Dar acum sunt foarte mul]i oameni care vor s= v`nd=; parc= niciodat= ca acum nu a fost a[a de mare oferta - \n fiecare zi, discut s= cump=r p=m`nt \ntre 1 [i 3 miliarde de lei vechi (25.000 - 73.000 de euro), de nu mai pot s= fac fa]=. S-a ieftinit: \n 2008, \l luam cu 4.500 de lei hectarul, iar acum cost= 2.300 de lei sau mai pu]in. Mi-e mil= de ei, dar dac= asta e pia]a, ce s= fac?”.

A[adar, Niculae mai cump=r= terenuri agricole, dar nu at`t de nevoie, c`t de oportunitate. Prioritatea lui e alta acum. A decis ca Interagro s= devin= un grup de firme perfect integrate: “Acum, portofoliul \mi u

DOSAR AGRICULTURĂ.

Afacerile din agricultură ale Interagro sunt integrate, mergând de la producţia agricolă până la servicii pentru fermieri.

SERVICII: Prin Comcereal Prahova și Alexandria, unde este acţionar majoritar, Niculae face comerţ cu produse agricole și prestează servicii pentru fermieri.

PORTURI. În 2007, Ioan Niculae a cumpărat de la compania austriacă Alpine societatea portuară SCAEP Giurgiu Port, care controlează porturile Bechet, Corabia, Turnu Măgurele, Zimnicea, Giurgiu și Olteniţa. Principala activitate a acestor porturi de la Dunăre este, pe lângă serviciile portuare și transport fluvial, depozitarea de cereale în silozuri.

Afl= mai multe despre strategia lui Ioan Niculae [i despre investi]iile \n industria rom`neasc= pe www.businessmagazin.ro

PRODUCŢIE: Ioan Niculae este al doilea cel mai mare agricultor român; a cultivat anul trecut 50.000 ha teren.

HOTELURI. Ioan Niculae deţine două hoteluri de patru stele, Inter, unul în staţiunea Venus și unul în Zimnicea. În proiect mai este și construcţia unui hotel de cinci stele la Azuga, evaluat la 20 de milioane de euro.

IMOBILIARE. Portofoliul imobiliar al lui Ioan Niculae cuprinde 15.733 ha, dintre care 256 în intravilan (27 de hectare fiind în București), 823 de hectare de pădure, 12.800 ha teren agricol în judeţele Teleorman, Olt și Giurgiu și 1.854 ha platforme industriale.

ASTRA. Rafinăria Astra a fost închisă la sfârșitul anului 2004, pe fondul lipsei de comenzi pentru produse finite.

FABRICI. Mai multe fabrici ale Interagro sunt momentan închise, cele mai mari fiind fabricile de zahăr și de alcool din Zimnicea.

ALTELE. Pe lângă afacerile care funcţionează, Interagro mai deţine și o serie de afaceri în conservare.

8-14 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 13

cover story

Construcţia rafinăriei de la Zimnicea a costat 100 de milioane de euro. În fabrică lucrează 350 de muncitori, iar producţia se va împărţi între comenzi interne şi export

permite ca firmele din grup s= \[i presteze servicii una alteia; din 2010, nicio afacere din grupul Interagro nu se va mai dezvolta dec`t dac= va avea logic= de business cu restul grupului”. Bine\n]eles, toate firmele din grup vor r=m`ne \n pia]= [i vor vinde produse [i servicii [i c=tre ter]i. “|ngr=[=mintele merg pe terenurile Interagro, dar se v`nd [i \n pia]a local=, dar [i la export, unde vor fi transportate prin propria flot= fluvial=, cerealele se vor vinde \n pia]=, dar vor alimenta [i fabrica de bioetanol, bioetanolul se va vinde clien]ilor, dar va alimenta [i propria re]ea de benzin=rii [i a[a mai departe”, detaliaz= Niculae planul pe care l-a pus la punct \n 2009 [i care a intrat pe linie dreapt= din 2010. O astfel de integrare a afacerilor poate fi f=cut= \n vederea list=rii sau a v`nz=rii companiei, dar Niculae nu se g`nde[te deocamdat= la asta: “M-am g`ndit de multe ori la listare, dar acesta e un proiect pentru o companie perfect integrat=, cum va fi Interagro \n trei-patru ani”. Oricum, din planul lui Niculae face parte [i o viitoare evaluare a afacerii Interagro ca business industrial, separat= de de]inerile sale personale: “Cred c= Interagro \n sine poate ajunge un business de un miliard de euro, f=r= a lua \n considerare terenurile, flota sau altele”. Omul de afaceri estimeaz= c=, acum, de]ine active evaluate la 1,3-1,4 miliarde de euro.

Tot \n trei-patru ani, Ioan Niculae sper= c= va putea fi numit [i cel mai important produc=tor de carburan]i bio din estul Europei. Din ianuarie 2010, Interagro a intrat \n pia]= cu noul s=u produs, bioetanolul.

Carburan]ii bio sunt ultimul s=u pariu [i unul din care crede c= va avea mult de c`[tigat. Planurile [i le-a f=cut deja pe termen lung [i le-a f=cut integrat. A inaugurat \n toamna anului trecut o fabric= de bioetanol, cu o investi]ie de 100 de milioane de euro [i o produc]ie de 80.000 de tone anual, \n 2010 va cultiva o suprafa]= mai mare de porumb pentru a alimenta rafin=ria, iar \n martie va inaugura o benzin=rie pilot, unde va vinde carburan]i cu p`n= la 85% bioetanol.

Deocamdat=, cu cele 80.000 de tone de bioetanol de la fabrica lui Niculae [i cu cele 10.000 de tone produse la Marex Br=ila, de]inut= de omul de afaceri Marin Moraru, Rom`nia se situeaz= pe al treilea loc \n Europa de Est (Polonia produce 200.000 de tone de bioetanol, iar Ungaria 150.000). Niculae crede c= se poate mai mult: “Cred c= 90.000 de tone nu sunt de ajuns pentru Rom`nia \n acest moment, iar dac= pia]a \mi va valida produc]ia, voi mai investi \n produc]ia unei capacit=]i cel pu]in similare”. Iar dac= pia]a se va dezvolta \n continuare, Niculae vorbe[te deja de parteneri financiari al=turi de care s= dezvolte [i alte fabrici. Deocamdat=, produc]ia local= aproape c= acoper= necesarul intern - la

14 BUSINESSmagazin I 8-14 februarie 2010

„Nu este omenesc să câştigi 40 de milioane de euro profit net într-o lună. O treabă ca asta poate ţine o lună sau două. La noi a ţinut trei.“ IOAN NICULAE

o pia]= a carburan]ilor de 3 milioane de tone anual, ar fi necesare cam 120.000 de tone de bioetanol. Dar nu e vorba numai de Rom`nia: deocamdat=, jum=tate dintre statele europene produc bioetanol, iar importurile din Brazilia [i \n cur`nd China vor acoperi pia]a. “Cred c= voi putea fi competitiv pentru a vinde bioetanol \n Europa, deoarece pre]urile mele de livrare vor fi mai mici”, crede Niculae, care estimeaz= c= bioetanolul ar putea deveni \n urm=torii ani cea mai puternic= afacere a grupului Interagro. |n 2010, va fi cu siguran]= cea mai profitabil=; Niculae estimeaz= c= Bio Fuel Energy va avea anul acesta afaceri de 100120 de milioane de euro, iar profitul net va fi de cel pu]in 25 de milioane de euro: “Acesta e un business unde se lucreaz= cu 20-30% marj= de profit, iar cum pre]ul bioetanolului este \n cre[tere, ar putea fi [i mai bine de at`t”.

Niculae crede \n bioetanol, spre diferen]= de Dinu Patriciu, care declara recent c= e un produs f=r= viitor: “La un moment dat am luat hot=r`rea s= dezvolt produc]ia de carburan]i bio. Noroc c= mi-a venit mintea la cap [i mi-am dat seama c= este o gre[eal=, dup= c`teva milioane de dolari cheltui]i pe studii [i proiecte. A fost o gre[eal=”.

Ioan Niculae este \ns= de p=rere c= astfel de investi]ii sunt necesare pentru Rom`nia.

Din mai multe puncte de vedere. Primul argument ar fi produc]ia la nivel local a unui produs care este obligatoriu \n compozi]ia carburan]ilor din UE. O directiv= a UE din 2001 stabilea o norm= voluntar= de consum de biocombustibili (bioetanol [i biodiesel) \n statele membre, de 5,75% p`n= \n 2010, indice care ar urma s= ajung= la 10% p`n= \n 2020. Dar multe state - at`t europene, c`t [i din \ntreaga lume - au trecut deja de acest procent [i [i-au impus propriile norme. }=ri precum Statele Unite, Brazilia, Germania, Suedia sau Fran]a se \ntrec \n a consuma, dar [i \n a produce, c`t mai mult bioetanol.

A[a-numitele sta]ii E85, care v`nd carburan]i cu p`n= la 85% bioetanol, s-au \nmul]it semnificativ \n ultimii ani \n aceste ]=ri - numai \n Suedia sunt acum aproape 800 de sta]ii, iar Fran]a ar putea inaugura \n 2010 aproximativ 200 de sta]ii E85.

Prima sta]ie E85 din Rom`nia e \n construc]ie: Ioan Niculae a decis s= investeasc= 2 milioane de euro [i s= o amplaseze la Alexandria: “Este un proiect pilot, iar dup= lansarea acestei sta]ii voi avea negocieri cu marile re]ele de benzin=rii din Rom`nia pentru a pune pompe cu E85 \n benzin=riile deja existente”. Deocamdat=, Niculae spune c= aceste negocieri sunt \n stadiu incipient, dar avanseaz= Lukoil ca posibil partener pentru acest proiect. Deja

Petrotel Lukoil a cump=rat o treime din produc]ia din 2010 de la Zimnicea (acesta fiind primul mare contract semnat de Ioan Niculae), iar Constantin Tampiza, directorul Lukoil Rom`nia, crede c= este o [ans= de care ar trebui s= profite: “Bioetanolul este unul dintre carburan]ii viitorului [i cred c= vom intra \n acest proiect - bine\n]eles, depinde mult de negocieri [i de modul \n care vom \mp=r]i investi]ia”.

Directorul Lukoil consider= c= investi]ia ar fi oportun= [i datorit= faptului c= Lukoil are contracte cu multe flote: “Deocamdat=, doar motorul tirurilor are caracteristicile tehnice pentru a primi acest tip de carburant”.

Conform studiilor f=cute la nivel mondial, bioetanolul poate fi folosit \n benzin= \n concentra]ie de p`n= la 12% f=r= niciun fel de modificare a motorului. Concentra]ia de bioetanol poate merge p`n= la 85% (este vorba de a[a-numitul E85 - produs care se g=se[te la pompe \n SUA, Brazilia, Germania, Suedia sau Olanda), prin \nlocuirea unor supape. Dincolo de latura eco, un atu este pre]ul: litrul de carburant poate sc=dea cu 10 p`n= la 30% \n cazul folosirii bioetanolului:

“Cu 85% bioetenaol, pot s= v`nd cu maxim 3,2 lei litrul”, spune Niculae. Explica]ia este c= nu exist= acciz= pentru bioetanol [i cu c`t este mai pu]in= benzin= \n produsul finit, cu at`t acciza per litru va fi mai mic=.

Aici vine [i al doilea argument al lui Niculae: existen]a unor sta]ii E85 ar duce la un nou salt de dezvoltare a industriei auto.

Acum, Ford este cel mai mare produc=tor de ma[ini cu motor Flexi-Fuel - prin modelele Focus [i C-Max. Ford s-a impus pe aceast= pia]= dup= ce a promovat modelul FlexiFuel la un pre] similar cu modelul pe carburan]i clasici. SAAB [i Volvo au \nceput de asemenea s= ofere o alternativ= din 2005 [i 2006, prin ma[inile cu motor Flexi-Fuel, iar Scania ofer= echiparea cu acest motor pe mai multe modele de camioane [i autobuze. |n Statele Unite, cam to]i produc=torii de ma[ini - \n frunte cu General Motors - ofer= variante de echipare pentru bioetanol, iar to]i produc=torii de ma[ini care de]in fabrici \n Brazilia, \n special Renault, s-au concentrat pe produc]ia de ma[ini cu supape pentru bioetanol. |ncep`nd din iulie 2009, Dacia MCV cu bioetanol este disponibil= \n ]=rile u

PUBLICITATE

8-14 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 15

cover story

CONSUM PRODUCŢIE

1,1 MIL. TONE 0,9 MIL. TONE

CANADA

SUA CONSUM PRODUCŢIE STAŢII E85

40 MIL. TONE 34 MIL. TONE 1.800

MENŢIUNI

Statele Unite sunt cel mai mare consumator de bioetanol din lume, dar și cel mai mare producător.

COLUMBIA CONSUM PRODUCŢIE

0,45 MIL. TONE 0,3 MIL. TONE

MENŢIUNI

Programul guvernamental de susţinere a biocarburanţilor a început în 2002; momentan, sunt în construcţie trei fabrici pentru producţia bioetanolului, care vor duce producţia locală la peste 1,5 milioane de tone de bioetanol. În 2012 va fi obligatoriu ca 60% dintre mașini să poată folosi carburanţi cu 85% bioetanol, iar în 2014 procentul ar trebui să fie de 80%.

CONSUM PRODUCŢIE STAŢII E85

4 MIL. TONE 2,7 MIL. TONE 950

UE MENŢIUNI

Cei mai mari consumatori de bioetanol din Europa sunt Germania, Suedia, Franţa și Spania. Europa va produce în 2010 aproximativ 90% din necesarul său de consum.

BRAZILIA CONSUM PRODUCŢIE STAŢII E85

12 MIL. TONE 24,5 MIL. TONE 33.000

MENŢIUNI

În Brazilia, nicio mașină ușoară nu mai merge fără bioetanol, de la concentraţie de 5% până la 85%. Brazilia este al doilea mare producător de bioetanol din lume și cel mai mare exportator (37% din bioetanolul consumat în lume a venit din Brazilia anul trecut). Cel mai mare importator de bioetanol brazilian este UE, cu 29%.

ŢARA

CONSUM* PRODUCŢIE* STAŢII E85

FRANŢA GERMANIA SUEDIA OLANDA SPANIA POLONIA MAREA BRITANIE FINLANDA AUSTRIA UNGARIA CEHIA IRLANDA LITUANIA BELGIA SLOVACIA BULGARIA DANEMARCA SLOVENIA ESTONIA LUXEMBURG ELVEŢIA

403.510 402.000 213.966 130.000 125.000 118.800 105.188 73.800 54.433 40.000 32.655 17.800 15.700 12.600 6.800 6.100 4.900 2.300 1.452 922 4.000

950.000 581.000 150.000 22.000 510.000 200.000 75.000 50.000 89.000 150.000 76.000 10.000 21.000 51.000 94.000 0 0 0 0 0 -

35 73 792 3 4 14 1

16

6 * cantităţi exprimate în tone

O poveste de nici 20 de ani Bioetanolul a început să fie produs de la mijlocul anilor '90, dar abia la începutul anilor 2000 s-au dezvoltat pe scară largă tehnici pentru producţia acestui alcool din vegetale. În comparaţie cu biodieselul (care se produce din uleiuri vegetale sau grăsimi animale și se poate utiliza ca atare drept combustibil, dar este în special folosit ca aditiv pentru a reduce poluarea, fiind folosit pe scară largă în Europa), bioetanolul este un alcool obţinut din fermentarea unor plante și este de asemenea folosit în combinaţie cu carburanţii clasici pentru a reduce poluarea, fiind folosit cel mai mult în SUA și Brazilia. În 2008, producţia mondială de bioetanol a depășit 70 de milioane de tone la nivel mondial.

SURSE: ENERGY.EU; BIOFUELS PLATFORM; EUROSTAT. NOTĂ: DATE VALABILE PENTRU 2008

16 BUSINESSmagazin I 8-14 februarie 2010

CONSUM PRODUCŢIE

0,9 MIL. TONE 1,8 MIL. TONE

CHINA

MENŢIUNI

China face eforturi în a deveni un important producător de bioetanol, dar ţara a fost cea mai mare victimă a disputei fuel vs. food (carburant contra hrană).

THAILANDA CONSUM PRODUCŢIE

INDIA CONSUM PRODUCŢIE

0,3 MIL. TONE 0,25 MIL. TONE

MENŢIUNI

Programul guvernamental indian prevede ca, în 2013, producţia de bioetanol să egaleze cererea internă, care ar trebui să ajungă la 3,5 milioane de tone.

3 tone porumb sunt necesare pentru producţia unei tone de bioetanol

0,1 MIL. TONE 0,34 MIL. TONE

scandinave, iar din octombrie 2009 \n Fran]a, Austria [i Polonia. Reprezentan]ii Dacia spun c= produc]ia acestui model este flexibil= \n func]ie de comenzile din fiecare ]ar=. Iar Ioan Niculae este convins c=, \n urma unor discu]ii cu fabrica din Rom`nia, Dacia va \ncepe [i \n Rom`nia comercializarea acestor modele, dac= va exista carburant de v`nzare pe pia]=.

Un al treilea argument pe care se bazeaz= Niculae \n argumenta]ia probioetanol este folosirea p=m`ntului arabil din Rom`nia. Afacerea \n plin= expansiune a biocarburan]ilor a acumulat la nivel mondial un nivel considerabil de critici, cea mai cunoscut= disput= fiind \nc= cea “food vs. fuel”, adic= hran= contra carburant.

Adversarii carburan]ilor bio au pus cre[terea accentuat= a pre]urilor m`nc=rii din ultimii ani (indicele pre]urilor la hran= calculat de FAO a crescut cu 140% din 2002 p`n= \n 2008) pe seama reorient=rii fermierilor c=tre produc]ia de vegetale pentru carburan]ii bio, beneficiind de v`nzare sigur= [i rapid=. Niculae nu este \ns= de acord: “|n 2009 [i 2008, industria carburan]ilor nu a sc=zut, ba chiar s-a dezvoltat. |n Brazilia de exemplu, care a ajuns la 40% consum de biocarburant, pre]ul pentru porumb [i floarea-soarelui a sc=zut anul acesta la jum=tate. De ce?

Dac= era influen]a biocombustibilului, ar fi trebuit s= se men]in= ridicat. Sunt suprafe]e imense \n Rom`nia [i \n lume necultivate”.

Pentru a func]iona la capacitate, coloana de distilare a lui Ioan Niculae are nevoie de 350.000 de tone de porumb pe an. Compania sa, InterAgro, poate asigura \n jur de 100.000 de tone de porumb, iar restul de 250.000 de tone vor fi cump=rate de pe pia]=, de la vecinii bulgari sau din Ungaria. Pe de alt= parte, biocarburan]ii ar putea deveni, \n timp, un motor pentru agricultura Rom`niei: “Avem nefolosite patru milioane de hectare de teren arabil; dac= m=car un milion de hectare ar fi folosit pentru cultura porumbului pentru a face materie prim= pentru bioetanol, PIB-ul Rom`niei s-ar m=ri cu ni[te puncte bune procentuale”. Acum, terenul agricol folosit pentru produc]ia de biocarburan]i \nsumeaz= 2% din terenul agricol mondial, adic= 36 de milioane de hectare \n 2008. |n total, \n Rom`nia se cultiv= \ntre 2 - 2,5 milioane hectare cu porumb, fiind al patrulea produc=tor european pe acest segment.

Oricum, Ioan Niculae s-a decis s= mearg= mai departe \ntr-o industrie \n care cred cei mai mari produc=tori industriali europeni: “Dac= nu va merge, nu va merge. Dar poate merge [i poate fi cea mai inspirat= afacere pe care am f=cut-o vreodat=”. n

8-14 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 17

IMOBILIARE

PRIMA CAS+, TURA A DOUA Programul guvernamental Prima Cas= a ajuns la primul moment de bilan]. Urmeaz= varianta a doua, care ar trebui s= \ncurajeze \n special achizi]ia [i construc]ia locuin]elor noi. Exist= \ns= [i posibilitatea unui efect secundar nedorit: cre[terea pre]urilor. de C+T+LIN {TEFANCU

A

nun]at ca unul din pilonii de baz= ai programului de lupt= \mpotriva crizei economice, programul Prima Cas= a dus la o animare a pie]ei reziden]iale. Din p=cate, doar at`t. P`n= la \nceputul lunii februarie, circa 13.800 de cump=r=tori ob]inuser= garantarea unui credit pentru achizi]ionarea unei locuin]e, potrivit datelor comunicate de c=tre Fondul Na]ional de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGIMM).

Majoritatea locuin]elor \n cauz= nu reprezint= \ns= construc]ii de la zero sau recent finalizate, iar acesta e unul dintre aspectele semnalate de c=tre dezvoltatori, consultan]i imobiliari sau constructori deopotriv=: g`ndit ca un program de stimulare a construc]iilor noi, Prima Cas= a dus de fapt la intensificarea tranzac]iilor cu apartamente vechi, inclusiv din cauza pre]ului mai mic al acestora comparativ cu cel al locuin]elor noi. Deplasarea centrului de greutate spre construc]iile noi a fost considerat= deci de actorii pie]ei imobiliare ca o modificare necesar= a programului, iar aceast= modificare, potrivit graficului asumat de c=tre autorit=]i, ar trebui s= fie

SLIDESHOW

VECHI VS. NOU Prima Cas= a intensificat tranzac]iile cu apartamente vechi \n dauna noilor construc]ii

18 BUSINESSmagazin I 8-14 februarie 2010

Afla]i mai multe despre impactul programului Prima Cas= asupra pre]urilor apartamentelor dintr-o galerie foto disponibil= pe www.businessmagazin.ro

FOTO: BM

pus= \n practic= \ncep`nd cu jum=tatea lunii februarie.

Lucrurile nu sunt \ns= at`t de simple pe c`t par. “Cu excep]ia caselor, construc]iile noi nu pot fi stimulate, deoarece este foarte greu s= se finan]eze direct clien]ii pentru apartamente \ntr-un bloc nou”, consider= Ionu] Bordei, directorul departamentului reziden]ial din cadrul CBRE Eurisko. “Asta s-ar putea face dac= avem to]i clien]ii odat= - ceea ce este visul oric=rui dezvoltator, dar e \n acela[i timp SF. Oricum, s-ar putea rezolva dac= banii din credit vin pe parcursul construc]iei, nu la sf`r[it; altfel nu se poate rezolva problema finan]=rii blocului”, adaug= Bordei.

Problema semnalat= de consultantul imobiliar, dar [i de al]i consultan]i [i reprezentan]i ai dezvoltatorilor este c= o finan]are bancar= pentru achizi]ia unei locuin]e noi se acord=, de regul=, atunci c`nd proprietatea poate fi intabulat=, adic= atunci c`nd construc]ia este deja \ntr-un stadiu avansat. P`n= la acel punct, dezvoltatorul trebuie s= construiasc= folosind fondurile proprii [i un avans

pl=tit de cump=r=tor, avans care este mai redus dec`t cel acordat \n cazul unui credit ipotecar clasic. Chiar [i a[a, Valentin Ilie, CEO al Coldwell Banker Affiliates of Rom`nia, afirm= c= “\n acest moment, dezvoltatorii sunt ferici]i [i cu un avans mic [i cu o promisiune de garantare a \mprumutului”.

O alt= neclaritate legat= de modalit=]ile prin care ar putea fi stimulat= achizi]ia de locuin]e noi ]ine de faptul c= acordarea \mprumutului se face dup= instaurarea unei ipoteci de gradul I pe locuin]a ce urmeaz= a fi achizi]ionat=, care este \ns= deja ipotecat= de c=tre banca care finan]eaz= dezvoltatorul proiectului.

Consultan]ii imobiliari spun \ns= c= aceast= problem= are o rezolvare mai u[oar=, b=ncile ce finan]eaz= clien]ii finali fiind dispuse s= accepte, pentru c`teva zile, o ipotec= de rang II. O alt= cerin]= venit= dinspre pia]a imobiliar= este legat= de majorarea plafonului de garantare, variantele luate \n calcul de c=tre autorit=]i fiind cuprinse \ntre 70.000 [i 100.000 de euro, fa]= de 60.000 \n prezent. “O cre[tere a plafonului u

NU-S GARSONIERE De[i poate p=rea surprinz=tor, garsonierele sunt devansate de c=tre apartamentele cu trei camere \n ceea ce prive[te garan]iile deja acordate prin programul Prima Cas=. O explica]ie st= \n pre]urile mai mici ale apartamentelor vechi.

PONDERE GARAN}II (%)

Garsoniere Case [i 4 15% camere 13% Trei camere 23% Dou= camere 49%

SURSA: FNGIMM PUBLICITATE

imobiliare la 80.000 de euro sau chiar mai mult ar debloca [i segmentul de apartamente cu trei camere, nu doar cele de garsoniere [i dou= camere”, spune Lauren]iu Plosceanu, pre[edinte al Asocia]iei Rom`ne a Antreprenorilor din Construc]ii (ARACO).

Cre[terea plafonului de garantare ar putea avea \ns= [i un efect nedorit pentru poten]ialii cump=r=tori: o scumpire a apartamentelor din segmentul locuin]elor vechi [i cel pu]in o oprire a sc=derii la pre]urile apartamentelor noi, \n contextul \n care mul]i dezvoltatori au \ncercat, \n ultimele luni, s= reduc= pre]urile astfel \nc`t s= se apropie c`t mai mult de suma garantat= de c=tre stat.

Lansarea, \n luna iulie, a programului Prima Cas= a dus la o stopare a sc=derilor [i pe alocuri chiar la o u[oar= scumpire a apartamentelor din Bucure[ti [i din ]ar=, potrivit indicilor imobiliari calcula]i de c=tre Colliers International [i portalul Imobiliare.ro, ambii indici fiind calcula]i pe baza anun]urilor de v`nzare publicate pe internet [i \n presa de specialitate.

O cre[tere a plafonului de garantare ar putea duce, \n opinia unor consultan]i

O TREIME |N BUCURE{TI Dup= cum era de a[teptat, Capitala conduce \n clasamentul ora[elor unde s-au acordat cele mai multe avize de garantare a creditelor prin Prima Cas=.

PONDERE GARAN}II (%) Timi[oara 5,5%

Ia[i 4%

Cluj Napoca 7,35%

Bucure[ti 33,35%

“|N ACEST MOMENT, DEZVOLTATORII SUNT FERICI}I {I CU UN AVANS MIC {I CU O PROMISIUNE DE GARANTARE A |MPRUMUTULUI.” VALENTIN ILIE, COLDWELL BANKER AFFILIATES OF ROM~NIA

SURSA: FNGIMM

|NCEPE CRE{TEREA? Lansarea programului Prima Cas= a dus la o stabilizare a pre]urilor apartamentelor vechi, \n timp ce apartamentele noi au devenit mai ieftine. A doua variant= a programului ar putea duce la cre[teri de pre]uri, dup= m=rirea plafonului de garantare.

BREI N (Nou)*

BREI V (vechi) **

2.000 1.900 1.800 1.700 1.600 1.500 estim=ri ale consultan]ilor

1.400 1.300 1.200 1.100 1.000 ian. ’08

imobiliari, la scumpiri, \n cazul apartamentelor cu un pre] apropiat de 60.000 de euro - actualul credit garantat de c=tre stat - [i la o stopare a reducerilor de pre]uri pentru apartamentele noi care au acum un pre] de v`nzare apropiat de valoarea viitorului plafon. Exist= \ns= [i consultan]i care consider= c= o scumpire nu ar reprezenta o decizie bun= din partea dezvoltatorilor.

“Nu cred c= se poate vorbi despre o cre[tere la apartamentele noi, cel pu]in pentru moment, iar dac= va exista, aceasta va fi foarte mic=.

Dezvoltatorii au trecut [i \nc= trec prin momente foarte grele, risc`nd s= piard= totul, a[a c= nu \[i vor permite s= se joace cu pre]urile, pentru c= ar putea s= r=m`n= \n continuare cu apartamentele nev`ndute”, consider= Ionu] Bordei.

O majorare a plafonului de garantare n-ar fi de mare ajutor pentru cei ce au construit deja apartamente, consider= la r`ndul s=u Asher Lax, director de marketing [i v`nz=ri al Adama, dezvoltator care are \n construc]ie nou= ansambluri reziden]iale. “Clien]ii vor avea \ns= [ansa s=-[i ia apartamente mai mari”, adaug= el. |n privin]a locuin]elor noi deja finalizate,

mai ’08

sep. ’08

ian. ’09

mai ’09

sep. ’09

ian. ’10

mai ’10

* PRE} PE METRU P+TRAT CONSTRUIT (INCLUSIV TERASE); ** PRE} PE METRU P+TRAT UTIL; SURSA: BUCHAREST REAL ESTATE INDEX (BREI), COLLIERS INTERNATIONAL

20 BUSINESSmagazin I

8-14 februarie 2010

Valentin Ilie de la Coldwell Banker consider= c= modelul de dezvoltare din trecut nu mai este valabil ast=zi, iar “cei care au construit [i au apartamente pe pia]= vor intra \n competi]ie cu cu cei ce dezvolt= azi locuin]e la un pre] de 750-800 de euro pe metru p=trat. Acei dezvoltatori care au construit pe vechile modele vor r=m`ne cu apartamentele”.

Indiferent de aspectele care \nc= se cer clarificate, interesul public pentru modific=rile aduse programului Prima Cas= se men]ine. Din suma destinat= ini]ial pentru achizi]ia unei locuin]e vor r=m`ne aproximativ 300-350 de milioane de euro - ]in`nd cont de o rat= de aprobare de aproximativ 100 de dosare zilnic - la care se vor ad=uga ulterior alte c`teva sute de milioane. Iar o eventual= majorare a plafonului de garantare, al=turi de alte facilit=]i, ar putea \ncuraja achizi]ia de locuin]e noi, ceea ce s-a dorit de fapt de la bun \nceput. n

opinii

Nu e altceva dec`t un iPhone mai mare.

Cam de patru ori mai mare, au comentat criticii c`nd au pus pentru prima dat= ochii pe noua juc=rie a lui Steve Jobs. La fel vor spune oare [i despre v`nz=ri? de ANCA ARSENE-B+RBULESCU

Coad= la mere II

P

entru Steve Jobs, secretul succesului pare s= fie imensa ma[in=rie de marketing cl=dit= \n spatele imperiului Apple. De fiecare dat= c`nd preg=te[te c`te un as \n m`nec=, specula]iile inund= internetul [i publica]iile interna]ionale \n cele c`teva s=pt=m`ni dinaintea lans=rii, preg=tind astfel publicul pentru ie[irea lui la ramp=. Un moment \n care nu r=m`ne dec`t s= pun= \n aplicare, [armant, tactici deja bine \nv=]ate de cucerire a publicului pentru a face din acel iOrice un gadget r`vnit. {i func]ioneaz=: a func]ionat cu iPod, a func]ionat [i cu iPhone.

Nu degeaba Jobs a folosit [i de aceast= dat=, \n timpul prezent=rii iPad ce a fost urm=rit= de zeci de milioane de oameni at`t din sal=, dar mai ales pe internet, \n jur de 25 de superlative, repetate \n mod aproape obsesiv. {i critica, departe de a deranja, e unul dintre elementele din ecua]ie, pentru c= genereaz= “buzz” [i suscit= curiozitatea publicului, iar pe fanii Apple nu-i face oricum s= se g`ndeasc= de dou= ori dac= ar cump=ra sau nu gadgetul.

De[i acum patru ani, \n preajma lans=rii iPhone, au ap=rut at`tea argumente c= telefonul n-ar avea mari [anse de reu[it=, grupuri de oameni s-au a[ezat la coad= \n fa]a magazinelor Apple [i AT&T cu trei zile \nainte de lansarea propriu-zis=, a[a \nc`t s= fie printre primii cump=r=tori. S-a \nt`mplat inclusiv \n Rom`nia, judec`nd dup= cei \n jur de 100 de clien]i aduna]i \n miez de noapte de var= \n fa]a magazinului Orange din Calea Victoriei, preg=ti]i s= a[tepte c`teva ore bune ca s= poat= pleca acas= cu un iPhone, \n condi]iile \n care mul]i al]ii aveau deja un exemplar ob]inut prin diverse canale neoficiale.

E adev=rat, iPad-ului \i lipsesc destule dintre func]iile pe care le are un iPhone [i

nici nu se poate bate cot la cot cu un netbook, minusuri la care se mai adaug= [i un pre] relativ ridicat pentru o combina]ie \ntre e-reader pentru c=r]i digitale, player video [i audio [i consol= de jocuri. |ns=, cu toate defectele sale, iPad a pus deja \n mi[care multe roti]e \n industrie. Pe de-o parte, \ncep negocierile cu comercian]ii, pentru c=, de[i se [tie c= Apple va continua parteneriatul cu AT&T \n SUA, gadgetul care necesit= o cartel= micro-SIM pentru 3G nu mai depinde de un contract de comunica]ii, ceea ce \nseamn= c= ar putea fi v`ndut teoretic de orice operator telecom. Pentru pia]a noastr=, nu este exclus s= se preg=teasc= o lansare similar= cu cea a iPhone [i tot \n magazinele Orange, iar coada s= fie chiar de c`teva ori mai mare, dat fiind c= interes al publicului exist=. Unii se consider= deja viitori posesori ai unui iPad, dup= ce au plasat [i pl=tit o comand= pe M=r. ro, magazinul online de produse [i accesorii Apple. A fost \ns= doar o ne\n]elegere, care a pornit de la faptul c= aproape imediat dup= lansare, pe site a ap=rut [i produsul cu un pre] afi[at de zero lei, la care s-au ad=ugat taxele de transport. Evident, a fost o \ncercare a magazinului de a profita de num=rul mare al c=ut=rilor pe Google dup= numele produsului, dar ea nu schimb= cu nimic faptul c= mul]i s-au \nghesuit s= cumpere [i pretind acum s= primeasc= iPad-ul atunci c`nd va fi lansat.

Pe de alt= parte, “juc=ria” a pus pe jar produc=torii de con]inut, care se gr=besc de pe acum s= acopere ni[a aplica]iilor dedicate. |n laboratoarele locale ale Gameloft, spre exemplu, se lucreaz= deja la adaptarea jocului Nova pentru platforma iPad, dar [i la un proiect destinat exclusiv echipamentului, care face loc ideilor creative care nu au ajuns p`n= acum pe ecranele telefoanelor mobile,

fiind potrivit [i pentru jocuri \n doi, dup= cum spune Paul Friciu, [eful companiei.

Exemplul nu este singular: dezvoltatorii mai mici care au conceput anterior aplica]ii pentru iPhone \ncep s= lucreze la adaptarea acestora pentru noul format sau la crearea altora noi. Totodat=, iPad este considerat r=spunsul la multe dintre problemele cu care s-a confruntat industria media p`n= acum, fiind privit nu doar ca un echipament revolu]ionar, ci ca un colac de salvare pentru companiile media care nu au descoperit \nc= un model profitabil independent de distribu]ie [i monetizare a con]inutului online. P=rerile sunt \mp=r]ite. Optimi[tii sus]in c= iPad marcheaz= \ntr-adev=r \nceputul unei noi ere digitale, urm`nd s= schimbe radical modul cum se consum= informa]ia [i divertismentul pe internet, \n timp ce pesimi[tii \l privesc ca pe orice alt echipament de acest gen (mai ales c= exist= destui competitori), ajuns \ns= pe pia]= la un moment potrivit, \n care dificult=]ile economice [i \ntreg lan]ul generat de acestea determin= o absorb]ie avid= a oric=rui produs scos la ramp= \n “ambalajul” potrivit.

P`n= una-alta, mai mul]i anali[ti au emis deja c`teva estim=ri pentru v`nz=rile iPad. Chris Whitmore de la Deutsche Bank crede c= va fi vorba de 2 milioane de buc=]i anul acesta \n SUA, \n timp ce \n 2011 cifra se va dubla. Perspective sunt \ns= [i pentru 10 milioane de buc=]i, dar pe termen mediu, apreciaz= Paul Peng, vicepre[edinte al produc=torului de ecrane cu cristale lichide AU Optronics. Nu arat= deloc bine, dac= ne g`ndim c= \n 2007, numai \n primele trei zile de la lansare au fost v`ndute \n jur de 500.000 de telefoane iPhone, iar pragul de 4 milioane de buc=]i a fost atins \n numai [ase luni. n

8-14 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 21

BURS+

Ridicarea \n 2005 a pragului de de]inere la SIF a transformat cele cinci companii financiare \n vedete incontestabile ale Bursei de la Bucure[ti, fiind \n acela[i timp catalizatorul primei explozii a pie]ei locale de capital.

Se va repeta istoria cinci ani mai t`rziu? de ANDREI CHIRILEASA

A DOUA EXPLOZIE

U

ltimii cinci ani din istoria de 15 ani a Bursei de Valori Bucure[ti au fost domina]i de o manier= categoric= de cele cinci societ=]i de investi]ii financiare (SIF) [i totul a \nceput cu ridicarea \n 2005 a pragului maxim de de]inere de la 0,1% la 1%.

Aceast= decizie a transformat aproape peste noapte SIF-urile \n vedetele Bursei, \n condi]iile \n care, de[i dispuneau de active foarte valoroase, erau un fel de fruct oprit pentru marii investitori din cauz= c= pragul de 0,1% nu le permitea acestora s= plaseze sume mari, de ordinul milioanelor de euro.

O nou= majorare a pragului de de]inere, de aceast= dat= de la 1% la 5%, ar duce jocul la un alt nivel [i ar face din ac]iunile SIF-urilor una dintre principalele ]inte din regiune, cu condi]ia ca pie]ele s=-[i continue revenirea.

Explica]ia e simpl=: dac= la 1% investitorii

puteau s= investeasc= sume relativ mari \ntr-un portofoliu valoros, care a fost aproape permanent subevaluat pe Burs= \n ultimii ani, la 5% investitorii mari vor putea s= aib= [i un oarecare control asupra acestui portofoliu, care valoreaz= circa 1,76 miliarde de euro, s= se implice \n administrarea lui [i s= \ncerce s= ob]in= profituri mai mari dec`t p`n= acum.

“Ridicarea pragului la 5% ar putea fi un nou catalizator pentru SIF-uri, dar asta mai depinde de un lucru, respectiv rezolvarea chestiunii privind votul concertat. Fondurile de investi]ii str=ine nu vor s= aud= de SIF-uri p`n= ce nu se rezolv= aceast= problem=, dup= ce au investit bani \n SIF-uri, iar drepturile le-au fost \nc=lcate”, explic= Lauren]iu Floroiu, director de opera]iuni la firma de brokeraj EFG Eurobank Securities, una dintre cele mai mari de pe pia]a local=. Aceasta explic= agita]ia tot mai mare de pe Burs=, pe

22 BUSINESSmagazin I 8-14 februarie 2010

m=sur= ce procesul legislativ de ridicare a pragului de de]inere se apropie de final, dar [i decuplarea pentru moment a pie]ei locale de cea american=.

De la 11 noiembrie 2009, c`nd Senatul a aprobat proiectul de lege privind majorarea pragului de la 1% la 5% pas`ndu-l apoi c=tre Camera Deputa]ilor, indicele BET-FI, care urm=re[te evolu]ia ac]iunilor celor cinci SIF, a crescut cu aproape 40%. |n acela[i interval, indicele tuturor celorlalte ac]iuni de pe Burs=, BET-C, a c`[tigat abia 9%, iar indicele american S&P 500 a stagnat (calculele sunt realizate pe baza cota]iilor de miercuri, 3 februarie).

Decizia Parlamentului din iulie 2005 a permis oric=rui investitor s= cumpere p`n= la 1% din ac]iunile unei SIF, f=c`nd cele cinci companii mai atractive pentru investitorii mari, de genul fondurilor de investi]ii str=ine, care ar fi vrut s= intre la cump=rare pe pia]a

FOTO: BM

cadrul programului de privatizare \n mas=.

Cu toate acestea, unii brokeri cred c= cre[terea puternic= a pie]ei \n 2005, odat= cu ridicarea pragului de la SIF-uri a fost o coinciden]=. “|n 2005 a crescut lichiditatea [i pe BRD [i pe Petrom. Cred c= pe termen scurt este mult mai important contextul economic dec`t ridicarea pragului, care ar produce o euforie pe moment, dar efectele vor \ncepe s= se vad= dup= cel pu]in un an”, spune Nicolae Ghergu[, pre[edintele firmei de brokeraj Confident Invest.

Cu toate astea, la \nceputul anului majoritatea brokerilor [i managerilor de fonduri de investi]ii au indicat SIF-urile ca av`nd cel mai mare poten]ial de cre[tere anul acesta, cu condi]ia ca pragul de de]inere s= fie majorat. Majorarea ar ridica mult miza pe SIF-uri. Investitorii mari, care p`n= acum nu aveau niciun cuv`nt de spus \n felul \n care aceste companii sunt administrate, de[i aveau investi]i milioane de euro, vor \ncerca s= dob`ndeasc= o influen]= mai mare prin acumularea unor participa]ii mai mari.

Deja au ap=rut indicii \n acest sens prin concilierea \ncercat= de pre[edintele SIF Banat-Cri[ana, Ioan Cuzman, cu grupul de investitori de la Banca Transilvania, condus PONDEREA de Horia Ciorcil=, care ar de]ine circa 17% TRANZAC}IILOR CU din ac]iunile SIF, potrivit raport=rilor din aprilie 2009. Cuzman a cedat trei locuri \n AC}IUNI SIF PE BURS+ Consiliul de Administra]ie pentru a stinge litigiile declan[ate de ac]ionarii din grupul an marcat [i de intrarea Rom`niei \n Uniunea lui Ciorcil= \n urma adun=rii generale a ac]ionarilor de anul trecut, c`nd drepturile de European=. SIF-urile au contribuit \ns= \n vot ale acestora au fost suspendate pe motiv fiecare an cu aproape 50% la tranzac]iile de c= ar fi ac]ionat \n mod concertat. pe Burs=.

De altfel tocmai evenimentele de la acea |n compara]ie, \n primii cinci ani de AGA au determinat ini]iativa senatorului PDla listarea SIF-urilor pe Burs= (1999-2004) acestea nu au dep=[it 25% din valoarea total= L Ovidiu Marian de eliminare a pragului de de]inere. |n Senat, proiectul a fost amendat, a tranzac]iilor din pia]=. fiind adoptat= majorarea pragului de la 1% Un alt exemplu sunt tranzac]iile de pe la 5%. Chiar [i cu prag de 5%, mai mul]i Burs=, care au variat foarte pu]in din 2000 investitori pot prelua controlul asupra unei p`n= \n 2004, situ`ndu-se \n intervalul SIF [i-[i pot impune propria viziune.

500.000-700.000 pentru ca \n 2005 s= urce |n plus, la 5%, un investitor mare va spectaculos la aproape 1,2 milioane, nivel de putea plasa circa 11 milioane de euro \ntr-un la care nu au mai crescut spectaculos.

SIF, fa]= de cel mult 2,5 milioane de euro Explozia SIF-urilor nu s-a datorat \ns= \n acest moment, av`nd \n acela[i timp doar portofoliului valoros, ci [i faptului c= ac]ionariatul acestora era extrem de dispersat certitudinea c= poate vinde tot \n c`teva zile.

Nicio alt= ac]iune de pe Burs= nu ofer= \n din cauza pragului de 0,1%, teoretic freefloat-ul, adic= ac]iunile liber tranzac]ionabile prezent aceast= posibilitate.

Lu`nd \n calcul [i faptul c= ac]iunile SIF \n pia]=, fiind de 100%. Cu aproape 9 milioane de ac]ionari fiecare, SIF-urile r=m`n sunt abia la o treime din nivelurile record atinse \n 2007, iar pre]urile de pe Burs= sunt companiile cu cel mai dispersat ac]ionariat cu 40-50% mai mici dec`t valoarea activelor de pe Burs=, iar circa 20-30% din ac]iunile nete, cursa pentru acumularea a c`t mai fiec=rei SIF sunt blocate la “cuponari”, adic= multe ac]iuni ar putea determina o nou= milioanele de persoane care au primit \n explozie a acestora. n anii ’90 cupoane de la Guvernul V=c=roiu \n rom`neasc=, dar nu prea aveau ce cump=ra la acel moment, cu excep]ia ac]iunilor Petrom, BRD sau ale B=ncii Transilvania, ceva mai lichide.

La sf`r[itul lui 2005 a venit [i privatizarea BCR, care a scos la iveal= adev=rata dimensiune a SIF-urilor, d`nd o valoare celei mai mari participa]ii din portofoliile acestora – pachetul de 6% pe care fiecare dintre ele \l de]ine la cea mai mare banc= din Rom`nia.

Acela a fost momentul c`nd ochii tuturor investitorilor s-au \ntors c=tre SIF-uri, iar SIFurile i-au r=spl=tit. |n doi ani, indicele BET-FI s-a triplat (de la 30.000 de puncte \n iulie 2005 la 90.000 de puncte \n iulie 2007) beneficiind de cre[terea economic= [i de explozia sistemului bancar.

Efectul s-a r=sfr`nt [i la nivelul pie]ei, SIF-urile ac]ion`nd ca o ancor= pentru investitori. Valoarea tranzac]iilor cu ac]iuni a crescut spectaculos, de la 2,4 mld. lei \n 2004 la 7,8 mld. lei \n 2005 [i 13,8 mld. lei \n 2007,

I 50%

FAC LEGEA Tranzac]iile cu ac]iuni SIF au ajuns s= reprezinte jum=tate din totalul tranzac]iilor efectuate la Bursa din Bucure[ti dup= ridicarea pragului de de]inere \n 2005. pondere SIF \n total tranzac]ii (%) valoare tranzac]ii totale pe Burs= (mil. lei) valoare tranzac]ii SIF-uri (mil. lei) 14.000 52 12.000

50 46 44

43

10.000 8.000 6.000

29 25 23

4.000 2.000

19

0 2000

12 2003

2006

2009 SURSA: BVB

8-14 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 23

AUTO

DECLIN Anul trecut v`nz=rile de ma[ini noi au sc=zut la jum=tate

ORICE PENTRU PROFIT S= cre[ti pre]urile [i s= vinzi mai mult, pentru a reu[i s= treci cu bine de criz=. Pare contrar legilor economiei, dar aceasta va fi lec]ia pe care dealerii auto vor trebui s= o \nve]e anul acesta. de BOGDAN ALECU

A

nul trecut era cu 2.000 de euro mai ieftin=. Trebuia cump=rat atunci, nu acum.” Replica auzit= recent \ntr-un showroom Renault viza un model Laguna, care cost= \n prezent 24.000 de euro, cu 2.000 de euro mai mult ca anul trecut, c`nd era subiectul unei promo]ii.

Aceasta pare a fi acum principala dilem= a dealerilor auto: cum pot atrage mai mul]i cump=r=tori ca anul trecut, dar

„

\n acela[i timp s= men]in= sau chiar s= creasc= pre]urile ma[inilor?

Sarcina pare mai degrab= imposibil=, mai ales c= anul trecut, chiar [i \n ciuda unor campanii masive de reduceri, v`nz=rile s-au pr=bu[it la 115.000 de ma[ini, mai pu]in de jum=tate fa]= de anul precedent. Iar de anul acesta a ap=rut un nou „inamic”, taxa de poluare, care [i \n cazul unor ma[ini mai accesibile poate ajunge la peste 1.000 de euro. „Din ianuarie 2009, pentru ma[inile Euro 4 [i motoare cu capacitate mai mic= de

24 BUSINESSmagazin I 8-14 februarie 2010

doi litri nu a existat o tax= de poluare, dar din 2010 aceasta a revenit [i a crescut costul de achizi]ie al unei ma[ini”, crede Masahiro Ikeda, vicepre[edintele Honda Trading.

Mai mult, poten]ialii clien]i sunt acum dornici de t`rguial=, spre deosebire de anii 2007 sau 2008, c`nd acceptau aproape orice pre] pentru o ma[in=, at`ta vreme c`t le era livrat= imediat.

“S=pt=m`na trecut= a venit \n showroom un client care ne-a cerut din start un discount de 20%. P`n= la urm=

FOTO: BM

am \nchis tranzac]ia cu un discount de 7% [i a preferat s= cumpere de la noi dec`t s= se duc= \n Germania (a[a cum au f=cut foarte mul]i rom`ni anul trecut, atra[i de pre]urile mai reduse – n. red.)”, a spus Andrei Duic=, director v`nz=ri la Porsche Bucure[ti Nord, cel mai mare dealer Volkswagen [i Audi din Europa Central= [i de Est. El recunoa[te c= a profitat de pe urma num=rului mai redus de clien]i din showroom [i pentru a renun]a la v`nz=torii mai pu]in eficien]i. „I-am p=strat pe cei mai buni. Spre exemplu, \n 2006 [i 2007 chiar [i un agent de v`nz=ri mai slab reu[ea s= v`nd=. A venit criza [i trebuia s= fii mult mai experimentat pentru a \nchide un contract”, a explicat Duic=.

Cu toate acestea, [i veniturile celor mai buni agen]i de v`nz=ri au sc=zut \n 2009, de[i salariul lor de baz= a r=mas de cele mai multe ori nemodificat.

“Un agent de v`nz=ri este pl=tit din profitul care \i r=m`ne dealerului. |n 2009 am dat discounturi mai mari, iar profitul nostru a fost mai mic [i implicit s-a mic[orat [i bonusul lui, dar procentul lui de c`[tig a r=mas neschimbat”, a mai spus [eful de v`nz=ri al Porsche Bucure[ti Nord. {i cu discounturile mari oferite, dealerii auto nu au reu[it s= v`nd= anul trecut mai mult de jum=tate dec`t \n 2008 sau 2007.

Au reu[it \ns= s= scape de stocurile masive acumulate pe baza comenzilor optimiste pe care le-au lansat \n prima jum=tate a anului 2008, atunci c`nd v`nz=rile \nregistrau lun= de lun= recorduri, iar autorit=]ile, \n frunte cu pre[edintele B=sescu, afirmau chiar c= Rom`nia ar putea ie[i foarte pu]in afectat= de efectele crizei financiare interna]ionale.

Practic, industriile care au beneficiat de pe urma exploziei consumului din ultimii cinci ani au fost principalele afectate, v`nz=rile de electrocasnice, imobiliare sau ma[ini pr=bu[indu-se.

Dincolo de eliberarea, fie [i par]ial=, a fluxurilor de numerar blocate, opera]iunile de destocare au adus tot mai multe m=rci de volum \n apropierea segmentului de pre] al Dacia. „Nu va exista neap=rat un impact asupra v`nz=rilor Dacia. Strategia Dacia este de a oferi cel mai bun pre]”, afirm= Fabrice Cambolive, directorul comercial al m=rcilor Dacia, Renault [i Nissan.

C`nd vorbe[te de cel mai bun pre], Cambolive nu se refer= doar la gama actual=, ci [i la marele pariu al produc=torului

CE VA FI |N 2010?

Dac= \n 2009, dealerii din Rom`nia au raportat v`nz=ri mai mari dec`t livr=rile efective, ca urmare a cererii mari la export, pe pie]e din Germania sau Fran]a, \n 2010, perspectivele par mult mai sumbre, pe m=sur= ce s-au \ncheiat programele de sus]inere a pie]elor vest-europene prin prime de casare.

Evolu]ia \nmatricul=rilor [i v`nz=rilor de autoturisme \n 2009 16.000 v`nz=ri autoturisme \nmatricul=ri autoturisme

15.000 14.000 13.000 12.000 11.000 10.000 9.000 8.000 7.000 6.000 ian. ’09

dec. ’09 SURSA: APIA, DRCPIV

„Pia]a auto din Rom`nia ar putea \nregistra anul acesta o evolu]ie mai slab= dec`t anul trecut, dac= nu se iau m=suri de sus]inere”, a spus Ernest Popovici, pre[edintele APIA. Iar aceste m=suri reprezint= demararea programului „Rabla” [i relansarea credit=rii. La fel ca \n ultimii ani, to]i politicienii au declarat c= programul de casare va demara la 1 ianuarie, \ns= niciodat= nu s-a concretizat acest lucru. Cel mai probabil, \n 2010 acest program va \ncepe \n a doua parte a acestei luni. „2009 a fost cel mai prost an din industria auto din Rom`nia \n ciuda cre[terii exporturilor Dacia”, a sumarizat Brent Valmar, [eful Porsche Rom`nia, cel mai mare importator. {i Valmar nu se refer= doar la v`nz=ri, ci mai ales la cei aproape 10% din cei 400 de dealeri auto locali care [i-au \nchis anul trecut showroomurile, dup= ce volumul v`nz=rilor [i al activit=]ii din service-uri s-a pr=bu[it. „{i \n ianuarie au existat dealeri auto care [i-au \nchis por]ile.

„PIA}A AUTO DIN ROM~NIA AR PUTEA |NREGISTRA ANUL ACESTA O EVOLU}IE MAI SLAB+ DEC~T ANUL TRECUT, DAC+ NU SE IAU M+SURI DE SUS}INERE” ERNEST POPOVICI, PRE{EDINTELE APIA

de la Pite[ti - Duster, primul model SUV (ma[in= de teren) din istoria fabricii Dacia.

Duster a intrat \n fabrica]ie pentru lansarea comercial= de la \nceputul lunii martie [i ar putea aduce v`nz=ri de peste 50.000 de unit=]i \n toat= Europa.

Anul trecut v`nz=rile Dacia au urcat la peste 310.000 de ma[ini, dintre care 200.000 au fost exportate c=tre Europa de Vest. Dup= aproape 40 de ani \n care a fost principala pia]= pentru Dacia, Rom`nia a cobor`t anul trecut pe locul trei, dup= Germania [i Fran]a, pie]e sus]inute de programe de casare.

Practic, datorit= Europei de Vest, v`nz=rile totale ale Dacia au urcat anul trecut, potrivit estim=rilor BUSINESS Magazin, la peste 2,4 miliarde de euro, fa]= de dou= miliarde \n urm= cu un an.

Dac= Dacia a mers bine [i are [i \n acest an a[tept=ri mari de la noul model SUV Duster, nu acela[i lucru se poate spune despre m=rcile de import. Dup= ce \nmatricul=rile de ma[ini au sc=zut anul trecut la 115.000, anul acesta ar putea aduce, potrivit membrilor Asocia]iei Produc=torilor [i Importatorilor de Automobile (APIA), o sc=dere de aproximativ 10%.

Acest trend va continua [i \n 2010. Poate nu chiar cu \nc= 10%, dar cu siguran]= volumul actual al pie]ei va mai determina \nchiderea unor showroomuri”, a completat Fabrice Cambolive, directorul comercial al m=rcilor Dacia, Renault [i Nissan \n cadrul Renault Rom`nia.

Un lucru este, \ns=, sigur, potrivit anali[tilor pie]ei. Dealerii auto care vor r=m`ne pe pia]= sunt obliga]i s= creasc= pre]urile. Sau, unde nu este posibil, m=car s= le p=streze, dar la aceia[i bani s= ofere mai pu]ine echipamente [i dot=ri \n variantele standard. „|n 2010, at`t noi, c`t [i concuren]ii no[tri vom reveni la un nivel normal de pre]. Nu va fi u[or s= revii de la ofertele cu un discount considerabil la un nivel normal, dar va trebui. S= nu faci deloc profit nu poate fi o situa]ie care s= dureze pe termen lung”, a spus Stephan Breschan, directorul general al filialei locale a BMW Group Rom`nia.

Cu alte cuvinte, pare tot mai plauzibil= remarca f=cut= \n vara anului trecut de Brent Valmar, care spune c= a[a ieftine cum erau ma[inile \n acel moment, \n plin r=zboi al campaniilor promo]ionale, nu vor mai fi, probabil niciodat=. n

8-14 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 25

RESURSE UMANE

AVEM O URGEN}+ Dup= integrarea Rom`niei \n Uniunea European=, mul]i medici rom`ni au luat \n serios varianta emigr=rii. Dac= \n fiecare an dou= mii de medici p=r=sesc Rom`nia, iar studen]ii se g`ndesc [i ei s= lucreze \n str=in=tate, risc=m s= r=m`nem f=r= doctori? de R+ZVAN MURE{AN

A

nul 2007 a fost anul premierelor \n sistemul medical rom`nesc. Primele b=nci de celule stem \[i deschideau por]ile, promov`nd nout=]ile cercet=rilor medicale mondiale. Tot atunci, se inaugurau multe clinici private baz`ndu-se tocmai pe starea precar= a spitalelor rom`ne[ti. |n acela[i timp \ns=, \ndat= ce au v=zut oportunitatea de a lucra \n str=in=tate, sute [i apoi mii de medici au emigrat \n Vest, s=tui de salariile mici, de lipsa aparaturii [i a medicamentelor [i uneori obliga]i s=

renun]e la timpul liber pentru a se dedica \n totalitate profesiei.

“Potrivit regulilor Organiza]iei Mondiale a S=n=t=]ii, dac= migra]ia medicilor \ntr-o ]ar= dep=[e[te 2% din totalul personalului medical, statul trebuie s= declare cod ro[u [i s= ia m=suri”, sus]ine profesorul Vasile Ast=r=stoae, pre[edintele Colegiului Medicilor din Rom`nia. De[i media emigran]ilor a fost p`n= acum \n jur de 6-7%, m=surile luate de Guvern prin Ministerul S=n=t=]ii au fost inexistente.

Numai anul trecut au p=r=sit Rom`nia cinci mii de angaja]i din sistemul de s=n=tate

26 BUSINESSmagazin I 8-14 februarie 2010

- 1.800 de medici [i restul asistente. Aceasta face ca \n ]ar= s= avem acum 41.000 de medici, multe jude]e cu specializ=ri r=mase f=r= doctori sau comune care nu mai au medic de familie.

Vasile Ast=r=stoae sus]ine c= motivele plec=rii pentru a profesa \ntr-o alt= ]ar= ]in, \n primul r`nd, de dorin]a medicilor de a-[i dezvolta cariera profesional= [i de a atinge performan]a, dep=[ind frustr=rile acumulate \n Rom`nia din cauza lipsei echipamentelor medicale. |n al doilea r`nd, medicii sunt tenta]i de veniturile de 8-10 ori mai ridicate dec`t cele din ]ar=. “|n

FOTO: PHOTOLAND/CORBIS

JUDE}ELE CU PROBLEME n

Procentul reprezint= num=rul medicilor emigran]i din totalul medicilor \n fiecare jude]

n

Jude]ele cu doar 30-39 de specialit=]i acoperite din totalul posibil de 55

n

Procentul reprezint= densitatea medicilor la mia de locuitori (media pe jude]e: 1,4‰; media na]ional=: 2,3‰; media UE: 3,4‰)

< 2‰

3-4%

> 5%

< 2‰

< 2‰

< 30 3-4%

< 1‰

< 1‰ < 2‰ 4-5% 3-4%

< 2‰ < 2‰ < 2‰

< 2‰ < 2‰ < 2‰

< 1‰

< 1‰

< 1‰ 3-4%

< 1‰ 3-4%

SURSA: COLEGIUL MEDICILOR DIN ROM~NIA, CALCUL AL BUSINESS MAGAZIN

DE CE R+M~N Care a fost principalul motiv pentru care v-a]i g`ndit s= r=m`ne]i \n Rom`nia?

Cred c= situa]ia \n Rom`nia se va \mbun=t=]i 25%

Nu [tiu/ Nu r=spund 12,8% Altele 18,6%

Nu cred c= \n str=in=tate e mai bine 0,6%

propor]ie de 80%, c`[tigurile medicilor sunt degradante. Potrivit grilei noii legi a salariz=rii unice, un medic specialist este situat sub nivelul unui secretar de comun= cu mai pu]in de 3.000 de locuitori”, sus]ine pre[edintele CMR. |n plus, conteaz= foarte mult [i pozi]ia medicului \n societate.

Ast=r=stoae afirm= c= medicul rom`n este nevoit s= improvizeze ca s= realizeze performan]=, iar atunci c`nd nu are rezultate este rapid blamat. Peste toate acestea se adaug= o atitudine a autorit=]ilor care “las= de dorit” fa]= de un mediu profesional de elit=, mul]i dintre medici

fiind umili]i de institu]ii precum Casa de Asigur=ri.

De un an [i jum=tate, ]=rile din Occident au \nceput s= ofere [i pozi]ii de top \n marile ora[e, nu doar posturi \n zonele defavorizate, ceea ce a fost un argument \n plus pentru rom`nii care se g`ndesc la emigrare. La cel mai recent t`rg de joburi, organizat la sf`r[itul anului trecut, au fost puse la dispozi]ie 2.000 de locuri de munc=, toate pentru halatele albe. Cum au fost a[a s-au dus, iar 1.700 de medici ar putea s= plece \nc= din prim=vara lui 2010. Un proasp=t absolvent de medicin= u

Este doar un episod pasager de nemul]umire 5,8%

Din comoditate 23,7% |nc= nu m-am decis 13,5% SURSA: STUDIU AL AGEN}IEI PENTRU STRATEGII GUVERNAMENTALE DIN GUVERNUL ROM~NIEI

8-14 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 27

resurse umane poate c`[tiga \ntre 2.000 [i 3.000 de euro pe lun= \n Germania, iar unul cu experien]= poate ajunge p`n= la 10.000-12.000 de euro lunar \n Marea Britanie sau \n ]=rile scandinave. Cei mai c=uta]i sunt medicii specializa]i \n anestezie, medicin= de urgen]=, radiologie, chirurgie ortopedic=, psihiatrie, dermatologie, medicin= intern=, chirurgie general= [i pediatrie.

Cu un ritm al emigr=rilor at`t de ridicat, este evident c= urm=rile nu puteau s= nu apar=. Pre[edintele Colegiului Medicilor spune c= medicii din zonele defavorizate se duc \nspre ora[, ocup`nd locurile r=mase libere dup= plecarea altor cadre \n str=in=tate, iar la ]ar= oamenii sunt nevoi]i s= se descurce cum pot. Situa]ia este grav= [i la ora[, mai ales c= s-a ajuns ca unele jude]e s= mai aib= doar unul-doi speciali[ti pe anumite segmente. Cele mai multe probleme sunt \n estul Transilvaniei [i sudul Munteniei, unde au r=mas sub 30 de speciali[ti \ntr-un \ntreg jude]. La nivel na]ional, densitatea medicilor este de 2,2 la mia de locuitori, fa]= de o medie a UE de 3,4.

“Cei care au de pierdut sunt medicii care r=m`n \n ]ar= [i care vor avea un volum de munc= mult mai \nsemnat, dar [i pacien]ii din zonele unde nu vor mai avea acces la un consult avizat. Finalmente, calitatea actului medical este cea care va avea de suferit”, constat= Ast=r=stoae.

Faptul c= media v`rstei medicilor din Rom`nia este de aproximativ 49 de ani joac=, m=car temporar, \n sprijinul sistemului sanitar. Studiile CMR arat= c= medicii mai \n v`rst= nu iau \n calcul o eventual= plecare, \ntruc`t situa]ia familial=, \n cele mai multe cazuri, [i pozi]ia social=, \n altele, \i determin= s= exclud= varianta emigr=rii. Viitorul nu sun= \ns= deloc bine dac= st=m s= ne g`ndim c= ace[tia vor ajunge cur`nd la v`rsta pension=rii, iar singura salvare poate veni de la noile genera]ii care se afl= acum pe b=ncile [colii.

Am b=tut la u[a studen]ilor ca s= afl=m cum st= situa]ia \n mediul universitar, \ns= ve[tile nu sunt tocmai fericite. “Varianta plec=rii este varianta salvatoare”, sus]ine Oana Platon, student= \n penultimul an la Universitatea de Medicin= [i Farmacie din Cluj-Napoca.

Viitoarea absolvent= m=rturise[te c= s-a g`ndit serios s= plece din ]ar= dup= terminarea studiilor. Condi]iile de munc= net superioare, posibilitatea de a face performan]= [i salariile pe m=sur= din alte ]=ri sunt ca un magnet pentru absolven]ii de medicin=. “Aproape jum=tate dintre

colegii mei iau \n calcul varianta emigr=rii”, afirm= Oana, care consider= c= Rom`nia va r=m`ne doar cu studen]ii mai pu]in preg=ti]i [i cu cei ce provin din familii \nst=rite, \n timp ce tinerii medici competen]i [i cunosc=tori de limbi str=ine vor pleca. Traiul unui medic rezident dup= [ase ani de facultate pare imposibil pentru mul]i dintre proaspe]ii absolven]i. “Din 800 de lei nu ai cum s=-]i pl=te[ti chiria [i s= supravie]uie[ti decent \ntr-un ora[ universitar. |n alte ]=ri, salariile pleac= de la 1.500 de euro, ceea ce e cu totul altceva”, spune Oana. Studenta m=rturise[te c=, pentru un trai decent, chiar [i profesorii recomand= varianta emigr=rii, dac= pe studen]i nu \i leag= nimic de Rom`nia.

Despre situa]ia celor afla]i \nc= pe b=ncile [colii, profesorul Ast=r=stoae spune c=, dincolo de salariile mici, ace[tia sunt descuraja]i [i de politica discutabil= a repartiz=rii locurilor la reziden]iat. “De[i exist= un deficit de medici \n specializ=ri precum chirurgie sau cardiologie, universit=]ile au oferit anul acesta 1.500 de posturi pentru medicin= de familie, ceea ce este exagerat”, explic= pre[edintele CMR. Ast=r=stoae mai spune c= nu a primit p`n= \n momentul de fa]= niciun repro[ din partea organismelor interna]ionale legat de preg=tirea studen]ilor emigran]i - un motiv \n plus de a le regreta plecarea. |n toat= aceast= ecua]ie, [i statul are de pierdut. Potrivit datelor furnizate de Colegiul Medicilor, pe baza contractelor dintre minister [i universit=]i, statul cheltuie[te \n medie, pentru un an de studen]ie, circa 7.000 de lei pentru fiecare student, iar unui rezident \i acord= anual 15.000 de lei, bani prin care se pl=tesc, printre altele, salariile profesorilor [i materialele didactice. Aceasta ar \nsemna c= pierderile statului se ridic= anual la zeci de milioane de euro, dac= \nmul]im costurile pentru formarea unui absolvent cu num=rul celor care au plecat din ]ar=.

Profesorul Ast=r=stoae sus]ine c= premisa pentru rezolvarea problemei ar fi schimbarea de mentalitate din partea autorit=]ilor: pozi]ia medicului \n societate ar trebui reconsiderat=, iar mentalitatea c= medicul nu e productiv doar pentru c= e intelectual trebuie dep=[it=. Urm=torul pas ar fi o renegociere a salariilor [i o planificare mai bun= pe specialit=]i pentru ocuparea eficient= a posturilor de c=tre reziden]i.

At`ta vreme \ns= c`t situa]ia bugetului r=m`ne cea de acum, sunt slabe speran]e ca scenariul optimist de care vorbe[te [eful CMR s= se \mplineasc=. n

28 BUSINESSmagazin I 8-14 februarie 2010

PRO {I CONTRA EMIGRARE Dac= o rud= apropiat= t`n=r= v-ar cere sfatul, a]i \ndruma-o s= urmeze facultatea de medicin= [i farmacie pentru a profesa \n Rom`nia?

RESTUL P~N+ LA 100% NU AU R+SPUNS SAU NU AU {TIUT S+ R+SPUND+; SURSA: STUDIU AL AGEN}IEI PENTRU STRATEGII GUVERNAMENTALE DIN GUVERNUL ROM~NIEI

NU 68.9%

DA 24.7%

NEMUL}UMIRILE MEDICILOR C`t de mul]umit sunte]i de urm=toarele aspecte legate de practicarea profesiei dumneavoastr= \n Rom`nia? n n n

Foarte nemul]umit n Nemul]umit Mul]umit n Foarte mul]umit Nu [tiu/Nu r=spund

Nivelul de salarizare (% din responden]i)

50 0

10

20

30

40

Timpul liber disponibil (% din responden]i)

40 0

5

10

15

20

25

30

35

Condi]iile existente pentru practicarea profesiei (% din responden]i)

50 0

10

20

30

40

SURSA: STUDIU AL AGEN}IEI PENTRU STRATEGII GUVERNAMENTALE DIN GUVERNUL ROM~NIEI

weboscop Da, nu are port USB [i nu are nici multitasking. |ntr-adev=r, te \nchide \ntre zidurile unui singur furnizor.

Are toate p=catele. Dar va fi irezistibil. de MIRCEA S~RBU

Hainele \mp=ratului O ric`t am \ncercat, n-am reu[it s= evit subiectul iPad. Am citit tone de critici, i-am ascultat pe to]i cei care s-au muncit s= ironizeze noul produs de la Apple, am plecat urechea la cei care au desfiin]at produsul. {i mi-am amintit ca reac]iile au fost exact acelea[i la c`teva zile dup= ce a fost lansat iPhone. Nu e 3G, se revoltau unii. Camera e slab=, erau de p=rere al]ii. Nu e deschis pentru dezvoltare, strigau programatorii. Cum de n-are GPS, se \ntreba mai toat= lumea. P`n= la urm=, concluzia nemul]umi]ilor era succint=: stil f=r= substan]=. Dar ce stil! Foarte repede s-a dovedit c= iPhone este cu adev=rat un „game-changer”, c= to]i produc=torii de telefoane au schimbat macazul c=tre noul etalon al domeniului, iar telecom-urile au b=gat de seam= cu nelini[te c= nu mai sunt singurii care pun condi]ii.

Se va \nt`mpla la fel [i cu iPad? Deja se \nt`mpl=, chiar [i faptul c= n-am putut evita subiectul e o dovad=. Iar aceast= adev=rat= febr= a tabletelor ce a cuprins \ntreaga industrie IT e o alt= dovad=, mult mai conving=toare. |n opinia mea, iPad va schimba c`teva defini]ii, iar prima este cea corespunz=toare termenului de portabilitate. Pur [i simplu, din acest moment laptop-urile ies din aceast= categorie [i r=m`n o specie de desktopuri ceva mai speciale. De fapt, foarte PUBLICITATE

multe companii (mai ales americane) au \nlocuit \n ultimii ani desktop-urile cu notebook-uri nu pentru portabilitate, ci dintr-un alt motiv: protec]ia datelor. La \ncheierea programului angaja]ii nu-[i iau computerul acas=, ci \l \ncuie \ntr-un sertar. A doua defini]ie care se schimb= este cea a interfe]ei cu calculatorul (voi reveni la \ncadrarea iPad-ului \n aceast= categorie). Apple a mai redefinit odat= acest domeniu, atunci c`nd a introdus interfa]a grafic= [i mausul, ceea ce a deschis calea nespeciali[tilor c=tre utilizarea calculatorului. Nu Apple a inventat aceast= paradigm=, dar a cizelat-o din punct de vedere a ergonomiei [i a impus-o ca un standard pe care toat= lumea l-a adoptat.

Nici interfa]a tactil= nu este inventat= de Apple, dar folosirea ei prin gesturi extrem de intuitive i se datoreaz= [i cred c= va avea efecte comparabile cu afirmarea interfe]ei grafice. |n parantez= fie spus, nu demult oamenii lui Jobs au lansat un maus multi-touch numit Magic Mouse. |n fine, mai cred c= iPad este primul „netbook” veritabil. To]i ne-am am=git c= un netbook este un fel de notebook light, dar acum avem revela]ia c= un nou concept are nevoie de o nou= form=, iar cea schi]at= de Apple i se potrive[te ca o m=nu[=. Chiar [i un Asus EEE pare un bolovan pe l`ng= designul noului iPad [i mi se pare evident c= acesta din urm= este mult mai potrivit pentru scopurile pe care le vizeaz= un netbook generic.

Nu m= voi referi aici la aspectele tehnice ale aparatului, pentru c= la momentul acesta mult mai important= mi se pare chestiunea pie]ei poten]iale.

Ceea ce am remarcat este c= majoritatea comentariilor care au urmat lans=rii au apar]inut computeri[tilor sau utilizatorilor avansa]i [i foarte preten]io[i.

Cineva care [tie ce \nseamn= multitasking [i la ce folose[te un port USB (pe care de altfel tot Apple l-a impus pe pia]=, asum`ndu-[i un risc uria[) intr= \n aceast= categorie. Or, nu ei sunt pia]a pe care o vizeaz= Apple. Bill Gates \[i dorea s= fac= softuri at`t de prietenoase \nc`t [i mama dumnealui s= poat= folosi computerele.

Ei bine, Jobs este primul care se pare c= va reu[i s= ne conving= mamele c= un computer poate fi la fel de simplu de utilizat ca un televizor. La urma urmei, cele mai multe computere domestice sunt folosite pentru navigat pe web, pentru e-mail , pentru jocuri, pentru a asculta muzic= sau a vedea filme sau emisiuni TV, pentru a vizualiza poze – exact ceea ce ofer= iPad, cu avantajul c= este cu adev=rat portabil, u[or, nu necesit= cuno[tin]e tehnice [i dispune de o interfa]= extrem de intuitiv=. Mai mult chiar, poate fi folosit [i ca e-book reader, mai ales pentru pres=.

De fapt, chiar [i pentru mine, care numai de computere nu duc lips=, un iPad ar fi un gadget care mi-ar prinde foarte bine acas=, unde devin [i eu un utilizator obi[nuit, care se mai plimb= pe web, mai vede ni[te poze de vacan]=. Doar c= adesea mi-e lene s= m= duc s=-mi pornesc b=tr`nul iMac, care e de fapt mai slab dec`t tableta, dar e foarte bun pentru ce-l folosim.

P`n= la urm=, iPad este un computer adev=rat deghizat \ntr-un gadget simpatic [i prietenos. Cei care au strigat „\mp=ratul e gol” vor afla c=, de fapt, hainele \mp=ratului sunt sub]iri [i comode. n

BUSINESSMAGAZIN.RO Pentru mai multe comentarii ale lui Mircea S`rbu vizita]i www.businessmagazin.ro/opinii

8-14 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 29

ASIGUR+RI

NOROC CU GRIPA PORCIN+ Oric`t de cinic ar suna, pentru cei cu afaceri \n s=n=tate, orice boal= \nseamn= o poten]ial= surs= de c`[tig. Tocmai de aceea, iarna - [i mai ales iarna aceasta - , a trezit instinctul de autoprotec]ie [i a adus c`[tiguri bune pentru v`nz=torii de asigur=ri de s=n=tate. de ANA R+DU}+

N

u o dat= s-a \nt`mplat ca \n momentul \n care era anun]at= apari]ia unui nou virus [i a unei noi pandemii s= apar= numeroase voci care s= sus]in= teoria conspira]iei, potrivit c=reia totul nu este altceva dec`t o scorneal= a Organiza]iei Mondiale a S=n=t=]ii, care \ncearc= s= fac= rost de bani de pe urma v`nz=rilor de medicamente, a serviciilor de \ngrijire medical= sau a poli]elor de s=n=tate.

Indiferent dac= este sau nu adev=rat, un lucru este cert: astfel de momente arat= cre[teri clare \n v`nz=rile companiilor produc=toare de medicamente, ale clinicilor private [i chiar [i \n afacerile companiilor care v`nd asigur=ri de s=n=tate. Aproape 7.000 de cazuri de grip= porcin= au fost confirmate p`n= acum la noi, ceea ce \nseamn= alte zeci de mii de noi poten]iali clien]i. |n multe cazuri, companiile de pe pia]a de profil au \nceput deja s= adune c`[tigurile – farmaciilor nu le-a mers prea r=u anul trecut, iar clinicile private \ncep s= atrag= tot mai mul]i clien]i individuali. {i \n asigur=ri lucrurile au \nceput s= se mi[te, \ns= cu o for]= mult mai mic=.

Pe aceast= pia]=, primii care au \n]eles c= din isteria creat= de virusul AH1N1 poate ie[i un c`[tig frumos au fost bulgarii de la Euroins, care au lansat la \nceputul anului un produs de asigurare care acoper= cheltuielile \n cazul \mboln=virii cu grip= nou=. Poli]a, valabil= \ncep`nd cu a [aptea zi de la \ncheierea contractului, a fost introdus= sub forma unei clauze suplimentare la

asigurarea de accidente, iar prima este cuprins= \ntre 30 [i 35 de euro pe an. |n cazul spitaliz=rii, asiguratul prime[te 20 de euro pe zi, pentru maximum 45 de zile. Asigurarea ofer= [i desp=gubiri pentru convalescen]a de dup= spitalizare, \n valoare de 15 euro pe zi, pentru maximum 60 de zile. |n cazul decesului persoanei asigurate, desp=gubirea este de 5.000 de euro. Suma nu este uria[=, \ns= impactul mediatic pe care l-a avut semnalarea aproape zilnic= a unor noi cazuri de grip= a fost foarte mare. De[i ini]ial poli]a era valabil= doar pe teritoriul Rom`niei, interesul brusc [i crescut al rom`nilor i-a f=cut pe cei de la Euroins s= extind= aria de valabilitate [i pentru str=in=tate, prima fiind de 70 de euro, \n acest caz.

“Cred c= mai c`[tigate ies clinicile private [i companiile produc=toare de medicamente.

Mai pu]ini sunt aceia care \[i \ncheie [i o poli]= de s=n=tate pentru c= prefer= s= urmeze tratament sau s= fac= un vaccin”, spune S`nziana Maioreanu, directorul general al companiei de asigur=ri Signal Iduna, specializat= \n v`nzarea asigur=rilor de s=n=tate. {i totu[i, \n doar o lun=, Euroins a v`ndut peste 400 de poli]e \mpotriva virusului AH1N1. Un semnal clar c= p`n= c`nd virusul nu va disp=rea, nici v`nz=rile nu vor intra pe o pant= descendent=. Maioreanu este de p=rere c= mai degrab= sezonul rece [i nu at`t r=sp`ndirea unui virus a creat la acest \nceput de an un v`rf de v`nz=ri, care apare, de obicei, iarna, c`nd num=rul \mboln=virilor este mai mare dec`t \n alte perioade ale

30 BUSINESSmagazin I 8-14 februarie 2010

anului. {i Cornelia Sc=rl=tescu, directorul direc]iei de Asigur=ri de S=n=tate, din cadrul companiei de asigur=ri Astra, confirm= faptul c= \n ultima perioad= a crescut num=rul celor interesa]i s= \ncheie o asigurare de s=n=tate, mai ales \n contextul unei campanii media sus]inute de popularizare a cazurilor suspectate sau diagnosticate cu aceast= boal=. Num=rul \ngrijor=tor de decese a fost un argument \n plus pentru cei care, \n cele din urm=, s-au decis s= \ncheie o poli]= de s=n=tate. “Femeile de v`rst= medie, cu copii, predomin= \n solicitarea asigur=rilor de

FOTO: PHOTOLAND/CORBIS

O AFACERE M+RUNT+ Cu 37 de milioane de lei, asigur=rile de s=n=tate reprezentau anul trecut mai pu]in de un procent din valoarea total= a pie]ei de asigur=ri din Rom`nia.

Asigur=ri de s=n=tate 37,1 mil. lei Total pia]a de asigur=ri 6,7 mld. lei

s=n=tate, mai ales \n cazurile acestea de viroze sau \mboln=viri cu grad de risc mare”, explic= Sc=rl=tescu profilul cel mai des \nt`lnit \n r`ndul clien]ilor care odat= cu izbucnirea noii pandemii au \nceput s= caute variante de asigurare.

Chiar dac= au mai existat cel pu]in dou= valuri de epidemii la fel de puternice, la nivelul panicii create, este pentru prima oar= c`nd apari]ia unui astfel de virus are reverbera]ii at`t de puternice [i \n afacerile asigur=torilor. “Despre gripa aviar= sau boala vacii nebune, care au st`rnit o

surescitare aproape similar= cu actuala grip= porcin= nu avem date concludente \n dosarele de daun= ale companiei, neav`nd niciun singur asigurat care s= fi suferit de o asemenea contaminare”, precizeaz= Cornelia Sc=rl=tescu.

Asigur=torii cred \ns= c= v`nz=rile poli]elor de s=n=tate ar fi mult mai bune \n perioadele \n care este semnalat= apari]ia unui virus periculos, precum cea pe care o travers=m acum, dac= oamenii nu ar fi obi[nui]i s= aplice solu]iile cele mai la \ndem`n= [i pe termen scurt \n defavoarea

celor pe termen mediu [i lung. “Este adev=rat c= situa]ii extreme, cum ar fi apari]ia unor virusuri noi, pot determina popula]ia s= achizi]ioneze asigur=ri de s=n=tate \ntr-o m=sur= mai mare dec`t \nainte. O asigurare de s=n=tate \nseamn= o solu]ie pe termen lung”, spune Carmen Radu, directorul de opera]iuni [i directorul general adjunct al Eureko Asigur=ri.

Costul unei asemenea poli]e difer= \n func]ie de diverse criterii care ]in de condi]ia fizic= a asiguratului, precum v`rsta sau starea de s=n=tate la momentul \ncheierii poli]ei, sau de beneficiile pe care alege s= le includ= \n pachet, \ns= primele medii se ridic= la aproximativ 200-250 de euro pe an \n asigur=rile individuale, iar asigurarea pentru toat= familia poate ajunge la 300 de euro pe an. |n ultimii doi ani, aten]ia rom`nilor a \nceput s= fie \ndreptat= [i c=tre poli]ele de s=n=tate cu acoperire \n str=in=tate, care r=m`n, totu[i, \n categoria produselor de ni[= din cauza pre]ului cu mult mai mare dec`t cel al poli]elor tradi]ionale de s=n=tate.

Chiar dac= acest \nceput de an a marcat o cre[tere \n v`nz=rile companiilor care au \n portofoliu asigur=ri de s=n=tate, executivii din pia]= nu cred c= tendin]a se va perpetua p`n= la sf`r[itul anului. Ca linie general=, v`nz=rile de asigur=ri de s=n=tate se vor men]ine \n acest an la nivelul lui 2009, ceea ce \nseamn= c= v`nz=rile bune din ianuarie vor fi atenuate de un ritm al v`nz=rilor \n stagnare sau chiar \n sc=dere \n urm=toarele luni. “Efectele crizei financiare se vor resim]i [i \n 2010. Probabil rezultatele asigur=torilor se vor men]ine la un nivel similar cu cel din 2009, iar semnele unui reviriment al economiei na]ionale spre sf`r[itul anului 2010 se vor sim]i abia \n rezultatele anului 2011 pentru pia]a asigur=rilor, inclusiv cea a asigur=rilor de s=n=tate”, conchide Carmen Radu. n

8-14 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 31

MEDIA

LUXUL DE A CITI ZIARE Pe principiul c= nimic nu se pierde, totul se transform=, presa scris= nu va fi \ngropat= prea cur`nd. Va face doar schimb de locuri cu internetul, concurent \n lupta de pe pia]a de media pentru bugetele de publicitate [i pentru rolul de principal= surs= de informare a publicului. de ANCA ARSENE-B+RBULESCU

Z

iarele [i revistele nu vor disp=rea. Internetul ca mediu de informare nu poate distruge presa tip=rit=”, afirm= cu un optimism aproape molipsitor Mario Garcia (62 de ani), unul dintre cei mai celebri speciali[ti din industria media, care a reg`ndit de-a lungul timpului designul a peste 450 de publica]ii din toat= lumea, printre care [i Wall Street Journal - o biblie a capitalismului, cum o nume[te el, pe care n-ai cum s= nu o cite[ti dac= e[ti angrenat \n lumea de afaceri. Nu neag= \ns= c=, peste c`]iva ani, industria media va ar=ta cu totul altfel, [i nu din punctul de vedere al designului. |n viziunea lui Garcia, b=t=lia dintre presa scris= [i publica]iile online, la care se adaug= toate celelalte surse de informare din “social media”, precum blogurile sau comunit=]ile online, este deja \ncheiat=.

F=r= s= aib= un c`[tig=tor [i un perdant, pentru c= loc pe pia]= au ambii competitori, chiar dac= \ntr-o alt= structur=. “Internetul ofer= un flux mare de informa]ii \n timp real, \n timp ce \n print \[i vor face loc doar

“

“TRUSTURILE DE MEDIA AR TREBUI S+ V~ND+ RECLAM+ |N PACHETE CARE S+ INCLUD+ PRINTUL {I VERSIUNILE DIGITALE DE PE INTERNET SAU DE PE MOBIL, LUCRU CARE NU PREA SE |NT~MPL+” MARIO GARCIA, GARCIA MEDIA

32 BUSINESSmagazin I 8-14 februarie 2010

FOTO: VICTOR CIUPULIGA

articolele mari, de analiz=, care pun p`n= [i informa]iile banale \ntr-un context mai amplu. Informa]ii care vor fi \n ambele cazuri contra cost”, a spus designerul \ntr-o discu]ie cu BUSINESS Magazin, observ`nd c= oamenii citesc \n continuare articole ample, de mari dimensiuni, \n principal \n edi]iile tip=rite. Poate fi \ns= destul de greu pentru publica]ii s= \i seduc= pe cititori s= citeasc= mai multe astfel de pove[ti \n aceea[i zi; ace[tia \[i fac selec]ia dup= calitatea con]inutului [i dup= alte preferin]e de natur= subiectiv=.

Printul devine astfel un soi de lux rezervat doar celor care mai au timpul [i pl=cerea de a r=sfoi paginile unei publica]ii, \n loc s= le citeasc= pe ecranul computerului. Garcia este unul dintre rarele exemple din ziua de ast=zi de oameni dispu[i s= pl=teasc= at`t pentru varianta tip=rit=, c`t [i pentru cea online a ziarelor, de care nu se poate lipsi.

P`n= atunci \ns=, \ntreaga industrie media are nevoie de un redesign al modelului de afaceri, a[a \nc`t s= poat= traversa perioada dificil= actual=, c`nd bugetele de publicitate au intrat serios la ap=, iar majoritatea cititorilor nu se arat= foarte dispu[i s= pl=teasc= pentru un con]inut pe care s-au obi[nuit p`n= acum s=-l aib= la dispozi]ie gratuit. Prioritar= ar fi schimbarea modelului de business al companiilor de media, a[a \nc`t s= devin= mai agresive \n goana dup= publicitate, care va r=m`ne \n continuare principala surs= de venit.

“O posibil= solu]ie pentru trusturile de media cred c= ar fi s= v`nd= spa]iu de reclam= \n pachete care s= includ= nu doar printul, ci [i versiunile digitale de pe internet sau de pe telefonul mobil, lucru care nu prea se \nt`mpl=”, observ= Mario

VIDEO

Afla]i mai multe despre perspectivele pie]ei media din Rom`nia, a[a cum sunt ele v=zute de Mario Garcia \ntr-un material video pe www.businessmagazin.ro

AUDIEN}E TV PRIME TIME

Garcia. Chiar [i acum, \n condi]ii de criz=, companiile media continu= s= v`nd= doar spa]iu la anumite dimensiuni [i coloane \n versiunea tip=rit= a publica]iilor, reclamele online fiind gestionate separat. Dar ca s= se \nt`mple o asemenea schimbare, e nevoie [i de o redesenare a modelului jurnalistic: “Multe ziare [i reviste devin plicticoase din cauz= c= \n cea mai mare parte relateaz= ast=zi [tirile \nt`mplate ieri”. Din acest motiv, probabil c= peste c`teva zeci de ani, ziarele cotidiene nu-[i vor mai avea locul \n pia]=, pe m=sur= ce informa]ia de actualitate va migra spre internet, situa]ie care ar putea

28 ianuarie - 3 februarie 2010

I 60%

n

COT+ DE PIA}+

n

INDICE DE AUDIEN}+

n

TOP 5 {TIRI

DIN CON}INUTUL GENERAT ZILNIC POATE FI EXPLOATAT DE ZIARE |N MEDIUL DIGITAL favoriza \ns= o dezvoltare consistent= a edi]iilor de weekend [i a revistelor. |n ce prive[te con]inutul, direc]ia ar trebui s= fie oferta de informa]ie pe platforme multiple cu o distribu]ie comun=, concomitent cu \mbun=t=]irea stilului editorial [i o selec]ie mai bun= a subiectelor acoperite. “Designul este de multe ori mai pu]in important [i nu este suficient pentru a salva o publica]ie. E drept, atrage privirea curioas= a cititorului, dar dac= nu reu[e[ti s= spui povestea \n maniera potrivit= [i s= vinzi apoi acest con]inut, oricum nu mai conteaz= cum arat= ambalajul”, apreciaz= un Garcia nedumerit de faptul c= presa rom`neasc= acord= un interes mult prea mare zonei politice, un subiect care de[i \nseamn= 20% din preocup=rile cititorilor, acoper= 80% din prima pagin= a ziarelor.

Internetul este, prin urmare, cel mai important pion de pe tabl= \n acest moment, necesar ca parte integrat= a businessului de pres=, dar nu este singurul. Companiile din industria media trebuie doar s= \nve]e s= se adapteze la noua er= digital= [i s= renun]e la obiceiurile de p`n= acum de construc]ie a unui ziar. Pentru c= p`n= la urm=, \n 2012, tinerii care vor \mplini 22 de ani vor reprezenta prima genera]ie care nu \[i va mai aminti cum arat= via]a f=r= Google sau f=r= internet, spune Mario Garcia. Tocmai publicul de care ar trebui s= se ocupe acum industria media. n

1. {tirile Pro TV 19 (2 feb.)

2. {tirile Pro TV 19 (31 ian.)

3. {tirile Pro TV 19 (28 ian.)

4. {tirile Pro TV 19 (30 ian.)

5. {tirile Pro TV 19 (1 feb.)

11,3% 11,2% 10,8% 9,5% 9,5%

n

TOP 5 FILME 1. Doi cuscri de co[mar (Pro TV, 31 ian.)

2. Aeon Flux (Pro TV, 28 ian.)

3. Comando (Pro TV, 2 feb.)

4. Jocul terorii (Pro TV, 1 feb.)

5. St=p`nul inelelor (Pro TV, 30 ian.)

10,4% 10,1% 9,9% 9,2% 9,2%

n

TOP 5 SERIALE ROM~NE{TI 1. State de Rom`nia ep. 53 (Pro TV, 2 feb.)

2. State de Rom`nia ep. 51 (Pro TV, 28 ian.)

3. State de Rom`nia ep. 54 (Pro TV, 3 feb.)

4. Tr=sni]ii (Prima TV, 1 feb.)

5. State de Rom`nia ep. 52 (Pro TV, 1 feb.)

6,1% 5,5% 5,4% 5,0% 4,6%

PUBLIC }INT+: PERSOANELE CU V~RSTA CUPRINS+ |NTRE 18 {I 49 DE ANI {I CARE TR+IESC |N MEDIUL URBAN, INCLUZ~ND {I VIZITATORII; INDICE DE AUDIEN}+ (RATING): PROCENT DIN POSESORII DE TELEVIZOARE CARE S-AU UITAT |N RESPECTIVUL SLOT ORAR LA UN ANUMIT POST TV; COTA DE PIA}+ (SHARE): PROCENT DIN POSESORII DE TELEVIZOARE CARE AVEAU TELEVIZORUL DESCHIS |N ACEL SLOT ORAR {I CARE AU URM+RIT RESPECTIVUL POST TV; SURSA: GFK

8-14 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 33

BM ENGLISH n INSURANCE We have the swine flu to thank As cynical as it may sound, any disease is a potential source of profit for those running a healthcare business. This is precisely why the winter - and this winter in particular, has awakened the selfpreservation instinct of Romanians and led to hefty profits for sellers of health insurance.

It has happened on more than one occasion that when a new virus and a new pandemic were announced many voices would claim it was a conspiracy theory, according to which everything was made up by the World Health Organisation that was seeking to make money from sales of drugs, healthcare services or health policies. Regardless of whether that is true or not, one thing is for certain: such moments show undeniable spikes in the sales of pharmaceutical companies, of private clinics and even in the business of companies selling health insurance.

Almost 7,000 cases of swine flue have been confirmed in Romania so far, which means tens of thousands of potential new clients. In many cases, the companies on the market have already started counting profits and retail pharmacies did not do too badly last year, either, while private clinics are getting more individual clients.

The first on this market to have understood there is a hefty profit in the hysteria surrounding the AH1N1 virus were the Bulgarians at Euroins, who at the beginning of this year launched an insurance product that covers expenses of becoming ill from the new influenza. The policy was introduced as an additional clause to the accident insurance and the premium ranges from 30 to 35 euros per year. In case of a stay in the hospital, the insured client gets 20 euros per day, for up to 45 days. The insurance also offers compensation for convalescence after hospitalisation, 15 euros per day for up to 60 days. In case the insured client dies, the settlement stands at 5,000 euros. This is not huge, but the announcements of new flu cases in Romania almost every day made a really big impact.

Even though there have been at least two epidemics as serious as this, when it comes to the panic created, this is the first time the emergence of such a virus has such powerful impact on the business of insurers.

by ANA R+DU}+

BUSINESSMAGAZIN.RO For more English news, go to www.businessmagazin.ro

34 BUSINESSmagazin I 8-14 februarie 2010

Ioan Niculae’s The cold spell brought a new gas crisis for Ioan Niculae’s plants. With the chemical industry not holding much promise for this year either, the profit made from bioethanol is the only certainty that the Interagro group owner has in 2010. The bio bet is far-reaching, though.

The businessman hopes to gain a solid footing on a market that is barely taking shape now in Romania.

by IULIANA ROIBU AND DORIN OANCEA

T

he year 2010 will not be a good one for Niculae. January started with a gas crisis, obviously. This time it was not Gazprom that started it. The cold spell caused an emergency: the government decided to rely mostly on Romanian gas to avoid a hike in the consumers’ bills, supplying it primarily to homes and electrical and thermal power stations.

Niculae’s plants, whose daily consumption stands at 7-8 million cubic metres of gas (out of the 83 million cubic metres needed

by Romania in the winter) were the first cut off from the gas supply. One of the reasons was that they are not strategic sites and the other that Niculae himself chose to put them on the list of interruptible consumers, to be able to get cheaper Romanian gas.

In January, however, Niculae needed gas at full pressure. He had orders to fill the

entire capacity but could not do it. Now that the weather is somewhat warmer and the gas pressure is up again, Niculae hopes to be able to catch up even though he lost one month, which is the most important of the year for fertiliser production, and already believes bad luck is following him around. ”Something happens every year.

I can no longer make any forecasts, they are up to the political factor, the gas will be turned off again in a little while and there is nothing I can do about it any longer.”

Gas is one of the major complaints of Niculae. Last year he got on the plane and went to Moscow. To Gazprom. ”I went to Moscow to talk about gas and I came back with nothing. As long as Romania treats Moscow badly, we will not see any gas directly from them. Last year on Russia’s National Day there were no Romanian

FOTO: VICTOR CIUPULIGA TRADUCERE DE LOREDANA FR+}IL+-CRISTESCU {I DANIELA STOICAN

bio recipe

n HUMAN RESOURCES We have an emergency After Romania joined the European Union, many Romanian doctors seriously considered emigrating. With two thousand doctors leaving Romania and students thinking of working abroad, too, do we risk ending up with no doctors?

The year 2007 was the year of firsts in the Romanian medical system. The first stem cell banks opened, promoting the new discoveries in world medical research.

It was also when many private clinics opened, too, relying on the poor condition of the Romanian hospitals. At the same time, however, as soon as they realised they had an opportunity to work abroad, hundreds and then thousands of doctors went West, fed up with low salaries, lack of equipment and drugs and with having to give up their personal free time for their jobs sometimes.

INVESTMENT The bioethanol plant in Zimnicea needed 100 mil euro for 80.000 tonnes annual production

”According to the World Health Organisation rules, if doctor migration in a country exceeds 2% of the total number of staff, the state has to issue a Code Red alert and take steps,” says professor Vasile Ast=r=stoae, chairman of the Romanian College of Physicians.

Although the migration average has been of around 6-7% until now, there have been no steps taken by the Government via the Health Ministry. Five thousand employees of the healthcare system, of which 1,800 doctors and the rest nurses, left Romania last year alone. As a result we now have 41,000 doctors, many counties with no doctor to fill the vacant positions for certain specialities or communes that no longer have a family practitioner.

officials at the Russian embassy – people from all embassies: of the United States, of Germany, of the UK were there, practically everybody was there except for Romanians.

So they told it to my face in Kremlin: we got nothing against you, we have a bad relationship with Romania and we won’t discuss the matter.”

Ioan Niculae’s businesses are now at a crossroads. ”I’m becoming a genuine industrialist,” the businessman says smilingly, reconsidering his portfolio.

Three years ago, the sale of Asirom drove him away from the financial world, ”I didn’t like it too much there, anyway.” He says he feels much better when he sits on the patio of his house near the port of Zimnicea, where he can see how barges are loaded and unloaded and grain moved into silos. ”Do you know how Ceau[escu used to check

if the Romanian economy was running smoothly? He would get into a helicopter unannounced and fly over harbours; if the economy was running smoothly, cranes would move, if not, they wouldn’t.”

Ioan Niculae hopes he will become the biggest bio fuel producer in Eastern Europe in a few years. Interagro started selling its new product, bioethanol, on the market in January 2010, but Niculae is quite reluctant to discuss it for the time being. Bio fuels are his latest bet and one, which he believes, will help him make a lot of money. He has already made long-term integrated plans.

He opened a bioethanol plant last autumn, with production reaching 80,000 tonnes a year. In 2010 he will plant more corn to fuel the refinery and in March will open a pilot filing station, where he will sell fuel with up to 85% bioethanol content. n

Vasile Ast=r=stoae says that the reasons for going to work in another country first have to do with the doctors’ wish to develop their professional career and reach a certain performance, overcoming the frustrations accumulated in Romania because of the lack of medical equipment.

Second, doctors are tempted by eight to ten times higher incomes compared with Romania. ”About 80% of the doctors’ salaries are degrading. According to the new uniform salary law, a specialist physician ranks lower than the secretary of a commune with less than 3,000 inhabitants,” the official says. In addition, Ast=r=stoaie explains, a Romanian doctor has to improvise to be able to reach a certain performance, and when they do not get results, they are quickly blamed.

On top of all this comes the authorities’ attitude towards an elite professional environment, as many doctors are humiliated by such institutions as the Health Insurance House.

by R+ZVAN MURE{AN

8-14 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 35

bm english n LIFESTYLE Bargain Chic Staying at a design hotel is among the ”to do” things on the list of high-income tourists. But at a time when budgets have been cut, more affordable but similarly innovative options have been developed on the market. ”Wallets now have feelings. In the past, if a businessperson was accommodated at a cheaper hotel, they would have never scheduled a meeting there. But now, thanks to the friendly design of hotel lobbies, clients are no longer reluctant to hold their business meetings there,” said Michael Levie, manager of hotel group citizenM at the opening of the second hotel in Amsterdam. Launched in the Netherlands in 2008, the group relies on a concept that promotes affordable style, and targets both tourists whose budget is not very big, but who do not want to miss out on a chic environment, and clients of luxury design hotels.

First Home, second round The government’s ‘First Home’ programme has reached the time of drawing the line and checking the results. Next comes the iteration, which should primarily encourage people to buy new homes. There is also the possibility of an unwanted side effect: a rise in prices.

by C+T+LIN {TEFANCU

A

nnounced as one of the main pillars of the plan to fight the economic crisis, the ‘First Home’ scheme breathed some life into the residential market. Unfortunately, that was all that it did. Until the beginning of February, about 13,800 buyers had had a loan to buy a home guaranteed, according to the data released by the SME Loan National Guarantee Fund (FNGIMM). Most of the homes in question, however, were not newly-built or recently completed and this is one of the issues brought up by developers, real estate consultants and builders alike: devised as a scheme to stimulate construction of new homes, ‘First Home’ actually led to an increase in the number of transactions with old homes, partly because of their lower price compared with the new ones.

The shift in focus towards new homes was therefore regarded by all real estate market actors as a necessary modification to the scheme, which should enforce as of mid February, according to the schedule committed to by the authorities. Things are not as simple as they appear to be, though. ”Except for houses, new home construction

36 BUSINESSmagazin I 8-14 februarie 2010

cannot be stimulated, because it is very hard to finance clients for apartments in a new block,” believes Ionu] Bordei, head of the residential department of CBRE Eurisko. ”This could be done if we got all the clients at once – the dream of every developer, but it is impossible. Anyway, it could be done if the loan money come during construction works, not when they have been completed, otherwise the problem with financing the block of apartments cannot be solved,” Bordei adds. The issue raised by the real estate consultant, as well as by other consultants and developer representatives is that bank financing for the acquisition of a new home is granted only when the property can be registered with the Land Register, i.e. when construction work is already in an advanced stage. Up until that point, the developer has to work with its own funds and with a down payment from the buyer, which is lower than that of a regular mortgage loan. Even so, Valentin Ilie, CEO of Coldwell Banker Affiliates of Romania says, ”At this moment, developers are happy with a small down payment and with a promise that the loan will be guaranteed.” n

Design hotels are decorated according to the latest trends, and bear the mark of a famous designer or architect. Each hotel has its own distinct personality, and connected products have been created to suit this concept.

by CRISTINA MARINA

n FMCG Going against the tide In a time when bankruptcies, insolvencies, sales drops and avoiding risks are making the headlines of the economic press, there are some companies in the food industry running investments in the range of millions of euros. What makes them go against the tide?

The times when builders would juggle completion terms for a building postponing delivery from one month to another are now gone. ”2009 was a good year for us, because not only did we not have any construction work delay, but on the contrary, the entrepreneur and the builder delivered much earlier than planned,” says Mihaela Bordea, co-owner of Vrancea-based Aurora Com. The company runs livestock slaughtering and meat product manufacturing operations and is about to complete an over 25.5 million RON (over 6 million euros) investment in upgrading and expanding a swine and sheep slaughterhouse in Vrancea. Bordea says ”it is much harder to develop a business at this time” but he came to realise there are also benefits. The project, which started about a year ago and was initially set for completion at the end of next year, is almost done.

by IOANA MIHAI

Dup= mai multe luni \n care au oferit clien]ilor c`[tiguri avantajoase pentru economiile aduse \n seifurile lor, bancherii taie acum pe scar= larg= dob`nzile la depozite. Valul succesiv de reduceri din ultima vreme face ca pe pia]= s= mai existe acum doar pu]ine oferte cu dob`nzi de dou= cifre pentru depozitele la termen, iar mi[carea nu poate continua dec`t \n acela[i sens. de IOANA MIHAI

|N FIECARE S+PT+M~N+ DESCOPERI}I TOPURILE BUSINESS MAGAZIN

CELE MAI MARI DOB~NZI LA DEPOZITE

cele mai mari dob`nzi la depozite \n lei

PRODUS: DEPOZIT CU DOB~ND+ PROGRESIV+ TERMEN: 9-12 LUNI

PRODUS: DEPOZIT TERMEN TERMEN: 3 LUNI

PRODUS: DEPOZIT LA TERMEN TERMEN: 3 LUNI

PRODUS: SUPERDEPOZIT TERMEN: 4 LUNI

PRODUS: DEPOZIT TERMEN TERMEN: 3 LUNI

11,50% 10,25% 10,25% 10,00% 10,00% 9,50%

9,50%

9,50%

9,50%

9,25%

PRODUS: 210 ZILE TERMEN: 210 ZILE

PRODUS: PLATINUM EXTRA TERMEN: 1 LUN+

PRODUS: DEPOZITUL TOT |NAINTE! TERMEN: 3 LUNI

PRODUS: DEPOZITUL PIRAEUS 100 TERMEN: 100 ZILE

PRODUS: DEPOZIT SIBIU 2007 TERMEN: 6 LUNI

SURSA: SITE-URILE B+NCILOR; DATE COLECTATE LA 4 FEB. 2010, VALABILE PENTRU DEPOZITE DE P~N+ LA 5.000 DE LEI

D

up= ani la r`nd \n care consumul a fost net mai important dec`t economisirea, o parte dintre cei care au mai avut (ceva) bani peste cheltuielile imediate [i-au amintit anul trecut c= e bine s= pui deoparte [i un ban alb pentru zile negre. Depozitele popula]iei [i ale companiilor \n b=nci au crescut cu 10,8%, p`n= la 167,7 miliarde de euro, conform datelor B=ncii Na]ionale. Apetitul pentru economisire a fost generat, \n primul r`nd, de randamentele uria[e oferite de bancheri, dar [i de contextul incert [i de sentimentul de team= generate de evolu]ia negativ= a economiei. Economisirea a accelerat puternic \n special \n prima parte a anului trecut, c`nd lipsa de bani din pia]= a for]at b=ncile s= \[i \ndrepte aten]ia spre economiile cet=]eanului de r`nd, oferind dob`nzi la depozite spre 1718% pe an pentru a le atrage. |nceputul lui 2010 st= sub o zodie cu totul diferit=: cum nu prea se mai dau credite, iar banca central= pare a se fi angajat \ntr-o mi[care decis= de relaxare a politicii monetare, bancherii au sc=zut \n intensitate lupta pentru economiile popula]iei. Mai ales c=, \n ultimul an, mul]i au reu[it s= \[i regleze

PRODUS: DEPOZIT SPARTA TERMEN: 4 LUNI

m=car \n parte dezechilibrele ad`ncite \n trecut \ntre creditele acordate [i depozitele atrase: \n noiembrie 2009, raportul era de 113,7%, comparativ cu v`rful de 124,7% atins \n martie 2009.

Consecin]a imediat= este un val de sc=deri la dob`nzile pentru depozite, iar cei care mai au ambi]ia de a ob]ine pentru banii lor un randament de peste 10% trebuie deja s= caute destul de mult o ofert= \n pia]=. La ora \nchiderii edi]iei, cea mai recent= mi[care de sc=dere apar]inea BCR, cea mai mare banc= din pia]=, dar este probabil ca p`n= \n momentul \n care citi]i aceste r`nduri [i al]i juc=tori din pia]= s= fi operat mi[c=ri similare. La \nceputul lunii, BCR a diminuat p`na la 7,7% pe an dob`nda la depozitele \n lei cu scaden]= de o lun=, \n timp ce la cele pe trei luni dob`nda a sc=zut la 8,2%; pentru VIDEO depozitele \n lei banca ofer= randamente de 8,5%. Cu doar pu]in= vreme \n urm=, la dob`nzi au umblat \ns= [i olandezii de la ING, care au redus cu 1% c`[tigurile pentru depozitele la termen \n lei p`n= la 9% pe an pentru scaden]e la o lun= [i trei luni [i p`n= la 8% pentru cele cu termen de 12 luni. La euro, dob`nzile au sc=zut cu un sfert de procent, ajung`nd la 3-3,5%, \n func]ie de u

Afla]i mai multe despre ofertele b=ncilor, dar [i despre cum ar putea evolua dob`nzile \ntr-un material video pe www.businessmagazin.ro

PRODUS: DEPOZIT TERMEN TERMEN: 3 LUNI

PRODUS: DEPOZIT DOB~ND+ FIX+ TERMEN: 15 S+PT+M~NI

10,00% 9,99%

9,75%

9,75%

9,25%

9,25%

9,25%

9,25%

PRODUS: DEPOZIT DOB~ND+ FIX+ TERMEN: 6 LUNI

PRODUS: DEPOZIT START - 4 LUNI TERMEN: 4 LUNI

PRODUS: DEPOZITUL CLASIC TERMEN: 6 LUNI

PRODUS: DEPOZIT DOB~ND+ VARIABIL+ TERMEN: 12 LUNI

PRODUS: DEPOZIT PROMO}IONAL TERMEN: 99 ZILE

CREDITE MAI IEFTINE? Dob`nda de politic= monetar= a BNR a ajuns s=pt=m`na trecut= la 7%

perioada de depunere, iar \n cazul depozitelor \n dolari reducerea a fost [i mai mare: de la 2% p`n= la 0,5% pe an. Cam \n aceea[i perioad=, Raiffeisen a t=iat c`[tigurile oferite deponen]ilor. Astfel, pentru depunerile de p`n= la 4.000 de lei, randamentul oferit de austrieci este \ntre 7,25% pe an (pentru scaden]a la o lun=) [i 8% pe an (12 luni).

Cea mai bun= dob`nd= din oferta standard a b=ncii este acum de 8,5% pe an, pl=tit= la depozitele mari pe [ase [i 12 luni.

F=r= excep]ie, la dob`nzi au umblat [i b=ncile mici, cunoscute [i recunoscute \n general pentru c`[tigurile peste medie oferite la banii atra[i - ca de exemplu Millennium Bank, ce oferea p`n= de cur`nd printre cele mai bune c`[tiguri din pia]=. Recent, portughezii au sc=zut dob`nzile oferite clien]ilor persoane fizice, cu 0,75% pentru depozitele \n lei [i 0,5% pentru sumele \n euro. Tot din liga b=ncilor de mici dimensiuni, \n prima zi din februarie ATE Bank a anun]at c= taie dob`nzile bonificate la depozitele \n lei, duc`nd randamentele oferite sub pragul de 10%. |n prezent, cea mai mare dob`nd= (9,75%) este oferit= la depozitele pe [ase luni.

Ajustarea dob`nzilor la depozite vine [i ca o consecin]= a reducerilor succesive de dob`nd= operate de Banca Na]ional= a Rom`niei - a[a cum se \nt`mpl= de obicei, bancherii prefer= s= reduc= \nt`i dob`nzile la economii [i doar mult mai t`rziu pe cele la creditele oferite. Astfel, de c`nd banca central= a \nceput s= sl=beasc= [urubul politicii monetare, la sf`r[itul anului 2008, dob`nda BNR s-a redus de la 10,25% p`n= la 7% \n prezent. Cea mai recent= decizie de acest fel a fost adoptat= \n [edin]a Consiliului de Administra]ie de s=pt=m`na trecut=, c`nd BNR a decis sc=derea dob`nzii de politic= monetar= cu jum=tate de procent, la 7%, men]in`nd rezervele minime obligatorii la pasivele \n lei, la 15%, [i \n valut=, la 25%.

Ionu] Dumitru, economist-[ef al Raiffeisen Bank, nota de cur`nd c= spa]iul de manevr= al BNR este \nc= important, dar este strict condi]ionat de coeren]a politicii fiscale [i de aplicarea reformelor cerute de acordul cu FMI. El se a[teapt= ca relaxarea de politic= monetar= s= continue, iar dob`nda de politic= monetar= s= scad= c=tre 6,25% la sf`r[itul anului. |n aceste condi]ii, mi[c=rile bancherilor privind dob`nzile oferite popula]iei pentru depozite nu au cum s=

fie dec`t \n sensul sc=derii. C`t de mult vor mai sc=dea? Ella Kallai, economist-[ef al Alpha Bank Rom`nia, declara recent pentru BUSINESS Magazin c= nu exclude pentru jum=tatea anului curent “o dob`nd= de politic= monetar= \n termeni reali de 2-2,5%”. |n aceste condi]ii, dob`nzile medii active ar putea ajunge la 13-14%, \n timp ce dob`nzile medii pasive la 7,5-8,5%, crede Kallai. Estim=ri similare vin [i din partea lui Florin Constantinescu, arbitrajist \n Direc]ia Trezorerie [i Pie]e Capital de la Banca Carpatica - la jum=tatea anului dob`nzile la depozite ar putea ajunge la 7%, spune el, \n timp ce cele pentru credite la circa 13%.

Referitor la politica BNR, Constantinescu apreciaz= c= “nu po]i reduce dob`nzile prea des [i prea mult dintr-o dat= f=r= s= ai probleme \n alt= parte. Politica BNR mi se pare corect= - dac= reduci cu pa[i mai mici po]i s= te opre[ti la timp c`nd ajungi la un nivel de echilibru”.

Dac=, pe de o parte, sc=derile de dob`nzi sunt o veste proast= pentru clien]ii care ar vrea s= \[i plaseze banii \n b=nci, pentru cei ce v`neaz= un credit mai bun exist= o raz= de speran]=. |n mod normal, ajustarea costurilor ar trebui s= se transfere [i spre \mprumuturi - chiar dac=, cel pu]in pentru moment, mi[c=rile din aceast= zon= sunt foarte timide. “Sistemul bancar va \ncerca s= men]in= c`t mai mult diferen]a dintre dob`nzile active [i pasive, pentru a asigura o profitabilitate a sistemului”, declar= Dorin Cojocaru, manager al firmei de consultan]= DTD Team Advisory Services. E de a[teptat ca \n continuare s= apar= pierderi \n sistemul bancar \n zona de retail, construc]ii [i comer], lucru ce va pune presiune asupra diferen]ei de dob`nd=. A[a c=, \ncheie Cojocaru, bonifica]iile pentru depozite vor men]ine tendin]a dob`nzii BNR sau se vor reduce chiar mai rapid, dar dob`nzile la credite vor avea o evolu]ie descendent= mai \nceat=, justificat= de costul ridicat al riscului. n

I 10,8% PROCENTUL CU CARE AU CRESCUT DEPOZITELE POPULA}IEI {I ALE COMPANIILOR |N 2009

JOCURILE OLIMPICE

DAR NU UITA}I DE Z+PAD+ 42 BUSINESSmagazin I 8-14 februarie 2010

FOTO: REUTERS © 2010 NEW YORK TIMES NEWS SERVICE

Cu [apte ani la dispozi]ie pentru preg=tiri [i cu un buget de 2 miliarde de dolari, organizatorii au totul pus la punct pentru Jocurile Olimpice de Iarn= de la Vancouver, care \ncep s=pt=m`na viitoare.

Cu excep]ia z=pezii. de JOHN BRANCH {I IAN AUSTEN

8-14 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 43

jocuri olimpice

U

n strat firav de z=pad=, prognozele care nu anun]= niciun singur fulg pentru perioada urm=toare [i temperaturile prea ridicate pentru a putea pune \n func]iune tunurile de z=pad= artificial= i-au f=cut pe organizatorii Jocurilor Olimpice s= treac= la planul de urgen]= pentru Cypress Mountain, acolo unde sunt programate [ase probe de schi [i de snowboard.

Competi]iile vor avea loc, dar nu f=r= un efort sus]inut din partea organizatorilor. Z=pada, din care o parte va fi artificial= [i str`ns= de-a lungul sezonului rece, va fi adus= de la \n=l]imi mai mari, cu ajutorul s=niilor [i al camioanelor [i posibil chiar cu ajutorul elicopterelor, potrivit Comitetului de organizare a JO de la Vancouver. |n unele cazuri, paie [i forme din lemn vor fi folosite ca funda]ie [i apoi umplute cu z=pad=, reduc`nd [i mai mult cantitatea de z=pad= necesar=. Cel pu]in un elicopter este deja la lucru, mut`nd balo]i de paie care vor da form= pistelor [i terenului.

“Acestea sunt ac]iuni normale, date fiind condi]iile meteo. Avem la dispozi]ie tehnologia, echipamentul, personalul [i expertiza de a gira olimpiada”, scrie \ntr-un e-mail Cathy Priestner Allinger, vicepre[edinte pentru opera]iuni sportive al Comitetului. “Echipa noastr= de la Cypress Mountain lucreaz= non-stop ca s= p=streze [i s= protejeze z=pada [i suntem convin[i c= aceste eforturi vor da rezultate”, adaug= ea.

Exist= suficient= z=pad= [i vremea e suficient de rece pentru celelalte evenimente \n aer liber, precum schiul alpin [i combinata nordic=, care se vor desf=[ura mai \n nord, l`ng= Whistler, la circa 90 de minute de mers cu ma[ina.

Dar deocamdat= nu e destul= z=pad= ca s= permit= desf=[urarea probelor de snowboard [i a trei probe de s=rituri acrobatice cu schiurile.

Cypress Mountain este aproape de Vancouver - la circa 30 de minute

de centru [i legat de ora[ prin linia municipal= de autobuz. De aici se poate admira panorama ora[ului [i a r`ului care \l \nconjoar=. Dar mult timp a fost pus= sub semnul \ntreb=rii capacitatea sa de a g=zdui evenimente olimpice, date fiind clima relativ bl`nd= din Vancouver [i predispozi]ia pentru cea]= [i ploaie pe care o cap=t= zona \n timpul iernii. Aceste critici s-au \nmul]it dup= ce la un test pentru Olimpiad=, desf=[urat \n februarie anul trecut, proba de slalom uria[ a trebuit anulat= din cauza lipsei z=pezii.

Oficialii Comitetului de organizare de la Vancouver au spus atunci c= vor avea grij= ca incidentul s= nu se repete.

Kent Rideout, [eful [colii de schi de la Cypress Mountain, spune c= probleme cu lipsa z=pezii \n aceast= perioad= exist= doar \n treimea inferioar= a sta]iunii.

Trei dintre probele olimpice au startul la o altitudine mai mare, unde condi]iile sunt \n regul=, dar fini[urile sunt la baza muntelui, unde au loc [i celelalte trei probe.

44 BUSINESSmagazin I 8-14 februarie 2010

ARTIFICIAL Sportivii vor concura la Vancouver pe balo]i de paie acoperi]i bine cu z=pad= adus= de la \n=l]imi mai mari

DOSAR

Afla]i mai multe despre Jocurile Olimpice de iarn=, dar [i despre afacerile generate de acestea dintr-o serie de articole disponibile pe www.businessmagazin.ro

TRADUCERE DE MIHAI MITRIC+

din viraje [i rampe f=cute de organizatori.

Probele includ participarea mai multor ULTIMA DAT+ schiori concomitent.

C~ND LIPSA Peter Judge, directorul executiv de la Asocia]ia Canadian= de Schi Z+PEZII A FOR}AT Liber, spune c= f`nul era folosit la \nceUN ORA{ GAZD+ puturile sportului pentru construirea de trambuline. “O mare parte din S+ IA M+SURI caracteristicile traseului [i modul cum e DRASTICE A FOST construit [i dezvoltat depind de teren”, spune Judge. “Pistele pot s= nu fie chiar |N 1964, LA JO DE at`t de mari sau de abrupte, dar acesta nu e LA INNSBRUCK, un lucru neobi[nuit.”

Proba de halfpipe, desf=[urat= \ntr-o C~ND ARMATA cuv= de ghea]= cu pere]i paraleli de 6,7 m AUSTRIAC+ A \n=l]ime pe care atle]ii execut= acroba]ii cu placa de snowboard, ar putea ridica C+RAT ZECI DE probleme.

MII DE METRI “Dac= solul e mai ferm, cursa tinde s= fie mai rapid= [i acroba]iile ajung s= fie CUBI DE Z+PAD+ executate la \n=l]ime mai mare”, spune PENTRU PROBELE antrenorul echipei SUA de halfpipe, Mike Jankowski, suger`nd c= snowboaderii DE SCHI se vor ridica astfel mult mai sus. “Pe un sol mai af`nat, placa se afund= mai mult \n stratul de z=pad=, ceea ce determin= Temperaturile s-au men]inut pozitive, gazda Jocurilor Olimpice situat= la un parcurs neregulat. De asemenea, cea mai mic= altitudine, iar \n lunile f=c`nd imposibil= producerea z=pezii dinaintea \nceperii competi]iei au existat z=pada mai moale favorizeaz= c=derile [i artificiale, iar cea mai recent= form= de derapajele pe por]iunea plat= a traseului.” multe temeri cu privire la ninsori. |ns= precipita]ie a fost ploaia. Tot Rideout Ryan St. Onge, care ]inte[te o medalie la \nceperea Jocurilor era at`t de mult= spune \ns= c= dimensiunile reduse ale z=pad=, \nc`t unele probe de schi a trebuit pentru SUA la s=riturile acrobatice, spune Cypress Mountain vor u[ura sarcina c= sportivilor concuren]i la aceast= prob= s= fie am`nate [i apoi comprimate ca s= organizatorilor de a-l acoperi cu z=pada le place z=pada dur= la s=ritur= [i cea moale necesar=. “Nu e vorba de ceva la fel de mare se termine la timp pentru ceremoniile de la aterizare, indiferent de provenien]a ei. La ca Whistler sau ca Vail”, afirm= [eful [colii \ncheiere.

Moscova, exemplific= el, exist= o competi]ie Ultima dat= c`nd lipsa z=pezii a for]at de schi, care estimeaz= c= distan]a cea mai un ora[ gazd= s= ia m=suri drastice a fost \n \n care sportivii \[i dau drumul de pe o mare pe care o va parcurge z=pada adus= din afar= este de un kilometru [i jum=tate. 1964, la JO de la Innsbruck (Austria), spune trambulin=, \[i iau zborul [i aterizeaz= \n z=pad= adus= \n ora[ pe cale artificial=. “{i David Wallechinsky, autorul lucr=rii Cypress Mountain a fost recent merge de minune”, spune St. Onge.

“Cartea complet= a Jocurilor Olimpice de \nchis= pentru public, pentru a p=stra Oficialii din Vacouver se a[teapt= ca Iarn=”. A fost atunci nevoie de interven]ia pu]ina z=pad= \nc= disponibil=. Dar cele lipsa z=pezii s= aib= pu]ine repercusiuni armatei austriece, care a t=iat blocuri de mai recente prognoze pe termen lung nu asupra capacit=]ii lor de a organiza o ghea]= pentru a preg=ti p`rtia de bob [i a prev=d ninsori, ci temperaturi crescute \n competi]ie de succes. Dar Wallechinsky, c=rat zeci de mii de metri cubi de z=pad= urm=toarele s=pt=m`ni. istoricul olimpiadelor, spune c= lipsa pentru probele de schi.

Aproape fiecare ora[ care g=zduie[te Organizatorii de la Vancouver spun c= z=pezii ridic= o problem= care ar putea Jocurile Olimpice de Iarn= se teme de sportivii vor observa pu]ine schimb=ri sau ajunge insurmontabil=: “Se ajunge la incidente ca o \nc=lzire brusc= a vremii problema mai larg= dac= nu cumva sau o secet= care s= amenin]e desf=[urarea poate c= nu vor observa niciuna. Cele mai problematice s-ar putea dovedi probele de pe termen lung trebuie s= reg`ndim competi]iei. Se fac planuri de rezerv=. schi [i de snowboard, unde traseul ondulat amplasamentele JO de Iarn= din cauza Dar foarte rar a fost cazul s= se apeleze la \nc=lzirii globale”. n de pu]in peste un kilometru va fi compus ele. |n 1998, Nagano (Japonia) a devenit

8-14 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 45

BUSINESS CULTURAL

PICASSO MALL 46 BUSINESSmagazin I 8-14 februarie 2010

MAIA DE LA BAUME A CONTRIBUIT DE LA PARIS PENTRU ACEST ARTICOL © 2010 NEW YORK TIMES NEWS SERVICE

Muzeele sus]inute cu banii guvernelor europene \ncep s= priveasc= tot mai insistent spre modelul american, \n care dona]iile private pun la ad=post curatorii de efectele crizei economice asupra bugetelor de stat. Dar aceasta \nseamn=, spun unii, [i aglomerarea excesiv= a galeriilor [i trecerea artei \ntr-o zon= intens comercial=. de MICHAEL KIMMELMAN

M

inistrul culturii al cabinetului conservator britanic din umbr=, Jeremy Hunt, a promis c= va introduce “o cultur= a filantropiei dup= model american” dac= Tory vor ajunge la putere la proximele alegeri. Vorbind la jum=tatea lunii trecute la o conferin]= despre arte la Londra, Hunt a previzionat “o er= de aur” a scutirilor de taxe care s= \ncurajeze dona]iile private [i s= ajute la reducerea cheltuielilor guvernamentale.

“Cred \n finan]area venit= de la stat”, a asigurat el publicul foarte probabil sceptic, “dar suntem favorabili unui model de finan]are mixt= pentru domeniul artelor”. El a ad=ugat c= omologul s=u de la finan]e din acela[i cabinet din umbr=, George Osborne, este de acord cu viziunea sa.

La Paris, \n decembrie trecut, Centrul Pompidou a fost \nchis de o grev= care a durat peste dou= s=pt=m`ni, iar alte muzee timp de c`teva zile, dup= ce pre[edintele francez Nicolas Sarkozy a anun]at c= vrea s= reduc= sprijinul acordat artelor [i culturii. El a propus reduceri \n tot aparatul bugetar, unde posturile sunt ocupate pe via]= [i pensiile sunt generoase; aici intr= [i institu]ii ca Muzeul Luvru, Palatul Versailles [i Biblioteca Na]ional=. Planul lui Sarkozy este ca un singur angajat s= \nlocuiasc= doi al]ii care ies la pensie. Sindicatul de la Centrul Pompidou estimeaz= c= muzeul va pierde \n urm=torul deceniu circa 200 de locuri de munc=, drept urmare a acestui plan.

Muzeele franceze ar trebui s= str`ng= bani din dona]ii dac= vor s= supravie]uiasc= pe viitor. Pe scurt, s= americanizeze sistemul, a[a cum propune Hunt \n Marea Britanie.

Didier Alaime, care reprezint= \n negocierile cu Ministerul Culturii

Confedera]ia General= a Muncii, cea mai mare uniune sindical= a ]=rii, spunea recent: “Cu c`t sectoarele publice sunt mai dependente de finan]area privat=, cu at`t cre[te riscul ca ele s= devin= vulnerabile la sui[urile [i cobor`[urile pie]ei”. {i a ad=ugat: “Cu c`t suntem mai dependen]i de finan]are din afar=, cu at`t mai pu]in control=m ce politici anume sunt finan]ate”.

Alaime aminte[te cum \n urm= cu c`]iva ani Muzeul Luvru s-a bazat nu pe fonduri publice, ci pe o dona]ie de la compania petrolier= Total ca s= restaureze Galeria Apollo, iar acum “numele sponsorului este mai vizibil dec`t \nsu[i numele galeriei”.

“Asta d= impresia c= de fapt cultura este o marf=”, conchide el.

Franck Guillaumet, secretarul sindicatului de la Pompidou, are o p=rere asem=n=toare. El vorbe[te de necesitatea de a lupta “\mpotriva acestei tendin]e nefericite, ca s= p=str=m excep]ia cultural= francez=”, dup= cum mul]i din Fran]a denumesc specificul na]ional de protec]ionism cultural.

Din ce \n ce mai mult, adaug= el, “tr=im \ntrun sistem thatcherian \n care sectorul public [i func]ionarii publici sunt demoniza]i”.

Cel mai r=u lucru pentru Fran]a, \n afar= de a ajunge ca America, pare s= ajung= ca Marea Britanie.

Dar Marea Britanie [i Fran]a s-ar putea s= nu fie chiar at`t de singulare \n disputa dintre finan]=rile private [i cele publice. De ani de zile, americanizarea a tot dat t`rcoale prin aceste ]=ri, dar [i prin altele din Europa, ca Italia sau Germania. Oamenii de cultur= americani tind s= idealizeze abordarea Lumii Vechi \n care guvernele sprijin= cultura. (|n cazul Centrului Pompidou, peste 70% din costurile de func]ionare a muzeului sunt achitate de guvernul francez.) Dar u

8-14 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 47

business cultural o consecin]= este c= institu]iile culturale europene au, comparativ cu cele din Statele Unite, o tradi]ie cvasiinexistent= a dona]iilor private. |n multe ]=ri exist= pu]ine - dac= nu chiar deloc - reduceri de impozite cu scopul de a stimula dona]iile private. Chiar [i munca voluntar= tinde s= fie privit= cu ochi suspicio[i: angaja]ii pl=ti]i par s= \i considere pe voluntari ca o amenin]are, nu ca pe un ajutor. |n Berlin, adesea fug pentru o or= sau dou= la Gemaldegalerie, muzeul de clasici ai picturii, unul dintre cele mai bune din lume. Dar pentru c= nu se afl= pe radarul turi[tilor, [i pentru c= e vorba despre Germania, nu despre Fran]a, de

na]ional=. |n acela[i timp, eliberate de for]ele pie]ei, aceste companii nu r=spund \n fa]a nim=nui dec`t a lor \n[ile. Abunden]a de produc]ii de oper= mediocre este o consecin]= a acestui fapt.

Chiar atunci c`nd cultura subven]ionat= de guvern pleac= la drum cu ambi]ii mari, ma[in=ria de stat o poate trage \n jos. La fel cum fostul pre[edinte francez Georges Pompidou a girat Muzeul Pompidou, succesorul s=u François Mitterand a deschis muzeul Orsay \ntr-o \ncercare de a consolida mo[tenirea cultural= a mandatului lui, iar apoi Jacques Chirac a f=cut la fel cu Muzeul Branly pentru culturile neoccidentale. (|n Fran]a, pre[edin]ii se viseaz= ni[te de Medici,

funda]ii [i spa]ii de expozi]ie ca Fondazione Prada din Milano [i Fondazione Sandretto Re Rebaudengo din Torino, care au creat aici un standard pentru arta contemporan=. |n Germania, Festspielhaus Baden-Baden, o sal= de oper= [i de concerte criticat= de mul]i pentru c= evit= finan]area guvernamental= [i se bazeaz= pe patronajul privat - de[i de fapt are o finan]are mixt= - a oferit festivalurilor de la Bayreuth [i de la Salzburg spa]iu contra cost pentru desf=[urarea concertelor.

Directorii de muzee americane trebuie acum s=-[i petreac= ani \ntregi din carier= str`ng`nd fonduri, dar granturile guvernamentale din SUA - care au fost tot timpul firave - sunt grevate de interese

AMERICANIZARE Muzeele europene \ncep s= str`ng= banii din dona]ii pentru a supravie]ui

cele mai multe ori e aproape gol. Camer= dup= camer=, cu picturile lui Giotto [i Rafael, Tizian [i Rembrandt, Dürer [i Holbein, m= g=sesc singur, doar cu gardienii taciturni care petrec zile \ntregi \n mu]enie monastic=, bucur`ndu-m= de ceea ce am ajuns s= consider cu trecerea anilor colec]ia mea personal= de Filippo Lippi, Vermeer, Chardin [i Watteau.

Este un cadou fabulos [i sunt recunosc=tor sistemului public de finan]are c= acest caz particular nu este \nc= sclavul strategiilor de marketing care au transformat Musee d’Orsay din Paris, Muzeul de Art= Modern= din New York [i Tate Modern din Londra \n echivalentul unor malluri la startul perioadei de reduceri. La fel, neglijen]a benign= a birocra]iei sus]ine [i zeci de companii de oper= germane, a c=ror \nmul]ire este deja motiv de m`ndrie

cu ajutorul banilor publici.) |n acele cazuri, politica a modificat modul de aranjare a exponatelor, a[a cum e \n cazul artefactelor unei istorii revizioniste dubioase expuse la Orsay sau, chiar dac= neinten]ionat, \n cazul exponatelor dintr-o gr=din= zoologic= colonial= de la Branly. Astfel au luat na[tere muzee g`ndite \n stilul mallurilor.

Care e morala? Patronajul guvernamental nu este un panaceu \n Europa, oric`t de admirabil [i frumos ar fi \n principiu, iar \n realitate [i mai [i. Patronajul privat, pe de alt= parte, poate avea avantajele sale separat.

E adev=rat, sunt [i ni[te inconveniente.

Dar o mul]ime de donatori tind s= permit= institu]iilor mai mult= independen]= [i flexibilitate, mai mult= lejeritate \n ac]iune. |n Italia, unde muzeele conduse de guvern se zbat sub povara birocra]iei, colec]ionarii priva]i [i companiile au \nfiin]at

48 BUSINESSmagazin I 8-14 februarie 2010

specifice [i atribuite unor beneficiari ce nu lezeaz= nici st`nga, nici dreapta, a[a c= nu pot fi considerate o alternativ=. |ntr-o lume ideal=, America ar sem=na mai mult cu Europa [i viceversa. |n cazul Americii e probabil prea t`rziu. Pentru moment, muzeele europene sunt prinse \ntre privatizare [i lipsa donatorilor priva]i.

Nu trebuie s= fii neap=rat conservator britanic ca s= crezi c= \ndulcirea legisla]iei, prin deduceri inteligente de impozite, ar ajuta dona]iile de caritate. |n ciuda celor spuse de sindicalistul francez Alaime, sprijinul guvernamental nu scute[te institu]iile culturale de t=ieri de fonduri atunci c`nd economia global= sufer=. Iar donatorii boga]i ar putea s= compenseze aceste sc=deri. |n orice caz, sunt necesari. V= place sau nu, Europa - \n aceast= privin]= - tinde s= mearg= pe drumul Americii. n

TRADUCERE DE MIHAI MITRIC+

AFACERI |N EST CONTOR

20.000 num=rul de vehicule noi estimate s= fie \nmatriculate \n Ungaria \n prima jum=tate a acestui an, corespunz`nd unui declin cu 75% al pie]ei auto (GfK Hungaria)

10% cu at`t au crescut anul trecut exporturile \n Germania ale firmei cehe produc=toare de bere Budvar, o treime din exporturile Budvar av`nd ca destina]ie aceast= ]ar=

7%

BANI DE LA UE Comisia European= a autorizat s=pt=m`na trecut= un plan de sprijin al agricultorilor ungari, \n valoare de circa 18,2 milioane de euro, menit s= sus]in= fermierii care \nt`mpin= dificult=]i de pe urma crizei. Ajutoarele pot fi acordate p`n= la 31 decembrie 2010, sub form= de granturi, credite cu termeni preferen]iali, subven]ion=ri de dob`nzi [i garan]ii.

Ini]iativa UE, care pune \n practic= un amendament la reglement=rile comunitare privind ajutoarele de stat, e deschis= tuturor agricultorilor care pot dovedi c= la data de 1 iulie 2008, considerat= \nceputul crizei, nu \nt`mpinau dificult=]i \n afacerea lor.

n CEHIA Raiul angaja]ilor. Angaja]ii cehi sunt mai dificil de concediat dec`t \n restul Europei din cauza birocra]iei [i a unui Cod al muncii inflexibil, sus]ine cel mai recent sondaj al Deloitte asupra legisla]iei muncii din 18 ]=ri europene. Legile din Cehia sunt mai restrictive dec`t \n oricare alt= ]ar= inclus= \n sondaj, din punctul de vedere al posibilit=]ilor de concediere: un angajat ceh poate fi dat afar= numai dac= a comis o fapt= grav=, de pild= a venit beat la munc=; angajatorul trebuie s=-i dea preaviz de dou= luni \nainte de \ncetarea contractului.

Germania, la r`ndul ei, cere angajatorilor s= notifice angaja]ilor cu p`n= la 7 luni \nainte inten]ia de a-i disponibiliza, dac= ace[tia au vechime \n munc= de 20 de ani sau mai mult. |n schimb, legisla]ia ceh= compenseaz= cu un volum sporit de documente care trebuie s= ateste ra]iunile deciziei de a da afar= un angajat sau altul. Din toate ]=rile cuprinse \n sondaj, numai Slovacia mai are reglement=ri comparabil de dure, ca efect al “mo[tenirii codului comunist al muncii, care a ac]ionat \n Cehoslovacia”, a explicat Petr Suchy, avocat care colaboreaz= cu Deloitte, citat de Prague Monitor. Cehia a schimbat Codul muncii la 1 ianuarie 2007, dar noua lui form= p=streaz= acelea[i prevederi din 1965 privind \ncetarea contractului de munc=. Chiar [i un angajat sanc]ionat pentru proasta performan]= la locul de munc= trebuie s= fie notificat din timp de gre[elile f=cute, oferindu-i-se astfel o perioad= rezonabil= \n care s= se \ndrepte. |n caz de personal supranumerar, angaja]ii

trebuie s= fie notifica]i cu 2 luni \nainte de \ncetarea contractului [i s= li se ofere \n compensa]ie salariul integral pentru cel pu]in 3 luni dup= ce contractul de munc= a fost desf=cut. Este de a[teptat ca legisla]ia muncii s= se schimbe \ns=, apreciaz= speciali[tii, av`nd \n vedere c= [omajul a ajuns \n decembrie trecut la 9,2%.

n LITUANIA Una cald=, una rece. Dou= mari agen]ii de rating au oferit s=pt=m`na trecut= verdicte diferite despre Lituania, una dintre ]=rile cel mai grav afectate de criz= din UE. Agen]ia Moody’s a anun]at c= perspectiva de rating suveran a ]=rii baltice este negativ=, reflect`nd impactul persistent al recesiunii asupra for]ei financiare a statului lituanian.

“Ponderea datoriei publice \n PIB este de a[teptat s= ajung= la aproape jum=tate din PIB \n 2012, ceea ce e foarte mult pentru o ]ar= cu regim de consiliu monetar. Aceasta va afecta flexibilitatea fiscal= a ]=rii”, a declarat Kenneth Orchard, vicepre[edinte al Moody’s responsabil cu analiza riscurilor suverane, citat de agen]iile LETA [i ELTA, preluate de Baltic Course. |n schimb, Standard & Poor’s a \mbun=t=]it perspectiva de rating a Lituaniei, de la negativ la stabil, consider`nd c= politicile de austeritate promovate de guvern au ajutat ]ara s= lupte cu criza. Reevaluarea reflect= “consolidarea fiscal= substan]ial= \nceput= [i continuat= cu succes de guvern”, a explicat agen]ia \ntr-un comunicat remis presei.

50 BUSINESSmagazin I 8-14 februarie 2010

sc=derea \n ianuarie a v`nz=rilor de ma[ini noi [i vehicule utilitare u[oare \n Cehia, la 11.603 buc=]i, de[i v`nz=rile de vehicule de pasageri \n total au crescut cu 22%, la 10.813, mul]umit= comenzilor f=cute de companii

6,1% propor]ia creditelor din portofoliul b=ncilor din Letonia pentru care rambursarea ratelor a \nt`rziat anul trecut peste 60 de zile, comparativ cu doar 2,7% la sf`r[itul lui 2008

14 mil. num=rul abona]ilor la telefonie mobil= din Ungaria estimat pentru 2014 de compania canadian= de cercetare de pia]= IE Market Research, comparativ cu un total de 11,9 milioane de abona]i \n 2009

3,3 mil. num=rul de pasageri transporta]i anul trecut de compania aerian= ungar= Malev, cu 6% mai mult dec`t \n anul precedent, ceea ce a permis companiei s=-[i majoreze cota de pia]= cu 2%, la 43,5%

1,5 mil. € pierderile zilnice estimate pentru afacerile bulg=re[ti din cauza bloc=rii grani]ei de c=tre fermierii greci care revendic= pre]uri mai mari pentru produsele lor [i un moratoriu pentru credite

19% sc=derea traficului de marf= \nregistrat de aeroportul din Sofia \n 2009 din cauza crizei, \n timp ce transportul de pasageri s-a redus cu 3%

PAGIN+ REALIZAT+ DE CRENGU}A NICOLAE

ART+ {I SOCIETATE

Hotelurile design sunt printre locurile obligatoriu de bifat pe lista cu experien]e a turi[tilor cu venituri mai mult sau mai pu]in ridicate. |ntr-o perioad= \n care bugetele sunt reduse, pe pia]= s-au dezvoltat variante mai accesibile, dar la fel de inovatoare ale acestor concepte. de CRISTINA MARINA

{IC

LA PRE} MIC

52 BUSINESSmagazin I 8-14 februarie 2010

ORIGINALITATE Hotelurile design coboar= spre segmentele inferioare de pre]

P

ortofelul a \nceput s= aib= sentimente. Dac= un om de afaceri se afla \n situa]ia s= fie cazat la un hotel mai ieftin, niciodat= nu [i-ar fi programat o \nt`lnire la hotel. Dar acum, datorit= locurilor prietenoase ca design, clien]ii nu se mai ru[ineaz= [i discut= afaceri \n holurile hotelurilor”, spunea Michael Levie, directorul grupului hotelier citizenM, la deschiderea celei de-a doua unit=]i din Amsterdam.

Lansat \n Olanda, \n 2008, grupul a promovat un concept care mizeaz= pe stil la pre]uri mici [i ]inte[te at`t turi[tii care sunt aten]i la bugetele lor, dar nici nu vor s= fac= rabat de la ambientele [ic, c`t [i clien]ii hotelurilor design de lux. citizenM este doar unul dintre grupurile hoteliere cu acest concept care s-au dezvoltat \n ultimul an. {efii acestor grupuri, care provin at`t din industria modei, c`t [i din domeniul hotelier, au preluat o tendin]= lansat= de Ian Schrager la New York \nc= din 1984, dar [i de grupul Design Hotels, care \n 1987 deschidea \n Germania primul hotel design, [i au adaptat-o vremurilor.

Pentru profani, hotelurile design sunt spa]ii decorate dup= cele mai noi tendin]e din designul interior, inovatoare din punctul de vedere al arhitecturii [i al decora]iunilor, purt`nd amprenta unui designer sau arhitect celebru. Fiecare hotel are o personalitate aparte, iar produsele conexe hotelurilor au fost adaptate acestui mod de g`ndire. Astfel, au ap=rut compila]ii de muzic= ambiental= aleas= \n func]ie de interior, c=r]i de design interior sau chiar enciclopedii cu hotelurile design. Variantele mai accesibile ale acestui concept au ap=rut \nc= din perioada de glorie a hotelurilor design, dar au proliferat odat= cu criza [i au atras turi[tii prin puterea de seduc]ie a c`te unui designer celebru, capabil s= amenajeze o camer= nonconformist= pentru care un turist s= pl=teasc= sub 100 de euro. De exemplu, \n cazul citizenM, camerele par desprinse dintr-un film science fiction. Fa]ada este decorat= de Elspeth Diederix, o artist= olandez= faimoas= (de altfel, una dintre emblemele Amsterdamului u

“

8-14 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 53

art= [i societate

IDEEA DE HOTEL DESIGN A |NCEPUT S+ ATRAG+ {I MARILE GRUPURI HOTELIERE, CE S-AU IMPUS PE PIA}+ PROMOV~ND LUXUL CLASIC este pasiunea pentru design \n spa]iul public). Majoritatea obiectelor de mobilier [i a decora]iunilor au c`[tigat premii de design - scaunele Vegetal ale fra]ilor Bouroullec sau canapeaua Marshmallow a lui George Nelson. Iar pere]ii sunt decora]i cu tablouri Andy Warhol. Camerele sunt identice, fiecare este dotat= cu un pat uria[, cu du[ sub form= de ploaie [i un panou de control de unde pot fi programate lumina, muzica, filmele gratuite disponibile la cerere sau ceasul cu alarm=. Hotelul este dotat cu internet wireless cu acces gratuit [i o cantin= unde sunt disponibile gust=ri \n permanen]=.

Primul citizenM a c`[tigat deja premiul pentru cel mai bun Hotel Design al anului 2008. Pre]ul unei camere duble variaz= \ntre 69 [i 149 de euro.

Astfel de investi]ii apar de obicei \n locuri la mod=, preferate de arti[tii ora[ului.

De exemplu, \n Berlin, cel mai nou hotel design la pre] redus a fost deschis \n zona Mitte, inima artistic= [i de art= urban= a Berlinului. Hotelul Michelberger este

SLIDESHOW

Afl= mai multe despre cum s-au adaptat hotelierii la cerin]ele crizei dintr-o galerie foto disponibil= pe www.businessmagazin.ro

decorat de designeri faimo[ti din Germania (Anja Knauer sau Sibylle Oellerich). Tom Michelberger, antreprenorul de 31 de ani care a g`ndit conceptul, crede c= numai companiile cu caracter sunt cele ce vor avea succes. “Vor reu[i s= dep=[easc= perioada de criz= numai companiile ce ofer= mai mult dec`t un produs [i contribuie la transformarea modului cum func]ioneaz= afacerile. Perfec]iunea nu creeaz= amintiri - pentru asta e nevoie de o mi[care, de o experien]= vie - interac]iunea cu oameni, \mprejurimi [i atmosfer=”, comenteaz= Michelberger. Arhitectul german Werner Aisslinger a transformat o veche fabric= \ntrun hotel, p=str`nd o parte din specific - fa]ada industrial=, camere \nalte cu ferestre masive.

Exist= cinci categorii diferite de camere \n func]ie de dimensiuni [i decor, iar pre]ul unei camere \ncepe de la 59 de euro. Compania pl=nuie[te deschiderea a 20 de hoteluri \n Europa \n urm=torii ani, la Londra, Berlin sau Glasgow. |n aceast= perioad=, [i spa]iile similare care au deja experien]= de c`]iva ani pe pia]= anun]= rate de ocupare de 100%.

Yotel, un concept de hotel design la pre] redus inspirat de Japonia, de cabinele de first class din avioane [i de iahturile de lux, a c`[tigat anul trecut premiul pentru Business Accommodation of the Year la competi]ia Business Travel World Awards.

Yotel a fost creat de fondatorul grupului YO!, Simon Woodroffe [i de Gerard Greene, care \n prezent este directorul executiv al grupului, iar ac]ionarul majoritar este IFA Hotels & Resorts. Ideea i-a venit lui

54 BUSINESSmagazin I 8-14 februarie 2010

Woodroffe dup= ce a c=l=torit la first class pe un zbor de lung= distan]=. Atunci s-a decis s= transpun= luxul dintr-o cabin= de avion sau de iaht \n lumea hotelier=. Dup= deschiderea primului hotel la aeroportul Gatwick din Londra, \n iulie 2007, a urmat \nc= unul la Heathrow \n decembrie acela[i an [i apoi altul la aeroportul Schiphol din Amsterdam la sf`r[itul lui 2008. De la deschidere, hotelurile func]ioneaz= \ntotdeauna la capacitate maxim=. Yotel a mizat pe un mediu total opus celui din aeroporturi - calm, du[uri energizante, lumini relaxante, o zon= de lucru [i Wi-Fi. Urm=toarele locuri alese pentru extinderea grupului sunt aeroportul din Abu Dhabi [i centrul aceluia[i ora[. Pre]ul pentru camer= \ncepe de la 25 de lire.

Conceptul de hotel design la pre]uri accesibile este interesant [i din punctul de vedere al inova]iilor aduse \n reducerea costurilor. Astfel, citizenM ]ine sub control cheltuielile folosind module prefabricate, transportate pe [antier pentru asamblarea hotelurilor. |n cazul Michelberger, designerii au colindat t`rgurile vintage \n c=utarea mobilei perfecte pentru camere.

Nu poate fi trecut= cu vederea c=, uneori, sintagma de hotel design este folosit= [i pentru a motiva anumite decizii ce ]in de aspectul camerei [i nu sunt \ntotdeauna bine primite de turi[ti. Unul dintre conceptele introduse de hotelurile design [i criticate de clien]i a fost, de pild=, cel al b=ilor integrate \n camere, cu efectul c= spa]iul pare mai mare acolo unde camerele nu au tocmai dimensiuni generoase. n

BERLIN 2010

film

A 60-a edi]ie a festivalului de ďŹ lm de la Berlin se deschide miercuri, iar lupta pentru Ursul de Aur 2010 se anun]= plin= de surprize.

Numele mari lipsesc la aceast= Berlinal=, dar nici nu ne pas=, pentru c= pentru prima oar= \n ultimii 17 ani, printre aspiran]ii la unul din trofeele festivalului se aďŹ&#x201A;= [i un regizor rom`n.

COLEC}IA DE PRIM+VAR+-VAR+ de {TEFAN DOBROIU

FOTO: REUTERS

film THE KILLER INSIDE ME

E

u c`nd vreau s= fluier, fluier”, al regizorului Florin {erban este unul dintre cei 20 de posibili c`[tig=tori ai unuia dintre trofeele acordate de juriul condus de germanul Werner Herzog, iar povestea lui Silviu (George Pi[tereanu), un de]inut \ntr-un centru de reeducare pentru minori, are toate [ansele s= impresioneze \n cadrul acestui festival celebru pentru temele sale sociale.

Interpret=rile excelente [i tensiunea bine ]inut= \n fr`u din acest debut \n lungmetraj al lui {erban sunt marile atuuri ale Rom`niei la o edi]ie a Berlinalei unde Hollywoodul lipse[te aproape cu des=v`r[ire. O edi]ie masculin=, independent=, poate lipsit= de str=lucire (dar [i de re]ete!), se va lansa pe 11 februarie cu “Apart Together”, noul film al c`[tig=torului din 2008, Wang Quan’an.

Dac= \n anii trecu]i la Berlin veneau Madonna, Penelope Cruz, Michelle Pfeiffer, Renee Zellweger, Kate Winslet, Zhang Ziyi [i multe altele, reprezentan]ii Hollywood-ului anul acesta ar putea fi num=ra]i pe degetele unei m`ini. Greul cade pe umerii b=rba]ilor: Leonardo DiCaprio, a c=rui apari]ie pe covorul ro[u nu a fost confirmat= \nc=, Ben Stiller, James Franco, Casey Affleck [i megastarul indian Shahrukh Khan ar trebui s=-[i reprezinte filmele aflate toate \n selec]ia oficial= a acestei edi]ii aniversare a festivalului.

Centrul Berlinului [i celebra pia]= Potsdamer vor fi n=p=dite de cinefili, Berlinala fiind cel mai popular ([i profitabil) festival al lumii, cu mai bine de 400.000 de bilete v`ndute la edi]ia din 2009. Proiec]iile din programul oficial sunt dublate de cele din pia]a de filme, unde distribuitori din lumea \ntreag= analizeaz= noi proiecte [i decid, practic, programul cinematografelor din 2011 sau chiar 2012.

Iat= c`teva informa]ii despre cele cinci filme aflate \n selec]ia oficial= la Berlinal= achizi]ionate deja spre distribuire \n Rom`nia.

“

LA EDI}IA DIN ACEST AN A BERLINALEI, HOLLYWOODUL LIPSE{TE APROAPE CU DES+V~R{IRE. O EDI}IE MASCULIN+, INDEPENDENT+, POATE LIPSIT+ DE STR+LUCIRE, DAR {I DE RE}ETE THE KILLER INSIDE ME

Supranumit deja “Antichrist”-ul sezonului festivalier 2010, “The Killer Inside Me” a [ocat publicul de la Sundance [i e prematur s= ne d=m seama dac= de vin= este conservatorismul nord-american sau violen]a insuportabil= a acestui ultim film al britanicului Michael Winterbottom.

Cert este c= Winterbottom a avut parte de critici vehemente pentru duritatea [i a[azisul misoginism al acestei ecraniz=ri dup= romanul omonim al lui Jim Thompson, care descrie, la persoana \nt`i, crimele atroce ale unui poli]ist psihopat. Casey Affleck \l interpreteaz= pe protagonist, iar Jessica Alba

58 BUSINESSmagazin I 8-14 februarie 2010

MAMMUTH

este una dintre victimele acestuia. Pe ecranele din Rom`nia vom vedea c`t de nemilos ([i fidel sursei) a fost Michael Winterbottom, c`ndva \n cursul acestui an.

A WOMAN, A GUN AND A NOODLE SHOP

Unul dintre mai-marii cinematografului chinez, Zhang Yimou, ia aceea[i decizie ca [i rusul Nikita Mihalkov acum c`]iva ani: ultimele proiecte ale ambilor regizori sunt remake-uri (ori mai degrab= “traduceri”) dup= succese ale cinematografului american.

Dac= 12 (dup= 12 oameni furio[i) \i aducea rusului un Leu de argint cu statut special la

primii despre noul film al lui Scorsese din aceast= sec]iune a revistei BUSINESS Magazin.

THE GHOST WRITER

La 45 de ani de la marile sale succese de la Berlin (Urs de Argint \n ‘65 pentru “Repulsion” [i Urs de Aur un an mai t`rziu pentru “Cul-de-Sac”), Roman Polanski reintr= \n competi]ia festivalului cu “The Ghost Writer”, un thriller cu Pierce Brosnan [i Ewan McGregor \n rolurile principale.

Film a c=rui post-produc]ie a fost terminat= \n timpul arestului regizorului \n Elve]ia, “The Ghost Writer” ni-l arat= pe McGregor \n rolul unui scriitor angajat s= redacteze memoriile fostului premier britanic Adam Lang (Brosnan). Secrete politice bine p=zite [i faptul c= un vechi partener a murit \n condi]ii misterioase \ncerc`nd s= redacteze aceea[i carte de memorii sunt c`teva din premisele acestei ecraniz=ri dup= bestsellerul “The Ghost” al britanicului Robert Harris.

Premiera rom`neasc= - la sf`r[itul lui mai.

THE GHOST WRITER

MAMMUTH

SHUTTER ISLAND

Vene]ia, s= vedem ce succes are “A Woman, A Gun And A Noodle Shop”, remake-ul “pe chineze[te” al lui “Blood Simple”, primul film al fra]ilor Coen. Un proprietar de restaurant pl=te[te un poli]ist corupt s=-i ucid= so]ia dac= se dovede[te c= ea \l \n[eal= cu un angajat \n acest ([i acel) melanj de thriller [i comedie absurd=. Deocamdat= nu se [tie c`nd se va lansa “Femeia, arma [i magazinul de t=i]ei” pe ecranele noastre.

SHUTTER ISLAND

Cu premiera am`nat= [i [ansele la vreun premiu Oscar - cel pu]in \n 2010

C`[tig=tori a nenum=rate premii ale publicului (printre care [i cel de la festivalul Transilvania), Beno\t Delépine [i Gustave de Kervern luau prin surprindere lumea \ntreag= \n 2004 cu “Aaltra”, absurdul road movie cu doi rata]i handicapa]i (eticheta este la fel de incorect= politic ca [i filmul), hot=r`]i s= profite c`t pot de pe urma dezavantajului lor. Dup= “Avida” (2006) [i “Louise-Michel” (2008, acum pe ecranele din ]ar=), duo-ul scriitoricesc, regizoral [i actoricesc revine cu “Mammuth”, o comedie dramatic= \n care Gérard Depardieu trebuie s=-[i reviziteze fo[ti angajatori (cu ajutorul motocicletei Mammuth), pentru a-[i rotunji pensioara, iar Isabelle Adjani este o femeie aflat= \n com= de 40 de ani. Filmul va avea premiera rom`neasc= \n 2010 sau 2011. n

- distruse, “Shutter Island” este una din marile atrac]ii ale acestei edi]ii a festivalului. Lansarea \n Rom`nia are loc la mai pu]in de o s=pt=m`n= dup= anun]area c`[tig=torilor de la Berlin, adic= la 26 februarie. Chiar dac= noul film SLIDESHOW al lui Martin Scorsese va fi prezentat \n afara competi]iei [i nu are nicio [ans= la vreunul dintre Ur[i, noua colaborare a oscarizatului pentru “C`rti]a” cu Leonardo DiCaprio nu ne poate dec`t ]ine cu sufletul Afl= mai multe despre la gur=, mai ales pentru c= avem de-a filmele anului [i despre face cu o schimbare de registru: trailerul favori]ii la premii dintr-o sugereaz= c= regizorul a f=cut pa[i serio[i galerie foto disponibil= pe www.businessmagazin.ro pe t=r`mul filmului de groaz=! Ve]i afla

8-14 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 59

carte AMERICANUL R+T+CITOR Sam Shepard, cunoscut de cea mai mare parte a publicului drept actor [i partenerul de via]= al actri]ei Jessica Lange, este dramaturg [i scriitor -, iar “Day Out of Days” este o culegere de nuvele care \i valideaz= statutul de voce contemporan= a unei sec]iuni din America: r=t=citorul, omul cu un trecut pe care caut= s=-l exorcizeze prin c=l=torii ne\ntrerupte, pustnicul modern care fuge de compania uman= c=l=torind.

E o carte stranie, cu un c=l=tor incapabil s= se opreasc= din alergarea prin or=[ele de provincie pr=fuite, pe jum=tate moarte, populate de fiin]e pe jum=tate oameni, pe jum=tate zombie. Naratorul anonim este uneori numit The Actor [i are conversa]ii interesante cu o c=p=]`n= uman= pe care a g=sit-o \ntr-un [an]. Dincolo de aceste accente gotice, nuvelele lui Shepard se \nscriu \n marea tradi]ie a prozei [i a poeziei americane care prezint= un protagonist r=t=citor, care nu se poate opri din alergarea prin t=r`mul promisiunilor, unde visul american se transform= adesea \n co[mar.

SAM SHEPARD “DAY OUT OF DAYS”, ALFRED A. KNOPF, 2010

Arta pe \n]elesul tuturor

TOTUL DESPRE DRAGOSTE Ce au \n comun Paulo Coelho [i Oprah Winfrey? Ambii sunt urma]i, de ani buni, de un deta[ament imens de fani fideli, care \[i tr=iesc via]a dup= litera legii dictat= de panseurile celor doi mon[tri sacri ai culturii moderne. Dac= Oprah spune c= trebuie s= por]i jean[i \nchi[i la culoare [i o tunic= neagr=, atunci cu siguran]= mii de femei vor face exact a[a.

Iar c`nd Coelho afirm= c= “dragostea ne arunc= \n rai sau \n iad, dar mereu ne duce undeva”, sute de mii de cititori vor da din cap, p=trun[i de marele adev=r.

De aceea, g`ndurile scriitorului brazilian despre iubire, publicate recent de Humanitas, vor fi cu siguran]= cump=rate fie pentru propria iluminare, fie pentru a fi oferite drept cadou iluminator.

La urma urmei, “Iubirea rena[te prin d=ruire deplin=”, iar “dragostea e cea mai important= [i mai vulnerabil= tr=ire a oamenilor”.

PAULO COELHO “DRAGOSTEA. CITATE”, EDITURA HUMANITAS, BUCURE{TI, 2009

Investi]iile \n art= au devenit una dintre cele mai bune op]iuni pe timp de criz=, iar speciali[tii din domeniu spun c= arta clasic= va fi \ntotdeauna la mare pre]. Pe de alt= parte, discu]iile despre art= sunt \ntotdeauna printre preferatele elitelor.

E

ste adev=rat, domeniul nu este accesibil neini]ia]ilor, dar cuno[tin]ele se pot cl=di treptat.

Dac= o vizit= la marile muzee ale lumii nu este \ntotdeauna la \ndem`n=, albumele de art= sau c=r]ile de specialitate sunt mult mai accesibile. La editura Noi a ap=rut o enciclopedie, “999 capodopere”, care include, \n 672 de pagini, opere de art= din toate timpurile, care ar trebui s= fie cunoscute de oricine. {i poate reprezenta [i o baz= de la care s= fie construit un portofoliu de investitor. Albumul \nseamn= o c=l=torie \n timp, din perioada preistoric= p`n= \n secolul XX, [i scoate \n eviden]= capodoperele civiliza]iilor [i ale curentelor artistice ap=rute de-a lungul vremii.

Dup= modelul at`t de popular \n ni[te vremuri c`nd timpul a devenit un lux, albumul include informa]ii esen]iale din art=, care pot fi parcurse u[or datorit=

60 BUSINESSmagazin I 8-14 februarie 2010

fotografiilor [i prezent=rilor succinte. Totul este pus \ntr-un context, iar inspira]ia marilor arti[ti este corelat= cu problemele vremurilor pe care le-au tr=it. De exemplu, la \nceputuri arta se concentra asupra fertilit=]ii [i, normal, asupra v`n=torii, principalele preocup=ri ale oamenilor preistorici. |n timp, odat= cu evolu]ia imperiilor, arta a \nceput s= r=spund= unor \ntreb=ri existen]iale mai complexe - ce este omul, cum \l definesc obiceiurile sale, ce se \nt`mpl= cu sufletul dup= moarte.

Cele 12 capitole ale albumului sunt structurate [i \n func]ie de marile centre de art= ale lumii, de la China [i Japonia p`n= \n Africa [i Oceania. Edi]ia este trilingv=, \n limbile rom`n=, greac= [i englez=. n 999 CAPODOPERE EDITURA NOI, BUCURE{TI, 2009

FOTO: SHUTTERSTOCK RUBRIC+ REALIZAT+ DE CRISTINA MARINA {I RALUCA BADEA

panorama DVD

Justi]iarul

SCHIMBARE Clientele creatorilor de lux vin acum mai mult din Rusia, India [i China

Un pic de discre]ie Recesiune sau nu, austeritatea nu prea le prie[te celor superboga]i, care caut= \n continuare luxul cu care sunt obi[nui]i. Au constatat-o reprezenta]ii marilor case de mod= care [i-au prezentat recent noile colec]ii la S=pt=m`na Modei de la Paris.

C

u toate c=, \n mod normal, brandurile de mod= c`[tig= mai mul]i bani din parfumuri, bijuterii, gen]i sau pantofi, segmentul haute couture este cel ce le permite creatorilor s= atrag= cliente cu preten]ii din noua genera]ie de superboga]i ap=ru]i \n ]=rile cu o economie \n ascensiune. Astfel, dac= \n trecut comenzile de articole de vestimenta]ie lucrate manual, al c=ror pre] porne[te de la circa 20.000 de euro (dar pot ajunge [i la o sum= de zece ori mai mare) veneau din partea membrelor aristocra]iei europene [i a mo[tenitoarelor americane, \n timp clientela s-a m=rit, ajung`nd s= includ= prin]ese din Orientul Mijlociu, so]ii [i amante ale oligarhilor ru[i [i fiice ale magna]ilor indieni, taiwanezi sau chinezi.

Pe l`ng= noile cliente, [i cele deja abonate la marile case de mod= au dat de \n]eles c=, dup= o perioad= c`nd au fost mai str`nse la pung=, doresc s= se r=sfe]e

din nou cu crea]ii haute couture. Cum ostenta]ia nu este \ns= privit= cu ochi buni \n actualul context economic, clientele \nst=rite opteaz= pentru un lux discret, f=r= simboluri evidente ale bog=]iei. Creatorii se conformeaz= acestor cerin]e, dup= cum recunoa[te Karl Lagerfeld, “creierul” casei Chanel, care pentru prima oar= \n cariera sa a realizat o colec]ie f=r= emblemele personale: accente de negru, albastrul uniformelor de marinar [i nasturi de aur. |n aceste condi]ii, chiar dac= participan]ii la recentul Forum Economic de la Davos au p=rut de acord c= va urma o revenire lent= a economiei, cu posibile momente de sc=dere, segmentul haute couture se ]ine tare. Una dintre categoriile pe care mizeaz= o constituie celebrit=]ile de la Hollywood, a c=ror apari]ie la un eveniment precum gala premiilor Oscar \ntr-o ]inut= creat= de o mare cas= de mod= le asigur= v`nz=ri consistente pe tot globul. n

62 BUSINESSmagazin I 8-14 februarie 2010

Protagonistul filmului “Motivat s= ucid=” (“Law Abiding Citizen”), recomandat \n aceast= s=pt=m`n= de PRO Video, Clyde Shelton (Gerard Butler), este un inventator str=lucit care duce o via]= fericit= al=turi de famile p`n= \n momentul c`nd asist= neputincios la uciderea cu bestialitate a fiicei [i a so]iei sale \n propria sa cas=. Cei doi asasini sunt prin[i, iar t`n=rul procuror adjunct Nick Rice (Jamie Foxx) este for]at de [eful s=u s= accepte o \n]elegere cu unul dintre criminali. Acesta prime[te o pedeaps= infim=, \n timp ce complicele s=u este condamnat la moarte.

Gre[eala este fatal=, pentru c= Shelton porne[te o cruciad= s`ngeroas= \mpotriva sistemului. Imediat cum iese din \nchisoare, dup= o condamnare de zece ani, uciga[ul care nu a pl=tit pentru fapta sa este asasinat, Clyde Shelton recunosc`ndu-[i crima f=r= nicio urm= de regret.

MOTIVAT S+ UCID+ ACTORI PRINCIPALI: GERARD BUTLER

FILM

B=t=lia ex-ilor Cel mai de succes cineast al Hollywoodului \n materie de \ncas=ri datorit= filmelor “Titanic” (1997) [i “Avatar” (2009), James Cameron se afl= [i pe lista nominaliza]ilor la categoria “Cel mai bun regizor” a premiilor Oscar din acest an. Interesant de remarcat este faptul c= printre cei pe care va trebui s=-i \nving= pentru a-[i primi statueta este [i fosta sa nevast=, Kathryn Bigelow, nominalizat= la aceea[i categorie pentru filmul “The Hurt Locker”. Bigelow, cea de-a treia so]ie a lui Cameron de care acesta s-a desp=r]it \n 1991, nu era ini]ial creditat= cu [anse la o nominalizare la Oscar, mai ales c= la Globurile de Aur premiile se \ndreptaser= spre “Avatar” [i James Cameron, \ns= a intrat \n c=r]i dup= ce a primit premiul pentru regie acordat de c=tre Director’s Guild (organiza]ia profesional= a regizorilor) din SUA. Ca o curiozitate, \n ultimii [aizeci [i unu de ani s-a \nt`mplat ca doar de [ase ori c`[tig=torul premiului Directors’ Guild s= nu ia [i Oscarul, deci lupta pentru distinc]ia care se va acorda la \nceputul lunii martie se anun]= str`ns=. “The Hurt Locker”, filmul regizat de Bigelow, care la fel ca “Avatar” a str`ns nou= nominaliz=ri la Oscar, este o pelicul= cu buget redus [i care nu s-a distins prin \ncas=ri, dar a fost foarte apreciat= de critici.

FOTO: REUTERS PAGINI REALIZATE DE LOREDANA FR+}IL+-CRISTESCU

cifrele s=pt=m`nii INTERN

S=pt=m`nal fondat \n anul 2004 ADRESA REDAC}IEI: Strada B=r=]iei nr. 31, sector 3, Bucure[ti Telefon: 031-82-56-218 Fax: 031-82-56-285 ABONAMENTE: 031-82-56-242 / 244 / 332; fax: 031-82-56-243; Persoan= de contact: Viorica Olteanu APEL GRATUIT: 0800 88 93 93 e-mail: redactia@businessmagazin.ro www.businessmagazin.ro

Volumul afacerilor din comer]ul cu am=nuntul, ajustat \n func]ie de num=rul de zile lucr=toare [i de sezonalitate s-a redus cu 5,7% \n luna decembrie comparativ cu luna anterioar=, cea mai puternic= \nregistrat= \n ultimul an. |n ultimele patru luni retailul rom`nesc a sc=zut continuu, pe fondul reducerii consumului. Fa]= de luna corespunz=toare din 2008, volumul cifrei de afaceri pentru comer]ul cu am=nuntul a sc=zut \n decembrie 2009 ca serie ajustat= cu 6,1%. Cea mai mare influen]= \n sc=derea din decembrie au avut-o v`nz=rile de m=rfuri nealimentare, care au cobor`t cu 10,9%.

REDAC}IA: Redactor-[ef: Ionu] Bonoiu Redactori-[efi adjunc]i: Crengu]a Nicolae, Dorin Oancea, Iuliana Roibu Editori: Raluca Badea, Ioana Mihai, Mihai Mitric= Redactori: Anca Arsene-B=rbulescu, Andreea Ciuc=, Roxana Cristea, Cristina Marina, R=zvan Mure[an, Andrei N=stase, Ana R=du]=, C=t=lin {tefancu Art director: Camelia Iliescu DTP: Roxana Ro[u InfoGrafice: Irina T=n=sescu Editor foto: George Toader Corectur=: Theodor Zamfir Departament de Prelucrare Imagine: {ef departament Iulian Popa

TIPAR & PREPRESS:

SC COMPANIA DE PRODUC}IE INTERTAINMENT SA Tel: 031-825-10-28; Fax: 031-825-10-36 www.coprint.ro REVIST+ EDITAT+ DE:

n

n

1 s=pt.

-0,64% -1,92% -1,32% -1,85% -1,28% -1,19% -0,56%

4 s=pt.

-4,5% -6,2% -5,4% -9,7% -7,2% -8,1% -3,0%

Varia]ie \n 2010 -3,1% -5,2% -3,4% -8,3% -5,1% -7,1% -1,8%

Valoare 20.815,27 1.135,20 38.779,33 2.464,79 441,37 53.463,88

1 s=pt.

-3,71% -4,32% -2,85% -2,14% 1,69% -2,39%

4 s=pt.

-5,2% -1,5% -5,0% -4,9% 3,0% -2,7%

Varia]ie \n 2010 -1,9% 1,6% -3,0% -1,2% 3,3% 3,5%

Valoare 519,27 5.043,60 2.232,28

1 s=pt.

1,28% -0,88% 0,07%

4 s=pt.

5,8% 0,9% 0,6%

Varia]ie \n 2010 12,4% 7,5% -0,3%

INTERNA}IONALI

4 februarie 2010 Dow Jones Ind. Av. (SUA) NASDAQ (SUA) S&P 500 (SUA) DJ STOXX 50 (UE) FTSE 100 (Marea Britanie) DAX (Germania) Nikkei (Japonia)

Valoare 10.100,35 2.151,95 1.076,64 2.717,43 5.137,64 5.536,06 10.355,98

EUROPA CENTRAL+ {I DE EST

4 februarie 2010 BUX (Ungaria) PX50 (Cehia) WIG (Polonia) ATX (Austria) SOFIX (Bulgaria) ISE 100 (Turcia)

n

ROM~NIA

4 februarie 2010 BET-XT BET RASDAQ-C

Ac]iunile SIF-urilor au \nregistrat cre[teri puternice \n ultima s=pt=m`n=, pe fondul [tirilor legate de proiectul ce prevede majorarea pragului de de]inere.

PUBLICITATE & MARKETING: Sales Manageri: Ovidiu T=nase (031-825-62-78), Sales Coordinator Business Press: Drago[ Stan (031-825-62-37) Traffic Manager: Mirela Ignat Brand Manager Business Press: Dana C=pitanu, Gabriel Iova PR&Events Manager Business Press: Simona Dinu

INDICI BURSIERI

n EXTERN Cea mai mare economie, cea a SUA, a \nregistrat \n ultimul trimestru al anului trecut o cre[tere de 5,7%, avans record pentru ultimii [ase ani.

Contribu]ia major= la aceast= relansare a venit din faptul c= firmele americane [i-au redus stocurile mult mai lent. Totodat=, companiile au investit mai mult \n echipamente [i software, exporturile au crescut \ntr-un ritm s=n=tos, iar cheltuielile consumatorilor s-au stabilizat. PIB-ul SUA \nregistrase o cre[tere de 2,2% \n cele trei luni anterioare, astfel c= economia american= a ie[it din recesiune. Cre[terea este cu mult peste estim=rile ini]iale, care prevedeau un avans de 4,6%.

PIA}A MONETAR+

4 februarie 2010 ROBID 3M (%) ROBOR 3M (%)

n

SC PubliMedia International SA este o companie a MediaPRO © Drepturile de autor pentru imaginile publicate apar]in revistei sau surselor acreditate

ISSN 1584-7349

1 s=pt.

-15,83% -14,87%

Valoare 4,12 2,97 105,51 3,28 4,72

1 s=pt.

-0,25% 0,84% 1,93% 0,47% -1,52%

Varia]ie absolut= (%) 4 s=pt. \n 2010 -27,1% -35,6% -25,7% -33,9%

ROM~NIA

4 februarie 2010 Euro/lei Dolar/lei Aur (lei/gr) 100 yeni japonezi/lei Lir= sterlin=/lei

4 s=pt.

-1,2% 2,3% -0,1% 4,9% 1,9%

Varia]ie \n 2010 -2,5% 1,3% 1,3% 3,3% -0,5%

MACRO INTERNA}IONAL PIB \n 2009 (%)

Director publishing: Cosmina Noaghea Director editorial: Cristian Hostiuc Publisher Business Press: Cristina Ghele[el Director v`nz=ri publicitate: Nicoleta Nedea Director marketing: Daniela {erban Director financiar: Sorin Dinu Director distribu]ie: Dan Apostolache (0721.102.086) Director produc]ie: Rodica Ghenciu Director Resurse Umane: Elena {erban Senior foto editor: Marius Sm=du

Valoare 6,54 7,04

Australia Austria Belgia Canada Danemarca Elve]ia Fran]a Germania Italia Japonia Marea Britanie Olanda Spania Suedia Statele Unite Zona euro

+0,6 -3,7 -3,4 -3,2 -5,2 -1,5 -2,3 -4,8 -4,6 -5,1 -3,2 -3,7 -4,0 -5,0 +0,1 -4,0

(trim. III) (trim. III) (trim. III) (trim. II) (trim. III) (trim. III) (trim. III) (trim. III) (trim. III) (trim. III) (trim. IV) (trim. III) (trim. III) (trim. III) (trim. IV) (trim. III)

Produc]ia industrial= (%) -3,8 (trim. II) -4,7 (nov.)

-12,7 (sep.)

-12,0 (oct.)

-14,7 (nov.)

-6,7 (trim. III) -3,8 (nov.)

-8,0 (nov.)

-7,9 (nov.)

-5,3 (dec.)

-6,0 (oct.)

-2,1 (nov.)

-4,1 (nov.)

-12,6 (nov.)

-2,0 (dec.)

-7,1 (nov.)

Rata [omajului (%) +5,5 (dec.) +5,5 (nov.) +12,1 (dec.) +8,5 (dec.) +4,3 (dec.) +4,2 (dec.) +10,0 (nov.) +8,2 (ian.) +7,8 (trim. III) +5,1 (dec.) +7,8 (nov.) +5,5 (dec.) +19,5 (dec.) +8,6 (dec.) +10,0 (dec.) +10,0 (dec.)

8-14 februarie 2010 I BUSINESSmagazin 65

ultimul cuv`nt |n vreme de criz= o veste bun= este atunci c`nd nu ai nout=]i. Pr=bu[irea financiar= a Islandei a f=cut multe prime pagini; remarcabila stabilitate a b=ncilor canadiene nu prea. de PAUL KRUGMAN

Plictiseala e bun= {

i totu[i, pe m=sur= ce aten]ia lumii se mut= de la salvarea financiar= la reforma financiar=, t=cutele pove[ti de succes merit= cel pu]in la fel de mult= aten]ie ca [i spectaculoasele pr=bu[iri. Trebuie s= \nv=]=m de la aceste ]=ri, care este evident c= au mers pe calea cea bun=. Iar \n fruntea acelei liste este vecina noastr= de la nord.

Acum, Canada este un model de urmat foarte important.

Da, [tiu, Canada se presupune c= e plictisitoare. Bilunarul New Republic a catalogat \n urm= cu dou= decenii “Worthwhile Canadian Initiative” ((“O ini]iativ= valoroas= a Canadei”, titlul unui comentariu din The New York Times din anii ‘80) drept cel mai plictisitor titlu din lume.

Dar eu am considerat \ntotdeauna Canada fascinant= tocmai pentru c= e similar= cu Statele Unite \n multe feluri, dar nu \n toate. Ideea este c= atunci c`nd experien]a canadian= [i cea american= se despart, e foarte probabil c= diferen]ele politice, mai degrab= dec`t cele culturale sau de structur= economic=, sunt responsabile pentru acea diferen]=. {i oricum, c`nd vine vorba de sectorul bancar, plictiseala e bun=. |n primul r`nd, pu]in= istorie. De-a lungul ultimului deceniu, SUA [i Canada s-au bucurat de acelea[i avantaje globale.

Ambele s-au confruntat cu aceea[i avalan[= de m=rfuri ieftine [i bani ieftini din Asia.

Economi[tii din ambele state anun]au entuzia[ti c= era recesiunii severe luase sf`r[it. Dar c`nd lucrurile s-au stricat, consecin]ele au fost foarte diferite aici [i dincolo. |n SUA, execut=rile de ipoteci s-au \nmul]it, unele mari institu]ii financiare s-au pr=bu[it, iar altele au supravie]uit doar datorit= injec]iilor masive de capital din partea guvernului. |n Canada nu s-a \nt`mplat nimic din toate astea. Ce-au f=cut canadienii diferit?

Nu a fost vorba de politica dob`nzii de referin]=. Mul]i comentatori au \nvinuit Rezerva Federal= pentru criza financiar=, sus]in`nd c= aceasta a creat bula dezastruoas=, ]in`nd foarte jos, pentru prea mult timp, nivelul dob`nzii de referin]=. Dar dob`nda de referin]= din Canada era similar= cu cea din SUA, deci se pare c= doar dob`nda joas= nu e suficient= ca s= produc= o criz=.

Experien]a Canadei pare de asemenea s= contrazic= opinia, puternic promovat= de Paul Volcker - formidabilul fost pre[edinte al Rezervei Federale - c= r=d=cinile crizei noastre rezid= \n dimensiunile institu]iilor noastre financiare, \n existen]a b=ncilor “prea mari ca s= cad=”. Dar \n Canada toate b=ncile sunt prea mari ca s= cad=: cinci grupuri bancare domin= scena financiar=.

Pe de alt= parte, experien]a Canadei pare s= sprijine opiniile celor ca Elizabeth Warren, [efa comisiei Congresului care se ocup= cu supravegherea redres=rii b=ncilor: ea a atribuit mare parte a vinei pentru criz= faptului c= nu s-a reu[it protejarea consumatorilor de creditele \n[el=toare. Canada are o Agen]ie a Consumatorului Financiar independent=, care a restr`ns drastic creditele de tip “subprime”.

Cel mai important, experien]a Canadei pare s= le dea dreptate celor ce spun c= un sistem bancar poate fi men]inut s=n=tos dac= \l p=strezi plictisitor, adic= dac= limitezi pragurile de risc pe care [i le pot asuma b=ncile. Statele Unite aveau un sistem bancar plicticos, dar lipsa reglement=rilor din vremea lui Reagan a f=cut lucrurile periculos de interesante. Canada, \n schimb, a men]inut o mole[eal= pl=cut=.

Mai concret, Canada a fost mult mai strict= \n limitarea tranzac]iilor cu bani \mprumuta]i pe credit pe care le puteau

66 BUSINESSmagazin I 8-14 februarie 2010

face b=ncile. A limitat de asemenea [i procesul de securitizare, \n care b=ncile \mpachetau [i revindeau creditele din portofolii, un proces ce se presupunea c= ar fi ajutat b=ncile s= \[i reduc= riscurile, prin fragmentarea creditului, dar care \n practic= s-a dovedit o modalitate pentru b=nci de a face pariuri tot mai mari pe banii altora.

Nu e niciun dubiu c= \n ultimii ani aceste restric]ii au \nsemnat mai pu]ine oportunit=]i pentru bancheri de a veni cu idei de[tepte dec`t \n situa]ia \n care Canada ar fi urmat zelul de dereglementare al Americii. Dar, a[a cum s-a dovedit, a fost spre binele lor.

Deci care sunt [ansele ca SUA s= \nve]e din succesul Canadei?

De fapt, legea reformei financiare pe care Camera Reprezentan]ilor a adoptat-o \n decembrie va canadianiza sistemul american. Va crea o Agen]ie de Protec]ie a Consumatorului Financiar, va limita tranzac]iile b=ncilor cu bani \mprumuta]i [i va limita securitizarea, cer`nd creditorilor s=-[i p=streze o parte a riscurilor aferente \mprumuturilor acordate.

Dar perspectivele pentru ca o lege similar= s= capete cele 60 de voturi de care are nevoie \n Senat sunt nesigure.

Republicanii sunt foarte porni]i \mpotriva oric=rei reforme financiare serioase - nici m=car un singur republican nu a votat pentru lege \n Camera Reprezentan]ilor - [i chiar [i unii democra]i sunt ambivalen]i.

A[a c= e mare probabilitatea s= nu facem nimic sau nu cine [tie ce ca s= prevenim viitoarele crize bancare. Dar nu va fi din cauz= c= nu [tim ce avem de f=cut: avem un exemplu clar despre cum s= men]inem sigur sistemul bancar - chiar sub nasul nostru. n

TRADUCEREA {I ADAPTAREA MIHAI MITRIC+; © 2010 NEW YORK TIMES NEWS SERVICE