BusinessWeek numarul 124 by Business Week

ROMÂNIA

NR. 124 I 10 MARTIE 2009 I 3,5 RON

SCENARIUL

PESIMIST CUM AR AR~TA ECONOMIA ROMÅNEASC~ |N 2009 DAC~ CELE MAI SUMBRE PREVIZIUNI AR DEVENI REALITATE?

6 421847 000086

00124

NOTE EDITORIALE

01 DIRECTOR EDITORIAL Rachad El Jisr EDITOR Gabriel Bårlig` SENIOR REDACTORI Magda Munteanu, Alice Taudor, Raluca Com`nescu, Mihnea Anastasiu REDACTORI Corina Coman, Ovidiu Neagoe, Silvia Pan]uru, Ionu] Vi[an COLABORATORI Dan {erb`nescu DIRECTOR PUBLICITATE Giuseppina Burlui PUBLICITATE Iulian B`beanu, Ana Maria Mardan DIRECTOR EVENIMENTE Oana Molodoi MARKETING CONSULTANT Gabriela Enescu/StrategyStudio MARKETING Bianca M`nescu PAGINA}IE Ioana-Silvia Ceriu, Florin P`tra[cu PRODUC}IE Dan Mitroi, Marian Neagoe DISTRIBU}IE George Moise ABONAMENTE Andreea Nunu (subscribe@bmg.ro) BusinessWeek (www.businessweek.com) este publicat` s`pt`månal de The McGraw-Hill din 1929. Tirajul revistei este de 1,2 milioane de exemplare la nivel mondial [i are 4,7 milioane de cititori pe s`pt`mån`.

BUSINESSWEEK/ROMÅNIA este publicat` de Business Media Group S.R.L [i McGraw-Hill Companies, Inc. Articolele traduse [i republicate \n acest num`r din BUSINESSWEEK sunt sub copyright 2008 al The McGraw-Hill Companies, Inc. Toate drepturile sunt rezervate. Reproducerea \n orice fel, \n \ntregime sau par]ial, f`r` acordul scris prealabil al The McGraw-Hill Companies, Inc. [i al Business Media Group, S.R.L. este interzis`.

BUSINESSWEEK/ROMANIA is published by Business Media Group, S.R.L. and The McGraw-Hill Companies, Inc. Articles translated and reprinted in this issue from BUSINESSWEEK are copyrighted 2008 by The McGraw-Hill Companies, Inc. All rights reserved. Reproduction in any manner, in whole or in part, without prior written permission of The McGraw-Hill Companies, Inc. and Business Media Group, S.R.L. is expressly prohibited.

BUSINESS MEDIA GROUP editor al publica]iilor Business Review, WorkBook, Biz Publishers Bill Avery & Rachad El Jisr Bd. Regina Maria 1, bl. P5B, sc. 1, ap. 10-11, Bucure[ti – România

OBRAZUL SUB}IRE {I CHELTUIALA CU CARE SE }INE Când a cump`rat ABN Amro, \n 2007, lucrurile st`teau \nc` bine pentru cea mai mare banc` din Marea Britanie, RBS. Dar când, \n cele din urm`, anul trecut a realizat rebrandingul sucursalelor ABN din România, situa]ia nu mai era la fel de roz. Statul britanic intrase deja \n ac]ionariatul b`ncii, pentru a o salva de dezastrul provocat de expunerea la creditele subprime [i instrumentele financiare asociate acestora. {i perspectivele nu erau dintre cele mai fericite. Totu[i, RBS a investit \n schimbarea \nf`]i[`rii sucursalelor ABN Amro din cele 15 ora[e din Romånia \n care banca era prezent`. Am fost martor la aceast` tranzi]ie, \n drumul meu zilnic spre serviciu trecând pe lâng` o sucursal` ABN/RBS. Cam cu zece zile \nainte de data oficial` a rebrandingului (15 octombrie), muncitorii puseser` deja la locul lor mai multe logo-uri RBS, pe care \ns`, le acoperiser` cu o hus` de pânz`. La u[a de la intrare, sigla [i orarul erau, de asemenea, acoperite, ceea ce conferea un aspect u[or improvizat sucursalei, de[i aceasta func]iona normal. Deja, la vremea aceea, problemele b`ncii-mam` deveniser` clare [i nu m-am putut ab]ine s` nu m` \ntreb cât va dura pân` când siglele vor fi date jos, pentru a fi schimbate cu altele. S`pt`mâna trecut` am primit r`spunsul, singura problem` nerezolvat` fiind ce nume va \nlocui logo-ul RBS [i când. Nu am putut s` nu-mi aduce aminte de un alt rebranding “pe ultima sut` de metri”, cel f`cut de Connex fix cu câteva luni \nainte de transformarea brandului \n Connex-Vodafone [i apoi \n Vodafone. |n acela[i timp, am rememorat o discu]ie pe care am avut-o \n 2006 la New York cu un american. Omul \mi povestea zâmbind c` banca lui \[i schimbase numele ([i proprietarul) de vreo patru ori \n ultimii doi ani, ca urmare a valului de fuziuni [i achizi]ii din sectorul bancar american. Deja, pe la a treia schimbare, renun]ase s` mai urm`reasc` schimb`rile: “E doar o banc`, nu nevast`-mea”. Pân` de curând, nu prea \n]elegeam ce vrea s` spun`. Dar, trecând pe lâng` sucursala RBS de la mine din cartier m-am \ntrebat ce nume va purta ea \n curând. Nu de alta, dar e tot mai greu s` ofer repere prietenilor care m` viziteaz`. Pot s` le spun, poate, “Vezi c` pe col] e o banc`. Ieri era RBS, azi poate o fi altceva”.

Telefon: +4021-206.06.83, 206.06.84, 206.06.85, 206.06.86, 206.06.87 Fax: +4021-335.34.74 E-mail: businessweek@bmg.ro; sales@bmg.ro www.bmg.ro Tipar: ROMPRINT ISSN: 1842 - 1938

Gabriel Bårlig`, E DITOR

10 MARTI E 2009 l BUSINESSWEEK

02 SUMAR SCENARIUL PESIMIST Declinul economic al României pare deja o certitudine, \n ciuda optimismului de anul trecut. Dar cât de jos s-ar putea ajunge? Afla]i din paginile care urmeaz` ce cred anali[tii [i juc`torii din cele mai importante segmente ale economiei PAGINA 26

BUSINESS WEEK

{tirile pe care trebuie s` le [tii

PERSPECTIVE: Bugetul aprobat la ﬁnele lunii februarie are ]inte mult prea optimiste, bazate pe venituri greu de realizat

ANALIZ~

B~NCI: Rela]ia cu banca \n 2009 va

AGENDA BW

PE SCURT

INTERVIU: Mihnea Anastasiu a

discutat despre situa]ia diﬁcil` de la burs` cu Anca Dumitru, director general BVB

18 18

deocamdat` acela[i lucru 24

ﬁ complicat`. Accesul la credite este extrem de diﬁcil, iar probabilitatea intr`rii \n incapacitate de plat` a crescut 32

Ac]ionarii Petrom r`mân f`r` dividende pentru 2008, cu toate c` anul trecut s-a \nregistrat cel mai mare pre] nominal al barilului de petrol din istorie

Dup` ce [i-a f`cut intrarea \n for]` cu un rebranding anun]at pe ﬁecare canal media, RBS România urmeaz` s` ﬁe vândut`. Cine [i de ce ar putea-o cump`ra?

BUSINESSWEEK I 10 MARTI E 2009

RETAIL: Schimbarea radical` a obiceiurilor de consum din cauza bugetului familial restrâns va impune o rea[ezare \n retailul autohton PIA}A MUNCII: Efectul de domnio al crizei ﬁnanciare distruge pas cu pas universul individual [i ridic` semne de \ntrebare cu privire la siguran]a locului de munc`

SERVICII: Mul]umirea clien]ilor este

mai vital` ca niciodat`. Campionii serviciilor fac economii la orice, nu [i la grija fa]` de consumatori

Pe lâng` presiunea marilor lan]uri de retail, magazinele de cartier au acum de \nfruntat [i criza 52

FOCUS

UPC a revenit pe cre[tere \n ceea ce prive[te num`rul de clien]i. Despre proﬁt nu se poate spune,

INFRASTRUCTUR~: Tehnologii

inteligente care fac infrastructura mai sigur` [i mai eﬁcient` sunt disponibile chiar când guvernul SUA aloc` bani \n aceast` direc]ie

B~NCI: Aproape toate creditele

acordate de Volksbank persoanelor ﬁzice sunt garantate cu ipoteci. Pe ce vor mai paria de acum \ncolo bancherii care au mizat pe pia]a imobiliar`? 60

IMOBILIARE: Criza a dus pre]urile

STRATEGIE: Cu pre]ul activelor mult sub a[tept`ri, pia]a de achizi]ii [i fuziuni d` semne de via]`. Dar nu se mai pune problema unor megaacorduri

\n jos, dar paradoxal, tot ea va ajuta la revenirea acestora, din cauza sc`derii ofertei

OPINII

FINAN}E: De ce ajutorul de stat,

BURS~

TEHNOLOGIE PENTRU TINE

IDEI: Un plan f`r` partizanate

colacul de salvare la care tot mai multe companii privesc cu interes, este o sabie cu dou` t`i[uri

BUSINESS WEEK PAGINI EDITATE DE GABRIEL BÂRLIG~

RBS ROMÂNIA DE VÂNZARE

UN LOGAN ÎMPOTRIVA CRIZEI

Automobile Dacia anun]` lansarea unei versiuni a modelului Logan adaptate condi]iilor economice diﬁcile actuale, cu pre]uri pornind de la 4.995 de euro. Compania \ndepline[te astfel, dup` mai mult de patru ani de la lansarea Logan, promisiunea ini]ial` BUSINESSWEEK l 10 MARTI E 2009

Chile, Columbia, Egipt, Kazakhstan, Noua Zeeland`, Pakistan, Filipine, Portugalia, Slovacia, Uzbekistan, Venezuela [i Vietnam. “Ca parte a acestui efort (de restructurare), inten]ion`m ca reprezentarea noastr` \n circa 36 dintre cele 54 de ]`ri \n care oper`m s` fie redus` semnificativ sau vândut`”, a declarat directorul executiv al RBS, Stephen Hester. Statul britanic, care de]ine deja 70% din capitalul b`ncii, va aduce \nc` 13 miliarde de lire sterline, sub form` de ac]iuni speciale, care nu vor majora cota de]inut` de guvern. (Vezi “RBS România bate \n retragere” - pag. 21)

de a oferi o “Dacie de 5.000 de euro”. Desigur, pre]ul ini]ial al modelului Logan berlin` este de 5.900 de euro cu TVA, dar acesta scade la 4.995 de euro dac` se ia \n calcul prima de casare a programului “Rabla”. Pân` acum, cea mai ieftin` versiune de echipare pentru Dacia Logan era

Ambiance, cu motor de 1.4 litri [i 75 CP, la pre]ul de 6.400 de euro.

REZULTATE PREA S~RACE

Petrom a \nregistrat \n ultimul trimestru pierderi nete de aproape 1,27 miliarde de lei. Performan]a

SORIN STANA / VISTA

Grupul britanic Royal Bank of Scotland (RBS), afectat puternic de criza creditelor, a anun]at scoaterea la vânzare a mai multor subsidiare, printre care se num`r` [i cea din România. Anun]ul a fost f`cut s`pt`mâna trecut`, dup` ce RBS a raportat cele mai mari pierderi din istoria corporatist` a Marii Britanii - 24,1 miliarde lire sterline. RBS a intrat \n România dup` achizi]ia, \n 2007, a ABN Amro la nivel interna]ional. Re]eaua local` tocmai trecuse prin procesul de rebranding, finalizat anul trecut. |n afar` de România, RBS vrea s` mai vând` subsidiarele din Argentina, Bahrein,

{TIRILE PE CARE TREBUIE S~ LE {TII “Factorul politic, dând crezare acestor prognoze, ar putea s` trateze problema emo]ional, adoptând m`suri de relaxare fiscal` [i salarial`, care nu ar face decât Guvernatorul BNR, Mugur Is`rescu s` agraveze criza” foarte slab` din ultimele trei luni ale anului trecut, provocat` \n principal de constituirea unor provizioane, a f`cut ca proﬁtul net al Petrom s` se cifreze \n 2008 la numai 1,02 miliarde de lei, cu 43% sub nivelul din 2007. Anul trecut, produc]ia companiei \n România a fost de 69 milioane barili echivalent petrol, cu 2% mai mic` decât \n 2007. Produc]ia de ]i]ei a fost de 4,5 milioane tone, la acela[i nivel ca \n 2007, \n timp ce produc]ia de gaze naturale a sc`zut cu 3%, la 5,55 miliarde metri cubi. (Vezi “Unde e Petromul de alt`dat`?” – pag. 18)

ÎNGHE}AT~ DE IARN~

Unilever a anun]at, s`pt`mâna trecut`, preluarea m`rcii de \nghe]at` Napoca, aflat` \n portofoliul Friesland Campina. Preluarea face parte din strategia Unilever de cre[tere \n Europa Central` [i de Sud. Friesland Campina România va produce \n continuare \nghe]at` pentru Unilever România, \n fabrica Napolact din Cluj-Napoca, iar tranzac]ia va permite firmei s` se concentreze pe dezvoltarea portofoliului de produse lactate pe plan local, afirm` oficialii produc`torului olandez. Unilever va aduce \n România [i alte m`rci (Magnum, Carte d’Or, Cornetto, Viennetta, Big Milk) produse \n strìn`tate.

EUROPEAN COMMUNITY

INVESTI}II FINALIZATE

MOL România a \nregistrat \n 2008 un proﬁt de aproape 12 milioane de euro, \n stagnare fa]` de anul precedent, pe fondul cre[terii cifrei de afaceri cu 11%, la circa 590 milioane euro. Vânz`rile de carburant ale companiei au crescut \n 2008 ca volum cu 2% fa]` de anul 2007. Investi]iile realizate de MOL România pentru dezvoltarea re]elei au crescut

cu aproape 30% comparativ cu anul 2007. S`pt`mâna trecut`, compania a anun]at ﬁnalizarea unor investi]ii de circa 2,5 milioane de euro pentru o nou` benzin`rie inaugurat` la Bor[ [i pentru dotarea depozitului de carburant din Tileagd cu un sistem computerizat de \nc`rcare a autocisternelor (COTAS).

UNIUNE SECOND-HAND

Companiile Sixt New Kopel [i AAA AUTO Group au fuzionat s`pt`mâna trecut`, sub numele AAA New Kopel, având ca obiect de activitate vânzarea de ma[ini second hand pe pia]a local`. Totu[i, companiile \[i vor desf`[ura independent activitatea \n România, dar sub acela[i brand. În urma acordului, Sixt New Kopel de]ine capitalul majoritar de 95%, \n timp ce AAA AUTO Group restul de 5%, cu op]iunea de cre[tere cu pân` la 49%. Sixt New Kopel ofer` servicii de leasing opera]ional [i renta-car, si, de anul trecut, servicii auto second hand. AAA AUTO Group, care comercializeaz` automobile second-hand, activeaz` pe pia]a din România din 2005.

PRIVATIZAREA CONTINU~

Procesul de privatizare la Avioane Craiova va continua, a declarat pre[edintele Autorit`]ii pentru Valoriﬁcarea Activelor Statului (AVAS), Mircea Ursache, dup` \ntâlnirea cu reprezentan]ii grupului italian Alenia Aeronautica SpA, singura care a depus o ofert` de cump`rare. Comisia de negociere a analizat documentele de participare depuse de Alenia, urm`toarea \ntâlnire \ntre p`r]i ﬁind programat` \n prima parte a lunii martie. Privatizarea Avioane Craiova fost reluat` \n octombrie 2008, dup` ce precedenta tentativ` a fost \ntrerupt`,

ca urmare a e[ecului negocierilor cu cehii de la Aero Vodochody.

SOFTWARE DIN PROVINCIE

Furnizorul de solu]ii informatice BRINEL, din Cluj-Napoca, a \nregistrat anul trecut o cre[tere cu 15% a cifrei de afaceri, pân` la circa 28 de milioane de euro. Solu]iile hardware de]in o pondere de dou` treimi din vânz`ri, \n timp ce solu]iile de software [i servicii acoper` restul. Rezultatele \nregistrate \n primele nou` luni din 2008 au dep`[it prognozele ini]iale, dar ultimul trimestru a fost marcat de reducerea brusc` a investi]iilor publice \n IT. Marcel Borodi, CEO al grupului BRINEL, estimeaz` pentru acest an rezultate comparabile cu cele din 2008, o prognoz` optimist` vizând chiar o cre[tere de 5-10%.

BANI SPRE EST

Banca European` pentru Reconstruc]ie [i Dezvoltare (BERD), Banca European` de Investi]ii (BEI) [i Banca Mondial` (BM) au anun]at c` vor asigura \n urm`torii doi ani sprijin financiar de 24,5 miliarde de euro sectorului bancar din Europa Central` [i de Est, pentru finan]area afacerilor din regiune lovite de criza economic` global`. Banii se adaug` eforturilor na]ionale din regiune pentru combaterea efectelor crizei. BERD va furniza 6 miliarde de euro \n 2009-2010 c`tre b`ncile [i IMMurile din regiune, BEI va oferi 11 miliarde de dolari \n facilit`]i de creditare pentru IMM-uri, din care 5,7 miliarde vor fi disponibile imediat, iar Banca Mondial` va oferi un sprijin de 7,5 miliarde de euro. “Aceast` ac]iune comun` va ajuta la furnizarea de fonduri vitale c`tre b`nci, pentru a sprijini economia real` din ]`rile din centrul, estul [i sudul Europei, afectate serios de criz`, \n special pentru a ajuta companiile mici s` supravie]uiasc` \n aceste vremuri tulburi”, a declarat pre[edinte BEI, Philippe Maystadt. ê 10 MARTI E 2009 l BUSINESSWEEK

BUSINESS WEEK

PERSPECTIVE IONU} VI{AN

PREA MICI PENTRU O CRIZ~ ATÂT DE MARE Bugetul aprobat la ﬁnele lunii februarie are ]inte mult prea optimiste, bazate pe venituri greu de realizat Adoptarea proiectului de buget de c`tre Parlament a clarificat situa]ia bugetar` pe anul \n curs. Sigur, nefiind un buget multianual, posibilitatea rectific`rilor bugetare r`mâne ca o variant` de modificare a structurii financiare. Principalele probleme legate de sustenabilitatea sa sunt ]inta stabilit` pentru deficitul bugetar de 2% [i colectarea veniturilor la bugetul de stat. “Din punctul meu de vedere, colectarea real` a veniturilor va fi mai mic` decât nivelul previzionat”, crede Liviu Voinea, director executiv al Grupului de Economie Aplicat` (GEA). În condi]iile \n care colectarea veniturilor bugetare a sc`zut din luna decembrie a anului trecut, guvernul ar fi trebuit s` ia \n calcul o sc`dere a acestora \nc` de la \ntocmirea bugetului. Numai \n decembrie 2008, veniturile colectate au sc`zut cu peste 23%. “Este greu de anticipat cum va evolua colectarea taxelor \n anul \n curs, deoarece firmele care se confrunt` cu lipsa de lichidit`]i vor r`mâne \n special restante la stat”, consider` Gabriel Staicu, lector universitar doctor la ASE Bucure[ti [i membru fondator al Centrului de Economie [i Libertate (ECOL). Ca atare, nu este exclus ca tot mai mul]i angajatori s` prefere anumite modalit`]i de a sc`pa de povara fiscal` asociat` veniturilor salariale, ca urmare a major`rii contribu]iilor sociale. “Cred \ns` c`, \n al doilea semestru, colectarea contribu]iilor [i taxelor va fi mai bun` comparativ cu prima parte a anului”, spune Staicu. }inta stabilit` pentru deficitul bugetar pare a fi mai mult decât optimist`. O solu]ie pentru a atinge nivelul previzionat ar fi de cre[tere a impozit`rii, coloborat` cu reducerea cheltuielilor administrative. Spre exemplu, de[i era anun]at` cre[terea cu “doar” 3,3 puncte procentuale a contribu]iilor sociale, aceasta au fost m`rite cu 3,8%. Obiectivul de reducere a cheltuielilor poate fi destul de greu de atins, \n condi]iile \n

BUSINESSWEEK I 10 MARTIE 2009

care cuantumul cheltuielilor exigibile ale \nal]ilor func]ionari publici nu se reduce. Numai bugetul Camerei Deputa]ilor a crescut cu 22% fa]` de anul trecut. În aceste condi]ii, un acord cu Fondul Monetar Interna]ional (FMI) sau cu Banca Mondial` ar putea fi absolut necesar pentru finan]area deficitului bugetar. Un astfel de acord ar da un semnal investitorilor strìni c` economia româneasc` are \ntr-adev`r probleme, dar c` exist` semnele de revenire. Dar Gabriel Staicu consider` c` o \n]elegere cu un organism financiar interna]ional nu are cum s` transmit` investitorilor mesaje de lini[te [i \ncredere fa]` de ]ara contractant`. “Prin urmare, dac` analiz`m \n mod ra]ional, o economie nu are cum s` fie upgradat` din perspectiva riscului investi]ional o dat` cu semnarea acordului cu FMI, ci mai degrab` downgradat`”, spune el. |ns` Liviu Voinea crede c` un acord cu FMI ar reprezenta o posibilitate pentru România de a atrage capital din strìn`tate la dobânzi mai mici. Este un avantaj important, dac` ne gândim c`, prin sc`derile recente ale ratingului de ]ar` efectuate de agen]iile interna]ionale de profil, România va lua credite la dobânzi mai mari \n strìn`tate. Semnalele contradictorii continu`, \ns`, chiar la nivel guvernamental. La câteva zile de la adoptarea bugetului, ministrul Transporturilor, Radu Bercea-

nu, a declarat c`, \n acest an, construc]ia de autostr`zi nu este o prioritate pentru guvern. Aceast` declara]ie vine dup` ce premierul Boc afirmase c` infrastructura este o prioritate \ntr-un stat care a construit 5 kilometri de autostrad` \n intervalul 2004-2008. “Trebuie s` \n]elegem c` domeniile \n care sunt direc]iona]i banii publici nu sunt, de cele mai multe ori, corespunz`toare intereselor generale ale societ`]ii”, spune Staicu. Guvernul României ar fi putut aloca sume mai mari pentru infrastructur`, pe de o parte pentru a oferi un stimulent economic, iar pe de alt` parte, pentru a mai reduce deficitul uria[ de kilometri de autostr`zi pe care-l avem \n compara]ie cu ceilal]i membri UE. Recentele proiecte ale statelor din vestul Europei [i din Statele Unite de a acorda ajutoare de stat sau de a face chiar na]ionaliz`ri fac Europa de est s` arate tot mai mult ca ultimul bastion al capitalismului. S` fie aceste proiecte doar m`suri disperate de salvare sau sunt datorate lipsei experien]ei comuniste \n aceste state? Polonia reduce cheltuielile bugetare cu 4 miliarde de euro, iar Cehia reduce fiscalitatea. “Cred c` Europa de Est nu dispune de fonduri pentru astfel de m`suri”, spune Liviu Voinea. |n acela[i timp, astfel de m`suri trebuie s` respecte regulile europene de concuren]` [i ajutor de stat. Este o dilem` din care guvernul român cu greu poate ie[i. ê

BUSINESS WEEK

CIFRE

DRUMUL SPRE }INTA DE INFLA}IE De Gabriel Bårlig`

De[i a \ncheiat 2008 cu o sc`dere de un procent fa]` de trimestrul precedent, infla]ia s-a situat anul trecut la un nivel destul de mare, de 6,3%, semnificativ peste limita superioar` a intervalului de varia]ie din jurul ]intei centrale de 3,8% dorit de Banca Na]ional`. Totu[i, BNR afirm` c` sc`derea reprezint` o confirmare a consolid`rii procesului dezinfla]ionist reluat \n trimestrul trei al anului trecut. Pentru acest an, efectele crizei asupra economiei române[ti au determinat banca central` s` vorbeasc` despre un mediu volatil, care \ngreuneaz` proiec]iile macroeconomice pe plan intern. Totu[i, BNR crede c` 2009 se va \ncheia cu o rat` a infla]iei de 4,3%, iar anul viitor va aduce o sc`dere pân` la 3,2%. Rata anual` a inﬂa]iei (%)* 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 * Proiec]ie Sursa: BNR

2009* Trim. II Trim. III

Pre]uri administrate

M`rfuri nealimentare (energie, medicamente) Trim I

Trim II

4,2

2,8

2010* Trim. IV

a fost, la sfâr[itul lui 2008, diferen]a dintre rata inﬂa]iei din România [i cea medie din Uniunea European` Sursa: BNR

Trim III

8,3

Trim IV

7,6

Servicii (utilit`]i, transport) Trim I

Trim II

16,7

4,2% 2008 Trim. I

Pre]uri administrate versus pre]uri libere Evolu]ie 2008 (%)

10,4

Trim III

5,8

Trim IV

6,7

Pre]uri libere Trim I

8,6

Trim II

9,5

Trim III

Trim IV

7,1

5,9

Trim III

Trim IV

Pre]uri libere CORE2* Trim I

7,0

Trim II

8,1

6,9

6,7

* nu includ produse cu pre]uri volatile (legume, fructe, ou`, combustibili) Sursa: INS, calcule BNR

AFACERILE S~PT~MÅNII CALENDAR AUTO 2 martie Institutul Na]ional de Statistic` (INS) prezint` datele privind \nmatricul`rile noi de vehicule rutiere \n trimestrul patru [i pe \ntregul an 2008.

pres` \n care va prezenta punctul s`u de vedere cu privire la situa]ia ﬁnanciar` actual` a Oltchim, la planurile privind acordarea unui ajutor de stat [i la cele privind reconversia datoriilor Oltchim.

BURS~ 2 martie Directorul general al Transelectrica, Adrian B`icu[i, deschide [edin]a de tranzac]ionare a Bursei de Valori Bucure[ti, ocazie cu care va informa pia]a de capital cu privire la noile planuri de ac]iune ale companiei.

LEASING 3 martie Asocia]ia Societ`]ilor Financiare ALB Romånia prezint` rezultatele industriei de leasing pentru anul 2008.

TRANSPORTURI 2 martie Lufthansa inaugureaz` noua sa rut` Bucure[ti-Milano, care va ﬁ deservit` de aeronave Airbus A319. S~N~TATE 2 martie Ministrul S`n`t`]ii, Ion Bazac, prezint` \ntr-o conferin]` de pres` programul social de compensare cu 90% a pre]ului medicamentelor pentru pensionarii cu pensii sub 600 de lei. ING 3 martie ING Bank Romånia \[i prezint` rezultatele ﬁnanciare ob]inute \n anul 2008. OLTCHIM 3 martie Grupul german PCC SE, ac]ionar minoritar la Oltchim, organizeaz` o conferin]` de

GENERALI 4 martie Generali PPF Holding va organiza o conferin]` de pres` pentru a anun]a strategia de dezvoltare a grupului \n România, dup` preluarea Ardaf [i RAI. AFACERI 4 martie Camera de Comer] [i Industrie a României \n colaborare cu MabeInvest LLC organizeaz` seminarul “Mediul de afaceri românesc \n condi]iile crizelor globale”. TOPEX 4 martie Compania organizeaz` conferin]a “Solu]ii eficiente de comunica]ii prin VoIP pentru Segmentul SMB [i Enterprise”. CONSULTAN}~ 6 martie PricewaterhouseCoopers România organizeaz` la Timi[oara conferin]a anual` pe teme fiscale [i juridice “Cum s` ie[i cå[tig`tor din criza financiar`?”.

BUSINESSWEEK l 10 MARTIE 2009

BUSINESS WEEK

PE SCURT PAGINI EDITATE DE GABRIEL BÅRLIG~

METODA FINLANDEZ~ Cheltuielile cu personalul se afl` \n fruntea listei de reduceri \n aceast` perioad`. Liderul mondial al produc`torilor de telefoane mobile, Nokia, vine cu o solu]ie bazat` pe... voluntariat. Compania a anun]at s`pt`mâna trecut` lansarea unui program de demisii voluntare, precum [i \ncurajarea concediilor f`r` plat` [i a \ntreruperii voluntare a activit`]ii pe perioade de la o lun` la un an. Nokia \[i \ncurajeaz`, de asemenea, angaja]ii \n 2009 s`-[i utilizeze toate zilele de vacan]`, \n loc s` \ncaseze compensa]ia financiar` pentru nefolosirea acestora. “R`spunsul angaja]ilor [i al reprezentan]ilor lor privind propunerile pentru reducerea costurilor de personal a fost \ncurajator. Am analizat toate propunerile [i anun]`m acum ini]iative pe baz` de voluntariat, care s` ne ajute la economii \n actualul mediu economic”, spune Hallstein Moerk, directorul de resurse umane al gigantului finlandez.

PESIMISM |N FLOARE Num`rul persoanelor care cred c` România este \n recesiune a crescut semnificativ \n decursul unei singure luni, de la 30% \n decembrie 2008, pân` la 41% \n luna ianuarie 2009, conform studiului lunar “Romanian Crisis Monitor”, realizat de compania de cercetare Unlock, \n parte neriat cu CIVITAS Global Ketchum România. În acela[i timp, num`rul celor care consider` c` economia stagneaz` sau c` \nregistreaz` o cre[tere moderat` s-a redus. “Românii par s` fie mult mai con[tien]i de existen]a unei crize comparativ cu starea de spirit din decembrie. Probabil c` au \nceput deja s` simt` repercursiuni la nivel personal”, spune Adina Vlad, Managing Partner Unlock. {omajul [i pre]ul alimentelor sunt cele mai \ngrijor`toare efecte ale crizei, \n opinia consumatorilor. De asemenea, DEC. IAN. 2008 2009 consumatorii au devenit mai pu]in {omaj 71% 79% optimi[ti \n ceea ce Pre]ul alimentelor 62% 76% prive[te evolu]ia \n Deﬁcitul bugetar 71% 75% acest an a veniturilor personale, aproape Pia]a imobiliar` 77% 70% 30% dintre cei interviNivelul de trai 65% 69% eva]i se a[teapt` ca venitul s` scad` \n Pre]ul carburan]ilor 55% 68% 2009, comparativ Calitatea produselor 57% 63% cu 20% la sfâr[itul Sursa: Romanian Crisis Monitor anului trecut.

(DE SUS): NOKIA; JEAN SCHEIJEN

CARE VOR FI DOMENIILE AFECTATE DE CRIZ~?

TEHNOLOGIE VERSUS BIROCRA}IE Compania de servicii [i consultan]` IT MATERNA Information & Communication lanseaz` pe pia]a local` solu]ii informatice pentru administra]iile locale care au drept scop principal reducerea birocra]iei. Conform studiilor Inspectoratului General pentru Comunica]ii [i Tehnologia Informa]iei, reducerea cu 1% a costurilor birocra]iei ar aduce României economii de peste un miliard de euro la nivelul administra]iei locale. MATERNA propune solu]ii pentru gestiunea integrat` a documentelor, fluxurilor de lucru [i arhiv`rii electronice, extinderea serviciilor online prin implementarea unui portal multifunc]ional, precum [i administrarea electronic` a reclama]iilor [i sesiz`rilor. Compania ofer` solu]ii modulare, care s` poat` fi implementate independent, \n func]ie de bugetul disponibil al autorit`]ilor locale. “Principalul avantaj al acestor solu]ii este c` trateaz` personalizat procesele [i activit`]ile institu]iilor publice”, spune Andrei Grosu, responsabilul pentru solu]iile informatice destinate sectorului public la MATERNA Information & Communications România.

10 MARTI E 2009 l BUSINESSWEEK

BUSINESS WEEK

PE SCURT

BVB, |N C~UTAREA MICILOR OUTSOURCING PE }AR~ Companiile multina]ionale care caut` oportunit`]i de outsourcing \n România pot apela acum la un site specializat \n acest sens. WebServices Inc. [i ROWeb Development au anun]at, s`pt`mâna trecut`, lansarea GlobalRomania.com, un portal dedicat externaliz`rii proceselor de afaceri \n România. Portalul ofer` un director al furnizorilor de astfel de servicii din România, o list` a tipurilor de servicii oferite, [tiri despre industrie, un forum online [i anun]uri de angajare la companiile de profil române[ti. |nscrierea \n director este gratuit`. WebServices Inc. este o companie californian` specializat` \n arhitectura IT orientat` spre servicii (SOA), \n timp ce ROWeb Development este ea \ns`[i furnizoare de servicii de outsourcing \n domeniul dezvolt`rii de software. La \nchiderea edi]iei, directorul site-ului con]inea doar [apte companii locale.

MAI MULT SPAM, MAI MULTE AMENZI Nici nu au trecut dou` luni din acest an [i Autoritatea Na]ional` pentru Comunica]ii a acordat amenzi de 60.000 de lei pentru \nc`lcarea dispozi]iilor legii comer]ului electronic. Astfel, [ase companii au fost sanc]ionate pentru netransmiterea informa]iilor solicitate de ANC conform Legii nr.365/2002 cu amenzi cuprinse \ntre 5.000 [i 10.000 de lei [i patru persoane fizice au fost amendate cu câte 5.000 de lei. De asemenea, alte dou` companii au fost sanc]ionate pentru efectuarea de comunic`ri comerciale nesolicitate (spam) cu suma total` de 6.000 de lei. “Anul trecut am primit peste 1.000 de reclama]ii privind comunic`rile comerciale nesolicitate [i investiga]iile au ajuns s` dureze foarte mult tocmai din lipsa de cooperare din partea celor implica]i. De aceea am decis s` aplic`m amenzi foarte mari pentru cei care refuz` \n mod repetat s` furnizeze informa]iile de care Autoritatea are nevoie pentru finalizarea investiga]iilor”, a declarat Liviu Nistoran, pre[edintele ANC. Pe parcursul anului trecut, ANC a primit peste 1.000 de plângeri legate de comunic`ri comerciale nesolicitate [i a aplicat 17 amenzi.

PIRATERIA NU E PERICULOAS~? Instrumentarea cazurilor de infrac]iuni \n domeniul propriet`]ii intelectuale este una anevoioas`, motiv pentru care prea pu]ine infrac]iuni \n domeniul propriet`]ii intelectuale (maxim 3% din dosare) ajung \n instan]`. Aceast` statistic` a fost prezentat` de Alexandru Arjoca, procuror \n cadrul Parchetului General, la o conferin]` pe tema dosarelor penale \n domeniul drepturilor de proprietate intelectual`, organizat` de Camera de Comer] Româno-American` (Am-

BUSINESSWEEK l 10 MARTI E 2009

Cham) [i Mu[at & Asocia]ii. De asemenea, doar 10% dintre cazurile de piraterie a software-ului de business ajung \n instan]`, majoritatea dosarelor primind solu]ii de netrimitere \n judecat` pe motivul lipsei pericolului social. |n ceea ce prive[te pirateria pe internet, participan]ii la conferin]` au ar`tat c` \nc`lcarea drepturilor de autor din produc]ia de filme sau din crea]ii muzicale a \ntrecut semnificativ prejudiciile cauzate de pirateria fizic` (copiere [i vânzare).

(DE SUS): SERGIO ROBERTO; SOPHIE SCOL

BUSINESS WEEK

INTERVIU

Dup` o experien]` \ndelungat` pe pia] a autohton` de capital, Anca Dumitru a ajuns la [efia Bursei de Valori Bucure[ti \ntr-una dintre cele mai negre perioade din istoria acesteia. Chiar dac` are de f`cut fa]` provoc`rii sc`derii veniturilor bursei prin reducerea volumelor tranzac]ionate [i a comisioanelor percepute de BVB, Anca Dumitru spune c` are solu]ii pentru criza prin care trece pia]a de capital rom창neasc` [i \[i propune obiective ambi]ioase pentru cele [ase luni de mandat interimar \n func]ia de director general al BVB.

ANCA DUMITRU, DIRECTOR GENERAL BURSA DE VALORI BUCURE{TI

VALI MIREA / VISTA

de MIHNEA ANASTASIU

MIHNEA ANASTASIU

Am v`zut din declara]iile dumneavoastr` precedente c` ave]i un plan-anticriz`. Despre ce este vorba? ANCA DUMITRU

Bine\n]eles c` exist` un plan. Ne vom concentra pe emisiunile de obliga]iuni, introducerea conturilor globale, cre[terea num`rului de emiten]i [i cre[terea free-float-ului. De asemenea, pentru aceast` perioad` de mandat interimar la conducerea BVB \mi propun introducerea \mprumuturilor de ac]iuni [i short-sellingul, fluidizarea tranzac]ion`rii prin eliminarea obliga]iei de a suspenda pia]a la atingerea unei anumite valori a indicelui BET, calculul pre]ului de referin]` teoretic (\n cazul opera]iunilor de majorare sau de consolidare de capital - n.r.), reducerea perioadelor de suspendare de la tranzac] ionare, precum [i adoptarea pentru instrumentele interna]ionale, cum ar fi ac]iunile Erste Bank, a acelora[i reguli de tranzac]ionare ca pe pia]a principal`, adic` Bursa de la Viena (revizuirea sistemului

10 MARTI E 2009 l BUSINESSWEEK

16 de limitare a varia]iei zilnice a pre]ului - n.r.). În plus, mi-a[ dori s` reintroducem un sistem alternativ na]ional de tranzac]ionare prin reautorizarea Pie]ei Rasdaq, precum [i stabilirea unei strategii comune a Grupului Financiar BVB, \n mod special BVB [i Depozitarul Central.

NU E UN MOMENT FOARTE BUN PENTRU LISTAREA COMPANIILOR, DAR ESTE UNA DIN M~SURILE PE CARE STATUL TREBUIE S~ {I LE ASUME PENTRU A IE{I CU BINE DIN PERIOADA DE CRIZ~

S` o lu`m punctual. Dac` vorbim de emisiuni de obliga]iuni, va fi vorba \n principal de obliga]iuni municipale? Nu numai. Într-o perioad` \n care volatilitatea pre]urilor este a[a de accentuat` cum este cea pe care o parcurgem [i, \n general, \n perioadele de criz`, investitorii sunt mai precau]i cu privire la investi] iile \n ac]iuni [i caut` alternative. A[a cum s-a [i v`zut, pe pia]a de capital româneasc` a crescut ponderea tranzac]iilor cu instrumente cu venit fix, respectiv titluri de stat.

A crescut, dar nu foarte mult... Nu foarte mult pentru c` tot volumul tranzac]ionat este foarte redus la ora actual`. Din punctul de vedere al investitorilor, acest instrument financiar pare s` fie mai atractiv decât ac]iunile, mai potrivit pentru perioada actual`. În plus, este potrivit [i pentru emiten]i sau \n primul rând pentru emiten]i. Pentru c`, la ora actual`, companiile au probleme s` acceseze creditele bancare s`-[i finan]eze produc]ia [i dezvoltarea. Ele caut` solu]ii alternative. Dac` anul trecut le propuneam ofertele publice ini]iale, ceea ce ar fi contribuit [i la cre[terea capitaliz`rii pie]ei, ar fi dat adâncime acesteia, la ora actual` le promov`m finan]area prin obliga]iuni. Cum comenta]i opinia aceasta larg r`spândit` \n rândul brokerilor c` pia]a obliga]iunilor este blocat`? {i aceasta din dou` motive: pe de o parte dobânzile mari fac neatractiv acest instrument de finan]are pentru companii, iar pe de alt` parte, multe societ`]i [i-au amânat investi]iile [i deci nu vor mai avea atâta nevoie de finan]are anul acesta. E [i acesta un punct de vedere. Dar, ]inând cont de interesul de care s-au bucurat conferin]ele noastre privind finan]area prin obliga]iuni [i multele \ntreb`ri pe care le-am primit de la societ`]ile comerciale privind modul de derulare a unei emisiuni de obliga]iuni, credem c` este un instrument interesant pentru companii. Exist` propuneri concrete din partea companiilor, dincolo de obliga]iunile municipale despre care se tot vorbe[te? Nu, deocamdat` sunt \nc` \n faz` de tatonare. Înc` nu am primit pentru listare a[a ceva. E nevoie de cunoa[tere. În general, am observat c` societ`]ile comerciale sunt concentrate pe obiectul lor principal de activitate [i nu pe serviciile oferite de pia]a de capital. Atunci au nevoie de cineva care s` le explice. Explica]iile acestea nu le pot primi de la o societate de brokeraj sau \n mod ideal de la o banc` de investi]ii? Ba da, le pot primi de la un participant sau de la societ`]ile de consultan]`. Am descoperit c` exist` societ`]i de consultan]` care sunt foarte bine preg`tite [i [tiu s` \[i vând` marfa. Chiar cred \n produsul acesta. Au calcule care arat` c` emisiunea de obliga] iuni \n perioada actual` este mai accesibil` din punct de vedere financiar.

BUSINESSWEEK l 10 MARTI E 2009

Dar pentru SSIF-uri sunt obliga]iunile o modalitate de dep`[i criza, ]inând cont c` veniturile din comisioane la tranzac]ionare de obliga]iuni sunt mai reduse [i nu prea sunt instrumente potrivite pentru societ`]ile de brokeraj axate pe retail? Comisioanele sunt \ntr-adev`r mai reduse, dar cred c` obliga]iunile sunt potrivite [i pentru SSIF-urile axate pe retail. Cred c` a[a cum companiile trebuie s` aib` \n vedere toate op]iunile de finan]are (emisiunea de ac]iuni, cea de obliga]iuni [i creditul bancar), tot a[a [i investitorii trebuie s` aib` \n vedere toate tipurile de instrumente financiare pe care le ofer` bursa. Dac` vre]i, pia]a obliga]iunilor este blocat` [i ca urmare a perioadei relativ mici de maturizare a obliga]iunilor. Cu cât o s` fie mai mare perioada de maturizare, dac` vor fi emisiuni de titluri de stat de 10, 15, 20 de ani, a[a cum se vehiculeaz` acum, va fi nevoie de pia]` secundar` categoric pentru aceste obliga]iuni guvernamentale. Cred c` [i pentru fondurile de pensii este foarte interesant s` aib` posibilitatea s` cumpere ac]iuni. Dac` vorbim despre alte m`suri precum cre[terea free-floatului sau atragerea de noi emiten]i, v` referi]i \n primul rând la companiile de]inute de c`tre stat? În principal la societ`]ile controlate de stat, care credem noi c` \n aceast` perioad` trebuie s`-[i asume aceast` decizie. Nu este un moment foarte bun pentru listarea companiilor, dar cred c` face parte dintre m`surile pe care statul trebuie s` [i le asume pentru a ie[i cu bine din perioada de criz`. A]i discutat cu noii guvernan]i pân` acum? O s` facem ni[te \ntâlniri bilaterale pentru discutarea acestor subiecte. Pân` acum am avut discu]ii cu Ministerul Finan]elor. Este o decizie a Ministerului Economiei [i Finan]elor, a[a cum era el organizat pân` acum, de a lista \ntre 10 [i 30% din capitalul social al Nuclearelectrica. Noi am solicitat 25%. Între 10 [i 20% se gândesc ei din capitalul social al Nuclearelectrica, Termoelectrica [i Hidroelectrica. Despre aceste societ`]i se vorbe[te de foarte mult` vreme c` vor veni pe bursa, dar mereu se amân`. Pute]i s` spune]i c` anul acesta se va \ntâmpla ceva \n acest sens? Dorin]` exist`. {i Fondul Proprietatea trebuia s` se listeze de atâta amar de vreme, dar uite c` tot timpul mai apare câte o piedic`. Inten]iona]i s` reduce]i comisioanele? Trebuie! Se pare c` Bursa de Valori Bucure[ti, de[i are comisioanele atât de reduse fa]` de anii preceden]i, continu` s` fie una dintre cele mai scumpe pie]e. Chiar pe 24 februarie se va desf`[ura o Adunare General` Electronic`. Conform reglement`rilor \n vigoare, Adunarea General` este cea care hot`r`[te tarifele [i comisioanele practicate de pia]`.

BUSINESS WEEK

17 listarea companiilor, obliga]ii de transparen]`, obliga]ii de supraveghere. Aceste platforme alternative, operate \n general de c`tre intermediari, s-a constatat c` au avut o cre[tere destul de important` \n ultimii doi ani. Dar nu [tiu care o s` fie evolu]ia viitoare pentru c`, dac` bursele tradi]ionale ca urmare a \nfiin]`rii unor astfel de sisteme \[i vor pierde din venituri, nu vor mai fi interesate nici s` se ocupe de listarea emiten]ilor respectivi, iar delistându-i nu vor mai putea fi lista]i pe MTF-uri. Acolo se tranzac]ioneaz` emiten]i care sunt deja admi[i la tranzac]ionare pe o pia]` reglementat`.

Brokerii nu au avut deloc motive de bucurie la Burs` \n acest an

Exist` o propunere de reducere a comisioanelor \naintate Adun`rii Generale? Exist` o propunere de reducere cu 10% a comisioanelor practicate \n prezent. (În momentul de fa]` BVB percepe un comision de 0,13% din valoarea vânz`rilor [i 0,05% din valoare cump`r`rilor pentru tranzac]iile derulate pe pia]a Regular [i pe pia]a Deal - n.r.). Este un moment bun pentru c` [i Comisia Na]ional` a Valorilor Mobiliare a hot`rât s` adopte câteva m`suri de \ncurajare a pie]ei de capital prin reducerea cu 50% a comisionului de 0,08% pl`tit de cump`r`tor, precum [i alte reduceri. S` sper`m c` [i Depozitarul Central va adopta aceea[i politic` [i cât mai repede. Acest lucru se va resim]i \ntr-o diminuare a comisioanelor percepute investitorilor sau mai degrab` \ntr-o majorare a marjei de câ[tig a societ`]ilor de brokeraj? Ar trebui s` se simt` [i pentru participant [i pentru investitori.

VISTA

Dar cu comisioane mai mici [i volume de tranzac]ionare reduse, va mai reu[i BVB s` \ncheie anul pe plus? Este o problem`. Anul trecut am \ncheiat cu profit [i luna ianuarie 2009 am reu[it s` o \ncheiem cu profit, foarte mic este adev`rat. Acum suntem foarte aten]i la costuri, intr`m \n perioada de reevaluare a tuturor cheltuielilor pe care le face bursa. Analiz`m toate cheltuielile [i renegociem ceea ce se poate negocia. S`pt`mâna trecut` a fost prezentat` o platform` alternativ` de tranzac]ionare, ini]iativa fostului pre[edinte al BVB, Septimiu Stoica. Ce p`rere ave]i despre aceasta? S` fiu sincer` n-am aprofundat aceast` tem`. Nu cred c` exist` o pozi]ie oficial` a BVB cu privire la proiectele care se desf`[oar` \n jurul bursei. Legisla]ia european` prevede mai multe tipuri de pie]e [i de sisteme de tranzac]ionare. Este natural s` existe ini]iative de acest gen [i \n România, nu numai \n alte p`r]i. În lume, pe lâng` pie]ele tradi]ionale, s-au \nfiin]at ni[te pie]e alternative, a[a numitele MTFuri, care sunt ni[te pie]e extrem de eficiente pentru c` nu fac altceva decât s` tranzac]ioneze ac]iuni, nu au alte responsabilit`]i cum ar fi

Dar o astfel de platform` va trebui s` beneficieze de serviciile post-tranzac]ionare ale Depozitarului Central. Care este pozi]ia dumneavoastr` din postura de ac]ionari principal al Depozitarului Central? Dac` vor fi solicitate serviciile Depozitarului Central pentru activit`]i de compensare, decontare, \nregistrare, atâta vreme cât este un business, nu v`d de ce Depozitarul Central s-ar opune. S` sper`m c` pia]a noastr` a BVB va fi mai bun` decât orice alte ini]iative care se vor \nfiin]a pe lâng` noi. La rândul nostru vrem s` lans`m un sistem alternativ de tranzac]ionare. Este un proiect demarat cu ceva timp \n urm`, dar abia pe 20 februarie a fost prezentat membrilor Consiliului Bursei. Proiectul prevede un sistem de tranzac]ionare pentru cele mai atractive [i lichide societ`]i din regiune, avem deocamdat` ca obiectiv un num`r de cinci ]`ri. Un asemenea sistem ar trebui s` fie atractiv pentru intermediarii cei mai activi din ]`rile din regiune. Ar trebui s` fie interesa]i de acest sistem, pentru c` tarifele de tranzac]ionare sunt foarte mici. Acesta va fi un sistem operat ini]ial sub cupola BVB, dar \n paralel exist` un proiect care vizeaz` deschiderea ac]ionariatului bursei, listarea bursei \ntr-o form` sau alta. La prima Adunare General` a BVB vor fi prezentate op]iunile privind listarea bursei. Având \n vedere [i acest proiect al MTF-ului regional, s-ar putea s` fie una dintre op]iunile BVB deschiderea c`tre intermediarii din regiune care sunt furnizori de lichiditate [i poate [i pentru al]i juc`tori mai mari din vestul Europei care s` fie interesa]i s` tranzac]ioneze \ntr-un astfel de centru de lichiditate. Exist` \ns` mai multe variante de listare: ar putea s` fie un IPO, ar putea s` fie o ofert` secundar`, sau un mecanism prin care actualii ac]ionari care doresc s`-[i vând` ac]iunile \ntr-o form` sindicalizat` s`-[i poat` oferi ac]iunile unor parteneri strategici, cu care bursa mai departe s` ia o decizie privind listarea. Exist` multe societ`]i de brokeraj care tr`iesc \n prezent din vânzarea ac]iunilor pe care le de]in la BVB? Nu [tiu. B`nuiesc c` sunt multe SSIF-uri care sufer` \n aceast` perioad` pentru c` valoarea tranzac]ionat` \n 2008 a fost mai mic` decât \n anul 2007, repartizat` la aproximativ acela[i num`r de participan]i. Este o problem`. Pentru juc`torii din a doua parte a clasamentului intermediarilor situa]ia este mult mai grea. Nu este repartizat` egal. Num`rul intermediarilor activi s-a redus. Pe de o parte, prin fenomenul natural care se produce, acela ca b`ncile s`-[i internalizeze activitatea de intermediere. Iar, pe de alt` parte, \ncep s` existe societ`]i de intermediere care decid s` se \nchid`. Probabil c` vom asista [i la un num`r de fuziuni. Este [i o metod` de a reduce cheltuielile, de a face din dou` departamente economice unul singur, din dou` consilii de administra]ie unul singur [i a[a mai departe. ê

10 MARTI E 2008 l BUSINESSWEEK

21 22 24

RBS vrea s` spun` “Pa!” Romåniei Clien]ii se \ntorc \n sfår[it la UPC Magazinele de cartier dau din col] \n col]

UNDE E PETROMUL DE ALT~DAT~? Ac]ionarii r`mân f`r` dividende pentru 2008, cu toate c` anul trecut s-a înregistrat cel mai mare pre] nominal al barilului de petrol din istorie port de analiz` realizat de olandezii de la ING estima pierderi de 839 de milioane De[i anali[tii se a[teptau la pierderi de lei. Cu alte cuvinte, pierderile efective din partea Petrom (SNP) \n ultimul ale Petrom \n trimestrul al patrulea au trimestru al anului trecut, cifra anun]at` de companie le-a dep`[it [i cele mai pesi- dep`[it cu aproximativ 50% cele mai negre estim`ri. miste estim`ri. Compania Rezultatele financiare energetic`, cel mai mare slabe raportate de emitent autohton listat la Petrom vin \n pofida cotaBursa de Valori Bucure[ti, ]iilor record ale ]i]eiului a afi[at o pierdere net` \nregistrate \n vara anului de aproape 1,27 miliarde trecut (peste 147 de dolari de lei \n ultimele trei luni pe baril), a cre[terii cu din 2008. Aceste rezultate 36% a cifrei de afaceri a financiare au f`cut ca, per companiei [i a realiz`rii ansamblul anului, profitul este valoarea proviunui profit \nainte de donet al Petrom s` se cifreze zioanelor constituite bânzi, impozite, deduceri la doar 1,02 miliarde de de Petrom pentru [i amortizare (EBITDA) lei, cu 43% mai sc`zut litigii cu fo[ti sau de 3,56 de miliarde de decât \n 2007. Cât de mult actuali angaja]i lei, cu 15% mai mare fa]` s-au \n[elat anali[tii? Iat` Sursa: Compania de 2007. un singur exemplu: un raDe Mihnea Anastasiu

PETROM

1,3 mld. lei

BUSINESSWEEK l 10 MARTI E 2009

FOCUS

000

FOCUS

19 PROVIZIOANE CU BUCLUC

Explica]ia este una foarte simpl`. Petrom a constituit provizioane masive pe parcursul anului trecut, \n valoare de peste 2,1 miliarde de lei. Cea mai mare parte a acestor provizioane a fost constituit` din cauza faptului c` Petrom este implicat` \n mai multe litigii cu fo[ti sau actuali angaja]i pe marginea unor drepturi financiare ale salaria]ilor din perioada de dinainte de privatizarea companiei. Astfel, s-a luat decizia de a acoperi acest poten]ial risc de plat` a unor desp`gubiri la care societatea ar putea fi obligat` de c`tre instan]` prin constituirea unui provizion de 1,3 miliarde de lei. În plus, programele de restructurare derulate de companie, care presupun [i disponibilizarea a cel pu]in 3.000 de angaja]i pe parcursul acestui an, au impus constituirea unui alt provizion, de data aceasta ceva mai mic, doar 180 de milioane de lei, sum` care ar urma s` constituie pl`]i compensatorii pentru salaria]ii concedia]i. În ceea ce prive[te activitatea diviziei de explorare [i produc]ie, aici s-au derulat deprecieri \n bilan] a valorii contabile a unor z`c`minte de]inute de Petrom \n Rusia. În fine, o alt` mare gaur` \n contul de profit [i pierdere al Petrom pe anul trecut a reprezentat-o constituirea unui provizion pentru acoperirea \ntregii valori contabile a rafin`riei Arpechim, adic` 559 de milioane de lei. “Aceast` opera]iune contabil` ne-a fost impus` de c`tre auditori, care ne-au atras aten]ia c` Arpechim \nregistra pierderi de la an la an, iar un plan de investi]ii pentru eficientizarea rafin`riei nu exista”, spune Dan Pazara, directorul de comunicare al Petrom. A[a se face c`, \n loc s` raporteze profituri record, a[a cum au f`cut-o alte companii petroliere cu activit`]i de produc]ie anul trecut, Petrom a realizat un profit \n sc`dere fa]` de 2007. Iar aceasta nu este singura surpriz` nepl`cut` pe care a rezervat-o conducerea companiei ac]ionarilor s`i. Boardul executiv va propune Adun`rii Generale a Ac]ionarilor care urmeaz` s` aib` loc pe 28 aprilie 2009 neacordarea de dividende din profitul aferent anului trecut. Aceast` schimbare radical` a politicii de dividend are toate [ansele de a fi aprobat` \n AGA, ]inând cont de faptul c` ac]ionarul majoritar, compania austriac` OMV, [i-a declarat deja acceptul O parte din pentru o astfel de m`sur`. Arpechim ar Cum era de a[teptat, reacputea ﬁ våndut` ]ia investitorilor fa]` de c`tre Oltchim

10 MARTI E 2009 l BUSINESSWEEK

anun]urile f`cute de Petrom a fost negativ`, ac]iunile companiei sc`zând s`pt`mâna trecut` cu 20%, pân` la cota]ia de 0,12 lei pe unitate. “Când orice companie caut` mai degrab` s` p`streze cash-ul, era de presupus c` unele societ`]i vor c`uta argumente s` nu distribuie dividende”, precizeaz` Cristian Tudorescu, directorul Explore Asset Management. El spune \ns` c` de[i pia]a a reac]ionat negativ la o asemenea informa]ie, pe termen lung aceast` decizie s-ar putea dovedi \n favoarea companiei. LICHIDIT~}I LINI{TITOARE

Dracul nu este \ns` chiar atât de negru pentru Petrom. “Foarte important pentru viitorul societ`]ii va fi dac` aceste cheltuieli estimate prin provizioane se vor produce sau nu”, explic` Mihai M\ndru]iu, analistul societ`]ii clujene de brokeraj Interdealer Capital Invest. Asta pentru c`, \n momentul \n care se va ajunge la concluzia c` toate cauzele pentru care s-au constituit provizioane vor disp`rea, acestea pot fi reluate la venituri, rezultand un profit semnificativ. Iar conducerea societ`]ii trage n`dejde ca m`car o parte dintre sumele aflate \n litigiu cu fo[tii [i actualii salaria]i s` fie recuperat`. De asemenea, dac` pân` la urm` se va reu[i parafarea unei \n]elegeri cu Oltchim privind vânzarea rafin`riei Arpechim Pite[ti, pre]ul de vânzare al combinatului va recupera, fie [i par]ial, provizionul constituit pentru acoperirea valorii contabile a rafin`riei. “R`mâne de v`zut dac` ajust`rile curente au fost excesiv de prudente”, spune la rândul s`u Cristian Tudorescu. El consider` c` \ntr-o perioad` \n care nu este indicat s` se creeze a[tept`ri exagerate, companiile apeleaz` de multe ori la astfel de politici conservatoare de contabilitate. A[a se face c` \n pragul crizei, Petrom st` pe o situa]ie a lichidit`]ilor destul de solid`. Profitul de anul trecut va r`mâne \n interiorul companiei, iar dintre cele 2,1 miliarde de lei constituite drept provizioane este posibil ca m`car o parte s` fie recuperat`. În plus, compania a ob]inut un credit sindicalizat de 375 de milioane de euro anul trecut [i o linie de finan]are de tip revolving de pân` la 500 de milioane de euro de la compania mam` OMV. Prin urmare, n-ar trebui s` duc` lips` de cash \n perioada viitoare. Asta cu atât mai mult cu cât programele de investi]ii au fost ree[alonate, termenul de finalizare al mul-

BUSINESSWEEK l 10 MARTI E 2009

Criza de pe pia]a auto ar putea duce la sc`derea vånz`rilor de combustibili

liarde de metri cubi de gaze naturale, cu 3% mai pu]in decât \n 2007. Declinul are drept cauz` \n bun` m`sur` [i reducerea cererii de gaze naturale anul trecut, atât datorit` eficientiz`rii consumului industrial, cât [i \n urma sist`rii produc]iei multor combinate chimice \n ultimul trimestru din 2008. În contextul actualei crizei, oficialii Petrom trag n`dejde s` conving` autorit`]ile s` le realizeze un vechi deziderat – liberalizarea pie]ei interne de gaze naturale. Prin urmare ANRE ar trebui s` renun]e la pre]ul recomandat pentru gazele naturale din produc]ia intern`. Potrivit oficialilor Petrom acest lucru nu se va resim]i masiv pentru consumator ca urmare a tendin]ei de sc`dere a gazelor din import. În plus, reprezentan]ii companiei spun c` subven]ia pentru pre]ul gazelor naturale ar trebui s` fie acordat` direct consumatorilor cu venituri mici, eventual din Fondul Social pentru Gaze Naturale, nu s` fie acordat` tuturor prin men]inerea pre]urilor recomandate la gaze naturale. R`mâne de v`zut cât de dispuse sunt autorit`]ile s` accepte o astfel de m`sur` de 1,41 2,28 1,77 1,02 liberalizare \n condi]iile \n care \n \ntreaga lume, Proﬁtul net alta pare s` fie tendin]a 2008 la mod`. ê

tor proiecte prelungindu-se pentru 2012. De asemenea, exist` alte câteva motive de optimism. Dup` masivele investi]ii realizate anul trecut, \ndeosebi \n divizia de explorare [i produc]ie, rata de \nlocuire a rezervelor a crescut la peste 70%. Aceasta \nseamn` c`, anul trecut, Petrom a identificat resurse exploatabile de petrol [i gaze naturale care s` acopere peste dou` treimi din cantit`]ile exploatate anul trecut. Desigur, fa]` de idealul de \nlocuire a rezervelor de peste 100%, Petrom este \nc` foarte departe, \ns` comparativ cu rata de 38 de procente \nregistrat` \n 2007, compania se afl` \ntr-un real progres. Societatea a reu[it \n 2008 s` men]in` la acela[i nivel al produc]iei de petrol. O sc`dere s-a \nregistrat, \ns`, \n ceea ce prive[te produc]ia de gaze naturale. Anul trecut Petrom a extras 5,53 de miProﬁt în sc`dere Miliarde lei 20 18 16,75 16 14 13 12,28 12 10,7 10 8 6 4 2 0 Cifra de afaceri 2005 Sursa: BVB

2006

2007

FOCUS

RBS ROMÂNIA BATE |N RETRAGERE Dup` ce [i-a f`cut intrarea în for]` cu un rebranding anun]at pe ﬁecare canal media, RBS România urmeaz` s` ﬁe vândut`. Cine [i de ce ar putea-o cump`ra?

vinde separat, procedur` care \i pare mai simpl` lui Matei P`un, Managing Partner al BAC Investment, companie de consultan]` financiar` pentru fuziuni [i achizi]ii, se pune problema de ce ar intra cineva specific pe pia]a local`. “Pia]a bancar` din România nu mai are poten]ialul de acum doi ani”, remarc` P`un. Tranzac]ia va fi \ns` una mic`, ceea ce poate spori atractivitatea b`ncii, dup` cum precizeaz` consultantul. Aceasta [i pentru c` vânzarea se va face \n momente de criz`. Dac` ar fi fost vân-

De Alice Taudor

SORIN STANA / VISTA

“{i dac` o banc` prezent` \n toat` lumea, vine \n România? {i dac` unul dintre cele mai mari grupuri financiare din lume vine chiar la u[a ta?”. A[a suna mesajul campaniei ce anun]a intrarea Royal Bank of Scotland (RBS) pe pia]a romåneasc`, dup` achizi]ia ABN Amro. R`spunsul a r`mas \n aer. RBS nu a mai apucat s` bat` la u[ile clien]ilor din România. Abia ce s-a terminat pe pia]a local` rebrandingul din ABN Amro, c` grupul RBS a anun]at \ncheierea anului trecut cu pierderi nete de peste 24 miliarde lire sterline (34,3 miliarde dolari), cele mai mari din istoria b`ncii [i a Marii Britanii. “Rezultatele noastre pe anul 2008 au fost proaste”, se arat` \n raportul prezentat s`pt`mâna trecut` de managementul RBS. Iat` c` preluarea ABN Amro, pentru peste 70 de miliarde de euro, plus criza interna]ional`, \ncep s`-[i fac` efectul. Nici intrarea statului britanic \n ac]ionariat cu pondere majoritar`, nici injec]ia de capital de 20 miliarde lire sterline \n octombrie 2008, se pare c` nu mai sunt suficiente, [i este nevoie de restructurare. Printre alte m`suri, s-a decis [i vânzarea unor subisidiare. Pe lista activelor care vor fi vândute au fost trecute b`ncile apar]inând grupului britanic din Argentina, Bahrain, Chile, Columbia, Egipt, Kazakhstan, Noua Zeeland`, Pakistan, Filipine, Portugalia, România, Slovacia, Uzbekistan, Venezuela [i Vietnam. Dup` cum se vede, [i România se afl` pe list`. Înseamn` acest lucru c` RBS România e neprofitabil`? Guvernatorul Mugur Is`rescu afirma recent c` bilan]ul b`ncii e bun [i c` subsidiara local`

Investi]iile \n rebranding au fost pån` la urm` inutile

este solid`, adùgând c` decizia managementului RBS e una comercial`. “Este o decizie strategic` luat` la nivel de grup [i nu reflect` \n nici un fel situa]ia RBS România, pozi]ia noastr` pe pia]` [i performan]a la nivel local”, a declarat la rândul sù Peter M. Weiss, pre[edintele RBS România. Ceea ce \nseamn` c` RBS România poate fi atractiv` pentru o banc` sau fond de investi]ii care ar urm`ri intrarea pe pia]a local` cu o afacere bun`, deja pus` pe picioare. Ar trebui, \ns`, s` fie un cump`r`tor dispus s` intre pe pie]ele emergente, considerate riscante, dup` cum spune Drago[ Cabat, pre[edintele Asocia]iei Anali[tilor Financiari. Potrivit lui Cabat, e mai probabil ca toate subsidiarele s` fie vândute la pachet, pentru a se ob]ine un pre] mai mare [i pentru a se economisi timp. În plus, fiecare tranzac]ie ar presupune angajarea unor al]i consultan]i [i intermediari, ceea “Este o decizie strategic` luat` la nivel de ce ar \nsemna bani grup [i nu reflect` \n nici un fel situa]ia RBS \n plus. În cazul \n care România” PETER M. WEISS, PRE{EDINTELE RBS ROMÂNIA subsidiarele se vor

dut` \n anul 2007, pre]ul s-ar fi ridicat la de 3-5 ori valoarea contabil` a b`ncii, ceea ce acum nu mai e cazul, a[a cum explic` P`un. “Dac` se va ob]ine un pre] egal cu valoarea contabil`, va fi bine”, adaug` reprezentantul BAC Investment. În opinia lui P`un, RBS România ar putea fi atractiv` mai degrab` pentru un investitor strategic, decât pentru un fond de investi]ii. Între timp, pân` la materializarea procesului de vânzare, “prioritatea [i angajamentul nostru sunt de a oferi \n continuare gama complet` de produse [i servicii. Cu alte cuvinte... business as usual”, afirm` [eful RBS România. Un angajament ne\ntrerupt de altfel pe pia]a local` \n cei 14 ani de prezen]` ai b`ncii, chiar dac` brandul s-a schimbat, din ABN Amro \n RBS. “Via]a merge \nainte. Facem afaceri cum am f`cut [i pân` acum”, afirma Peter Weiss, la pu]in timp dup` ce Royal Bank of Scotland anun]ase preluarea ABN Amro. RBS nu are, deci, nimic de repro[at pie]ei locale. Dar, afacerile sunt afaceri. Drept urmare, banca se va retrage, iar via]a va merge mai departe. ê

10 MARTI E 2009 l BUSINESSWEEK

DIN NOU |N CRE{TERE UPC a revenit pe cre[tere în ceea ce prive[te num`rul de clien]i. Despre proﬁt nu se poate spune, deocamdat` acela[i lucru

\ntregul an, avansul pe telefonia fix` a fost de 29%. Dup` o perioad` de t`cere [i de schimAceste rezultate sunt puse de oficialii b`ri masive la nivel de management, companiei pe seama schimb`rilor care provocate de o evolu]ie tot mai slab` au vizat strategia de business. “Lansaa UPC \n România comparativ cu rea serviciului digital, a digital video rivalii s`i, operatorul a raportat pentru recorderului [i a produselor double-play prima dat` \n ultimii ani cre[teri ale (telefonie fix` plus cablu – n.r.) au imnum`rului de clien]i. |n plus, veniturile pulsionat vânz`rile \n a doua jum`tate a companiei pe Europa Central` [i de Est anului”, spune Severina Pascu, direcau crescut cu 6,8% anul trecut, pân` la torul financiar al companiei. Acestor 921 milioane euro. elemente li s-au al`turat \mbun`t`Conform ultimelor date f`cute publice de companie, la sfâr[itul anului, ]irea serviciilor atât din punct de vedere tehnic, cât [i din punct de vedere al UPC România \nregistra sc`deri ale interac]iunii cu clien]ii, num`rului de clien] aspecte care au du i doar pe segmentul de la reducerea num`rului cablu TV, având 1,1 de clien]i care au renunmilioane de abona]i, cu ]at la serviciile UPC. 3,6% mai pu]in fa]` de Ce a[tept`ri are conduluna septembrie. De fapt, cerea companiei de la sc`derea a venit doar \n acest an \n condi]iile \n domeniul serviciilor de care se a[teapt` ca [i cablu analogic (CATV), business-ul companiilor num`rul de abona]i la este valoarea din telecom s` fie afectat cablu digital \nregistrând investi]iilor pe care de criza financiar`? “|n o cre[tere de 49% fa]` de le va realiza UPC acest an avem prev`zute luna septembrie, pân` la România \n acest an cre[teri pe toate seg109.900 clien]i. Sursa: Compania mentele de servicii, iar la |n rest, \n ultimul sfâr[itul lunii februarie trimestru al anului trecut, 50 milioane euro pe care compania le-a avem deja cre[tere fa]` de sfâr[itul compania a \nregistrat cre[teri pe toate realizat anual pe pia]a româneasc`. Astanului 2008”, spune Severina Pascu. |n segmentele de servicii, num`rul de fel, \n perioada 2007-2009, investi]iile leg`tur` cu situa]ia financiar` a comabona]i la internet crescând cu 5,33%, totale ale UPC \n România au totalizat paniei nu s-au f`cut comentarii, datele pân` la 237.300 clien]i, iar la televiziu135 de milioane de euro. |n anul \n curs, fiind raportate la nivel de regiune, dar nea prin satelit cu 13%, pân` la 155.300 compania va investi 50 de milioane de conform oficialilor UPC, sc`derea pre]u- euro, dintre care 30 de milioane de euro de abona]i. Chiar [i serviciile de telerilor a dus la venituri mai mici \n 2008 fonie fix` au fost \n u[oar` cre[tere, de pentru moderniz`ri ale re]elei [i alte fa]` de 2007. Mai exact, compania a 3%, ajungând la 124.200 utilizatori. 20 de milioane de euro \n proiecte IT [i \ncheiat anul trecut balan]a pe pierderi, Dac` vorbim de evolu]ia pe \ntregul echipamente. Unul dintre rezultate va an 2008, \n compara]ie cu 2007, clien]ii lucru care este a[teptat [i anul de cablu sunt mai pu]ini cu 9,36%, sc`derea având drept cauz` tot segmen- acesta. “Lansarea serviciului digital, a digital video Pe lâng` tul de CATV. Cea mai bun` evolu]ie recorderului [i a produselor double-play au sc`derea tarifelor, a avut-o serviciul de cablu digital care impulsionat vânz`rile \n a doua jum`tate a pierderile au fost a crescut cu 194% [i cel de televiziune “alimentate” [i de prin satelit, care a crescut cu 35%, anul anului” - SEVERINA PASCU, CFO UPC ROMÂNIA 2008 aducând 40.000 de noi clien]i. Pe investi]iile de 40De Silvia Pan]uru

50 mil. euro

BUSINESSWEEK I 10 MARTI E 2009

GERRIT SCHNEIDER

FOCUS

23 REVENIREA CLIEN}ILOR Cea mai mare cre[tere a num`rului de clien]i UPC a fost pe cablu digital SERVICIU

DEC. 2007

DEC. 2008

EVOLU}IE

Cablu analogic

1.185.100

99.200

-15,77%

Cablu digital

37.400

109.900

194%

Telefonie ﬁx`

96.400

124.200

28,84%

Internet

181.800

237.300

30,53%

TV satelit

115.000

155.300

35%

Sursa: BusinessWeek

fi cre[terea vitezei de transfer a datelor pân` la 100 Mbps. VINE NETCITY

Severina Pascu crede c` situa]ia financiar` delicat` cu care se confrunt` [i companiile din domeniul telecom nu va duce la o stagnare a pie]ei, industria urmând s` se dezvolte \n continuare. “Vor fi lansate noi produse revolu]ionare pe pia]`, dar \n ce m`sur` depinde de operatori”, mai spune directorul financiar al UPC. Dar, pe lâng` criza financiar`, operatorii de comunica]ii care activeaz` \n Bucure[ti sunt pândi]i de o alt` criz`, [i anume cea a proiectului Netcity, care prevede \ngroparea \n subteran a tuturor cablurilor ce \mpânzesc Capitala. UPC este \nc` \n negocieri [i discu]ii tehnice avansate cu echipa tehnic`

Netcity Telecom, pentru a g`si solu]iile care s` fac` posibil` instalarea re]elei de cablu coaxial a companiei \n canaliza]ia Netcity. “Concep]ia tehnic` ini]ial` a Netcity nu ]ine cont de specifica]iile tehnice ale unei astfel de re]ele [i nu permite instalarea unui astfel de cablu coaxial, motiv pentru care este nevoie de discu]ii pentru g`sirea solu]iilor”, arat` Pascu, ad`ugând c` solu]ia ar trebui s` fie eficient` din punct de vedere al costurilor [i s` fie realizat` \ntr-un interval de timp rezonabil. La mijlocul lunii februarie, Prim`ria Municipiului Bucure[ti a propus spre consultare un proiect de act normativ prin care companiile de comunica]ii ar fi obligate s`-[i \ngroape infrastructura de cablu \n maxim patru luni de zile de la finalizarea lucr`rilor Netcity. |n acest an, sunt programate spre realizare 500600 de kilometri de canaliza]ie, iar \ntreaga lucrare ar trebui s` fie definitivat` \n urm`torii patru ani. La sfâr[itul s`pt`mânii trecute, Autoritatea Na]ional` pentru Comunica]ii (ANC) [i-a f`cut public` opinia \n leg`tur` cu acest proiect. “Implicarea autorit`]ilor publice \n realizarea unor astfel de proiecte este o practic` \ntâlnit` la nivel european, aplicat`, \ns`, pentru dezvoltarea unor re]ele de comunica]ii \n zone rurale sau izolate”, se arat` \n comunicatul ANC. Astfel, opinia autorit`]ii \n leg`tur` cu

proiectul Netcity este una negativ`, fiind ar`tat faptul c`, prin adoptarea acestui proiect, s-ar crea un monopol pe pia]`, monopol ce ar urma s` fie de]inut de compania UTI Systems, cea care va opera canaliza]ia. Pân` la rezolvarea acestor probleme, UPC România se concentreaz` \ns` pe promovarea unor noi produse, lansate dup` o lung` perioad` de stagnare. Astfel, compania a lansat recent serviciul DVR (Digital Video Recorder), prin care utilizatorul poate s` \nregistreze orice emisiune, s` deruleze \napoi \n timp ce se uit` la televizor sau s` pun` transmisia pe pauz`. Servicii similare se reg`sesc \n oferta companiei iNES IPTV, diferen]a fiind c` aceasta ofer` serviciile prin intermediul internetului, ceea ce explic` [i tarifele ridicate practicate de operator. Noile l`ns`ri, corelate cu cre[terea num`rului de clien]i pe majoritatea segmentelor de servicii, par a scoate UPC din perioada de t`cere \n care intrase, perioad` care a dus la numeroase specula]ii legate de o posibil` vânzare a companiei sau, pur [i simplu, de o retragere de pe pia]`. Dar, cu toate c` rezultatele companiei sunt \n cre[tere, Jack Mikaloff, cel care conduce UPC România de peste un an, alege s` fie \n continuare \ntr-un con de umbr`, o atitudine foarte asem`n`toare cu cea a lui Alexandru Oprea, directorul executiv al rivalului RCS&RDS. |n aceast` lun`, pia]a de comunica]ii este \n a[teptarea rezultatelor financiare a tuturor operatorilor de comunica]ii prezen]i \n România, lucru ce va crea o imagine clar` a impactului pe care l-a avut \n anul 2008 criza financiar`. ê 10 MARTI E 2009 I BUSINESSWEEK

MAGAZINUL DIN COL}, PUS LA COL} Pe lâng` presiunea marilor lan]uri de retail, magazinele de cartier au acum de înfruntat [i criza

De Corina Coman

La deschiderea primului centru de distribu]ie Metro Cash&Carry, \n urm` cu zece ani, România descoperea o nou` form` de comer], ce avea s` acapareze tot mai mul]i din fo[tii clien]i ai magazinelor de cartier. De atunci, lan]urile de hiper [i supermarketuri au \mpânzit pia]a

BUSINESSWEEK I 10 MARTIE 2009

local` \n defavoarea micilor comercian]i. Andi Dumitrescu, directorul general al companiei de cercetare de pia]` GfK, spune c` formele de comer] tradi]ional se afl` \n continuare pe un trend descendent, tendin]` mai accentuat` la nivelul \ntregii ]`ri [i mai pu]in \n Bucure[ti, unde ponderea magazinelor de pro-

ximitate este relativ constant`. Mai mult, comer]ul modern este responsabil pentru circa 71% din valoarea total` a bunurilor de larg consum achizi]ionate \n Bucure[ti. Hipermarketurile de]in cea mai important` pondere cu aproximativ 42% cot` de pia]` \n valoare, \n cre[tere de la 39% anul anterior. În prezent patru retaileri interna]ionali activeaz` pe acest segment [i anume Carrefour (22 de hipermarketuri), real,- (20), Auchan (6) [i Cora (3). Acest format este atât de popular, \ncât peste 90% dintre gospod`riile din Capital` [i-au f`cut cump`r`turile cel pu]in o dat` la hipermarket, \n 2008. O statistic` deloc \ncurajatoare pentru chio[curile de la scara blocului, alimentarele sau magazinele de cartier cu dimensiuni reduse (\n jur de 40 metri p`tra]i), care au \nregistrat sc`deri importante \n ultimii doi ani. Potrivit datelor furnizate pentru Business Week România de GfK, cota magazinelor mici

ANDAPAN

Magazinele de cartier sper` s` atrag` clien]i cu produse de baz`

FOCUS

de cartier a ajuns anul trecut la 33% din totalul pie]ei de retail [i la 8% \n cazul alimentarelor. Pentru compara]ie, \n Polonia de exemplu, comer]ul tradi]ional a ajuns la aproape 40% la nivel na]ional, de la 48% cu trei ani \n urm`. “Extinderea retailerilor interna]ionali a afectat magazinele tradi]ionale, \n special \n mediul urban”, spune [i Emanuel Sanda, Country Manager Nielsen România, ad`ugând c`, \n mediul rural, aceste canale nu au \ncetat s` se dezvolte numeric.

un alt atuu al magazinelor de cartier ar m`rcile private aflate la primul nivel de putea fi ponderea mare a produselor de pre]. Fenomenul a fost observat deja \n baz` \n gama comercializat`. La acest majoritatea ]`rilor europene unde efectip de produse, românii nu vor renun]a tele crizei sunt mult mai vizibile. nici \n cel mai pesimist scenariu al Sensibilitatea consumatorului la precrizei, de aceea Sorina Grosu, Account ]urile mici va reduce, \ns`, [ansele de Executive MEMRB, crede c` magazinele supravie]uire ale magazinelor de proxide proximitate nu vor fi afectate dramitate. “Micii comercian]i, magazinele matic de efectele crizei. Potrivit acesteia de cartier independente vor avea cel mai \n septembrie 2008, la nivel na]ional, mult de suferit de pe urma crizei, \ntrunum`rul magazinelor de proximitate era cât nu-[i permit s` scad` pre]urile sau de 89.719 unit`]i, \n u[oar` descre[tere s` diversifice gama de produse”, este de fa]` de 2007, principalul tip de magazip`rere Ivan Uzunov, analist pe Europa ne care a sc`zut ca prezen]` numeric` Central` [i de Est \n cadrul fiind chio[curile. Euromonitor Interna]ional. Un lucru este cert, procesul decizional El spune c` ace[ti retaileri Evolu]ia canalelor comer]ului tradi]ional (cot` de pia]`) al cump`r`torului român va continua sunt de obicei dependen]i 2006 2007 2008 s` sufere modific`ri, fie c` va fi vorba \n totalitate de distribuitori, despre o cùtare mai acerba a pre]urilor prin urmare nu-[i permit Magazine de cartier 42% 36% 33% mici, a promo]iilor, sau dimpotriv` de discounturi. La aceasta se Alimentare 10% 9% 8% o tendin]` de economisire a timpului, va adùga [i accesul foarte Sursa: GfK România o renun]are la produsele neesen]iale [i limitat la creditare \n vederea concentrarea pe cele esen]iale, o orienunor investi]ii de moderniMagazinele de cartier vor continua s` tare c`tre familiaritatea [i ajutorul cu zare [i transformare a magazinelor pe joace un rol important pentru consumul sfaturi al celui care vinde. ê care le opereaz`. În aceste condi]ii, Ivan familiilor din România, \n primul rând Uzunov preconizeaz` ie[irea datorit` avantajului incontestabil al din pia]` a unora dintre micii proximit`]ii. Chiar dac` importan]a comercian]i, mai ales a celor comer]ului tradi]ional \n cheltuielile care nu vor avea suficiente pentru bunuri de larg consum a sc`zut lichidit`]i pentru a-[i acoperi constant de la un an la altul – de la 80% datoriile c`tre furnizori. \n 2004 la mai pu]in de 60% \n 2008 – O op]iune pentru optimila un moment dat se va ajunge la varia]ii zarea costurilor ar putea fi mici [i chiar la o stabilizare, mai spune asocierea acestor tipuri de Andi Dumitrescu. O astfel de tendin]` a magazine, ceea ce le-ar putea \nceput deja s` se resimt` \n Bucure[ti, permite accesul la o re]ea unde lupta s-a mutat \ntre canalele cocomun` de distribu]ie, acces mer]ului modern. Acesta se va dezvolta [i direct la produc`tori [i poate \n urm`torii ani, \n dauna celui tradi]iochiar o mai mare putere de Cre[terea celor mari Pia]a de retail modern la finele lui 2008 era nal, printr-o penetrare mai bun` a pie]ei convingere \n \ncercarea de \nfloritoare din partea juc`torilor existen]i [i prin in- atragere a fondurilor pentru ● Comer]ul modern a atins o cot` de 41% trarea altor nume sonore. Conform, GfK, investi]ii. Falimente printre din valoarea bunurilor de larg consum, fa]` de \n 2009, comer]ul tradi]ional ar putea magazinele tradi]ionale pre38% \n 2007 ● Hipermarketurile au avut cea mai spectacusc`dea cu pân` la 4-5 puncte procentuaconizeaz` [i Emanuel Sanda, loas` cre[tere ajungând la o cot` de circa le fa]` de 2008. care invoc` tot lipsa lichidit`18%, fa]` de 15% \n 2007. Hipermarketurile ]ilor ca principal motiv. Pe au devenit cel mai important canal al comerde alt` parte, spune ea, nu ar CRIZA {I FALIMENTELE ]ului modern, dep`[ind supermarketurile, fi exclus s` apar` modific`ri |ns` 2009 este un an de criz`, \n care ajunse pe locul doi ● Supermarketurile au avut o cot` de surprinz`toare \n ceea ce consumatorii vor reac]iona diferit. aproximativ 14% din pia]`, \n sc`dere cu un prive[te comportamentul Este foarte probabil ca unii dintre ei punct procentual fa]` de 2007 consumatorului (o list` de s` vâneze pre]urile mai avantajoase [i ● Discounterii au urmat trendul ascendent cump`r`turi mai scurt`, dipromo]iile din marile lan]uri de retail, \nceput \n urm` cu trei ani, crescând la o cot` minuarea bugetului per vizit` iar al]ii s` \[i ]in` sub control portofelul, de circa 6% ● Ca efect al dezvolt`rii comer]ului modern, \n magazin) care pot sus]ine vizitând mai degrab` magazinele mici românii au continuat s` cumpere din ce \n ce magazinele tradi]ionale. [i astfel evitând expunerea la varietatea mai rar [i s` pl`teasc` din ce \n ce mai mult la Pe lâng` proximitate, care se mare de produse din super [i hipermaro achizi]ie. traduce prin economisirea timketuri. În situa]ii de criz`, cei mai favopului alocat cump`r`turilor, riza]i sunt discounterii, iar ca produse

SC~DERE CONSTANT~

CARREFOUR

CONEXIUNI

10 MARTIE 2009 l BUSINESSWEEK

VIA}A DE CRIZ~

SCENARIUL PESIMIST De Mihnea Anastasiu

Declinul economic al României pare deja o certitudine, \n ciuda optimismului de anul trecut. Dar cât de jos s-ar putea ajunge? Aﬂa]i din paginile care urmeaz` ce cred anali[tii [i juc`torii din cele mai importante segmente ale economiei

O comprimare a economiei cu 3,5%, dublarea num`rului de [omeri fa]` de nivelurile actuale (4,9% din for]a de munc` activ` la finalul lunii ianuarie), o infla]ie care se \nc`p`]âneaz` s` r`mân` mult \n afara intervalului de varia]ie ]intit de Banca Na]ional` [i un curs de schimb leu-euro care va atinge nivelul de peste 4,7 lei. Acesta pare s` fie \n linii mari cel mai pesimist scenariu avut \n vedere de anali[ti pentru 2009. Potrivit lui Nicolaie Chide[ciuc, analistul economic al ING, produsul intern brut al României denominat \n euro ar putea sc`dea sub nivelul din 2007, ajungând la 120 de miliarde de euro, cu 4 miCuprins 30 Banii de la b`nci, tot mai rari 32 Cum schimb` criza obiceiurile de consum 34 Spectrul [omajului afecteaz` productivitatea 36 Tranzac]iile imobiliare \nc` a[teapt` deblocarea

BUSINESSWEEK I 10 MARTI E 2009

liarde sub valoarea atins` \n 2007. El spune c` ajustarea dezechilibrelor structurale ale economiei române[ti era oricum inevitabil`, iar cre[terile salariale peste câ[tigurile de productivitate, politica fiscal` imprudent` [i deficitul de cont curent mare erau oricum nesustenabile [i trebuiau corijate la un moment-dat. “Din p`cate, aceast` corec]ie va avea loc \n contextul unei crize economice f`r` precedent la nivelul economiilor dezvoltate, ceea ce va accentua duritatea rea[ez`rii parametrilor economici ai României”, a declarat Chide[ciuc pentru BusinessWeek România. El mizeaz` pe o contrac]ie a consumului privat cu 2,8% anul acesta, \n vreme ce investi]iile private vor sc`dea de asemenea cu 4,8%. Nici m`car consumul public nu va reu[i s` contrabalanseze sc`derea din sectorul privat, cu toate c` \n prezent to]i ochii sunt a]inti]i asupra m`surilor anti-criz` propuse de guvern. De aceea[i p`rere sunt [i anali[tii consulta]i de Societatea Academic` din România, \n raportul SAR precizându-se c` “e o iluzie s` credem c` politica fiscal` \n 2009 va fi un instrument eficace de combatere

MARC GARRIDO I PUIG

10 MARTI E 2009 I BUSINESSWEEK

VIA}A DE CRIZ~ a crizei”. Potrivit aceluia[i raport, \n cel mai bun caz putem spera ca politica fiscal` s` nu ac]ioneze ca o frân` atunci când economia va fi \n convalescen]`. Este o trimitere f`r` perdea la una dintre problemele acute pe care economi[tii o semnalizeaz` cu insisten]` \n ultima vreme. Aceea c`, \n c`utarea sa asidu` de resurse financiare pe care s` le atrag` de pe pia]a intern`, statul ac]ioneaz` ca un concurent neloial al firmelor private, deoarece b`ncile se simt mai confortabil creditând statul f`r` s`-[i asume riscuri, decât s` \mprumute societ`]ile comerciale care au nevoie de finan]are. În acest context, pentru multe societ`]i, anul 2009 va fi unul \n care un management eficient al fluxurilor de lichidit`]i devine vital, altfel chiar companii solide putând intra \n incapacitate de plat` din pricina unei lipse temporare de cash. Potrivit raportului SAR, la nivelul companiilor criza se va resim]i atât la nivelul cererii, care va cunoa[te o sc`dere, cât [i sub forma accesului dificil la creditare, a volatilit`]ii cursului de schimb care va cauza mari neajunsuri, atât importatorilor, cât [i exportatorilor, precum [i a unei posibile reveniri \n for]` a mai vechii boli a economiei române[ti – arieratele. Cu alte cuvinte, este posibil s` asist`m la un blocaj financiar de tipul celuia pe care l-am experimentat \n anii ‘90. În fa]a unei astfel de situa]ii, companiile deja ac]ioneaz` cu pruden]`, scurtând la maximum creditul comercial, adic` punând presiune asupra clien]ilor s`-[i pl`teasc` facturile cât mai repede, dar amânând plata facturilor c`tre proprii furnizori. “Noi sper`m s` nu se ajung` totu[i la m`rirea arieratelor [i la blocaj financiar”, spune Chide[ciuc, care previzioneaz` o contrac]ie mai lin` a economiei, o recesiune similar` celei \nregistrate de statele sudest asiatice la sfâr[itul anilor ‘90. El admite, \ns`, faptul c` spre deosebire de recesiunea asiatic` a anilor ‘90, situa]ia actual` este complicat` de sl`biciunea cererii globale, fapt ce va pune presiune asupra economiilor orientate preponderent c`tre export. Cum economia româneasc` nu se bazeaz` \n mare m`sur` pe performan]a de export a industriei [i agriculturii, acest factor va ac]iona ca un avantaj \n actuala conjunctur` economic`. FINAN}AREA NU MAI VINE

Pe de alt` parte, dependen]a economiei române[ti de consum [i de finan]are extern` reprezint` o vulnerabilitate, \n condi]iile \n care fluxurile de capital c`tre România se vor restrânge. Potrivit guvernatorului b`ncii centrale Mugur Is`rescu, BNR mizeaz` pe o re\nnoEvolu]ia PIB -3,5% ire \n propor]ie de 90% a liniilor de Rata infla]iei* 9,5% creditare a b`ncilor Curs leu-euro* 4,95 lei strìne c`tre diviziile lor din RoDeficit bugetar 8,5% din PIB mânia. Or, asta \nDeficit de cont curent 10,5% seamn` totu[i o tenRata [omajului* din]` de ie[ire, fie [i 9% temperat`, a capitaPre]uri imobiliare (medii) -40% lurilor strìne de pe * La 31 dec. 2009; Sursa: Raport SAR pia]a româneasc`.

Cele mai negre estim`ri

BUSINESSWEEK I 10 MARTI E 2009

Cu toate acestea, leg`turile sistemului financiar autohton cu cel vest-european reprezint` pân` la urm` o garan]ie c` statele est-europene nu vor fi abandonate, fiind \n interesul ]`rilor membre ale zonei euro s` sprijine financiar noile state membre ale UE. “Într-o perioad` normal`, nu este o problem` ca o ]ar` s` ruleze un deficit de cont curent pentru a dep`[i anumite decalaje structurale de dezvoltare, iar orientarea unei economii preponderent c`tre export este v`zut` ca un avantaj pe termen lung”, precizeaz` guvernatorul BNR, Mugur Is`rescu. Cu toate acestea, actuala situa]ie nefiind una normal`, aceste caracteristici comune mai tuturor statelor esteuropene este taxat` de c`tre investitori [i agen]iile de rating, care au \nceput s` perceap` negativ ]`rile din regiune. Ceea ce ajunge s` pun` presiune asupra monedelor acestor ]`ri, inclusiv asupra leului, care a \nregistrat o depreciere de aproximativ 8% de la \nceputul anului [i pân` \n prezent. În acest context, b`ncile centrale ale ]`rilor din regiune care practic` un curs flexibil de schimb (fie complet, fie doar par]ial), adic` Cehia, Polonia, Ungaria [i România, au anun]at c` vor interveni cu tot arsenalul de politic` monetar` pentru a \mpiedica deprecierea excesiv` a monedelor locale, depreciere care risc` s` creeze efecte perturbatoare. Is`rescu consider` c` o oarecare depreciere a cursului de schimb al leului era fireasc`, \n condi]iile \n care parametrii macroeconomici ai ]`rii s-au schimbat fa]` de anii anteriori, \ns` precizeaz` faptul c` pie]ele valutare au tendin]a de a exagera, iar actualul nivel de schimb este considerat a fi “\ntr-o zon` de sustenabilitate”. Nu aceasta este [i viziunea celor mai pesimi[ti dintre anali[tii economici, care v`d cursul de schimb leu euro urcând c`tre 4,7 sau chiar 5 unit`]i spre final de an. “Evident, [i noi credem c` aceste niveluri de curs sunt exagerate, \ns` sunt posibile”, spune Chide[ciuc. El adaug` c`, \n acest moment, cursul nominal de echilibru al leului fa]` de euro a urcat peste 4 lei, fa]` de pragul de 3,6 lei din toamna trecut`. Dac` prognoza aceasta \ntunecat` va fi probat` de realitate este posibil ca [i rata infla]iei s` dep`[easc` substan]ial ]inta de anul acesta a BNR (4,5%), putând chiar s` fie dubl` fa]` de ]inta b`ncii centrale. De partea cealalt`, guvernatorul Is`rescu se arat` \ncrez`tor c` BNR are [anse bune de a atinge obiectivul de infla]ie \n acest an, pe fondul temper`rii accentuate a unuia dintre factorii poten]atori ai indicelui pre]urilor de consum - cererea. Aceasta se va comprima atât \n urma modific`rii comportamentului de consum al popula]iei, care va deveni mai precaut` \n utilizarea resurselor financiare, cât [i a cre[terii ratei [omajului [i a necesarului financiar pentru achitarea ratelor la creditele denominate \n valut`. Criza va avea, totu[i, [i elemente pozitive. Întâi de toate, \n ceea ce prive[te flexibilizarea pie]ei muncii, care va \ncepe s` fie dictat` de c`tre angajatori [i nu de c`tre angaja]i. În plus, stagnarea sau chiar sc`derea salariilor va face ca firmele s` ajung` mai rapid s`-[i coreleze politicile salariale cu câ[tigurile de eficien]` [i de productivitate. “Imagina]i-v` c` aceast` criz` este precum un creuzet unde se separ` companiile solide [i eficiente de cele ineficiente, eliberându-se resurse pentru juc`torii mai rezisten]i”, spune Bogdan M`n`il`, consultant de management. Numai c` aceast` re]et` de c`lire prin folosirea de “du[uri sco]iene” s-ar putea s` lase \n urm` multe victime. ê

B~NCI

BANII AU FUGIT {I NU SE |NTORC PREA CURÂND De Alice Taudor

Rela]ia cu banca \n 2009 va ﬁ complicat`. Accesul la credite este extrem de diﬁcil, iar probabilitatea intr`rii \n incapacitate de plat` a crescut

“A[ dori un \mprumut”, spune clientul. “Foarte bine! Cu ce sum` dori]i s` ne \mprumuta]i?”, r`spunde func]ionarul. Dialogul, desprins din umorul negru de criz` cu bancheri sau brokeri, ilustreaz` cum ar ar`ta cel mai pesimist scenariu pentru cei care vor \n 2009 o cas` sau o ma[in` pe credit. Deocamdat`, cine \ndr`zne[te s` se apropie de o sucursal` ca s` se informeze despre un credit afl` c`, la un \mprumut de nevoi personale f`r` ipotec`, rata medie a dobânzii la moneda na]ional` era \n decembrie de 18,4%, iar \n ianuarie de 19%, potrivit portalului de consultan]` financiar` conso.ro. Asta \n condi]iile \n care, \n urm` cu un an, dobânzile maxime la lei nu treceau de circa 14%. {i la euro costurile sunt mai mari, comparativ cu dobânzile de acum doi ani de 7-8%. Totu[i, sunt \n u[oar` sc`dere, de la 14,1% \n decembrie, la 13,8% \n ianuarie, conform aceleia[i surse. Aceasta f`r` a mai socoti comisioanele, care mai adaug` dobânzilor, \n toate cazurile, alte aproximativ 3-4 puncte procentuale. Vor trece pe viitor de primul obstacol al accesului la credit cei care chiar au nevoie de un \mprumut? Ionu] Dumitru, [eful departamentului de cercetare al Raiffeisen Bank, anticipa luna trecut` o sc`dere a dobânzilor la lei \n prima parte a anului. Dobânda de politic` monetar` a fost deja redus` cu 0,25%, dar pia]a a continuat s` func]ioneze \n ritm propriu. B`ncile nu s-au gr`bit s` reduc` dobânzile la credite [i nici pe cele la depozite. În ce prive[te dobânBUSINESSWEEK I 10 MARTI E 2009

zile la euro, de[i Euribor e \n sc`dere, prima de risc a României continu` s` fie ridicat`, de peste 6%. În cazul \n care indicatorii economici nu se \mbun`t`]esc, este pu]in probabil ca aceasta s` scad`, \ntrucât e determinat` de ratingul de ]ar`. Dac` vorbim de valut`, trebuie luat` \n calcul [i aprecierea monedei europene. Ultima cercetare a Raiffeisen Bank prognozeaz` un curs de schimb pentru luna iunie a anului \n curs de 4,25 lei pentru un euro, iar pentru septembrie de 4,2. Exist`, \ns`, [i anali[ti mai pesimi[ti, ca cei ai ING de exemplu care cred c` euro va ajunge la un prag de 4,7 lei. În aceste condi]ii, dobânda mai mic` la euro nu mai reprezint` deloc un avantaj. {i dac` vrem o cas`? Rata medie a dobânzii la \mprumuturile imobiliare era \n decembrie de 15,5%, iar \n ianuarie de 17,3% pentru moneda na]ional`, a[adar \n urcare. La euro, dobânzile \n decembrie ajunseser` la o medie de 9,1%, respectiv de 9,7% \n ianuarie, potrivit conso.ro. Departe de dobânzile promo]ionale la euro de sub 5% din 2007 [i chiar 2008. Dar, \n cazul acestui tip de \mprumut, nu dobânda e principala problem`, cât evaluarea imobilului. Atâta timp cât toat` lumea a[teapt` o sc`dere a pre]urilor [i nu exist` nici reperul pe care l-ar putea oferi \ncheierea unei tranzac]ii, nu se pot evalua garan]iile. În plus, mai apare [i problema avansului, care acum a crescut la unele b`nci [i pân` la 50% din valoarea imobilului (cazul OTP de exemplu). Gradul de

VASILE C~MAR~ / VISTA

31 bun pentru cei care au nevoie de o cas`. Dar dac` nu avem nevoie de un credit, \ns` am contractat deja un \mprumut? O dat` intra]i \n [omaj, risc`m un scenariu extrem de pesimist, [i anume s` nu mai putem pl`ti ratele. Din p`cate, scenariul nu e deloc unul \ndep`rtat, mai ales pentru cei care au rate [i lucreaz` \n sectoarele cele mai afectate de criz` - construc]ii, b`nci sau industria auto. Potrivit opiniilor exprimate \n cadrul anchetei de conjunctur` a Institutului Na]ional de Statistic` (INS) pentru luna februarie 2009 de c`tre managerii societ`]ilor comerciale, se contureaz` pentru perioada februarie - aprilie 2009 o sc`dere a activit`]ii din industria prelucr`toare, construc]ii, comer]ul cu am`nuntul [i \n sectorul de servicii, \n raport cu cele trei luni anterioare. Ancheta relev` [i faptul c` managerii se a[teapt` [i la reducerea num`rului de salaria]i. La spectrul [omajului se mai adaug` faptul c`, to]i cei care au credite \n valut` pl`tesc mai mult din cauza cursului, \n condi]iile \n care salariile nu vor mai cre[te ca \n anii trecu]i. Datele B`ncii Na]ionale de la finele lunii noiembrie a anului trecut arat` c` num`rul restan]elor cu \ntârzieri mai mari de 30 de zile era de 607.145 fa]` de aceea[i lun` din 2007, când cifra era de 463.528. Sumele restante \n noiembrie 2008 se ridicau la aproape un miliard de lei, fa]` de aceea[i perioad` din 2007, când erau de peste 570 de milioane de lei. Este deci de a[teptat ca executarea silit` s` fac` parte [i ea din peisajul crizei. Situa]ie care reprezint` de fapt cel mai negru scenariu posibil. ECONOMISIRE CU SAU F~R~ RISC?

\ndatorare pentru creditele garantate cu ipotec` poate fi crescut, dup` cum a decis Banca Na]ional` la \nceputul anului, dar acest lucru nu a dus decodamdat` la deblocarea pie]ei. În opinia lui Adrian Crivii, director general al companiei de evaluare Darian, acest lucru se va \ntâmpla numai \n momentul \n care pre]ul unui metru p`trat al unei locuin]e se va apropia de salariul mediu net. Cum salariul mediu net este \n prezent de circa 300 de euro, pre]ul unui metru p`trat ar trebui s` ajung` la circa 700-800 euro / mp, dup` cum afirm` Crivii. Ceea ce poate reprezenta cel mai negru scenariu pentru proprietarii de imobile [i dezvoltatori, \ns` cel mai

Dobânzi anuale efective* medii (27 feb.) DOBÂNDA ANUAL~ EFECTIV~ TIPUL CREDITULUI LEI

EURO

Credite nevoi personale cu ipotec`

23,8%

13,8%

Credite imobiliare / ipotecare

21,7%

12,3%

29%

21%

Credite nevoi personale

*Include [i comisioanele; Sursa: conso.ro

În cazul fericit \n care nu avem nevoie de un \mprumut, nu am intrat \n [omaj [i mai putem pune [i un ban deoparte, cel pu]in \n prima parte a anului vom avea câ[tiguri bune de la b`nci. În ciuda reducerii dobânzii cheie, plou` cu oferte de economisire. Dup` Piraeus Bank, acum [i BRD pl`te[te dobânda \n avans, iar Alpha Bank [i Piraeus Bank au lansat dou` pachete de produse destinate special asocia]iilor de proprietari. Dobânzile la depozite nu vor sta \ns` tot anul la nivelul de acum. Deocamdat`, nivelul record de 17% a fost atins pentru ceritificatele de depozit. {i pu]ine sunt b`ncile care s` ofere clien]ilor dobânzi la lei de sub 13-14%. Cât despre euro, s-a ajuns la 7,5% la depozitele la termen. Astfel de niveluri sunt un semn de dezechilibru al sistemului, drept urmare ar fi chiar de dorit s` scad`. Deocamdat`, b`ncile vor s` atrag` [i banii care nu sunt \nc` \n circuitul bancar din cauza ne\ncrederii. Vorbind de \ncredere, au dreptate cei care \[i ]in banii la saltea \n valut` sau \n casete de valori? Cel mai negru scenariu pentru un depun`tor ar fi ca banca la care [i-a depus banii s` dea faliment. Chiar [i a[a, exist` \ns` garan]ii. Fondul de Garantare a Depozitelor din Sistemul bancar garanteaz` depun`torilor sumele de pân` la 50.000 de euro, inclusiv dobânda. Drept urmare, cine constituie mai multe depozite la mai mute b`nci, sub 50.000 de euro, are toate [ansele s` primeasc` to]i banii \napoi, \n caz de faliment al b`ncii. Drept urmare, cel mai negru scenariu pentru banca la care avem banii depu[i nu se va transforma \ntr-u co[mar [i pentru depun`tori. Se poate spune a[adar c`, cele mai rele scenarii \n rela]ia cu banca ar putea fi s` nu putem contracta un credit atunci când avem nevoie de el sau ca aceia dintre noi care au credite \n derulare s` nu mai poat` pl`ti ratele. ê 10 MARTI E 2009 I BUSINESSWEEK

RETAIL

NOI VINDEM, CINE MAI CUMP~R~? De Corina Coman

Schimbarea radical` a obiceiurilor de consum din cauza bugetului familial restråns va impune o rea[ezare \n retailul autohton

Definind efectele unei posibile recesiunii asupra retailului autohton, Daniel Enescu, partener al companiei de cercetare de pia]` Daedalus Millward Brown, pleac` de la singurul “rù” major care ar putea interveni \n realitatea viitoare - sc`derea veniturilor popula]iei. Scenariul este urm`torul: nu se mai dau credite, muncitorii români din strìn`tate nu mai trimit bani \n ]ar`, salariile r`mân constante sau scad u[or, iar cursul de schimb fluctueaz` undeva \n jur de 4,4 lei/euro, afectând ratele scadente la \mprumuturile \n moned` european` din anii trecu]i. În aceast` situa]ie, un simplu calcul aritmetic poate ar`ta c` veniturile disponibile ale românilor ar sc`dea cu 25-30%. Peste toate, incertitudinea legat` de viitor va duce c`tre un comportament mult mai prudent \n cheltuieli, amplificând astfel cu \nc` 10-15% sc`derea cheltuielilor românilor. Nici nu avem nevoie de prea mult` [tiin]` ca s` ne d`m seama c` pe m`sur` ce câ[tig`m mai pu]in, cheltuim mai pu]in. {i, pe m`sur` ce cheltuim mai pu]in, ne \ndrept`m tot mai mult aten]ia spre ceea ce cump`r`m. Sc`derea consumului se reflect` automat prin reducerea vânz`rilor din anumite sectoare, primele [i cele mai afectate fiind cel imobiliar, auto [i bunurile de folosin]` \ndelungat`, unde \n cel mai pesimist caz Enescu prevede sc`deri cu peste 60% fa]` de 2008. Când vine vorba de bunuri de folosin]` \ndelungat`, socoteala e simpl`: dac` nu mai am bani, amân achizi]ia unui astfel de bun [i \l mai folosesc sau repar pe cel pe care \l am \n prezent. Vorbim de fapt de mobil` [i electronice / electrocasnice, dou` pie]e unde sc`derile sunt atât de vizibile, \ncât singura \ntrebare ce mai poate intra \n discu]ie este “cât de mult putem pica?”. Dan {ucu, proprietarul grupului Mobexpert, lider al pie]ei locale de mobilier, declara recent pentru BusinessWeek România c` se a[teapt` la “ce-i mai rù”, iar criza va atinge punctul maxim abia \n 2011. Mai mult, el crede c` vânz`rile pe metru p`trat de anul trecut nu vor mai fi atinse decât \n jurul lui 2013 când va avea loc o stabilizare a pie]ei de profil. La fel BUSINESSWEEK I 10 MARTI E 2009

[i \n retailul electronic, unde grupuri mari precum Altex sau Flamingo Interna]ional au anun]at deja sc`derea volumelor comercializate, \nchideri [i reloc`ri semnificative de magazine, toate \n \ncercarea de optimizare a costurilor [i p`strare a marjelor de profitabilitate. Potrivit ultimului studiu al companiei de cercetare GfK, pia]a bunurilor de folosin]` \ndelungat` a sc`zut \n trimestrul patru al anului trecut cu 6,3% fa]` de acela[i trimestru al anului 2007. Cel mai important declin l-au \nregistrat electrocasnicele mari, urmate de electrocasnice mici, echipamentele foto [i electronice. Pe tot anul, aceast` pia]` a \nregistrat totu[i o cre[tere de 11,5%, ajungând la valoarea de 2,47 miliarde euro. Salvarea a venit, cel mai probabil, din partea startului bun de la \nceputul lui 2008, când românii erau \nc` prin[i \n mirajul unui consum exagerat bazat \n mare parte pe credit. CU OCHII PE PRE}

În cel mai pesimist scenariu al crizei, ponderarea cheltuielilor nu se va opri, \ns`, doar la astfel de produse, ci se va transmite mai departe c`tre sectorul bunurilor de larg consum, de[i acesta va fi afectat \ntr-o m`sur` mai mic`. Majoritatea anali[tilor sunt de p`rere

ANJA GJENERO

33 c` pe acest segment se vor observa diferen]e destul de mari de la o categorie la alta. Daniel Enescu aminte[te de existen]a unui “fir ro[u” \n comportamentul consumatorilor, validat de m`sur`torile realizate \n perioadele anterioare de recesiune. Cu alte cuvinte, \n momentul \n care veniturile scad semnificativ, consumatorii vor tinde s` renun]e sau s`-[i mic[oreze frecven]a de consum la categoriile de produse care nu sunt de strict` necesitate [i vor migra dinspre m`rcile mai scumpe c`tre cele mai ieftine \n interiorul categoriei. “M` a[tept ca decizia la raft s` capete amploare prin compara]ie cu anul trecut, consumatorul devenind mult mai ra]ional \n alegerea f`cut`”, spune Enescu. Asta nu \nseamn` c` frecven]a cump`r`turilor \n supermarketuri sau hipermarketuri va sc`dea, pentru c`, \n \ncercarea de a-[i gestiona cât mai bine bugetul mult diminuat, consumatorii vor face cump`r`turi pu]ine [i dese. Fenomenul va fi de cre[tere a num`rului de vizite, concomitent cu sc`derea substan]ial` a valorii co[ului de cump`r`turi la o vizit`. De acea[i p`rere este [i Ivan Uzunov, analist pe Europa Central` [i de Est \n cadrul Euromonitor Interna]ional, care spune c`, \n vreme de criz`, consumatorii vor deveni extrem de sensibili la pre], ceea ce va avantaja \n primul rând magazinele de discount. Criza va reprezenta pentru acest tip de formate o oportunitate de a-[i spori cifra de afaceri, datorit` pre]urilor reduse [i

articolelor de baz` care au o pondere semnificativ` \n gama de produse oferit`. Daniel Gross, directorul financiar al retailerului autohton Minimax Discount, remarca faptul c`, pentru acest tip de produse de baz`, cererea va r`mâne mereu constant`, \ntrucât sunt indispensabile [i au avantajul c` achizi]ionarea lor nu s-a realizat prin credite. CÂ{TIG~TORI {I PERDAN}I

Ca \n orice pia]` aflat` \n schimbare, \n industria bunurilor de larg consum vor exista câ[tig`tori [i perdan]i ai recesiunii. Reprezentantul Daedalus mai spune c` de câ[tigat vor avea categoriile ce pot substitui prin consum necesit`]i oferite de produsele mai scumpe. În aceast` categorie se afl` pastele fainoase [i produsele de panifica]ie, spre care vor migra din ce \n ce mai mul]i consumatori. De va fi sc`derea \nasemenea, vor fi avantajate acele registrat` de pia]a bunurilor de foloproduse sau servicii “antistres” sau sin]` \ndelungat` care genereaz` evadarea din coti\n cel mai rù caz dian precum tutunul, alcoolul sau Sursa: Daniel Enescu, televiziunea. În ]`rile dezvoltate partener Daedalus s-au mai observat cre[teri [i pe categoriile care ofer` pl`cere imediat` ca de exemplu ciocolata, cafeaua sau \nghe]ata, drept recompens` pentru toate celelalte restrângeri. Pentru c` veniturile totale vor fi mult mai mici decât \n 2008, cheltuielile pentru mâncare [i bùtur` vor ocupa probabil o pondere tot mai important` \n bugetele familiale, de[i vor sc`dea ca valoare absolut`. Potrivit lui Andi Dumitrescu, directorul general al GfK România, ponderea ocupat` de cheltuielile cu mâncarea [i bùtura \n bugetul familei din România continu` s` fie ridicat`, aproximativ 40%, \ns` cu siguran]` lucrurile se vor schimba \n viitorul apropiat, a[a cum s-a \ntâmplat deja \n ]`rile din Europa de Vest. Un alt segment care va fi atins de mic[orarea bugetelor familiale va fi cel de fashion, o pia]` care pân` de curând \nregistrase salturi spectaculoase \n România. Majoritatea juc`torilor din domeniu au anun]at deja stoparea expansiunii lan]urilor de magazine pe care le opereaz`, ca urmare a sc`derilor drastice ale vânz`rilor din primele luni ale anului. Cel mai concludent caz este cel al retailerului de pantofi, gen]i [i accesorii Benvenuti care a \nregistrat \n ianuarie un declin al vânz`rilor cu circa 35% pe magazin fa]` de acea[i perioad` a anului trecut, de[i \n toat` re]eaua au existat discounturi de 50% la produsele din colec]ia de toamn`-iarn`. Cazul nu e singular, \ntrucât “s-a observat o tendin]` clar` a clien]ilor sì de a-[i diminua consumul, fiind de dou` ori mai aten]i la ceea ce cump`r`”, dup` cum declara \n urm` cu dou` s`pt`mâni pentru BusinessWeek România, Filip Schwartz, directorul general Otter Distribution. În cel mai pesimist scenariu, consumatorii vor renun]a tot mai mult la astfel de produse, axându-se pe bunurile strict necesare. ê

FRECVEN}A CUMP~R~TURILOR NU VA SC~DEA, PENTRU C~, |N |NCERCAREA DE A-{I GESTIONA CÂT MAI BINE BUGETUL, CONSUMATORII VOR FACE CUMP~R~TURI PU}INE {I DESE

10 MARTI E 2009 I BUSINESSWEEK

PIA}A MUNCII

[omerilor \nregistra]i la nivel na]ional a fost de 444.907 de persoane, dintre care 270.054 sunt [omeri neindemniza]i. Cea mai mare rat` a [omajului, de 10,3%, a fost \nregistrat` \n jude]ul Vaslui, la cel`lalt pol aflându-se jude]ul Ilfov cu 1,4%, [i municipiul Bucure[ti cu o rat` de 1,7%. Totu[i, s`pt`mâna trecut` ANOFM a scos la concurs 11.176 de locuri de munc`, dintre care doar 765 erau destinate [omerilor cu studii superioare (317 pentru ingineri), [i 10.411 au fost alocate persoanelor cu studii medii, [i profesionale. De Ovidiu Neagoe Efectul de domino al crizei ﬁnanciare {omerii cu un nivel de preg`tire primar, gimnazial, [i profesional constituie ponderea cea mai mare, distruge pas cu pas universul a persoanelor care se adreseaz` agen]iilor de ocuindividual [i ridic` semne de pare a for]ei de munc`, [i \nregistreaz` un procent \ntrebare cu privire la siguran]a de 78,1%. {omerii cu studii liceale [i post-liceale reprezint` 17,2%, \n timp ce [omerii cu studii unilocului de munc` versitare sunt \n propor]ie de 4,7%. |n luna ianuarie 2009, ponderea [omerilor \n Ve[tile de pe frontul pie]ei muncii nu sunt deloc bune pentru popula]ia stabil`, \n vârst` de 18-62 de ani, la nivel na]ional reprangaja]ii din România, \n contextul extinderii crizei. Astfel, rata ezint` 3,21%, \n mediul urban 2,14%, [i 4,78% \n mediul rural. Mai [omajului \nregistrat` \n luna ianuarie a fost de 4,9%, compara- mult, tot \n cursul lunii ianuarie, num`rul total de [omeri intra]i tiv cu 4,4%, la cât se ridica \n luna decembrie [i 4,2%, \n luna \n eviden]e a fost de 98.833 de persoane, potrivit informa]iilor ianuarie a anului trecut, potrivit informa]iilor furnizate de Agen]ia furnizate de ANOFM. Num`rul [omerilor neindemniza]i a crescut Na]ional` pentru Ocuparea For]ei de Munc` (ANOFM). Num`rul \n luna ianuarie cu 13.597 de persoane, la 32.361.

DU{MANUL DIN INTERIOR

BUSINESSWEEK I 10 MARTI E 2009

EUROPEAN COMMUNITY

35 “SENTIMENT DE PANIC~”

“|N FUNC}IE DE SITUA}IA MATERIAL~, POATE P~REA UN SENTIMENT DE PANIC~ (...) PENTRU C~ OMUL SE PROIECTEAZ~ |N VIITOR {I, |N CEL MAI R~U CAZ, SE VEDE ARUNCAT |N STRAD~” EUGEN POPA, PSIHOLOG

Dac` statisticile sunt grìtoare, ce se petrece din punct de vedere psihologic cu o persoan` concediat`? “În func]ie de situa]ia material`, poate ap`rea un sentiment de panic` (...) pentru c` acesta se proiecteaz` \n viitor [i \n cel mai rù caz se vede aruncat \n strad`”, spune Eugen Popa, psiholog. Via]a de familie [i cea social` sunt afectate, pentru c` apar complexe de inferioritate, [i o stare de iritare, care perturb` canalele de comunicare, se interpreteaz` gre[it mesajele, [i iau na[tere certuri, mai avertizeaz` Eugen Popa. Dar efectele psihologice ale crizei \[i pun amprenta cu u[urin]` chiar [i pe angaja]ii care \nc` au un loc de munc`, dar trìesc cu permanenta team` a pierderii acestuia. Astfel apar stresul [i implicit lipsa de concentrare, scade brusc nivelul de colaborare cu colegii de serviciu, num`rul de ore petrecute la munc` cre[te, \n defavoarea celor alocate vie]ii personale [i treptat armonia deplin` care plutea \nainte de apari]ia primelor semne ale crizei dispare aproape \n \ntregime. “De[i criza afecteaz` \n general omul [i d` un sentiment de nesiguran]` la nivelul actual, criza nu afecteaz` s`n`tatea mintal` a individului, decât poate pe a celor predispu[i la panic` [i tulbur`ri mintale”, mai adaug` psihologul. Posibilitatea pierderii locului de munc` \nseamn`, mai ales pentru un cap de familie, o lovitur` dat` orgoliului masculin [i este v`zut` mai ales de c`tre acesta ca o dec`dere important`, spune Eugen Popa. Primii viza]i? “Primele pozi]ii scoase din organigram` sunt acelea care pot fi mult mai u[or «preluate» \n fi[a de post de c`tre altele”, spune C`t`lina Cochinescu, consultant pe resurse umane la firma de consultan]` HR-România. Apoi sunt posturile suplimentare, care ajutau la supraproduc]ie [i care, \n condi]iile de fa]`, nu mai sunt necesare. Apoi sunt vizate posturile care au costuri foarte mari [i pe care organiza]ia nu le mai poate sus]ine, adaug` consultantul HR. Demersurile legale legate de concedierea unui angajat depind de fiecare caz \n parte [i se ]ine cont de mai multe criterii, ca de exemplu num`rul de angaja]i disponibiliza]i, dar \n orice caz se poate contesta \n instan]`. “Noul cod al muncii este mai social [i ajut` angaja]ii \n cazul concedierilor colective”, spune Marius Predu], avocat specializat \n dreptul muncii. Potrivit datelor ANOFM, de[i angajatorii au estimat c` \n luna ianuarie vor disponibiliza un num`r de 31.871 de persoane, totu[i s-a \nregistrat un num`r de 18.000 de disponibiliz`ri colective de personal. “Chiar dac`, \n aceast` perioad` criza ne afecteaz` pe to]i, angajatorii nu pot face uz de aceste condi]ii mai aspre \n vederea \nc`lc`rii legii impuse de codul muncii”, spune C`t`lina Cochinescu. “Din fericire, exist` un astfel de cadru legal, care ap`r` angaja]ii [i orice demers legat de concedieri se face conform acestuia”.

\ntreruperea temporar` a activit`]ii, raportul mai include dou` m`suri nepopulare printre angaja]i: mic[orarea salariilor, atunci când este necesar` for]a de munc`, dar resursele sunt insuficiente, [i, ca ultim` solu]ie, disponibiliz`rile. “Oamenii se tem pentru locul de munc`, nu au o siguran]` clar` a p`str`rii acestuia, veniturile se diminueaz`, pachetul salarial este [i el mic[orat la limit` [i lipsa comunic`rii interne duce la crearea unor «scenarii sumbre», pe care oamenii, pe c`i informale, le propag`, provocând st`ri tensionale generatoare de stres”, arat` Cat`lin Cochinescu. De[i apele tulburi din economie inund` toate industriile [i cel mai r`spândit flagel de la locul de munc`, stresul, \[i arat` col]ii tuturor, totu[i, “efectele crizei sunt mai puternic resim]ite \n general \n mediul privat, unde sectorul serviciilor [i industria auto sufer` cel mai tare”, spune Drago[ Ion, Managing Partner, la firma de consultan]` ID Learning. Sunt [i sectoare care merg bine la ora actual`, printre care cel financiar, [i de recuperare a creditelor, mai adaug` acesta. Astfel, ANOFM punea la dispozi]ia [omerilor cu studii superioare, pentru s`pt`mâna \ncheiat` pe 29 februarie, 58 de posturi pentru ingineri electroni[ti, din transporturi, [i telecomunica]ii, 51 de locuri de munc` pentru brokeri, 44 \n contabilitate, iar pentru administratorii financiari sunt scoase la concurs 41 de joburi. |n ceea ce prive[te [omerii cu studii medii [i profesionale, potrivit informa]iilor agen]iei, cele mai multe locuri de munc` vizeaz` posturi de confec]ioner asamblator articole din textile (670), muncitor necalificat \n industria confec]iilor (591), sau muncitori necalifica]i \n agricultur` (360). |ncet-\ncet cel mai pesimist scenariu de pe pia]a muncii prinde contur [i nu doar [omerii sunt principalii pierz`tori \n lupta cu criza mondial`, ci [i angaja]ii, care sunt mult mai rezerva]i cu privire la planurile de carier`, conchide Drago[ Ion, de la ID Learning. “Preten]iile au sc`zut foarte mult”. ê

CONEXIUNI Joburi online

NOI PRIORIT~}I

Importan]a departamentelor de resurse umane a crescut exponen]ial, poate chiar \n acela[i timp cu criza economic`, iar rolul acestora a devenit vital \n preg`tirea angaja]ilor r`ma[i \n companii pentru schimbare [i \mbun`t`]irea comunic`rii interne. Human Value International, firm` de consultan]` HR, audit organiza]ional [i strategii de relocare a personalului, a lansat s`pt`mâna trecut` un raport \n care prezint` o serie de solu]ii pentru ie[irea urgent` din criz`. Pe lâng` posibilitatea angaja]ilor vârstnici de a se pensiona anticipat sau

De la \nceputul lunii martie, portalul de locuri de munc` www.yourjobs.ro lanseaz` \n premier` prima edi]ie online a Bursei Locurilor de Munc`, cu acces gratuit atât pentru candida]i, cât [i pentru angajatori. Candida]ii au oportunitatea s` completeze online CV-urile, pot vizualiza locurile de munc` disponibile \n diverse domenii [i, cel mai important, nu vor mai a[tepta pentru depunerea candidaturilor la cozi interminabile ca \n cazul burselor de locuri de munc` tradi]ionale.

10 MARTI E 2009 I BUSINESSWEEK

IMOBILIARE

BLOCA}I |NTRE PATRU PERE}I De Raluca Com`nescu

Criza a dus pre]urile \n jos, dar paradoxal, tot ea va ajuta la revenirea acestora, din cauza sc`derii ofertei

Ca [i \n SUA, criza s-a insinuat \n economia local` mai \ntâi pe pia]a imobiliar`. Doar c` problema nu a fost legat` de o avalan[` de incapacit`]i de plat` ale celor care apelaser` la credite ipotecare, ci de balonul de s`pun al pre]urilor care ajunseser` la un nivel greu de sus]inut \n condi]iile veniturilor autohtone. Potrivit lui Andrew Prelea, CEO al dezvoltatorului South Pacific Group, \n ultimul trimestru al anului trecut cererea pentru locuin]e a fost practic inexistent`, ca urmare a faptului c` toat` lumea a[tepta s` vad` cu cât vor sc`dea pre]urile. “|n februarie anul acesta telefoanele au \nceput s` sune din nou, pentru c` oamenii care \[i doreau o cas` au realizat c` tot mai pu]ine proiecte vor fi finalizate \n 2009 [i \n 2010”, spune Prelea. Acesta consider` c`, cu cât mai pu]ine propriet`]i sunt livrate, iar cererea pentru locuin]e continu` s` creasc`, putem foarte bine s` ne \ntoarcem unde eram acum 2-3 ani, când pre]urile apartamentelor vechi au crescut datorit` lipsei de ofert`. Optimist este [i Francisc Peli, Partner \n cadrul casei de avocatur` PeliFilip, avocat specializat \n tranzac]ii imobiliare. El arat` c`, \n România, criza a venit \nainte ca pia]a s` fie inundat` de proiecte finalizate. “Acest lucru \nseamn` c`, \n momentul \n care economia o s` \[i revin`, este loc de reluare a ofertei \ntr-un punct care are \nc` de evoluat pân` la \ntâlnirea cu cererea real`”, a declarat Peli. O POVESTE FAMILIAR~

spre calitatea construc]iei, importante sunt instala]iile, spa]iile comune, \mp`r]irea suprafe]ei apartamentului”, a explicat Scripcaru pentru BusinessWeek România. El crede c` viitorul depinde foarte mult de \ncrederea fiec`rui invidid \n stabilitatea economic`, stabilitate care va veni o dat` cu climatul socio-politic-economic al ]`rii, dar acest lucru depinde foarte mult de autorit`]i, de guvern. “Ce va fi sigur, este c` nu vor mai fi pre]uri speculative, iar pia]a va reflecta cererea [i oferta cât de cât real`. Dac` ne referim la o calitate medie [i loca]ie medie, pre]urile vor fi de aproximativ 1.200 de euro metru p`trat, plus TVA”, crede Scripcaru. El a explicat c` nu ne putem a[tepta s` existe un pre] etalon care s` fie general valabil, mai ales \n Bucure[ti, unde localizarea are un rol esen]ial \n pre], ca urmare a diferen]elor mari de pre] pentru terenuri \n zone bune [i \n zone mai pu]in bune. “Una este s` construie[ti aceea[i calitate \n Ferentari Rahova, alta este \n Tineretului sau Doroban]i”, spune Scripcaru, ad`ugând c` Bucure[tiul va fi de departe primul care va reveni din criz`, urmat de alte ora[e principale ale ]`rii.

Potrivit lui C`t`lin Scripcaru, Managing Partner, Advanced Development, primele semne de stagn`ri [i coborâri de pre]uri au \nceput s` fie sim]ite \nc` de la sfâr[itul prim`verii anului trecut. Pre]urile oricum nu reflectau nici un criteriu de baz`, cum ar fi amplasamentul [i calitatea, având o mare cantitate speculativ`, pe fondul apetitului românilor de a cump`ra case, apartamente [i ca urmare a lipsei de experien]` a acestora \n a alege o cas`. “|n ceea ce prive[te loca]ia, este foarte important s` te ui]i la criterii de baz` precum apropierea de o [coal`/gr`dini]`, centru comercial, parc, spital, acces u[or la mijloacele de transport \n comun, autostr`zi, vecin`t`]i. Cât de- ANDREW PRELEA, CEO AL DEZVOLTATORULUI SOUTH PACIFIC GROUP

„|N FEBRUARIE, TELEFOANELE AU |NCEPUT S~ SUNE DIN NOU, PENTRU C~ OAMENII CARE |{I DOREAU O CAS~ AU REALIZAT C~ TOT MAI PU}INE PROIECTE VOR FI FINALIZATE |N 2009”

BUSINESSWEEK I 10 MARTI E 2009

37 România. Motivul este sc`derea cererii provocat` de lipsa de capital a consumatorilor care doresc s` achizi]ioneze o locuin]` [i a ratelor mari ale dobânzilor. Este ciudat faptul c`, \n timp ce peste tot \n lume ratele dobânzilor sunt for]ate plus TVA va ﬁ pre]ul s` scad`, \n România ele continu` s` mediu al unei locuincreasc`, arat` Singh. El consider` c` ]e dup` ie[irea din va fi un deficit enorm al stocului de criz`, crede C`t`lin case \n România, deoarece cei mai Scripcaru, Managing mul]i dezvoltatori sunt for]a]i s` Partner, Advanced Development \[i amâne proiectele din cauza lipsei de capital. Acest deficit va duce la cre[terea pre]urilor la case la un nivel mult mai mare decât cel de dinaintea crizei economice. “Cu toate acestea, trebuie observat când va avea loc reversul, iar \n opinia mea acest lucru se va \ntâmpla spre sfâr[itul acestui an”, a declarat Singh. Dan Ioan Popp, CEO al companiei Impact, consider` c` pre]ul este o consecin]` a echilibrului \ntre cerere [i ofert` pe o pia]` func]ional`. Dac` pia]a nu func]ioneaz`, atunci ori a[tept`rile cererii sunt prea mici, ori cele ale ofertan]ilor sunt prea mari. Atunci, practic, nu exist` tranzac]ii, deoarece cererea nu se \ntâlne[te cu oferta, ori sporadic se \ncheie tranzac]ii la pre] uri dispersate pe o plaj` foarte mare: unele foarte mici, altele medii [i altele mari. Într-o astfel de situa]ie, nu se poate indica care este pre]ul pie]ei, pe de o parte deoarece num`rul tranzac]iilor este foarte mic, [i, pe de alt` parte, dispersia fiind mare, nu poate fi indicat` valoarea statistic corect` a tranzac]iilor.

1.200 euro/mp

PRE}URI F~R~ REFERENT

Copper Beech, unul dintre dezvoltatorii imobiliari cu cele mai agresive planuri de pe segmentul reziden]ial, a anun]at la sfâr[itul anului trecut c` a amânat 16 din cele 17 proiecte de pe raza Capitalei, pân` la stabilizarea pie]ei imobiliare [i re\nceperea {I TOTU{I, VA CRE{TE vânz`rilor de locuin]e. Potrivit lui Diwaker Singh, pre[edinte [i “Existen]a pe pia]` a acestor situa]ii ce genereaz` confuzie, unul dintre ac]ionarii companiei, \ncetinirea pie]ei imobiliare nu permite coexisten]a simultan` a unor pre]uri ce dau impresia are nici o leg`tur` cu cererea [i oferta din pia]`. Mai mult decât c` produsele imobiliare au un pre] de la 500 la 3.500 euro pe atât, cererea \n sectorul imobiliar, \n special pentru locuin]e, este metru p`trat, fapt ce alimenteaz` lipsa de \ncredere \n pia]`, [i mai mare decât oricând \n România, iar num`rul persoanelor eligibile pentru \mprumuturi cu ipotec` este de asemenea foarte mare, dac` ]inem cont de faptul c` valoarea total` a creditelor ipotecare \n România reprezint` mai pulichidit`]i suficiente pentru a nu fi |n prima jum`tate a lui 2008 vânz`rile de ]in de 2,5% din PIB, comparativ cu alte necesar un credit bancar. Se observ` o case/apartamente noi s-au situat la un ]`ri din Europa de Vest unde valoarea preponderen]` a utiliz`rii numerarului ca nivel apropiat de cele din 2007 [i anume este de peste 50%. modalitate de plat` \n cump`rarea unui 3.000 de unit`]i, \ns` \ncepând cu cel apartament, creditul de]inând o pondere de-al doilea semestru influen]a crizei “România este o victim` ghinionist` restrâns`. interna]ionale asupra sectorului imobiliar a crizei globale interna]ionale, \ntr-un De asemenea, apartamentele din Bucure[ti a \nceput s` se simt` putermoment \n care se afla \ntr-un trend cump`rate \n aceast` perioad` sunt nic, potrivit companiei imobiliare Colliers. rapid de dezvoltare. Cu toate acestea, livrate sau mai au câteva luni pân` la Astfel, \n ultimele [ase luni din 2008, s-au pentru c` fundamentele ]`rii sunt solivrare, pre]ul lor variind \n func]ie de våndut doar 600 de apartamente \n prolide, recuperarea va fi mult mai rapid` anul construc]iei (nou sau vechi), zona \n iecte noi, comparativ cu 3.300 de unit`]i [i mai u[oar` decât a ]`rilor mai dezvolcare este localizat [i suprafa]a locuin\n semestrul doi din 2007. tate din regiune”, a declarat Singh pen]ei, de la 84.000 euro (inclusiv TVA) pân` |n general, cei care iau decizia de a la 214.200 euro (inclusiv TVA) pentru un achizi]iona un apartament sau o cas` \n tru BusinessWeek România. apartament cu dou` camere. aceast` perioad` sunt cei care de]in El consider` dificil de estimat cât de jos poate ajunge pia]a locuin]elor din

SVILEN MUSHKATOV

CAS~ CU BANII JOS

10 MARTI E 2009 I BUSINESSWEEK

IMOBILIARE \ncetine[te \ntâlnirea frecvent` \ntre cerere [i ofert`”, spune Popp. Potrivit acestuia, este de a[teptat ca, \n urm`toarele 30-60 de zile, aceste practici s` fie modificate [i transparen]a pe pia]` s` creasc` prin contribu]ia marilor juc`tori [i a liderilor din domeniu. În plus, este de a[teptat ca \n urm`toarele 3-6 luni num`rul tranzac]iilor s` creasc`, deoarece num`rul creditelor va cre[te u[or fa]` de perioada decembrie-ianuarie, fapt ce va duce la o u[oar` cre[tere a cererii \n compara]ie cu cererea actual`. În plus, Popp consider` c` lipsa de finan]are pentru finalizarea proiectelor aflate \n faze avansate va determina sc`derea ofertei fa]` de anii preceden]i \n acelea[i perioade ale anului [i, \n plus, lipsa finan]`rii pe scar` larg` va determina stoparea demar`rii de noi proiecte, ceea ce va duce la o diminuare accentuat` a ofertei \n urm`toarele 6-18 luni, \n compara]ie cu perioade similare din 2007-2008. “Acest aspect va accentua [i mai mult deficitul de ofertare de locuin]e noi. Acest deficit va duce la cre[terea pre]ului locuin]elor noi, [i ulterior [i la cre[terea pre]ului locuin]elor vechi”, a spus Popp. El consider` c` pre]ul locuin]elor vechi va avea un declin mult mai puternic decât cel al locuin]elor noi, deoarece proprietarii nu au \ngrijorarea financiar` c` intr` pe pierderi vânzând la pre] sc`zut, dat fiind faptul c` peste 90% dintre ace[tia au dobândit apartamentele la pre]uri derizorii (300-1.000 de dolari \n anii 1990-1992). “Desigur, tranzac]iile vor fi mai pu]in numeroase, majoritatea acceptând cu greu nerealizarea unui profit de 4050-60 mii de euro [i amânând cât se poate de mult finalizarea tranzac]iei”, a afirmat acesta. Totu[i, comportamentul acestor proprietari ce culeg roadele “cadoului ceau[ist” este net diferit de acela al investitorilor care au construit apartamente pentru care au pl`tit terenul, re]elele [i costurile la pre]urile de pia]` ale materialelor [i manoperei, ceea ce \i poate duce la un cost real de 800-1.000-1.200 euro pe metru p`trat. “Aceste costuri \i determin` s` se opun` cu vehemen]` la sc`derea pre]ului [i s` caute

TEREN MINAT |n anul 2008, pe pia]a terenurilor s-a produs o schimbare major`, dintr-o pia]` a vânz`torului aceasta devenind pia]a cump`r`torului, potrivit unei analize realizate de Atisreal. Aceast` nou` tendin]` s-a manifestat mai vizibil \ncepând cu a doua jum`tate a anului, când, \n ciuda trendului descendent al pre]urilor, num`rul tranzac]iilor cu terenuri a sc`zut foarte mult, tranzac]iile importante fiind aproape inexistente. La sfâr[itul lui 2008 a ap`rut un nou profil al investitorilor oportuni[ti, care \ncearc` s` profite de o pia]` lipsit` de lichidit`]i. Investitorii speculativi care \[i ob]ineau finan]area prin credite au l`sat locul investitorilor care dispun de fonduri proprii [i se afl` \n cùtarea de

BUSINESSWEEK I 10 MARTI E 2009

Lipsa de proiecte noi va duce la sc`derea ofertei [i, deci, la cre[terea pre]urilor imobiliare

alte metode de recuperare a sumelor investite”, arat` Popp. Thomas Lundin, Pre[edintele Century 21 România, compania care de]ine franciza master pentru România a Century 21 Real Estate LLC (cel mai mare francizor mondial din domeniul imobiliar), consider` c` pre]urile vor urca spre sfâr[itul acestui an cu aproximativ 10%, \ns`, pe m`sur` ce vor ap`rea noi proiecte, acestea se vor stabiliza, iar loca]ia va fi cea care va face diferen]a. oportunit`]i create de contextul ecoC` pre]urile locuin]elor vor cre[te nomic actual, cum ar fi terenurile ai c`ror este [i opinia lui Chang Oh, Managing proprietari sunt constrân[i s` vând`. Partner The Mega Company, dezvolAcest tip de investitori prefer`, de asetatorul proiectului de retail Mega Demenea, terenurile cu indicatori urbanistici signer Outlet. Ea consider` c`, de[i aproba]i, amplasate \n zone atractive [i cu un poten]ial mare de dezvoltare. pre]urile terenurilor [i al cl`dirilor au Deteriorarea condi]iilor de pe pia]a sc`zut considerabil [i exist` mul]i “reimobiliar` [i diminuarea cererii din partea chini” care caut` s` cumpere propriet`]i dezvoltatorilor au determinat sc`derea “avariate”, exist` \n pia]` prea multe continu` a pre]urilor, posibilit`]ile de proiecte institu]ionale. Ea consider` finan]are pe termen scurt fiind foarte limic` cererea este mai mare decât oferta tate. Atât proprietarii, cât [i cump`r`torii \n special \n ceea ce prive[te proiectele au \n continuare o atitudine de expecinstitu]ionale. “Consider astfel c` pretativ`, ceea ce limiteaz` num`rul ]urile vor cre[te. Probabil nu la nivelul tranzac]iilor, a[tept`rile lor \n privin]a nivelului pre]urilor fiind \n continuare celor din 2008, dar la un nivel mai mare ireconciliabile. decât cel pe care \l a[teapt` consumatorii”, a declarat Oh. ê

VISTA

ANALIZ~

Europenii ajut`, dar controlul exercitat este foarte strict

AJUTOR |N STIL MARE EUROPEAN COMMUNITY

De Magda Munteanu

De ce ajutorul de stat, colacul de salvare la care tot mai multe companii privesc cu interes, este o sabie cu dou` t`i[uri

Delega]ia Oltchim care va merge la Bruxelles zilele acestea pentru o \ntâlnire informal` cu membrii Comisiei Europene (CE) va trebui s` conving` oficialii europeni c`, f`r` ajutorul financiar al statului român, combinatul chimic din Râmnicu-Vâlcea nu poate supravie]ui crizei economice. “Nu cerem ajutor de stat”, spune Constantin Roibu, directorul general al Oltchim. Potrivit acestuia, pentru a supravie]ui, combinatul este for]at s` fac` o majorare de capital de 135 de milioane de euro [i s` investeasc` alte 485 de milioane de euro pentru modernizarea echipamentelor, protejarea mediului [i cre[terea eficien]ei. Investi]iile propriu-zise ar fi doar par]ial finan]ate de stat, restul sumei urmând s` fie atras` din alte surse. “Planul nostru va fi bine argumentat. Sunt optimist c` cererea va fi acceptat` de Comisia European`”, spune Roibu. La \nceputul anului, Oltchim a solicitat statului român un ajutor sub forma unei garan]ii de 86 de milioane de euro, pe baza c`reia s` poat` accesa credite. Dac` aceast` metod` este acceptat`, statul ar deveni un garant al crean]elor contractate de Oltchim. Procesul prin care statul poate acorda suport financiar unei companii nu este \ns` nici u[or, nici lipsit de riscuri. 10 MARTI E 2009 I BUSINESSWEEK

Regula spune c` ajutorul de stat poate fi pus \n aplicare doar dup` ce Comisia European` (CE) l-a notificat [i autorizat. Excep]ie fac \mprumuturile pentru \ntreprinderile mici [i mijlocii, de maximum 500.000 de euro, care pot fi acordate f`r` acordul Comisiei pentru o perioad` de doi ani, cu scopul de a ajuta firmele s` dep`[easc` dificult`]ile financiare curente generate de contextul actual. Pentru sumele mari, situa]ia se complic` [i este nevoie de acordul CE pentru fiecare caz \n parte. Teoretic, orice fel de companie poate solicita ajutorul statului, indiferent dac` are ac]ionariat public sau privat. De unde ar putea veni primele solicit`ri? Din partea acelor companii care au fost \n mod acut afectate de criz`, deoarece [i-au dezvoltat activit`]ile pe baza \mprumuturilor, pe care acum nu le mai pot refinan]a. “Nu m-am gândit la un ajutor de stat, pentru c` am crezut c` situa]ia se va redresa. Dar acum \l voi lua \n calcul”, spune Ioan Niculae, proprietarul holdingului InterAgro. Acesta adaug` c` are nevoie de un \mprumut de 25-30 de milioane de euro pentru a-[i pune pe picioare fabricile din industria chimic`, \mprumut pe care ar putea s`-l ramburseze \n doitrei ani, când va exista activitate economic`. CU LITER~ DE LEGE

Întregul proces se “sugrum`” \n stadiul \n care autorit`]ile trebuie s` notifice Comisia European` de faptul c` iau \n calcul acordarea unui ajutor. “Pân` acum nu am primit nici o notificare din partea României referitor la m`surile de criz` planificate sau pe care le-a pus deja \n practic`”, spune Herbert Ungerer, director general adjunct al Direc]iei Generale pentru Competi]ie din cadrul Comisiei Europene, responsabil cu problema ajutorului de stat. Câteva m`suri legislative s-au luat totu[i, cel pu]in pentru companiile aflate \n portofoliul Autorit`]ii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) [i al Ministerului Economiei. Anul trecut, a fost aprobat` o ordonan]` care creeaz` cadrul general pentru acordarea de ajutoare de stat \n vederea salv`rii [i restructur`rii firmelor aflate \n dificultate sub form` de credite [i e[alon`ri la plata obliga] iilor fiscale, comerciale [i bancare. Pe baza acestei ordonan]e, a fost creat un sistem de ajutor de stat pentru salvarea societ`]ilor din portofoliul AVAS aflate \n dificultate. Sistemul presupune o schem` de ajutor de stat de salvare a IMM-urilor, precum [i posibilitatea de a acorda ajutoare de stat individuale. Potrivit lui Gheorghe Oprescu, pre[edintele Consiliului Concuren]ei, reprezentan]ii CE au primit o pre-notificare legat` de acest sistem de ajutor de stat urmând ca, “\n func]ie de pozi]ia reprezentan]ilor acesteia, s` se efectueze notificarea formal` \n vederea ob]inerii unei decizii de aprobare”. Tot \n stadiu de pre-notificare a Comisiei se afl` [i un proiect de hot`râre de guvern prin care se inten]ioneaz` crearea cadrului legal pentru acordarea de ajutoare de stat pentru restructurare. Acestea vor fi incluse \n cadrul unei scheme de ajutor de stat sau ca ajutoare individuale pentru IMM-urile [i pentru companiile mari din subordinea AVAS [i a Ministerului Economiei.

RÂS {I PLÂNS

Cum situa]ia interna]ional` pare s` se complice pe zi ce trece, este de a[teptat ca tot mai multe companii mari, confruntate cu dificult`]i financiare, s` apeleze la cele dou` tipuri de ajutor de stat care pot fi aprobate de Comisia European`: de salvare [i de restructurare. Ajutorul pe care-l vor primi \i va face \ns` s` râd` cu un ochi [i cu altul s` plâng`. Pe de o parte, vor putea s` treac` cu bine de o perioad` critic`. Pe de alta, vor intra la “st`pân” [i vor fi obligate s` suporte consecin]ele de rigoare. Ca regul`, pot primi ajutor doar firmele aflate \n dificultate, iar legea consider` firm` \n dificultate acea companie care nu este capabil`, fie prin resurse proprii, fie cu fondurile pe care le poate ob]ine, s`-[i acopere pierderile, explic` Raluca Vasilache, partener [i coordonator al departamentului de dreptul concuren]ei la }uca Zbârcea & Asocia]ii. Pierderi care, pe termen mediu sau scurt, o vor condamna s` ias` din afaceri dac` statul nu intervine. În contextul crizei financiare, conceptul de firm` aflat` \n dificultate a fost temporar modificat, a[a \ncât intr` \n aceast` categorie doar cele care nu aveau acest statut \nainte de 1 iulie 2008. Ceea ce ar ridica unele semne de \ntrebare referitor la capacitatea Oltchim de a se \ncadra \n normele impuse de Comisie. Exist`, \ns`, o mare diferen]` \ntre obliga]iile pe care cele dou` tipuri de ajutor, de salvare [i de restructurare, le impun companiilor. Ajutorul de salvare este practic un \mprumut pe termen scurt, de maximum [ase luni, acordat la dobânda pie]ei din acel moment. Banii ar trebui s` ajute compania s` se men]in` pe linia de plutire \n aceast` perioad` de [ase luni, timp \n care trebuie s` elaboreze un plan de restructurare sau de lichidare. “Pe perioada ajutorului, statul poate impune politica de management [i de dividende”, avertizeaz` Liviu Voinea, director executiv al Grupului de Economie Aplicat` (GEA). Dac` dup` [ase luni suma \mprumutat` nu este returnat`,

„ROMÂNIA ARE O ECONOMIE COMPLET DEZARTICULAT~. CONSECIN}A ESTE C~ ACUM NU POATE LUA DECÂT M~SURI PROCICLICE” ANALISTUL FINANCIAR ILIE {ERB~NESCU

BUSINESSWEEK I 10 MARTI E 2009

statul devine ac]ionar \n cadrul companiei respective cu un procent echivalent ajutorului acordat. În ultima perioad`, num`rul ajutoarelor de stat acordate companiilor s-a \nmul]it semnificativ, având \n vedere criza financiar` interna]ional`. Majoritatea au fost oferite sub forma unor \mprumuturi, a acord`rii de garan]ii pentru contractarea de \mprumuturi sau a injec]iilor de capital. În special \n domeniul bancar, Comisia European` a acceptat unele m`suri de recapitalizare a b`ncilor, pentru a asigura func]ionarea coerent` a pie]elor financiare. Este cazul unor state precum Austria, Belgia, Germania, Grecia, Slovenia sau Letonia. Cel mai recent exemplu este al b`ncii Royal Bank of Scotland (RBS), care se afl` \n pragul na]ionaliz`rii, dup` ce s`pt`mâna trecut` guvernul britanic a fost de acord s`-i asigure lichidit`]i \n valoare de 25,5 miliarde de euro. Aceast` infuzie de capital va m`ri participa]ia guvernului Marii Britanii de la 70% la 90% din cadrul b`ncii.

ANALIZ~

OLTCHIM: RIPOSTA GERMAN~

CHERYL EMPEY

Ac]ionarul minoritar al combinatului, PCC SE, va cere demiterea directorului general

|n timp ce conducerea companiei \ncearc` s` ob]in` ajutor de stat, principalul ac]ionar minoritar al combinatului Oltchim Râmnicu Vâlcea, societatea german` PCC SE, va solicita schimbarea din func]ie a directorului general al companiei, Constantin Roibu, a declarat \n exclusivitate pentru BusinessWeek România Wojciech Zaremba, Business Development Director al PCC SE. Solicitarea vine dup` ce conducerea Oltchim, de comun acord cu AVAS, cu Ministerul Economiei [i cu cel al Finan]elor, au revenit la vechea ini]iativ` vizând conversia \n ac]iuni a datoriilor Oltchim fa]` de stat. Primul pas \n aceast` direc]ie l-a reprezentat recenta respingere de c`tre Senatul României a Ordonan]ei de

Urgen]` a Guvernului 163/2008 privind abrogarea Ordonan]ei de urgen]` a Guvernului 45/2006, prin care se dispunea conversia datoriilor \n ac]iuni. În prezent, actul normativ se afl` pe ordinea de zi a Camerei Deputa]ilor, având recomandare de respingere din partea Senatului [i a Guvernului. “Oficialii Comisiei Europene au muncit foarte mult s` conving` cabinetul T`riceanu s` renun]e la m`sura conversiei datoriilor Oltchim \n ac]iuni ale statului, deoarece aceasta contravine legisla]iei europene cu privire la ajutorul de stat. Acum observ`m c` noul Cabinet vine exact cu aceea[i propunere”, a declarat Zaremba. Dac` ordonan]a nu va fi aprobat`, PCC SE \[i va continua demersurile de contestare a m`surii \n cadrul organismelor

europene competente \n materie de libera competi]ie [i ajutor de stat, iar \n cel mai rù caz se va intenta o ac]iune \n instan]` \mpotriva acestui demers al statului român. Ministrul Economiei, Adriean Videanu a declarat s`pt`mâna trecut`, \n cadrul unei vizite efectuate la Oltchim, c` societatea nu va mai fi scoas` la privatizare \n contextul economic actual [i c` statul va cùta s` deruleze un proces investi]ional [i de restructurare, pentru a ajuta Oltchim s` dep`[easc` momentul dificil actual. Videanu s-a ar`tat \ncrez`tor c` autorit`]ile europene vor accepta planul de conversie a datoriilor \n ac]iuni, precum [i programul investi]ional de aproape jum`tate de miliard de euro avut \n vedere de stat la Oltchim. Practic, acest plan va consta \n garan]ii de stat pentru creditele contractate de Oltchim pentru ca societatea s` poat` s` \[i deruleze programele de modernizare [i eficientizare, precum [i s` achizi]ioneze activitatea de petrochimie de la Arpechim. Reprezentan]ii Petrom spun c` sunt \n negocieri avansate cu Oltchim pentru vânzarea Petrochemicals Arge[. Potrivit acestora, Oltchim i s-ar solicita doar un pre] modic pentru combinat, la care s` se adauge sumele pe care combinatul din Râmnicu Vâlcea le datoreaz` Petrom pentru materiile prime livrate. “Este vorba de 20 sau 30 de milioane de euro”, spune Dan Pazara, directorul de comunicare al Petrom. Îns`, rafin`ria Arpechim va avea nevoie de un plan de investi]ii mult mai mare pentru a deveni eficient` din punct de vedere energetic [i viabil` economic, pe care tot Oltchim trebuie s` [i-l asume. Potrivit ministrului de Finan]e Gheorghe Pogea, combinatul Oltchim va fi sprijinit \n perioada urm`toare [i prin alte m`suri, incluzând rambursarea de TVA \n cuantum de peste 13,4 milioane de lei, precum [i accesul la contracte de furnizare a energiei electrice la pre]uri mai mici. Implicarea sus]inut` a statului vine dup` ce combinatul vâlcean a raportat pierderi tot mai mari de la an la an, \n 2008 pierderile Oltchim situându-se la nivelul de 226, 6 milioane de lei, iar datoriile totale ale societ`]ii ajungând s` dep`[easc` 1,72 miliarde de lei. – Mihnea Anastasiu

10 MARTI E 2009 I BUSINESSWEEK

Un exemplu similar este [i cel al grupului olandez de servicii financiare ING, care a primit la sfâr[itul anului trecut un ajutor de 10 miliarde de euro de la guvernul olandez, pentru a putea face fa]` efectelor crizei financiare. Mai mult, \n luna ianuarie, ING a ob]inut [i garantarea unei mari p`r]i din creditele sale neperformante.

ACORDAREA UNOR AJUTOARE DE STAT, |N CAZURI JUSTIFICATE, POATE AVEA UNELE EFECTE POZITIVE, DEOARECE AR AJUTA MEN}INEREA PE PIA}~ A UNOR COMPANII IMPORTANTE

MAI GREU DECÂT PARE

Sunt, \ns`, [i cazuri \n care companiile aflate \n dificultate nu solicit` ajutor de salvare, ci ajutor de restructurare. O condi]ie de baz` este ca acestea s` prezinte mai multe simptome clare ale “bolii”, cum ar fi cre[terea pierderilor, sc`derea cifrei de afaceri, cre[terea inventarelor pe stocuri, supracapacitate sau o \ndatorare crescut`. “Starea de dificultate nu este suficient` pentru a ob]ine autorizarea ajutorului de stat”, explic` Laura Mocanu, avocat partener \n cadrul Bo[tin` [i Asocia]ii. Potrivit acesteia, compania trebuie s` demonstreze c` nu se poate redresa prin surse proprii sau cu fonduri ob]inute de la ac]ionarii s`i sau din pia]`. Pentru a ob]ine ajutorul mult dorit, compania trebuie s` implementeze [i un plan de restructurare fezabil, coerent, realist [i care s` includ` [i un studiu de pia]`. Planul trebuie aprobat de Comisia European` [i s` aib` o durat` cât mai scurt`, care s` conduc` la viabilitatea pe termen lung a companiei. Teoretic, planul de restructurare poate con]ine, potrivit lui Mocanu, m`suri precum reorganizarea companiei pe baze mai eficiente, renun]area la activit`]ile aduc`toare de pierderi sau restructurarea financiar` [i a activit`]ilor care pot redeveni competitive.

Un plan similar va \ncerca [i Oltchim s` prezinte Comisiei la Bruxelles. Dar solu]ia este cu dou` t`i[uri. Pe de o parte, i-ar aduce combinatului injec]ia de capital mult dorit`, dar pe de alta, i-ar putea impune condi]ii greu de realizat. “Conform planului, trebuie sc`zut` cifra de afaceri a companiei”, spune Voinea de la GEA, c`ci altfel ajutorul statului este considerat concuren]` neloial`, care ajut` o companie s`-[i creasc` cota de pia]`. Aceast` grij` a evit`rii denatur`rii ilegale a concuren]ei se pune \n special \n cazul ajutoarelor de stat pentru restructurare. Prin urmare, companiile trebuie s` fie extrem de atente la condi]iile pe care Comisia le poate impune, cum ar fi m`suri compensatorii, propor]ionale cu m`rimea [i importan]a firmei [i a pie]elor pe care activeaz`. Sau, explic` Mocanu, m`suri legate de vânzarea activelor companiei, reducerea capacit`]ii de produc]ie sau a prezen]ei \n pia]` [i diminuarea barierelor de intrare pe anumite pie]e. Provoc`rile pe care ajutorul de restructurare le lanseaz` companiilor nu se opre[te, \ns`, aici. Acestea trebuie s` aib` o contribu]ie substan]ial`, din surse pe care s` le poat` dovedi, la suportarea costurilor restructur`rii. În cazul firmelor mari,

CU P~L~RIA-N MÂN~ Tot mai multe companii iau \n calcul posibilitatea de a cere sprijinul statului pentru a trece de criz` Ajutor de stat pentru restructurare

Ajutor de stat pentru salvare

 Compania trebuie s` ﬁe in diﬁcultate: cre[terea pierderilor,

 Ajutorul solicitat trebuie s` se materializeze \ntr-un sprijin cu lichidit`]i a companiei, sub forma unor garan]ii pentru credite sau credite, acordate \n condi]iile pie]ei;  Orice credit [i orice garan]ie trebuie terminate \ntr-o perioad` de maximum [ase luni, dup` transferul primei tran[e c`tre companie;  Ajutorul trebuie s` fie justificat pe motive de dificult`]i sociale majore [i s` nu aib` efecte negative asupra pie]ei comune;  Notificarea ajutorului trebuie transmis` Comisiei Europene \mpreun` cu angajamentul statului care acord` ajutorul, conform c`ruia, \n maximum 6 luni dup` autorizarea ajutorului pentru salvare, va fi prezentat Comisiei un plan de restructurare sau de lichidare, ori dovada c` garan]ia a \ncetat sau creditul acordat a fost rambursat;  S` fie limitat la suma necesar` men]inerii \n activitate a societ`]ii pe perioada pentru care a fost autorizat;  S` respecte principiul “prima [i ultima dat`”.

sc`derea cifrei de afaceri, cre[terea inventarelor pe stocuri, supracapacitate, flux de capital \n declin, \ndatorare crescut`, sc`derea sau dispari]ia activului net, pierderea semnificativ` a capitalului social \n perioade de timp relativ scurte;  Trebuie s` demonstreze c` nu se poate redresa prin surse proprii sau cu fonduri ob]inute de la ac]ionarii sì sau din surse atrase de pe pia]`;  S` implementeze un plan de restructurare, aprobat de Comisia European`, cu o durat` cåt mai scurt`, care s` conduc` la viabilizarea pe termen lung a companiei. Comisia va monitoriza, anual, |ndeplinirea obiectivelor stabilite;  Ajutorul trebuie s` fie limitat la minimul necesar [i s` respecte principiul “prima [i ultima dat`”, adic` \ntr-un interval de 10 ani s` nu se acorde mai mult de un ajutor de salvare [i/ sau restructurare.

BUSINESSWEEK I 10 MARTI E 2009

ANALIZ~

aportul acestora trebuie s` fie de minimum jum`tate din costurile totale ale restructur`rii. Aceast` regul` limiteaz` de la sine suma maxim` pe care companiile le-ar putea solicita statului. În general, nu exist` un plafon maxim al ajutorului de stat pentru salvare sau pentru restructurare, \ns` el trebuie limitat la minimul necesar. Companiile trebuie s` analizeze atent [i momentul \n care solicit` acest gen de ajutor, c`ci el se acord` doar o dat` la 10 ani.

SANJA GJENERO

EFECT DE BUMERANG

Consecin]a acestor m`suri este c` statul \ncepe s` joace, la nivel mondial, un rol din ce \n ce mai mare \n cadrul economiilor. Cauza? Lipsa de lichidit`]i din pia]`. Iar riscul aferent este cel al unui deficit bugetar crescut. SUA, de exemplu, [i-au propus un deficit de 12% din Produsul Intern Brut (PIB), cu un risc crescut de infla]ie. Istoria pare c` se repet`. România a mai avut perioade \n care ajutorul de stat pe care \l acorda se ridica la 6% din PIB, cum a fost \n 2001, din cauza Sidex Gala]i. Procentul a sc`zut sim]itor \n anii urm`tori, pân` la 2% din PIB, comparativ cu o medie de 1% la nivelul Uniunii Europene. În acest moment, \ns`, nu mai exist` statistici oficiale la nivelul Uniunii referitor la acest procent. “România are o economie complet dezarticulat`. Consecin]a este c` acum nu poate lua decât m`suri prociclice”, spune analistul financiar Ilie {erb`nescu. În opinia sa, \ntr-un moment \n care totul duce spre o recesiune economic`, România nu poate lua decât m`suri care duc la adâncirea acestei recesiuni. “Ajut`m recesiunea f`r` s` vrem”, spune {erb`nescu.

Pe de o parte, acordarea unor ajutoare de stat, \n cazuri justificate, poate avea unele efecte pozitive, deoarece ar ajuta men] inerea pe pia]` a unor companii importante precum Oltchim, Automobile Craiova sau Sidex. Dac` este acordat conform normelor UE, nu afecteaz` nici comer]ul intra-comunitar. Nu trebuie uitat faptul c` România nu are nici pe departe banii SUA pentru a acorda multe ajutoare de stat. Pentru a ajuta totu[i companiile aflate \n dificultate, statul va trebui s` ob]in` un \mprumut de la Fondul Monetar Interna]ional, care este, \ns`, mai degrab` interesat s` acopere deficitul, decât s` acorde ajutoare de stat. Pe de alt` parte, exist` riscul ca autorit`]ile s` acorde ajutor de stat unor companii care, chiar [i dac` nu ar fi fost criz`, nu ar fi avut resursele necesare pentru a supravie]ui, explic` Vasilache de la }uca Zbârcea & Asocia]ii. Ceea ce va avea efecte negative asupra companiei atât pe termen scurt, cât [i pe termen lung. În opinia sa, m`surile de ajutor de stat ce vor fi acordate trebuie \ndreptate c`tre sus]inerea firmelor puternice, care sufer` un declin numai \n contextul crizei [i care vor dispune de resurse pentru a contribui la cre[terea economic` dup` dep`[irea acestui moment. “Cred c` ar trebui s` primeasc` ajutor de stat companiile care au efect de antrenare al economiei, cum sunt cele din industria auto sau construc]ii”, spune Cristian Pârvan, secretarul general al Asocia]iei Oamenilor de Afaceri din România. R`mâne de v`zut cum va privi Comisia European` solicit`rile de ajutor de stat pe care, inevitabil, le va primi din România \n perioada urm`toare. Prima pe list` este Oltchim, care pare decis s` \[i joace cartea pân` la cap`t. ê 10 MARTI E 2009 I BUSINESSWEEK

CÂND SERVICIILE |NSEAMN~ SUPRAVIE}UIRE De Jena McGregor Ilustra]ie de Marcos Chin

Mul]umirea clien]ilor este mai vital` ca niciodat`. Campionii serviciilor fac economii la orice, nu [i la grija fa]` de consumatori Hertz nu putea cere un client mai bun ca Richard M. Garber. Directorul de dezvoltare din Cleveland \nchiriaz` ma[ini de la firm`, \n general de 20 pân` la 40 de ori pe an, când c`l`tore[te \n interes de serviciu pentru compania FLEXcon. Dar acum Garber are dubii privind loialitatea sa. |n ultimele luni, a predat ma[inile Hertz la aeroporturile din Boston [i Minneapolis, unde a descoperit c` nu era nici un angajat cu dispozitiv portabil de citire a cardurilor. |n Minneapolis, Gerber a fost nevoit s` \[i care bagajele pân` la biroul Hertz pentru a preda ma[ina; \n Boston a reu[it s` g`seasc` \ntr-un final un angajat care i-a explicat c` o parte dintre colegii s`i au fost concedia]i. “Când te gr`be[ti s` prinzi un avion, fiecare minut conteaz`”, spune Gerber. “Cu cât sunt mai pu]in accesibili, cu atât sunt mai multe [anse s` \ncerc altceva”. Pe m`sur` ce recesiunea se adânce[te, majoritatea companiilor se confrunt` cu aceea[i op]iune brutal` care a f`cut Hertz s` anun]e, pe 16 ianuarie, concedierea a 4.000 de angaja]i. De[i mediul de afaceri este for]at s` reduc` cheltuielile, exagerarea acestui proces ar putea alunga clien]ii. Richard Broome, purt`tor de cuvânt la Inside Hertz, a declarat c` firma a redus intervalul orar de predare rapid` a ma[inilor \n aeroporturile mici, dar se fac ajust`ri pentru dezvoltarea serviciului \n loca]ii unde “se poate s` se fi mers prea departe”. “|ncerc`m s` cre`m echilibrul potrivit”, spune Broome. |n toate companiile, managerii \ncearc` s` realizeze aceea[i manevr` periculoas`. Exact când companiile se confrunt` cu sc`derea BUSINESSWEEK I 10 MARTI E 2009

ANALIZ~

trecut o \mbun`t`]ire a serviciilor pentru clien]i. |n rândul ultimelor 25 de pozi]ii din cele peste 200 de branduri incluse \n studiu, acest indicator \n general a sc`zut. Juc`torii inteligen]i au \nv`]at din crizele precedente. Companiile obi[nuiau s` taie posturile din servicii la fel ca la celelalte departamente. Acum, managerii \ncep s` \n]eleag` pericolul pe termen lung creat de astfel de ac]iuni, de la erodarea cotei de pia]`, la diminuarea valorii brandului. Institutul Interna]ional pentru Managementul Clien]ilor, companie de consultan]` pentru call-centere, a prezentat o serie de studii care demonstrau c`, prin eliminarea a patru dintre cei 36 de angaja]i dintr-un call-center, num`rul clien]ilor pu[i s` a[tepte la telefon timp de patru minute cre[te de la zero la 80. O strategie mai util` este ob]inerea unor rezultate mai bune de la angaja]ii disponibili. USAA, gigantul din servicii financiare [i asigur`ri care lucreaz` pentru familiile militarilor [i ocup` locul doi \n clasamentul nostru, a demarat \n 2007 programe de training pentru cre[terea eficien]ei angaja]ilor din call-center. Circa 60% dintre angaja]ii care se ocupau de \ntreb`rile legate de investi]ii pot acum r`spunde [i la \ntreb`ri referitoare la asigur`ri. Programul de training nu doar c` a redus num`rul transferurilor apelurilor telefonice \ntre angaja]i, ceea ce duce la cre[terea cheltuielilor de \ntre] inere a unui call-center, ci a \mbun`t`]it [i productivitatea. Chiar [i uraganul Ike, coroborat cu criza de pe pia]a de capital, care au generat anul trecut un val uria[ de apeluri telefonice la USAA, nu a necesitat extinderea echipei din call-center. Reprezentan]ii existen]i au o mai mare libertate de mi[care, chiar dac` sunt nevoi]i s` lucreze mai mult. Clasat pe locul 25, JW Marriott a inclus \n programe de training asisten]ii administrativi, care s` \nve]e s` poat` \nlocui la nevoie chelnerii. |n noiembrie, firma de brokeraj Charles Schwab, ocupanta locului 21 \n top, a lansat la sediul central din San Francisco “Flex Force”, o echip` de angaja]i ce include speciali[ti \n finan]e [i chiar directori de marketing, care s` r`spund` la apelurile telefonice \n zilele \n care, de pild`, pia]a \nregistreaz` fluctua]ii majore. Pentru cei care au redus costurile, provocarea este s` nu simt` clien]ii acest lucru. Aducerea \ntr-un singur loc a angaja]ilor din call-centere, de exemplu, poate duce \n final la economii de 35%, spune Scott Casson, director al departamentului de servicii IT la Centrul de Performan]` a Opera]iunilor pentru Clien]i (COPC). Pe

RENUN}AREA LA DOAR PATRU PERSOANE DINTR-UN CALL-CENTER CU 36 DE ANGAJA}I POATE CRE{TE DE LA ZERO LA 80 NUM~RUL CLIEN}ILOR PU{I S~ A{TEPTE LA TELEFON PATRU MINUTE vânz`rilor [i a moralului angaja]ilor, clien]ii vor mai mult` aten]ie, calitate sporit` [i un raport mai bun calitate-pre]. Aceia[i clien]i sunt, de asemenea, con[tien]i c` importan]a lor a crescut pentru companii, pe m`sur` ce oamenii [i-au redus cheltuielile. Alan Harris, vicepre[edinte BMW, sus]ine c`, \n actualul context, consumatorii se a[teapt` “ca to]i care au bani de cheltuit s` fie trata]i rege[te”. ÎNT~RIREA LINIEI ÎNTÂI

Desigur, [i reversul medaliei este adesea adev`rat. De la retaileri ca Talbots, care [i-a \n`sprit regulile privind returnarea produselor, la operatorii aerieni care percep mai nou taxe pentru bagaje, companiile reduc bugetele \n modalit`]i care pun \n dificultate clien]ii. Dar cei mai buni performeri iau, din contr`, m`suri pentru a proteja serviciile \n timpul acestei recesiuni. Bruce D. Temkin, analist principal pentru experien]a clien]ilor la Forrester Research, spune c` aproape jum`tate din 90 de companii mari incluse \ntr-un studiu recent \ncearc` s` evite reducerea bugetelor alocate serviciilor cu clien]ii. “Unii se \nc`p`]âneaz` chiar s` cheltuiasc` bani \n acest sens”, spune Temkin. Acest lucru este adev`rat mai ales pentru \nving`torii din cea de-a treia edi]ie a topului anual al Campionilor Serviciilor pentru Clien]i. Performerii din top \[i trateaz` cei mai buni clien]i mai bine ca niciodat`, chiar dac` \nseamn` s` fac` mai pu]in pentru atragerea de clien]i noi. |n timp ce reduc cheltuielile pentru opera]iunile interne, campionii \ncearc` s` p`streze locurile de munc` din care se interac]ioneaz` cu clien]ii [i investesc \n tehnologii ieftine pentru \mbun`t`]irea serviciilor. Economia dificil` a scos \n eviden]` [i mai mult diferen]a dintre companiile care pun clien]ii pe primul loc [i cele care sacrific` loialitatea pentru câ[tiguri pe termen scurt. |n topul din acest an, realizat pe baza informa]iilor furnizate de J.D. Power & Associates, peste jum`tate din cele 25 de branduri de top au demonstrat fa]` de anul

PROTEJAREA SERVICIILOR

Vremurile sunt diﬁcile. Dar reducerea exagerat` a costurilor poate \nr`ut`]i situa]ia. Iat` patru idei pentru men]inerea costurilor sc`zute [i a calit`]ii ridicate pentru serviciile destinate clien]ilor.

FLEXIBILITATEA FOR}EI DE MUNC~

R~SF~}A}I PERSONALUL P~STRAT

INVESTI}I |N TEHNOLOGIE SIMPL~

R~SF~}A}I CLIEN}II CEI MAI BUNI

Reducerile de personal ar putea ﬁ necesare, pe m`sur` ce \ncetinesc vânz`rile. Dar, pentru men]inerea calit`]ii serviciilor, scoate]i cât mai mult de la angaja]ii actuali. Introduce]i angaja]ii \n programe de cross-training, astfel \ncât s` poat` contribui la mai multe sarcini [i evita]i astfel noile angaj`ri.

Reducerea personalului [i a bonusurilor pot avea impact direct asupra moralului. Dac` reducerile sunt necesare, p`stra]i angaja]ii din prima linie ferici]i, prin ﬂexibilitate [i alte beneﬁcii. American Express, de pild`, permite acum reprezentan]ilor din call-center s`-[i aleag` singuri tura sau s` fac` schimb cu colegii f`r` aprobarea superiorilor.

Poate nu este cel mai potrivit moment pentru \mbun`t`]irea call-centerului cu software costisitor. Dar solu]iile simple, precum camerele web care conecteaz` clien]ii cu exper]ii IT pot ﬁ solu]ia pentru a deservi mai multe zone cu costuri minime.

Nu este o perioad` oportun` pentru tratament nediferen]iat. Convinge]i-i pe cei mai buni clien]i s` revin` prin servicii mai rapide, cre[terea gradului de aten]ie acordat` [i reguli flexibile. Turismul de afaceri scade, a[a c` Marriott ofer` serviciile de elit` pentru clien]ii fideli, chiar dac` ace[tia nu ar fi VIP-uri dup` regulile clasice.

BUSINESSWEEK I 10 MARTI E 2009

ANALIZ~

47 POVESTEA UNUI C~L~TOR INVEDERAT: PATRU STELE PENTRU FOUR SEASONS

Simon Mulcahy, \n prezent director la Londra \n cadrul Salesforce.com

12 februarie, USAA a anun]at c` va combina cele [ase call-centere \n patru; alte companii precum ocupanta pozi]iei 11, KeyBank, [i Ace Hardware, de pe locul 10, [i-au consolidat de asemenea callcenterele pe parcursul anului trecut. Ace a f`cut economii de pe urma cre[terii num`rului de ore petrecute de angaja]i \n call-center dup` program [i \n weekend. “|n perioadele dificile, sunt multe alte presiuni cu care se confrunt` clien]ii”, spune John Venhuizen, vicepre[edinte la Ace. “Nu ne dorim ca o problem` cu serviciile pentru clien]i s`-i fac` pe ace[tia s` se enerveze”.

JUDE EDGINTON/REDUX

MUL}UMIREA CLIEN}ILOR FIDELI

{i hotelierii caut` modalit`]i prin care reducerile s` treac` neobservate de clien]i. |ncearc` s` ob]in` pre]uri mai bune pentru propriet`]i care apar]in aceluia[i lan], dar pot avea de]in`tori diferi]i. O serie de hoteluri din lan]ul Four Seasons, ocupantul locului 12, fac alian]e pentru a cump`ra bunuri [i servicii, precum cafea, contracte pentru parc`ri cu valet [i sp`l`torii pe timp de noapte, servicii pe care odat` fiecare hotel le contracta pe cont propriu. Hotelurile JW Marriott se grupeaz` pentru achizi]ia serviciilor de peisagistic`, care ar fi mai scumpe dac` ar fi achizi]ionate separat. Ritz Carlton, de]in`torul locului cinci, spal` lenjeria pe timpul nop]ii pentru c` electricitatea e mai ieftin` [i \nlocuie[te florile proaspete cu plante la ghiveci. Cum gradul de ocupare scade, Simon F. Cooper, pre[edintele departamentului opera]ional din cadrul consiliului de administra]ie subliniaz` c` “trebuie s` devii mai performant, pentru c` e[ti for]at”. Pe m`sur` ce regulile jocului se schimb`, de la atragerea noilor clien]i, la p`strarea celor vechi, companiile transfer` mai multe

Anul trecut, \n aprilie, lucram pentru Forumul Economic Mondial [i am vizitat o serie de companii IT din Austin (Texas). |n avion, \nso]itorul de zbor mi-a spus: “V` rog s` \nchide]i laptopul. Este a cincea oar` când v` spun”. Am \nchis laptopul [i l-am pus sub scaun. Schimbasem fusul orar [i eram foarte obosit. Apoi \mi amintesc c` eram \n camer` [i despachetam. M-am \ntrebat unde este laptopul. M` aﬂam la Four Seasons [i am sunat la Steven Beasley, de la recep]ie, povestindu-i ce s-a \ntâmplat. Dou` secunde mai târziu m-a sunat [i m-a pus \n leg`tur` cu reprezentan]ii American Airlines. Am explicat problema [i mi-au spus c` nu apare nimic la ei pe calculator. Peste aproximativ cinci minute omul de la recep]ie m-a sunat, mi-a spus c` a dat un telefon la San Francisco [i le-a spus c` controleze avionul când aterizeaz` acolo. |mi pierdusem orice speran]`, a[a c` am coborât pentru cin` s` beau ceva \nainte de mas`. Recep]ionerul a venit la mine: “Dl. Mulcahy? Am laptopul dumneavoastr`”, [i mi l-a predat. “Dori]i s` vi-l duc \n camer`?” Nu \mi venea s` cred. Ca s` fac` presiuni asupra celor de la American, a declarat c` laptopul \i apar]ine. Ace[tia au mai veriﬁcat o dat` [i laptopul r`m`sese de fapt \n Austin. Recep]ionerul putea doar s` lase un mesaj. I-am fost extrem de recunosc`tor c` a depus asemenea eforturi.

resurse c`tre clien]ii stabili. {i, dac` un oaspete care se cazeaz` pentru prima oar` ar putea s` nu observe lipsa florilor, clien]ii vechi vor b`ga de seam`. “Sunt lucrurile m`runte care adesea te plaseaz` \n centrul aten]iei clien]ilor loiali”, spune Jeanne Bliss, fost director la departamentul de servicii al Lands’ End, \n prezent consilier executiv \n domeniul serviciilor pentru clien]i. A crescut, astfel, importan]a “separ`rii” – direc]ionarea clien]ilor fideli spre agen]i mai buni, zone mai atr`g`toare sau servicii mai rapide. S` lu`m ca exemplu ocupanta pozi]iei a [aptea, Zappos.com, retailer online de \nc`l]`minte ai c`rui fani devota]i laud` gratuitatea livr`rii comenzii. Retailerul oferea livr`ri rapide atât pentru clien]ii noi, cât [i pentru cei vechi. Dar, \ncepând cu 2009, Zappos nu va mai oferi aceste servicii clien]ilor noi. |n schimb, Tony Hsieh, CEO al companiei, va transforma acest serviciu \ntr-unul VIP, pentru cei mai loiali cump`r`tori Zappos. Lansat \n decembrie, site-ul, care acum poate fi accesat doar de clien]ii loiali pe baz` de invita]ie, promite livrare rapid` [i pl`nuie[te s` ofere acces la produsele noi mai repede decât pe pagina web principal`. (Clien]ii cu vechime care \nc` nu au primit invita]ie pentru serviciile VIP vor mai beneficia momentan de livrarea rapid`). “Ne-am decis s` investim mai mult \n clien]ii vechi”, spune Hsieh. “Transfer`m o parte din costuri, care altfel ar fi ajuns la noii clien]i”. De asemenea, unele companii devin mai dure cu furnizorii care deservesc cei mai frecven]i consumatori. Ocupanta pozi]iei 24, L.L. Bean, a renun]at \n iulie 2008 la serviciile Bank of America prin care oferea carduri de cump`r`turi. Compania sus]ine c` banca nu respecta standardele sale de calitate. Sesiz`rile privind a[tept`rile 10 MARTI E 2009 I BUSINESSWEEK

048 POVESTEA UNEI UTILIZATOARE DE RE}EA SOCIAL~: {EFUL ZAPPOS {I UPS AU INTERVENIT

Tara Hunt poveste[te cum [eful Zappos a ajutat-o cu o livrare UPS

\ndelungate [i transferurile telefonice foarte numeroase de la un reprezentant al b`ncii la altul erau “nenum`rate”, spune Terry Sutton, vicepre[edinte al departamentului de servicii cu clien]ii al L.L. Bean. (Bank of America precizeaz` c` nu face comentarii cu privire la anumite rela]ii, dar este “concentrat` pe furnizarea produselor competitive [i pe prestarea excelent` a serviciilor”). L.L. Bean a trecut la Barclays, ceea ce a \nsemnat schimbarea cardurilor de c`tre clien]i. Riscul ca o parte dintre ei s` nu accepte acest lucru era destul de ridicat. “Dintr-un punct de vedere, era un teren minat”, spune Sutton. Dar a sim]it c` mutarea merita o \ncercare, mai ales c` Barclays a acceptat implicarea L.L. Bean \n formularea r`spunsurilor standard pentru call-center [i a deschis un call-center chiar \n Maine, statul de origine al retailerului. Peste 60% dintre posesorii de carduri deja au f`cut schimbarea. O serie de companii experimenteaz` tehnologii mai ieftine, cum ar fi furnizarea r`spunsurilor clien]ilor prin intermediul Twitter, dup` ce \n prealabil ace[tia [i-au expus nemul]umirile pentru ochii \ ntregii lumi. Alte facilit`]i tehnologice \mbun`t`]ite pentru clien]i pot oferi o nea[teptat` reducere a cheltuielilor. Când ocupanta locului 22, BMW, a lansat anul trecut servicii Wi-Fi \n toate reprezentan]ele dealerilor, ac]iunea a avut ca scop furnizarea unei modalit`]i ieftine prin care clien]ii puteau petrece timpul pân` când ma[inile acestora erau preg`tite. Costurile erau insignifiante, pentru c` dealerii aveau oricum conexiuni broadband. Dar acum consumatorii pot folosi productiv timpul de a[teptare [i tot mai pu]ini opteaz` pentru \nchirierea de ma[ini, a c`ror \ntre]inere cost` mai mult dealerii. Alan Harris, de la BMW, spune c` tehnologia Wi-Fi [i programele care ajut` dealerii s` estimeze mai bine nevoile clien]ilor au BUSINESSWEEK I 10 MARTI E 2009

De regul`, livr`rile \mi vin la birou, dar \n decembrie am comandat pe adresa de acas` un [ifonier de aproape 50 kg de la Target. Am contactat UPS pentru verificare [i reprezentantul firmei de curierat a spus c` \n perioada Cr`ciunului coletul va fi distribuit \n jurul orei nou` seara. M-am enervat [i am postat pe Twitter un comentariu despre cum nu pot s`-mi scot câinele la plimbare pentru c` trebuie s` a[tept livrarea UPS. Dup` ora nou`, am primit un mesaj de la Tony Hsieh, CEO la Zappos, care a \nceput s` \mi urm`reasc` posturile pe Twitter dup` ce ne \ntâlnisem cu un an \n urm`. Acesta lua cina cu pre[edintele UPS pentru regiunea de vest [i mi-a trimis un mesaj \n care spunea c` voi fi contactat`. |n urm`toarele cinci minute am primit un telefon. Directorul UPS m-a pus \n leg`tur` cu un manager opera]ional cu care s` aranjez livrarea a doua zi diminea]`, ca s` pot ajunge la timp la o \ntâlnire cu un client. A doua zi, la ora 9 fix, s-a auzit soneria de la u[`. Nu doar c` au adus pachetul, dar un reprezentant UPS avea flori [i ciocolat` [i altul juc`rii [i gust`ri pentru câinele meu. S-au oferit chiar s`-mi monteze [ifonierul [i mi-au ascultat sugestiile pentru \mbun`t`]irea serviciilor. Acum folosesc cu prec`dere serviciile UPS [i a doua zi chiar am cump`rat pantofi de la Zappos.

ajutat BMW la reducerea lunar` a costurilor cu 10-15%. Când companiile lanseaz` modalit`]i ieftine [i simple pentru reducerea cheltuielilor, coroborate cu \mbun`t`]irea experien]ei clien]ilor, au cele mai mari [anse s` prospere, atât \n vremurile dificile, cât [i \n cele favorabile. “Am o zical`: «Repar` clientul, \nainte s` \i repari ma[ina»”, spune Harris. “Dac` te concentrezi \ntâi pe remedierea problemei clientului, restul este u[or”. ^ –Cu contribu]ia: Aili McConnon (New York) [i David Kiley (Detroit)

Business Exchange Citi]i, salva]i, [i ad`uga]i con]inut \n noua re]ea Web 2.0 BusinessWeek Exchange

Tehnologie ieftin` pentru site-uri atractive |n cartea “Nevoia economic` a serviciilor pentru clien]i: cinci strategii revolu]ionare de recesiune, pentru reducerea cheltuielilor alocate serviciilor [i cre[terea vânz`rilor”, Natalie Petouhoff, analist la Forrester Research, sugereaz` folosirea unui software de “chat proactiv”, care s` scad` rata de renun]are la un site a cump`r`torilor online. De asemenea, ea recomand` comunit`]ile web unde clien]ii se pot ajuta \ntre ei pentru rezolvarea problemelor [i uneltele de “co-navigare”, care permit agen]ilor din call-center s` navigheze pe site al`turi de client. Pentru raportul lui Petouhoff, accesa]i http://bx. businessweek.com/customer-service/reference/ Desc`rcarea este gratuit`, dar necesit` \nregistrarea pe site.

ANALIZ~

US AIRWAYS: DUP~ “MIRACOLUL DE PE HUDSON”’

De Dean Foust

STEPHEN VOSS

Grija operatorului aerian pentru pasagerii zborului 1549 ar putea deveni un model pentru managementul crizei

Ca [i ceilal]i 149 de pasageri ai cursei US Airways 1549 care au supravie]uit unei ateriz`ri for]ate pe fluviul Hudson, \n New York, James J. Hanks Jr., avocat din Baltimore, a fost uluit de reac]ia pilotului dup` defecHanks, pasager: tarea ambelor motoare. Dar Hanks, partener la firma “M-am sim]it de avocatur` Venable LLP, a mai fost impresionat [i de \n deplin` ajutorul prompt oferit de angaja]ii US Airways imediat siguran]` \n dup` aterizarea for]at` - haine uscate, alimente calde mâinile lor” [i camer` gratuit` de hotel care \l a[teptau la mal - \n paralel cu eforturile acestora de \nlocuire a bagajelor pierdute, in- pasager \n parte c`tre un alt zbor sau la un hotel din New York, unde clusiv terminalul s`u BlackBerry. “M-am sim]it pe deplin \n sigu- a fost deschis non-stop un bufet suedez. De asemenea, au asigurat bilete de tren [i ma[ini \nchiriate pentru cei care nu au mai dorit ran]` când m-am l`sat pe mâinile lor”, spune Hanks. Pentru o companie care nu este cunoscut` prin prisma serviciilor s` zboare. “Unii pasageri [i-au pierdut actele de identitate, a[adar pentru clien]i - operatorul aerian din Tempe (Arizona) s-a clasat am apelat la conducerea Hertz [i Amtrak, s` ne asigur`m c` nu vor \ntotdeauna pe ultimele locuri \n topurile care reflect` calitatea \ntâmpina probleme la \nchirierea unei ma[ini sau la achizi]ionarea serviciilor – gestionarea unei situa]ii aproape dezastruoase pentru unui bilet de tren”, spune Kerry Hester, vicepre[edinte pentru planiUS Airways a adus o aur` pozitiv` \n jurul brandului. Compania ficare \n cadrul departamentului de servicii cu clien]ii. De asemenea, a oferit de toate, de la bilete gratuite pentru rudele pasagerilor, la compania a contractat o serie de l`c`tu[i pentru a ajuta pasagerii apeluri telefonice zilnice. Exper]ii \n managementul crizelor spun care \[i pierduser` cheile s` intre \n ma[ini sau \n locuin]e. De atunci, US Airways a trimis trei scrisori \n care informa c` urm`rile “Miracolului de pe Hudson” vor fi introduse \n studii de caz referitoare la modalit`]ile de tratare a clien]ilor dup` o criz`. pasagerii cu privire la ultimele nout`]i, le-a returnat banii pe bilete “Abilit`]ile de navigare ale pilotului au fost spectaculoase, dar US [i l-ea oferit un cec de 5.000 de dolari prin care s` acopere chelAirways a f`cut o treab` remarcabil` pentru ajutorarea fizic` a tuielile pentru \nlocuirea bunurilor pierdute. |n timp ce Alian]a Napasagerilor, dar [i pentru recuperarea emo]ional`”, spune Robert ]ional` \mpotriva Dezastrelor Aeriene, funda]ie care promoveaz` siguran]a, a catalogat gestul financiar ca fiind inadecvat, compania W. Mann Jr., consultant \n domeniul transporturilor aeriene. Ca to]i operatorii, US Airways are un manual destinat acestui tip spune c` are deja exper]i care discut` cu persoanele care au suferit de incidente. Simuleaz` exerci]ii de siguran]` cel pu]in de trei ori pierderi mai mari. Mai important este c` nu au a[teptat ca pasagerii pe an \n fiecare aeroport unde opereaz` [i are o re]ea adi]ional` de s`-[i cear` drepturile, caracteristic` pe care consultantul Maan o agen]i pentru \mbarcare, rezerv`ri [i alte activit`]i care se comport` nume[te “o excep]ie f`r` precedent la normele din industrie”. Testul adev`rat, desigur, este câ]i clien]i se vor re\ntoarce. US Airca o echip` de interven]ie \n caz de urgen]`. Când au fost difuzate [tirile referitoare la aterizarea for]at`, US Airways a activat o linie ways sus]ine c` o treime din cei 150 de pasageri ai zborului 1549 au telefonic` gratuit` pentru familii [i a \mbarcat 100 de angaja]i de mai zburat cu operatorul aerian de la incident. Hanks, ultimul pasager la sediul central \ntr-o aeronav` Boeing 757. Scott Stewart, Mana- evacuat din avion, a mai zburat cu US Airways de [ase ori. ^ ging Director al departamentului financiar din companie, a luat bani lichizi pentru pasageri [i c`r]i de credit pentru angaja]i, cu care s` achizi]ioneze medicamente sau produse de igien` personal`. Al]i angaja]i [i-au f`cut apari]ia cu gen]i pline cu telefoane mobile [i haine de schimb pentru cei care se udaser`. Au escortat fiecare

OPERATORUL AERIAN A TRIMIS ANGAJA}I CU BANI, HAINE {I TELEFOANE MOBILE PENTRU PASAGERI {I A FURNIZAT PASAGERILOR CAMERE LA HOTEL {I MÂNCARE

10 MARTI E 2009 I BUSINESSWEEK

|N SPATELE TOPULUI

MARCOS CHIN

Am analizat baza de date a J.D. Power [i le-am cerut cititorilor s` se implice. Peste 1.000 au r`spuns la apel Pentru cel de-al treilea top al Campionilor de Servicii pentru Clien]i, am \nceput cu datele adunate de J.D. Power & Associates, care, ca [i BusinessWeek, este de]inut` de The McGraw-Hill Companies. J.D. Power face anual sondaje \n rândul consumatorilor despre gradul de satisfac]ie al clien]ilor. Am analizat doi dintre indicatorii folosi]i: percep]ia asupra calit`]ii angaja]ilor unei companii [i ce cred consumatorii despre proceduri cum ar fi returnarea unor produse sau efectuarea de rezerv`ri. Am calculat scorul ob]inut de fiecare brand \n cadrul domeniului sù de activitate. Pentru c` unele companii activeaz` \n mai multe domenii, am inclus un brand doar \n sectorul \n care a avut cel mai mare punctaj. Rezultatele pot diferi de cele ale clasamentului J.D. Power de satisfac]ie a clien]ilor, care mai ia \n considerare calitatea, prezentarea [i pre]urile. Ca [i \n anii preceden]i, am efectuat un sondaj \n rândul celor 5.000 de persoane din cadrul Consiliului Consultativ BusinessWeek, un grup select de cititori c`rora le cerem feedback pe diverse teme. Le-am cerut s` nominalizeze trei companii pe care le consider` cele mai bune [i trei pe care le consider` cele mai slabe \n domeniul serviciilor. Peste 1.000 de cititori au r`spuns. J.D. Power a luat aceste date [i a efectuat un sondaj la nivel na]ional. Astfel, am putut extinde clasamentul dincolo de baza J.D. Power, care, de exemplu, include un num`r redus de retaileri. Apoi, J.D. Power a realizat un clasament al tuturor brandurilor, folosind cifrele din baza sa de date [i sondajele efectuate. Pentru a compensa diferen]ele dintre sectoare (achizi]ia unui Lexus, de exemplu, nu se compar` cu cea a unui telefon mobil), am oferit puncte \n plus pentru companiile campioane \n domeniul lor de activitate [i le-am penalizat pe cele clasate sub locul trei. De asemenea, am oferit 25 de puncte bonus brandurilor care au avut cele mai bune rezultate \n sondajul \n rândul cititorilor. Un caz special a fost Starbucks, care a p primit multe voturi de la cititori. |ntrucât nici unul dintre concuren]i nu a avut rezultate bune \n sondaj [i nici nu ap`rea \n baza J.D. Power, am decis s` nu includem brandul \n top. Prin urmare, Starbucks prime[te doar o men] iune de onoare. Pentru descrierea pe larg a metodologiei, accesa]i www.businessweek. com/go/09/method. –Jena McGregor

BUSINESSWEEK I 10 MARTI E 2009

CAMPIONII SERVICIILOR PENTRU LOC

BRAND/DOMENIU

001 002 003 004 005 006 007 008 009 010 011 012 013 014 015 016 017 018 019 020 021 022 023 024 025

AMAZON.COM

CALITATEA ANGAJA- EFICIEN}A PUNCTAJ }ILOR SERVICIILOR TOTAL

1035,12

A+

A+ 1029,36

A+

1022,34

A+

992,09

976,78

A-

969,75

A+

969,65

A-

959,17

946,92

A-

940,11

A-

B+

934,86

FOUR SEASONS HOTELS & RESORTS Hoteluri

919,18

NORDSTROM

B-

917,23

A+

915,73

912,06

906,75

B+

905,76

A-

B+

904,31

897,24

B-

886,11

882,73

A+

879,88

B+

875,67

865,88

864,98

Comer] Online

USAA Asigur`ri

JAGUAR Auto

LEXUS Auto

THE RITZ-CARLTON Hoteluri

PUBLIX SUPER MARKETS Supermarketuri

ZAPPOS.COM Comer] Online

HEWLETT-PACKARD Electronice

T. ROWE PRICE Brokeraj

ACE HARDWARE Bricolaj/Electronice

KEYBANK Servicii bancare

Retail

CADILLAC Auto

AMICA Asigur`ri

ENTERPRISE RENT-A-CAR |nchirieri auto

AMERICAN EXPRESS C`r]i de credit

TRADER JOE’S Supermarketuri

JETBLUE AIRWAYS Companie aerian`

APPLE Electronice

CHARLES SCHWAB Brokeraj

BMW Auto

TRUE VALUE Bricolaj/Electronice

L.L. BEAN Comer] Online

JW MARRIOTT Hoteluri

ANALIZ~

CLIEN}I

|nving`torii celui de-al treilea top anual caut` modalit`]i de a reduce costurile f`r` a afecta serviciile. Scorul total are la baz` rezultatele din primele dou` coloane, cu bonusuri pentru liderii industriilor sau brandurile populare din sondajul efectuat \n rândul cititorilor.

IDEI DE LA CEI MAI BUNI

Circa 30% din vânz`ri vine de la comercian]i externi care \[i vând bunurile pe Amazon. Pentru a spori calitatea, directorul executiv Jeff Bezos a lansat servicii noi, cum ar fi onorarea comenzilor direct de c`tre Amazon. Clien]ii au o varietate mai mare de produse, ceea ce \i face s` revin`: vânz`rile au crescut cu 18% \n trimestrul patru. Compania de servicii financiare pentru familiile militarilor a avut de rezolvat 150.000 de cazuri \n 2008, dublu fa]` de medie, pentru evenimente cum ar fi distrugerile provocate de uraganul Ike. Dar USAA [i-a p`strat 96% dintre clien]i. |n 2008, [i-a extins serviciile pentru grupuri de militari care nu erau incluse \n poli]ele sale, sporindu-[i cota de pia]`. |n 2008, Jaguar se confrunta cu o pia]` foarte dificil` pentru ma[inile de lux [i cu [ocul schimb`rii proprietarului, Ford vânzând marca c`tre indienii de la Tata. Dar echipele de servicii ale Jaguar au fost desemnate recent pe primul loc \n clasamentul Asocia]iei Americane a Dealerilor Auto. Toyota face reduceri din cauza sc`derii vânz`rilor. Dar divizia Lexus cheltuie[te mai mult. Ofer` bani (pân` la 50.000 de dolari pe an) dealerilor care au cele mai bune idei de noi servicii. Colaborarea cu alte companii, ca Apple, i-a f`cut pe unii dealeri s` deschid` birouri de asisten]` pentru dispozitive high-tech. Directorul opera]ional Simon F. Cooper reduce costurile prin \nchiderea unor restaurante la prânz [i sp`larea rufelor noaptea, când electricitatea e mai ieftin`. Pentru a atrage organizarea de evenimente, Ritz doneaz` 10% din veniturile astfel ob]inute unor organiza]ii caritabile. Pentru a fi sigur c` \ntotdeauna clien]ii vor g`si ce-[i doresc, lan]ul de magazine din Florida a introdus un sistem special pentru produsele proaspete. Astfel, scanere speciale alerteaz` compania când unele stocuri au sc`zut, lansându-se automat comenzi noi. F`r` monitorizarea duratei apelurilor [i f`r` texte gata scrise, reprezentan]ii din call-center au atât de mult` libertate, \ncât este crucial s` fie integra]i \n cultura companiei. Directorul executiv Tony Hsieh ofer` noilor agen]i de call-center 2.000 de dolari pentru a p`r`si compania dup` trainingul ini]ial, dac` ace[tia nu adopt` cultura Zappos. |n 2008, Hewlett-Packard a deschis opt noi centre pentru clien]i \n toat` lumea, dintre care dou` \n SUA. Produc`torul de computere [i imprimante a oferit tuturor agen]ilor sì experimenta]i acces la Instant Care, programul companiei care permite controlul de la distan]` al computerului unui client. |n timp ce criza zguduia pie]ele financiare \n toamn`, clien]ii au luat cu asalt liniile telefonice, site-ul [i centrele T. Rowe Price, sporind cu 10-20% activitatea de servicii pentru clien]i. Compania a apelat la 300 de angaja]i care au lucrat \n cariera lor [i \n call-center pentru a face fa]` valului de apeluri. Anul trecut, Ace Hardware a lansat o nou` tehnologie care analizeaz` tendin]ele pentru a-i informa pe directorii de magazine ce moment al zilei este cel mai pu]in aglomerat, pentru a efectua sarcini precum cur`]irea toaletelor sau reumplerea rafturilor. Prin consolidarea call-centerelor, compania de bricolaj a economisit suficien]i bani pentru a extinde programul acestora. Consumatorilor le plac serviciile b`ncii din Cleveland, dar aceasta face mai mult [i pentru micile companii. |n ultimul an, banca a lansat instrumente online pentru ca antreprenorii s`-[i poat` gestiona pe internet conturile \n acela[i fel ca marile companii. Cum [i clien]ii de lux fac economii, lan]ul de hoteluri \ncearc` s` reduc` costurile f`r` a diminua serviciile. Four Seasons, care \n ultimul an nu a angajat [i nu a dat pe nimeni afar`, externalizeaz` sp`latul rufelor \n anumite hoteluri [i unii manageri cumuleaz` mai multe func]ii, pentru a reduce cheltuielile. Celebra politic` de returnare a Nordstrom permite clien]ilor s` dea \napoi orice produs \n orice magazin. O tehnologie introdus` \n acest an va permite magazinelor s` livreze marfa returnat` direct celor care fac comenzi online, \n loc s` o trimit` mai \ntâi la un depozit central. |n ciuda crizei de la General Motors, Cadillac nu a renun]at la asigurarea unui automobil de schimb cånd ma[ina este \n service. Cum [i proprietarii de ma[ini mai scumpe le p`streaz` mai mult, Cadillac le cere dealerilor s` fac` uz de bazele de date pentru a vinde mai multe servicii de asisten]` tehnic`. Compania de asigur`ri este solid` financiar, investind \n tehnologie pentru a gr`bi rezolvarea cererilor [i \n publicitate pentru a atrage clien]i de la rivalii \n dificultate. Dar directorul executiv Bob DiMuccio spune c` diferen]a este f`cut` de investi]iile de decenii \n formarea oamenilor, rata de plecare din companie fiind sub 7%. La Enterprise, salariile managerilor [i promov`rile sunt legate de performan]a serviciilor fiec`rei unit`]i. Gigantul \nchirierilor de ma[ini a \nceput acum patru luni s` foloseasc` "spioni" care vin neanun]a]i la cabinele Enterprise din aeroporturi pentru a vedea cum reac]ioneaz` angaja]ii. Gigantul c`r]ilor de credit a fost afectat de faptul c` reducea liniile de credit pentru anumite tipuri de cump`r`turi, practic` ce a fost oprit`. American Express a restructurat programul agen]ilor din call-center. Ace[tia primesc acum bonusuri legate de gradul de satisfac]ie al clien]ilor. Trader Joe's se pricepe la eficien]`: circa 99% din angaja]i lucreaz` \n magazine [i nici m`car directorul executiv Dan Bane nu are secretar`. A[a au putut fi evitate concedierile \n cei peste 40 de ani de activitate. Compania le-a cerut clien]ilor s` vin` cu saco[e de acas` pentru a promova reciclarea [i a reduce costurile. Stigmatizat \n urm` cu doar câ]iva ani pentru c` abandona pasagerii cu orele pe pistele aeroporturilor, JetBlue a creat prima "Lege a drepturilor clien]ilor" din industrie, care include compensa]ii pentru pasagerii afecta]i de probleme provocate de compania aerian`. A introdus gratuit e-mail [i mesagerie instant pe unele rute. Apple a vândut peste 13 milioane de iPhone-uri \n 2008, urcând direct pe locul doi \n segmentul smartphone. Dar cre[terea rapid` nu a sc`zut nivelul serviciilor. Anul trecut, compania a avut [i cea mai mare urcare \n Indicele Satisfac]iei Clien]ilor Americani, realizat de Universitatea Michigan. O nou` linie direct` permite clien]ilor s` sune un reprezentant Schwab pentru a rezolva o problem` f`r` s` mai navigheze printr-un complicat meniu automatizat. Reducerea num`rului de etape necesare pentru deschiderea unui cont nou a ajutat la scurtarea apelurilor, astfel c` angaja]ii pot r`spunde mai repede altor clien]i. Vânz`rile ma[inilor de lux au sc`zut cu 20% \n 2008 \n SUA, dar BMW a câ[tigat cot` de pia]`. Pân` acum, BMW lega bonusurile dealerilor de atingerea unui anumit nivel de satisfac]ie a clientului. Dar, pentru c` plângerile erau rare, BMW r`spl`te[te acum modul \n care sunt rezolvate acestea. Cum clien]ii fac doar renov`ri minore \n criz`, directorul executiv Lyle Heidemann spune c` magazinele mici rezist` bine. Compania testeaz` un nou program de feedback din partea clien]ilor, bazat pe instrumente online. Cum vânz`rile au sc`zut de s`rb`tori, L.L. Bean nu a mai f`cut angaj`ri temporare. A redus \n sistem voluntar orele de munc` \n call-centere, angaja]ii renun]ând la ture \n care volumul de apeluri e sc`zut. Un software mai simplu de introducere a comenzilor a redus timpul de training pentru noii angaja]i. Turismul e \n recesiune, a[a c` JW Marriott a redus unele gratuit`]i. Dar a \ncercat s` \mbun`t`]easc` serviciile prin specializarea angaja]ilor \n mai multe direc]ii - de exemplu asisten]ii administrativi au fost \nv`]a]i s` serveasc` mâncare la cinele festive. Astfel, calitatea serviciilor se men]ine f`r` a angaja mai mul]i oameni.

10 MARTI E 2009 I BUSINESSWEEK

TEHNOLOGIE |NCASTRAT~ |N BETON {I O}EL De Steve Hamm Fotograﬁe de Jonathan Chapman

Tehnologii inteligente care fac infrastructura mai sigur` [i mai eﬁcient` sunt disponibile chiar când guvernul SUA aloc` bani \n aceast` direc]ie

Dac` sta]i sub podul St. Anthony Falls din Minneapolis v` pute]i imagina haosul de pe 1 august 2007. Sute de oameni erau \n trafic la o or` de vârf \n acea zi fierbinte de var`, când, la ora 18.00, vechiul pod s-a pr`bu[it \n fluviul Mississippi \n câteva secunde. Zeci de ma[ini au c`zut \n ap`. Au murit 13 oameni [i al]i 145 au fost r`ni]i Noul pod nu este prea ar`tos. Structura cu o lungime de 365 de metri are un aspect mai degrab` utilitar. Dar acest pod nu va ceda, ca predecesorul s`u. Este plin de senzori [i echipamente electronice care monitorizeaz` permanent betonul, pentru a detecta orice problem`. Podul St. Anthony Falls este unul dintre cele mai “inteligente” poduri din SUA. Tehnologia folosit` \n proiectarea [i construc]ia sa a f`cut posibil` finalizarea

Jon Chiglo sub podul St. Anthony Falls, a c`rui construc]ie a coordonat-o

BUSINESSWEEK I 10 MARTI E 2009

lucr`rilor \n doar un an. Podul a fost inaugurat \n septembrie 2008, cu trei luni \nainte de termen, aducând constructorilor un bonus de 25 de milioane de dolari. Senzorii nu doar avertizeaz` ce lucr`ri de \ntre]inere sunt necesare. |n iernile reci din Minnesota, ei monitorizeaz` condi]iile meteo [i pun automat \n func]iune un sistem care previne \nghe]area carosabilului. “Tehnologia \nseamn` vitez`, calitate [i eficien]`”, spune Jon Chiglo, inginerul

ANALIZ~

care a gestionat proiectul de 234 de milioane de dolari pentru Departamentul Transporturilor din Minnesota. Podul lui Chiglo ne ofer` o idee despre viitor. |n urm`torii cinci ani, SUA vor cheltui peste 500 de miliarde de dolari \n infrastructur`, mai mult decât suma cheltuit` pentru construc]ia sistemului na]ional de autostr`zi. Banii vor veni din pachetul de stimulare a economiei al pre[edintelui Barack Obama [i dintr-un alt plan pe care Congresul urmeaz` s`-l aprobe \n septembrie. Avalan[a de lichidit`]i vine chiar \n momentul \n care a[a-numitele tehnologii inteligente fac posibil` construc]ia mai rapid` [i operarea mai eficient` a [oselelor, podurilor, sistemelor de transport public, [colilor, spitalelor [i re]elelor electrice. Exist`, \ns`, disensiuni legate de gradul de adoptare al acestor tehnologii. Pe de o parte, liderii din domeniul tehnologiei vorbesc despre o oportunitate f`r` precedent pentru ca SUA s` prind` din urm` ]`ri din Asia [i Orientul Mijlociu, care au cheltuit miliarde de dolari pentru ora[e ale viitorului [i alte proiecte de acest gen \n ultimii ani. “Infrastructura mai inteligent` este de departe cea mai bun` solu]ie pentru a crea acele locuri de munc` noi, competitive, care s` stimuleze cre[terea economic`”, spunea \n ianuarie directorul executiv al IBM, Samuel J. Palmisano, dup` o \ntâlnire cu Obama.

Pr`bu[irea podului din Minneapolis, pe 1 august 2007, s-a soldat cu 13 mor]i

SCEPTICII TEHNOLOGIEI

Desigur, IBM [i alte companii au mult de câ[tigat de pe urma investi]iilor \n infrastructura inteligent`. Dintre gigan]ii IT, Cisco Systems, Accenture [i Hewlett-Packard au anun]at ini]iative pentru a profita de pe urma acestei oportunit`]i. Marile companii de construc]ii Bechtel [i Fluor \[i dezvolt` expertiza \n domeniul tehnologiei pentru a ob]ine un avantaj competitiv, acela[i lucru \ntâmplându-se [i cu produc`torii de echipamente ca General Electric [i Siemens. IDC estimeaz` c` vânz`rile de IT pentru proiecte de infrastructur` ar putea dep`[i 122 de miliarde de dolari \n 2012. De cealalt` parte a baricadei se afl` grupurile tradi]ionale de construc]ii [i mul]i politicieni. Ace[tia spun c` accentul ar trebui s` cad` pe crearea rapid` a unui num`r cât mai mare de locuri de munc`, a[a c` proiectele clasice par mai potri-

Business Exchange Citi]i, salva]i, [i ad`uga]i con]inut \n noua re]ea Web 2.0 BusinessWeek Exchange

Cum poate tehnologia reduce emisiile Raportul “Smart 2020”, realizat de The Climate Group, aﬁrm` c` transformarea modului \n care oamenii [i companiile folosesc tehnologia ar putea reduce emisiile nocive cu 15% pe an. Pentru a citi raportul, accesa]i http://bx.businessweek. com/smart-infrastructure/reference/ Pentru a vedea un clip privind construc]ia podului men]ionat \n articol, accesa]i http://businessweek.com/ go/09/bridge

BUSINESSWEEK I 10 MARTI E 2009

vite. “Problema cu folosirea tehnologiei este c` ar presupune mai pu]ini muncitori. Nu ajut` \n combaterea [omajului”, arat` primarul New Yorkului, Michael Bloomberg. Scepticii vor s` evite dezastrele din trecut. Câteva proiecte bazate puternic pe tehnologie, cum ar fi sistemul E-ZPass de colectare automat` a taxei de autostrad` \n New Jersey, a avut nenum`rate \ntârzieri [i dep`[iri de costuri. Sistemul, \n valoare de 500 de milioane de dolari, a fost lansat cu o \ntârziere de doi ani [i a implicat pentru autorit`]ile locale costuri de 100 de milioane de dolari, \n loc s` se amortizeze prin cre[terea ratei de colectare [i reducerea costurilor cu for]a de munc`, a[a cum se anticipase. Guvernul federal nu a ales o tab`r`. Pachetul de stimulare a economiei spune doar c` banii trebuie investi]i \n proiecte “gata de demarare”. Statele americane vor decide fiecare cum s` cheltuiasc` banii. Chiglo, \n vârst` de 36 de ani, nu este interesat de nici una din taberele implicate \n dezbatere. N`scut \n Minnesota, a crescut privindu-l pe tat`l s`u cum ridic` baraje [i realizeaz` proiecte de evitare a eroziunii solului pe terenurile agricole. Stând \n biroul s`u mic din sediul Departamentului Transporturilor al statului Minnesota, Chiglo explic` faptul c` exist` modalit`]i de a \ncorpora tehnologia \n proiecte mari de construc]ii f`r` a sacrifica viteza de execu]ie sau a spori bugetul, atâta vreme cât situa]ia este corect gestionat`. Costul senzorilor de pe podul construit de el reprezint` mai pu-

PETER MATTHEWS/POLARIS

ANALIZ~

SENNOTT, RICHARD/STAR TRIBUNE/ZUMA PRESS

Senzorii din noul pod monitorizeaz` betonul, pentru a detecta eventuale defecte

]in de 0,5% din total, adic` circa un milion de dolari. Prioritatea ar trebui s` fie, \n opinia sa, ob]inerea unor beneficii clare f`r` a pl`ti prea mult sau f`r` a fi terenul de testare al unor tehnologii neverificate. “Nu vrem s` facem experimente”, spune Chiglo. Realitatea este c` Chiglo [i omologii s`i din alte state se confrunt` cu op]iuni clare, pe m`sur` ce miliardele \ncep s` vin` de la Washington: infrastructur` inteligent`, mai inteligent`, cea mai inteligent`. S-ar putea s` nu aib` sens pentru ei s` se implice \n proiecte de pionierat, pentru care majoritatea fondurilor sunt investite \n computere de ultim` genera]ie [i consultan]i scumpi. |n acela[i timp, ar fi o prostie s` nu se includ` m`car tehnologii de baz`, care s` sporeasc` eficien]a, s` reduc` timpul de construc]ie [i s` creasc` durabilitatea unei lucr`ri. “Nu facem peticeli. Dorim s` folosim inteligent energia [i resursele \n construirea [i \ntre]inerea infrastructurii”, spune Chiglo. Unele state adopt` aceast` atitudine. Florida a solicitat 6,9 miliarde de dolari de la guvernul federal, inclusiv pentru proiecte cu component` IT. “Includerea unor sisteme inteligente de transport a devenit o parte fireasc` a cerin]elor oric`rui proiect”, spune W. David Lee, de la biroul de politici de dezvoltare al Departamentului Transporturilor din Florida. Dar multe alte state par s` foloseasc` ajutoarele federale pentru proiecte f`r` tehnologie digital`. Lista preliminar` a proiectelor de infrastructur` din state ca Oklahoma [i

Wyoming cuprinde \n general lucr`ri de rutin`, cum ar fi asfaltarea autostr`zilor. Unii exper]i sunt de p`rere c` neincluderea tehnologiei ar putea \nsemna irosirea unei oportunit`]i. “Sunt lucruri relativ ieftine. Iar dac` salvezi vie]i [i evi]i pagube materiale, ob]ii beneficii importante la investi]ia f`cut`”, spune C. Michael Walton, profesor de construc]ii la Universitatea Texas, din Austin. Tehnologii de genul celor folosite la podul St. Anthony Falls sunt relativ u[or de justificat. Re]elele de senzori au fost folosite de ani de zile la baraje [i cl`diri, iar pre]ul lor a sc`zut pân` la punctul \n care folosirea lor este justificat` chiar numai din punct de vedere al siguran]ei oferite. Sistemul anti-\nghe] reprezint` o cheltuial` \n plus, dar economise[te bani, pentru c` nu mai trebuie s` se \mpr`[tie nisip [i sare iarna pe pod. Departamentul american al Transporturilor estimeaz` c` astfel de sisteme pot reduce cheltuielile pentru \ntre]inere pe timp de iarn` cu 10-50%. Sistemele de monitorizare a traficului, care includ camere video, senzori [i transmisii web, aduc profituri clare, mai ales \n zonele metropolitane aglomerate. Cercet`tori de la Universitatea Interna]ional` Florida au estimat c` o cheltuial` anual` de 9,9 milioane de dolari pentru un astfel de sistem \n districtul Broward a adus beneficii de 142 de milioane de dolari prin reducerea timpului petrecut \n trafic, a consumului de combustibil, a emisiilor [i a num`rului de accidente u[oare. 10 MARTIE 2009 I BUSINESSWEEK

De ce e atât de inteligent cel mai inteligent pod din SUA

56 “PRODUCTIVITATEA RESURSELOR”

UN PAS |NAINTE PENTRU RE}EAUA ELECTRIC~ Companiile de utilit`]i investesc \n tehnologie inteligent` De Steve Hamm

Când vine vorba de oportunit`]i \n domeniul infrastructurii inteligente, una dintre cele mai importante este modernizarea re]elei electrice din SUA. Companiile de utilit`]i cheltuiesc deja circa 20 de miliarde de dolari pe an pentru sisteme IT [i, ca parte a planului federal de stimulare a economiei, guvernul va cheltui \nc` 11 miliarde de dolari \n urm`toarele 20 de luni pentru modernizarea re]elei de electricitate. Nu este, deci, de mirare c` gigan]i ca Accenture [i HewlettPackard, dar [i start-up-uri ca Silver Spring Networks \ncearc` s` câ[tige cât mai multe contracte. Premisa de la care se porne[te este c` o re]ea inteligent` va reduce consumul de energie [i va aduce economii atât pentru utilit`]i, cât [i pentru consumatori. Cu contoare

BUSINESSWEEK I 10 MARTI E 2009

inteligente [i alte tehnologii care transmit \n timp real date despre gradul de utilizare al electricit`]ii, consumatorii ar putea alege solu]ii mai inteligente pentru economisire. Dac` pre]urile sunt mai mari seara, ar putea amâna sp`latul vaselor. Dominion Virginia Power spune c`, \n testele pe care le-a realizat, clien]ii cu contoare inteligente au redus consumul de curent electric cu pân` la 30%. Companiile de utilit`]i nu fac asta doar pentru imagine. Dac` tehnologiile inteligente vor determina clien]ii individuali [i industriali s`-[i reduc` consumul la ore de vârf, utilit`]ile nu ar mai ﬁ nevoite s` investeasc` la fel de mult \n capacitate de generare. Renun]ând la construc]ia unor centrale sau la modernizarea celor existente, utilit`]ile pot face economii de miliarde de dolari. O companie care face pionierat \n dome-

niu este Austin Energy, care alimenteaz` ora[ul Austin, din Texas. Aceasta a \nceput s` foloseasc` termostate wireless pentru locuin]e [i companii \n 2004, urmând s` ﬁnalizeze \n acest an o re]ea inteligent` de prim` genera]ie. Austin Energy a devenit deja mai eﬁcient`, pentru c` folose[te contoare inteligente [i senzori care monitorizeaz` echipamentele, \n loc s` trimit` oameni cu ma[ina la fa]a locului. “Toat` lumea ar trebui s` vin` s` vad` ce facem noi”, spune Andres E. Carvallo, director IT la Austin Energy [i arhitectul re]elei electrice inteligente a companiei. Dar [i cele mai avansate companii de utilit`]i avertizeaz` c` tehnologia este \nc` la \nceput. Xcel Energy, din Minneapolis, modernizeaz` re]eaua electric` din Boulder (Colorado) pentru a crea primul ora[ inteligent din SUA. Acesta va avea contoare inteligente, generatoare solare [i un sistem pentru ca proprietarii de vehicule electrice s` poat` vinde curent din acumulatoarele lor companiei de utilit`]i când cererea este foarte mare. Dar compania nu [tie care tehnologii vor da rezultate [i care nu. “Asta \ncerc`m s` determin`m de fapt”, spune Roy Palmer, vicepre[edinte \n cadrul Xcel Energy.

DAVID FOSTER

Folosirea intensiv` a tehnologiei digitale \n proiectele de infrastructur` fizic` reprezint` o nou` direc]ie de dezvoltare pentru industria IT. |n cei 70 de ani de istorie a domeniului, principala sa ]int` a fost Rezisten]a betonului |n timpul sporirea productivit`]ii oamenilor. construc]iei, senzorii din coloanele Acum, cercet`torii se concentreaz` de sprijin au calculat dac` acestea tot mai mult pe folosirea tehnologiei puteau sus]ine greutatea podului. pentru a rezolva problemele legate de resursele limitate ale Terrei – enerSolicitare material` Dou` gie, materiale de construc]ii [i emisitipuri de dispozitive m`soar` ile de dioxid de carbon. contrac]ia [i dilatarea betonului. Noul pod St. Anthony “Tehnologia poate avea acela[i imFalls peste fluviul Mi[care Senzorii urm`resc pact asupra productivit`]ii resurselor Mississippi are mai orice modific`ri ale articula]iilor ca \n cazul muncii umane”, crede multe tipuri de senzori. mobile care pot fi provocate de Iat` ce m`soar` Giulio Boccaletti, analist \n domeniul diferen]ele de temperatur`. ace[tia: administr`rii resurselor naturale la compania de consultan]` McKinsey & Co. La acest gen de lucruri se gândea Alan Phipps când a panie specializat` \n proiectarea de poduri complexe. Era auzit de pr`bu[irea podului din Minneapolis. Phipps este pe aeroportul din Salt Lake City pe 1 august 2007, când un director de opera]iuni la FIGG Bridge Engineers, o com- coleg l-a sunat pe mobil [i i-a spus s` se uite imediat la tele-

ANALIZ~

Temperatura Instrumentele m`soar` temperatura betonului, pentru a putea compara datele cu modiﬁcarea curburii podului. Vibra]ii Senzorii percep modiﬁc`ri care ar putea indica avarierea podului.

Coroziune Elemente de metal \ncastrate \n suprafa]a de rulare transmit alerte \nainte ca sarea s` \nceap` s` corodeze arm`tura de o]el. Ghea]` Când sunt condi]ii de formare a ghe]ii, un sistem de aspersoare din carosabil \mpr`[tie o solu]ie anti\nghe].

vizor. |n timp ce privea podul disp`rând \n ap`, Phipps a \nceput s` analizeze situa]ia. Statul va dori s` construiasc` rapid alt pod [i va dori ca structura s` reziste mult timp. El mai lucrase la proiecte unde se folosiser` senzori [i software de analiz` a datelor. Proiectul din Minnesota p`rea perfect pentru un “pod inteligent”. PROCESAREA DATELOR

Departamentul Transporturilor din Minnesota a cerut rapid proiecte pentru pod. Patru echipe au depus documentele pân` la termenul limit` din 14 septembrie, inclusiv una format` din FIGG, Flatiron Construction [i Mansion Construction. Aceasta a fost singura care folosea tehnologie inteligent` pentru pod, dar proiectul s`u era mai scump decât celelalte trei. Cinci zile mai târziu, a fost anun]at câ[tig`torul. Comisia de licita]ie a ales echipa Figg datorit` experien]ei, designului [i tehnologiei propuse. Echipa a inclus mai multe elemente tehnologice \n pod. O re]ea de 323 de senzori monitorizeaz` podul, m`surând coroziunea betonului, stresul asupra elementelor de leg`tur` [i alte aspecte structurale. Sistemul anti\nghe] urm`re[te temperatura carosabilului [i \mpr`[tie acetat de potasiu când temperatura scade sub zero grade. Exist` [i un sistem de monitorizare a traficului, care detecteaz` viteza [i masa ma[inilor de pe pod. Dac` se produce un accident care blocheaz` circula]ia, informa]ia este transmis` c`tre centrul de comand` al Departamentului Transporturilor, care poate avertiza [oferii ce se apropie de pod, astfel \ncât ace[tia s` poat` ocoli zona. Procesarea tuturor acestor date nu este simpl`. Departamentul Transporturilor colaboreaz` cu Universitatea din Minnesota pentru a dezvolta noi sisteme care s` analizeze datele [i s` le foloseasc` eficient. Catherine French, profesoar` de construc]ii care conduce acest efort, spune c` mai \ntâi se va stabili o baz` ini]ial` de informa]ii pentru datele referitoare la elementele structurale ale podului.

Oricât de sofisticat ar putea p`rea podul St. Anthony Falls, French spune c` vor fi schimb`ri mari. Podul are o re]ea de senzori conecta]i prin cabluri. Genera]ia urm`toare va fi wireless, ceea ce \nseamn` costuri reduse [i posibilitatea de a spori num`rul de senzori. Unii oameni vorbesc chiar despre senzori aplica]i pe suprafe]e sub form` de vopsea, care s` reac]ioneze exact ca pielea uman`. Cum vor fi alimentate miile sau milioanele de senzori? Un posibil r`spuns st` \n captarea vibra]iilor podului pentru producerea de e nergie. “Acelea vor fi poduri cu adev`rat inteligente”, spune French. Re]elele de senzori sunt \n centrul multor tipuri de infrastructur` inteligent`. San Francisco introduce o re]ea wireless furnizat` de start-up-ul Streetline, care detecteaz` spa]iile de parcare libere. {oferii sunt direc]iona]i c`tre locurile libere fie prin ecrane speciale de pe [osea, fie prin h`r]i disponibile pe telefonul mobil. Astfel de proiecte folosesc, \ns`, pu]in din poten]ialul senzorilor. Hewlett-Packard dezvolt` nano-senzori [i software specializat pentru a crea un sistem nervos central la nivel planetar. “Putem construi viitoarele comunit`]i, fie ele ora[e sau noi forme de aglomerare urban`. Putem crea ecosisteme care folosesc mult mai pu]in` energie”, arat` Chandrakant D. Patel, de la HP Labs. Nu doar \n Statele Unite exist` oportunit`]i pentru infrastructura inteligent`. Guverne [i companii din toat` lumea \[i modernizeaz` sistemele de transport [i re]elele electrice, construind cl`diri mai eficiente sau ad`ugând elemente tehnologice structurilor existente. Abu Dhabi cheltuie[te patru miliarde de dolari pentru infrastructura Masdar City, primul ora[ din lume cu zero emisii de dioxid de carbon. |n loc de ma[ini, Masdar va avea un sistem de platforme care vor transporta oamenii prin ora[. Guvernul local estimeaz` c` folosirea tehnologiilor de ultim` or` va duce la crearea a 70.000 de locuri de munc` [i va ad`uga peste 2% la produsul intern brut al emiratului. Pân` acum, SUA au avansat precaut \n domeniul infrastructurii inteligente. Anali[tii estimeaz` c` ritmul se va accelera, pe m`sur` ce statele americane [i autorit`]ile locale se vor obi[nui cu tehnologiile [i vor \ncepe s` adopte cele mai bune solu]ii rezultate din experimente derulate peste tot \n ]ar`, cum ar fi sistemul de management al traficului din districtul Broward sau tehnologia privind spa]iile de parcare din San Francisco. |n cele din urm`, s-ar putea ajunge la viziunea gigan]ilor IT: telefoane mobile care alerteaz` [oferii despre accidente produse \n apropiere, [osele care se adapteaz` \n func]ie de trafic [i ma[ini care se conduc singure. Dar acest gen de proiecte nu reprezint` preocuparea unor oameni ca inginerul Jon Chiglo. Pe m`sur` ce guvernul federal \ncepe s` aloce miliarde de dolari pentru proiecte \n SUA, el va avea de spus un cuvânt greu \n alegerea solu]iilor practice. De la finalizarea podului St. Anthony Falls, Chiglo a fost numit la conducerea programului pe zece ani pentru modernizarea sistemului de transport din Minnesota. Bugetul ini]ial este de 1,8 miliarde de dolari, iar statul american a cerut \nc` 500 de milioane de dolari de la Administra]ia Obama. “Vom reconstrui totul pentru viitor”, spune Chiglo. ^ 10 MARTIE 2009 I BUSINESSWEEK

60 Re\ncepe febra fuziunilor [i achizi]iilor pe plan mondial?

B~NCI

De la vitez` maxim` la frân` de urgen]` Aproape toate creditele acordate de Volksbank persoanelor fizice sunt garantate cu ipoteci. Pe ce vor mai paria de acum \ncolo bancherii care au mizat pe pia]a imobiliar`? De Alice Taudor

Nu mai departe de \n urm` cu un an, era considerat` de brokerii de credite banca la care se putea g`si cel mai bun credit imobiliar. Dac` anul trecut, \n special \n a doua parte a anului produsul vedet` a fost creditul imobiliar de la Alpha Bank, din 2005 pân` anul trecut \mprumuturile cu ipotec`

BUSINESSWEEK l 10 MARTI E 2009

de la Volksbank au reprezentat o treime din volumul de vânz`ri de la Creditlink, societate de brokeraj de credite specializat` pe segmentul imobiliarelor. Faptul c` la Volksbank România (VBR) retailul a fost sinonim cu creditul imobiliar se vede din bilan]ul b`ncii pe anul trecut. La finele anului trecut, 94%

din totalul \mprumuturilor acordate de Volksbank persoanelor fizice erau credite garantate cu un imobil. Acum, pe pagina de web a VBR, produsele de creditare sunt doar descrise sumar, f`r` a fi prezentat` o ofert` detaliat`, ca \n cazul produselor de economisire. Ce a riscat Volksbank? Cel pu]in, din acest punct de vedere, Gerald Schreiner, pre[edintele VBR, crede c` banca e la ad`post, \ntrucât cei care [i-au ipotecat locuin]ele, vor face tot posibilul s` pl`teasc` ratele. Cu toate astea, Schreiner se a[teapt` ca rata creditelor neperformante s` creasc` de la 0,4% \n prezent la 0,6-0,7% \n viitor. VBR nu e singura care a mizat pe imobiliare. OTP Bank sau Alpha Bank sunt alte dou` exemple. “Deocamdat`, nu vedem cre[teri semnificative, dar pot ap`rea probleme la creditele cu ipotec` pe parcursul anului”, spune, la rândul s`u, Laszlo Diosi, pre[edintele OTP România. Datele financiare ale Alpha Bank publicate la Atena arat` c` volumul de credite al subsidiarei din România a urcat la 4,2 miliarde de euro, cu o cre[tere de 150 de milioane

VALI MIREA / VISTAW

Au fost deja \nchise 25 de sucursale \n franciz`

din lunile martie-aprilie, se va \nmul]i de euro \n ultimul trimestru al anului. La 50-55 de unit`]i francizate, de la circa 70. num`rul celor care se vor decide pentru Alpha, creditele neperformante sunt \n pon- Deja au fost \nchise 25 de agen]ii \n fanciz`, dere de 0,5% din totalul \mprumuturilor \n urmând s` mai fie \nchise 20. În consecin]`, cump`rarea primei locuin]e. Chiar [i \ntr-o pia]` f`r` tranzac]ii, exist` luna decembrie, de la 0,4% \n septembrie. ca s` aib` \n continuare o acoperire teritototu[i cerere. La Creditlink se primesc zilnic De[i \n cre[tere, ponderea este sub totalul rial` bun`, banca e obligat` s` compenseze dou` cereri pentru \mprumuturi imobliare, neperformantelor de 2%, valabil` pentru [i s` mai deschid` 15 unit`]i \n prima aproximativ 50 lunar. Îns`, dup` ce brokerii ]`rile din regiune unde grupul grec este jum`tate a anului. le explic` oamenilor care sunt dobânzile [i prezent. Cu toate c` ponderea cea mai La Volksbank, dac` se vor acorda credite, condi]iile de creditare, sunt trimise practic important` din volumul creditelor este de]iacest lucru se va \ntâmpla \n condi]ii mult c`tre b`nci doar 5 dosare de credit cu nut` de creditele de consum [i cele pentru mai conservatoare. Împrumuturile vor fi ipotec`. Spre compara]ie, \n luna februarie a corpora]ii, cel mai rapid ritm de cre[tere la mai ales \n moneda na]ional` [i pe termen anului trecut erau trimise c`tre b`nci \nAlpha Bank România \n 2008 fa]` de anul scurt. Asta \ntrucât, a[a cum spune [eful tre 30-50 de dosare de credit. Pentru lunile precedent (72%) l-au avut \mprumuturile VBR, nici finan]`rile de pe pie]ele externe de “dezghe]”, martie-aprilie, Claudiu Bud garantate cu ipotec`. nu vor mai fi decât pe termen scurt. Chiar anticipeaz` c` num`rul dosarelor trimise Vorbind de ritm de cre[tere, VBR a avut [i a[a, \n condi]iile \n care nu mai caut` oacea mai fulminant` ascensiune din punct meni s` vând` credite, ci s` colecteze debite, b`ncilor pentru aprobare se va ridica de la 5 \n prezent la 20. Aceasta excluzându-i pe cei de vedere al activelor. În 2007, a s`rit diSchreiner crede c` banca va avea \n 2009 care au achizi]ionat un apartament rect pe locul opt \n top 10, apoi, \n nou [i care mai au de pl`tit pre]ul 2008, a reu[it s` ocupe locul trei, final al \mprumutului. Mul]i dep`[ind Raiffeisen Bank, dup` Evolu]ia Volksbank România dintre ace[tia vor apela tot la cum sus]ine Schreiner. Se poate credite pentru a ie[i din capcana spune c` banca a crescut o dat` INDICATOR 2007 2008 2009* contractelor pe care le-au semnat. cu pia]a imobiliar`. Este cert c` cerere pentru case Ce va face VBR de acum \ncolo, Active totale 3,5 mld. 5,3 mld. 5,4 mld. va exista. Doar c` acum cererea ]inând cont de c`derea pre]urilor euro euro euro va veni din partea celor care au [i \nghe]area tranzac]iilor pe pia] Total credite 2,2 mld. 3,312 mld. 3,410 nevoie de o locuin]` [i nu din a imobiliar`? “Produsul nostru de euro euro mld. euro partea speculatorilor. Dar cine \i baz` de acum \ncolo nu va mai fi Provizioane risc 0,88% 1,01% 1,99% va \mprumuta pe aceia care nu creditul imobiliar”, spune Gerald / total credite pot cump`ra cu banii jos? Radu Schreiner, adùgând c` “\ntreaga Ghe]ea, pre[edintele CEC [i al industrie bancar` se va schimba”. Total depozite 535 mil 567 mil. 681 mil. euro euro Asocia]iei Române a B`ncilor e VBR se va concentra pe produse mai pesimist decât brokerii de mai pu]in riscante, ca de exemplu Profit \nainte >24 mil. >37 mil. >46 mil. credite, anticipând c` \mpruasigur`ri de via]` [i generale sau de impozitare euro euro euro mutul imobiliar se va revigora \n carduri cu overdraft. Dac` \n * Estimare Sursa: Volksbank termen de un an. Oficialul ARB trecut bankingul a \nsemnat \n a precizat recent c`, la nivelul principal vânzare de credite, \n asocia]iei, exist` o comisie care lucreaz` viitorul apropiat bancherii vor fi furnizori un profit de 9 milioane de euro, ceea ce ar \n domeniul credit`rii imobiliare [i care de servicii. A[adar, managementul VBR presupune o cre[tere de 22% fa]` de 2008. analizeaz` modalit`]i de reluare a activitànticipeaz` c`, \n 2009, volumul creditelor Cu ce bani se vor acorda creditele [i se va ]ii de creditare \n acest sector, dar [i va cre[te de la 3,3 miliarde de euro la pusus]ine banca \n 2009? Dup` cum spune pentru a contracara efectele imediate ale ]in peste 3,4 miliarde. Orientarea pe servicii Gerald Schreiner, banca nu e dependent` de a f`cut ca la finele anului trecut banca s` banii atra[i de la popula]ie, motiv pentru care crizei financiare. El a mai afirmat c` mai sunt b`nci care ofer` credite ipotecare, lanseze un produs de electronic banking, nici nu a intrat \n cursa de m`riri de dobânzi ceea ce dovede[te c` exist` \nc` pia]`, care permite transferuri de sume \ntre la depozite. De altfel, raportul credite/depomen]ionând c`, cei care vin acum la banc` conturi pe internet. Aceea[i strategie se pare zite la VBR era de 5,8 anul trecut. A[a c`, ar pentru un credit sunt cei care au ajuns la c` o va adopta [i OTP. “În 2009 ne vom fi de dorit s` existe sus]inerea b`ncii mam`. concluzia c` nu pot a[tepta la nesfâr[it concentra pe segmentul IMM, al depoPotrivit Melaniei H`ncil`, [efa departasc`derea pre]ului la locuin]e. zitelor [i al investi]iilor, private banking [i mentului cercetare [i strategie a Volksbank La nesfâr[it nu pot a[tepta nici b`ncile canale electronice”, afirm` Laszlo Diosi, Romånia, banca va primi de la ac]ionari \n care au mizat pân` acum pe pia]a imobilipre[edintele OTP România. 2009 peste o jum`tate de miliard de euro. ar`. Dac` va acorda \mprumuturi pe termen Între timp, se reduc costurile. La VBR scurt, Volksbank va exclude din ofert` au \nceput s` fie renegociate costurile cu MAI LU~M CREDITE IMOBILIARE? \mprumuturile imobiliare pe 25 sau 30 de chiriile unit`]ilor, cu furnizorii de materiale Claudiu Bud, de la Creditlink, este optimist: ani, cu care a reu[it s` câ[tige cot` de pia]`. de birotic`, cu procesatorii de carduri. Din “Acum, oamenii se uit` \n vitrinele agen]iCu toate astea, avem nevoie de case. În cauza faptului c` mul]i dintre antreprenorii ilor imobiliare [i v`d pre]uri la care \n urm` 2009, \ns`, nu \mprumutul ne va ajuta s` le care au deschis francize nu mai au aproape cu un an nu puteau spera”. Drept urmare, lu`m, ci c`derea abrupt` a pre]urilor. ê deloc activitate, VBR va ajunge \n 2009 la dup` cum anticipeaz` brokerul, \ncepând

S-AU DUS ANII DE GLORIE?

10 MARTI E 2009 l BUSINESSWEEK

FINANCE

EPURAREA PIE}EI

Vån`torii de achizi]ii testeaz` pia]a Cu pre]ul activelor mult sub a[tept`ri, pia]a de achizi]ii [i fuziuni d` semne de via]`. Dar nu se mai pune problema unor mega-acorduri De Jessica Silver Greenberg

S` fie pia]a de achizi]ii [i fuziuni (M&A) \n revenire? Gigan]ii economiei au avut pierderi serioase din cauza crizei financiare [i a recesiunii. Volumul fuziunilor [i achizi]iilor la nivel mondial a sc`zut la 29.000 de miliarde de dolari, de la 42.000 de miliarde acum un an, conform firmei de cercetare Thomson Reuters. Dar, \n ciuda [tirilor economice negative din ultima perioad`, ar putea fi câteva motive de optimism. Cum pia]a creditelor \ncepe s`-[i revin` [i ac]iunile sunt la minime istorice, BUSINESSWEEK I 10 MARTI E 2009

cump`r`torii [i vânz`torii \[i dau târcoale \n binecunoscutul ritual al \ncheierii de contracte. Spre finalul lunii ianuarie, gigantul farmaceutic Johnson&Johnson a cump`rat produc`torul de implanturi mamare Mentor pentru un miliard de dolari. Trei zile mai târziu, produc`torul de medicamente Pfizer a ajuns la un acord pentru a cump`ra rivalul Wyeth pentru 68 miliarde de dolari. “A[tepta]i-v` la o frenezie de achizi]ii”, prevede Robert A. Profusek, [eful departamentului de fuziuni [i achizi]ii al firmei de avocatur` Jones Day.

|n general, activitatea de fuziuni [i achizi]ii trebuie s`-[i revin` \naintea credit`rii [i restului economiei. Achizi]iile sunt o metod` critic` pentru a elimina juc`torii slabi de pe pia]` [i pentru a elimina capacit`]ile \n exces. Sunt, de asemenea, un semnal de \ncredere, care poate \ncuraja al]i cump`r`tori [i investitori s` revin` \napoi \n pia]`. “Revenirea la via]` a achizi]iilor este metoda pie]ei de a separa companiile slabe de cele puternice”, spune Paul Weisbrich, director la banca de investi]ii McGladrey Capital Markets, cu sediul \n Costa Mesa (California). În preg`tirea freneziei achizi]iilor, companiile cu ratinguri excelente emit obliga]iuni. Hewlett-Packard a vândut obliga]iuni de 2 miliarde de dolari \n decembrie, emise \n mare parte pentru a finan]a eventuale achizi]ii. Juc`torii str`ini, care beneficiaz` de pe urma unui dolar relativ slab, sunt interesa]i s` cumpere companii americane. Exist` specula]ii c` Fondul suveran de investi]ii din Singapore Temasek Holdings este cu ochii pe divizia de leasing aviatic a companiei de asigur`ri AIG. Fondurile de investi]ii private, care au ajutat la ultimul val de fuziuni [i achizi]ii, au la dispozi]ie aproximativ 250 de miliarde de dolari. În ciuda e[ecurilor \nregis-

ILLUSTRATION BY ISTVAN BANYAI

61 CINE MERGE LA CUMP~R~TURI

Companiile bogate \n lichidit`]i [i fondurile de investi]ii, ajutate de u[oara revenire a credit`rii, ar putea ataca mai multe ]inte

ENERGIE

S~N~TATE

FINAN}E

AP~RARE

TEHNOLOGIE

Companiile petroliere sunt cu ochii pe juc`tori produc`tori de energie alternativ`, putând beneﬁcia de ajutor federal. Raﬁn`ria Valero Energy a ajuns la un acord pentru a cump`ra produc`torul de etanol \n faliment VeraSun.

Sectorul a rezistat la recesiune [i are lichidit`]i din plin, ceea ce ar putea duce la mai multe acorduri de genul ofertei de 68 de miliarde de dolari f`cut` de Pﬁzer pentru rivalul Wyeth.

B`nci [i alte firme lovite de criza creditelor ar putea fi \n cùtare de fuziuni disperate pentru a cre[te profiturile. Cump`r`torii ar putea achizi]iona [i active ale unor companii \n faliment, cum este cazul Lehman Brothers.

Cheltuielile guvernamentale \n industria ap`r`rii cresc cererea \n acest sector. În ianuarie, produc`torul aerospa]ial Ducommun a pl`tit 48,5 milioane de dolari pentru Dyma Bill Industries, un furnizor de titan.

Companiile cu mul]i bani sunt printre cei mai activi cump`r`tori din pia]`. Cisco System a vândut recent obliga]iuni de 4 miliarde de dolari pentru a ﬁnan]a achizi]iile.

trate cu Huntsman [i cazinourile Harrah’s Entertainment, Apollo Management a strâns recent 15 miliarde de dolari pentru un nou fond de investi]ii. “Banii fondurilor private s-au strâns discret [i vor \ncepe s` vâneze noi ]inte”, spune Weisbrich. Cu ac]iunile \n c`dere liber`, cump`r`torii vor avea destule active atractive de luat \n considerare din punct de vedere a pre]ului. Chiar [i cele mai performante sectoare anul trecut, s`n`tatea [i bunurile de larg consum, au pierdut 24% [i respectiv 17% pe burs`. Mul]imea de falimente nu face decât s` \ngroa[e rândurile poten]ialelor ]inte. “Avem de-a face cu o situa]ie neobi[nuit`, \n care totul este de vânzare”, spune Donald B. Marron, pre[edinte al fondului de investi]ii Lightyear Capital. Desigur, realizarea achizi]iilor este \nc` periculoas`, din cauza crizei financiare. De aceea, cump`r`torii [i vânz`torii se mi[c` mai repede pentru a \ncheia contracte. Când negocierile stagneaz`, finan]area ar putea disp`rea sau companiile se pot r`zgândi. Dup` discu]ii de 18 luni, BHP Billiton, cea mai mare companie minier` din lume, a renun]at la planurile de a cump`ra rivalul Rio Tinto \n decembrie, manifestându-[i \ngrijorarea din cauza sc`derii pre]urilor materiilor prime [i a finan]`rii incerte. Media negocierilor pentru finalizarea unei achizi]ii este acum de 60 de zile, \n sc`dere fa]` de 130 de zile \n 2007. Mega-achizi]iile, cele care dep`[esc 10 miliarde de dolari, vor fi rare. Pentru a

\ncheia astfel de tranzac]ii, cump`r`torii trebuie s` \mprumute sume mari de bani, genul de credit care nu mai este disponibil. În schimb, mul]i cump`r`tori se concentreaz` pe ]inte mai mici, care se adreseaz` unor ni[e [i completeaz` afacerile lor actuale. Produc`torul de avioane Boeing a ajuns la un acord pentru a cump`ra \n noiembrie Digital Receiver Technology, o firm` produc`toare de echipament militar specializat` \n echipamente de supraveghere. “Aceast` achizi]ie este o alt` mutare \n strategia noastr` de a ne extinde prezen]a pe pia]a de informa]ii, aflat` \n cre[tere”, a declarat \ntr-un comunicat James F. Albaugh, directorul executiv al Boeing Integrated Defence Systems. PU}INE |MPRUMUTURI

Ob]inerea unei finan]`ri ferme este, de asemenea, important`. Gigantul belgian al berii InBev [i-a asigurat finan]area \nainte de a semna \n]elegerea cu Abheuser-Busch, pentru a da mai mult` \ncredere consiliului de administra]ie al produc`torului american de bere. Finan]area sigur` a ajutat cele dou` companii, care fuzionaser` \n noiembrie formând Anheuser-Busch-InBev, s`-[i rezolve problemele legate de contract [i s` \l semneze \n 32 de zile. “Segmentul achizi]iilor \n 2009 va fi definit de industriile care vor ob]ine finan]are”, spune Francis J. Aquila, partener la firma de avocatur` Sullivan&Cromwell, care a fost implicat \n contractul Anheuser-Busch-InBev. Cu \mprumuturile ie[ite din ecua]ie, juc`torii cu mult numerar vor avea prima Fondurile de investi]ii care au alimentat [ans`. Acest aspect ultimul val de fuziuni [i achizi]ii au la preveste[te un viitor dispozi]ie aproximativ 250 de miliarde de bun pentru companiile IT [i cele din domeniul dolari pentru noi achizi]ii medical. Oracle, care

are lichidit`]i de peste 7 miliarde, a \ncheiat 10 acorduri de mici dimensiuni \n ultimul an [i tocmai a anun]at c` inten]ioneaz` s` cumpere produc`torul de software mValent. David Farr, CEO al Emerson Electric, le-a spus investitorilor \n februarie, la anun]area rezultatelor pe anul trecut, c` ]intele greu de achizi]ionat pân` acum pot fi cump`rate. “Exist` companii pe care le dorim de ani de zile. Acele active sunt disponibile”. Cheltuielile guvernamentale pentru achizi]ii este posibil s` sporeasc` \n domenii precum energia [i industria de ap`rare. Gigan]ii petrolieri urm`resc cu aten]ie companiile specializate \n energie eolian`, solar`, produc]ia de etanol [i alte tipuri de energie alternativ`. Aceste companii ar putea beneficia de ajutor din partea Administra]iei Obama pentru a sc`dea dependen]a SUA de sursele str`ine de petrol. În februarie, rafin`ria Valero Energy, cu sediul \n San Antonio, a ajuns la un accord pentru a cump`ra câteva din activele produc`torului de etanol VeraSun Energy, care este \n faliment. Desigur, la unele acorduri de acest gen exist` un aer de disperare. Companiile cu probleme ar putea privi fuziunile ca o metod` de a evita falimentul. Dar astfel de acorduri nu ies \ntotdeauna bine. Sirius Satellite Radio [i XM Satellite Radio [i-au unit for]ele \n urm` cu un an, crezând c`-[i vor rezolva problemele printr-o fuziune. Dar, \n februaire, nou formatul Sirius XM avea nevoie de o infuzie de capital de 530 de milioane de dolari de la Liberty Media, pentru a evita falimentul. Profusek, de la Jones Day, spune c` “vom vedea cel mai probabil fuziuni unde dou` companii care \nregistreaz` venituri \n sc`dere se vor uni cu speran]a c` doi plus doi face mai mult decât patru”. ^ 10 MARTI E 2009 I BUSINESSWEEK

OPINII

BURS~ MIHNEA ANASTASIU

Teste de rezisten]` S`pt`mâna trecut` a marcat testarea de c`tre pia]` a pragurilor de rezisten]` ale principalilor indici ai Bursei de Valori Bucure[ti. În [edin]a bursier` de miercuri, 25 februarie, indicele BET-FI al societ`]ilor de investi]ii financiare a coborât pân` la nivelul minim de 7.666 de puncte, nivel de la care s-au declan[at ordine de vânzare consistente, care au dus ca la finalul [edin]ei indicele BET-FI s` \nchid` pe verde. Cu toate c` BET-FI a \ncheiat s`pt`mâna peste cota]ia de 8.160 de puncte, pesimismul [i precau]ia

COTA}IA AC}IUNILOR PETROM puncte 0,16 0,15 0,14 0,13 0,12 0,11

20 feb.

23 feb.

24 feb.

25 feb.

26 feb.

27 feb.

Sursa: BVB

r`mân liniile dominante ale pie]ei, care nu a reac]ionat favorabil nici la anun]ul unor rezultate foarte bune realizate de BCR \n 2008, nici la cel privind ajutorul financiar de urgen]` oferit statelor est-europene de c`tre principalele institu]ii financiare mondiale - Banca Mondial`, Banca European` pentru Investi]ii [i Banca European` pentru Reconstruc]ie [i Dezvoltare. Per ansamblul s`pt`mânii, indicele BET al celor mai lichide zece titluri listate a pierdut 4,7% fa]` de cota]ia de \nchidere de pe 20 februarie, \n vreme ce sectorul SIF-urilor a sc`zut cu doar 1,2 procente. O surpriz` nepl`cut` a constituit-o anun]area rezultatelor financiare ale Petrom (SNP) pe anul trecut, compania realizând un profit net \n sc`dere cu 43% fa]` de 2007, ca urmare a constituirii de provizioane, iar conducerea companiei anun]ându-[i inten]ia de a propune Adun`rii Generale a Ac]ionarilor neacordarea de dividende aferente profitului anului trecut. Pe parcursul s`pt`mânii, titlurile Petrom au pierdut 20 de procente din valoare, \ncheind [edin]a de vineri 27 februarie la cota]ia de 0,12 lei pe unitate.

Fondul Proprietatea, pe pierderi BCR, proﬁt dublu \n 2008 Fondul Proprietatea, unul dintre cei mai a[tepta]i emiten]i la BVB, precum [i unul dintre cei mai mari investitori institu]ionali pe pia]a autohton` de capital, a afi[at pentru anul trecut pierderi de 3,41 miliarde lei, din cauza devaloriz`rii participa]iilor pe care le de]ine la cele 88 de companii din portofoliu. Pierderea din reevaluare vine s` contrabalanseze rezultatul opera]ional brut de 472 de milioane de lei, cu 12% mai mare decât cel bugetat ini]ial. Principalele participa]ii pentru care s-au constituit ajust`ri suplimentare pentru pierdere de valoare sunt Petrom (3,65 miliarde lei), Transelectrica (153,7

BUSINESSWEEK l 10 MARTI E 2009

milioane de lei) [i Alro (79,6 milioane de lei). De asemenea, capitalurile proprii au sc`zut \n urma acestor reevalu`ri, de la 14,45 miliarde de lei la numai 11,02 miliarde de lei, \n vreme ce valoarea contabil` pe ac]iune s-a redus de la 1,02 lei la doar 0,77 lei. Valoarea nominal` a ac]iunii [i valoarea contabil` sunt singurele indicii oficiale ale valorii titlurilor Fondului Proprietatea, \n condi]iile \n care societatea nu este \nc` listat` pe burs`. Neoficial, ac]ionarii individuali ai Fondului spun c` \n a doua jum`tate a anului trecut pre]urile care le-au fost propuse de diver[i cump`r`tori interesa]i au fost de 0,2-0,3 lei pe unitate.

Banca Comercial` Român`, cea mai mare banc` din sistemul bancar autohton, a raportat un profit net dup` impozitare [i plata intereselor minoritare de peste 2 miliarde de lei (541 de milioane de euro) \n 2008, mai mult decât dublu fa]` de rezultatul anun]at \n 2007. O contribu]ie substan]ial` la acest rezultat financiar foarte bun a avut-o vânzarea diviziei de asigur`ri c`tre Vienna Insurance Group, vânzarea de]inerii de 25% la societatea de asigur`ri Asiban, precum [i cea de la Banca Italo-Romena, tranzac]ii care au adus aproape 750 de milioane de lei \n conturile b`ncii. Activele totale

ale b`ncii au crescut cu 9% \n 2008, ajungând la 69 miliarde de lei, cu aproape 6 miliarde de lei peste cele raportate la finalul anului 2007. Denominate \n euro, \ns`, activele s-au redus pân` la 17,17 miliarde euro, cu aproape 400 de milioane de euro mai mici decât cele din 2007. Potrivit reprezentan]ilor Erste, ac]ionarul majoritar al BCR, din totalul creditelor neperformante \nregistrate la nivel de grup, cele din România reprezint` aproximativ 8%, aproape jum`tate de miliard de euro. Cu toate acestea, oficialii Erste au spus c` pierderile efective vor fi mult mai mici, \n urma execut`rii garan]iilor.

OPINII

TEHNOLOGIE PENTRU TINE

ADAPTARE DE DAN {ERB~NESCU

|mblânzitorii de... re]ele de domiciliu Nevoile de administrare cresc propor]ional cu num`rul de computere din cas`

Re]elele de acas` devin din ce \n ce mai complicate. Nu demult, \n majoritatea caselor era un singur computer, pe care \l \mp`r]ea toat` lumea. Acum, este mai probabil s` fie un desktop [i unul sau dou` laptopuri - poate chiar o combina]ie de PC-uri [i Mac-uri. Nevoile de administrare a re]elei au crescut [i ele, propor]ional.

ILUSTRA}IE DE PETER ARKLE

Cum cererea genereaz` \ntotdeauna o ofert`, pe pia]` a ap`rut [i o serie nou` de produse ce pot servi drept loc central de stocare a \ntregului con]inut de divertisment al unei gospod`rii. Aceste produse nu doar stocheaz`, ci [i simplific` partajarea de fi[iere \ntre diverse computere, ofer` op]iuni de backup [i permit chiar [i accesul de la distan]` \n re]ea, prin intermediul Webului. Cu toate c` sunt oferite \n principal consumatorilor, astfel de dispozitive se pot dovedi ideale [i pentru afaceri mici, care nu sunt \nc` preg`tite pentru costurile [i complexitatea unui Windows Small Business Server de la Microsoft. Produc`torii acestor sisteme de management al con]inutului nu s-au decis \nc` asupra unei denumiri. Microsoft ofer` o platform` software numit` Windows Home Server. (Spre lauda sa, compania a publicat [i o c`rticic` de benzi desenate auto-ironice numit` «Mommy, Why Is There a Server in the House?») Folosind acest software, Hewlett-Packard a dezvoltat recent-lansatul MediaSmart Server, o a doua edi]ie revizuit` a unui sistem pe care l-a introdus la sfâr[itul anului 2007. Cu un pre] de pornire de 599 dolari pentru modelul cu capacitate de stocare de 750 GB, este mult mai costisitor decât majoritatea produselor competitoare, bazate majoritar pe Linux, dar pre]ul mai mare aduce

utilit`]i \n plus [i u[urin]` \n folosire. MediaSmart devinde \n mod special atractiv atunci când ai de administrat ma[ini Windows [i Mac-uri aflate sub acela[i acoperi[. Este singurul sistem de stocare \n re]ea, altul decât Apple Time Capsule, care face backup datelor folosind programul Time Machine, propriu OS X-ului. Sub Windows, software-ul pentru backup este aproape la fel de u[or de setat [i de folosit ca Time Machine — o raritate \n lumea Windows. Dup` HP MediaSmart, ca [i alte noi produse, se ce ai instalat softul \n]elege [i cu Mac-urile [i cu PC-urile [i \]i MediaSmart pe organizeaz` divertismentul la domiciliu fiecare computer pe care \l vrei

conectat la server, programul va copia \n lini[te [i invizibil datele tale pe server. MediaSmart poate efectua [i cùt`ri prin toate computerele tale pentru a g`si muzic`, video [i fotografii pe care s` le adauge la colec]ie. Ori de câte ori salvezi con]inut nou pe un computer, acesta este adùgat automat colec]iei de pe server. Aceast` caracteristic` se poate dovedi foarte util` dac` colec]iile tale sunt stocate pe buca]i, \n diverse calculatoare din toat` casa. Stocarea pe serverul MediaSmart, ca [i pe majoritatea produselor de acest gen, este practic nelimitat`. Are loc pentru pân` la patru discuri interne de 1 TB [i, dac` acestea tot nu ajung, exist` [i porturi pentru adùgarea de discuri externe. Pentru cei ce dispun de un buget limitat, Cisco ofer` o alternativ` sensibil mai ieftin`: LinksysMedia Hub. Pre] urile pornesc de la 350 dolari pentru un model cu un singur disc de 500 GB [i loc pentru un altul. Ofer` multe dintre caracteristicile lui MediaSmart, dar un pic mai dificil de folosit. Spre exemplu, softul de backup inclus, NTI Shadow, este o versiune redus` a unui serviciu destinat marilor companii. Este sigur, dar departe de a fi prietenos cu utilizatorul. Re]elele la domiciliu evolueaz` rapid [i num`rul de computere cre[te, multe f`când naveta \ntre cas` [i birou sau [coal`. A le face s` lucreze bine \mpreun` [i a men]ine \n siguran]` tot con]inutul lor valoros este o provocare din ce \n ce mai mare, pe care aceste noi servere, indiferent cum vrei s` le spui, reu[esc cu tot mai mult succes s` o dep`[easc`. ê 10 MARTI E 2009 I BUSINESSWEEK

OPINII

IDEI JOHN DE FIGUEIREDO

Un plan f`r` partizanate SUA ar avea nevoie de o comisie de exper]i independen]i care s` aloce ajutoarele federale

Pre[edintele Obama nu putea fi mai clar: “Nu vom accepta \n planul de salvare influen]ele locale. Punct!”, le spunea el reporterilor cu dou` s`pt`mâni \nainte de a fi \nvestit \n func]ie. Unii senatori, inclusiv republicanul John McCain [i democratul Kent Conrad, pre[edintele Comisiei pentru Buget a Senatului american, ceruser` deja ca programul de stimulare a economiei s` nu duc` la alocarea de fonduri pentru a câ[tiga voturi pe plan local. Este momentul trezirii la realitate. Planul de stimulare [i revigorare a economiei americane \n 2009, \n valoare de 819 miliarde de dolari, este deja un pachet de vis pentru membrii Congresului care sper` s` foloseasc` fondurile pentru propriile colegii electorale. De[i majoritatea banilor sunt aloca]i unor scutiri de taxe [i extinderii unor programe cum ar fi asigur`rile de [omaj, 350 de miliarde de dolari vor merge c`tre proiecte de lucr`ri publice. Suma este de 20 de ori mai mare decât cele 16,5 miliarde de dolari aprobate de Congres \n 2008 pentru proiecte locale. Practic, aceste lucr`ri locale de ieri, ar putea deveni acum BUSINESSWEEK l 10 MARTIE 2009

proiectele “gata de demarare” sus]inute de planul de stimulare a economiei. Perspectiva aloc`rii acestor sume uria[e de bani pe baza influen]elor [i favoritismului politic nu este doar descurajant`, ci ar afecta [i eforturile de revigorare economic`. Cum am putea, atunci, s` evit`m acest gen de influen]e pentru cele 350 de miliarde de dolari? Eu propun crearea unei Comisii de Investi]ii, formate din exper]i independen]i, care s` recomande transparent [i public fiecare sum` alocat`. Ideea este s` ne inspir`m din comisia independent` care se ocup` de \nchiderea instala]iilor militare considerate neesen]iale. Desigur, acea comisie se ocup` de stoparea unor lucruri, nu de \nceperea lor. Dar principiul existen-

]ei unor exper]i care s` ia decizii f`r` interferen]e politice este acela[i. Este aceea[i idee din spatele unei prevederi a pachetului de stimulare care ar urma s` creeze un Consiliu al Transparen]ei, pentru protec]ia \mpotriva fraudelor. Comisia de Investi]ii la care m` gândesc ar include 12 exper]i din domenii diverse, oameni cunoscu]i pentru profesionalismul lor, care nu au fost niciodat` ale[i \n func]ii publice. Exist` circa 12 domenii principale pentru alocarea fondurilor. Camera Reprezentan]ilor [i Senatul ar urma s` numeasc` fiecare trei membri prin consens \ntre Partidul Republican [i cel Democrat. Pre[edintele Obama ar urma apoi s` numeasc` al]i [ase, dintre care doi dup` consult`ri cu republicanii. Printre cei numi]i s-ar putea num`ra profesori, tehnocra]i [i persoane din mediul de afaceri sau ONG-uri – to]i exper]i, nu simpatizan]i ai vreunui partid. Comisia format` de ace[tia ar urma s` revizuiasc` proiectele trimise de Congres sau de pre[edinte. |n, s` zicem, 75 de zile, ar urma s` selecteze proiectele care s` \ndeplineasc` nevoile na]ionale. Lista aprobat` de Comisie ar putea fi apoi votat` \n bloc de Congres cu da sau nu, iar pre[edintele ar putea accepta sau respinge acest vot. Ca [i \n cazul comisiei militare, nici un caz particular de pe list` nu ar putea fi salvat sau eliminat. F`r` cazuri [i interese particulare. Procesul ar putea dura mai pu]in de cele 120 de zile permise de lege. Circa 92% din cele 325 de miliarde de dolari urmeaz` s` fie cheltuite \n anul fiscal 2010 sau chiar dup`. Poporul american cere guvernului s` lase deoparte conflictele politice [i interesele de partid pentru a ac]iona \n interesul Statelor Unite. O Comisie de Investi]ii ar putea spori \ncrederea \n sistemul politic [i ar \nt`ri eforturile de revigorare economic`. ^ John de Figueiredo este profesor la {coala de Management Anderson [i la Facultatea de Drept din cadrul UCLA

ILUSTRA}IE DE MATT DORFMAN