Scenariul pesimist

ROMĂ‚nia

Nr. 124 i 10 martie 2009 i 3,5 RON

scenariul

pesimist

Cum ar ar~ta economia romĂĽneasc~ |n 2009 dac~ cele mai sumbre previziuni ar deveni realitate?

6 421847 000086

00124

26

VIA}A DE CRIZ~

SCENARIUL PESIMIST De Mihnea Anastasiu

Declinul economic al României pare deja o certitudine, \n ciuda optimismului de anul trecut.

Dar cât de jos s-ar putea ajunge? Afla]i din paginile care urmeaz` ce cred anali[tii [i juc`torii din cele mai importante segmente ale economiei

O comprimare a economiei cu 3,5%, dublarea num`rului de [omeri fa]` de nivelurile actuale (4,9% din for]a de munc` activ` la finalul lunii ianuarie), o infla]ie care se \nc`p`]âneaz` s` r`mân` mult \n afara intervalului de varia]ie ]intit de Banca Na]ional` [i un curs de schimb leu-euro care va atinge nivelul de peste 4,7 lei.

Acesta pare s` fie \n linii mari cel mai pesimist scenariu avut \n vedere de anali[ti pentru 2009.

Potrivit lui Nicolaie Chide[ciuc, analistul economic al ING, produsul intern brut al României denominat \n euro ar putea sc`dea sub nivelul din 2007, ajungând la 120 de miliarde de euro, cu 4 miCuprins 30 Banii de la b`nci, tot mai rari 32 Cum schimb` criza obiceiurile de consum 34 Spectrul [omajului afecteaz` productivitatea 36 Tranzac]iile imobiliare \nc` a[teapt` deblocarea

BUSINESSWEEK I 10 MARTI E 2009

liarde sub valoarea atins` \n 2007. El spune c` ajustarea dezechilibrelor structurale ale economiei române[ti era oricum inevitabil`, iar cre[terile salariale peste câ[tigurile de productivitate, politica fiscal` imprudent` [i deficitul de cont curent mare erau oricum nesustenabile [i trebuiau corijate la un moment-dat. “Din p`cate, aceast` corec]ie va avea loc \n contextul unei crize economice f`r` precedent la nivelul economiilor dezvoltate, ceea ce va accentua duritatea rea[ez`rii parametrilor economici ai României”, a declarat Chide[ciuc pentru BusinessWeek România. El mizeaz` pe o contrac]ie a consumului privat cu 2,8% anul acesta, \n vreme ce investi]iile private vor sc`dea de asemenea cu 4,8%.

Nici m`car consumul public nu va reu[i s` contrabalanseze sc`derea din sectorul privat, cu toate c` \n prezent to]i ochii sunt a]inti]i asupra m`surilor anti-criz` propuse de guvern. De aceea[i p`rere sunt [i anali[tii consulta]i de Societatea Academic` din România, \n raportul SAR precizându-se c` “e o iluzie s` credem c` politica fiscal` \n 2009 va fi un instrument eficace de combatere

MARC GARRIDO I PUIG

27

10 MARTI E 2009 I BUSINESSWEEK

28

VIA}A DE CRIZ~ a crizei”. Potrivit aceluia[i raport, \n cel mai bun caz putem spera ca politica fiscal` s` nu ac]ioneze ca o frân` atunci când economia va fi \n convalescen]`.

Este o trimitere f`r` perdea la una dintre problemele acute pe care economi[tii o semnalizeaz` cu insisten]` \n ultima vreme.

Aceea c`, \n c`utarea sa asidu` de resurse financiare pe care s` le atrag` de pe pia]a intern`, statul ac]ioneaz` ca un concurent neloial al firmelor private, deoarece b`ncile se simt mai confortabil creditând statul f`r` s`-[i asume riscuri, decât s` \mprumute societ`]ile comerciale care au nevoie de finan]are. În acest context, pentru multe societ`]i, anul 2009 va fi unul \n care un management eficient al fluxurilor de lichidit`]i devine vital, altfel chiar companii solide putând intra \n incapacitate de plat` din pricina unei lipse temporare de cash.

Potrivit raportului SAR, la nivelul companiilor criza se va resim]i atât la nivelul cererii, care va cunoa[te o sc`dere, cât [i sub forma accesului dificil la creditare, a volatilit`]ii cursului de schimb care va cauza mari neajunsuri, atât importatorilor, cât [i exportatorilor, precum [i a unei posibile reveniri \n for]` a mai vechii boli a economiei române[ti – arieratele. Cu alte cuvinte, este posibil s` asist`m la un blocaj financiar de tipul celuia pe care l-am experimentat \n anii ‘90. În fa]a unei astfel de situa]ii, companiile deja ac]ioneaz` cu pruden]`, scurtând la maximum creditul comercial, adic` punând presiune asupra clien]ilor s`-[i pl`teasc` facturile cât mai repede, dar amânând plata facturilor c`tre proprii furnizori. “Noi sper`m s` nu se ajung` totu[i la m`rirea arieratelor [i la blocaj financiar”, spune Chide[ciuc, care previzioneaz` o contrac]ie mai lin` a economiei, o recesiune similar` celei \nregistrate de statele sudest asiatice la sfâr[itul anilor ‘90. El admite, \ns`, faptul c` spre deosebire de recesiunea asiatic` a anilor ‘90, situa]ia actual` este complicat` de sl`biciunea cererii globale, fapt ce va pune presiune asupra economiilor orientate preponderent c`tre export. Cum economia româneasc` nu se bazeaz` \n mare m`sur` pe performan]a de export a industriei [i agriculturii, acest factor va ac]iona ca un avantaj \n actuala conjunctur` economic`.

FINAN}AREA NU MAI VINE

Pe de alt` parte, dependen]a economiei române[ti de consum [i de finan]are extern` reprezint` o vulnerabilitate, \n condi]iile \n care fluxurile de capital c`tre România se vor restrânge. Potrivit guvernatorului b`ncii centrale Mugur Is`rescu, BNR mizeaz` pe o re\nnoEvolu]ia PIB -3,5% ire \n propor]ie de 90% a liniilor de Rata infla]iei* 9,5% creditare a b`ncilor Curs leu-euro* 4,95 lei str`ine c`tre diviziile lor din RoDeficit bugetar 8,5% din PIB mânia. Or, asta \nDeficit de cont curent 10,5% seamn` totu[i o tenRata [omajului* din]` de ie[ire, fie [i 9% temperat`, a capitaPre]uri imobiliare (medii) -40% lurilor str`ine de pe * La 31 dec. 2009; Sursa: Raport SAR pia]a româneasc`.

Cele mai negre estim`ri

BUSINESSWEEK I 10 MARTI E 2009

Cu toate acestea, leg`turile sistemului financiar autohton cu cel vest-european reprezint` pân` la urm` o garan]ie c` statele est-europene nu vor fi abandonate, fiind \n interesul ]`rilor membre ale zonei euro s` sprijine financiar noile state membre ale UE. “Într-o perioad` normal`, nu este o problem` ca o ]ar` s` ruleze un deficit de cont curent pentru a dep`[i anumite decalaje structurale de dezvoltare, iar orientarea unei economii preponderent c`tre export este v`zut` ca un avantaj pe termen lung”, precizeaz` guvernatorul BNR, Mugur Is`rescu. Cu toate acestea, actuala situa]ie nefiind una normal`, aceste caracteristici comune mai tuturor statelor esteuropene este taxat` de c`tre investitori [i agen]iile de rating, care au \nceput s` perceap` negativ ]`rile din regiune. Ceea ce ajunge s` pun` presiune asupra monedelor acestor ]`ri, inclusiv asupra leului, care a \nregistrat o depreciere de aproximativ 8% de la \nceputul anului [i pân` \n prezent. În acest context, b`ncile centrale ale ]`rilor din regiune care practic` un curs flexibil de schimb (fie complet, fie doar par]ial), adic` Cehia, Polonia, Ungaria [i România, au anun]at c` vor interveni cu tot arsenalul de politic` monetar` pentru a \mpiedica deprecierea excesiv` a monedelor locale, depreciere care risc` s` creeze efecte perturbatoare. Is`rescu consider` c` o oarecare depreciere a cursului de schimb al leului era fireasc`, \n condi]iile \n care parametrii macroeconomici ai ]`rii s-au schimbat fa]` de anii anteriori, \ns` precizeaz` faptul c` pie]ele valutare au tendin]a de a exagera, iar actualul nivel de schimb este considerat a fi “\ntr-o zon` de sustenabilitate”.

Nu aceasta este [i viziunea celor mai pesimi[ti dintre anali[tii economici, care v`d cursul de schimb leu euro urcând c`tre 4,7 sau chiar 5 unit`]i spre final de an. “Evident, [i noi credem c` aceste niveluri de curs sunt exagerate, \ns` sunt posibile”, spune Chide[ciuc. El adaug` c`, \n acest moment, cursul nominal de echilibru al leului fa]` de euro a urcat peste 4 lei, fa]` de pragul de 3,6 lei din toamna trecut`.

Dac` prognoza aceasta \ntunecat` va fi probat` de realitate este posibil ca [i rata infla]iei s` dep`[easc` substan]ial ]inta de anul acesta a BNR (4,5%), putând chiar s` fie dubl` fa]` de ]inta b`ncii centrale. De partea cealalt`, guvernatorul Is`rescu se arat` \ncrez`tor c` BNR are [anse bune de a atinge obiectivul de infla]ie \n acest an, pe fondul temper`rii accentuate a unuia dintre factorii poten]atori ai indicelui pre]urilor de consum - cererea. Aceasta se va comprima atât \n urma modific`rii comportamentului de consum al popula]iei, care va deveni mai precaut` \n utilizarea resurselor financiare, cât [i a cre[terii ratei [omajului [i a necesarului financiar pentru achitarea ratelor la creditele denominate \n valut`.

Criza va avea, totu[i, [i elemente pozitive. Întâi de toate, \n ceea ce prive[te flexibilizarea pie]ei muncii, care va \ncepe s` fie dictat` de c`tre angajatori [i nu de c`tre angaja]i. În plus, stagnarea sau chiar sc`derea salariilor va face ca firmele s` ajung` mai rapid s`-[i coreleze politicile salariale cu câ[tigurile de eficien]` [i de productivitate. “Imagina]i-v` c` aceast` criz` este precum un creuzet unde se separ` companiile solide [i eficiente de cele ineficiente, eliberându-se resurse pentru juc`torii mai rezisten]i”, spune Bogdan M`n`il`, consultant de management. Numai c` aceast` re]et` de c`lire prin folosirea de “du[uri sco]iene” s-ar putea s` lase \n urm` multe victime. ê

B~NCI

BANII AU FUGIT {I NU SE |NTORC PREA CURÂND De Alice Taudor

Rela]ia cu banca \n 2009 va fi complicat`. Accesul la credite este extrem de dificil, iar probabilitatea intr`rii \n incapacitate de plat` a crescut

“A[ dori un \mprumut”, spune clientul. “Foarte bine! Cu ce sum` dori]i s` ne \mprumuta]i?”, r`spunde func]ionarul. Dialogul, desprins din umorul negru de criz` cu bancheri sau brokeri, ilustreaz` cum ar ar`ta cel mai pesimist scenariu pentru cei care vor \n 2009 o cas` sau o ma[in` pe credit. Deocamdat`, cine \ndr`zne[te s` se apropie de o sucursal` ca s` se informeze despre un credit afl` c`, la un \mprumut de nevoi personale f`r` ipotec`, rata medie a dobânzii la moneda na]ional` era \n decembrie de 18,4%, iar \n ianuarie de 19%, potrivit portalului de consultan]` financiar` conso.ro. Asta \n condi]iile \n care, \n urm` cu un an, dobânzile maxime la lei nu treceau de circa 14%. {i la euro costurile sunt mai mari, comparativ cu dobânzile de acum doi ani de 7-8%. Totu[i, sunt \n u[oar` sc`dere, de la 14,1% \n decembrie, la 13,8% \n ianuarie, conform aceleia[i surse. Aceasta f`r` a mai socoti comisioanele, care mai adaug` dobânzilor, \n toate cazurile, alte aproximativ 3-4 puncte procentuale.

Vor trece pe viitor de primul obstacol al accesului la credit cei care chiar au nevoie de un \mprumut? Ionu] Dumitru, [eful departamentului de cercetare al Raiffeisen Bank, anticipa luna trecut` o sc`dere a dobânzilor la lei \n prima parte a anului. Dobânda de politic` monetar` a fost deja redus` cu 0,25%, dar pia]a a continuat s` func]ioneze \n ritm propriu. B`ncile nu s-au gr`bit s` reduc` dobânzile la credite [i nici pe cele la depozite. În ce prive[te dobânBUSINESSWEEK I 10 MARTI E 2009

zile la euro, de[i Euribor e \n sc`dere, prima de risc a României continu` s` fie ridicat`, de peste 6%. În cazul \n care indicatorii economici nu se \mbun`t`]esc, este pu]in probabil ca aceasta s` scad`, \ntrucât e determinat` de ratingul de ]ar`. Dac` vorbim de valut`, trebuie luat` \n calcul [i aprecierea monedei europene. Ultima cercetare a Raiffeisen Bank prognozeaz` un curs de schimb pentru luna iunie a anului \n curs de 4,25 lei pentru un euro, iar pentru septembrie de 4,2. Exist`, \ns`, [i anali[ti mai pesimi[ti, ca cei ai ING de exemplu care cred c` euro va ajunge la un prag de 4,7 lei. În aceste condi]ii, dobânda mai mic` la euro nu mai reprezint` deloc un avantaj. {i dac` vrem o cas`? Rata medie a dobânzii la \mprumuturile imobiliare era \n decembrie de 15,5%, iar \n ianuarie de 17,3% pentru moneda na]ional`, a[adar \n urcare. La euro, dobânzile \n decembrie ajunseser` la o medie de 9,1%, respectiv de 9,7% \n ianuarie, potrivit conso.ro. Departe de dobânzile promo]ionale la euro de sub 5% din 2007 [i chiar 2008. Dar, \n cazul acestui tip de \mprumut, nu dobânda e principala problem`, cât evaluarea imobilului. Atâta timp cât toat` lumea a[teapt` o sc`dere a pre]urilor [i nu exist` nici reperul pe care l-ar putea oferi \ncheierea unei tranzac]ii, nu se pot evalua garan]iile. În plus, mai apare [i problema avansului, care acum a crescut la unele b`nci [i pân` la 50% din valoarea imobilului (cazul OTP de exemplu). Gradul de

VASILE C~MAR~ / VISTA

30

31 bun pentru cei care au nevoie de o cas`.

Dar dac` nu avem nevoie de un credit, \ns` am contractat deja un \mprumut? O dat` intra]i \n [omaj, risc`m un scenariu extrem de pesimist, [i anume s` nu mai putem pl`ti ratele. Din p`cate, scenariul nu e deloc unul \ndep`rtat, mai ales pentru cei care au rate [i lucreaz` \n sectoarele cele mai afectate de criz` - construc]ii, b`nci sau industria auto. Potrivit opiniilor exprimate \n cadrul anchetei de conjunctur` a Institutului Na]ional de Statistic` (INS) pentru luna februarie 2009 de c`tre managerii societ`]ilor comerciale, se contureaz` pentru perioada februarie - aprilie 2009 o sc`dere a activit`]ii din industria prelucr`toare, construc]ii, comer]ul cu am`nuntul [i \n sectorul de servicii, \n raport cu cele trei luni anterioare. Ancheta relev` [i faptul c` managerii se a[teapt` [i la reducerea num`rului de salaria]i.

La spectrul [omajului se mai adaug` faptul c`, to]i cei care au credite \n valut` pl`tesc mai mult din cauza cursului, \n condi]iile \n care salariile nu vor mai cre[te ca \n anii trecu]i. Datele B`ncii Na]ionale de la finele lunii noiembrie a anului trecut arat` c` num`rul restan]elor cu \ntârzieri mai mari de 30 de zile era de 607.145 fa]` de aceea[i lun` din 2007, când cifra era de 463.528.

Sumele restante \n noiembrie 2008 se ridicau la aproape un miliard de lei, fa]` de aceea[i perioad` din 2007, când erau de peste 570 de milioane de lei. Este deci de a[teptat ca executarea silit` s` fac` parte [i ea din peisajul crizei. Situa]ie care reprezint` de fapt cel mai negru scenariu posibil.

ECONOMISIRE CU SAU F~R~ RISC?

\ndatorare pentru creditele garantate cu ipotec` poate fi crescut, dup` cum a decis Banca Na]ional` la \nceputul anului, dar acest lucru nu a dus decodamdat` la deblocarea pie]ei. În opinia lui Adrian Crivii, director general al companiei de evaluare Darian, acest lucru se va \ntâmpla numai \n momentul \n care pre]ul unui metru p`trat al unei locuin]e se va apropia de salariul mediu net.

Cum salariul mediu net este \n prezent de circa 300 de euro, pre]ul unui metru p`trat ar trebui s` ajung` la circa 700-800 euro / mp, dup` cum afirm` Crivii. Ceea ce poate reprezenta cel mai negru scenariu pentru proprietarii de imobile [i dezvoltatori, \ns` cel mai

Dobânzi anuale efective* medii (27 feb.)

DOBÂNDA ANUAL~ EFECTIV~ TIPUL CREDITULUI LEI

EURO

Credite nevoi personale cu ipotec`

23,8%

13,8%

Credite imobiliare / ipotecare

21,7%

12,3%

29%

21%

Credite nevoi personale

*Include [i comisioanele; Sursa: conso.ro

În cazul fericit \n care nu avem nevoie de un \mprumut, nu am intrat \n [omaj [i mai putem pune [i un ban deoparte, cel pu]in \n prima parte a anului vom avea câ[tiguri bune de la b`nci. În ciuda reducerii dobânzii cheie, plou` cu oferte de economisire.

Dup` Piraeus Bank, acum [i BRD pl`te[te dobânda \n avans, iar Alpha Bank [i Piraeus Bank au lansat dou` pachete de produse destinate special asocia]iilor de proprietari. Dobânzile la depozite nu vor sta \ns` tot anul la nivelul de acum. Deocamdat`, nivelul record de 17% a fost atins pentru ceritificatele de depozit. {i pu]ine sunt b`ncile care s` ofere clien]ilor dobânzi la lei de sub 13-14%.

Cât despre euro, s-a ajuns la 7,5% la depozitele la termen. Astfel de niveluri sunt un semn de dezechilibru al sistemului, drept urmare ar fi chiar de dorit s` scad`. Deocamdat`, b`ncile vor s` atrag` [i banii care nu sunt \nc` \n circuitul bancar din cauza ne\ncrederii.

Vorbind de \ncredere, au dreptate cei care \[i ]in banii la saltea \n valut` sau \n casete de valori? Cel mai negru scenariu pentru un depun`tor ar fi ca banca la care [i-a depus banii s` dea faliment. Chiar [i a[a, exist` \ns` garan]ii. Fondul de Garantare a Depozitelor din Sistemul bancar garanteaz` depun`torilor sumele de pân` la 50.000 de euro, inclusiv dobânda. Drept urmare, cine constituie mai multe depozite la mai mute b`nci, sub 50.000 de euro, are toate [ansele s` primeasc` to]i banii \napoi, \n caz de faliment al b`ncii.

Drept urmare, cel mai negru scenariu pentru banca la care avem banii depu[i nu se va transforma \ntr-u co[mar [i pentru depun`tori. Se poate spune a[adar c`, cele mai rele scenarii \n rela]ia cu banca ar putea fi s` nu putem contracta un credit atunci când avem nevoie de el sau ca aceia dintre noi care au credite \n derulare s` nu mai poat` pl`ti ratele. ê 10 MARTI E 2009 I BUSINESSWEEK

RETAIL

NOI VINDEM, CINE MAI CUMP~R~?

De Corina Coman

Schimbarea radical` a obiceiurilor de consum din cauza bugetului familial restråns va impune o rea[ezare \n retailul autohton

Definind efectele unei posibile recesiunii asupra retailului autohton, Daniel Enescu, partener al companiei de cercetare de pia]` Daedalus Millward Brown, pleac` de la singurul “r`u” major care ar putea interveni \n realitatea viitoare - sc`derea veniturilor popula]iei. Scenariul este urm`torul: nu se mai dau credite, muncitorii români din str`in`tate nu mai trimit bani \n ]ar`, salariile r`mân constante sau scad u[or, iar cursul de schimb fluctueaz` undeva \n jur de 4,4 lei/euro, afectând ratele scadente la \mprumuturile \n moned` european` din anii trecu]i. În aceast` situa]ie, un simplu calcul aritmetic poate ar`ta c` veniturile disponibile ale românilor ar sc`dea cu 25-30%. Peste toate, incertitudinea legat` de viitor va duce c`tre un comportament mult mai prudent \n cheltuieli, amplificând astfel cu \nc` 10-15% sc`derea cheltuielilor românilor.

Nici nu avem nevoie de prea mult` [tiin]` ca s` ne d`m seama c` pe m`sur` ce câ[tig`m mai pu]in, cheltuim mai pu]in. {i, pe m`sur` ce cheltuim mai pu]in, ne \ndrept`m tot mai mult aten]ia spre ceea ce cump`r`m. Sc`derea consumului se reflect` automat prin reducerea vânz`rilor din anumite sectoare, primele [i cele mai afectate fiind cel imobiliar, auto [i bunurile de folosin]` \ndelungat`, unde \n cel mai pesimist caz Enescu prevede sc`deri cu peste 60% fa]` de 2008.

Când vine vorba de bunuri de folosin]` \ndelungat`, socoteala e simpl`: dac` nu mai am bani, amân achizi]ia unui astfel de bun [i \l mai folosesc sau repar pe cel pe care \l am \n prezent. Vorbim de fapt de mobil` [i electronice / electrocasnice, dou` pie]e unde sc`derile sunt atât de vizibile, \ncât singura \ntrebare ce mai poate intra \n discu]ie este “cât de mult putem pica?”. Dan {ucu, proprietarul grupului Mobexpert, lider al pie]ei locale de mobilier, declara recent pentru BusinessWeek România c` se a[teapt` la “ce-i mai r`u”, iar criza va atinge punctul maxim abia \n 2011. Mai mult, el crede c` vânz`rile pe metru p`trat de anul trecut nu vor mai fi atinse decât \n jurul lui 2013 când va avea loc o stabilizare a pie]ei de profil. La fel BUSINESSWEEK I 10 MARTI E 2009

[i \n retailul electronic, unde grupuri mari precum Altex sau Flamingo Interna]ional au anun]at deja sc`derea volumelor comercializate, \nchideri [i reloc`ri semnificative de magazine, toate \n \ncercarea de optimizare a costurilor [i p`strare a marjelor de profitabilitate.

Potrivit ultimului studiu al companiei de cercetare GfK, pia]a bunurilor de folosin]` \ndelungat` a sc`zut \n trimestrul patru al anului trecut cu 6,3% fa]` de acela[i trimestru al anului 2007. Cel mai important declin l-au \nregistrat electrocasnicele mari, urmate de electrocasnice mici, echipamentele foto [i electronice. Pe tot anul, aceast` pia]` a \nregistrat totu[i o cre[tere de 11,5%, ajungând la valoarea de 2,47 miliarde euro.

Salvarea a venit, cel mai probabil, din partea startului bun de la \nceputul lui 2008, când românii erau \nc` prin[i \n mirajul unui consum exagerat bazat \n mare parte pe credit.

CU OCHII PE PRE}

În cel mai pesimist scenariu al crizei, ponderarea cheltuielilor nu se va opri, \ns`, doar la astfel de produse, ci se va transmite mai departe c`tre sectorul bunurilor de larg consum, de[i acesta va fi afectat \ntr-o m`sur` mai mic`. Majoritatea anali[tilor sunt de p`rere

ANJA GJENERO

32

33 c` pe acest segment se vor observa diferen]e destul de mari de la o categorie la alta. Daniel Enescu aminte[te de existen]a unui “fir ro[u” \n comportamentul consumatorilor, validat de m`sur`torile realizate \n perioadele anterioare de recesiune.

Cu alte cuvinte, \n momentul \n care veniturile scad semnificativ, consumatorii vor tinde s` renun]e sau s`-[i mic[oreze frecven]a de consum la categoriile de produse care nu sunt de strict` necesitate [i vor migra dinspre m`rcile mai scumpe c`tre cele mai ieftine \n interiorul categoriei. “M` a[tept ca decizia la raft s` capete amploare prin compara]ie cu anul trecut, consumatorul devenind mult mai ra]ional \n alegerea f`cut`”, spune Enescu.

Asta nu \nseamn` c` frecven]a cump`r`turilor \n supermarketuri sau hipermarketuri va sc`dea, pentru c`, \n \ncercarea de a-[i gestiona cât mai bine bugetul mult diminuat, consumatorii vor face cump`r`turi pu]ine [i dese. Fenomenul va fi de cre[tere a num`rului de vizite, concomitent cu sc`derea substan]ial` a valorii co[ului de cump`r`turi la o vizit`. De acea[i p`rere este [i Ivan Uzunov, analist pe Europa Central` [i de Est \n cadrul Euromonitor Interna]ional, care spune c`, \n vreme de criz`, consumatorii vor deveni extrem de sensibili la pre], ceea ce va avantaja \n primul rând magazinele de discount.

Criza va reprezenta pentru acest tip de formate o oportunitate de a-[i spori cifra de afaceri, datorit` pre]urilor reduse [i

articolelor de baz` care au o pondere semnificativ` \n gama de produse oferit`. Daniel Gross, directorul financiar al retailerului autohton Minimax Discount, remarca faptul c`, pentru acest tip de produse de baz`, cererea va r`mâne mereu constant`, \ntrucât sunt indispensabile [i au avantajul c` achizi]ionarea lor nu s-a realizat prin credite.

CÂ{TIG~TORI {I PERDAN}I

Ca \n orice pia]` aflat` \n schimbare, \n industria bunurilor de larg consum vor exista câ[tig`tori [i perdan]i ai recesiunii.

Reprezentantul Daedalus mai spune c` de câ[tigat vor avea categoriile ce pot substitui prin consum necesit`]i oferite de produsele mai scumpe. În aceast` categorie se afl` pastele fainoase [i produsele de panifica]ie, spre care vor migra din ce \n ce mai mul]i consumatori. De va fi sc`derea \nasemenea, vor fi avantajate acele registrat` de pia]a bunurilor de foloproduse sau servicii “antistres” sau sin]` \ndelungat` care genereaz` evadarea din coti\n cel mai r`u caz dian precum tutunul, alcoolul sau Sursa: Daniel Enescu, televiziunea. În ]`rile dezvoltate partener Daedalus s-au mai observat cre[teri [i pe categoriile care ofer` pl`cere imediat` ca de exemplu ciocolata, cafeaua sau \nghe]ata, drept recompens` pentru toate celelalte restrângeri.

Pentru c` veniturile totale vor fi mult mai mici decât \n 2008, cheltuielile pentru mâncare [i b`utur` vor ocupa probabil o pondere tot mai important` \n bugetele familiale, de[i vor sc`dea ca valoare absolut`. Potrivit lui Andi Dumitrescu, directorul general al GfK România, ponderea ocupat` de cheltuielile cu mâncarea [i b`utura \n bugetul familei din România continu` s` fie ridicat`, aproximativ 40%, \ns` cu siguran]` lucrurile se vor schimba \n viitorul apropiat, a[a cum s-a \ntâmplat deja \n ]`rile din Europa de Vest.

Un alt segment care va fi atins de mic[orarea bugetelor familiale va fi cel de fashion, o pia]` care pân` de curând \nregistrase salturi spectaculoase \n România. Majoritatea juc`torilor din domeniu au anun]at deja stoparea expansiunii lan]urilor de magazine pe care le opereaz`, ca urmare a sc`derilor drastice ale vânz`rilor din primele luni ale anului. Cel mai concludent caz este cel al retailerului de pantofi, gen]i [i accesorii Benvenuti care a \nregistrat \n ianuarie un declin al vânz`rilor cu circa 35% pe magazin fa]` de acea[i perioad` a anului trecut, de[i \n toat` re]eaua au existat discounturi de 50% la produsele din colec]ia de toamn`-iarn`. Cazul nu e singular, \ntrucât “s-a observat o tendin]` clar` a clien]ilor s`i de a-[i diminua consumul, fiind de dou` ori mai aten]i la ceea ce cump`r`”, dup` cum declara \n urm` cu dou` s`pt`mâni pentru BusinessWeek România, Filip Schwartz, directorul general Otter Distribution. În cel mai pesimist scenariu, consumatorii vor renun]a tot mai mult la astfel de produse, axându-se pe bunurile strict necesare. ê

60

%

FRECVEN}A CUMP~R~TURILOR NU VA SC~DEA, PENTRU C~, |N |NCERCAREA DE A-{I GESTIONA CÂT MAI BINE BUGETUL, CONSUMATORII VOR FACE CUMP~R~TURI PU}INE {I DESE

10 MARTI E 2009 I BUSINESSWEEK

PIA}A MUNCII

[omerilor \nregistra]i la nivel na]ional a fost de 444.907 de persoane, dintre care 270.054 sunt [omeri neindemniza]i. Cea mai mare rat` a [omajului, de 10,3%, a fost \nregistrat` \n jude]ul Vaslui, la cel`lalt pol aflându-se jude]ul Ilfov cu 1,4%, [i municipiul Bucure[ti cu o rat` de 1,7%.

Totu[i, s`pt`mâna trecut` ANOFM a scos la concurs 11.176 de locuri de munc`, dintre care doar 765 erau destinate [omerilor cu studii superioare (317 pentru ingineri), [i 10.411 au fost alocate persoanelor cu studii medii, [i profesionale.

De Ovidiu Neagoe Efectul de domino al crizei financiare {omerii cu un nivel de preg`tire primar, gimnazial, [i profesional constituie ponderea cea mai mare, distruge pas cu pas universul a persoanelor care se adreseaz` agen]iilor de ocuindividual [i ridic` semne de pare a for]ei de munc`, [i \nregistreaz` un procent \ntrebare cu privire la siguran]a de 78,1%. {omerii cu studii liceale [i post-liceale reprezint` 17,2%, \n timp ce [omerii cu studii unilocului de munc` versitare sunt \n propor]ie de 4,7%. |n luna ianuarie 2009, ponderea [omerilor \n Ve[tile de pe frontul pie]ei muncii nu sunt deloc bune pentru popula]ia stabil`, \n vârst` de 18-62 de ani, la nivel na]ional reprangaja]ii din România, \n contextul extinderii crizei. Astfel, rata ezint` 3,21%, \n mediul urban 2,14%, [i 4,78% \n mediul rural. Mai [omajului \nregistrat` \n luna ianuarie a fost de 4,9%, compara- mult, tot \n cursul lunii ianuarie, num`rul total de [omeri intra]i tiv cu 4,4%, la cât se ridica \n luna decembrie [i 4,2%, \n luna \n eviden]e a fost de 98.833 de persoane, potrivit informa]iilor ianuarie a anului trecut, potrivit informa]iilor furnizate de Agen]ia furnizate de ANOFM. Num`rul [omerilor neindemniza]i a crescut Na]ional` pentru Ocuparea For]ei de Munc` (ANOFM). Num`rul \n luna ianuarie cu 13.597 de persoane, la 32.361.

DU{MANUL DIN INTERIOR

BUSINESSWEEK I 10 MARTI E 2009

EUROPEAN COMMUNITY

34

35 “SENTIMENT DE PANIC~”

“|N FUNC}IE DE SITUA}IA MATERIAL~, POATE P~REA UN SENTIMENT DE PANIC~ (...) PENTRU C~ OMUL SE PROIECTEAZ~ |N VIITOR {I, |N CEL MAI R~U CAZ, SE VEDE ARUNCAT |N STRAD~” EUGEN POPA, PSIHOLOG

Dac` statisticile sunt gr`itoare, ce se petrece din punct de vedere psihologic cu o persoan` concediat`? “În func]ie de situa]ia material`, poate ap`rea un sentiment de panic` (...) pentru c` acesta se proiecteaz` \n viitor [i \n cel mai r`u caz se vede aruncat \n strad`”, spune Eugen Popa, psiholog. Via]a de familie [i cea social` sunt afectate, pentru c` apar complexe de inferioritate, [i o stare de iritare, care perturb` canalele de comunicare, se interpreteaz` gre[it mesajele, [i iau na[tere certuri, mai avertizeaz` Eugen Popa.

Dar efectele psihologice ale crizei \[i pun amprenta cu u[urin]` chiar [i pe angaja]ii care \nc` au un loc de munc`, dar tr`iesc cu permanenta team` a pierderii acestuia. Astfel apar stresul [i implicit lipsa de concentrare, scade brusc nivelul de colaborare cu colegii de serviciu, num`rul de ore petrecute la munc` cre[te, \n defavoarea celor alocate vie]ii personale [i treptat armonia deplin` care plutea \nainte de apari]ia primelor semne ale crizei dispare aproape \n \ntregime. “De[i criza afecteaz` \n general omul [i d` un sentiment de nesiguran]` la nivelul actual, criza nu afecteaz` s`n`tatea mintal` a individului, decât poate pe a celor predispu[i la panic` [i tulbur`ri mintale”, mai adaug` psihologul. Posibilitatea pierderii locului de munc` \nseamn`, mai ales pentru un cap de familie, o lovitur` dat` orgoliului masculin [i este v`zut` mai ales de c`tre acesta ca o dec`dere important`, spune Eugen Popa.

Primii viza]i? “Primele pozi]ii scoase din organigram` sunt acelea care pot fi mult mai u[or «preluate» \n fi[a de post de c`tre altele”, spune C`t`lina Cochinescu, consultant pe resurse umane la firma de consultan]` HR-România. Apoi sunt posturile suplimentare, care ajutau la supraproduc]ie [i care, \n condi]iile de fa]`, nu mai sunt necesare. Apoi sunt vizate posturile care au costuri foarte mari [i pe care organiza]ia nu le mai poate sus]ine, adaug` consultantul HR. Demersurile legale legate de concedierea unui angajat depind de fiecare caz \n parte [i se ]ine cont de mai multe criterii, ca de exemplu num`rul de angaja]i disponibiliza]i, dar \n orice caz se poate contesta \n instan]`. “Noul cod al muncii este mai social [i ajut` angaja]ii \n cazul concedierilor colective”, spune Marius Predu], avocat specializat \n dreptul muncii. Potrivit datelor ANOFM, de[i angajatorii au estimat c` \n luna ianuarie vor disponibiliza un num`r de 31.871 de persoane, totu[i s-a \nregistrat un num`r de 18.000 de disponibiliz`ri colective de personal. “Chiar dac`, \n aceast` perioad` criza ne afecteaz` pe to]i, angajatorii nu pot face uz de aceste condi]ii mai aspre \n vederea \nc`lc`rii legii impuse de codul muncii”, spune C`t`lina Cochinescu.

“Din fericire, exist` un astfel de cadru legal, care ap`r` angaja]ii [i orice demers legat de concedieri se face conform acestuia”.

\ntreruperea temporar` a activit`]ii, raportul mai include dou` m`suri nepopulare printre angaja]i: mic[orarea salariilor, atunci când este necesar` for]a de munc`, dar resursele sunt insuficiente, [i, ca ultim` solu]ie, disponibiliz`rile. “Oamenii se tem pentru locul de munc`, nu au o siguran]` clar` a p`str`rii acestuia, veniturile se diminueaz`, pachetul salarial este [i el mic[orat la limit` [i lipsa comunic`rii interne duce la crearea unor «scenarii sumbre», pe care oamenii, pe c`i informale, le propag`, provocând st`ri tensionale generatoare de stres”, arat` Cat`lin Cochinescu. De[i apele tulburi din economie inund` toate industriile [i cel mai r`spândit flagel de la locul de munc`, stresul, \[i arat` col]ii tuturor, totu[i, “efectele crizei sunt mai puternic resim]ite \n general \n mediul privat, unde sectorul serviciilor [i industria auto sufer` cel mai tare”, spune Drago[ Ion, Managing Partner, la firma de consultan]` ID Learning.

Sunt [i sectoare care merg bine la ora actual`, printre care cel financiar, [i de recuperare a creditelor, mai adaug` acesta.

Astfel, ANOFM punea la dispozi]ia [omerilor cu studii superioare, pentru s`pt`mâna \ncheiat` pe 29 februarie, 58 de posturi pentru ingineri electroni[ti, din transporturi, [i telecomunica]ii, 51 de locuri de munc` pentru brokeri, 44 \n contabilitate, iar pentru administratorii financiari sunt scoase la concurs 41 de joburi. |n ceea ce prive[te [omerii cu studii medii [i profesionale, potrivit informa]iilor agen]iei, cele mai multe locuri de munc` vizeaz` posturi de confec]ioner asamblator articole din textile (670), muncitor necalificat \n industria confec]iilor (591), sau muncitori necalifica]i \n agricultur` (360). |ncet-\ncet cel mai pesimist scenariu de pe pia]a muncii prinde contur [i nu doar [omerii sunt principalii pierz`tori \n lupta cu criza mondial`, ci [i angaja]ii, care sunt mult mai rezerva]i cu privire la planurile de carier`, conchide Drago[ Ion, de la ID Learning. “Preten]iile au sc`zut foarte mult”. ê

CONEXIUNI Joburi online

NOI PRIORIT~}I

Importan]a departamentelor de resurse umane a crescut exponen]ial, poate chiar \n acela[i timp cu criza economic`, iar rolul acestora a devenit vital \n preg`tirea angaja]ilor r`ma[i \n companii pentru schimbare [i \mbun`t`]irea comunic`rii interne. Human Value International, firm` de consultan]` HR, audit organiza]ional [i strategii de relocare a personalului, a lansat s`pt`mâna trecut` un raport \n care prezint` o serie de solu]ii pentru ie[irea urgent` din criz`. Pe lâng` posibilitatea angaja]ilor vârstnici de a se pensiona anticipat sau

De la \nceputul lunii martie, portalul de locuri de munc` www.yourjobs.ro lanseaz` \n premier` prima edi]ie online a Bursei Locurilor de Munc`, cu acces gratuit atât pentru candida]i, cât [i pentru angajatori. Candida]ii au oportunitatea s` completeze online CV-urile, pot vizualiza locurile de munc` disponibile \n diverse domenii [i, cel mai important, nu vor mai a[tepta pentru depunerea candidaturilor la cozi interminabile ca \n cazul burselor de locuri de munc` tradi]ionale.

10 MARTI E 2009 I BUSINESSWEEK

36

IMOBILIARE

BLOCA}I |NTRE PATRU PERE}I De Raluca Com`nescu

Criza a dus pre]urile \n jos, dar paradoxal, tot ea va ajuta la revenirea acestora, din cauza sc`derii ofertei

Ca [i \n SUA, criza s-a insinuat \n economia local` mai \ntâi pe pia]a imobiliar`. Doar c` problema nu a fost legat` de o avalan[` de incapacit`]i de plat` ale celor care apelaser` la credite ipotecare, ci de balonul de s`pun al pre]urilor care ajunseser` la un nivel greu de sus]inut \n condi]iile veniturilor autohtone. Potrivit lui Andrew Prelea, CEO al dezvoltatorului South Pacific Group, \n ultimul trimestru al anului trecut cererea pentru locuin]e a fost practic inexistent`, ca urmare a faptului c` toat` lumea a[tepta s` vad` cu cât vor sc`dea pre]urile. “|n februarie anul acesta telefoanele au \nceput s` sune din nou, pentru c` oamenii care \[i doreau o cas` au realizat c` tot mai pu]ine proiecte vor fi finalizate \n 2009 [i \n 2010”, spune Prelea. Acesta consider` c`, cu cât mai pu]ine propriet`]i sunt livrate, iar cererea pentru locuin]e continu` s` creasc`, putem foarte bine s` ne \ntoarcem unde eram acum 2-3 ani, când pre]urile apartamentelor vechi au crescut datorit` lipsei de ofert`. Optimist este [i Francisc Peli, Partner \n cadrul casei de avocatur` PeliFilip, avocat specializat \n tranzac]ii imobiliare. El arat` c`, \n România, criza a venit \nainte ca pia]a s` fie inundat` de proiecte finalizate. “Acest lucru \nseamn` c`, \n momentul \n care economia o s` \[i revin`, este loc de reluare a ofertei \ntr-un punct care are \nc` de evoluat pân` la \ntâlnirea cu cererea real`”, a declarat Peli.

O POVESTE FAMILIAR~

spre calitatea construc]iei, importante sunt instala]iile, spa]iile comune, \mp`r]irea suprafe]ei apartamentului”, a explicat Scripcaru pentru BusinessWeek România. El crede c` viitorul depinde foarte mult de \ncrederea fiec`rui invidid \n stabilitatea economic`, stabilitate care va veni o dat` cu climatul socio-politic-economic al ]`rii, dar acest lucru depinde foarte mult de autorit`]i, de guvern.

“Ce va fi sigur, este c` nu vor mai fi pre]uri speculative, iar pia]a va reflecta cererea [i oferta cât de cât real`. Dac` ne referim la o calitate medie [i loca]ie medie, pre]urile vor fi de aproximativ 1.200 de euro metru p`trat, plus TVA”, crede Scripcaru. El a explicat c` nu ne putem a[tepta s` existe un pre] etalon care s` fie general valabil, mai ales \n Bucure[ti, unde localizarea are un rol esen]ial \n pre], ca urmare a diferen]elor mari de pre] pentru terenuri \n zone bune [i \n zone mai pu]in bune. “Una este s` construie[ti aceea[i calitate \n Ferentari Rahova, alta este \n Tineretului sau Doroban]i”, spune Scripcaru, ad`ugând c` Bucure[tiul va fi de departe primul care va reveni din criz`, urmat de alte ora[e principale ale ]`rii.

Potrivit lui C`t`lin Scripcaru, Managing Partner, Advanced Development, primele semne de stagn`ri [i coborâri de pre]uri au \nceput s` fie sim]ite \nc` de la sfâr[itul prim`verii anului trecut. Pre]urile oricum nu reflectau nici un criteriu de baz`, cum ar fi amplasamentul [i calitatea, având o mare cantitate speculativ`, pe fondul apetitului românilor de a cump`ra case, apartamente [i ca urmare a lipsei de experien]` a acestora \n a alege o cas`. “|n ceea ce prive[te loca]ia, este foarte important s` te ui]i la criterii de baz` precum apropierea de o [coal`/gr`dini]`, centru comercial, parc, spital, acces u[or la mijloacele de transport \n comun, autostr`zi, vecin`t`]i. Cât de- ANDREW PRELEA, CEO AL DEZVOLTATORULUI SOUTH PACIFIC GROUP

„|N FEBRUARIE, TELEFOANELE AU |NCEPUT S~ SUNE DIN NOU, PENTRU C~ OAMENII CARE |{I DOREAU O CAS~ AU REALIZAT C~ TOT MAI PU}INE PROIECTE VOR FI FINALIZATE |N 2009”

BUSINESSWEEK I 10 MARTI E 2009

37 România. Motivul este sc`derea cererii provocat` de lipsa de capital a consumatorilor care doresc s` achizi]ioneze o locuin]` [i a ratelor mari ale dobânzilor. Este ciudat faptul c`, \n timp ce peste tot \n lume ratele dobânzilor sunt for]ate plus TVA va fi pre]ul s` scad`, \n România ele continu` s` mediu al unei locuincreasc`, arat` Singh. El consider` c` ]e dup` ie[irea din va fi un deficit enorm al stocului de criz`, crede C`t`lin case \n România, deoarece cei mai Scripcaru, Managing mul]i dezvoltatori sunt for]a]i s` Partner, Advanced Development \[i amâne proiectele din cauza lipsei de capital. Acest deficit va duce la cre[terea pre]urilor la case la un nivel mult mai mare decât cel de dinaintea crizei economice.

“Cu toate acestea, trebuie observat când va avea loc reversul, iar \n opinia mea acest lucru se va \ntâmpla spre sfâr[itul acestui an”, a declarat Singh.

Dan Ioan Popp, CEO al companiei Impact, consider` c` pre]ul este o consecin]` a echilibrului \ntre cerere [i ofert` pe o pia]` func]ional`. Dac` pia]a nu func]ioneaz`, atunci ori a[tept`rile cererii sunt prea mici, ori cele ale ofertan]ilor sunt prea mari.

Atunci, practic, nu exist` tranzac]ii, deoarece cererea nu se \ntâlne[te cu oferta, ori sporadic se \ncheie tranzac]ii la pre] uri dispersate pe o plaj` foarte mare: unele foarte mici, altele medii [i altele mari. Într-o astfel de situa]ie, nu se poate indica care este pre]ul pie]ei, pe de o parte deoarece num`rul tranzac]iilor este foarte mic, [i, pe de alt` parte, dispersia fiind mare, nu poate fi indicat` valoarea statistic corect` a tranzac]iilor.

1.200 euro/mp

PRE}URI F~R~ REFERENT

Copper Beech, unul dintre dezvoltatorii imobiliari cu cele mai agresive planuri de pe segmentul reziden]ial, a anun]at la sfâr[itul anului trecut c` a amânat 16 din cele 17 proiecte de pe raza Capitalei, pân` la stabilizarea pie]ei imobiliare [i re\nceperea {I TOTU{I, VA CRE{TE vânz`rilor de locuin]e. Potrivit lui Diwaker Singh, pre[edinte [i “Existen]a pe pia]` a acestor situa]ii ce genereaz` confuzie, unul dintre ac]ionarii companiei, \ncetinirea pie]ei imobiliare nu permite coexisten]a simultan` a unor pre]uri ce dau impresia are nici o leg`tur` cu cererea [i oferta din pia]`. Mai mult decât c` produsele imobiliare au un pre] de la 500 la 3.500 euro pe atât, cererea \n sectorul imobiliar, \n special pentru locuin]e, este metru p`trat, fapt ce alimenteaz` lipsa de \ncredere \n pia]`, [i mai mare decât oricând \n România, iar num`rul persoanelor eligibile pentru \mprumuturi cu ipotec` este de asemenea foarte mare, dac` ]inem cont de faptul c` valoarea total` a creditelor ipotecare \n România reprezint` mai pulichidit`]i suficiente pentru a nu fi |n prima jum`tate a lui 2008 vânz`rile de ]in de 2,5% din PIB, comparativ cu alte necesar un credit bancar. Se observ` o case/apartamente noi s-au situat la un ]`ri din Europa de Vest unde valoarea preponderen]` a utiliz`rii numerarului ca nivel apropiat de cele din 2007 [i anume este de peste 50%. modalitate de plat` \n cump`rarea unui 3.000 de unit`]i, \ns` \ncepând cu cel apartament, creditul de]inând o pondere de-al doilea semestru influen]a crizei “România este o victim` ghinionist` restrâns`. interna]ionale asupra sectorului imobiliar a crizei globale interna]ionale, \ntr-un De asemenea, apartamentele din Bucure[ti a \nceput s` se simt` putermoment \n care se afla \ntr-un trend cump`rate \n aceast` perioad` sunt nic, potrivit companiei imobiliare Colliers. rapid de dezvoltare. Cu toate acestea, livrate sau mai au câteva luni pân` la Astfel, \n ultimele [ase luni din 2008, s-au pentru c` fundamentele ]`rii sunt solivrare, pre]ul lor variind \n func]ie de våndut doar 600 de apartamente \n prolide, recuperarea va fi mult mai rapid` anul construc]iei (nou sau vechi), zona \n iecte noi, comparativ cu 3.300 de unit`]i [i mai u[oar` decât a ]`rilor mai dezvolcare este localizat [i suprafa]a locuin\n semestrul doi din 2007. tate din regiune”, a declarat Singh pen]ei, de la 84.000 euro (inclusiv TVA) pân` |n general, cei care iau decizia de a la 214.200 euro (inclusiv TVA) pentru un achizi]iona un apartament sau o cas` \n tru BusinessWeek România. apartament cu dou` camere. aceast` perioad` sunt cei care de]in El consider` dificil de estimat cât de jos poate ajunge pia]a locuin]elor din

SVILEN MUSHKATOV

CAS~ CU BANII JOS

10 MARTI E 2009 I BUSINESSWEEK

IMOBILIARE \ncetine[te \ntâlnirea frecvent` \ntre cerere [i ofert`”, spune Popp. Potrivit acestuia, este de a[teptat ca, \n urm`toarele 30-60 de zile, aceste practici s` fie modificate [i transparen]a pe pia]` s` creasc` prin contribu]ia marilor juc`tori [i a liderilor din domeniu. În plus, este de a[teptat ca \n urm`toarele 3-6 luni num`rul tranzac]iilor s` creasc`, deoarece num`rul creditelor va cre[te u[or fa]` de perioada decembrie-ianuarie, fapt ce va duce la o u[oar` cre[tere a cererii \n compara]ie cu cererea actual`. În plus, Popp consider` c` lipsa de finan]are pentru finalizarea proiectelor aflate \n faze avansate va determina sc`derea ofertei fa]` de anii preceden]i \n acelea[i perioade ale anului [i, \n plus, lipsa finan]`rii pe scar` larg` va determina stoparea demar`rii de noi proiecte, ceea ce va duce la o diminuare accentuat` a ofertei \n urm`toarele 6-18 luni, \n compara]ie cu perioade similare din 2007-2008. “Acest aspect va accentua [i mai mult deficitul de ofertare de locuin]e noi. Acest deficit va duce la cre[terea pre]ului locuin]elor noi, [i ulterior [i la cre[terea pre]ului locuin]elor vechi”, a spus Popp.

El consider` c` pre]ul locuin]elor vechi va avea un declin mult mai puternic decât cel al locuin]elor noi, deoarece proprietarii nu au \ngrijorarea financiar` c` intr` pe pierderi vânzând la pre] sc`zut, dat fiind faptul c` peste 90% dintre ace[tia au dobândit apartamentele la pre]uri derizorii (300-1.000 de dolari \n anii 1990-1992). “Desigur, tranzac]iile vor fi mai pu]in numeroase, majoritatea acceptând cu greu nerealizarea unui profit de 4050-60 mii de euro [i amânând cât se poate de mult finalizarea tranzac]iei”, a afirmat acesta. Totu[i, comportamentul acestor proprietari ce culeg roadele “cadoului ceau[ist” este net diferit de acela al investitorilor care au construit apartamente pentru care au pl`tit terenul, re]elele [i costurile la pre]urile de pia]` ale materialelor [i manoperei, ceea ce \i poate duce la un cost real de 800-1.000-1.200 euro pe metru p`trat. “Aceste costuri \i determin` s` se opun` cu vehemen]` la sc`derea pre]ului [i s` caute

TEREN MINAT |n anul 2008, pe pia]a terenurilor s-a produs o schimbare major`, dintr-o pia]` a vânz`torului aceasta devenind pia]a cump`r`torului, potrivit unei analize realizate de Atisreal. Aceast` nou` tendin]` s-a manifestat mai vizibil \ncepând cu a doua jum`tate a anului, când, \n ciuda trendului descendent al pre]urilor, num`rul tranzac]iilor cu terenuri a sc`zut foarte mult, tranzac]iile importante fiind aproape inexistente.

La sfâr[itul lui 2008 a ap`rut un nou profil al investitorilor oportuni[ti, care \ncearc` s` profite de o pia]` lipsit` de lichidit`]i. Investitorii speculativi care \[i ob]ineau finan]area prin credite au l`sat locul investitorilor care dispun de fonduri proprii [i se afl` \n c`utarea de

BUSINESSWEEK I 10 MARTI E 2009

Lipsa de proiecte noi va duce la sc`derea ofertei [i, deci, la cre[terea pre]urilor imobiliare

alte metode de recuperare a sumelor investite”, arat` Popp.

Thomas Lundin, Pre[edintele Century 21 România, compania care de]ine franciza master pentru România a Century 21 Real Estate LLC (cel mai mare francizor mondial din domeniul imobiliar), consider` c` pre]urile vor urca spre sfâr[itul acestui an cu aproximativ 10%, \ns`, pe m`sur` ce vor ap`rea noi proiecte, acestea se vor stabiliza, iar loca]ia va fi cea care va face diferen]a. oportunit`]i create de contextul ecoC` pre]urile locuin]elor vor cre[te nomic actual, cum ar fi terenurile ai c`ror este [i opinia lui Chang Oh, Managing proprietari sunt constrân[i s` vând`.

Partner The Mega Company, dezvolAcest tip de investitori prefer`, de asetatorul proiectului de retail Mega Demenea, terenurile cu indicatori urbanistici signer Outlet. Ea consider` c`, de[i aproba]i, amplasate \n zone atractive [i cu un poten]ial mare de dezvoltare. pre]urile terenurilor [i al cl`dirilor au Deteriorarea condi]iilor de pe pia]a sc`zut considerabil [i exist` mul]i “reimobiliar` [i diminuarea cererii din partea chini” care caut` s` cumpere propriet`]i dezvoltatorilor au determinat sc`derea “avariate”, exist` \n pia]` prea multe continu` a pre]urilor, posibilit`]ile de proiecte institu]ionale. Ea consider` finan]are pe termen scurt fiind foarte limic` cererea este mai mare decât oferta tate. Atât proprietarii, cât [i cump`r`torii \n special \n ceea ce prive[te proiectele au \n continuare o atitudine de expecinstitu]ionale. “Consider astfel c` pretativ`, ceea ce limiteaz` num`rul ]urile vor cre[te. Probabil nu la nivelul tranzac]iilor, a[tept`rile lor \n privin]a nivelului pre]urilor fiind \n continuare celor din 2008, dar la un nivel mai mare ireconciliabile. decât cel pe care \l a[teapt` consumatorii”, a declarat Oh. ê

VISTA

38