Focus

ROMÂNIA

NR. 124 I 10 MARTIE 2009 I 3,5 RON

SCENARIUL

PESIMIST CUM AR AR~TA ECONOMIA ROMÅNEASC~ |N 2009 DAC~ CELE MAI SUMBRE PREVIZIUNI AR DEVENI REALITATE?

6 421847 000086

00124

18

21 22 24

RBS vrea s` spun` “Pa!” Romåniei Clien]ii se \ntorc \n sfår[it la UPC Magazinele de cartier dau din col] \n col]

UNDE E PETROMUL DE ALT~DAT~?

Ac]ionarii r`mân f`r` dividende pentru 2008, cu toate c` anul trecut s-a înregistrat cel mai mare pre] nominal al barilului de petrol din istorie port de analiz` realizat de olandezii de la ING estima pierderi de 839 de milioane De[i anali[tii se a[teptau la pierderi de lei. Cu alte cuvinte, pierderile efective din partea Petrom (SNP) \n ultimul ale Petrom \n trimestrul al patrulea au trimestru al anului trecut, cifra anun]at` de companie le-a dep`[it [i cele mai pesi- dep`[it cu aproximativ 50% cele mai negre estim`ri. miste estim`ri. Compania Rezultatele financiare energetic`, cel mai mare slabe raportate de emitent autohton listat la Petrom vin \n pofida cotaBursa de Valori Bucure[ti, ]iilor record ale ]i]eiului a afi[at o pierdere net` \nregistrate \n vara anului de aproape 1,27 miliarde trecut (peste 147 de dolari de lei \n ultimele trei luni pe baril), a cre[terii cu din 2008. Aceste rezultate 36% a cifrei de afaceri a financiare au f`cut ca, per companiei [i a realiz`rii ansamblul anului, profitul este valoarea proviunui profit \nainte de donet al Petrom s` se cifreze zioanelor constituite bânzi, impozite, deduceri la doar 1,02 miliarde de de Petrom pentru [i amortizare (EBITDA) lei, cu 43% mai sc`zut litigii cu fo[ti sau de 3,56 de miliarde de decât \n 2007. Cât de mult actuali angaja]i lei, cu 15% mai mare fa]` s-au \n[elat anali[tii? Iat` Sursa: Compania de 2007. un singur exemplu: un raDe Mihnea Anastasiu

PETROM

1,3 mld. lei

BUSINESSWEEK l 10 MARTI E 2009

FOCUS

000

FOCUS

19 PROVIZIOANE CU BUCLUC

Explica]ia este una foarte simpl`.

Petrom a constituit provizioane masive pe parcursul anului trecut, \n valoare de peste 2,1 miliarde de lei. Cea mai mare parte a acestor provizioane a fost constituit` din cauza faptului c` Petrom este implicat` \n mai multe litigii cu fo[ti sau actuali angaja]i pe marginea unor drepturi financiare ale salaria]ilor din perioada de dinainte de privatizarea companiei. Astfel, s-a luat decizia de a acoperi acest poten]ial risc de plat` a unor desp`gubiri la care societatea ar putea fi obligat` de c`tre instan]` prin constituirea unui provizion de 1,3 miliarde de lei. În plus, programele de restructurare derulate de companie, care presupun [i disponibilizarea a cel pu]in 3.000 de angaja]i pe parcursul acestui an, au impus constituirea unui alt provizion, de data aceasta ceva mai mic, doar 180 de milioane de lei, sum` care ar urma s` constituie pl`]i compensatorii pentru salaria]ii concedia]i. În ceea ce prive[te activitatea diviziei de explorare [i produc]ie, aici s-au derulat deprecieri \n bilan] a valorii contabile a unor z`c`minte de]inute de Petrom \n Rusia. În fine, o alt` mare gaur` \n contul de profit [i pierdere al Petrom pe anul trecut a reprezentat-o constituirea unui provizion pentru acoperirea \ntregii valori contabile a rafin`riei Arpechim, adic` 559 de milioane de lei. “Aceast` opera]iune contabil` ne-a fost impus` de c`tre auditori, care ne-au atras aten]ia c` Arpechim \nregistra pierderi de la an la an, iar un plan de investi]ii pentru eficientizarea rafin`riei nu exista”, spune Dan Pazara, directorul de comunicare al Petrom.

A[a se face c`, \n loc s` raporteze profituri record, a[a cum au f`cut-o alte companii petroliere cu activit`]i de produc]ie anul trecut, Petrom a realizat un profit \n sc`dere fa]` de 2007. Iar aceasta nu este singura surpriz` nepl`cut` pe care a rezervat-o conducerea companiei ac]ionarilor s`i. Boardul executiv va propune Adun`rii Generale a Ac]ionarilor care urmeaz` s` aib` loc pe 28 aprilie 2009 neacordarea de dividende din profitul aferent anului trecut.

Aceast` schimbare radical` a politicii de dividend are toate [ansele de a fi aprobat` \n AGA, ]inând cont de faptul c` ac]ionarul majoritar, compania austriac` OMV, [i-a declarat deja acceptul O parte din pentru o astfel de m`sur`.

Arpechim ar Cum era de a[teptat, reacputea fi våndut` ]ia investitorilor fa]` de c`tre Oltchim

10 MARTI E 2009 l BUSINESSWEEK

20

anun]urile f`cute de Petrom a fost negativ`, ac]iunile companiei sc`zând s`pt`mâna trecut` cu 20%, pân` la cota]ia de 0,12 lei pe unitate. “Când orice companie caut` mai degrab` s` p`streze cash-ul, era de presupus c` unele societ`]i vor c`uta argumente s` nu distribuie dividende”, precizeaz` Cristian Tudorescu, directorul Explore Asset Management. El spune \ns` c` de[i pia]a a reac]ionat negativ la o asemenea informa]ie, pe termen lung aceast` decizie s-ar putea dovedi \n favoarea companiei.

LICHIDIT~}I LINI{TITOARE

Dracul nu este \ns` chiar atât de negru pentru Petrom. “Foarte important pentru viitorul societ`]ii va fi dac` aceste cheltuieli estimate prin provizioane se vor produce sau nu”, explic` Mihai M\ndru]iu, analistul societ`]ii clujene de brokeraj Interdealer Capital Invest.

Asta pentru c`, \n momentul \n care se va ajunge la concluzia c` toate cauzele pentru care s-au constituit provizioane vor disp`rea, acestea pot fi reluate la venituri, rezultand un profit semnificativ.

Iar conducerea societ`]ii trage n`dejde ca m`car o parte dintre sumele aflate \n litigiu cu fo[tii [i actualii salaria]i s` fie recuperat`. De asemenea, dac` pân` la urm` se va reu[i parafarea unei \n]elegeri cu Oltchim privind vânzarea rafin`riei Arpechim Pite[ti, pre]ul de vânzare al combinatului va recupera, fie [i par]ial, provizionul constituit pentru acoperirea valorii contabile a rafin`riei. “R`mâne de v`zut dac` ajust`rile curente au fost excesiv de prudente”, spune la rândul s`u Cristian Tudorescu. El consider` c` \ntr-o perioad` \n care nu este indicat s` se creeze a[tept`ri exagerate, companiile apeleaz` de multe ori la astfel de politici conservatoare de contabilitate.

A[a se face c` \n pragul crizei, Petrom st` pe o situa]ie a lichidit`]ilor destul de solid`. Profitul de anul trecut va r`mâne \n interiorul companiei, iar dintre cele 2,1 miliarde de lei constituite drept provizioane este posibil ca m`car o parte s` fie recuperat`. În plus, compania a ob]inut un credit sindicalizat de 375 de milioane de euro anul trecut [i o linie de finan]are de tip revolving de pân` la 500 de milioane de euro de la compania mam` OMV. Prin urmare, n-ar trebui s` duc` lips` de cash \n perioada viitoare. Asta cu atât mai mult cu cât programele de investi]ii au fost ree[alonate, termenul de finalizare al mul-

BUSINESSWEEK l 10 MARTI E 2009

Criza de pe pia]a auto ar putea duce la sc`derea vånz`rilor de combustibili

liarde de metri cubi de gaze naturale, cu 3% mai pu]in decât \n 2007. Declinul are drept cauz` \n bun` m`sur` [i reducerea cererii de gaze naturale anul trecut, atât datorit` eficientiz`rii consumului industrial, cât [i \n urma sist`rii produc]iei multor combinate chimice \n ultimul trimestru din 2008. În contextul actualei crizei, oficialii Petrom trag n`dejde s` conving` autorit`]ile s` le realizeze un vechi deziderat – liberalizarea pie]ei interne de gaze naturale. Prin urmare ANRE ar trebui s` renun]e la pre]ul recomandat pentru gazele naturale din produc]ia intern`. Potrivit oficialilor Petrom acest lucru nu se va resim]i masiv pentru consumator ca urmare a tendin]ei de sc`dere a gazelor din import. În plus, reprezentan]ii companiei spun c` subven]ia pentru pre]ul gazelor naturale ar trebui s` fie acordat` direct consumatorilor cu venituri mici, eventual din Fondul Social pentru Gaze Naturale, nu s` fie acordat` tuturor prin men]inerea pre]urilor recomandate la gaze naturale. R`mâne de v`zut cât de dispuse sunt autorit`]ile s` accepte o astfel de m`sur` de 1,41 2,28 1,77 1,02 liberalizare \n condi]iile \n care \n \ntreaga lume, Profitul net alta pare s` fie tendin]a 2008 la mod`. ê

tor proiecte prelungindu-se pentru 2012.

De asemenea, exist` alte câteva motive de optimism. Dup` masivele investi]ii realizate anul trecut, \ndeosebi \n divizia de explorare [i produc]ie, rata de \nlocuire a rezervelor a crescut la peste 70%. Aceasta \nseamn` c`, anul trecut, Petrom a identificat resurse exploatabile de petrol [i gaze naturale care s` acopere peste dou` treimi din cantit`]ile exploatate anul trecut. Desigur, fa]` de idealul de \nlocuire a rezervelor de peste 100%, Petrom este \nc` foarte departe, \ns` comparativ cu rata de 38 de procente \nregistrat` \n 2007, compania se afl` \ntr-un real progres. Societatea a reu[it \n 2008 s` men]in` la acela[i nivel al produc]iei de petrol.

O sc`dere s-a \nregistrat, \ns`, \n ceea ce prive[te produc]ia de gaze naturale.

Anul trecut Petrom a extras 5,53 de miProfit în sc`dere Miliarde lei 20 18 16,75 16 14 13 12,28 12 10,7 10 8 6 4 2 0 Cifra de afaceri 2005 Sursa: BVB

2006

2007

FOCUS

RBS ROMÂNIA BATE |N RETRAGERE Dup` ce [i-a f`cut intrarea în for]` cu un rebranding anun]at pe fiecare canal media, RBS România urmeaz` s` fie vândut`. Cine [i de ce ar putea-o cump`ra?

vinde separat, procedur` care \i pare mai simpl` lui Matei P`un, Managing Partner al BAC Investment, companie de consultan]` financiar` pentru fuziuni [i achizi]ii, se pune problema de ce ar intra cineva specific pe pia]a local`. “Pia]a bancar` din România nu mai are poten]ialul de acum doi ani”, remarc` P`un. Tranzac]ia va fi \ns` una mic`, ceea ce poate spori atractivitatea b`ncii, dup` cum precizeaz` consultantul.

Aceasta [i pentru c` vânzarea se va face \n momente de criz`. Dac` ar fi fost vân-

De Alice Taudor

SORIN STANA / VISTA

“{i dac` o banc` prezent` \n toat` lumea, vine \n România? {i dac` unul dintre cele mai mari grupuri financiare din lume vine chiar la u[a ta?”. A[a suna mesajul campaniei ce anun]a intrarea Royal Bank of Scotland (RBS) pe pia]a romåneasc`, dup` achizi]ia ABN Amro. R`spunsul a r`mas \n aer. RBS nu a mai apucat s` bat` la u[ile clien]ilor din România. Abia ce s-a terminat pe pia]a local` rebrandingul din ABN Amro, c` grupul RBS a anun]at \ncheierea anului trecut cu pierderi nete de peste 24 miliarde lire sterline (34,3 miliarde dolari), cele mai mari din istoria b`ncii [i a Marii Britanii. “Rezultatele noastre pe anul 2008 au fost proaste”, se arat` \n raportul prezentat s`pt`mâna trecut` de managementul RBS. Iat` c` preluarea ABN Amro, pentru peste 70 de miliarde de euro, plus criza interna]ional`, \ncep s`-[i fac` efectul. Nici intrarea statului britanic \n ac]ionariat cu pondere majoritar`, nici injec]ia de capital de 20 miliarde lire sterline \n octombrie 2008, se pare c` nu mai sunt suficiente, [i este nevoie de restructurare.

Printre alte m`suri, s-a decis [i vânzarea unor subisidiare. Pe lista activelor care vor fi vândute au fost trecute b`ncile apar]inând grupului britanic din Argentina, Bahrain, Chile, Columbia, Egipt, Kazakhstan, Noua Zeeland`, Pakistan, Filipine, Portugalia, România, Slovacia, Uzbekistan, Venezuela [i Vietnam. Dup` cum se vede, [i România se afl` pe list`. Înseamn` acest lucru c` RBS România e neprofitabil`? Guvernatorul Mugur Is`rescu afirma recent c` bilan]ul b`ncii e bun [i c` subsidiara local`

Investi]iile \n rebranding au fost pån` la urm` inutile

este solid`, ad`ugând c` decizia managementului RBS e una comercial`. “Este o decizie strategic` luat` la nivel de grup [i nu reflect` \n nici un fel situa]ia RBS România, pozi]ia noastr` pe pia]` [i performan]a la nivel local”, a declarat la rândul s`u Peter M. Weiss, pre[edintele RBS România.

Ceea ce \nseamn` c` RBS România poate fi atractiv` pentru o banc` sau fond de investi]ii care ar urm`ri intrarea pe pia]a local` cu o afacere bun`, deja pus` pe picioare. Ar trebui, \ns`, s` fie un cump`r`tor dispus s` intre pe pie]ele emergente, considerate riscante, dup` cum spune Drago[ Cabat, pre[edintele Asocia]iei Anali[tilor Financiari. Potrivit lui Cabat, e mai probabil ca toate subsidiarele s` fie vândute la pachet, pentru a se ob]ine un pre] mai mare [i pentru a se economisi timp. În plus, fiecare tranzac]ie ar presupune angajarea unor al]i consultan]i [i intermediari, ceea “Este o decizie strategic` luat` la nivel de ce ar \nsemna bani grup [i nu reflect` \n nici un fel situa]ia RBS \n plus. În cazul \n care România” PETER M. WEISS, PRE{EDINTELE RBS ROMÂNIA subsidiarele se vor

dut` \n anul 2007, pre]ul s-ar fi ridicat la de 3-5 ori valoarea contabil` a b`ncii, ceea ce acum nu mai e cazul, a[a cum explic` P`un. “Dac` se va ob]ine un pre] egal cu valoarea contabil`, va fi bine”, adaug` reprezentantul BAC Investment. În opinia lui P`un, RBS România ar putea fi atractiv` mai degrab` pentru un investitor strategic, decât pentru un fond de investi]ii. Între timp, pân` la materializarea procesului de vânzare, “prioritatea [i angajamentul nostru sunt de a oferi \n continuare gama complet` de produse [i servicii. Cu alte cuvinte... business as usual”, afirm` [eful RBS România. Un angajament ne\ntrerupt de altfel pe pia]a local` \n cei 14 ani de prezen]` ai b`ncii, chiar dac` brandul s-a schimbat, din ABN Amro \n RBS. “Via]a merge \nainte. Facem afaceri cum am f`cut [i pân` acum”, afirma Peter Weiss, la pu]in timp dup` ce Royal Bank of Scotland anun]ase preluarea ABN Amro.

RBS nu are, deci, nimic de repro[at pie]ei locale. Dar, afacerile sunt afaceri. Drept urmare, banca se va retrage, iar via]a va merge mai departe. ê

10 MARTI E 2009 l BUSINESSWEEK

21

DIN NOU |N CRE{TERE UPC a revenit pe cre[tere în ceea ce prive[te num`rul de clien]i. Despre profit nu se poate spune, deocamdat` acela[i lucru

\ntregul an, avansul pe telefonia fix` a fost de 29%.

Dup` o perioad` de t`cere [i de schimAceste rezultate sunt puse de oficialii b`ri masive la nivel de management, companiei pe seama schimb`rilor care provocate de o evolu]ie tot mai slab` au vizat strategia de business. “Lansaa UPC \n România comparativ cu rea serviciului digital, a digital video rivalii s`i, operatorul a raportat pentru recorderului [i a produselor double-play prima dat` \n ultimii ani cre[teri ale (telefonie fix` plus cablu – n.r.) au imnum`rului de clien]i. |n plus, veniturile pulsionat vânz`rile \n a doua jum`tate a companiei pe Europa Central` [i de Est anului”, spune Severina Pascu, direcau crescut cu 6,8% anul trecut, pân` la torul financiar al companiei. Acestor 921 milioane euro. elemente li s-au al`turat \mbun`t`Conform ultimelor date f`cute publice de companie, la sfâr[itul anului, ]irea serviciilor atât din punct de vedere tehnic, cât [i din punct de vedere al UPC România \nregistra sc`deri ale interac]iunii cu clien]ii, num`rului de clien] aspecte care au du i doar pe segmentul de la reducerea num`rului cablu TV, având 1,1 de clien]i care au renunmilioane de abona]i, cu ]at la serviciile UPC. 3,6% mai pu]in fa]` de Ce a[tept`ri are conduluna septembrie. De fapt, cerea companiei de la sc`derea a venit doar \n acest an \n condi]iile \n domeniul serviciilor de care se a[teapt` ca [i cablu analogic (CATV), business-ul companiilor num`rul de abona]i la este valoarea din telecom s` fie afectat cablu digital \nregistrând investi]iilor pe care de criza financiar`? “|n o cre[tere de 49% fa]` de le va realiza UPC acest an avem prev`zute luna septembrie, pân` la România \n acest an cre[teri pe toate seg109.900 clien]i.

Sursa: Compania mentele de servicii, iar la |n rest, \n ultimul sfâr[itul lunii februarie trimestru al anului trecut, 50 milioane euro pe care compania le-a avem deja cre[tere fa]` de sfâr[itul compania a \nregistrat cre[teri pe toate realizat anual pe pia]a româneasc`. Astanului 2008”, spune Severina Pascu. |n segmentele de servicii, num`rul de fel, \n perioada 2007-2009, investi]iile leg`tur` cu situa]ia financiar` a comabona]i la internet crescând cu 5,33%, totale ale UPC \n România au totalizat paniei nu s-au f`cut comentarii, datele pân` la 237.300 clien]i, iar la televiziu135 de milioane de euro. |n anul \n curs, fiind raportate la nivel de regiune, dar nea prin satelit cu 13%, pân` la 155.300 compania va investi 50 de milioane de conform oficialilor UPC, sc`derea pre]u- euro, dintre care 30 de milioane de euro de abona]i. Chiar [i serviciile de telerilor a dus la venituri mai mici \n 2008 fonie fix` au fost \n u[oar` cre[tere, de pentru moderniz`ri ale re]elei [i alte fa]` de 2007. Mai exact, compania a 3%, ajungând la 124.200 utilizatori.

20 de milioane de euro \n proiecte IT [i \ncheiat anul trecut balan]a pe pierderi, Dac` vorbim de evolu]ia pe \ntregul echipamente. Unul dintre rezultate va an 2008, \n compara]ie cu 2007, clien]ii lucru care este a[teptat [i anul de cablu sunt mai pu]ini cu 9,36%, sc`derea având drept cauz` tot segmen- acesta.

“Lansarea serviciului digital, a digital video Pe lâng` tul de CATV. Cea mai bun` evolu]ie recorderului [i a produselor double-play au sc`derea tarifelor, a avut-o serviciul de cablu digital care impulsionat vânz`rile \n a doua jum`tate a pierderile au fost a crescut cu 194% [i cel de televiziune “alimentate” [i de prin satelit, care a crescut cu 35%, anul anului” - SEVERINA PASCU, CFO UPC ROMÂNIA 2008 aducând 40.000 de noi clien]i. Pe investi]iile de 40De Silvia Pan]uru

50 mil. euro

BUSINESSWEEK I 10 MARTI E 2009

GERRIT SCHNEIDER

22

FOCUS

23 REVENIREA CLIEN}ILOR Cea mai mare cre[tere a num`rului de clien]i UPC a fost pe cablu digital SERVICIU

DEC. 2007

DEC. 2008

EVOLU}IE

Cablu analogic

1.185.100

99.200

-15,77%

Cablu digital

37.400

109.900

194%

Telefonie fix`

96.400

124.200

28,84%

Internet

181.800

237.300

30,53%

TV satelit

115.000

155.300

35%

Sursa: BusinessWeek

fi cre[terea vitezei de transfer a datelor pân` la 100 Mbps.

VINE NETCITY

Severina Pascu crede c` situa]ia financiar` delicat` cu care se confrunt` [i companiile din domeniul telecom nu va duce la o stagnare a pie]ei, industria urmând s` se dezvolte \n continuare.

“Vor fi lansate noi produse revolu]ionare pe pia]`, dar \n ce m`sur` depinde de operatori”, mai spune directorul financiar al UPC. Dar, pe lâng` criza financiar`, operatorii de comunica]ii care activeaz` \n Bucure[ti sunt pândi]i de o alt` criz`, [i anume cea a proiectului Netcity, care prevede \ngroparea \n subteran a tuturor cablurilor ce \mpânzesc Capitala.

UPC este \nc` \n negocieri [i discu]ii tehnice avansate cu echipa tehnic`

Netcity Telecom, pentru a g`si solu]iile care s` fac` posibil` instalarea re]elei de cablu coaxial a companiei \n canaliza]ia Netcity.

“Concep]ia tehnic` ini]ial` a Netcity nu ]ine cont de specifica]iile tehnice ale unei astfel de re]ele [i nu permite instalarea unui astfel de cablu coaxial, motiv pentru care este nevoie de discu]ii pentru g`sirea solu]iilor”, arat` Pascu, ad`ugând c` solu]ia ar trebui s` fie eficient` din punct de vedere al costurilor [i s` fie realizat` \ntr-un interval de timp rezonabil.

La mijlocul lunii februarie, Prim`ria Municipiului Bucure[ti a propus spre consultare un proiect de act normativ prin care companiile de comunica]ii ar fi obligate s`-[i \ngroape infrastructura de cablu \n maxim patru luni de zile de la finalizarea lucr`rilor Netcity. |n acest an, sunt programate spre realizare 500600 de kilometri de canaliza]ie, iar \ntreaga lucrare ar trebui s` fie definitivat` \n urm`torii patru ani.

La sfâr[itul s`pt`mânii trecute, Autoritatea Na]ional` pentru Comunica]ii (ANC) [i-a f`cut public` opinia \n leg`tur` cu acest proiect. “Implicarea autorit`]ilor publice \n realizarea unor astfel de proiecte este o practic` \ntâlnit` la nivel european, aplicat`, \ns`, pentru dezvoltarea unor re]ele de comunica]ii \n zone rurale sau izolate”, se arat` \n comunicatul ANC. Astfel, opinia autorit`]ii \n leg`tur` cu

proiectul Netcity este una negativ`, fiind ar`tat faptul c`, prin adoptarea acestui proiect, s-ar crea un monopol pe pia]`, monopol ce ar urma s` fie de]inut de compania UTI Systems, cea care va opera canaliza]ia.

Pân` la rezolvarea acestor probleme, UPC România se concentreaz` \ns` pe promovarea unor noi produse, lansate dup` o lung` perioad` de stagnare. Astfel, compania a lansat recent serviciul DVR (Digital Video Recorder), prin care utilizatorul poate s` \nregistreze orice emisiune, s` deruleze \napoi \n timp ce se uit` la televizor sau s` pun` transmisia pe pauz`. Servicii similare se reg`sesc \n oferta companiei iNES IPTV, diferen]a fiind c` aceasta ofer` serviciile prin intermediul internetului, ceea ce explic` [i tarifele ridicate practicate de operator.

Noile l`ns`ri, corelate cu cre[terea num`rului de clien]i pe majoritatea segmentelor de servicii, par a scoate UPC din perioada de t`cere \n care intrase, perioad` care a dus la numeroase specula]ii legate de o posibil` vânzare a companiei sau, pur [i simplu, de o retragere de pe pia]`. Dar, cu toate c` rezultatele companiei sunt \n cre[tere, Jack Mikaloff, cel care conduce UPC România de peste un an, alege s` fie \n continuare \ntr-un con de umbr`, o atitudine foarte asem`n`toare cu cea a lui Alexandru Oprea, directorul executiv al rivalului RCS&RDS. |n aceast` lun`, pia]a de comunica]ii este \n a[teptarea rezultatelor financiare a tuturor operatorilor de comunica]ii prezen]i \n România, lucru ce va crea o imagine clar` a impactului pe care l-a avut \n anul 2008 criza financiar`. ê 10 MARTI E 2009 I BUSINESSWEEK

24

MAGAZINUL DIN COL}, PUS LA COL} Pe lâng` presiunea marilor lan]uri de retail, magazinele de cartier au acum de înfruntat [i criza

De Corina Coman

La deschiderea primului centru de distribu]ie Metro Cash&Carry, \n urm` cu zece ani, România descoperea o nou` form` de comer], ce avea s` acapareze tot mai mul]i din fo[tii clien]i ai magazinelor de cartier. De atunci, lan]urile de hiper [i supermarketuri au \mpânzit pia]a

BUSINESSWEEK I 10 MARTIE 2009

local` \n defavoarea micilor comercian]i.

Andi Dumitrescu, directorul general al companiei de cercetare de pia]` GfK, spune c` formele de comer] tradi]ional se afl` \n continuare pe un trend descendent, tendin]` mai accentuat` la nivelul \ntregii ]`ri [i mai pu]in \n Bucure[ti, unde ponderea magazinelor de pro-

ximitate este relativ constant`. Mai mult, comer]ul modern este responsabil pentru circa 71% din valoarea total` a bunurilor de larg consum achizi]ionate \n Bucure[ti. Hipermarketurile de]in cea mai important` pondere cu aproximativ 42% cot` de pia]` \n valoare, \n cre[tere de la 39% anul anterior. În prezent patru retaileri interna]ionali activeaz` pe acest segment [i anume Carrefour (22 de hipermarketuri), real,- (20), Auchan (6) [i Cora (3).

Acest format este atât de popular, \ncât peste 90% dintre gospod`riile din Capital` [i-au f`cut cump`r`turile cel pu]in o dat` la hipermarket, \n 2008. O statistic` deloc \ncurajatoare pentru chio[curile de la scara blocului, alimentarele sau magazinele de cartier cu dimensiuni reduse (\n jur de 40 metri p`tra]i), care au \nregistrat sc`deri importante \n ultimii doi ani. Potrivit datelor furnizate pentru Business Week România de GfK, cota magazinelor mici

ANDAPAN

Magazinele de cartier sper` s` atrag` clien]i cu produse de baz`

FOCUS

de cartier a ajuns anul trecut la 33% din totalul pie]ei de retail [i la 8% \n cazul alimentarelor. Pentru compara]ie, \n Polonia de exemplu, comer]ul tradi]ional a ajuns la aproape 40% la nivel na]ional, de la 48% cu trei ani \n urm`.

“Extinderea retailerilor interna]ionali a afectat magazinele tradi]ionale, \n special \n mediul urban”, spune [i Emanuel Sanda, Country Manager Nielsen România, ad`ugând c`, \n mediul rural, aceste canale nu au \ncetat s` se dezvolte numeric.

un alt atuu al magazinelor de cartier ar m`rcile private aflate la primul nivel de putea fi ponderea mare a produselor de pre]. Fenomenul a fost observat deja \n baz` \n gama comercializat`. La acest majoritatea ]`rilor europene unde efectip de produse, românii nu vor renun]a tele crizei sunt mult mai vizibile. nici \n cel mai pesimist scenariu al Sensibilitatea consumatorului la precrizei, de aceea Sorina Grosu, Account ]urile mici va reduce, \ns`, [ansele de Executive MEMRB, crede c` magazinele supravie]uire ale magazinelor de proxide proximitate nu vor fi afectate dramitate. “Micii comercian]i, magazinele matic de efectele crizei. Potrivit acesteia de cartier independente vor avea cel mai \n septembrie 2008, la nivel na]ional, mult de suferit de pe urma crizei, \ntrunum`rul magazinelor de proximitate era cât nu-[i permit s` scad` pre]urile sau de 89.719 unit`]i, \n u[oar` descre[tere s` diversifice gama de produse”, este de fa]` de 2007, principalul tip de magazip`rere Ivan Uzunov, analist pe Europa ne care a sc`zut ca prezen]` numeric` Central` [i de Est \n cadrul fiind chio[curile.

Euromonitor Interna]ional.

Un lucru este cert, procesul decizional El spune c` ace[ti retaileri Evolu]ia canalelor comer]ului tradi]ional (cot` de pia]`) al cump`r`torului român va continua sunt de obicei dependen]i 2006 2007 2008 s` sufere modific`ri, fie c` va fi vorba \n totalitate de distribuitori, despre o c`utare mai acerba a pre]urilor prin urmare nu-[i permit Magazine de cartier 42% 36% 33% mici, a promo]iilor, sau dimpotriv` de discounturi. La aceasta se Alimentare 10% 9% 8% o tendin]` de economisire a timpului, va ad`uga [i accesul foarte Sursa: GfK România o renun]are la produsele neesen]iale [i limitat la creditare \n vederea concentrarea pe cele esen]iale, o orienunor investi]ii de moderniMagazinele de cartier vor continua s` tare c`tre familiaritatea [i ajutorul cu zare [i transformare a magazinelor pe joace un rol important pentru consumul sfaturi al celui care vinde. ê care le opereaz`. În aceste condi]ii, Ivan familiilor din România, \n primul rând Uzunov preconizeaz` ie[irea datorit` avantajului incontestabil al din pia]` a unora dintre micii proximit`]ii. Chiar dac` importan]a comercian]i, mai ales a celor comer]ului tradi]ional \n cheltuielile care nu vor avea suficiente pentru bunuri de larg consum a sc`zut lichidit`]i pentru a-[i acoperi constant de la un an la altul – de la 80% datoriile c`tre furnizori. \n 2004 la mai pu]in de 60% \n 2008 – O op]iune pentru optimila un moment dat se va ajunge la varia]ii zarea costurilor ar putea fi mici [i chiar la o stabilizare, mai spune asocierea acestor tipuri de Andi Dumitrescu. O astfel de tendin]` a magazine, ceea ce le-ar putea \nceput deja s` se resimt` \n Bucure[ti, permite accesul la o re]ea unde lupta s-a mutat \ntre canalele cocomun` de distribu]ie, acces mer]ului modern. Acesta se va dezvolta [i direct la produc`tori [i poate \n urm`torii ani, \n dauna celui tradi]iochiar o mai mare putere de Cre[terea celor mari Pia]a de retail modern la finele lui 2008 era nal, printr-o penetrare mai bun` a pie]ei convingere \n \ncercarea de \nfloritoare din partea juc`torilor existen]i [i prin in- atragere a fondurilor pentru ● Comer]ul modern a atins o cot` de 41% trarea altor nume sonore. Conform, GfK, investi]ii. Falimente printre din valoarea bunurilor de larg consum, fa]` de \n 2009, comer]ul tradi]ional ar putea magazinele tradi]ionale pre38% \n 2007 ● Hipermarketurile au avut cea mai spectacusc`dea cu pân` la 4-5 puncte procentuaconizeaz` [i Emanuel Sanda, loas` cre[tere ajungând la o cot` de circa le fa]` de 2008. care invoc` tot lipsa lichidit`18%, fa]` de 15% \n 2007. Hipermarketurile ]ilor ca principal motiv. Pe au devenit cel mai important canal al comerde alt` parte, spune ea, nu ar CRIZA {I FALIMENTELE ]ului modern, dep`[ind supermarketurile, fi exclus s` apar` modific`ri |ns` 2009 este un an de criz`, \n care ajunse pe locul doi ● Supermarketurile au avut o cot` de surprinz`toare \n ceea ce consumatorii vor reac]iona diferit. aproximativ 14% din pia]`, \n sc`dere cu un prive[te comportamentul Este foarte probabil ca unii dintre ei punct procentual fa]` de 2007 consumatorului (o list` de s` vâneze pre]urile mai avantajoase [i ● Discounterii au urmat trendul ascendent cump`r`turi mai scurt`, dipromo]iile din marile lan]uri de retail, \nceput \n urm` cu trei ani, crescând la o cot` minuarea bugetului per vizit` iar al]ii s` \[i ]in` sub control portofelul, de circa 6% ● Ca efect al dezvolt`rii comer]ului modern, \n magazin) care pot sus]ine vizitând mai degrab` magazinele mici românii au continuat s` cumpere din ce \n ce magazinele tradi]ionale. [i astfel evitând expunerea la varietatea mai rar [i s` pl`teasc` din ce \n ce mai mult la Pe lâng` proximitate, care se mare de produse din super [i hipermaro achizi]ie. traduce prin economisirea timketuri. În situa]ii de criz`, cei mai favopului alocat cump`r`turilor, riza]i sunt discounterii, iar ca produse

SC~DERE CONSTANT~

CARREFOUR

CONEXIUNI

10 MARTIE 2009 l BUSINESSWEEK

25