Infrastructura

ROMĂ‚nia

Nr. 124 i 10 martie 2009 i 3,5 RON

scenariul

pesimist

Cum ar ar~ta economia romĂĽneasc~ |n 2009 dac~ cele mai sumbre previziuni ar deveni realitate?

6 421847 000086

00124

52

TEHNOLOGIE |NCASTRAT~ |N BETON {I O}EL De Steve Hamm Fotografie de Jonathan Chapman

Tehnologii inteligente care fac infrastructura mai sigur` [i mai eficient` sunt disponibile chiar când guvernul SUA aloc` bani \n aceast` direc]ie

Dac` sta]i sub podul St. Anthony Falls din Minneapolis v` pute]i imagina haosul de pe 1 august 2007. Sute de oameni erau \n trafic la o or` de vârf \n acea zi fierbinte de var`, când, la ora 18.00, vechiul pod s-a pr`bu[it \n fluviul Mississippi \n câteva secunde. Zeci de ma[ini au c`zut \n ap`. Au murit 13 oameni [i al]i 145 au fost r`ni]i Noul pod nu este prea ar`tos. Structura cu o lungime de 365 de metri are un aspect mai degrab` utilitar. Dar acest pod nu va ceda, ca predecesorul s`u. Este plin de senzori [i echipamente electronice care monitorizeaz` permanent betonul, pentru a detecta orice problem`. Podul St. Anthony Falls este unul dintre cele mai “inteligente” poduri din SUA. Tehnologia folosit` \n proiectarea [i construc]ia sa a f`cut posibil` finalizarea

Jon Chiglo sub podul St. Anthony Falls, a c`rui construc]ie a coordonat-o

BUSINESSWEEK I 10 MARTI E 2009

lucr`rilor \n doar un an. Podul a fost inaugurat \n septembrie 2008, cu trei luni \nainte de termen, aducând constructorilor un bonus de 25 de milioane de dolari.

Senzorii nu doar avertizeaz` ce lucr`ri de \ntre]inere sunt necesare. |n iernile reci din Minnesota, ei monitorizeaz` condi]iile meteo [i pun automat \n func]iune un sistem care previne \nghe]area carosabilului. “Tehnologia \nseamn` vitez`, calitate [i eficien]`”, spune Jon Chiglo, inginerul

ANALIZ~

53

care a gestionat proiectul de 234 de milioane de dolari pentru Departamentul Transporturilor din Minnesota.

Podul lui Chiglo ne ofer` o idee despre viitor. |n urm`torii cinci ani, SUA vor cheltui peste 500 de miliarde de dolari \n infrastructur`, mai mult decât suma cheltuit` pentru construc]ia sistemului na]ional de autostr`zi. Banii vor veni din pachetul de stimulare a economiei al pre[edintelui Barack Obama [i dintr-un alt plan pe care Congresul urmeaz` s`-l aprobe \n septembrie. Avalan[a de lichidit`]i vine chiar \n momentul \n care a[a-numitele tehnologii inteligente fac posibil` construc]ia mai rapid` [i operarea mai eficient` a [oselelor, podurilor, sistemelor de transport public, [colilor, spitalelor [i re]elelor electrice.

Exist`, \ns`, disensiuni legate de gradul de adoptare al acestor tehnologii. Pe de o parte, liderii din domeniul tehnologiei vorbesc despre o oportunitate f`r` precedent pentru ca SUA s` prind` din urm` ]`ri din Asia [i Orientul Mijlociu, care au cheltuit miliarde de dolari pentru ora[e ale viitorului [i alte proiecte de acest gen \n ultimii ani. “Infrastructura mai inteligent` este de departe cea mai bun` solu]ie pentru a crea acele locuri de munc` noi, competitive, care s` stimuleze cre[terea economic`”, spunea \n ianuarie directorul executiv al IBM, Samuel J. Palmisano, dup` o \ntâlnire cu Obama.

Pr`bu[irea podului din Minneapolis, pe 1 august 2007, s-a soldat cu 13 mor]i

SCEPTICII TEHNOLOGIEI

Desigur, IBM [i alte companii au mult de câ[tigat de pe urma investi]iilor \n infrastructura inteligent`. Dintre gigan]ii IT, Cisco Systems, Accenture [i Hewlett-Packard au anun]at ini]iative pentru a profita de pe urma acestei oportunit`]i. Marile companii de construc]ii Bechtel [i Fluor \[i dezvolt` expertiza \n domeniul tehnologiei pentru a ob]ine un avantaj competitiv, acela[i lucru \ntâmplându-se [i cu produc`torii de echipamente ca General Electric [i Siemens. IDC estimeaz` c` vânz`rile de IT pentru proiecte de infrastructur` ar putea dep`[i 122 de miliarde de dolari \n 2012.

De cealalt` parte a baricadei se afl` grupurile tradi]ionale de construc]ii [i mul]i politicieni. Ace[tia spun c` accentul ar trebui s` cad` pe crearea rapid` a unui num`r cât mai mare de locuri de munc`, a[a c` proiectele clasice par mai potri-

Business Exchange Citi]i, salva]i, [i ad`uga]i con]inut \n noua re]ea Web 2.0 BusinessWeek Exchange

Cum poate tehnologia reduce emisiile Raportul “Smart 2020”, realizat de The Climate Group, afirm` c` transformarea modului \n care oamenii [i companiile folosesc tehnologia ar putea reduce emisiile nocive cu 15% pe an.

Pentru a citi raportul, accesa]i http://bx.businessweek. com/smart-infrastructure/reference/ Pentru a vedea un clip privind construc]ia podului men]ionat \n articol, accesa]i http://businessweek.com/ go/09/bridge

BUSINESSWEEK I 10 MARTI E 2009

vite. “Problema cu folosirea tehnologiei este c` ar presupune mai pu]ini muncitori. Nu ajut` \n combaterea [omajului”, arat` primarul New Yorkului, Michael Bloomberg.

Scepticii vor s` evite dezastrele din trecut. Câteva proiecte bazate puternic pe tehnologie, cum ar fi sistemul E-ZPass de colectare automat` a taxei de autostrad` \n New Jersey, a avut nenum`rate \ntârzieri [i dep`[iri de costuri. Sistemul, \n valoare de 500 de milioane de dolari, a fost lansat cu o \ntârziere de doi ani [i a implicat pentru autorit`]ile locale costuri de 100 de milioane de dolari, \n loc s` se amortizeze prin cre[terea ratei de colectare [i reducerea costurilor cu for]a de munc`, a[a cum se anticipase.

Guvernul federal nu a ales o tab`r`. Pachetul de stimulare a economiei spune doar c` banii trebuie investi]i \n proiecte “gata de demarare”. Statele americane vor decide fiecare cum s` cheltuiasc` banii.

Chiglo, \n vârst` de 36 de ani, nu este interesat de nici una din taberele implicate \n dezbatere. N`scut \n Minnesota, a crescut privindu-l pe tat`l s`u cum ridic` baraje [i realizeaz` proiecte de evitare a eroziunii solului pe terenurile agricole.

Stând \n biroul s`u mic din sediul Departamentului Transporturilor al statului Minnesota, Chiglo explic` faptul c` exist` modalit`]i de a \ncorpora tehnologia \n proiecte mari de construc]ii f`r` a sacrifica viteza de execu]ie sau a spori bugetul, atâta vreme cât situa]ia este corect gestionat`. Costul senzorilor de pe podul construit de el reprezint` mai pu-

PETER MATTHEWS/POLARIS

54

ANALIZ~

55

SENNOTT, RICHARD/STAR TRIBUNE/ZUMA PRESS

Senzorii din noul pod monitorizeaz` betonul, pentru a detecta eventuale defecte

]in de 0,5% din total, adic` circa un milion de dolari. Prioritatea ar trebui s` fie, \n opinia sa, ob]inerea unor beneficii clare f`r` a pl`ti prea mult sau f`r` a fi terenul de testare al unor tehnologii neverificate. “Nu vrem s` facem experimente”, spune Chiglo.

Realitatea este c` Chiglo [i omologii s`i din alte state se confrunt` cu op]iuni clare, pe m`sur` ce miliardele \ncep s` vin` de la Washington: infrastructur` inteligent`, mai inteligent`, cea mai inteligent`. S-ar putea s` nu aib` sens pentru ei s` se implice \n proiecte de pionierat, pentru care majoritatea fondurilor sunt investite \n computere de ultim` genera]ie [i consultan]i scumpi. |n acela[i timp, ar fi o prostie s` nu se includ` m`car tehnologii de baz`, care s` sporeasc` eficien]a, s` reduc` timpul de construc]ie [i s` creasc` durabilitatea unei lucr`ri. “Nu facem peticeli. Dorim s` folosim inteligent energia [i resursele \n construirea [i \ntre]inerea infrastructurii”, spune Chiglo.

Unele state adopt` aceast` atitudine. Florida a solicitat 6,9 miliarde de dolari de la guvernul federal, inclusiv pentru proiecte cu component` IT. “Includerea unor sisteme inteligente de transport a devenit o parte fireasc` a cerin]elor oric`rui proiect”, spune W. David Lee, de la biroul de politici de dezvoltare al Departamentului Transporturilor din Florida.

Dar multe alte state par s` foloseasc` ajutoarele federale pentru proiecte f`r` tehnologie digital`. Lista preliminar` a proiectelor de infrastructur` din state ca Oklahoma [i

Wyoming cuprinde \n general lucr`ri de rutin`, cum ar fi asfaltarea autostr`zilor. Unii exper]i sunt de p`rere c` neincluderea tehnologiei ar putea \nsemna irosirea unei oportunit`]i. “Sunt lucruri relativ ieftine. Iar dac` salvezi vie]i [i evi]i pagube materiale, ob]ii beneficii importante la investi]ia f`cut`”, spune C. Michael Walton, profesor de construc]ii la Universitatea Texas, din Austin.

Tehnologii de genul celor folosite la podul St. Anthony Falls sunt relativ u[or de justificat. Re]elele de senzori au fost folosite de ani de zile la baraje [i cl`diri, iar pre]ul lor a sc`zut pân` la punctul \n care folosirea lor este justificat` chiar numai din punct de vedere al siguran]ei oferite.

Sistemul anti-\nghe] reprezint` o cheltuial` \n plus, dar economise[te bani, pentru c` nu mai trebuie s` se \mpr`[tie nisip [i sare iarna pe pod. Departamentul american al Transporturilor estimeaz` c` astfel de sisteme pot reduce cheltuielile pentru \ntre]inere pe timp de iarn` cu 10-50%.

Sistemele de monitorizare a traficului, care includ camere video, senzori [i transmisii web, aduc profituri clare, mai ales \n zonele metropolitane aglomerate. Cercet`tori de la Universitatea Interna]ional` Florida au estimat c` o cheltuial` anual` de 9,9 milioane de dolari pentru un astfel de sistem \n districtul Broward a adus beneficii de 142 de milioane de dolari prin reducerea timpului petrecut \n trafic, a consumului de combustibil, a emisiilor [i a num`rului de accidente u[oare.

10 MARTIE 2009 I BUSINESSWEEK

De ce e atât de inteligent cel mai inteligent pod din SUA

56 “PRODUCTIVITATEA RESURSELOR”

UN PAS |NAINTE PENTRU RE}EAUA ELECTRIC~ Companiile de utilit`]i investesc \n tehnologie inteligent` De Steve Hamm

Când vine vorba de oportunit`]i \n domeniul infrastructurii inteligente, una dintre cele mai importante este modernizarea re]elei electrice din SUA. Companiile de utilit`]i cheltuiesc deja circa 20 de miliarde de dolari pe an pentru sisteme IT [i, ca parte a planului federal de stimulare a economiei, guvernul va cheltui \nc` 11 miliarde de dolari \n urm`toarele 20 de luni pentru modernizarea re]elei de electricitate. Nu este, deci, de mirare c` gigan]i ca Accenture [i HewlettPackard, dar [i start-up-uri ca Silver Spring Networks \ncearc` s` câ[tige cât mai multe contracte.

Premisa de la care se porne[te este c` o re]ea inteligent` va reduce consumul de energie [i va aduce economii atât pentru utilit`]i, cât [i pentru consumatori. Cu contoare

BUSINESSWEEK I 10 MARTI E 2009

inteligente [i alte tehnologii care transmit \n timp real date despre gradul de utilizare al electricit`]ii, consumatorii ar putea alege solu]ii mai inteligente pentru economisire.

Dac` pre]urile sunt mai mari seara, ar putea amâna sp`latul vaselor. Dominion Virginia Power spune c`, \n testele pe care le-a realizat, clien]ii cu contoare inteligente au redus consumul de curent electric cu pân` la 30%.

Companiile de utilit`]i nu fac asta doar pentru imagine. Dac` tehnologiile inteligente vor determina clien]ii individuali [i industriali s`-[i reduc` consumul la ore de vârf, utilit`]ile nu ar mai fi nevoite s` investeasc` la fel de mult \n capacitate de generare. Renun]ând la construc]ia unor centrale sau la modernizarea celor existente, utilit`]ile pot face economii de miliarde de dolari.

O companie care face pionierat \n dome-

niu este Austin Energy, care alimenteaz` ora[ul Austin, din Texas. Aceasta a \nceput s` foloseasc` termostate wireless pentru locuin]e [i companii \n 2004, urmând s` finalizeze \n acest an o re]ea inteligent` de prim` genera]ie. Austin Energy a devenit deja mai eficient`, pentru c` folose[te contoare inteligente [i senzori care monitorizeaz` echipamentele, \n loc s` trimit` oameni cu ma[ina la fa]a locului. “Toat` lumea ar trebui s` vin` s` vad` ce facem noi”, spune Andres E. Carvallo, director IT la Austin Energy [i arhitectul re]elei electrice inteligente a companiei.

Dar [i cele mai avansate companii de utilit`]i avertizeaz` c` tehnologia este \nc` la \nceput. Xcel Energy, din Minneapolis, modernizeaz` re]eaua electric` din Boulder (Colorado) pentru a crea primul ora[ inteligent din SUA. Acesta va avea contoare inteligente, generatoare solare [i un sistem pentru ca proprietarii de vehicule electrice s` poat` vinde curent din acumulatoarele lor companiei de utilit`]i când cererea este foarte mare. Dar compania nu [tie care tehnologii vor da rezultate [i care nu. “Asta \ncerc`m s` determin`m de fapt”, spune Roy Palmer, vicepre[edinte \n cadrul Xcel Energy.

DAVID FOSTER

Folosirea intensiv` a tehnologiei digitale \n proiectele de infrastructur` fizic` reprezint` o nou` direc]ie de dezvoltare pentru industria IT. |n cei 70 de ani de istorie a domeniului, principala sa ]int` a fost Rezisten]a betonului |n timpul sporirea productivit`]ii oamenilor. construc]iei, senzorii din coloanele Acum, cercet`torii se concentreaz` de sprijin au calculat dac` acestea tot mai mult pe folosirea tehnologiei puteau sus]ine greutatea podului. pentru a rezolva problemele legate de resursele limitate ale Terrei – enerSolicitare material` Dou` gie, materiale de construc]ii [i emisitipuri de dispozitive m`soar` ile de dioxid de carbon. contrac]ia [i dilatarea betonului.

Noul pod St. Anthony “Tehnologia poate avea acela[i imFalls peste fluviul Mi[care Senzorii urm`resc pact asupra productivit`]ii resurselor Mississippi are mai orice modific`ri ale articula]iilor ca \n cazul muncii umane”, crede multe tipuri de senzori. mobile care pot fi provocate de Iat` ce m`soar` Giulio Boccaletti, analist \n domeniul diferen]ele de temperatur`. ace[tia: administr`rii resurselor naturale la compania de consultan]` McKinsey & Co. La acest gen de lucruri se gândea Alan Phipps când a panie specializat` \n proiectarea de poduri complexe. Era auzit de pr`bu[irea podului din Minneapolis. Phipps este pe aeroportul din Salt Lake City pe 1 august 2007, când un director de opera]iuni la FIGG Bridge Engineers, o com- coleg l-a sunat pe mobil [i i-a spus s` se uite imediat la tele-

ANALIZ~

Temperatura Instrumentele m`soar` temperatura betonului, pentru a putea compara datele cu modificarea curburii podului.

Vibra]ii Senzorii percep modific`ri care ar putea indica avarierea podului.

Coroziune Elemente de metal \ncastrate \n suprafa]a de rulare transmit alerte \nainte ca sarea s` \nceap` s` corodeze arm`tura de o]el.

Ghea]` Când sunt condi]ii de formare a ghe]ii, un sistem de aspersoare din carosabil \mpr`[tie o solu]ie anti\nghe].

vizor. |n timp ce privea podul disp`rând \n ap`, Phipps a \nceput s` analizeze situa]ia. Statul va dori s` construiasc` rapid alt pod [i va dori ca structura s` reziste mult timp. El mai lucrase la proiecte unde se folosiser` senzori [i software de analiz` a datelor. Proiectul din Minnesota p`rea perfect pentru un “pod inteligent”.

PROCESAREA DATELOR

Departamentul Transporturilor din Minnesota a cerut rapid proiecte pentru pod. Patru echipe au depus documentele pân` la termenul limit` din 14 septembrie, inclusiv una format` din FIGG, Flatiron Construction [i Mansion Construction. Aceasta a fost singura care folosea tehnologie inteligent` pentru pod, dar proiectul s`u era mai scump decât celelalte trei. Cinci zile mai târziu, a fost anun]at câ[tig`torul. Comisia de licita]ie a ales echipa Figg datorit` experien]ei, designului [i tehnologiei propuse.

Echipa a inclus mai multe elemente tehnologice \n pod.

O re]ea de 323 de senzori monitorizeaz` podul, m`surând coroziunea betonului, stresul asupra elementelor de leg`tur` [i alte aspecte structurale. Sistemul anti\nghe] urm`re[te temperatura carosabilului [i \mpr`[tie acetat de potasiu când temperatura scade sub zero grade. Exist` [i un sistem de monitorizare a traficului, care detecteaz` viteza [i masa ma[inilor de pe pod. Dac` se produce un accident care blocheaz` circula]ia, informa]ia este transmis` c`tre centrul de comand` al Departamentului Transporturilor, care poate avertiza [oferii ce se apropie de pod, astfel \ncât ace[tia s` poat` ocoli zona.

Procesarea tuturor acestor date nu este simpl`. Departamentul Transporturilor colaboreaz` cu Universitatea din Minnesota pentru a dezvolta noi sisteme care s` analizeze datele [i s` le foloseasc` eficient. Catherine French, profesoar` de construc]ii care conduce acest efort, spune c` mai \ntâi se va stabili o baz` ini]ial` de informa]ii pentru datele referitoare la elementele structurale ale podului.

Oricât de sofisticat ar putea p`rea podul St. Anthony Falls, French spune c` vor fi schimb`ri mari. Podul are o re]ea de senzori conecta]i prin cabluri. Genera]ia urm`toare va fi wireless, ceea ce \nseamn` costuri reduse [i posibilitatea de a spori num`rul de senzori. Unii oameni vorbesc chiar despre senzori aplica]i pe suprafe]e sub form` de vopsea, care s` reac]ioneze exact ca pielea uman`. Cum vor fi alimentate miile sau milioanele de senzori? Un posibil r`spuns st` \n captarea vibra]iilor podului pentru producerea de e nergie. “Acelea vor fi poduri cu adev`rat inteligente”, spune French.

Re]elele de senzori sunt \n centrul multor tipuri de infrastructur` inteligent`. San Francisco introduce o re]ea wireless furnizat` de start-up-ul Streetline, care detecteaz` spa]iile de parcare libere. {oferii sunt direc]iona]i c`tre locurile libere fie prin ecrane speciale de pe [osea, fie prin h`r]i disponibile pe telefonul mobil. Astfel de proiecte folosesc, \ns`, pu]in din poten]ialul senzorilor. Hewlett-Packard dezvolt` nano-senzori [i software specializat pentru a crea un sistem nervos central la nivel planetar. “Putem construi viitoarele comunit`]i, fie ele ora[e sau noi forme de aglomerare urban`. Putem crea ecosisteme care folosesc mult mai pu]in` energie”, arat` Chandrakant D. Patel, de la HP Labs.

Nu doar \n Statele Unite exist` oportunit`]i pentru infrastructura inteligent`. Guverne [i companii din toat` lumea \[i modernizeaz` sistemele de transport [i re]elele electrice, construind cl`diri mai eficiente sau ad`ugând elemente tehnologice structurilor existente. Abu Dhabi cheltuie[te patru miliarde de dolari pentru infrastructura Masdar City, primul ora[ din lume cu zero emisii de dioxid de carbon. |n loc de ma[ini, Masdar va avea un sistem de platforme care vor transporta oamenii prin ora[. Guvernul local estimeaz` c` folosirea tehnologiilor de ultim` or` va duce la crearea a 70.000 de locuri de munc` [i va ad`uga peste 2% la produsul intern brut al emiratului.

Pân` acum, SUA au avansat precaut \n domeniul infrastructurii inteligente. Anali[tii estimeaz` c` ritmul se va accelera, pe m`sur` ce statele americane [i autorit`]ile locale se vor obi[nui cu tehnologiile [i vor \ncepe s` adopte cele mai bune solu]ii rezultate din experimente derulate peste tot \n ]ar`, cum ar fi sistemul de management al traficului din districtul Broward sau tehnologia privind spa]iile de parcare din San Francisco. |n cele din urm`, s-ar putea ajunge la viziunea gigan]ilor IT: telefoane mobile care alerteaz` [oferii despre accidente produse \n apropiere, [osele care se adapteaz` \n func]ie de trafic [i ma[ini care se conduc singure.

Dar acest gen de proiecte nu reprezint` preocuparea unor oameni ca inginerul Jon Chiglo. Pe m`sur` ce guvernul federal \ncepe s` aloce miliarde de dolari pentru proiecte \n SUA, el va avea de spus un cuvânt greu \n alegerea solu]iilor practice. De la finalizarea podului St. Anthony Falls, Chiglo a fost numit la conducerea programului pe zece ani pentru modernizarea sistemului de transport din Minnesota. Bugetul ini]ial este de 1,8 miliarde de dolari, iar statul american a cerut \nc` 500 de milioane de dolari de la Administra]ia Obama. “Vom reconstrui totul pentru viitor”, spune Chiglo. ^ 10 MARTIE 2009 I BUSINESSWEEK

57