Next by Business Week

ROMĂ&#x201A;nia

Nr. 123 i 3 martie 2009 i 3,5 RON

sosesc executorii? B~ncile se feresc pentru moment de m~suri dure

dar dac~ nu pl~tim?

6 421847 000086

00123

46 48 49 50 53 54 56

Solu]iile IT de business se bucur` de criz` Produc`torii de ]ig`ri critic` dur noile accize Oportunitate de afaceri din concedieri R`zboiul bateriilor pentru ma[inile electrice Exportatorii chinezi se \ntorc acas` Fotbalul are [i el probleme de ﬁnan]are Ford scoate de la naftalin` solu]ii de economisire

BURS~

{ah la BVB! Fostul pre[edinte al BVB, Septimiu Stoica, vrea s` lanseze o platform` alternativ` de tranzac]ionare care intr` \n concuren]` cu platformele BVB [i BMFMS pia]`, f`r` a fi nevoie de intermedierea unei societ`]i de brokeraj. De asemeDup` o a[teptare de mai bine de un an nea, cel pu]in \n principiu, platforma de zile, Septimiu Stoica, fostul pre[edinte Apollo X ar putea permite existen]a al Bursei de Valori Bucure[ti (BVB) [i unei pie]e continue, ceea ce \nseamn` actual pre[edinte al Bursei Române de c` nu va fi legat` de programul de M`rfuri (BRM), [i-a prezentat cea mai recent` crea]ie. Este vorba de o platform` func]ionare al pie]elor reglementate. În fine, pentru c` Stoica sus]ine c` o alternativ` de tranzac]ionare denumit` astfel de platform` poate fi operat` Apollo X care ar permite derularea de pentru \nceput chiar [i cu un personal opera]iuni bursiere cu acmai mic de 10 angaja]i, ]iuni, unit`]i de fond, costurile de tranzac]ioobliga]iuni, instrumente nare ar putea fi mai derivate, precum [i “alte reduse decât cele practipuri de instrumente fiticate de pia]a de la nanciare \nc` neintroduse Bucure[ti [i cea din pe pia]a româneasc`.” IniSibiu. ]iativa lui Stoica, derulat` de utilizatori este Pentru a fi pus \n sub auspiciile societ`pragul minim care practic`, proiectul lui ]ii de servicii de investitrebuie atins pentru Stoica are nevoie de ]ii financiare Bucure[ti ca platforma Apollo autorizarea Comisiei Global Invest, pe care X s` devin` viabil` din punct de vedere Na]ionale a Valorilor Stoica a [i condus-o economic Mobiliare (CNVM), iar pentru o scurt` perioad` Sursa: Bucure[ti Global Invest oficialii Bucure[ti Global anul trecut, se dore[te a fi Invest sunt \ncrez`tori c` o alternativ` la actualele vor ob]ine o astfel de auplatforme de tranzac]iotorizare \n urm`toarele 3 luni. “Sper`m nare ale pie]elor de la Bucure[ti [i Sibiu, s` vedem acest sistem \n func]iune precum [i la ambi]iile acestora de a lansa \n momentul \n care pia]a va ie[i din platforme electronice la rândul lor. aceast` perioad` tulbure”, spune Petre Spre deosebire de sistemele clasice Pavel Szel, [eful Societ`]ii de Admide tranzac]ionare, platforma Apollo X nistrare de Investi]ii Muntenia, admiare, potrivit promotorilor s`i, câteva nistratorul SIF Muntenia [i totodat` avantaje majore. Pe de o parte, ar proprietarul Bucure[ti Global Invest. permite utilizatorilor accesul direct \n De Mihnea Anastasiu

1000

BUSINESSWEEK l 3 MARTI E 2009

Numai c` aceast` autorizare s-ar putea lovi de o problem` major`. Înainte de a ob]ine acceptul CNVM, operatorii platformei Apollo X ar trebui s` \ncheie parteneriate [i cu institu]iile care se ocup` cu serviciile post-tranzac]ionare - \n cazul de fa]` cu Depozitarul Central pentru decontare [i cu una dintre cele dou` case de compensa]ie pentru tranzac]iile cu instrumente derivate. Cum ac]ionarul majoritar al Depozitarului Central este

VISTA

PROBLEME LA ORIZONT

chiar Bursa de Valori Bucure[ti, ob]inerea parteneriatului de c`tre cei de la Bucure[ti Global Invest nu este chiar b`tut` \n cuie. Reprezentan]ii Depozitarului Central nu au dorit s` r`spund` la \ntreb`rile BusinessWeek România pe aceast` tem` [i nici oficialii BVB. Cât prive[te societ`]ile de brokeraj, s-ar putea ca nici acestea s` nu fie foarte \ncântate de ideea apari]iei unui sistem de tranzac]ionare care s` le r`peasc` din clien]i. Exist`, \ns`, [i reversul medaliei,

potrivit unor administratori de fonduri de investi]ii. Astfel, societ`]ile de brokeraj vor deveni din ce \n ce mai mult companii de consultan]` [i analiz` \n materie de investi]ii, oferind mai multe servicii cu valoare ad`ugat`, nu doar o simpl` intermediere a tranzac]iilor. O alt` dificultate ar putea fi cea a atragerii investitorilor pe aceast` pia]`, opera]iune care s-ar putea dovedi dificil`, \n contextul \n care criza financiar` [i pr`bu[irea cota]iilor ac]iunilor a \ndep`rtat foarte mul]i investitori de pia]a de capital autohton`. Potrivit lui Septimiu Stoica, platforma Apollo X ar deveni viabil` din punct de vedere economic de la un num`r de aproximativ 1.000 de utilizatori. Cât prive[te atragerea de emiten]i, Stoica sus]ine c` nu va avea nevoie de acceptul societ`]ilor deja listate pe pia]a de la Bucure[ti sau pe alte pie]e reglementate pentru a le cota [i pe platforma alternativ` de tranzac]ionare, acestea urmând s` furnizeze \n continuare informa]ii c`tre pia]a Septimiu originar`, de unde acestea Stoica face concuren]` ar urma s` fie preluate bursei de c`tre platforma Apollo pe care a X. “Ambi]ia noastr` este, condus-o \ns`, s` atragem la rândul cåndva nostru noi emiten]i, \ndeosebi din rândul societ`]ilor mici [i mijlocii din IT, care doresc s` se finan]eze de pe pia]a de capital [i care ulterior ar putea face pasul c`tre pie]ele reglementate”, spune Stoica. El spune c` printre primele instrumente care s-ar putea tranzac]iona pe platforma alternativ` s-ar putea num`ra contractele futures pe suport de m`rfuri, fie c` este vorba de energie sau de cereale, dou` dintre cele mai tranzac]ionate bunuri la Bursa Român` de M`rfuri. Prin

urmare, introducerea contractelor futures ale BRM s-ar putea face \n parteneriat cu platforma dezvoltat` de Stoica [i de Bucure[ti Global Invest. De asemenea, Stoica inten]ioneaz` s` lanseze [i contracte futures cu suport pe cursul de schimb leu-euro, precum [i pe fluctua]ia ratei dobânzii, dou` instrumente foarte c`utate de c`tre produc`tori. LA |NCEPUT A FOST AMERICA

Platformele alternative de tranzac]ionare au ap`rut pentru prima dat` \n Statele Unite, juc`tori agresivi precum Instinet, Island sau Archipelago fiind achizi]iona]i de c`tre marile pie]e Nasdaq [i New York Stock Exchange \n momentul \n care au devenit o concuren]` serioas` pentru bursele reglementate. Cu toate acestea, platformele alternative electronice de tranzac]ionare nu au disp`rut, \n Statele Unite r`mânând zeci de astfel de sisteme dintre care Liquidnet [i BATTS se preg`tesc [i pentru extinderea pe pie]ele europene. De[i cu o oarecare \ntârziere fa]` de Statele Unite, [i \n Europa au \nceput s` apar` sisteme alternative de tranzac]ionare. Deja, platformele britanice Chi-X [i Turquoise realizeaz` un sfert din tranzac]iile pie]ei londoneze de capital. De asemenea, astfel de platforme au fost dezvoltate [i \n Germania (Börse Berlin Equiduct Trading), \n Fran]a (Rainbow), precum [i \n ]`rile nordice (Normandy). Interesant este c` marile pie]e au sesizat posibilit`]ile acestor sisteme alternative [i au \nceput s`-[i dezvolte propriile platforme electronice precum Nasdaq OMX, platforma Baikal conceput` de London Stock Exchange [i sistemul Octopus avut \n vedere de Euronext. În Europa Central` [i de Est func]ioneaz` dou` astfel de sisteme alternative de tranzac]ionare, unul \n Austria (Wienner Böerse Dritter Markt), [i altul \n Polonia (Clicknet), numai c` acestea sunt similare mai degrab` pie]ei Rasdaq de la noi, adresându-se \n primul rând emiten]ilor care nu \ndeplinesc criteriile necesare pentru a fi cotate pe pie]ele reglementate. Prin urmare, proiectul lui Stoica ar putea fi o premier` \n Europa Central` [i de Est, numai c` punerea acestuia \n func]iune s-ar putea dovedi o chestiune mai dificil` [i mai \ndelungat` decât se a[teapt` creatorii s`i. ê

3 MARTI E 2009 l BUSINESSWEEK

|ntre proﬁt [i cot` de pia]` Marile companii de software [i produse de comunica]ii v`d criza financiar` ca pe o oportunitate pentru a câ[tiga cot` de pia]`. Strategiile folosite sunt, \ns`, diferite De Silvia Pan]uru

S` targetezi o cre[tere a cotei de pia]` \ntr-o industrie \n sc`dere pare o dorin]` nebuneasc`. Sau poate nu? Marii dezvoltatori de software [i hardware, mai ales produse de comunica]ii, au o viziune similar` asupra situa]iei companiei lor \n momentul “finaliz`rii” crizei economice: cota de pia]` va ar`ta mult mai bine decât

BUSINESSWEEK l 3 MARTI E 2009

\n prezent. Dar, când vine vorba despre strategia prin care vor s` ajung` aici, viziunile sunt un pic diferite. “Cred c` criza este o oportunitate pentru foarte multe companii s` creasc` [i s` câ[tige cot` de pia]`”, este de p`rere C`lin Tatomir, directorul general al Microsoft România. El crede c` au fost deschise anumite ni[e, cum ar fi zona de “car policy”

(diverse modalit`]i prin care compania le asigur` angaja]ilor ma[ini de serviciu), serviciu pe care companiile \ncearc` s`-l taie de pe lista de cheltuieli. Iar cine va g`si solu]ia care s` \nlocuiasc` acest serviciu, va da de o min` de aur. “Exist` ni[te ni[e de oportunit`]i pe care le cere pia]a, iar cine gânde[te coerent [tie c` aceast` criz` este o oportunitate”, mai spune Tatomir. |n ceea ce prive[te planurile Microsoft, atât la nivel global, cât [i la nivelul pie]ei române[ti, oficialii par a fi foarte siguri pe ie[irea din criz` cu un market share superior celui de acum. Pe ce se bazeaz`? “Avantajul nostru \n aceast` perioad` este c` avem produse mult mai ieftine decât ale competi]iei ceea ce \nseamn` c`, peste câ]iva ani, cota de pia]` o s` fie mai mare”, spune Tatomir, referindu-se la solu]iile de business, sistemele de operare Windows fiind deja prezente pe 9 din 10 calulatoare la nivel mondial. Iar dac` pân` acum gigantul american pierdea clien]i business \n fa]a dezvoltatorilor cum ar fi IBM sau Oracle, reducerea bugetelor de investi]ii ale companiilor le

ARIEL DA SILVA PARREIRA

va determina s`-[i \ntoarc` privirile c`tre ofertele cu pre]uri mai tentante. |n aceast` perioad`, Microsoft vede o oportunitate \n impunerea solu]iilor la care lucreaz` de ani buni, cum ar fi cele pentru virtualizarea serverelor, dar pe care nu [i le-a putut populariza la acela[i nivel ca produsele Windows sau Office. Un alt atu v`zut de Tatomir este faptul c` Microsoft a \nceput s` vin` cu oferte la pachet: software \mpreun` cu servicii. O cot` de pia]` \n cre[tere \n urm`torii ani este [i targetul Cisco România, dar Bogdan Constantinescu, directorul general al companiei, crede c` clien]ii nu vor fi atra[i atât de pre]urile reduse ale solu]iilor de business, cât de stabilitatea companiei. “Este o perioad` când marile corpora]ii câ[tig` cot` de pia]`”, spune Constantinescu, explicând prin faptul c` mare parte dintre clien]i au realizat c` un software performant sau o solu]ie de comunica]ii poate duce la economii importante de bani [i timp. Strategia Cisco România nu difer` prea mult de cea din ultimii ani, singura diferen]` fiind c` se pune mai mult focus pe rela]iile cu partenerii [i clien]ii, cu toate c` cei din urm` nu au bugete extraordinare de investi]ii. {eful Cisco spune c`, \n ultima perioad`, clien]ii afla]i \n situa]ii financiare delicate au primit un tratament special, nu pe considerente de generozitate, ci pentru c` “un client nu uit` c` l-ai ajutat \n vremurile grele”.

47 AVANTAJUL M~RIMII REDUCERI DE COSTURI

Companiile implementeaz` programe de reduceri drastice ale costurilor, unul din instrumentele folosite ﬁind solu]iile IT destinate mediului business.

Iat` factorii principali care \mping companiile spre numele mari din IT [i telecom:

CONSOLIDARE

|n loc s` trateze cu furnizori diferi]i, multe companii prefer` s` \ncheie un singur contract cu o companie mare, care s` ofere solu]ii integrate.

sucursal` prin VoIP [i video-telefonie. Ar putea fi acesta un domeniu tentant pentru investitori? “Este posibil s` vedem noi firme \n domeniul «unified communications», dar mai degrab` va fi o consolidare a celor deja existen]i”, mai spune [eful Cisco România. El nu crede c` sursele de finan]are pentru deschiderea de noi businessuri, fie ele [i \ntr-un domeniu care cre[te, sunt prea multe. |n ultima jum`tate de an, nu a fost sesizat` o intensificare a concuren]ei pe pia] a pe care concureaz` Cisco, explica]ia stând probabil \n faptul c` mare parte dintre competitorii companiei trec prin perioade dificile din punct de vedere financiar [i nu sunt focusate 100% pe câ[tigarea de noi clien]i. Dar acest lucru se va schimba \n perioada urm`toare ca urmare a sc`derii pie]ei. Practic, acela[i num`r de companii se vor bate pe un num`r mult mai mic de clien]i. Constantinescu nu a vrut s` fac` previziuni \n leg`tur` cu evolu]ia cifrei BANI DIN COMUNICA}II de afaceri a companiei pe care o conduce, Unul dintre domeniile care vor \nflori \n spunând doar c`, la fel ca toat` industria, se urm`toarea perioad` este cel al comua[teapt` la o sc`dere a vânz`rilor. nica]iilor unificate, solu]ii bazate pe VoIP {i Anca Crahmaliuc, directorul de co(voice over internet protocol) [i videomunicare [i marketing al Siveco România, telefonie. Acestea au fost promovate consider` c`, \n aceast` perioad`, g`sirea de câ]iva ani ca fiind o man` cereasc` celui mai atractiv raport pre]/calitate pentru reducerea bugetelor de investi]ii. este un deziderat pentru to]i furnizorii de Constantinescu d` exemplul unui juc`tor software. Oficialii companiei au observat \n din sistemul bancar, care are un produs ultimii cinci ani o tendin]` de maturizare pentru vânzarea c`ruia este nevoie de un a pie]ei române[ti de IT, care s-a reflectat expert. Banca respectiv` are de ales \ntre prin concentrarea num`rului de furnizor [i plasarea unui expert \n fiecare sucursal` cre[terea nivelului de competi]ie. sau crearea unui grup de câ]iva astfel de Indiferent c` vorbim de furnizorii mai speciali[ti, care s` comunice cu fiecare mici sau mai mari de software, \n aceast` perioad` accentul se “Exist` ni[te ni[e de oportunit`]i pe care pune pe promole cere pia]a iar cine gânde[te coerent [tie varea produselor, c` aceast` criz` este o oportunitate”C~LIN folosindu-se TATOMIR, DIRECTORUL GENERAL AL MICROSOFT ROMÂNIA mesajul conform c`ruia solu]iile IT

COMUNICARE UNIFICAT~

Solu]ii de comunica]ii bazate pe VoIP, oferite de gigan]i precum Cisco, pot duce la reducerea drastic` a cheltuielilor pe acest segment.

de business duc la economisirea rapid` de bani. “Fiecare companie trebuie s` g`seasc` un mesaj coerent pentru a \ntâmpina problemele actuale ale clien]ilor”, mai spune Tatomir de la Microsoft. O direc]ie dinspre care aproape to]i dezvoltatorii de software a[teapt` contracte \n perioada urm`toare este cea a institu]iilor de stat. |n 2008, Ara Sofware Group a \nregistrat o cifr` de afaceri de peste 3 milioane de euro, o mare parte dintre clien]i fiind din administra]ia public`. Printre cei mai mari clien]i ai companiei s-au num`rat anul trecut BCR Asigur`ri, Consiliul Jude]ean Arge[ sau Direc]ia General` a Crimei Organizate [i Antidrog. “Chiar dac` anul acesta se anun]` a fi unul greu pentru majoritatea companiilor din România, ne-am propus o cre[tere a cifrei de afaceri cu 30% [i o cre[tere a parteneriatelor pe care le avem cu administra]ia public`”, a spus Rodica Laz`r, directorul general al companiei. Se pare c`, pentru afacerile de talie mijlocie, realizarea unei estim`ri pentru anul 2009 nu este un lucru imposibil. |ns` când vorbim de marile corpora]ii, majoritatea [i-au p`strat o rezerv` \n ceea ce prive[te cifra de afaceri vizat` pentru pia]a româneasc` \n acest an. “Avem o estimare pentru urm`torii ani, dar este foarte volatil`”, spune directorul Microsoft, recunoscând c` lipsa unui target realizabil este elementul care poate destabiliza activitatea unei companii. Dar, ceea ce trebuie s` fac` un manager coerent este nu atât realizarea unei estim`ri a evolu]iei afacerii, cât o revizuire a activit`]ii de câteva ori pe lun`, dac` se poate. Reanalizând businessul aproape \n fiecare s`pt`mân`, [eful Microsoft [i-a dat seama c` pia]a de software este \nc` o afacere profitabil` care, de[i afectat` de criz`, pare s` fie o oportunitate de cre[tere pentru marile companii din domeniu. ê

3 MARTI E 2009 l BUSINESSWEEK

LEGISLA}IE

Guvernul d` foc industriei tutunului Calendarul m`ririi accizelor la ]ig`ri a fost modificat f`r` consultarea produc`torilor De Raluca Com`nescu

Dup` ce au a[teptat dou` s`pt`mâni un semn de la Ministerul Finan]elor \n leg`tur` cu modificarea accizelor, produc`torii de ]ig`ri l-au primit s`pt`mâna trecut`. Doar c` nu a fost estimata convocare la discu]ie, ci direct anun]ul privind majorarea accizelor \n dou` etape, fiecare de câte [apte euro la mia de ]igarete, de la 1 aprilie [i, respectiv, de la 1 septembrie. “Ideea este c` o industrie de la care se a[teapt` 12% din PIB e tratat` ca [i chio[carul din col] (tot respectul pentru agentul economic respectiv, de altfel)”, a declarat Gilda Laz`r, Corporate Affairs Manager Japan Tobacco International (JTI) România. Ea crede c` ministrul Finan]elor, Gheorghe Pogea, nu a f`cut o analiz` de impact a m`surii “din moment ce domnia sa spune c`, de[i vor cre[te accizele, nu vor cre[te pre]urile semnificativ”. Produc`torii estimeaz` o cre[tere cu pân` la 50% a pre]ului ]ig`rilor. |n cadrul unei \ntâlniri ce a avut loc pe 3 februarie, reprezentantii companiilor produc`toare de tutun propuseser` autorit`]ilor solu]ii alternative acestei m`suri, propuneri la care a[teptau r`spuns sau m`car o nou` serie de discu]ii. JTI [i British American Tobacco (BAT) au \ncercat s` demonstreze reprezentan]ilor guvernului c` m`rirea nivelului accizelor la nivelul preconizat (74 de euro la mia de ]igarete), devansându-se calendarul deja agreat cu Uniunea European`, nu va avea efectul scontat al sporirii veniturilor la bugetul de stat. Ba chiar, afirm` ei, acestea ar putea s` se reduc`, ca urmare a sc`derii volumului de BUSINESSWEEK I 3 MARTI E 2009

ALTERNATIVE LA ACCIZE Ce propun JTI [i BAT \n locul m`ririi accizelor:  |nt`rirea aparatului de combatere [i sanc]ionare a evaziunii ﬁscale [i a contrabandei cu produse accizabile  Desc`rcarea/virarea veniturilor din taxa de viciu (10 euro/mia de ]igarete) de la Ministerul S`n`t`]ii Publice c`tre bugetul de stat (suma ar ﬁ de 400 de milioane de euro)  Devansarea temporar` cu 2 s`pt`mâni a pl`]ilor lunare a accizelor pe care produc`torii/distribuitorii de ]igarete le fac c`tre bugetul de stat, produc`torii “creditând” statul prin plata accizelor \n avans

vânz`ri legale \n favoarea produselor de contraband`. Produc`torii au avertizat c`, \n condi]iile \n care o cre[tere masiv` a pre]urilor la ]igarete nu este sus]inut` de o cre[tere propor]ional` a puterii de cump`rare a cet`]enilor, va urma o explozie a contrabandei dinspre Ucraina [i Republica Moldova, pân` la aproximativ 30% din pia]`. “Aceast` modalitate de a adopta modific`ri legislative cu impact major asupra mediului de afaceri [i asupra economiei \n general este surprinz`toare [i \ngrijor`toare, \n acela[i timp”, se arat` \ntr-un comunicat transmis de JTI România dup` decizia Ministerului Finan]elor de s`pt`mâna trecut`. Produc`torii de ]ig`ri cred c` modul \n care Executivul a luat aceast` m`sur` denot` lips` de transparen]` [i de analiz` de impact macroeconomic. Ei afirm`, de altfel, c` s-a \nc`lcat Legea Transparen]ei, potrivit c`reia orice ini]iativ` de modificare a unui act normativ trebuie afi[at` pe pagina de internet a ini]iatorului [i supus` dezbaterii publice timp de 30 de zile. “Când, \n medie, 75% din pre]ul unui pachet de ]igarete reprezint` taxe (acciz` [i TVA), putem spune c` principalul nostru obiect de activitate este colectarea taxelor de la consumatori pentru buget [i abia apoi vine produc]ia [i comercializarea produselor din tutun”, arat` reprezentanta JTI. Companiile de profil sunt \ngrijorate [i de faptul c` nu s-a precizat clar mixul de acciz`, adic` cât din majorare va fi exprimat` \n euro la mia de ]igarete [i cât ca procent din pre]ul de vânzare cu am`nuntul. Tutunul nu este singurul viciu suprataxat \n acest an de Guvern. {i acciza la alcool va cre[te de la 1 aprilie, diferen]iat pentru dou` categorii. |n cazul b`uturilor spumante fermentate, acciza va fi mai mare cu 11 euro pe hectolitru, iar \n cazul celorlalte tipuri de b`uturi alcoolice cre[terea va fi de 13,26 euro. ê

VALI C~MAR~ / VISTA

RESURSE UMANE

Da]i-ne nou` [omerii vo[tri! Valul uria[ de disponibiliz`ri duce la dezvoltarea serviciilor de outplacement, care înainte de criz` abia dac` existau

entare profesional` [i sprijin activ pentru g`sirea unui nou loc de munc`. Toate Pentru multe companii, vremea acestea pe banii fostului angajator. managerului de tipul Donald Trump, Firma de recrutare specializat` care s` spun` pe un ton autoritar “E[ti \n domeniul financiar [i contabil concediat!”, a apus. {i asta \n ciuda LCL Financial Recruitment a lansat faptului c`, \n perioada actual` dificil`, s`pt`mâna trecut` LCL Outplacement, restructur`rile sunt o parte important` a un serviciu destinat institu]iilor care fac planurilor pe termen scurt [i mediu ale disponibiliz`ri. “Sunt companiilor. Prin urmare, pu]in costisitoare, iar de multe ori, managemencompaniile cânt`resc \ntul corpora]iilor nu mai tre salariile compensalas` angaja]ii concedia]i torii [i aceste servicii”, a s` navigheze pe cont precizat pentru Businesspropriu prin apele tulburi Week România Loredana ale procesului g`sirii unui dintre companiile L`dunc`, director LCL. nou loc de munc`. Atât participante la De[i poate fluctua, costul pentru ace[ti angaja]i, studiul efectuat de pentru aceste servicii cât [i pentru imaginea Compass Consuleste \n medie de 20% din companiei, se apeleaz` ting inten]ioneaz` salariul net al angajatului la serviciile firmelor de s` apeleze la disponibilizat. Loredana outplacement. Mai exact, disponibiliz`ri \n peL`dunc`, estimeaz`, prin personalul restructurat rioada urm`toare prisma serviciului lansat, beneficiaz` de consiliere, Sursa: Compass Consulting c` \n acest an compania asisten]`, servicii de reoriDe Ovidiu Neagoe

19,2%

sa va \nregistra o cre[tere de 10% a cifrei de afaceri. Mai mult, potrivit unui studiu realizat de firma de consultan]` \n management Compass Consulting [i dat publicit`]ii s`pt`mâna trecut`, 28,1% dintre companiile respondente sus]in c` deja au apelat la disponibiliz`ri, iar alte 19,2% inten]ioneaz` s` aplice aceea[i m`sur`. Rezultatul? Cre[terea afacerii de outplacement. “Anul acesta, \n urma anun]urilor de disponibilizare, f`cute deja publice de clien]ii no[tri ne a[tept`m la o cre[tere sigur` de 9%, la care se adaug` o prognozare de cre[tere cu 10% pe clien]i noi”, spune Mihaela Tudorancea, senior partner la firma de consultan]` Nefertiti Human Capital Consulting. {i aceasta \n condi]iile \n care, \n 2008, outplacementul a avut o pondere de 23% din cifra de afaceri a acestui grup de firme. Beneficiile pentru angaja]i [i firmele care ofer` servicii de outplacement sunt certe, iar companiile pot astfel transforma o sl`biciune cauzat` de efectele crizei \n propriul avantaj. Pe lâng` capitalul de imagine, ap`rarea reputa]iei brandului sau sc`derea num`rului de litigii de munc`, companiile câ[tig` \ncrederea angaja]ilor r`ma[i \n companie [i simplific` reabsorb]ia celor disponibiliza]i \n momentul revenirii cre[terii economice, reducând totodat` cheltuielile necesare form`rii unui nou angajat. “Disponibilizarea f`r` alte servicii oferite fostului angajat va duce la sc`derea serioas` a brandului de angajator [i, la finalul crizei, recrutarea va fi mult mai dificil` [i costisitoare”, conchide Tudorancea, de la Nefertiti Human Capital Consulting. Exist`, \ns`, [i companii care se ocup` intern de ajutarea angaja]ilor. Un exemplu este Lindab România, care la sfâr[itul anului trecut a concediat 30 de angaja]i, reprezentând 22% din totalul for]ei de munc` a companiei. Pe lâng` trei salarii compensatorii, angaja]ii concedia]i au primit [i sprijin pentru g`sirea unui alt loc de munc`. “Asisten]a a mers de la redactarea unui CV, la accesarea unor contacte din pia]` prin departamentul de resurse umane”, dup` cum declar` Andrei Sulyok, director general al Lindab România. Compania a organizat o \ntâlnire cu angaja]ii concedia]i, pentru a le prezenta op]iunile de viitor, printre acestea num`rându-se [i cursuri de recalificare. ê 3 MARTI E 2009 I BUSINESSWEEK

INOVA}IE

B`t`lia pentru bateria ma[inilor electrice Rivali din SUA [i Asia lupt` pentru a \mbun`t`]i tehnologia litiu-ion. Ar trebui s` se implice [i guvernul american? De Pete Engardio

Sediul Ener1 din Manhattan nu are nimic care s` sugereze c` aceast` companie ar putea deveni \ntr-o zi o putere industrial`. Biroul lui Charles A. Gassenheimer, fost manager de fonduri de hedging [i CEO al companiei din luna august, nu este bogat decorat. Se poate vedea o fotografie a senatorului republican Richard Lugar \n timpul unei vizite la fabrica din Indianapolis a companiei, un poster al unui eveniment caritabil [i un dispozitiv metalic alb de m`rimea unei c`r]i. Viitorul Ener1 st` \n acest dispozitiv, un prototip al unei celule pentru bateriile litiu-ion care, sper` Gassenheimer, va alimenta ma[inile ecologice ale viitorului. Pre[edintele american Barack Obama a stabilit drept ]int` prezen]a pe [oselele americane a unui milion de ma[ini electrice pân` \n 2012. “Dac` vrem s` atingem aceast` ]int`, va fi nevoie de baterii \n valoare de 40 de miliarde de dolari”, spune Gassenheimer. Majoritatea exper]ilor sunt de acord c` tehnologia litiu-ion, care poate fi folosit` pentru a crea baterii mult mai u[oare [i cu capacitate mai mare decât cele ale modelelor hibrid de ast`zi, va fi dominant`. Tot ce trebuie s` fac` Ener1 este s` ob]in` un \mprumut de 480 de milioane de dolari din partea guvernului american. Marea \ntrebare este dac` Ener1 sau orice alt produc`tor american de baterii va fi un juc`tor suficient de mare la momentul la care va exista o pia]` a ma[inilor electrice pentru masele largi de consumatori, lucru care ar putea dura zece ani. Scena este deja aglomerat`. Alte companii americane afirm` c` au prototipuri care func]ioneaz` cel pu]in la fel de bine ca cele

BUSINESSWEEK l 3 MARTI E 2009

ale lui Gassenheimer. Printre acestea se num`r` A123 Systems, desprins` din Institutul Politehnic din Massachusetts (MIT), [i compania mixt` franco-american` Johnson Controls-Saft, care a ob]inut contracte cu Ford Motor, BMW [i Mercedes-Benz. Dar americanii au de luptat [i cu rivalii asiatici mult mai bine finan]a]i [i cu experien]` mai bogat` \n domeniul tehnologiei litiu-ion. BUZUNARE ADÂNCI |N ASIA

Oricine va \nvinge, o parte din bateriile litiu-ion vor fi asamblate \n SUA. Marele câ[tig va fi pentru companiile care vor controla tehnologia vital` - celulele litiuion din interiorul bateriilor [i proiectul sistemului de propulsie al ma[inilor. Concuren]i americani ca Ener1 [i A123 afirm` c` au o tehnologie superioar` pentru aceste celule. Johnson Controls, cel mai mare produc`tor mondial de baterii auto clasice, se laud` cu experien]a \n domeniu [i cu alian]a cu francezii de la Saft, care produc baterii litiu-ion pentru industria grea [i cea aerospa]ial`. Asiaticii se bazeaz` pe domina]ia lor \n domeniul dispozitivelor cu litiu-ion pentru computere [i electrocasnice, dar [i pe leg`turile cu programele hibrid ale Toyota Motors [i Honda Motor. |n plus, companiile din Asia au acces mai facil la sutele de milioane de dolari necesare construirii de fabrici noi de profil. Investitorii americani nu sunt dispu[i s` ri[te astfel de sume pentru start-up-uri, mai ales acum c` recesiunea [i ieftinirea petrolului au ponderat entuziasmul pentru ma[ini hibride. Dup` ce a crescut \n toamna anului trecut, pre]ul ac]iunilor

Ener1 a sc`zut la jum`tate din decembrie, pân` la 4 dolari/ ac]iune. Ar trebui guvernul american s` asigure miliarde de dolari \n \mprumuturi [i garan]ii pentru un domeniu promi]`tor, dar care \nc` nu [i-a dovedit viabilitatea? Sau ar trebui s` a[tepte ca pia]a s` se a[eze de la sine \nainte s` sprijine o companie american`? Riscul este ca, pân` atunci, o alt` industrie important` s` aib` soarta produc]iei de cipuri de memorie, de monitoare digitale, de panouri solare [i de baterii litiu-ion folosite pentru laptopuri [i telefoane mobile. Cercet`torii americani finan]a]i de guvernul federal au fost pionieri \n fiecare din aceste domenii. Dar industriile [i locurile de munc` bine pl`tite care decurg din acestea s-au mutat [i dezvoltat rapid \n Asia. Costurile cu for]a de munc` [i taxele din SUA au \mpins aceste fabrici peste hotare, dar, de multe ori, industria a plecat pur [i simplu pentru c` guvernele, b`ncile [i companiile din Asia au fost mai dispuse decât cele din SUA s` ri[te investi]ii mari de capital. De aceast` dat`, ar putea exista ajutor federal. Produc`torii de baterii ar urma s` primeasc` o parte din cele 25 de miliarde de dolari puse deoparte anul trecut \n cadrul Programului guvernamental de Produc]ie Auto cu Tehnologie Avansat`, care are drept scop promovarea vehiculelor nepoluante. EnerDel, o subsidiar` a Ener1, a depus o cerere de \mprumut pentru construc]ia unei fabrici cu o capacitate anual` de produc]ie de 600.000 de baterii. Rivalii de la A123 din Watertown (Massachusetts) doresc 1,8 miliarde de dolari pentru construc]ia unei fabrici de baterii pentru autoturisme \n Michigan. Conform pachetului de stimulare de 790 de miliarde de dolari dezb`tut \n Congres, produc`torii americani de echipamente litiu-ion ar putea concura pentru fonduri nerambursabile de 2 miliarde de dolari \n

BOB STEFKO

BYD

Industria ma[inilor electrice “se dezvolt` acum”, spune Hendrix, de la EnerDel

Noul model hibrid domeniul cercet`rii al BYD prezentat la [i produc]iei. Detroit. Compania Tehnologia litiuvinde deja un ion este considerat` model cu 22.000 $ crucial` pentru vehiculele hibride care s` poat` fi \nc`rcate la prizele normale [i care s` poat` rula pe distan]e mai lungi doar cu motorul electric, spre deosebire de actualele ma[ini hibride. Celulele litiu-ion pot stoca de aproape trei ori mai mult` energie decât bateriile pe baz` de nichel ale modelelor hibrid actuale. Bateria litiu-ion \n form` de T a modelului Chevrolet Volt, care urmeaz` s` fie lansat \n 2011, va con]ine 200 de astfel de celule. “Nu sunt doar o pies` oarecare. Sunt inima ma[inii”, spune Masahiko Otsuka,

pre[edintele Automotive Energy Supply, o companie mixt` format` de Nissan Motor [i NEC cu scopul de a investi 275 de milioane de dolari \n facilit`]i de produc]ie pentru tehnologia litiu-ion. AJUTOR PENTRU RE}EAUA ELECTRIC~

General Motors [i Ford recunosc faptul c` o industrie american` \n domeniu este vital`

pentru ca SUA s` devin` un juc`tor important \n domeniul ma[inilor ecologice. Altfel, soarta produc`torilor auto americani ar fi \n mâinile furnizorilor din cealalt` parte a lumii. |n plus, tehnologia litiu-ion poate fi folosit` pentru a ajuta companiile de electricitate s`-[i gestioneze mai eficient re]elele, ceea ce ar reprezenta o pia]` mult mai mare decât cea auto. “Ca ]ar`, ne putem baza pe al]ii. Dar am putea r`mâne \n urm`”, crede Denise Gray, director pentru stocarea energiei la GM. Compania a apelat la LG Chem, din Coreea de Sud, pentru furnizarea celulelor litiu-ion destinate modelului Volt din cauz` c` firmele din SUA nu aveau suficient` experien]` de produc]ie. Un alt juc`tor asiatic este Panasonic EV Energy, controlat de Toyota. Compania furnizeaz` 90% din bateriile pe baz` de nichel din actualele modele hibrid. Anul trecut, Panasonic a decis s` achizi]ioneze Sanyo Electric, cel mai mare produc`tor mondial de baterii re\nc`rcabile. China are peste 10 produc`tori, \n condi]iile \n care guvernul de la Beijing a declarat produc]ia de baterii litiu-ion drept o industrie strategic`. Gigantul din domeniul bateriilor BYD Auto, la care Warren Buffett de]ine o cot` de 10%, a atras aten]ia vizitatorilor Salonului Auto de la Detroit cu un mic sedan hibrid de nou` genera]ie, F6DM, care poate rula 100 km doar cu propulsia electric` alimentat` de bateria litiu-ion, \nainte ca motorul pe benzin` s` intre \n func]iune. |n China, BYD comercializeaz` deja un model de acest gen la 22.000 de dolari. Volt se estimeaz` c` va costa 40.000 de dolari. Anali[tii cred c` nici unul dintre juc`torii asiatici sau americani nu a rezolvat toate provoc`rile produc]iei de baterii auto litiu-ion sigure, fiabile [i ieftine. Exist` probleme legate de capacitatea bateriilor de a rezista suficient de mult pentru a nu-i nemul]umi pe cump`r`tori, de exemplu. |n condi]iile \n care nu exist` vreo companie care s` fac` produc]ie de mas`, exist` pu]ine dovezi reale care s` sprijine afirma]iile \ndr`zne]e ale juc`torilor de pe pia]a de profil.

3 MARTI E 2009 l BUSINESSWEEK

Yoshiharu Izumi, analist la JPMorgan \n Tokyo, crede c` Panasonic este juc`torul cel mai puternic, dar “este prea devreme s` spunem cine ar putea câ[tiga cursa”.

PORNI}I MOTOARELE De[i o pia]` de mas` pentru automobilele electrice va ap`rea abia peste un deceniu sau chiar mai târziu, guverne [i companii din toat` lumea cheltuie sume uria[e pentru a ob]ine un avantaj \n furnizarea de baterii pentru ele. Iat` principalii juc`tori:

DUBII PRIVIND POPULARITATEA

Statele Unite sunt \nc` \n aceast` curs`. Departamentul pentru Energie a investit 600 de milioane de dolari \n domeniul cercet`rii tehnologiei litiu-ion. A123 are investitori de prim` mân`, ca General Electric, Qualcomm [i Sequioa Capital. Folose[te nanomateriale dezvoltate la MIT [i afirm` c` va putea oferi un voltaj superior [i o greutate mai mic` decât bateriile rivalilor. Ener1 a \nceput la jum`tatea anilor ‘80, ca produc`tor de echipamente de telecomunica]ii. A cump`rat un dezvoltator de baterii litiu-ion \n 2002, \nfiin]ând EnerDel, o companie mixt` cu Delphi pe care a preluat-o integral \n cele din urm`. Ca [i A123, EnerDel produce baterii [i pentru companiile de electricitate. Dar unul dintre clien]ii de baz`, produc`torul norvegian de ma[ini electrice Think, are probleme din cauza crizei financiare. Cel mai puternic juc`tor american \n acest moment este Johnson Controls. Partenerul francez, Saft, are o fabric` de celule, \n timp ce avantajul Johnson constr` \n rela]iile cu furnizorii [i departamentele de design ale marilor produc`tori auto din toat` lumea. Dar tehnologia bateriilor litiu-ion este mult mai complex` decât a bateriilor clasice. Alex A. Molinaroli, pre[edinte pentru solu]ii energetice la Johnson, spune c` aceast` companie \n]elege mai bine decât rivalii s`i cum s` proiecteze sisteme de baterii

Business Exchange Citi]i, salva]i [i ad`uga]i con]inut pe noua re]ea Web 2.0 BusinessWeek Exchange

Priza de dup` col] G`sirea unor modalit`]i de a \nc`rca [i \nlocui bateriile litiu-ion va ﬁ esen]ial pentru ca automobilele electrice s` aib` succes la mase. Compania Better Place, a antreprenorului Shai Agassi, testeaz` sta]ii de schimbare a bateriilor \n Israel [i Japonia. Pentru a citi despre eforturile lui Agassi, accesa]i http://bx. businessweek.com/electriccars/reference/

BUSINESSWEEK l 3 MARTI E 2009

A123 (SUA)

Desprins` din MIT, compania are 250 mil. $ de la fonduri de investi]ii. Furnizeaz` cantit`]i reduse de baterii pentru Daimler, Volvo [i Chrysler [i vrea s` ob]in` ajutor guvernamental de 1,8 mld. $ pentru a construi fabrici \n SUA.

AESC (Japonia)

Aceast` companie mixt` format` de Nissan [i NEC are cele mai numeroase fonduri. Vrea s` investeasc` 275 de milioane de dolari \n facilit`]i de produc]ie de celule litiu-ion pentru o gam` larg` de vehicule.

BYD AUTO (China)

Unul dintre marii produc`tori mondiali de baterii, BYD ofer` deja \n China un hibrid de nou` genera]ie la 22.000 de dolari [i sper` s` vând` \n curând ma[ini \n SUA, Warren Buffett de]ine 10% din companie.

ENERDEL (SUA)

Cândva parte din Delphi, EnerDel a investit 200 de milioane de dolari \ntr-o fabric` din Indiana. Principalul client este produc`torul norvegian de ma[ini electrice Think. EnerDel vrea s` ob]in` 480 mil. $ de la guvernul SUA.

JOHNSON CONTROLS-SAFT (SUA-Fran]a)

Aceast` companie mixt` are o fabric` \n Fran]a [i acorduri cu Mercedes, BMW [i Ford. Avantajul s`u: este deja furnizor important de baterii auto conven]ionale.

LG CHEM (Coreea de Sud)

Produc`tor important de baterii litiu-ion pentru telefoanele mobile, LG a ob]inut contractul de furnizare a celulelor litiu-ion pentru modelul hibrid Chevrolet Volt, de la GM. Bateriile LG vor ﬁ asamblate de GM \n Michigan.

PANASONIC (Japonia)

Dup` ce a cump`rat divizia litiu-ion a Sanyo, Panasonic ar putea ﬁ principalul juc`tor, din moment ce este aliat cu Toyota, care are \n plan lansarea unui automobil electric \n 2012.

care s` se potriveasc` perfect cu echipamentele electronice ale ma[inilor. {i Johnson vrea s` apeleze la fonduri guvernamentale. “Avem planuri agresive pentru a produce \n Statele Unite”, afirm` Molinaroli. Scepticii \ndeamn`, \ns`, la modera]ie. Menahem Anderman, pre[edintele Total Battery Consulting, din Oregon House (California), are dubii c` va exista o pia]` de mas` pentru ma[ini electrice \n zece ani. Când un galon (3,78 litri) de benzin` costa 4 dolari vara trecut`, consumatorii care pl`teau \n plus 3.000 de dolari pentru un hibrid ca Prius, dotat cu baterii pe baz` de nichel, aveau [anse s`-[i amortizeze investi]ia. Dar urm`toarea genera]ie de baterii litiu-ion va ad`uga cel pu]in 8.000 de dolari la pre]ul unei ma[ini, dup` adaptarea tuturor echipamentelor electronice. Pentru ca clien]ii s` economiseasc` bani cu Chevrolet Volt, Anderman calculeaz` c` produc]ia trebuie s` ajung` la un milion de ma[ini pe an, iar benzina trebuie s` fie mai scump` de 5 dolari galonul. Sean Hendrix, director de program la EnerDel, argumenteaz`, \ns`, c` produc`torii de ma[ini electrice au

accelerat planurile \n domeniu. “Industria se dezvolt` chiar acum”, spune el. Scepticii se mai \ntreab` [i dac` SUA au nevoie s` produc` celule litiu-ion, \n loc s` le importe mai ieftin de la furnizori din Asia. “Dac` scopul este s` coborâm suficient de jos costul tehnologiei pentru a putea renun]a \n mas` la combustibilii importa]i, nu cred c` este nevoie de produc]ie intern`”, arat` William G. Haines, director al unui program al Funda]iei Na]ionale pentru {tiin]` care ofer` mici \mprumuturi companiilor IT din SUA. {i nu exist` garan]ii c` aceste companii americane care vor primi ajutor guvernamental nu vor fi achizi]ionate ulterior de rivali mai mari din Asia. Gassenheimer recunoa[te c` firme ca Ener1 ar putea, \n cele din urm`, s` se consolideze \ntr-o alt` companie”. Bateriile litiu-ion pentru automobile reprezint` o tehnologie incitant`. Dar \nc` nu este clar dac` va genera [i o industrie american` la fel de incitant`. ^ - Cu contribu]ia Kenji Hall [i Ian Rowley (Tokyo), David Welch (Detroit) [i Frederik Balfour (Hong Kong)

RETAIL “TOAT~ LUMEA VREA O BUC~}IC~”

Exportatorii chinezi se \ntorc acas` |ntrucât vânz`rile globale scad, produc`torii din China au \nceput s` ]inteasc` consumatorii locali, amenin]ând multina]ionalele

Cump`r`torii \ntr-un hipermarket din Beijing

STEPHEN SHAVER/POLARIS

De Frederik Balfour [i Chi-Chu Tschang

|n ultimele trei decenii, sute de mii de mici fabrici producând totul de la cuie la frigidere au \mpânzit China. De[i concuren]a a fost \ntotdeauna necru]`toare, multe din aceste companii - atât locale, cât [i controlate de strìni- au prosperat evitând aglomerata pia]` intern` [i vânzând \n strìn`tate. Dar, din cauza faptului c` peste hotare consumatorii au redus cheltuielile, produc`torii chinezi se \nghesuie pe pie]ele locale aglomerate. “Competitorii r`sar de peste tot”, spune Frank Rexach, [eful filialei asiatice a produc`torului de mobil` de birou Haworth, cu sediul \n Michigan, care trebuie s` fac` fa]` rivalilor care cândva vindeau \n primul rånd pentru gigan]i strìni precum Wal-Mart [i Office Depot.

Aceste companii nu-[i puteau alege un moment mai prost s` revin` pe pia]a chinez`. Cel pu]in 20 de milioane de muncitori [i-au pierdut slujbele [i somajul urban este \n cre[tere. Consumatorii chinezi, printre cei mai economi din lume când au probleme \[i vor reduce drastic cheltuielile. “Cea mai grea perioad` abia urmeaz`”, spune Stephen Shao, pre[edintele companiei de produse din hârtie KimberlyClark China. Aceast` schimbare amenin]` produc`torii strìni care aveau mari speran]e legate de pia]a chinez`. Aceasta era o raz` de lumin` pentru General Motors, Ford [i Toyota, dar ace[tia trebuie s` fac` fa]` concuren]ei ren`scute a rivalilor locali, care s-au extins bazându-se c` va cre[te cererea la export, lucru pu]in probabil s` se materializeze prea curând. “Toat` lumea vrea o buc`]ic`” din pia]a chinez`, spune Nigel Harris, director la Ford \n China. Câteva companii strìne au fost deja nevoite s`-[i restructureze planurile de pe pia]a chinez`. Pe 5 februarie, produc`torul suedez de electrocasnice Electrolux a declarat c` va \nchide o fabric` de frigidere din Changsha, pentru c` nu poate concura cu rivalii locali low-cost. “Criza este cel mai mare obstacol \ntâmpinat de multina]ionale \n China \n ultimii 10 ani”, spune Gordon Orr, partener al firmei de consultan]` McKinsey, \n Shanghai. Nu va fi u[or pentru companiile chineze s` câ[tige o cot` de pia]` peste noapte. Exportatorii care lucrau cu pu]ini clien]i strìni nu [tiu cum s` se descurce cu miile de canale de distribu]ie locale. Shing-Hing Group, unul dintre cei 10.000 de produc`tori de [uruburi, aprovizioneaz` clien]i din strìn`tate de dou` decenii. Acum va avea nevoie de ani de munc` grea pentru a construi o re]ea de vânz`ri pe pia]a de acas`, spune fondatorul Edward Tsui. “În China, cultura este diferit` [i mai dificil` decât \n strìn`tate”. ^

În toate sectoarele economiei, povestea este aceea[i. Pe 5 februarie, produc`torul de PC-uri num`rul patru \n lume, Lenovo Group, [i-a concediat pre[edintele executiv american [i a anun]at c` se va concentra pe pia]a chinez`. În noiembrie, un client rus a anulat o comand` de 50.000 de televizoare dat` produc`torului de electrocasnice Skyworth, a[a c` aceast` companie din Shenzen a livrat produsele rapid pe pia]a intern`. Dongguan Meng Qiren Fashion, care trimitea toate puloverele sale la Polo Ralph Lauren [i altor P`trunderea pe pia]a local` din China nu m`rci mai mici din va ﬁ u[oar`. Distribu]ia este complicat` [i Vest, vinde mai mult [omajul \n cre[tere reduce cererea supermarketurilor [i magazinelor chineze.

3 MARTI E 2009 I BUSINESSWEEK

SPORT De Mark Scott

{i fotbalul are probleme de ﬁnan]are Plini de datorii, proprietarii americani ai clubului Liverpool vor s` vând`. E o poveste tot mai des \ntâlnit` \n fotbalul european

Miliardarii americani George Gillett [i Tom Hicks erau \n avangarda investi]iilor \n sport când au pus la b`taie 310 milioane de dolari \n 2007, pentru a cump`ra Liverpool FC, unul dintre cele mai mari [i mai bogate cluburi engleze de fotbal. Banii se ob]ineau u[or, a[a c` au contractat un credit de 500 de milioane de euro pentru a construi un nou stadion [i a acoperi costurile opera]ionale ale echipei. Profiturile viitoare p`reau garantate. Apoi a venit criza financiar` global` [i cifrele au \nceput s` nu mai fie la fel de pozitive. Construirea noului stadion a fost amânat` [i americanii au reu[it cu greu s` ob]in` o p`suire de [ase luni pentru plata \mprumutului. Dar cele 500 de milioane de dolari sunt scadente \n luna iulie a acestui an, iar refinan]area unui credit \n actualul climat economic pare pu]in probabil`. |n schimb, Gillett [i Hicks sper` s` vând` clubul cu 700 de milioane de dolari, ceea ce n-ar fi un profit tocmai r`u pentru cei doi, unor cump`r`tori din Orientul Mijlociu. INVESTITORII SE FERESC DE FOTBAL

Aceasta este situa]ia actual` \n lumea fotbalului profesionist de cea mai \nalt` clas`. |n ciuda faptului c` anul trecut a avut venituri de peste 270 de milioane de dolari, situa]ia financiar` grea de la Liverpool devine o imagine familiar` pentru cluburile europene, mai ales pentru cele din cel mai bogat campionat, cel englez (Premier League). Cre[terea astronomic` a salariilor juc`torilor, nesiguran]a legat` de viitorul contractelor de sponsorizare [i economia global` aflat` \ntr-o situa]ie tot mai dificil` au determinat mul]i investitori s` se fereasc` de implicarea financiar` \n cel mai popular sport de pe planet`. Pentru unii, presiunea economic` a devenit deja prea mare. Alexandre Gaydamak, proprietarul franco-rus al clubului Portsmouth FC, care \n prezent este \n partea de jos a clasamentului din campionatul englez, vrea s` vând` echipa cu 85 de milioane de dolari. Mike Ashley, proprietarul Newcastle, o alt` echip` cu performan]e slabe, a \ncercat s` g`seasc` un cump`r`tor, dar a renun]at \n cele din urm` la inten]ia de vânzare, dup` ce nu a ap`rut nici m`car un singur doritor. Exist` zvonuri [i despre al]i proprietari, cum ar fi omul de afaceri islandez Bjorgolfur Gudmundsson, proprietarul

BUSINESSWEEK l 3 MARTI E 2009

LYNNE LANCASTER

clubului londonez West Ham United, care este [i principalul ac]ionar al b`ncii Landsbanki, na]ionalizat` recent de guvernul din Islanda. Parafrazând o zical` celebr`, putem spune: “Ca s` faci o mic` avere, trebuie s` \ncepi cu una mare [i s` cumperi un club de fotbal”. |NVING~TORII IAU TOTUL

Aceasta nu \nseamn`, \ns`, c` fotbalul nu este \n continuare o afacere profitabil`. Compania de consultan]` Deloitte estimeaz` c` veniturile din sezonul 20072008 ale celor mai bogate 20 de cluburi de fotbal din lume, toate din Europa, au totalizat nu mai pu]in de 4,9 miliarde de dolari, cu 6% peste cifra \nregistrat` anul trecut [i de trei ori mai mult decât acum zece ani. Potrivit lui Dan Jones, partener la divizia Sports Business Group din cadrul Deloitte, veniturile cluburilor provin \n medie \n propor]ie de 41% din drepturile de televiziune, 33% din contractele de sponsorizare [i 26% din vânz`rile de bilete [i cele conexe. “|n vârful piramidei, lucrurile merg bine. Dar \n a doua jum`tate a clasamentelor ligilor europene, cluburile sufer` tot mai mult”, spune Jones. Acest lucru \nseamn` c` echipe ca Real Madrid [i Manchester United, clasate pe primele dou` locuri \n clasamentul Deloitte al celor mai bogate cluburi de fotbal din lume, vor trece f`r` prea mari probleme prin actuala criz` financiar`. Aceste echipe de top au contracte de televizare de miliarde de dolari, care le ajut` s` nu fie influen] ate prea mult de oscila]iile economice, iar contractele lor de sponsorizare au drept parteneri companii mari [i bogate, cum ar fi Nike, Adidas, BT Group sau Gazprom, care este pu]in probabil s` renun]e la acordurile \ncheiate deja. Mai mult, cluburile importante reu[esc chiar s`-[i \nt`reasc` pozi]iile comerciale, atr`gând sponsori secundari. Liverpool a ob]inut un contract de câteva milioane de dolari cu produc`torul danez de bere Carlsberg, \n timp ce Arsenal Londra, clasat pe locul 6 \n topul Deloitte, [i-a extins acordurile de sponsorizare pentru a include companii ca produc`torul auto francez Citroën [i compania elve]ian` de ceasuri Ebel. SPONSORIZ~RILE INTR~ LA AP~

Dar cluburile mai mici, care nu au reu[it s`-[i diversifice prea mult activit`]ile comerciale conexe, inclusiv unele din

topul primelor 20 de echipe ale lumii, pot avea probleme. Acestea ar putea suferi \n urma sc`derii num`rului de spectatori de la meciuri [i a pierderii unor contracte de sponsorizare, pe m`sur` ce companiile din toat` lumea caut` metode de a-[i reduce costurile. “Fiecare investi]ie este analizat` cu mare aten]ie. Ce se aprob` acum difer` foarte mult de ceea ce se \ntâmpla \n urm` cu 12 luni”, afirm` Steve Bradley, director pentru marketing sportiv [i sponsoriz`ri la compania de consultan]` media Hill & Knowlton. Dan Jones, de la Deloitte, spune c` un indicator clar \l reprezint` sponsorii care apar pe tricourile echipelor. Dup` ce

acordurile de sponsorizare”, spune Bob Mitchell, director pentru sport [i sponsoriz`ri la firma londonez` de avocatur` Harbottle & Lewis. “Fotbalul r`mâne un sport foarte atractiv, dar s-ar putea s` vedem c` nu se vor re\nnoi unele contracte”. SALARII RECORD

Presiunea asupra veniturilor vine \ntr-un moment \n care cluburile cheltuiesc sume record pentru a atrage cei mai buni juc`tori din lume. Potrivit Deloitte, echipele din Premier League au cheltuit 227 de milioane de dolari \n ianuarie 2009 pentru transferurile permise la jum`tatea sezonului. Suma este cu 14 milioane de dolari mai mare decât cea \nregistrat` anul trecut [i cu nu mai pu]in VENITURI LOC 2008 (2007) CLUB }AR~ de 142 de milioane de (MIL. EURO) dolari peste cea din 2007. 1 (1) Real Madrid Spania 351 “Nivelul cheltuielilor 2 (2) Manchester Anglia 324.,8 pentru transferuri este United uria[, \n compara]ie cu cel al cluburilor din alte cam3 (3) FC Barcelona Spania 308,8 pionate europene”, spune 4 (7) Bayern Germania 295,3 Paul Rawnsley, director München al diviziei Sports Business 5 (4) Chelsea FC Anglia 268,9 Group, de la Deloitte. O mare parte din 6 (5) Arsenal FC Anglia 264,4 aceast` generozitate se da7 (8) Liverpool FC Anglia 210,9 toreaz` Abu Dhabi United Group, noul proprietar 8 (6) AC Milan Italia 209,5 plin de bani al clubului 9 (11) AS Roma Italia 175,4 Manchester City, care a 10 (9) Internazionale Italia 172,9 pl`tit 284 de milioane de dolari pentru achiziSursa: Deloitte ]ia echipei. Precedentul compania american` de asigur`ri AIG, proprietar, fostul premier thailandez care a suferit pierderi masive \n urma Thaksin Shinawatra, a fost obligat s` crizei subprime, a anun]at pe 21 ianuarie vând` dup` ce autorit`]ile din ]ara sa i-au c` nu va re\nnoi acordul de sponsorizare blocat active de peste 2 miliarde de dolari, de 80,6 milioane de dolari cu Manchester \n urma unor acuza]ii de corup]ie. Abu United dup` sezonul 2009-2010, majoDhabi United a cheltuit deja 46,3 milioane ritatea anali[tilor se a[teptau ca multe de dolari pentru un contract pe patru ani companii de top, mai ales din retail [i cu atacantul brazilian Robinho [i a anuntelecomunica]ii, s` ofere sume importan]at c` va cheltui \n continuare sume mari te pentru a lua locul AIG. |nc` nu a fost pentru a achizi]iona juc`tori de top. cazul. Iar dup` ce compania de turism XL Dar, pentru fiecare miliardar dornic s` Holidays, sponsorul clubului West Ham, salveze un club ca Manchester City, exist` a dat faliment \n septembrie 2008, clubul mai multe echipe, inclusiv din ligile cele a avut nevoie de peste trei luni pentru a mai puternice din Europa, care vor avea g`si un alt sponsor. O alt` echip` englez`, de luptat din greu pentru a se men]ine pe West Bromwich Albion, aflat` \n coada linia de plutire \n actualele condi]ii dificile. primei ligi engleze, \nc` nu a g`sit spon“Deocamdat`, este o mi[care c`tre bransor pentru acest sezon. durile mari, care vor surclasa numele mai “Toat` lumea analizeaz` foarte atent pu]in cunoscute”, spune Dan Jones. ^

TOP 10 CLUBURI DE FOTBAL

3 MARTI E 2009 l BUSINESSWEEK

AUTO

Ford vede viitorul \ntr-o oglind` retro A respins trucuri vechi de economisire a combustibilului. Acum le folose[te pentru a reduce consumul [i emisiile poluante

De David Kiley

Pe m`sur` ce standardele de economisire a combustibililor devin mai dure, companiile auto se uit` cu aten]ie c`tre noua genera]ie de vehicule electrice [i hibride. Dar, \n aceste zile, directorii Ford Motors privesc \n acela[i timp [i spre trecut, nu doar spre viitor. Ford a scos de la naftalin` idei mai vechi pentru a reduce consumul de benzin` [i a reduce emisiile poluante. Câteva din aceste proiecte au fost gândite cu decenii \n urm`, au fost deja folosite \n multe din ma[inile europene de mic litraj [i promovate cu hot`râre de militan]ii pentru protec]ia mediului. Dar la Detroit, aceast` tehnologie doar a adunat praf pe rafturi. Nu [i de acum \nainte. Ford pune accentul pe economia de combustibil pentru toat` linia sa de produse. Pentru modelul Explorer din 2011, compania va utiliza din plin` tehnologii ecologice BUSINESSWEEK I 3 MARTI E 2009

“retro”, cum ar fi o]elul mai u[or [i motorul cu injec]ie direct`. Aceast` tehnic`, care dateaz` din anii ‘40, pompeaz` aer [i gaz direct \n camera de combustie, \n loc s` le preamestece, rezultând o ardere mult mai eficient` a combustibilului. Împreun`, aceste tehnologii vor permite noului Explorer s` ating` un consum de numai 7,5 litri la 100 km, dep`[ind hibridul Highlander al Toyota, care consum` 9,4 litri. “Putem face multe lucruri pentru a \mbun`t`]i semnificativ economia de combustibil f`r` a apela la propulsia electric`”, spune [eful departamentului de dezvoltare produse la nivel global al Ford, Derrick Kuzak. EXPLORER TURBO

Ford [i rivalii s`i din Statele Unite ar fi putut s` ac]ioneze mult mai devreme. În 2003, Union of Concerned Scientists (UCS) a publicat o lucrare explicând cum

un Ford Explorer cu un design \mbun`t`]it ar putea ajunge la 8,4 litri la 100 km, \n loc de 15,6 litri cât consuma Explorer \n acea perioad`. Pe lâng` un [asiu mai u[or [i injec]ia direct`, lista UCS includea o transmisie \n [ase trepte [i tehnologia turbo, veche de un secol, prin care gazele de e[apament ajut` la mi[carea turbinei motorului. {eful dezvolt`rii de produse la Ford din acea perioad` remarca zeflemitor c` “UCS nu proiecteaz` ma[ini pentru consumatori, noi facem asta”. Acum, echipa care a proiectat Explorer pare s` fi lucrat dup` lista UCS. Pentru a construi modelul din 2011, va folosi aceea[i platform` ca la Ford Taurus, \n locul celei de camionet`. Folosirea o]elului u[or a dus la o reducere a greut`]ii cu peste 150 kg. Multe modele vor fi livrate cu noul motor “EcoBoost”, care folose[te injec]ia direct` [i tehnologia turbo, plus software sofisticat pentru a ob]ine maximum de putere. Aceasta va cre[te pu]in pre]ul. |n locul motorului actual V-8 de 4,6 litri, noul SUV va avea un propulsor de numai 2 litri, cu 4 cilindri, care produce, \ns`, 275 de cai putere, fa]` de 210 CP \n cazul modelului precedent. “Detroit nu a neglijat inova]ia, ci decizia de a o aplica”, spune David Friedman, director de cercetare al vehiculelor ecologice la UCS [i coautor al lucr`rii din 2003. Injec]ia direct` [i tehnologia turbo sunt folosite de mult` vreme pentru a cre[te accelera]ia pentru ma[inile sport de la Audi, Mazda, Saab, BMW, Mercedes [i Subaru. Acum, toate aceste companii, plus Ford [i al]ii, le vor utiliza pentru a cre[te economiile de combustibili la ma[inile de familie. Ford inten]ioneaz` [i resuscitarea altei tehnologii care economise[te combustibil, numit` stop-start, dezvoltat` \nc` din anii ‘90 [i folosit` deja \n modelele hibrid din SUA [i Europa. Aceasta permite oprirea motorului când ma[ina st` la semafor sau \n trafic [i repornirea la ap`sarea pedalei de accelera]ie. “Gradul de acceptare pentru astfel de modele a crescut foarte mult \n ultimii cinci ani”, spune Mike Marshall, director al J.D. Power & Associates. “La fel a crescut [i disponibilitatea consumatorilor de a pl`ti pentru ele”. ^

A. RICHARD ALLEN

AFACERI ECO Sistemul Pelami transform` mi[carea valurilor \n energie

DE ADAM ASTON

ENERGIE EOLIAN~

Zgârie nori scufunda]i În timp ce \n SUA turbinele eoliene r`mân pe uscat, \n Europa \nfloresc turbinele eoliene marine. Juc`torii europeni sunt lideri \n tehnologiile asociate, de la turbine rezistente la furtuni puternice, la vase uria[e care transport` [i asambleaz` aceste turbine. Burntisland Fabrications (BiFab), divizie a grupului de servicii petroliere JCE Group, a identificat o ni[` promi]`toare \n industria eolian` marin`. Adaptând designul folosit ini]ial la echipamentele petroliere, compania construie[te schele gigantice pentru a ancora turbinele de fundul m`rii. Structurile rezistente [i u[oare necesit` mai pu]in o]el decât tuburile de o]el folosite pentru centralele eoliene de uscat. BiFab, cu sediul \n Fife (Sco]ia), a livrat supor]ii pentru dou` turbine de 5 MW. Plasate \n ape cu adâncimea de peste 36 de metri, cele dou` turbine produc energie pentru o platform` petrolier` din Marea Nordului. Anul trecut, BiFab a câ[tigat licita]ia de livrare a acestor supor]i u[ori pentru zeci de turbine eoliene din Marea Nordului [i Marea Irlandei.

PUTEREA APEI

Energie din rostogolirea m`rii “Gândi]i-v` la valuri ca la o putere concentrat` a vântului”, spune Max Carcas, director de dezvoltare la Pelamis Wave Power \n Edinburgh (Sco]ia). Vånturile care str`bat oceanele provoac` valuri. Pentru c` apa este mai grea decât aerul, fiecare val transfer` de 18 de ori mai mult` energie decât un volum similar de vânt. Pelamis recolteaz` aceast` energie cu un aparat de m`rimea unui tren de metrou, care plute[te pe suprafa]a m`rii. Pe m`sur` ce valurile ridic` [i coboar` sec]iunile interconectate ale aparatului, se pun \n mi[care pistoane hidraulice care \mping

PUTEREA MAREELOR

Progres limitat \n domeniu \n SUA Chiar dac` \n Europa \nflore[te, energia regenarabil` bazat` pe energia m`rii se lupt` s` r`mân` pe linia de plutire \n SUA. Finavera Renewables dorea s` instaleze patru “balize electrice” \n largul coastelor statelor California [i Washington. Dar dup` ce prototipul s-a scufundat \ntr-o furtun`,

un fluid \ntr-un generator. Din septembrie trecut, trei astfel de “[erpi” de 750 kW plutesc \n largul coastelor Portugaliei, alimentând re]eaua electric` cu energie pentru 2.000 locuin]e. Chiar [i \n condi]iile crizei financiare, investitori priva]i sunt interesa]i de aceast` tehnologie. Pelamis are peste 120 de milioane de dolari de la GE Energy Financial Resourses, Norsk Hydro [i al]ii. Pe 11 februarie, compania a anun]at un contract pentru a construi module mai u[oare [i mai eficiente pentru compania german` E.ON.

compania din Vancouver a abandonat proiectul, optând s` construiasc` turbine eoliene pe uscat. Între timp, la New York, Verdant Powers \ntâmpin` dificult`]i cu dou` generatoare subacvatice instalate \n East River. Ei folosesc turbine pentru a transforma mareele \n energie, dar viteza mare a apei a distrus lamele. Un nou design a rezolvat problema, spune pre[edintele [i directorul executiv Ronald Smith, dar birocra]ia a fost atât de costisitoare, \ncât extinderea spre noi pie]e r`mâne o provocare. Ocean Power Tehnologies, din Pennington (New Jersey) tocmai a vândut prima sa baliz` generatoare de energie unei companii de utilit`]i, dar nu \n SUA. Comanda a venit de la Iberdrola, \n Spania.

3 MARTI E 2009 I BUSINESSWEEK

MARKETING

Coca-Cola [i Pepsi reinventeaz` apa

nistra]ia pentru Alimente [i Medicamente. PepsiCo a anun]at c` vânz`rile de ap` au sc`zut cu peste 10% \n al treilea trimestru din 2008, dar nu a oferit \nc` datele pentru trimestrul patru. ALTERNATIVE CURATE

Nestlé, de]in`tor al brandurilor Perrier, Poland Spring [i Arrowhead, se concentreaz` mai mult pe marca sa low-cost Pure Life. Cu pre]uri pornind de la 3,99 de dolari Cele dou` companii promoveaz` banalul lichid, dup` ce pentru un bax de 24 de sticle, marca s-a bine \n lan]uri de magazine criza [i ecologia au stimulat consumul apei de la robinet comportat ca Wal-Mart [i Sam’s Club, vânz`rile din SUA fiind \n cre[tere cu peste 20% anul trecut. Dar Kim Jeffery, pre[edinte executiv la Nestlé Waters North America, spune c` De Cristopher Palmeri [i Nanette Byrness cafea [i ap` ale Coca-Cola pentru America nici nu se pune problema unei compara]ii de Nord, spune c` scopul este s` ofere conÎn urm` cu câ]iva ani, gigan]ii b`uturilor cu apa de robinet, spunând c` Pure Life sumatorilor arome diverse, dar f`r` calorii r`coritoare mizau pe un viitor str`lucit este filtrat` [i are minerale. “Apa de la robipentru apa \mbuteliat`. Cum vânz`rile din \n plus. PepsiCo, proprietar al Aquafina, a net este foarte diferit`”, a insistat el. lansat recent o versiune de ap` cu vitamine SUA cre[teau aproape cu 10% pe an, apa Sensibilitatea sa este justificat`. Ora[e [i cu esen]e de plante numit` Sobe Lifewa\mbuteliat` a fost o alternativ` s`n`toas` precum Seattle sau San Francisco au cerut ter, care con]ine stevia, un nou \ndulcitor [i la mod` pentru sucuri. Dar criza [i natural f`r` calorii aprobat recent de Admi- autorit`]ile municipale s` nu mai achizicampaniile ecologiste \mpotriva sticlelor ]ioneze apa \n sticle mici de plastic au dus la reducerea Cre[terea de plastic. {i restaurante de cre[terii unei afaceri de 12 vânz`rilor de lux din Los Angeles pân` la miliarde de dolari la doar 2% ap` \mbuNew York, care obi[nuiau anul trecut, iar Euromoniteliat` a \nces` \ncarce nota de plat` tor estimeaz` un declin tinit pân` la promovând apa plat` sau anul acesta. “Principalele 2% anul trecut mineral` \mbuteliat`, nu mai probleme sunt economia [i servesc a[a ceva. mediul”, spune Gary HempAcest lucru a ajutat la hill, vicepre[edinte al firmei formarea unei noi pie]e a de consultan]` Beverage produc`torilor de filtre de Marketing Corp. ap`, cum ar fi Brita, de]inut Acum, juc`torii dominan]i de Crorox, [i PUR, de]inut din pia]` precum Coca-Cola, de Procter&Gamble, ambele Pepesi Co. [i Nestlé \nbucurându-se de o cre[tere cu cearc` s` schimbe tendin]a 10% a veniturilor anul trecut. de sc`dere. Ei au introdus Alte companii cum ar fi Sigg, noi arome, promoveaz` CamelBak, Kleen Kanteen [i KOR Ideas branduri ieftine [i \ncearc` s` devin` construiesc afaceri bazate pe reumplerea mai ecologici pentru a lupta \mpotriva sticlelor. “Afacerile cu ap` \mbuteliat` nu tendin]ei \n cre[tere de a folosi apa de la au g`sit o cale de a \n]elege faptul fundarobinet. Dar se poate dovedi a fi o b`t`lie PROCENT mental c` re]elele municipale sunt cea mai dificil`, \n special \n pie]ele dezvoltate, 12 ecologic` cale de a distribui ap`”, spune unde exist` o \ngrijorare crescut` a conMODIFICARE FA}~DE 10 cofondatorul KOR, Paul Shustak. sumatorilor despre costurile energetice ANUL TRECUT În timp ce gigan]ii b`uturilor [i poluarea generat` de apa \mbuteliat`. 8 r`coritoare \[i promoveaz` imaginea O tactic` ar fi s` se pun` accentul pe ecologic` folosind mai pu]in plastic [i produse care s` ofere mai mult decât 6 reciclând mai mult, le este din ce \n ce simpla ap`. Coke [i-a extins portofoliul 4 mai greu s` conving` consumatorii s` \n domeniu prin achizi]ionarea cu 4,1 dea bani pentru un produs pe care \l pot miliarde de dolari a Glaceau, produc`tor 2 g`si \n propriile lor case. Companiile sunt de ap` cu vitamine. Compania tocmai a \ngrijorate c` obiceiurile create acum ar introdus o versiune aromat` a apei filtrate 0 '03 '04 '05 '06 '07 '08 putea s` continuie [i \n momentul \n care Dasani, numit` Dasani Essence. Penny Sursa: Beverage Marketing Corp. economia \[i va reveni. ^ McIntyre, responsabil` de diviziile de ceai,

CONSUMUL AMERICAN DE AP~ |MBUTELIAT~

BUSINESSWEEK I 3 MARTI E, 2009

SYRACUSE NEWSPAPERS/FRANK ORDOÑEZ/THE IMAGE WORKS

STRATEGII

Entertainment \ncheie astfel de acorduri. “Nu ne mai putem permite s` d`m bani dac` nu suntem siguri pe vânz`rile de DVD-uri”, afirm` Michael Lynton, [eful Sony Pictures. Chiar dac` \[i iau m`suri de ap`rare, studiourile se preg`tesc deja pentru ziua \n care filmele nu vor mai fi puse pe suport fizic, ci vor fi distribuite \n principal pe internet [i prin intermediul serviciilor video-on-demand ale companiilor de cablu [i satelit. Aceast` pia]` a ajuns deja la 1,4 miliarde de dolari, potrivit Adams Media Research, [i a crescut anul trecut cu 19%. |n prezent, majoritatea studiourilor fac pa[i mici \n aceast` direc]ie. |n loc s` a[tepte câteva s`pt`mâni \ntre lansarea unui DVD [i cea a versiunii online [i pe cablu a unui film, Warner Bros. [i alte câteva companii le lanseaz` simultan pentru anumite produc]ii. Scopul este de a incita adolescen]ii [i pe cei care nu cump`r` DVD-uri. Se fac lucruri [i pentru a permite telespectatorilor s` descarce filmele dup` ce acestea au ap`rut \n cinematografe, dar \nainte de lansarea pe DVD. Ideea este, potrivit lui James Gianapoulos, co-pre[edinte al Fox Filmed Entertainment, s` se cear` un pre] mai mare (unii au mers pân` la 40 de dolari) pentru o vizionare \n avanpremier` a unui film \n format high-definition. Paramount a mers, poate, cel mai departe. Compania lanseaz` filme direct pe internet. Anul trecut, a pus gratuit comedia Jackass 2.5 pe site-ul Blockbuster. Filmul de 64 de minute a atras 15 milioane de spectatori. Paramount afirm` c` entuziasmul generat a ajutat la vânzarea filmului prin intermediul altor site-uri. “Putem folosi internetul pentru lansarea unui film la fel ca la cinema”, spune Thomas Lesinski, director pentru strategie digital` la Paramount, care inten]ioneaz` s` produc` [i alte filme cu buget redus pentru internet. Vânzarea sau \nchirierea electronic` a filmelor este profitabil`. Studiourile \ncaseaz` circa 70% din cei 4,99 dolari pe care \i pl`tesc clien]ii televiziunilor prin cablu pentru \nchirierea unui film, fa]` de 30% cât iau \n cazul unui DVD. Desigur, DVD-urile genereaz` \nc` 70% din profiturile unui film. Problema este s` se intensifice distribu]ia electronic` f`r` a afecta DVD-urile. ^

Iger de la Disney pariaz` pe brandul s`u pentru a spori vânz`rile

Hollywoodul prive[te dincolo de era DVD Studiourile \ncearc` s` stoarc` mai multe profituri din DVD-uri, de[i se mut` c`tre alte forme de distribu]ie probleme \n cre[terea vânz`rilor. Poate c` Iger crede c` DVD-ul [i-a tr`it traiul, Este oficial: epoca de glorie a DVD-urilor dar [i el \ncearc` s` stimuleze vânz`rile. A a apus. Directorul executiv al Walt Disney, f`cut presiuni pentru mai multe filme sub Robert A. Iger, a l`sat recent s` se \n]eleag` brandul Disney. Astfel, nu doar p`rin]ii se acest lucru, fiind singurul [ef de studio care vor \nghesui s` cumpere DVD-uri Disney recunoa[te public faptul c` Hollywood-ul ar pentru copiii lor, dar filmele companiei pot putea s` nu mai conteze pe “vaca de muls” fi promovate prin intermecare i-a adus profituri de diul parcurilor tematice, miliarde de dolari. al canalelor TV [i al Vânz`rile de DVD-uri au magazinelor Disney. “Marca sc`zut cu 6,3% anul trecut. Disney ne ofer` un avantaj”, De[i criza a avut contribuspune Iger. ]ia sa, este clar [i faptul c` Pe m`sur` ce vânz`rile publicul evit` DVD-urile, este procentul de DVD-uri scad, studiopentru c` are multe alte \ncasat de studiouri urile caut` noi modalit`]i de op]iuni, de la vizionarea din vânz`rile de ﬁlme online, fa]` a reduce costurile, pentru filmelor [i emisiunilor TV de 30% la DVD-uri a putea câ[tiga mai mult pe internet, la jocurile video. din vânzarea fiec`rui disc Prin urmare, mogulii Cet`]ii Sursa: BusinessWeek \n parte. Una dintre ]intele Filmului se confrunt` cu o principale o reprezint` acordurile prin care dilem` comun` multor directori executivi: vedetele [i regizorii primesc o parte din venitrebuie s` sprijine un produs care pierde turile produse de film. Tot mai mul]i avânt, pentru a avea timp s`-[i regândirectori insist` c` un film trebuie m`car deasc` modelul de afaceri. s`-[i scoat` banii investi]i \nainte ca stuUrm`toarea genera]ie de discuri Blu-ray diourile s` \mpart` \ncas`rile. Sony Pictures va stimula pia]a, dar [efii studiourilor au De Ronald Grover

RICK WILKING/REUTERS

70%

3 MARTI E 2009 I BUSINESSWEEK