Sâmbãtã
597
SÂMBÃTÃ Oficiul lecturilor V. Dumnezeu ne-a renãscut la o speranþã vie, aleluia! R. Prin învierea lui Isus Cristos din morþi, aleluia!
LECTURA ÎNTÂI Din Apocalipsul sfântului apostol Ioan
5,1-14
Viziunea Mielului Eu, Ioan, am vãzut în mâna dreaptã a celui care ºedea pe tron o carte scrisã pe o parte ºi pe alta, sigilatã cu ºapte sigilii, 2 ºi am vãzut un înger puternic care striga cu glas tare: „Cine este vrednic sã deschidã cartea ºi sã-i desfacã sigiliile?” 3 Dar nimeni, nici în cer, nici pe pãmânt, nici sub pãmânt, nu era în stare sã deschidã cartea ºi sã se uite în ea. 4 ªi am plâns mult, pentru cã nimeni n-a fost gãsit vrednic sã deschidã cartea ºi sã se uite în ea. 5 Atunci, unul dintre bãtrâni mi-a zis: „Nu plânge! Iatã, a învins leul din tribul lui Iuda, vlãstarul lui David. El va deschide cartea ºi cele ºapte sigilii ale sale”. 6 ªi am vãzut stând în picioare, la mijloc, între tron ºi cele patru fiinþe ºi între bãtrâni, un Miel ca înjunghiat, având ºapte coarne ºi ºapte ochi, care sunt cele ºapte duhuri ale lui Dumnezeu trimise pe tot pãmântul. 7 El a venit ºi a luat cartea din mâna dreaptã a celui care ºade pe tron. 8 Când a luat cartea, cele patru fiinþe ºi cei douãzeci ºi patru de bãtrâni au cãzut înaintea Mielului, având fiecare o harpã ºi cupe de aur pline cu tãmâie, care sunt rugãciunile sfinþilor, 9 ºi cântau un cântec nou, spunând: „Vrednic eºti tu sã primeºti cartea ºi sã desfaci sigiliile sale, pentru cã ai fost înjunghiat ºi ai cumpãrat pentru Dumnezeu, 1
598
Sãptãmâna a II-a din timpul pascal
prin sângele tãu, oameni din toate triburile, limbile, popoarele ºi naþiunile 10 ºi i-ai fãcut pentru Dumnezeul nostru o împãrãþie ºi preoþi ºi vor domni pe pãmânt”. 11 Am vãzut ºi am auzit glasul multor îngeri în jurul tronului, al fiinþelor ºi al bãtrânilor, iar numãrul lor era de zeci de mii de ori zeci de mii ºi de mii de ori mii. 12 Ei spuneau cu glas puternic: „Vrednic este Mielul, care a fost înjunghiat, sã primeascã puterea, bogãþia, înþelepciunea ºi tãria, cinstea, gloria ºi binecuvântarea”. 13 ªi am auzit orice creaturã, în cer, pe pãmânt, sub pãmânt ºi în mare ºi toate câte sunt în ele, spunând: „Celui care ºade pe tron ºi Mielului sã fie binecuvântarea, cinstea, gloria ºi puterea în vecii vecilor!” 14 Iar cele patru fiinþe spuneau: „Amin!” ªi bãtrânii au cãzut la pãmânt ºi l-au adorat. RESPONSORIUL Ap 5,9bcd.10a R. Vrednic eºti, Doamne, sã primeºti cartea ºi sã desfaci sigiliile sale, pentru cã ai fost înjunghiat * ºi ne-ai rãscumpãrat pentru Dumnezeu prin sângele tãu, aleluia! V. Cãci ne-ai fãcut pe noi, pentru Dumnezeul nostru, o împãrãþie ºi preoþi. * ªi ne-ai. LECTURA A DOUA Din constituþia despre liturgie Sacrosanctum concilium a Conciliului al II-lea din Vatican (Nr. 5-6)
Economia mântuirii Dumnezeu care vrea ca toþi oamenii sã se mântuiascã ºi sã ajungã la cunoaºterea adevãrului (1Tim 2,4), care în multe rânduri ºi în multe moduri a vorbit odinioarã
Sâmbãtã
599
pãrinþilor noºtri prin profeþi (Evr 1,1), când a venit plinirea timpului, l-a trimis pe Fiul sãu, Cuvântul fãcut trup, uns de Duhul Sfânt, sã ducã vestea cea bunã sãracilor, sã-i vindece pe cei cu inima zdrobitã (cf. Is 61,1; Lc 4,18), ca un medic trupesc ºi sufletesc, mijlocitor între Dumnezeu ºi oameni (cf. 1Tim 2,5). Într-adevãr, firea lui omeneascã în unitatea persoanei Cuvântului a fost instrumentul mântuirii noastre. De aceea, în Cristos s-a realizat împãcarea noastrã desãvârºitã ºi ne-a fost datã plinãtatea cultului divin. Aceastã operã a rãscumpãrãrii oamenilor ºi a preamãririi desãvârºite a lui Dumnezeu, prefiguratã în faptele minunate ale Domnului, sãvârºite cu poporul Vechiului Testament, a fost îndeplinitã de Cristos Domnul, mai ales prin misterul pascal al fericitei sale pãtimiri, al învierii ºi al înãlþãrii glorioase, mister prin care, murind, a nimicit moartea noastrã ºi, înviind, ne-a redobândit viaþa; cãci din coasta lui Cristos dormind pe cruce, s-a nãscut sacramentul admirabil al întregii Biserici. De aceea, precum Cristos a fost trimis de Tatãl, la fel, ºi el i-a trimis pe apostolii sãi, plini de Duhul Sfânt, nu numai pentru ca, predicând evanghelia la toatã fãptura, sã proclame cã Fiul lui Dumnezeu, prin moartea ºi învierea sa, ne-a eliberat de puterea Satanei ºi a morþii ºi ne-a strãmutat în împãrãþia Tatãlui, dar ºi pentru ca ei sã înfãptuiascã opera mântuirii pe care o vesteau, prin jertfa ºi sacramentele în jurul cãrora graviteazã întreaga viaþã liturgicã. Astfel, prin Botez, oamenii sunt introduºi în misterul pascal al lui Cristos: morþi împreunã cu el, înmormântaþi ºi înviaþi împreunã cu el, ei primesc Duhul înfierii prin care strigãm: Abba, Tatã (Rom 8,15), ºi astfel, devin adevãraþii adoratori pe care îi cautã Tatãl. De asemenea, ori de câte ori mãnâncã cina Domnului, ei vestesc moartea lui pânã când va veni. De aceea, chiar în ziua de Rusalii, când Biserica a apãrut în lume, aceia care au primit cuvântul lui Petru au fost botezaþi ºi stãruiau în învãþãtura apostolilor ºi în comuniunea fraternã, la frângerea pâinii ºi la rugãciune, lãudându-l pe
600
Sãptãmâna a II-a din timpul pascal
Dumnezeu împreunã ºi având trecere în faþa întregului popor (cf. Fap 2,42.47). De atunci, Biserica nu a încetat niciodatã sã se întruneascã pentru a celebra misterul pascal: citind din toate Scripturile cele despre Cristos (Lc 24,27), celebrând Euharistia, în care sunt reprezentate victoria ºi triumful realizate prin moartea sa, ºi aducând mulþumiri în acelaºi timp lui Dumnezeu pentru darul lui nespus de mare, (cf. 2Cor 9,15) în Cristos Isus, pentru lauda gloriei sale (Ef 1,12), prin puterea Duhului Sfânt. Cf. In 15,5.9 RESPONSORIUL R. Eu sunt viþa, voi sunteþi mlãdiþele; * cel care rãmâne în mine ºi eu în el, acela aduce rod mult, aleluia! V. Aºa cum Tatãl m-a iubit pe mine, ºi eu v-am iubit pe voi; rãmâneþi în iubirea mea. * Cel care. Rugãciunea de încheiere, ca la Laude.
Laudele Rom 14,7-9 LECTURA SCURTÃ Nimeni dintre noi nu trãieºte pentru sine ºi nimeni nu moare pentru sine. De fapt, dacã trãim, pentru Domnul trãim, ºi dacã murim, pentru Domnul murim. Aºadar, fie cã trãim, fie cã murim, ai Domnului suntem. Cãci pentru aceasta a murit ºi a înviat Cristos, ca sã fie Domn ºi peste morþi, ºi peste vii. RESPONSORIUL SCURT R. Domnul din mormânt a înviat. * Aleluia, aleluia! Domnul. V. Care pentru noi pe cruce a atârnat. * Aleluia, aleluia! Slavã Tatãlui. Domnul. Ant. la Benedictus: Pacea sã fie cu voi, eu sunt, aleluia; nu vã temeþi, aleluia!
Sâmbãtã
601
RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ Sã-l rugãm cu evlavie pe Cristos, care ne-a arãtat viaþa veºnicã: Învierea ta, Doamne, sã reverse har asupra noastrã! Pãstorule veºnic, priveºte la turma ta care se trezeºte din somn – ºi dã-ne hrana îmbelºugatã a cuvântului tãu ºi a pâinii vieþii! Nu îngãdui sã ne rãpeascã vreun lup ori sã ne ducã la pieire vreun nãimit, – ci fã sã ascultãm cu fidelitate glasul tãu! Tu, care conlucrezi pretutindeni cu propovãduitorii tãi ºi le întãreºti cuvântul, – fã sã vestim astãzi învierea ta prin purtare ºi prin trãire! Fii tu însuþi bucuria noastrã, pe care nimeni nu o ia de la noi, – pentru ca, eliberaþi de tristeþea pãcatului, sã nãzuim spre viaþa veºnicã! Tatãl nostru. Rugãciunea de încheiere Îndepãrteazã, te rugãm, Doamne, documentul înscris de legea pãcatului, stare de care ne-ai eliberat prin misterul pascal al învierii lui Cristos. El, care, fiind Dumnezeu. Ora medie Ora a treia LECTURA SCURTÃ Rom 5,10-11 Dacã, duºmani fiind, am fost reconciliaþi cu Dumnezeu prin moartea Fiului sãu, cu atât mai mult, reconciliaþi fiind, vom fi mântuiþi prin viaþa lui. Dar nu numai atât, ci ne lãudãm în Dumnezeu prin Domnul nostru Isus Cristos, prin care acum am primit reconcilierea. V. Domnul a înviat cu adevãrat, aleluia! R. ªi i s-a arãtat lui Simon, aleluia!
602
Sãptãmâna a II-a din timpul pascal
Ora a ºasea 1Cor 15,20-22 LECTURA SCURTÃ Cristos a înviat din morþi, fiind începutul învierii celor adormiþi. Cãci de vreme ce printr-un om a venit moartea, tot printr-un om vine ºi învierea din morþi. ªi dupã cum toþi mor în Adam, tot la fel, în Cristos, toþi vor fi readuºi la viaþã. V. S-au bucurat ucenicii, aleluia! R. Vãzându-l pe Domnul, aleluia! Ora a noua LECTURA SCURTÃ 2Cor 5,14-15 Iubirea lui Cristos ne constrânge pe noi, care ne gândim cã unul singur a murit pentru toþi, ca atare, toþi au murit. El a murit pentru toþi, pentru ca cei care trãiesc sã nu mai trãiascã pentru ei înºiºi, ci pentru acela care a murit ºi a înviat pentru ei. V. Rãmâi cu noi, Doamne, aleluia! R. Cãci s-a fãcut searã, aleluia! Rugãciunea de încheiere, ca la Laude.