Tot ea…Becoming Meryl Streep – Michael Schulman

Page 1

Tot ea...

Michael schulman Traducere din engleztr de

Alca Birbulescu

lr

vtcToRlA BOOKS


CUPRINS Prolog

11

1. Mary

2L

2. Julie

43

3. Constance

77

4. Isabella

L25

5. Fredo

L63

6. Linda

195

7. Joanna

243

Personaje secundare

307

Mulhrmiri

315

Note

3L7


roiul unei tinere mame care are indrizneala de a-qi abandona soful qi copilul, pentru a se intoarce mai tArziu si a cere custodia. La un anume nivel, fllmul a fost un

c A

E

! E

argument reacfionar impotriva libertifilor feminine. Dar Streep a insistat s5. facd. din Joanna Kramer nu o femeiedragon, ci una comp1ex5.,,cu dorinfe gi indoieli justificate, iar astfel aproape c5. a deturnat fllmul de la ideea inilial5. ,,Femeile", a spus ea, ,joacl mai bine decAt birbafii. De ce? FiindcS. trebuie. Dacd a reuqi si convingi pe cineva mai mare decAt tine de ceva ce nu vrea sE qtie e o aptitudine care fine de supraviefuire, tot aqa au supraviefuit femeiie de milenii. A te preface nu inseamnd doar a juca un rol. Ate preface line de o posibilitate imaginatd. Ate preface sau a juca este o aptitudine foarte folositoare invia!6, pe care o folosim tot timpul. Nu wem s6-qi dea seerma cineva de lucrurile pe care le facem, dar tot face parte din adaptarea speciei noastre. Ne preschimbdmca si ne potrivim cu exigen[ele wemurilor in care triim."12 Anii care au preschimbat-o pe MeryI Streep dintr-o majoretl fermec5.toare in celebritatea de neoprit din Iubita locotenentului francez qi Alegerea Sophiei nu au fost lipsili de exigenlele care au transformat qi America, qi femeile, qi filmele. Povestea ascensiunii ei este qi povestea birbatjlor care au incercat s-o modeleze, s-o iubeasci sau s-o pund pe un piedestal. Cei mai multi nu au reuqit. Avea sd devin5 o stea (ceva ce niciodati. nu fusese printre priorit6!ile ei in vial5) in felul ei, f5rd s6 accepte s5-i deschid[ calea a]tceva decit propriul talent qi

o lncredere in sine nepdmAntean6. Cum ii scriaunui fost iubit in primui an de facultate: ,,Am ajuns in pragul a ceva foarte insp6imAnt6tor qi foarte frumos,,.r3

zo

1 Mary in prima sAmb[ti din noiembrie, coryu1 de elevi de la liceu] Bernards s-a adunat si oficieze un rit sacru.la Festivalul foqtilor absolven[i: ratificarea unei ierarhii adolescentine in care fiecare pozitje se cAqtiga cu greu. Pe un teren de fbtbal american de unverde crud, din spatele unei biserici metodiste, membrii echipei Bernards Mountaineers, despre care toatl lumea qtia ci nu au nicio qans5., iqi infruntau rivalii din Dunellen, un oraq din New Jersey care nu se deosebeapreatare de al 1or. Lapauz6, jucitorii au ieqit de pe teren. Dupi aceea, avenit momentul incoronirii reginei absolvenlilor pentru anul 1966. Toati lumea din qcoali qtia cine avea s[ cAqtige, o LAnlr[ b]ond[, cu ochi albaqtri, care stitea la numdrul 21 pe Old Fort Road. Era genul de fati care pdrea s5 ie aib5. pe toate: deqteapti, atrlgS.toare, cu prieten din echipa de tbtbal. O vizuseri in echipa de majorete. $i Ia cor. $i in piesele qcolii - intotdeauna primea rolul principal. CAnd preqedintele consiliului elevilor, purt6tor de papion, a condus-o pe teren, ochii intregului Bernardsville au poposit pe fala ei limpede, neobiqnuitS. Era frumoasI. $tia toat6lumea, mai pulin ea. Piele de alabastru. Pomefi inalli, statuari, ca cioplili cu

rEI

)tt

4 F UI

ot u,

= U

z o () TI]

m

21


tr

a

a

A

dalta. Ochii umbrili, pulin apropiafi. Pdr ca mitasea porumbului. Nasul atAt de lung qi de asculit incAt eraun eveniment in sine. Nu era nici pe departe suficient de drEgu!5 ca sI ajungb stea de cinema, sau asa credea ea. SteIeIe de cinema erau copil5roase, voluptuoase sau relinute. Erau Audrey Hepburn, Ann-Margret sau Jane Fonda. Stelele de cinerna erau dr5.gu!e. Iar ea, oricAfi bdieli se certaser6 intre ei pentru afecliunea ei, nu era drdgul6, iqi spunea ea. Cu aqa nas, n-avea cum s5. fie. Pauline Kael avea s-o descrie astfel: ,,Streep are atraclia blond5., cu ochi limpezi, a unei valkirii - rrasul pulin mai lung ii d5. felei o distinctie care o duce din clasa drigu[5. in cea a frumuselii adevdrate".1s Nu conteazS. c5 tot Kael avea si-i devinS. cea mai inversunatS. critic{. Avea dreptate: MeryI Streep nu era drigu1i. Era altceva. Ceva mai interesarrt, sau cel pufin mai greu de categorisit. CAnd ridica o sprAnceanb sau collul gurii, putea deveni oricine: aristocratS., cerqetoare, iubit6, clorm. Putea fi nordic5., englezS sau s1av5,. Deocamdat[, voia si fie americancS. get-beget.

Regina balului absolvenlilor din anul dinainte, June Reeves, se intorsese de la facultate ca s5-qi indeplineascd ultima datorie: sd aqeze o diadem6 scAnteietoare pe capul succesoarei. Regina nou-incoronatS. s-a urcat intr-un car

triumfal impodobit cu flori, flancatd

de curLea ei de

ia

bal: Joan Bocchino, Ann Buonopane, Ann Miller qi Peggy Finn, toate cu p[ru] infoiat qi flori prinse la incheieturi. Cdt a durat traversarea cAmpului, a f5.cut cu mAna spre mullime qi a zAmbit, ar6tAnd o m[nuqi alb[. Muncise din greu ca sE devin5. regin5., se dichisise, se peroxidase qi se transformase inpersoana care erahotS.rAt5 sd fie. Niciunul dintre supuqii ei nu qtia cAt de nepotrivitS.

pentru rolul pe care-I primise. Ei vedeau jocul ultimul fir de pir auriu de pe cap. PdnS qi chicotitul ii era construit: i1 exersase, iI fianse uqor qi grafios, cum Ie place biiefilor. N-ar fi zis cd era vorba de actorie, dar asta era. Cu o h5rnicie neabdtutd, se simtea

actoricesc, pdnd la

22

iqi petrecuse anii de liceu cufundat[ intr-un rol. Dar, oricAt de bine s-ar fi priceput s[-I joace, r[mAneau unele fi.suri pe fafad6. Nu arita ca femeile pe care le vedea in reviste, era pulin altfel. Pe cei prezenli ii p5.c[Iise, sau m[car pe cei mai mulfi. Fetele o citeau dintr-o privire. CAt a f[cut cu mAna mulgimii, a rimas ,,in personaj". Era pl[cut s[ fii venerati, dar se simfea, poate, pulin singur6. Pe carul triumfal, era ca pe un plan numai al ei, cu cAliva centimetri mai aproape de cerul de noiembrie decAt tofi cei care se presupunea c5' i-ar fi fost semeni. DacA ar fi putut si i se al5ture June, Peggy sau cea mai bun[ prieten[ a ei, Sue - dar nu putea fi decAt o regin6, iar sarcina ei era sE fie cea mai bun[. Poate pentru prima datb qi, in mod sigur, nu pentru ultima, Meryl Streep invfia cE perfecliunea poate fi o inchisoare. Avea L6 ani.

in curAnd avea si descopere ci nu frumuselea, ci transformarea era punctul ei forte. il avusese de la inceput. I se poate spune ,,2on6". I se poate spune ,,bisericff'. Era un loc in care fusese inainte si qtie cum s[-I descrie, deqi niciodatinu aflase exact cum s-o facS' ,,Aveam 6 ani qi imi puneam furoul mamei pe cap; m5 preglteam s-o joc pe Fecioara Maria, Ia noi i:r sufragerie. in timp ce-mi inf6qam pipuqa Betsy Wetsy m5 simleam liniqtit6, sfinti chiar, iar fala mea transfigurat5. qi

o u, u,

d F

ut GI

u,

= o

z

o () E4

m

atitudineafoarte diferitS, surprinse de tatape fiIm Super-8, i-au atras in transi qi pe fralii mei mai mici Harry, de patru ani, care-l jucape Iosif, si Dana, de doi anl care eraunul din animalele din jurul ieslei Intensitatea concentr[rii mele pur qi simplu i-a atras in rnica scen6 a Naqterii, acolo unde tehnica mea obiqnuit5 pentru a obline ce voiam de Ia ei, lipatul, n-ar fi reuqit niciodati."16 Asta se intAmpla la 6 ani. Iar la nou[: ,,imi amintesc cum am luat creionul pentru sprAncene al mamei qi mi-am desenat cu grijS linii pe toati fa!a, o copie a ridurilor pe care Ie memorasem de pe fala bunicii, pe care o adoram. Am rugat-o pe mama s6-mi fach opozl

2t


qi cAnd mE uit la ea acum, bineinfeles, sem5n cu mine cea de acum qi cu bunica pe atunci. Dar chiar imi amintesc,

pAn[ in oase, cum

fost posibil

sE mi. simt, in ziua aceea, simleam ca apdsat5 de o greutate, dar lntr-un fel veseld. Mh simfeam caed,.L7 Fecioara Maria ca prim rol a fost ceva firesc: Meryl venea dintr-un lung gir de femei pe nume Mary. Mama ei era Mary WbIf Wiikinson, iar pe mama ei o chema Mary Agnes, pe scurt Mamie. Cand i s-a n5scut prima fiic5 lui Mary Wolf, ln Summit, New Jersey, pe 22 iunie 1949, a botezat-o Mary Louise. Dar trei Mary intr-o singur[ familie era prea mult, aqa cd, inainte sd invele si spun6 culg o cheam5., mama ei incepuse si-i spund Meryi. ln copilirie nu qtia prea multe despre str5mos-ii ei. Familia din partea mamei se trigea din quakeri qi iqi putea urm5ri genealogia pAni la R5zboiul d"e a

de vArsta ei. M-am cocArjat, md

d E

)

Independen[5.18 Spuneau poveqti despre cineva d.in familie care ar fi fost sp6.nzurat in philadelphia ca

ho! de cai. O bunici se luptase cu barurile pe vremea Temperanlei. Bunicul ei, Harry Rockafellow Wilkinson, numit de nepofi ,,Harry pop", era un glume! care d6dea mereu din mAini. CAnd era Meryl micd, bunicii ei din partea mamei inci mai spuneau ,,thee,,qi ,,thou,,-. Mary Wolf avea o fali lati qi bldndi qi o dispozifie veseld, moqtenitS. de ia tat[1 ei; mulli ani mai tArziu, in rolul Juliei Child, Meryl avea sd se inspire din imensa ,joie de viwe" a mamei ei.le Se n5.scuse in 1g15, in Brookllm. lntimpul celui de-al Doilea Rizboi Mondial fusese director artistic la BelI Labs, iar mai tArziu studiase ia Arr Students League din New york. Ca majoritatea semenilor ei, qi Mary a renunfat Ia munca din timpul rlzboiului ca s5. se dedice complet roluiui de sotie si mam5: genul de femeie p" rroia s-o infiereze Betty Friedanlrin "ao" Feminine lansarea cirliiThe Mistique, ln 1963. Dar Mary nu suferea de nemullumireape care o observa Friedan la atdtea gospodine, poate fiindci ea nu-si abandonase + Formi

arhaicS. pentru ,,tine" si ,,tu" (n.t.).

i nteresele artistice. CAt qi-a crescut copiii, a lucrat i:rtr-un st.udio amenajat pe veranda din spate, unde crea, ca a rtistS. comerciall, ilustralii pentru publicalii qi afaceri locale. Dacd ar fi ficut parte din generatja fiicei ei, poate s ar fi angajat qi qi-ar fi cl5.dit o carierl. In situalia dat5., a

ritmas implicati in viala din afara familiei, iar venitul in plus nu le-a stricat. Familia din partea tatei lui Meryl era complet lipsit6 rle exuberan[a aceasta. ,,Streep" eraun nume german, deqi ('ir crezuse, ani de-a rAndul, c5 era olandez. Tat5l ei, Harry St.reep Jr., fusese singur Ia pdrin{i. (in familia ei, Harry pi I lcnry erau la fel de abundenli ca Mary.) Poreclit "Buddy", r;c nS"scuse Ia Newark in 1910 qi studiase cu o burs5. la Universitatea Brown. Dupiun an, a izbucnit Marea | )epresiune qi a fost nevoit s5 plece. A lucrat trei decenii lrr departamentul de personal al companiei farmaceutice Merck & Co. Sarcinile lui lineau, ln mare parte, de angajlri i concedieri. Meryl a observat Ia tatdl 1ui o anume ry rrrelancolie, moqtenitb, poate, de la mamalu| Helena, care fu sese

institufionalizat[ pentru

So[uI Helenei, Harry

Wiliam

depre sie clinic6.

Streep, era comis-voiajor

singuri cu fiuI1or, mare parte din timp. l,a o vArst[ mai inaintat5, tat5] lui Meryl avea s5-qi vad6 ncpotul, pe HenryWolfe Gummer, laliceu, intr-o punere irr scen5. a piesei Moorteaunui comis-uoiajor, gi avea sI plAng5, spunind ,,Aqa era tata'. CAnd iqi vizita bunicii din partea tatllui ln lpar[amentul lor, Meryl simfea o tristele care atArna pcste toate. Jaluzelele erau coborAte qi nu ldsau si intre tlccAt o fAqie de lumin[ - in contrast puternic cu casa t:ald5. a familiei Wilkinson. Bunica ei refolosea absolut totul. Pistrabuc5.lele de folie de aluminiu qile mototolea intr-o bild, pe care o [inea sub chiuveti qi care crestea tot nrai mare, spre fascinafia lui Mery1. in entuziasmul postbelic, visul american strdlueitor al nuburbiilor Ie era accesibil familiilor ca a ei S-au mutat, tot in zona central5 a statului New Jersey, odat[ cu naqterea

;i o llsa

acas5,

cllJ UJ

ol ut

cuJ

E U

a U

trl c0

lrtiiefilor, mai i:rtAi la Basking Ridge, apoi la Bernardsville.

25


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.