Asociaţia Scriitorilor din Judeţul Sălaj (AS-SJ) Asociaţia Scriitorilor din Judeţul Sălaj este o asociaţie profesională de creatori literari, nonguvernamentală şi nonprofit, constituită în scopul de a apăra interesele de breaslă, sociale şi morale ale membrilor ei şi de a-i reprezenta în raporturile cu autorităţile, cu alte asociaţii de creatori, cu persoane juridice şi fizice din ţară şi din străinătate. Asociaţia îşi propune să descopere şi să promoveze tinerii scriitori din judeţul Sălaj, să realizeze şi parteneriate cu instituţii de cultură din judeţ, Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj, Cenaclul Literar „Silvania”, Casa de Cultură a Sindicatelor, cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Sălaj, în vederea întâlnirii scriitorilor din cadrul AS-SJ sau a invitaţilor acestora cu elevi din licee.
Membrii activi ai AS-SJ, în ordine alfabetică, sunt următorii: Carmen Ardelean (membru şi în Consiliul Director), Simona Ardelean, Maria-Patricia Birtocean, Ioan Vasile Bulgărean, Imelda Chinţa (membru şi în Consiliul Director), Elena-Mirela Chiş, Carmen Ciumărnean, Cristian Contraş, Grigorie M. Croitoru, Maria V. Croitoru, Elisabeta Simone Györfi-Deák, Györfi-Deák György, Daniel Hoblea (secretar), Dina
Horvath, Florin Horvath, Mioara Lazăr, Marcel Lucaciu, Flavius Lucăcel, Ancuţa Mărieş, Alice Valeria Micu, Viorel Mureşan, Viorica Mureşan, Ioan Maria Oros, Ileana Petrean-Păuşan, Ion Piţoiu-Dragomir, Ioan Pop, Silvia Bodea Sălăjan, Teodor Sărăcuţ-Comănescu, Daniel Săuca (preşedinte), Doina Ira-Tăutan, Viorel Tăutan, Artemiu Vanca.
Prezentarea membrilor Asociaţiei Scriitorilor din Judeţul Sălaj:
Carmen Georgeta Ardelean. N. 23 aprilie 1975, Alba Iulia. A absolvit Liceul Pedagogic „Gheorghe Şincai” Blaj, Facultatea de Litere, Istorie şi Jurnalism din Sibiu, specializarea limba şi literatura română – limba şi literatura franceză; studii aprofundate „Literatură română în context universal” (2000), master în Management Educaţional (2010). Doctor în Filologie (2012). Din 2002, este profesor titular de limba şi literatura română la Liceul Pedagogic „Gh. Şincai” Zalău, iar din iunie 2015 director al aceleiaşi instituţii de învăţământ. Este membră a Centrului de Cercetare a Imaginarului Speculum, membră a Cenaclului Literar „Silvania”, membru fondator al Asociaţiei Scriitorilor din Județul Sălaj şi membru în Consiliul Director al acestei asociaţii, membră în juriul Festivalului Naţional de Creaţie Literară „Vasile Lucaciu” Cicârlău, Maramureş şi în juriile Concursului de Creaţie Literară „Caiete Silvane”. Autoare a peste 100 de studii şi articole, apărute în volume colective sau în reviste literare precum: „Tribuna” (Cluj-Napoca), „Vatra veche” (Târgu-Mureş), „ProSaeculum” (Focşani) şi „Caiete Silvane” (Zalău), la care este redactor din 2010. Premii şi distincţii literare: 2012 – Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Cluj, cu teza de doctorat „Hortensia Papadat-Bengescu în contextul romanului european”; 2014 – Diplomă de Onoare acordată pentru debut în cadrul Galei Premiilor Culturale Sălăjene, organizate sub patronajul Direcţiei Judeţene de Cultură Sălaj şi Ministerului Culturii. Volume apărute: Hortensia Papadat-Bengescu – marea europeană a literaturii române. Pledoarii, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2013; Pactul cu ficţiunea. Cronici şi alte semne de carte, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2014; Polifonii în wordissimo, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2017.
Membru în Consiliul Director al Asociaţiei Scriitorilor din Judeţul Sălaj. Simona Ardelean. N. 27 august 1981, Şimleu Silvaniei, Sălaj. A urmat cursurile Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca pe care a absolvit-o în 2004. Şi-a terminat studiile cu un master în Istoria ideiloristoria imaginilor, urmat de un doctorat în Literatură Comparată în cadrul aceleiaşi universităţi. În timpul studiilor doctorale a beneficiat timp de patru luni de o bursă de cercetare Erasmus (Bologna, 2010). A participat la diverse cursuri de formare în afara ţării (Cork, 2009; Graz, 2012; Budapesta, 2015) şi a coordonat un proiect Comenius Multilateral (2011-2013) în liceul în care lucrează ca titular. Publică lunar o rubrică de cronică de film în revista culturală „Caiete Silvane”. Este autorul a numeroase articole de specialitate şi recenzii publicate în „Caiete Silvane”, „Caietele Echinox”, „Discobolul”, „Europe’s Times and Unknown Waters”, dar şi în volume colective. Cu volumul Flăcări, foc, arderi interioare în raportul verbal-vizual a câştigat concursul de debut al Editurii Adenium, secţiunea Eseu, 2014. A mai publicat volumul Cinegrafii, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2018. Maria-Patricia Birtocean. N. 18 noiembrie 1991, Zalău, Sălaj. Absolventă a Colegiului Naţional „Silvania”, Zalău şi a Facultăţii de Litere în cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai”, Cluj; Publicaţii: antologia Primăvara Poeziei/ A Költészet Tavasza, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2013, 2014, 2015, 2016; antologia Poeme de mai devreme, ed. a II-a, Ed. Aius Grup, Craiova, 2012; revista „Argeşul”, Piteşti, August, 2012, nr. 8 (362); revista „Cetatea Culturală”,
Cluj-Napoca, 2012, poezie; Poeţi clujeni la cumpănă de milenii (Antologie), Casa de cultură a municipiului Cluj-Napoca/Ed. Sedan, Cluj-Napoca, 2012; Zbor 3 – antologie de versuri şi proză selectată din creaţiile premiate la ediţiile XI-XV ale Concursului de Creaţie Literară pentru elevi, Zalău, 2011; Antologia cenaclului literar studenţesc „Vox Napocensis”, Ed. Limes, ClujNapoca, 2011; Antologia vinovatelor plăceri, Bucureşti, 2010; Antologia Festivalului Naţional de Arte pentru Liceeni LicArt, Bucureşti, 2010; revista „Caiete Silvane”, Zalău; Suplimentul revistei „Caiete Silvane”, Zalău; revista „Cetatea Culturală”, Cluj-Napoca. Volume publicate: Apă şi sânge, Bucureşti, 2007, poezie; Anima mundi, Bucureşti, 2008, poezie. Ioan Vasile Bulgărean. N. 14 ianuarie 1961, Zalnoc, Sălaj. Absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Juridice din cadrul Universităţii de Vest Arad (2004-2008). Debut literar în anul 1982 în revista „Pentru patrie” a M.A.I. A publicat volumele: Dor de voi (2008), Saloanele iubirii (2010), Visul din vis – nişte gânduri (2011), Sub semnul fecioarei (2013), Dragoste şi spini (2014), Șoapte de toamnă (2016), Haz şi necaz (pamflet de proză scurtă, 2017), toate apărute la Ed. Silvania din Zalău. Deţinător al unor ordine, brevet, diplome, cum ar fi: Ordinul „Virtutea Militară” – conferit de Preşedintele României; „Ordinul Militar” – conferit de Preşedintele României; Brevet „În serviciul patriei” conferit de Cancelarul Ordinelor României; Brevet „În serviciul armatei” conferit de Cancelarul Ordinelor României; Placheta omagială „Respect pentru Şimleu” în semn de respect faţă de concetăţeni; Diploma de onoare în semn de recunoştinţă, diploma conferită de Biblioteca
Judeţeană „I.S. Bădescu”, sub titlul „Oameni de seamă ai Sălajului”. În 2017 i-a fost conferită distincţia Consiliului Naţional al Poliţiştilor în semn de apreciere pentru întreaga activitate desfăşurată în slujba societăţii. Imelda Chinţa. N. 15 mai 1975, Braşov. Absolventă a Liceului Teoretic – Zalău, Secţia Filologie (1989) şi a Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii de Nord, Baia Mare, Secţia Română-Engleză (2002); masterat: Literatură Română şi Modernism European (2004-2006); participări la Sesiuni Ştiinţifice din cadrul Universităţii de Nord, Baia Mare, sub îndrumarea prof. univ. dr. Gheorghe Glodeanu cu următoarele lucrări: „Fatalitatea în opera eminesciană”, „Tatăl în instanţă cu fiul – Mateiu Caragiale – o realitate sau un mister”, „Spaţiul carceral în Jurnalul fericirii” (1999-2002); prezentă la o sesiune ştiinţifică din Iugoslavia cu lucrarea intitulată „Cultural Aspects of a Nation`s Experience” şi obţine un certificat de la Civic Education Project, afiliat cu Central European University (2001); doctorandă la Universitatea din Oradea (coordonator prof. univ. dr. Paul Magheru), cu teza „Literatura rezistenţei la totalitarism” (2006-2010); participă la o conferinţă organizată de Institutul de Cercetare a Crimelor Comunismului, la Bucureşti, având ca temă: Cuba – sub Raul Castro (2009); obţine titlul de doctor în filologie (2010) şi gradul didactic I în învăţământ (2011). Actualmente este profesor titular de limba şi literatura română la Colegiul Naţional Silvania – Zalău (din 2009). A publicat studii, recenzii şi cronici literare în revistele: „Caiete Silvane”, Zalău; „Nord literar”, Baia Mare; „Vatra Veche”, Târgu-Mureş; „Poesis”, Satu Mare; „Familia”, Oradea; „Steaua”, Cluj-Napoca.
Colaborator permanent şi redactor asociat al revistei „Caiete Silvane” (din 2009). Volume publicate: Literatura rezistenţei la totalitarism, Ed. Eikon, Cluj-Napoca 2011; Destine şi cărţi, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2015. Membru în Consiliul Director al Asociaţiei Scriitorilor din Judeţul Sălaj. Elena-Mirela Chiș. N. 16 octombrie 1969, Măerişte, Sălaj. Licenţiată în Filosofia Ştiinţei la Facultatea de Istorie şi Filosofie din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, 1996. Masterat în Managementul Proiectelor la Universitatea din Oradea, 2006. Premiu Special la Simpozionul Naţional „Ioan Petru Culianu”, Secţiunea „Creaţie profesori” (material publicat în revista „Primăvara ieşeană”), 2007. Realizează, împreună cu eleva ei olimpică la filosofie, Raluca Rus, revista şcolară „Poezia Gândului”, în cadrul Cenaclului de Litere şi Filosofie „Ad Astra” de la Colegiul Naţional „Silvania”, revistă în care a publicat poezie alături de elevii colegiului. A mai publicat poezie în „Cuvinte. Nume. Speranţe” – supliment al revistei „Caiete Silvane” şi în revista „Caiete Silvane”. A apărut, cu textul „Drumul filosofilor”, în antologia Avânt – Ecou de gând, Ed. „Prietenii Cărţii”, Bucureşti, 1997. L e c t u r i p u b l i c e : C e n a c l u l „ E c h i n ox ”, Cluj-Napoca, 1995; Cenaclul de litere şi filosofie „Ad Astra”, Colegiul Naţional Silvania, Zalău, 2007; Cenaclul „Profesorii scriitori”, Casa Corpului Didactic Sălaj, 2012; Cenaclul „Silvania”, Zalău, 2012, 2017. Volume: Piscul din adâncuri (metapoetica viului), în regie proprie, Zalău, 2010; În ring cu noaptea, Ed. Inspirescu, Satu Mare, 2017.
Carmen Ciumărnean. N. 27 decembrie 1974, Buciumi, Sălaj. Licenţiată în Drept la Facultatea de Ştiinţe Juridice – Universitatea „Vasile Goldiş” Arad. Master în Drept penal şi procesual penal. Traducător autorizat limba italiană. Membru al Cenaclului Literar „Silvania” din Municipiul Zalău. Debut literar: Revista de poezie şi arte „Vama Literară” – Bucureşti, nr. 1/2011, cu un grupaj de şapte poeme. Volume: Lupii se vând la preţ dublu, Ed. Dacia XXI, Cluj-Napoca 2011; Cafea de anul trecut, Ed. Herg Benet, Bucureşti, 2013. A publicat în revistele: „Caiete Silvane” – Zalău; „Steaua” – Cluj-Napoca; „Vama Literară” – Bucureşti; „Accente” – Bucureşti. Recenzii: la volumul Lupii se vând la preţ dublu, Irina Petraş – revista „România Literară” – Bucureşti, nr. 48/2011; la acelaşi volum: „Metaforizare între stări şi trăiri”, Imelda Chinţa – revista „Caiete Silvane” – Zalău, ianuarie 2012. Premii: Premiul II „Grigore Tocilescu” la Festivalul Internaţional de Poezie „Romeo şi Julieta la Mizil” – Ediţia a V-a, 2011-2012; menţiune la Festivalul Internaţional de Poezie „Romeo şi Julieta la Mizil” – Ediţia a IV-a, 2010-2011. Diplomă de onoare acordată de Revista „Vama Literară” – Bucureşti, 2011, pentru debut în volum – vol. „Lupii se vând la preţ dublu” – Ed. Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2011. Cristian Contraș. N. 28 decembrie 1964, Zalău, Sălaj. Prozator, eseist, jurnalist, poet. Licenţiat al Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Biologie, 1997. Curs de specializare Project manager, Bucureşti, 2007. Debut în literatură: Revista „Napoca Universitară”, Cluj-Napoca, 1986. Debut editorial: Soarele maroniu al Vietnamului
(sub pseudonimul David Easterbrook), roman, Ed. Scripta, Bucureşti, 1991. Membru al Uniunii Scriitorilor din România din 2013. Colaborări (reviste şi publicaţii culturale): „Napoca Universitară”, „NU”, „Tribuna”, „Atlas Clujul Liber” (Cluj-Napoca), „Gazeta de Duminică”, „Silvania”, „Caiete Silvane”, „Hepehupa”, „Limes” (Zalău), „Glasul de Nord” (Baia Mare), „Autograf” (Craiova); „Revue Generale”, Belgia; „Minimum”, „Viaţa Noastră”, Israel; „Versmondó”, „Foaia Românească”, Ungaria, „Tibiscus”, Iugoslavia. Volume publicate: Soarele maroniu al Vietnamului (sub pseudonimul David Easterbrook), roman, Ed. Scripta, Bucureşti, 1991; Firul de Gaz, proză scurtă, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 1999; Caust, roman, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2001; Cernobîl, biserica de plumb, roman, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2008; Deschiderea rusă, carte eseu, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2010; Legendele insulei Kiji, carte pentru copii, Ed. Autorului, Cluj-Napoca 2012; Scaraby, carte pentru copii, Ed. Russell Press, Nottingham, 2013; Animalul cu 300.000 de picioare – jurnalul unui terist naiv, Ed. Ecou Transilvan, Cluj-Napoca, 2014. Grigorie M. Croitoru. N. 1 februarie 1939, Preoteşti, Vâlcea. Din septembrie 1959 s-a stabilit, în urma căsătoriei, în satul Aluniş, judeţul Sălaj. Studiile universitare le-a urmat la Cluj. A absolvit întâi Institutul Pedagogic de 3 ani, apoi Facultatea de Filologie din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai”, între anii 1962-1969. Volume publicate împreună cu soţia sa, Maria V. Croitoru: Pe unde umblă doru – folclor literar din satul Aluniş, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2004; Nume de oameni, nume de animale, nume de locuri în satul Aluniş, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2005; Preoteşti – un sat pe cale de dispariţie. Monografie sentimentală, Ed. Caiete
Silvane, Zalău, 2006; Obiceiul de a chiui şi chiuiturile din Aluniş, judeţul Sălaj, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2007; Culegere de texte pentru activitatea dirigintelui, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2007; Meşteşug şi artă populară în satul Aluniş, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2008; Din folclorul copiilor şi al tinerilor din satul Aluniş, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2008; Glosar de cuvinte regionale aparţinând graiului vorbit în satul Aluniş, Ed. Edu, Târgu-Mureş, 2009; Din datinile, eresurile şi practicile magice ale alunişenilor la începutul mileniului al treilea, eseu, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2010; Glosar de cuvinte regionale aparţinând graiului vorbit în satul Aluniş, ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2011; Glosar de cuvinte regionale aparţinând graiului vorbit în satul Preoteşti şi împrejurimi, Ed. Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2012; Obiceiul de a colinda şi colindele din satul Aluniş, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2013; Cealăii lumii, basme, poveşti, snoave, legende, bancuri (culese din Aluniş de-a lungul anilor), Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2016; Elemente de cultură tradiţională: despre alimentaţia locuitorilor din satul Aluniș, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2017. Volume individuale: Bătut de vânturi şi de ploi, roman autobiografic, Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2009; Copil Aflat (Basm pentru mici şi mari... şi ceva mai mult), Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2010; Copil Aflat şi Frumoasa Frumoaselor (Basm pentru mici şi mari), Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2010; Copil Aflat şi Tărâmul Fericirii (Basm pentru mici şi mari), Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2010; Întâmplări şoptite în seri cu lună. Povestiri pentru copii, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2011; Tovii, proză anticomunistă, Ed. Singur, Târgovişte, 2011; La judecata sfinţilor, teatru, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2011; Nemaipomenita poveste a lui Vlad şi a surorii sale, Almada, roman, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2012; Prinţesele răpite, roman, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2012; Floare de primăvară, iubirea, roman, Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2013; Priveşte doar înainte, roman, Ed. eLiteratura, Bucureşti, 2014; La graniţa de
nord. Basmul băsnit, nuvele, Ed. Singur, Târgovişte, 2014; Toni, fata popii, roman, Ed. Singur, Târgovişte, 2015; File din cartea vieţii, teatru, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2015; Apa trece, pietrele rămân, teatru, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2015; Puncte de vedere, critică literară, Ed. Singur, Târgovişte, 2016. Maria V. Croitoru. N. 17 august 1947, Aluniş, Sălaj. A urmat Facultatea de Filologie din cadrul Institutului Pedagogic din Baia Mare, pe care a absolvit-o în 1969. Volume colective (în colaborare cu Grigorie M. Croitoru): Pe unde umblă doru’ – folclor literar din satul Aluniş, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2004; Nume de oameni, nume de animale, nume de locuri în satul Aluniş, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2005; Preoteşti – un sat pe cale de dispariţie. Monografie sentimentală, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2006; Obiceiul de a chiui şi chiuiturile din Aluniş, judeţul Sălaj, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2007; Culegere de texte pentru activitatea dirigintelui, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2007; Meşteşug şi artă populară în satul Aluniş, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2008; Din folclorul copiilor şi al tinerilor din satul Aluniş, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2008; Glosar de cuvinte regionale aparţinând graiului vorbit în satul Aluniş, Ed. Edu, Târgu-Mureş, 2009; Din datinile, eresurile şi practicile magice ale alunişenilor la începutul mileniului al treilea, eseu, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2010; Glosar de cuvinte regionale aparţinând graiului vorbit în satul Aluniş, ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2011; Glosar de cuvinte regionale aparţinând graiului vorbit în satul Preoteşti şi împrejurimi, Ed. Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2012; Obiceiul de a colinda şi colindele din satul Aluniş, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2013; Cealăii lumii, basme, poveşti, snoave, legende, bancuri (culese din Aluniş de-a lungul anilor), Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2016; Elemente de cultură tradiţională: despre alimentaţia locuitorilor din satul Aluniş, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2017.
Volume individuale: Cărticica cu poveşti, basme culte, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2010; Petrecerea vampirilor, roman, Ed. Inspirescu, Satu Mare, 2014; Povestirile Caterinei, roman, Ed. Singur, Târgovişte, 2015; Salvarea piramidienelor, roman, Ed. Singur, Târgovişte, 2015; Poveştile cu care mi-am adormit copiii, basme culte, Editura Singur, Târgovişte, 2016; Cărticica cu poveşti. Mesés könyvecske, ediţie bilingvă româno-maghiară, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2016; Nepoţelu-ar vrea să ştie puţină astronomie, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2018. Elisabeta Simone Györfi-Deák. N. 6 martie 1961, Cluj-Napoca. A absolvit cursurile Facultăţii de Matematică-Mecanică din cadrul Universităţii din Bucureşti. A debutat în volum în anul 1999 cu placheta Galaxia cotidiană (Ed. Marineasa, Timişoara). De asemenea, poeziile sale au fost publicate în câteva antologii. În 2004, 2006, 2009, 2010, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015, 2016 i-au apărut volume de traduceri bilingve (din română în maghiară şi din maghiară în română), poezii ale participanţilor români şi maghiari la Festivalul „Primăvara Poeziei”, organizat anual, la sfârşitul lunii aprilie, în Zalău, de Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj. Pentru activitatea sa literară a obţinut mai multe premii: Premiul „Mihai Eminescu” (1978, I, limba maghiară), Moştenirea Văcăreştilor (I, proză, 1991), Magyar Szó (Arcus, 1994, menţiune), Tribuna (Cluj, 1997, Festivalul de poezie „Orfeu”). În prezent lucrează ca profesoară de matematică la Grupul Şcolar „Octavian Goga” din Jibou (jud. Sălaj), unde a editat revistele şcolare „Fiţuica” (1995-2003), „Interferenţe” (2004-2007) şi coordonează apariţia revistei „Noi” (2014-2017). Volume: Galaxia cotidiană (Ed. Marineasa, Timişoara, 1999); O poveste pentru fiecare (Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2015).
Volume traduse: Poeme - Versek - Gedichte (Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2004); 10 Poeţi - Tiz költő (Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2006); Primăvara Poeziei - A költészet Tavasza (Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2009); Primăvara Poeziei – A Költészet Tavasza 10 (Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2010); Fazakas László - Refugiu, motive de credinţă (Oradea, 2009); Sânziana Batişte - Zodia Lupilor / Farkasok csillagjegye (Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2011); Primăvara Poeziei – A Költészet Tavasza XI (Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2011); Camelia Burghele - Șapte zile în Ţara Silvaniei/ Hét nap a Szilágyságban/ Seven days in the Land of Sylvania (în colaborare cu Györfi-Deák György), Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2011, Ediţia a II-a, 2015; Primăvara Poeziei – A Költészet Tavasza XII (Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2012); Primăvara Poeziei – A Költészet Tavasza XIII (Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2013); Primăvara Poeziei – A Költészet Tavasza XIV (Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2014); Sânziana Batişte - Zodia Lupilor / Farkasok csillagjegye (eLiteratura, Bucureşti, 2014); Primăvara Poeziei – A Költészet Tavasza XV (Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2015); Primăvara Poeziei – A Költészet Tavasza XVI (Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2016); Maria Croitoru - Cărticica cu poveşti/ Mesés könyvecske (Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2016). Alte traduceri: 1918. Sfârşit şi început de epocă. Korszakvég - korszakkezdet. The End and the Beginning of an Era (Ed. Lekton, Zalău; Ed. Muzeului Sătmărean, Satu Mare, 1998); J.R.R. Tolkien. Credinţă şi imaginaţie (Ed. Hartmann, Arad, 2005). Györfi-Deák György. N. 17 aprilie 1964, Timişoara. A absolvit cursurile Facultăţii de Fizică a Universităţii din Timişoara în 1988. Doi ani a lucrat ca profesor de fizică în satul Drighiu, comuna Halmăşd, judeţul Sălaj, de unde s-a transferat la Biblioteca Judeţeană „Ioniţă Scipione Bădescu” din Zalău. În prezent este bibliotecar la Biblioteca Orăşenească Jibou. Între anii 1998-1999 a fost inspector de specialitate la Inspectoratul pentru Cultură Sălaj.
Debut în revista şcolară „Aurul negru” (Liceul Industrial Petrol Piteşti, 1981). În studenţie a fost redactor la revista „Forum studenţesc” (1985-1988) şi preşedinte al Cenaclului de literatură science-fiction „H.G. Wells” din Timişoara. Redactor la ziarul „Tineretul” (1990-1991), la revista culturală „Limes” (1998-2001) şi colaborator la revista „Caiete Silvane” (2007-2018) din Zalău. În perioada 1995-2004 a tehnoredactat „Fiţuica”, foaia elevilor de la Şcoala generală nr. 1 din Jibou (azi Liceul tehnologic „Octavian Goga”) şi a editat suplimentele literare trimestriale ale Bibliotecii Orăşeneşti Jibou, „Bilet de voie” şi „Bileţel de voie” (1996-1999, transformat ulterior în site). În anii şcolari 2011-2012 şi 2012-2013 a moderat activităţile Cercului literar al cadrelor didactice de la Casa Corpului Didactic din Zalău. Este prezent în mai multe antologii de SF. Împreună cu Robert Lazu (coordonator) şi Mihaela Cernăuţi-Gorodeţchi este coautor al primei lucrări româneşti de referinţă dedicate Pământului de Mijloc, Enciclopedia lumii lui J.R.R. Tolkien (Ed. Galaxia Gutenberg, 2007). Volumul de articole critice „Tolkien cel veşnic verde” a fost distins cu Premiul „Colin” 2014 pentru non-ficţiune. A publicat proză, traduceri şi cronici de carte în majoritatea revistelor science-fiction, tipărite sau on-line: „Antarg” (Piteşti), „Amfiteatru” (Bucureşti), „Paradox” (Timişoara), „Helion” (Timişoara), „CPSF Anticipaţia” (Bucureşti), „Jurnalul SF” (Bucureşti), „Pro-Scris„ (Ploieşti), „Sigma” (Piatra Neamţ), „Telegraf” (Piatra Neamţ), „Newsletter SF” (Bucureşti), „Fantasya” (Brăila), „Literra” (Timişoara), „Autograf MJM” (Craiova), „Pasager” (Craiova), „Prăvălia culturală” (Craiova). De asemenea, este o prezenţă activă la diferite expoziţii de grafică, pictură, colaj, origami etc. Volume: Enciclopedia lumii lui J. R. R. Tolkien (coordonator Robert Lazu), Ed. Galaxia Gutenberg,
2007 (coautor); Curiozităţi sălăjene (publicistică), Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2010; Techergheli sălăjene (publicistică), Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2013; Trilogia franciscană (eseuri), Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2014; Însemnări sălăjene (caiet de lectură), Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2015. Daniel Hoblea. N. 4 noiembrie 1964, Buciumi, Sălaj. Poet, eseist, traducăror. Licenţiat al Facultăţii de Ştiinţe Umaniste, Politice şi Administrative (Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” – Arad, 2007). Este referent la Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj, secretar de redacţie la revista „Caiete Silvane” şi redactor al Editurii Caiete Silvane din Zalău. A colaborat la revistele: „Caiete Silvane”, „Tribuna”, „Archeus”, „Nord literar”, „Arca”, „Altarul Banatului”, „Viaţa Românească”, „Scrieri şi studii tradiţionale”, „Poezia”, „Pagini literare”, „Singur”, „Caietele Balcanica”, „Poesis” etc. A publicat volumele: Invazia formelor (poezie, Ed. Zalmoxis, Cluj-Napoca, 1996); Securea de diamant (poezie, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2000); Gâlceava himerelor (eseu, Ed. Herald, Bucureşti, 2008); Poemus (poezie, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2011); Gâlceava himerelor, ediţie revizuită şi adăugită (Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2015). A tradus din limba franceză: René Guénon, Simbolismul crucii (Aion, Oradea, 2003); Nikolai Berdiaev, Despre menirea omului. Încercare de etică paradoxală (Aion, 2004); René Guénon: Metafizică şi cosmologie orientală (Herald, Bucureşti, 2005); Marea Triadă (Herald, 2005); Demiurgul şi alte studii tradiţionale (Herald, 2005); Ezoterismul lui Dante (Aion, 2005); Stările multiple ale fiinţei (Aion, 2006); Introducere generală în studiul doctrinelor hinduse (Herald, 2006); Frithjof Schuon, Ochiul Inimii (Herald, 2008); René Guénon: Autoritate spirituală şi putere temporală (Herald, 2010); Simbolismul crucii (Herald, 2012);
Stările multiple ale fiinţei (Herald, 2012); Ezoterismul creştin (Herald, 2013); Scrieri pentru Regnabit (Herald, 2017). Este secretarul Asociaţiei Scriitorilor din Judeţul Sălaj. Dina Horvath. N. 5 iulie 1960, Halmăşd, Sălaj. Este licenţiată în Administraţie Publică. Debut în revista „Steaua” – Cluj-Napoca, 1987. A publicat poezie şi comentarii în revistele: „Steaua”, „Tribuna”, „Echinox”, „Transilvania”, „Vatra”, „Oglinda”, SLAST, „Curentul”, „Singur” (din a cărei subredacţie a făcut parte), „Silvania”, „Caiete Silvane”, „Limes” ş.a. Este prezentă în volumele colective: Silvania – 1987, Silvania – 1990 ale Cenaclului Literar „Silvania”; Poeţi sălăjeni – 2007 şi în volumele bilingve româno-maghiare Primăvara Poeziei – A Költészet Tavasza (2009 – 2016). A publicat volumele de poeme Insomnia flăcării (1999), Poeme în crinolină (2011), Hai-huiuri (2012), apărute la Editura Caiete Silvane a Centrului de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj. Florin Horvath. N. 1 mai 1945, Haţeg, Hunedoara. A absolvit cursurile şcolii primare şi liceale la Bistriţa şi Şcoala de Ofiţeri Activi în 1967. A debutat în 1971 cu proză scurtă. Frecventează Cenaclul Literar „Silvania” din Zalău. Premii: în anul 1971 a primit premiul revistei „Viaţa militară” pentru proză scurtă, premiul pentru creaţie şi montaj literar „Ioniţă Scipione Bădescu” (1984), premiul pentru proză „Ioniţă Scipione Bădescu” (1985), premiul pentru poezie „Nicolae Bălcescu” (1986), Premiul Naţional pentru roman istoric (1987), Premiul Naţional „Duiliu Zamfirescu” (2001), Diplomă de Onoare „Oameni de seamă
ai Sălajului” (Zalău, Biblioteca Judeţeană Sălaj, 2010); distincţii şi medalii: Medalia de Merit a R.L Mozart, Israel (2008), Medalia de Merit Ordinul Pentagramei pentru activitatea în perioada 2003-2008 (2008), Ordinul Crucea de Merit clasa I (2008), Ordinul Crucea de Onoare clasa a III-a (2008), învestirea în rangul de Cavaler Mare Cruce (2008), învestirea în demnitatea de Prior al Transilvaniei, Maramureşului, Crişanei şi Banatului (2008), Pro Mare Maestru Ad Vitam (2008), Ordinul Cultural (2009), Medalia de Merit a Revoluţiei Române (2009), Medalia Marea Pentagramă de Aur (2009), Medalia Jubiliară Internaţională a Ordinului Templierilor (2010), Medalia de Onoare a R.L. Sever Frenţiu (2010), Medalia Revoluţiei Române (2010), Medalia Vila di Sintra (2010), Medalia de Onoare Jacques de Molay (2010). Este membru în grupul de dialog cultural România-Ungaria (din martie 1990), membru fondator al FNRD (1989), iniţiator al programului de înfrăţire între oraşele Zalău şi Soroca (Republica Moldova) şi Zalău – Szentendre (Ungaria). Colaborări: „Ramuri”, „Vatra”, „Steaua”, „Echinox”, „Tribuna”, „Transilvania”, „România literară”, „Luceafărul”, „Opus”, „Silvania”, fondator al ziarelor „Şopârla”, „Clepsidra”. Volume publicate: O lacrimă pentru Măria Sa (Ed. Albatros, Bucureşti, 1987, reeditare Ed. Delta III, Bucureşti, 2005), Coroana celor 7 mari maeştri (Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2001), Voievodul Albastru (Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2001), Îndreptar francmasonic (Ed. Tipomur, Târgu Mureş, 2004), 125 de ani de lumini şi umbre în francmasoneria românească (Ed. Delta III, Bucureşti, 2005), Un templier la Sarmizegetusa (Ed. Delta III, Bucureşti, 2008), Legenda marelui Zalmoxis (Zalău, 2010), Ultimul festin (Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2011), Îndreptar heraldic (Ed. Ordo Ab Chao, Zalău, 2012),
Vecernie la amiază (Ed. Ordo Ab Chao, Zalău, 2013), Umbrele nevăzutului (Ed. Ordo ab Chao, Zalău, 2015), De la Zalmoxis la Sarmizegetusa (Ed. Ordo Ab Chao, Zalău, 2016); Cupa destinului. O altfel de istorie a Ordinului (Ed. Ordo Ab Chao, Zalău, 2017). Mioara Lazăr. N. 19 aprilie 1952, Treznea, Sălaj. Absolventă a Liceului Pedagogic „Gheorghe Şincai” Zalău (1968-1973). A fost învăţătoare la Şcoala de Muzică Zalău (1973-1976), Şcoala Primară Bobota (1976-1977), Şcoala Generală Agrij (1977- 1978), apoi, până în 2011, la Şcoala Generală Treznea. A înfiinţat ansambluri şi formaţii artistice de copii, valorificând folclorul autentic din satul natal; a participat la manifestări judeţene şi interjudeţene. Dintre aceste formaţii artistice s-a remarcat Ansamblul „Cimbrişorul”. A activat în corul de femei al comunei Treznea-Agrij şi în grupul vocal. Colaborări: a publicat poezii în revistele „Agora” şi „Caiete Silvane”. Volume: Toamnă târzie (Ed. Şcoala Noastră, Zalău, 2011), Mătăsuri în dud (Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2014). În pregătire la Editura Caiete Silvane: Felinarele inimii. Marcel Lucaciu. N. 14 iulie 1966, Jibou, Sălaj. Absolvent al Liceului de Filologie-Istorie „Simion Bărnuţiu” din Şimleu Silvaniei (1984) şi al Facultăţii de Filologie din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, secţia română-latină (1989). După un răstimp petrecut în Harghita, lucrează ca profesor la Liceul Pedagogic „Gheorghe Şincai” Zalău, iar din februarie 2006 ca inspector şcolar – limba şi literatura română, la Inspectoratul Şcolar Judeţean Sălaj. Din septembrie 2012 este şi purtătorul de cuvânt al aceleiaşi instituţii.
A debutat cu versuri în revista „Tribuna” (1984), apoi a colaborat cu grupaje de poezie şi cronici literare la diferite reviste din ţară şi din străinătate: „Steaua”, „Tomis”, „Convorbiri literare”, „Astra”, „Familia”, „Ramuri”, „Luceafărul”, „Flacăra”, „Contemporanul”, „Viaţa Românească”, „Agora” lui Dorin Tudoran (Philadelphia) etc. De-a lungul anilor, a obţinut unele premii literare: Premiul al III-lea la Concursul literar pentru studenţi, organizat de revista „Astra” (Braşov, 1989); Premiul revistei „De la Nistru pân` la Tis” şi al Editurii Duminica, la Festivalul Naţional „Lucian Blaga” (Sebeş, 1992). A publicat, până acum, următoarele volume: Scrisori către Isolda (Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995); Poemul care a împuşcat metafora (Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2000); Omul fără buzunare (Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2001); Re-lecturi stănesciene (Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2004); Parfumul ficţiunii (Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2012); Scriitori din Ţara Silvaniei (Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2013); Flori de cuc (Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2015) şi Floreta de exerciţiu. Antologie (Ed. Caiete Silvane, Zalău şi Ed. Şcoala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2017). În prezent, Marcel Lucaciu este preşedintele Cenaclului Literar „Silvania” şi colaborează, în special, la revistele „Caiete Silvane” (Zalău) şi „Viaţa Românească” (Bucureşti). Flavius Lucăcel. N. 26 august 1968, Aluniş, Sălaj. A activat la Cenaclul „Dedalus” din Baia Mare (1990-1992); a debutat cu teatru în revista „Thalia” din Cluj-Napoca (1993). Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj-Napoca. Premii: a obţinut premiul „Radu Stanca” pentru cartea de teatrologie Ceai de fluturi – Butterfly Tea, decernat de USR Filiala Cluj-Napoca (2009), Premiul Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor „Cartea anului” (2010), Premiul II la Concursul Naţional
de Teatru – Secţiunea Creaţie „Mihail Sorbul”, Săveni, Botoşani (2014), Colaborări: „Caiete Silvane” (Zalău), „Tribuna” (Cluj-Napoca), „Noesis” (Cluj-Napoca), „Archeus” (Baia Mare). Opera: Regio Info (2002), Trilogia spaţiului închis (Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2006), Marţianul telemah (Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2008), Ceai de fluturi/ Butterfly Tea (Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2009), Tutungeria/ The Tobacconist’s (Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2010), Trecătoarea pisicii: teatru (Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2011), Ospiciul local (Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2013), Trecătoarea pisicii: teatru/ The cat’s gorge (Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2013), Fisura – teatru (2014), Ne packázz az angyalokkal (Oradea, 2015), Nu te pune cu îngerii (Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2016), Singurătatea pietrelor/ The Loneliness of Stones (Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2016). Expoziţii personale: Expoziţia Ferestre (Covasna, 1998), Zalău (1998, 1999, 2002, 2004, 2005); Baia Mare (1999, 2002). Expoziţii de grup: Borna (Zalău, 2001), Philadelphia (SUA, 2002), 4005 (Jibou, 2004), Români în România (Zalău, 2006). Ancuţa Mărieș. N. 16 octombrie 1972, Zalău, Sălaj. Absolventă a Facultăţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca (1997). Are competenţe în acupunctură; în anul 2004 a urmat un curs NLP Master, iar în 2005 a urmat un curs de medicină naturistă. A fost medic la CMJ Sălaj (2000), iar în anul 2001 a fost medic la Grupul de Pompieri „Porolissum” Sălaj. Începând cu anul 2003 este medic la Centrul Medical Judeţean al Ministerului Administraţiei şi Internelor Sălaj. În anul 2006 a înfiinţat „Trupa de zâne” în colaborare cu Roxana Dobocan, pentru care compune texte pentru cântece, alcătuieşte scenarii, prezentându-le pe scenă. Din acelaşi an participă în proiecte de promovare a istoriei româneşti, în ţară şi în străinătate, prin spec-
tacole de dans, teatru şi muzică. Pune bazele trupei „Nimfele Daciei”. Cenacluri frecventate: Cenaclul SF „Victor Papilian” (1991-1994), Cenaclul fantasy „Pentagrama” (Cluj-Napoca, 1994), Cenaclul Literar „Silvania” (2005). Premii: premiu pentru poezie la Zilele Cenaclului SF „Clepsidra” (1987), premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor din România – filiala Cluj-Napoca (1998) pentru romanul Lorzii de la capătul deşertului, premiu la Zilele Cenaclului SF „Clepsidra” (1989), premiu la Zilele Cenaclului SF „Victor Papilian”, Bacău (1991). Colaborări: „Caiete Silvane”, „Aergistal”, Almanahul copiilor. Volume publicate: Lorzii de la capătul deşertului (Ed. Roprint, Cluj-Napoca, 1997), roman fantasy Surori veci amazoane (Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2007). Prezentă în volumul: Iuliu Suciu, Poeţi sălăjeni ai Cenaclului Silvania (Ed. Silvania, Zalău, 2008). Volume nepublicate: Stele electronice – roman, 1985-1988; Război pe Newe – nuvelă SF, 1988; Extraterestrul – nuvelă, 1988; Jungla – roman SF, 1989, trei versiuni; Cine este omul acela? – roman SF, 1990-1991, trei versiuni; Ninsoare în pustiu – roman fantasy, 1993, trei versiuni; Centura verde – roman SF, 1998; Preasfânta războinică – roman SF, 2003-2005 în şapte versiuni; Oka Hito – roman SF, 2000-2003. Alice Valeria Micu. N. 14 februarie 1971, Şimleu Silvaniei. Poet, traducător şi jurnalist la „Transilvania Business”, colaborator permanent la „Caiete Silvane”. Volume de poezie: Mecanica sufletelor, Ed. Brumar, Timişoara, 2011; Domino, Ed. Eikon, Cluj-Napoca şi Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2012; Lumina din sângele meu, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2014. Antologii: Primăvara Poeziei XII, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2012, Primăvara Poeziei XIII, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2013, Primăvara Poeziei XIV, Ed.
Caiete Silvane, Zalău, 2014, Cele mai frumoase poezii ale anului, Ed. Adenium, Iaşi, 2014, Primăvara Poeziei XV, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2015, Primăvara Poeziei XVII, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2017. Traduceri: Cuaderno de ceniza (Tablou de cenuşă), André Cruchaga, traducere alături de Andrei Langa, Elena Liliana Popescu şi Elisabeta Botan, El Salvador, 2013. Colaborări ocazionale cu revistele culturale: „Poesis”, „Arca”, „Vatra Veche”, „Tribuna”, „Literatorul”, „Luceafărul de dimineaţă”. Viorel Mureșan. N. 1 aprilie 1953, Vicea, Maramureş. Absolvent, în 1979, al Facultăţii de Filologie din Cluj-Napoca, secţia română-rusă. Între anii 1975-1979 a frecventat cenaclul şi revista „Echinox”, devenind membru al redacţiei şi, implicit, al grupării echinoxiste. A publicat aici pagini de poezie, eseuri, traduceri. Carieră didactică în judeţul Sălaj. Trece pe la mai multe şcoli, stabilindu-se la Liceul Teoretic „Ion Agârbiceanu” din oraşul Jibou. A colaborat, vreme de peste trei decenii, la cele mai importante reviste literare din ţară. Prezent în antologii de poezie românească, apărute în ţară şi străinătate. Este redactor-şef adjunct al revistei „Caiete Silvane”, membru al Uniunii Scriitorilor din România şi al Asociaţiei Scriitorilor din Judeţul Sălaj. Volume publicate – Poezie: Scrisori din muzeul pendulelor, Ed. Albatros, Bucureşti, 1982; Biblioteca de os, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1991; Pietrele nimicului, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995; Ramele nordului, Dacia, Cluj-Napoca, 1998; Lumina absentă, Paralela 45, Piteşti, 2000; Ceremonia ruinelor, Dacia, Cluj-Napoca, 2003; Sâmbăta lucrurilor, Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2006 (antologie de autor); Buchetul de platină, Ed. Eikon,
Cluj-Napoca, 2010; Locul în care se va deschide cartea, Ed. Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2010; Soare tăiat cu o foarfecă, Ed. Tipo Moldova, Iaşi, 2011 (antologie de autor); Salonul de toamnă, Ed. Tracus Arte, Bucureşti, 2013; Rafturi cu linişte/ Shelves with Silence (trad. în engleză de Teodor Mateoc, Ed. Caiete Silvane, Zalău – Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2014); Poştaşul rural, Ed. Caiete Silvane, Zalău – Ed. Şcoala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2015. Critică literară, eseu: Leonid Dimov (monografie în colaborare cu Traian Ştef). Ed. Aula, 2000; Colecţia de călimări, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2011; Colecţia de călimări 2, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2013; Colecţia de călimări 3, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2015; Loc liber, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2018. Viorica Mureșan. N. 12 iulie 1968, Jibou. Viaţa şi activitatea: este absolventă a Şcolii Postliceale Pedagogice din Baia Mare, 1997-1999, specialitatea învăţător-educator. În perioada 1986-1993 şi-a desfăşurat activitatea la IAIFO Zalău, apoi a fost învăţătoare suplinitoare la Şcoala Generală Firminiş (1996-1999), învăţătoare titulară la Şcoala Generală Năpradea (1999-2000), iar începând din anul 2001 este educatoare titulară la Grădiniţa Someş-Odorhei. A frecventat Cenaclul Literar „Silvania” din Zalău şi este membră a Cenaclului „Integralia” din Zalău. Premii: premiul III la Festivalul de poezie în cadrul Zilelor Revistei „Calende”, ediţia 1999, premiul revistei „Luceafărul”, Marele premiu al Festivalului de poezie „Gheorghe Pituţ” (Beiuş, 2000). Volume publicate: Urma piciorului stâng (Ed. Augusta, Timişoara, 2001); Uimitoarea măsură (Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2011). Volume colective: Primăvara Poeziei – XI – A Költészet Tavasza
(Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2011); Primăvara Poeziei – A Költészet Tavasza XII (Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2012). Ioan Maria Oros. N. 7 septembrie 1947, Şeredeiu, Sălaj. Absolvent al Facultăţii de Istorie-Filosofie, secţia Filosofie, Univ. „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca; doctorat în istorie la Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, distincţia Cum laudae, cu teza „Dimensiuni ale culturii moderne în Ţara Silvaniei (sec. XVII-XIX). Cărţi şi proprietari”; expert în carte veche românească şi străină, bibliofilie, manuscrise. Între 1976-1990, bibliotecar (atestat profesional) la Casa Corpului Didactic Zalău; din 1991 la Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, la Oficiul Judeţean pentru Patrimoniul Cultural Naţional Sălaj – specialist în carte veche; după 2002 – până la pensionare (2011), la Secţia de Istorie „Vasile Lucăcel” – muzeograf / cercetător şt. III (2004) – istoria culturii. În perioada 1997-2016, consilier editorial şi fondator/asociat al Editurii Lekton Zalău; din 1996, membru fondator al Asociaţiei Române pentru Ex Libris (AREL) şi colaborator pe linie de specialitate cu membri ai Societăţii Olandeze de Bibliofilie; 2000-2010 – Secretar de redacţie în cadrul colectivului redacţional al Anuarului muzeului, Acta Mvsei Porolissensis (pentru nr. XXIII-XXXII) şi responsabil din partea colectivului de redacţie al secţiunii Carte veche. Istoria culturii. Personalităţi; 2012 – membru al Amicalei Bibliotecarilor & Bibliofililor „Amor Librorum Unit Nos” din România. Debut literar: „Tânguiri în dicteu”, în volumul colectiv Silvania 90; „Meditaţiile de la Miercurea de sub Meseş”, în „Poesis”, Satu Mare, nr. 10/1997.
A mai publicat: „Şapte omagii sentimentale în formă fixă”, în: Dialog şi libertate. Eseuri în onoarea lui Mihai Șora, Ed. Nemira, Bucureşti, 1997; „Dor de Kierkegaard” în „Poesis”, nr. 10-11-12, Satu Mare, 2000. Figurează în antologia Poeţi sălăjeni ai cenaclului „Silvania”, de Iuliu Suciu, Zalău, Ed. Silvania, 2008. Membru al Cenaclului Literar „Silvania” Zalău, din 1968. Volume de autor: Dimensiuni ale culturii moderne în Ţara Silvaniei (secolele XVII-XIX). Cărţi şi proprietari, Ed. Mega & Ed. Porolissum, Cluj-Napoca, Zalău, 2010; Istoriografia cărţii româneşti vechi din Transilvania. De la începuturi până la 1948, Ed. Argonaut, Cluj-Napoca, 2011; Medalioane istoriografice şi destine literare, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2017; coautor la: Bibliografia de Referinţă a Cărţii Vechi, CIMEC, Bucureşti, 1999; Memorii, jurnale si însemnări transilvane 1938-1989, Ed. Limes, Zalău, 2001 (împreună cu dr. etnograf Corina Bejinariu şi dr. ist. Cornel Grad). Ileana Petrean-Păușan. N. 4 iulie 1952, Treznea, Sălaj. Absolventă a Facultăţii de Ziaristică din Bucureşti (1985). După absolvirea liceului a fost învăţătoare la şcoala din Treznea, iar din 1985 a lucrat ca redactor la ziarele „Năzuinţa”, „Graiul Sălajului”, „Sălajul Orizont”. Din noiembrie 2001 până la 1 decembrie 2009 a fost consilier la Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Sălaj, ocupându-se, printre altele, de cultura scrisă. A consiliat peste 100 de cărţi apărute la Editura Silvania. A realizat 12 numere din seria nouă a revistei „Silvania. Cultură. Culte. Patrimoniu”. Din anul 2005 până în 2015 a fost membră în colectivul de redacţie al revistei „Caiete Silvane”, ediţie nouă. Diplomă de Onoare „Oameni
de seamă ai Sălajului” (Zalău, Biblioteca Judeţeană Sălaj, 2012). Colaborări: „Tribuna”, „Luceafărul”, „România literară” etc. Volume publicate: Maci pe rotativă – poezii (Zalău, Ed. Silvania, 2005), Gânduri pe rotativă (Ed. Silvania, Zalău, 2011), Treznea, localitate martir a neamului românesc. Monografie (Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2014). Coautor: Biserici de lemn din Sălaj (Ed. Silvania, Zalău, 2008); volum colectiv: Ștefan Goanţă văzut de… (Ed. Brumar, Timişoara, 2011); coordonator: Poeţi sălăjeni ai Cenaclului Silvania – antologie alcătuită de Iuliu Suciu (Ed. Silvania, Zalău, 2008). Prezentă în volumele: Excelsior ’71, Constelaţii, Pătrar de aur, Pământ străbun românesc (Zalău, 1977), Silvania (Zalău, 1979), Iuliu Suciu – Poeţi sălăjeni ai Cenaclului Silvania (Ed. Silvania, Zalău, 2008). Volume în curs de apariţie: Poeme; Monografia dr. Ioan Puşcaş. Ion Piţoiu-Dragomir. N. 18 aprilie 1940, Bucureşti. Poet, nuvelist, romancier, eseist, coeditor al volumelor de folclor literar De dor şi de omenie şi Du-te, dor, şi vino, dor; îndrumător cultural, profesor în şcoli sălăjene, Ion Piţoiu-Dragomir este o prezenţă activă în spaţiul cultural din această parte a ţării. A publicat creaţii în diferite reviste literare, fiind antologat şi în lucrări de circulaţie internaţională. La unele festivaluri literare şi concursuri în domeniu a primit menţiuni şi premii de referinţă. Pentru performanţele din domeniul didactic, Preşedintele României i-a acordat decoraţia „Meritul pentru Învăţământ – în Grad de Ofiţer”. A publicat următoarele volume de poezie modernă: În răs-cruci, Ana-TEME în cântec, În-crinări, Tur-nul de viespi, Prin-soare cu şoimii, Ful-ger de irişi, Scor-pioni de cleştar, Panoplia lui Nero, Sânger
albastru, Dresorul de spini, Pergole pe fulger, Fire de Mare-şal, La-crima lui Moromete, toate apărute la Editura Caiete Silvane din Zalău. Cultivă structuri japoneze şi în volumele Săbii nipone de rouă, Samurai de crini, Gheişe de rubin, Arpegii pe sakura. Este coautor (împreună cu artistul plastic Ion I. Piţoiu) al volumelor de haiga, creație sincretică „îmbinând” textul literar cu grafică şi pictură: Miracole – şi în lb. franceză – şi Ikebane de jad – şi în limbile engleză, franceză şi japoneză. A publicat proză scurtă în cărţile Fântâna cu flăcări şi Interviu interzis. Este autor al romanelor: Coroana de spini, Cupa lui Socrate, Hai-Ta, Amanţii, Doar 7611!, Fracul de lut, Un roman excepţional, Pescar de oameni. Pentru volumul-eseu Lumini în Apocalipsa Sf. Ioan a primit de la Vatican „mulţumiri şi salutări binecuvântate”. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România. Ioan Pop. N. 4 iulie 1964, Bobota, Sălaj. Licenţiat al Universităţii „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, Facultatea de Litere, specializarea Limba şi literatura română – Limba şi literatura engleză. Lucrează în învăţământ din anul 2005. Titular din anul 2007, după titularizare predă la Şcoala Gimnazială „Gheorghe Şincai” Bobota. Volume publicate – poezie: Lacrima secundei, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2006; Căderea lacrimii rupte, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2008; Ochii cuvântului, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2010; Poteca de lumini, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2012; proză scurtă: Între două lumini, Ed. Silvania, Zalău, 2009; roman: Al doilea blestem, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2015.
Silvia Bodea Sălăjan. N. 31 mai 1949, Răstolţu Deşert, Sălaj. Absolventă a Facultăţii de Filologie din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca. A fost profesoară de limba şi literatura română la Grupul şcolar „Voievodul Gelu”, Liceul Pedagogic „Gheorghe Şincai” din Zalău; actualmente predă aceeaşi materie la Liceul Reformat „Wesselényi”, Zalău. A debutat cu versuri în ziarul „Năzuinţa” din Zalău (1967); în anii studenţiei a publicat versuri şi proză în revistele „Steaua” şi „Tribuna” din Cluj, apoi în Suplimentul literar al „Scânteii Tineretului”, Bucureşti, iar mai târziu în revistele „Caiete Silvane” şi „Şcoala noastră” din Zalău. Este autoarea volumelor de versuri: În căutarea Graalului (Ed. Silvania, Zalău, 2002); Talanţi risipiţi (Ed. Silvania, Zalău, 2006); Chivot jefuit (Ed. Silvania, Zalău, 2008); Suburbiile şarpelui (Ed. Palimpsest, Bucureşti, 2011); Primejdia tăcerii (Ed. Palimpsest, Bucureşti, 2013), Pelerin la poarta cerului (Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2014); Limita umbrei (Ed. Palimpsest, Bucureşti, 2016); alte volume publicate: Poveşti din lumea lui Tudor (Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2009); Satul Răstolţu-Deşert – metafora unei iubiri. Monografie (Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca 2009); Tudor şi Tania în lumea poveştilor (Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2016). În curs de apariție la Editura Caiete Silvane: Serbările luminii. Menţiune de onoare la concursul internaţional de poezie „Corona” – Italia. Premiul special la concursul de creaţie literară „Festivalul toamnei” organizat de Ed. Negru pe Alb; Premiul de onoare în cadrul proiectului „Sălajul creativ”, pentru participarea la concursul de creaţii literare organizat de Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Arad, Filiala Zalău; Membră a Uniunii Scriitorilor Europeni de Limba Română. Este inclusă în dicţionarul Oameni de seamă ai Sălajului (Zalău, 2004) şi în antologia Poeţi sălăjeni (Ed. Silvania, Zalău, 2007).
Teodor Sărăcuţ-Comănescu. N. 26 februarie 1954, Bulz, judeţul Bihor. Absolvent al Facultăţii de Filologie din Oradea (1980). Din anul 2003 este inspector şcolar pentru învăţământul primar la Inspectoratul Şcolar al Judeţului Sălaj. Premii: Diplomă de Onoare „Oameni de seamă ai Sălajului” (Zalău, Biblioteca Judeţeană Sălaj, 2014). Colaborări: „Tribuna şcolii”, „Revista pedagogică”, „Graiul Sălajului”, „Sălajul Orizont”, „Silvania”, „Şcoala Noastră”, „Învăţământul primar”, „Tribuna învăţământului”, „Limba şi literatura română”, „Excelsior” etc. În anul 1994, împreună cu un colectiv restrâns de profesori a înfiinţat prima revistă a copiilor, „Clopoţel”. Volume publicate: Restituiri (Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2000), Bio(biblio)grafii contemporane – Augustin Buzura (Ed. Silvania, Zalău, 2001), ABC-uri pentru cei mici (Ed. Silvania, Zalău, 2007), Poezia copiilor şi pentru copii – studiu stilistico-poetic (Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2010). La porţile risipei. Aserţiuni incomode (Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2012). Prezent în volumul: Iuliu Suciu. Poeţi sălăjeni ai Cenaclului Silvania (Ed. Silvania, Zalău, 2008). Daniel Săuca. N. 31 august 1973, Supur, Satu Mare. Poet, editor, publicist. Redactor şef al revistei „Caiete Silvane” (din februarie 2005) şi director al Centrului de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj (din octombrie 2010). Volume – Poezie: Gândacul cu cinci pene roz (1999); Cartierul vestic al iadului (2009); Clopotele raiului (2012); La centru, prin nord-vest (2015). Publicistică: Tranşee & şantiere (2012); România mea nu mai există (2011); Secera şi pixul. Propagandă în presa scrisă din judeţul Sălaj înainte şi după decembrie 1989 (2010); Voi chiar vorbiţi şi în numele meu? (2010); Rotisorul politic (2010); Homo Silagenssis (2006, 2007, 2008); Un
bou în anul maimuţei (2016). Editor al Anuarului Presei Sălăjene (2009 - 2016) şi a numeroase cărţi apărute la Ed. Caiete Silvane. A colaborat la periodicele: „România literară”, „Steaua”, „Poesis”, „Familia”, „Caiete Silvane” „Mişcarea literară”, „Citadela”, „Discobolul”. Membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Cluj. Preşedinte al Asociaţiei Jurnaliştilor din Sălaj şi al Asociaţiei Scriitorilor din Judeţul Sălaj. Doina Ira-Tăutan. N. 16 mai 1957, Făcăeni, Ialomiţa. Este licenţiată a Facultăţii de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de valori a Academiei de Studii Economice Bucureşti şi a Facultăţii de Psihologie a Universităţii „Titu Maiorescu” din Bucureşti. Are diploma de masterat în Relaţii Financiar-Bancare Internaţionale. Pasionată de muzică, literatură, artă autentică în general, compune muzică şi scrie din dorinţa de exprimare a vibraţiilor proprii în contact cu aspectele vieţii cotidiene şi, în consecinţă, de expunere a percepţiei personale asupra stărilor şi atitudinilor celor cu care relaţionează. A publicat tablete tematice, eseuri şi pagini de jurnal în revista „Agora” din Urziceni-Ialomiţa, din redacţia căreia a făcut parte până la stabilirea în Ardeal. Debutează în revista „Caiete Silvane” cu poeme de dragoste scrise în colaborare cu soţul său, scriitorul Viorel Tăutan. Revista „Cafeneaua Literară” din Piteşti îi publică, în nr. 2/ februarie 2011, două pagini cu poeme realizate în aceeaşi manieră. În anul 2012 obţine premiul III, secţiunea Eseu, în cadrul Concursului Internaţional „Dor de Eminescu”, ediţia I, organizat de Liga Scriitorilor Români, filiala Alba, sub egida Uniunii Scriitorilor din România. Devenind colaboratoare fidelă a revistei „Caiete Silvane”, trimite şi i se publică fragmente
din romanul Dor de vis, apărut la jumătatea lunii martie 2013, la Ed. „Caiete Silvane”, precum şi din romanul Spitalul de nebuni (Ed. Caiete Silvane, 2016), scrieri agreate de cititori ai revistei datorită „stilului limpede, cursiv, supus unei logici evenimenţiale fireşti, cu accente confesive. Este de remarcat, în plus, intenţia topirii diferenţelor dintre cele două specii ale epicului, jurnalul şi memoriile, ceea ce amplifică în mare măsură spectacularul analitic şi suspansul captivant” (Imelda Chinţa). I-au fost publicate poeme în Antologia Primăvara Poeziei – ediţiile a XI-a, a XII-a, a XV-a şi a XVI-a. Viorel Tăutan. N. 30 aprilie 1943, Bocşa-Română, Caraş-Severin. Absolvent al Facultăţii de Filologie, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj, cursuri de zi (1969), perioadă în care a participat la activităţi ale cenaclului literar de la facultate şi ale grupului de la „Tribuna”... Debutează cu eseu epistolar în „Viaţa Studenţească” (1965). După absolvirea facultăţii, fiind profesor în învăţământul liceal, devine corespondent al ziarului judeţean din Sălaj, „Năzuinţa”. Cu poezie debutează în revista „Tribuna” din 16 decembrie l982, fiind membru al Cenaclului Literar „Silvania” din Zalău. De atunci, publică poezie, proză, teatru, cronică literară, eseu în reviste literare şi de cultură – „Tribuna”, „Steaua”, „Transilvania”, „Echinox”, „Viaţa Românească”, „Poesis”, „Familia”, „Vatra”, „Unu”, „Aurora”, „Discobolul”, „Zburătorul”, „Arca”, „Poezia”, „Silvania”, „Şcoala Noastră”, „Hepehupa”, „Limes”, „Origini, Caiete Silvane”, „Singur”, „Cafeneaua literară”. A făcut parte din redacţiile revistelor de cultură „Silvania”, „Unu”, „Limes” şi, în prezent, „Caiete Silvane”. A iniţiat şi coordonat revista elevilor de la Liceul Teoretic „Ion Agârbiceanu” din Jibou, „Cuvinte regăsite”.
A publicat şase cărţi de poeme: Jurnal în răspântii, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1997; Gesturi în oglindă, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2002; Elegia Civis Transilvaniae, Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2010; Speranţă renăscută [aceasta din urmă în colaborare cu Doina Ira – (Tăutan)], Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2011, Poeme / Versek, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2012; Vânătorul de tristeţi, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2015, precum şi cartea de proză memorialistică Impresiile unui călător tomnatic, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2011; în curs de apariție la Editura Caiete Silvane antologia de poezie Elogiu formei. Este cuprins în mai multe antologii (între care patru bilingve şi una trilingvă), cele mai recente fiind Primăvara Poeziei (XVI), Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2016; Lumina din cuvinte, alcătuită de Irina Petraş, Ed. Şcoala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2015; şi Poezia postmodernă – Anchetă, semnată de Virgil Diaconu, Ed. Feed Back, Iaşi, 2015. A redactat, de asemenea, Monografia Liceului Teoretic „Ion Agârbiceanu”, cu ocazia Jubileului (50) de la înfiinţare – 2007. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Cluj, precum şi al Asociaţiei Scriitorilor din Judeţul Sălaj. Artemiu Vanca. N. 18 iunie 1936, Bănişor, Sălaj. Viaţa şi activitatea: este absolvent al Institutului Politehnic Bucureşti, Facultatea de Mecanică (1956-1961). A fost tehnician la Uzinele 23 August Bucureşti (1954-1956), inginer stagiar şi şef de lucrări la Întreprinderea de Construcţii Siderurgica Hunedoara (1961-1963), şef de secţie şi şef serviciu la Termocentrala Işalniţa (1963-1971), şef serviciu şi director tehnic la Termocentrala Rovinari (1971- 1985), director tehnic la Termocentrala Rovinari (1985-1986), inginer şef şi director la Centrala Electrică de Termoficare Tg. Jiu (1986-1991), director şi consilier la Renel Bucureşti (1991-1998), consilier la Institutul de Cercetări şi Modernizări Energetice Bucureşti (1999-2001), Institutul de Cer-
cetare şi Proiectare Echipamente Termoenergetice (2001-2005), director la SC Micron SRL Cornu, jud. Prahova (2006- 2007). A fost preşedintele CPUN Gorj (febr. 1999 – iul. 1999). În anul 2003 a înfiinţat Asociaţia „Fiii satului Bănişor”. Premii: în anul 2005 a primit titlul de Cetăţean de onoare al satului Bănişor, Diplomă de Onoare „Oameni de seamă ai Sălajului” (Zalău, Biblioteca Judeţeană Sălaj, 2011). Colaborări: a publicat articole în reviste tehnice şi culturale: „Energetica”, „Producerea, transportul şi distribuţia energiei electrice şi termice”, Anuarul Bănişor, „Mecanicii ’61 PoliBuc”, „Caiete Silvane”, „Apollon”, „LiterarIng”, „AntiM”, „Gândul Anonimului”. A fost redactor al Anuarului Bănişor (numerele 1-10) şi redactor, redactor şef adjunct şi redactor şef al publicaţiei „Mecanicii ’61 PoliBuc”. Volume publicate: Comoara din Dealul Magiarului (Ed. Contrast, Bucureşti, 2009), Secretul comorii (Ed. Contrast, Bucureşti, 2010), Comorile de sub Meseş (Ed. Contrast, Bucureşti, 2011), Iubirile băieţilor din Valea Banului (Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2012), Nobilul proprietar (Ed. Arefeana, Bucureşti, 2012), Zori întunecate (Ed. Arefeana, Bucureşti, 2013), Poate îngerii (Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2015), Caleidoscop nostalgic. Oameni şi întâmplări (Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2017), Legendele Bănişorului (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2017). Coautor al volumului Bănişor. Monografie-amintiri (Ed. Supergraph, Cluj-Napoca, 2003); volum colectiv: Amprente literare, vol. I (Ed. RBA Media, Bucureşti, 2010).
Asociația Scriitorilor din Județul Sălaj (AS-SJ)
Contact: tel. 0724/ 570646; caietesilvane@yahoo.com; www.facebook.com/scriitorisalaj. Publicație finanțată de
Casa de Cultură a Sindicatelor din Zalău și apărută cu sprijinul Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj. Tipar: Color Print Zalău (tel.: 0260/ 661.752; www.colorprint.ro)