O tara pe fuga by CaritasRomania

O țară pe fugă

Despre războiul din Siria și măsurile de ajutorare la fața locului și în Europa

Criza din Siria Ajutor pentru refugiați

§ 4 ani de război civil în Siria Cronica unui război Pe fugă Ajutor de urgență

3 4 6

§ Asistență la fața locului Siria Liban Iordania Irak

8 10 12 14

§ Drumul către Europa Rute Balcanilor Întrebări și răspunsuri importante

16 19

§ În siguranță în noua țară Refugiați în România JRS România

§ Provocări ale imigrației și azilului

22 26 27

Asociația Caritas are misiunea de a însoți pe oameni în diferitele situații dificile și de sărăcie în care se pot afla. La nivel internațional întâlnim semne vii ale manifestării carității în atâtea țări și regiuni în care oamenii, semeni de-ai noștri suferă. Între multiplele expresii ale carității, ca virtute umană și creștină, regăsim și ospitalitatea față de cei străini, față de cei care într-un anumit moment dificil al vieții sunt constrânși să caute un refugiu care să le redea siguranța vieții. Vremurile pe care le trăim ne stimulează într-un chip deosebit la practicarea ospitalității față de persoanele refugiate din cauza războaielor și a conflictelor din Siria, Liban, Iordania, Irak și din alte părți ale lumii. Poporul român este recunoscut ca fiind un popor ospitalier, capabil să primească în mod demn pe cei care bat la ușă pentru a cere sprijin, ajutor, considerând acest gest ca pe o datorie de onoare. Vom reuși să întâmpinăm cu bunătate și fără prejudecăți pe semenii noștri din aceste zone lipsite momentan de pace și siguranță, pe acele persoane care eventual vor căuta un refugiu și în țara noastră, manifestându-ne sensibilitatea și caritatea mai ales față de mamele cu copii și față de bătrânii neajutorați? © A. Pawloff

Cuprins

Pr. Egidiu Condac- Caritas România

Serviciul Iezuiților pentru Refugiați (JRS) vede în România nu doar un loc unde oamenii emigrează sau încearcă să ajungă din lipsă de alternative, ci în primul rând un loc binecuvântat unde oamenii pot trăi împreună. Iar acest lucru începe simplu, dând bun venit și primindu-l pe cel care-ți cere ajutor atât cât poți, indiferent de țara sa de origine. Dacă pentru Lucian Blaga, „veșnicia s-a născut la sat”, JRS crede că același lucru este valabil și pentru ospitalitate, de data aceasta în contextul „satului global” contemporan: servește, însoțește și pledează în favoarea celor caută un refugiu, ﬁe și măcar temporar în țara noastră. Spune-mi cum primești, ca să-ți spun cum iubești aproapele, mai ales când vine de departe! Marius Taloș SJ – JRS Romania

Cronica unui război... Martie 2011

Septembrie 2013

Proteste izbucnesc în orașul Deraa din sudul țării, după ce 15 tineri sunt arestati pentru că ar ﬁ scris lozinci anti-regim pe ziduri. În decursul demonstrațiilor ce au urmat la Deraa si Damasc se înregistrează primele victime.

După utilizarea armelor chimice, Statele Unite amenință cu atacuri aeriene. Ca urmare, autoritățile de la Washington, Moscova și Damasc cad de acord auspra distrugerii armelor chimice.

Aprilie 2011

Ianuarie 2014

Protestele iau amploare, răspândindu-se pe întreg teritoriul țării. Protestatarii cer în primul rând încheierea regimului Bashar al Assad.

Negocierile de pace din Elveția rămân fără rezultat.

Februarie 2012

Gruparea rebelă Stat Islamic proclamă califatul. Astfel, își manifestă pretenția creării unui regim bazat pe religie și aﬂat în continuă expansiune.

Armata lansează atacuri cu artilerie în orasul Homs, înregistrându-se sute de morți.

Martie 2013 Orațul Rakka din nordul țării este prima capitală de provinice din Siria care cade în mâna rebelilor. În nord, tot mai multe regiuni sunt ocupate de islamiști, mulți adepti ai Al-Kaeda.

Iulie 2015 Mai 2015 Gruparea Statul Islamic cucerește orașul Palmyra, având o importanță strategică și istorică deosebită, ajungând astfel să controleze mai mult decât jumătate din Siria. O treime din populația Palmyrei emigrase deja.

Patru ani de război civil în Siria

Peste jumătate dintre refugiați sunt copii

3 din 5 sirieni trăiesc în sărăcie 82.000 de oameni trăiesc în tabăra de refugiați din Zaatari, Iordania 4

1,8 mil.

refugiați sirieni în Turcia

În total 4 milioane de oameni au fugit din Siria

Siria 7,6 mil.

1,17 mil.

de oameni sunt refugiați pe teritoriul Siriei

în Liban

249.000 Sirieni au fugit în Irak

629.000 în Iordania 5

Patru ani de război civil în Siria

Ajutor de urgență

Materiale de igiena

1,2 milioane de persoane din Siria, Liban , Iordania, Irak și Turcia au beneﬁciat prin intermediul rețelei internaționale Caritas de ajutoare esențiale pentru supraviețuire doar pe parcursul anului 2014.

¨ Educație Asistență medicală 6

Alimente

Condiții de cazare îmbunătățite

€ Sprijin pt. chirie

Îmbrăcăminte de iarnă

Pături și saltele 7

Ajutor la fața locului Zarah are 8 ani și a trebuit să se refugieze din calea războiului din Siria. Ce-și dorește ea? Mâncare pentru părinții ei și o păpușă pentru ea. Când va crește vrea să învețe engleza și să-și întemeieze o familie.

Asistență în Siria

”Rana de pe față o am din cauza unui atac cu bombă din Siria. De câte ori mă gândesc la atac, mă doare inima și mi se face frică”.

(Zahria, 8 ani)

5,6 milioane de copii

1,17 de milioane de euro pentru ajutoare de urgență

26.000 de oameni

sunt afectați de război

pentru oameni în Siria

au beneﬁciat de alimente, obiecte de igienă, combustibil, subvenții la chirie și asistență medicală.

Siria: Ce înseamnă să crești pe timp de război Peste 4 milioane de persoane au fost obligate să părăsească Siria pâna acum. Conflictul din Siria a cauzat cea mai mare catastrofă umanitară de la cel de–al doilea război mondial încoace. Majoritatea refugiatilor se află pe teritoriile țărilor învecinate. Pe teritoriul Siriei, 7,6 milioane de persoane sunt refugiate ți mai mult de 12,2 de miloane depind de ajutoare umanitare. De la izbucnirea conflictului s-au înregistrat 220.000 de morți și peste un milion de răniți. Peste 22.000 de sirieni trăiesc în zone ocupate de trupe înarmate, fără acces la ajutoare umanitare.

Consecințele cele mai devastatoare sunt pentru copii, mulți dintre ei necunoscând decât realitatea războiului. În Siria, 5,6 milioane de copii sunt afectați de război, mai mult de 100.000 și-au pierdut deja viața. Milioane de copii sunt traumatizați și ar avea nevoie de consiliere psihologică sau de aprovizionare cu apă, alimente, medicamente sau combustibil. Majoritatea nu au acces la educație. Un sfert din școlile siriene sunt deteriorate, distruse sau transformate în spații de locuit. O întreagă generație de copii refugiați crește fără părinți, fără educație, fără perpective.

Ateliere ortopedice în Damasc

Peste un milion de oameni au fost răniți în timpul războiului civil. Câteva zeci de mii de bărbați, femei și copii au suferit răni atât de grave, încât a fost necesară amputarea unor membre. Aceștia au nevoie de proteze, orteze precum și de tratamente de recuperare. Într-un atelier ortopedic din Damasc, o echipă formată din 6 persoane, realizează, cu ajutorul Organizației Caritas, proteze, pantoﬁ ortopedici, corsete. Acestea le redau oamenilor independența și le îmbunătățesc calitatea vieții. 9

Ajutor la fața locului Samira vine din Aleppo. Casa ei a fost distrusă de bombe, iar ea împreună cu familia ei a trebuit să se refugieze în Liban. Acum locuiește în tabăra provizorie de la Moussa Taleb, de lângă granița siriano-libaneză. Speră că războiul se va încheia curând, iar ea va putea merge din nou la școală.

”Când mă voi întoarce în Siria, mă voi face doctoriță pentru a-i putea ajuta pe cei bolnavi” (Samira, 8 ani)

Asistență în Liban

¨ Fiecare al patrulea locuitor

575 de copii sirieni refugiați

al Libanului este un refugiat.

au beneﬁciat de acces la educație cu ajutor austriac.

Ajutoare de urgență pentru 15.000 de persoane: alimente, produse de igienă, pături, saltele, îmbrăcăminte, asistență medicală.

Liban: refugiați la vecini Situația din Liban devine tot mai critică. Stefan Maier, responsabil programe externe la Caritas Salzburg, vorbește despre cea mai mare criză umanitară a prezentului.

improprii. De cele mai multe ori, lipsește apa, iar toaletele sunt nefuncționale. Aceste locuințe nu îi apăra de gerul iernii. Copiii umblă prin zăpadă desculți și fără haine groase.

Care este situația în Liban la 4 ani de la izbucnirea războiului civil din Siria? Libanul este o țară mică, cât Austria Superioară, cu o populație de 4,5 milioane de locuitori. Tot al patrulea locuitor este un refugiat – o sarcină tot mai greu de gestionat pentru statul libanez. Infrastructura nu mai rezistă, școlile sunt supra-aglomerate. 80% dintre copiii refugiați nu frecventează școala.

Cum se implică Organzația Caritas la fața locului? Noi punem la dispoziția refugiaților pachete cu alimente, apă potabilă, obiecte de igienă personală, precum și saltele, pături și ustensile de bucătărie. Familiile, care au nevoie urgentă de asistență medicală, primesc medicamente. Concret, Organizația Caritas a ajutat 2.300 de familii sau 11.500 de persoane din Orientul Apropiat pe timpul iernii. Și în acest an, va ﬁ nevoie de aragazuri, îmbrăcăminte și încălțăminte de iarnă și de pături. Împreună cu alte organizații partenere, oferim copiilor pachete educaționale, psihologi și asistenți sociali vizitează familiile, copiii traumatizați beneﬁciază de consiliere psihologică.

Cum arată viața de zi cu zi a refugiaților? Taberele de refugiați nu sunt agreate în Liban. De aceea, refugiații sunt împărțiți pe teritoriul țării și trăiesc în locuințe improvizate (corturi, barăci), în condiții

Mâncare și educație pentru copiii refugiați

Mâncare și educație pentru copiii refugiați La școala St Vinzenz din localitatea Broumana din Munții Libanului, 60 de copii refugiați primesc zilnic o masă caldă și o gustare. Pe lângă îngrijire și consiliere, copiii beneﬁciază și de activități educative realizate în grupe mici, pentru a putea ﬁ integrați mai ușor în sistemul de învățământ libanez. Activitățile recreative sunt concepute în așa fel încât copiii traumatizați să treacă mai ușor peste dramele războiului. 11

Ajutor la fața locului Farhan s-a refugiat împreună cu familia sa in Zarqa, un oraș din nordul Iordaniei. Timp de doi ani nu a mers la școala. Acum s-a intors la școală și încearcă să recupereze materia pierdută. În Centrul Caritas beneﬁciază și de consiliere psihologică pentru a depăși traumele războiului și experiențele de refugiat.

Asistență în Iordania

Farhan, 12 ani

”Matematica este materia mea preferată. Vreau să mă fac polițist și să-mi apăr țara.”

! 451.000 de refugiați au fost înregistrați și sprijiniți de Organizația Caritas de la izbucnirea conﬂictului.

Pachetul de iarnă:

71.000 de persoane

aragazuri, pături de iarnă, vouchere pentru îmbrăcăminte de iarnă, încălțăminte solidă.

au primit vouchere pentru alimente, obiecte de igienă, pachete de iarnă, precum și reparații la locuințe și subvenții pentru chirie.

Iordania: învățământ pentru copiii refugiați Mai mult de jumătate dintre refugiați sunt copii. Mulți sunt traumatizați de război. Alții au coșmaruri, sunt agresivi și se ceartă mereu. Alții se retrag în sine, izolându-se. Majoritatea nu au acces la educație. O întreagă generație crește fără o șansă la siguranță și fără perspective de viitor. Azi trăiesc 22.000 de copii sirieni refugiați de vârstă școlară în Iordania – aproape jumătate nu frecventează școala. Copiii sirieni, care s-au refugiat în Iordania din calea războiului civil, au diﬁcultăți de adaptare la sistemul de învățământ din

Iordania. Mulți nu au mers la școala luni sau ani de zile, golurile sunt mari. Școlile au devenit prea mici și neîncăpătoare. Când copiii iordanieni pleacă după-masă acasă, începe ziua de școală pentru copiii refugiați. Însă deși școlile iordaniene au introdus schimbul de după-masă pentru copiii sirieni, nu există locuri suﬁciente. Organizația Caritas oferă în Zarqa cursuri de învățământ remedial pentru copiii sirieni, pentru ca aceștia să recupereze materia pierdută și să-și poată ﬁnaliza studiile cu succes.

Scoala de vară

Organizația Caritas oferă activități educative și pe timpul vacanțelor, pentru copiii sirieni, dar și pentru părinții acestora. 750 de copii sirieni, care nu au fost încă înmatriculați în școli iordaniene, frecventează săptămânal pe timpul verii cursuri de matematică, engleză, arabă și științele naturii, pentru a se putea adapta mai usor cerințelor sistemului de învățământ. Alți 825 de copii, împreună cu părinții lor beneﬁciază de consiliere și de cursuri pe teme de drepturile copiilor, coeziune socială și educație pentru pace.

Ajutor la fața locului În Irak trăiesc peste un milion de copii refugiați. Si Abdullah a trebuit să se refugieze din orașul Mossul din nordul Irakului de teama milițiilor Statului Islamic. Cu un an în urmă jihadiștii au preluat controlul asupra orașului Mossul. Viața s-a schimbat fundamental de atunci. Au fost introduse interdicții pentru femei și pedepse brutale.

”Îmi era mereu frică. Vreau, pur și simplu, să uit tot și să trăiesc o viață normală” (Abdullah, 15 ani)

Asistență în Irak

Ajutor de urgență pentru 74.000 de refugiați din regiunea autonomă Kurdistan din nordul Irakului

Pachete de alimente:

Suport psiho-social

orez, produse de paniﬁcație, linte, conserve de carne, ulei de ﬂoarea soarelui

pentru copii și adulți traumatizați

Irak: Fuga de război și de teroarea grupării Stat Islamic Peste 3 milioane de persoane fug din calea milițiilor grupării Stat Islamic pe teritoriul Irakului. Acestora li se adaugă 250.000 de refugiați din Siria. Doar în regiunea autonomă Kurdistan din nordul Irakului, trăiesc un milion de creștini, yazidiți, suniți, sirieni și alte minorități în locuințe improvizate (corturi, containere). În tabăra Kwgorsk, la 30 de minute cu mașina de orașul Erbil, trăiesc 10.000 de refugiați sirieni veniți din orașul Kobane. Aici traiul este unul apropiat de normalitate: copiii merg la școală, sunt numeroase magazine, piețe, într-un cort sunt de vânzare rochii de mirese, iar in altul s-a instalat o masă de billiard. Regiunea este supra-solicitată de necesitatea cazării refugiaților,

constatându-se lipsa alimentelor de baza și a asistenței medicale. Prin interrmediul Organizației Caritas refugiații primesc pachete cu alimente de bază. Femeile însărcinate și lăuzele, copiii și persoanele vârstnice primesc hrană bogată în vitamine. Se distribuie și obiecte casnice și de igienă personală. În colaborare cu autoritățile locale, se asigură asistența medicală necesară. Numeroși refugiați doresc să se întoarcă în țara lor cât de repede posibil, însă dorința lor nu se va împlini prea curând. Înghesuiți în locuințe improvizate, nu le rămâne altceva de făcut decât să aștepte. De aceea, este important ca pe lângă alimente, refugiaților din Erbil, Dohuk și din alte orașe să li se dea speranțe și perspective de viitor.

Să le redăm copiilor copilăria

Dată ﬁind situația dramatică din Irak, nu se preconizează că refugiații se vor intoarce curând la casele lor. De aceea, trebuie căutate soluții pe termen lung pentru ca aceste familii să se integreze în societate, să-și găsească locuințe stabile, iar copiii să poată merge la școală. Prin intermediul asociației Jesuite Refugee Service, Organizația Caritas se concentrează pe ajutorarea refugiaților ce trăiesc în locuințe improvizate sau închiriate. În localitatea Ozal, din apropierea orașului Erbil, locuiesc 1.427 de familii care au fugit din calea milițiilor Statului Islamic. Pe lângă ajutorul de urgență, ei primesc și subvenții pentru chirie, pentru a-și permite cazarea. Pentru a le oferi perspective copiilor, aceștia au acces la educație. De asemenea, consilierea psihologică a copiilor și a adulților reprezintă o prioritate. 15

Ruta Balcanilor

Programe Caritas în sprijinul refugiaților Alimente și apă Igienă Informare și consultanță Haine, saci de dormit Servici medicale Adăpost

Germania

Caritas Austria Caritas Slovenia Caritas Croația

Caritas Serbia

Caritas Macedonia

Începând cu vara anului 2015, ruta prin Balcani a devenit cea mai folosită de refugiații din Siria, dar și din alte țări. Distanța între Turcia și insulele grecești este foarte mică și poate ﬁ traversată și cu bărci mici. Ruta continuă prin Grecia continentală, Macedonia, Serbia, Croația, Slovenia până în Austria și Germania. Aproape 700.000 de persoane au ajuns în anul 2015 pe această rută în Europa occidentală.

Caritas Grecia

Programe Caritas pe ruta Balcanilor Grecia Voluntarii de la Caritas Grecia (cunoscut local ca și Caritas Hellas) dau hrană și apă la refugiați și migranți. "Este o muncă obositoare", a declarat Sous Issam, voluntar la Caritas din Salonic. "Nu există nici o pauză. Fluxul de oameni este constant. Dar facem ceea ce putem pentru a ajuta. " Refugiații și migranții stau în Idomeni atâta timp cât este necesar poliției să le permită să traverseze în siguranță liniile de tren care marchează granița cu Macedonia, și apoi merg mai departe în Serbia, Croația și Slovenia, destinația lor finală fiind Germania, Belgia sau Suedia. "În luna septembrie, persoanele au dormit pur și simplu pe șinele de tren. Nu existau corturi, nici sprijin medical, nici toalete, insuficientă organizare", a declarat Issam Sous. Pe lângă oferirea de hrană și apă, Caritas a construit, de asemenea, 40 de toalete și 5 dușuri. "Acum e mult mai bine. Refugiații ajung, primesc ceva de mâncare, haine pentru copii, există un loc pentru a merge la toaletă și pentru a spăla, primesc informații pentru călătoria lor mai departe. Este bine organizat ", a spus el. "Iarna și vremea rea care vine va fi următoarea provocare."

Croaţia În fiecare zi, aproximativ 6.000 de persoane trec în Croația prin Opatovac, care a fost cândva un depozit de ulei. Scenele triste amintesc de oamenii care au fugit de al Doilea Război Mondial, rânduri lungi de familii sosesc cu bagajele lor, copii amețiți agățați de mâinile părinților lor, jucării căzând în noroi și oameni învelinduse în pături de culoare gri să se încălzească. Există rânduri și rânduri de corturi militare verzi, alături de armată, poliție, frig și ceață. În învălmășeală, familiile se pot separa. "Am reunit patruzeci de familii până în prezent", spune Margareta Gergić de la Caritas. Dar nu se încheie întotdeauna cu un final fericit. "Săptămâna trecută un băiat s-a pierdut în tabără. Am căutat peste tot. Poliția a oprit și a percheziționat trenul. Ne-am uitat peste tot. Am folosit telefoane. Dar nu l-am mai găsit niciodată. " Caritas Croația face 4.000 de litri de ceai pe zi, pentru a menține căldura refugiaților. Cum temperaturile încep să scadă, situația refugiaților care se confruntă iarna europeană este o preocupare foarte mare. Acțiuni simple cum ar fi ceai fierbinte sunt chiar mai importante. "Suntem speriați că oamenii vor muri în frig în cazul în

Slovenia Cortul medical are un flux constant de pacienți, în medie 100 de oameni pe zi. Acesta a fost inițial creat pentru a trata refugiații în Ungaria, înainte ca guvernul să închidă granițele la mijlocul lunii septembrie. Nemaiavând refugiați de tratat, Caritas Ungaria a adus serviciul în Slovenia. "Acordăm asistență medicală pentru refugiați și în cortul de peste drum Caritas Slovenia oferă alimente, băuturi, haine și pături", a declarat Balint Vadasz, șeful pentru situații de urgență la Caritas Ungaria. "Îngrijirea medicală de bază este un drept al omului și credem că este foarte important să abordăm acest lucru. Echipa medicală și cortul nostru medical este de ajuns pentru a oferi îngrijire profesională. Este mic, flexibil, rapid de construit și poate fi îndepărtat atunci când este nevoie. "Nu știm ce se va întâmpla în timpul iernii. Luăm fiecare săptămână așa cum vine deoarece situația este mereu în schimbare." 17

Drumul către Europa Emerat are 5 ani și a fugit împreună cu părinții ei din Siria pe ruta prin Libia. De acolo urmau să călătorească cu o barcă șubredă prin Marea Mediterană pentru a ajunge in Italia. Însă barca s-a scufundat, iar părinții ei s-au înecat. Emerat a fost salvată. A fost internată într-un spital din Libia, iar apoi orfana a fost dusă la mătușa ei, Fatima. Aceasta trăiește împreună cu cei trei ﬁi ai săi într-o locuință cu o cameră și o bucătărie minusculă in orașul Mafraq, din Iordania. Pentru această locuință mizeră trebuie să plătească 150 de dolari pe lună. Fatima câștigă puțini bani, ca femeie de serviciu, însă ilegal pentru că refugiații sirieni nu au drept de muncă în Iordania. Fără voucherele de alimente pe care le primește de la Organizația Caritas și cu care poate cumpăra alimente proaspete în anumite magazine, nu știe cum s-ar descurca. Organziația o mai ajută cu bani de chirie, pături, saltele și medicamente.

„Barca s-a scufundat în drum spre Italia. Emerat a fost salvată, dar părinții ei au murit” © Caritas

Fatima, 40, acum are grijă de nepoata ei Emerat.

Întrebări și răspunsuri importante Cum ajung azilanții în De ce vin azilanții Europa? ilegal în Europa? Principalele căi de acces către Europa au fost împărțite de Autoritatea de Siguranță a Granițelor Frontex în șapte rute principale. Ruta centralmediteraneană este, de departe, cea mai des folosită de cei ce nu pot ajunge legal în Uniunea Europeană. Conform aceleiași Agenț,ii peste 170.000 de persoane au fost capturate pe această rută. Refugiații încearcă să traverseze marea în timpul verii mai mult decât în alte anotimpuri, deoarece marea este mai calmă și șansele de supraviețuire sunt mai mari.

De unde vin refugiații? În 2014 au fost înregistrați 220.000 de refugiați la granițele europene maritime, mai ales cu Spania, Italia și Grecia. O treime dintre aceștia, aproximativ 67.000, au venit din Siria.

Câți refugiați au murit în Marea Mediterană? Nimeni nu știe câți refugiați au murit în ultimii ani, încercând să traverseze Marea Mediterană. Sunt cunoscute cazurile de naufragii, despre care au relatat supraviețuitorii. Proiectul ”Migrant Files” estimează numărul morților din ultimii 15 ani, undeva între 25.000 și 80.000. Organizația Internațională pentru Migrație, prin proiectul ”Missing Migrants Project” a înregistrat doar pentru anul 2014, 3.300 de morți sau dispăruți. Conform aceleiași organizații, doar în primul trimestru din 2015, 1.500 de refugiați și-au pierdut viața în Marea Mediterană.

Oamenii fug din calea războiului, a persecuțiilor, a sărăciei și a lipsei de perspective din țările lor. În mod normal, aceștia nu au nicio modalitate de a ajunge legal în Europa. Pentru a depune o cerere de azil în Europa, ei trebuie să ajungă întâi în Europa. Pentru a ajunge în mod legal în Europa, au nevoie de o viză. Însă oamenii ce trăiesc în zone de conflict nu au practic nicio șansă de a obține vize. Și aceasta se întâmplă din mai multe motive: pe de o parte, reprezentanțele diplomatice din zonele de conflict sunt închise. Pe de altă parte, obținerea unei vize presupune îndeplinirea mai multor condiții stricte, cum ar fi dovedirea existenței unor resurse financiare suficiente. În plus, viza se acordă doar dacă persoana declară că nu dorește să se stabilească în țara primitoare. Singura posibilitate rămâne intrarea ilegală în Europa și acceptarea condițiilor de transport oferite de traficanții ilegali. Trecerea în Europa este de regulă ultima etapă a unui drum lung și periculos, care poate dura luni sau ani întregi. Doar puțini, de regulă bărbații tineri, rezistă eforturilor fizice și își permit costurile trecerii spre Europa. Căci refugiații călătoresc ilegal, aceasta însemnând drumuri lăturalnice străbătute pe jos, sau în camioane sau în ambarcațiuni nesigure. Și mereu cu frica de a fi interceptați și trimiși înapoi.

Cine sunt așa-numiții traficanți? Un traficant este o persoană care în mod intenționat, ajută o altă persoană să intre pe teritoriul sau să tranziteze ilegal un stat membru al UE. Există mai multe tipuri de traficanți: unii sunt cetățeni care își ajută prieteni sau rude să intre pe teritoriul unui stat european. Alții aparțin unor organizații criminale, care obțin profituri substanțiale din traficul cu migranți. Persoanele persecutate în țara lor, spre exemplu pentru că au criticat regimul, trebuie să plece cât mai discret cu putință, astfel încât autoritățile să nu îi depisteze. Aceștia nu pot, din această cauză, să emigreze pe cale legală. În ciuda costurilor ridicate și a riscurilor la care se supun, ei se încred în așanumiții traficanți.

”Când oamenii sunt amenințați de moarte, tortură și război, au dreptul de a lupta pentru o viață cu perspective mai bune” (Angela Brandstatter, expertă pe probleme de migrație în cadrul Organizației Caritas)

Drumul către Europa

Ce înseamnă termenul ”azilant”?

De ce atât de mulți refugiați sunt bărbați?

Persoanele care caută azil, adică protecție față de persecuții, într-o țară străină și ale căror cereri nu au fost încă soluționate, sunt numite azilanți. Acest termen este folosit frecvent, însă a primit o conotașie negativă. Dacă o persoană primește sau nu azil în România și automat este recunsocut ca imigrant cu drept de ședere, se stabilește în urma unui întreg demers. Acest demers are la bază prevederile Acordului de la Geneva și legislația în vigoare în România.

Deoarece acesta este un demers periculos, mai întâi sunt trimiși cei cu cele mai bune șanse de a ajunge la destinație. Vârsta și starea de sănătate reprezintă premise importante. Familia speră că, odată ajunși în siguranță în noua țară își vor putea câștiga existența. Doar familia restrânsă (soți, copii) îi va putea urma.

Care este diferența între ”refugiați„ și ”migranți”? Diferența fundamentală dintre refugiați și migranți constă în faptul ca aceștia din urmă nu sunt persecutați în țările lor de origine și se pot întoarce nestingheriți. Aceștia emigrează din dorința de a-și îmbunătăți nivelul de trai sau din motive familiale. Alți migranți își părăsesc țările din cauza sărăciei – aceștia nu sunt refugiați, din perspectivă legală.

Care țări acceptă cei mai mulți refugiați? Cifre oﬁciale ale refugiaților înregistrați până în decembrie 2014: Turcia : 1,59 milioane Iran: 982.000 Pakistan: 1,51 milioane Etiopia: 659.500 Liban: 1,15 milioane Iordania: 654.100

Ce se înțelege prin termenul ”relocare”? Mulți refugiați petrec ani de zile în tabere de refugiați sau in localități aﬂate la mare depărtare de patria lor, fără perspective la o viață decentă sau la siguranță. Dacă situația din țară nu se îmbunătățeste, singura lor șansă o reprezintp ”resettlement”-ul, relocarea într-o altă țară sigură.

Un grup de refugiați cazați la Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil – MARAMUREŞ

Refugiaţi în România In 2015, un număr de 1.266 de persoane au solicitat azil în România. Cei mai multi solicitanți de azil provin din Siria, Afganistan si Irak.

Asistenţa materială a solicitanţilor de azil constă în: ź

10 lei/zi pentru hrană

Pe perioada procedurii de azil solicitantul de azil are dreptul de a rămâne pe teritoriul României şi este protejat împotriva expulzării, extrădării, returnării forţate de la frontieră sau de pe teritoriul statului român.

pentru îmbrăcăminte suma de 67 lei/persoană pentru sezon de vară și 100 lei pentru sezon de iarnă

pentru transport local, produse de îngrijire personală, servicii de reparații și alte cheltuieli: în limita sumei de 6 lei/zi

drepturile de masă şi alte cheltuieli se acordă solicitantului de azil, la cerere, prin plata bilunară, în avans şi în numerar, a sumelor stabilite.

acordarea materialelor pentru igienă – presupune asigurarea materialelor necesare efectuarii toaletei zilnice, a materialelor necesare pentru spălarea lenjeriei de pat şi de corp, inclusiv a îmbrăcamintei, a bunurilor materiale pentru spălarea şi călcarea lenjeriei de corp şi a îmbrăcamintei şi a spaţiilor destinate pentru spalătorii şi uscătorii în cadrul centrelor şi care se asigură conform Ordinul privind asigurarea

Solicitanți de azil Solicitanţii de azil care nu dispun de mijloace materiale pot fi cazaţi în centrele de primire şi cazare aflate în subordinea Inspectoratului General pentru Imigrari, până la încetarea dreptului de a rămâne pe teritoriul României. Solicitanţii de azil cu nevoi speciale beneficiază de adaptarea condiţiilor de cazare şi asistenţă. Inspectoratul General pentru Imigrari are în subordine 6 centre cu o capacitate totală de 920 de locuri, în următoarele oraşe: Bucureşti, Galaţi, Timişoara, Rădăuţi, Şomcuta Mare şi Giurgiu.

“Am 32 de ani și am venit din Pakistan unde familia mea are propria afacere în comerț. Am ajuns ilegal în România luna aceasta. Am călătorit timp de 8 zile, alături de prietenii mei. Suntem trei. Pentru a ajunge aici am plătit 1500 Euro de persoană. Am urmat un drum lung, înghesuiți într-un camion. Am plecat din Iran, a urmat apoi Turcia, Grecia, Macedonia, Serbia, Bulgaria și apoi am ajuns în România. Eu știu că e greu să trăiești aici dar măcar sunt în siguranță. Așa mi s-a spus, și vreau să rămân aici pentru a începe o viață nouă.”

Centre regionale pentru refugiați

Rădăuți Șomcuta Mare

Rahat, refugiat din Pakistan

Timișoara Galați

București Giurgiu

Procedura de azil

Programul de integrare

O persoană este considerată solicitant de azil din momentul manifestării de voinţă, exprimate, în scris sau oral, în faţa autorităţilor competente, din care să rezulte că aceasta solicită protecţia statului român.

Măsurile prevăzute de lege pentru realizarea integrării se referă pe de o parte la facilitarea accesului la o serie de drepturi economice şi sociale, cum ar ﬁ dreptul la un loc de muncă, la o locuinţă, dreptul la educaţie, dreptul la asistenţă medicală şi asistenţă socială, iar pe de altă parte derularea de programe de integrare (activităţi speciﬁce de orientare culturală, consiliere şi învăţare a limbii române). Toate aceste activităţi se desfăşoară pe o perioadă de 6 luni de la data semnării protocolului de integrare

În România procedura de soluţionare a cererilor de azil (procedura ordinară) este structurată în două faze, administrativă şi judecătorească. În faza administrativă sunt analizate în mod individual cererile de azil de către autorităţile administrative, pe baza interviului efectuat cu solicitantul de azil, a documentelor de la dosarul personal şi a informaţiilor din ţara de origine. În faza judecătorească, solicitanţii de azil ale căror cereri au fost respinse pot exercita două căi de atac, situaţia acestora urmând a fi analizată de instanţele de judecată. Formele de protecţie care pot fi acordate cetăţenilor străini sunt: 1) statutul de refugiat 2) protecţie subsidiară (anterior denumită „protecţie umanitară condiţionată”) 3) protecţie temporară Statutul de refugiat şi protecţia subsidiară sunt forme de protecţie care se acordă în urma unei analize individuale a cazului fiecărui solicitant de azil, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de legea azilului.

În cazuri speciale (minorii neînsoţiţi; persoanele cu dizabilităţi; persoanele care au atins vârsta pensionării şi nu beneficiază de pensie; femeile însărcinate; familiile monoparentale cu copii minori; victimele traficului de persoane; victime ale torturii, violului sau altor forme grave de violenţă psihologică, psihică sau sexuală), Inspectoratul general pentru Imigrari poate oferi cazare în centrele sale persoanelor vulnerabile care nu necesită asistenţă specializată. Pentru motive bine întemeiate IGI poate aproba prelungirea programului de integrare pentru aceste persoane şi peste limita de un an de zile. Cazurile speciale pot fi cazate gratuit în centrele administrate de IGI. După finalizarea perioadei de integrare, beneficiarii formei de protecţie internaţională se consideră că sunt pregătiţi să se descurce singuri.

Conform Legii nr.122/2006, statutul de refugiat se poate acorda la cerere străinului care, în urma unei temeri bine întemeiate de a fi persecutat pe considerente de rasă, religie, naţionalitate, apartenenţă la un anumit grup social sau opinie politică, se află în afara ţării sale de origine şi care nu poate primi sau, ca urmare a acestei temeri, nu doreşte protecţia acestei ţări. În ceea ce priveşte a doua formă de protecţie, respectiv protecţia subsidiară acelaşi act normativ stipulează că aceasta se poate acorda străinului care nu îndeplineşte condiţiile de acordare a statutului de refugiat şi cu privire la care există motive serioase să se creadă că, dacă va fi returnat în ţara de origine, riscă să sufere o vătămare a drepturilor sale constând în: 1. condamnarea la pedeapsa cu moartea sau executarea unei astfel de pedepse 2. tortură, tratamente sau pedepse inumane ori degradante 3. o ameninţare serioasă, individuală, la adresa vieţii sau integrităţii, ca urmare a violenţei generalizate în situaţii de conflict armat intern sau internaţional, dacă solicitantul face parte din populaţia civilă. Protecţia temporară este o formă de protecţie acordată, în mod colectiv, în situaţii excepţionale şi pentru o perioadă strict determinată de timp.

”Acum 4 zile am ajuns în România, după o călătorie de 3 săptămâni. Nu știu cum și pe unde am venit, am fost legat la ochi, am primit doar apă și ceva pâine tot drumul. A fost foarte înfricoșător și întunecat. Familia mea a plătit pentru mine, și nu am știut unde plec. Când am ajuns aici nu am știut în ce țară sunt. Abia apoi am aﬂat că sunt în România. Sunt căsătorit și am un copil de 3 ani. După două zile am reușit să vorbesc cu familia, chiar dacă numai 2 minute. Mi-a împrumutat cineva telefonul pentru că eu nu am. E foarte scump să sun acasă. Mă simt în siguranță acum și sper să primesc acte pentru a reuși să lucrez și să îmi aduc și familia aici.” Ahmed, refugiat din Bangladesh

Sichere Zuﬂucht, neue Heimat

Hagop are 15 ani si locuieste impreună cu familia sa intr-un cămin pentru azilanți, ﬁind in grija ﬁlialei Caritas din Austria Inferioară.

Hagop, 15 ani

”Luptătorii ISIS i-au strigat surorii mele Marina, ca oricine putea face cu ea orice ar ﬁ vrut”.

1.266

541

de persoane au cerut azil în România în 2015

provin din Siria

Ce viitor are un tânăr in Siria? Familia Postaijan vine din Aleppo. Kevrok, tatțl avea un magazin, iar familia era instărită. Hagop, fiul de 15 al familiei, povesteste plin de mândrie despre locuința lor cea frumoasă, despre vremurile liniștite dinaintea rșzboiului. Insă apoi familia a ajuns intre cele două fronturi. Strada lor se intindea paralel cu cartierul general al noului regim din Aleppo. Cu răsuflarea intretăiată povestește despre numeroasele impresii adânc intipărite și pe care incă nu le-a prelucrat. Despre atacurile, ce se produceau mereu după rugăciunea de dimineață, despre cadavrele soldaților de pe străzi, despre atacurile lunetiștilor, despre exploziile bombelor. ”Odata, tatțl meu s-a intâlnit cu niște prieteni in magazin, când inîuntru a fost aruncată o bombă artizanală. Din fericire, mecanismul exploziv nu a funcționat, iar tatăl meu și prietenii săi s-au putut slava.” Si sora sa de 22 povesteste experiente cumplite. De multe ori a fost hărțuita de militanți ISIS. Ei i-au spus ca nu corespundea legilor lor religioase si nu avea niciun fel de drepturi. Oricine ar fi putut face cu ea ce ar fi vrut. De multe ori i se strigau asemenea lucururi jignitoare. Odata atrebuit sa fugă pentru a se salva, in ultima secundă refugiindu-se intr-o casă.

sfârși. Deoarece Hagop avea probleme de sănătate care necesitau tratamente regulate, familia a hotărât să renunțe la tot. La inceput a părut să fie o alegere fericită, mai ales că, in ciuda situatiei confuze cauzate de razboi, au găsit un cumpărător pentru locuința lor care le-a oferit un preț corespunzător. In fuga lor, au trecut prin Liban, spre Armenia, la Teheran, unde in speranța de a ajunge cât mai repede in Europa s-au lăsat pe mâna unui traficant. Acesta insă i-a păcălit cu promisiuni goale, informații false și documente falsificate, obligându-i să caute alte modalități de a ajunge in siguranță în Europa. Cand au fost opriți de autoritățile vamale austriece, au fost fericiți că toată nebunia a luat sfârșit, deși din toata existența lor indestulătoare nu mai rămăsese nimic. Familia Postaijan este de câteva luni aici, iar Hagop merge deja la gimnaziu. Ambiția lui este demnă de laudă. ”În șase luni vreau să vorbesc ca un austriac” spune el hotărât. Hagop si famlia lui sunt hotărâți să profite la maxim de șansa de a fi in Austria. ”Este pentru prima oară de multa vreme că ne simtim oameni.”, spune el. ”Safe since long time (in siguranță după multă vreme)” exprimă bucuria lui, dar și speranța că soarta lor se va schimba in bine in Austria.

Cu toate acestea, familia Postaijan a ramas in Aleppo, in speranța că luptele se vor

Asociaţia Serviciul Iezuiţilor pentru Refugiati din România Asociaţia Serviciul Iezuiţilor pentru Refugiati din România JRS România Jesuit Refugee Service (JRS ROMANIA De peste 14 ani, misiunea noastră este de a însoţi refugiaţii, de a le oferi servicii şi de a pleda pentru cauza lor. Oferim servicii holistice (asistenţă socială şi legală, educaţie, activiţi culturale şi educaţionale, sprijin financiar şi cazare, advocacy şi lobby, cercetare, studii şi monitorizare, instruire şi seminarii, campanii de constientizare şi informare) prin tipuri variate de proiecte pe care le desfăşurăm în parteneriat cu autorităţile publice, organizaţii europene sau naţionale. Asistăm toate categoriile de refugiaţi şi migranţi (persoane cu o formă de protecţie, persoane relocate în România, solicitanţi de azil, persoane aflate în detenţe, refugiaţi marginalizaţi, toleraţi, migranţi veniţi pentru muncă sau studii şi alţii) fiind prezenţi în toate centrele deschise din ţară, precum şi în centrele de custodie publică (8 centre în total). JRS România deţine în Bucureşti un adăpost de noapte (Pedro Arrupe) şi un Centru Cultural Multifuncţional (My Place). În centrele regionale de cazare şi proceduri JRS România oferă informare, consiliere şi asistenţă juridică (pentru cazurile selectate), decontarea asistenţei medicale ( complementar celei asigurate de autorităţi), contribuie la îmbunătăţirea condiţiilor de recepţie prin campanii de donaţii de haine, alimente şi alte produse necesare, prin parteneriate cu actori locali, alte activităţi. JRS România oferă servicii de asistenţă juridică unei largi categorii de străini, indiferent de statutul juridic, iar în cazul celor vulnerabili, oferă asistenţă socială, medicală şi sprijin, în funcţie de nevoile identificate. Desfăşurăm campanii de conştientizare asupra problemelor refugiaţilor prin canale proprii precum website, pagina Facebook şi Twitter, canal video Youtube, comunicate

de presă etc. Mărturiile refugiaţilor, ﬁe în scris, ﬁe prin interviuri înregistrate video , dau voce acestora şi susţin munca noastră. Participăm şi organizăm conferinţe pe tema azilului şi migraţiei pentru actorii relevanţi: personalul autorităţilor responsabile, judecători, avocaţi, ONG-uri, voluntari, etc. JRS România îşi împlineşte misiunea cu sprijinul voluntarilor dedicaţi (atât studenţi cât şi persoane cu experienţă în diferite domenii, români şi străini). JRS România s-a înrolat în programul Google AdGrants prin care prin intermediul campaniilor AdWords, poate îmbunătăţi vizibilitatea misiunii dedicate refugiaţilor şi migranţilor şi atrage potenţiali donatori şi poate primi donaţii prin intermediul platformei internaţionale PayPal Donations. Date de contact: str. Opris Ilie, nr. 54 sector 4, Bucuresti cod postal 041378 Telefon: 031.102.14.23; 031.102.14.32 ; 0732.129.238 ;Fax: 0372.877.090 E-mail: jrsromania@gmail.com

„Vorbind despre tema azilului nu este vorba de judecată politică, ci de drept internațional. A fugi nu este o crimă!” Michael Landau, președinte Caritas Austria

Aproape 3.500 de persoane au murit în anul 2015 în încercarea de a ajunge în Europa traversând Marea Mediterană. Alții au murit în călătoria lor prin Europa de sud-est și centrală, între ei și cei peste 70 de refugiați găsiți morți într-un camion parcat pe o autostradă din Austria. Moartea lor putea ﬁ evitată dacă ar exista o rută sigură și legală pentru a intra în Europa. Organizațiile Caritas din Europa solicită o politică comună europeană de azil și protecția refugiaților care este bazată pe solidaritate și apărarea demnități umane.

Principalele revendicari ale Caritas: - Rute sigure si legale Pentru ca pe termen lung să nu se mai inregistreze victime pe Marea Mediterana și pe ruta Balcanilor, sunt necesare măsuri suplimentare de protecție pentru refugiati. Acestea includ mai multe oportunitati de relocare, proceduri simpliﬁcate de acordare a vizelor, posibilitatea de solicitare a azilului inca din tara de origine, solutionarea favorabila a cererilor de intregire a familiilor. De asemenea, controlul și protecția granițelor trebuie asigurate avându-se in vedere respectarea drepturilor și demnitatii omului.

- Asistenta in tarile de origine ale refugiatilor Parte a efortului general, o reprezinta asistenta in tarile de origine ale refugiatilor, fara a se opri acolo. In intreaga Uniune Europeana trebuie marite contributiile pentru dezvoltarea acestor tari, pentru a ameliora situatia dramatică din statele foarte sarace si a imbunatati perspectivele populatiei, pe termen lung .

- Integrare și suport Sprijin pentru cei care sosesc prin rute sigure și legale printr-o politica de integrare eﬁcientă care facilitează integrarea socială prin muncă, integrare în educație și altele.

Accompany those arriving via safe and legal channels with eﬃcient integration policies that foster sustainable social integration among others via labour and education integration, etc.

Foto: Sebastian Philipp

Sa dăm speranța și să oferim un viitor!

Publicat de: Confederația Caritas România pe baza unui material publicat de Caritas Austria, Decembrie 2015 Design: wunderwald design / Tanja Bug, adaptat de Thomas Hackl cu elemente graﬁce de la FreePik Confederația Caritas România str. Washington nr. 38 011796 București http://caritasromania.ro/