Gazeta de Italia

ÂN IA

NOUA

M

transfer de bani

Gazeta Rom=neasc\

RO

h¸ Vad[_ ^WUfgd¸ b^¸Ugf¸

CALL YOUR COUNTRY 5 CENT/MIN CATRE RETEA FIXA INFO PE WIND.IT

Nr. 4, An IX 28 ianuarie - 3 februarie 2011 gazeta@stranieriinitalia.it s\pt\m=nal al rom=nilor din Italia pre] 1,20 €

Mai pu]ini italieni

pag. 13

Vise pl\cute

pag.

3

Nu cu mult timp `n urm\, ideea alegerii unui rom=n `n Parlamentul italian ar fi p\rut neserioas\.

Acum PD a b\tut palma cu PSD [i s-a angajat s\ pun\ pe liste la viitoarele alegeri un rom=n. Ideea `ncepe s\ `ncol]easc\. O distins\ reprezentant\ a PNL a spus c\ ar fi bine s\ fie doi rom=ni la Montecitorio, unul de st=nga, al PSD-ului, [i unul de dreapta, al PNL-ului. Dar dac\ tot e s\ vis\m... Azi sunt 945 de parlamentari `n Italia, la o popula]ie de 60 milioane. Dac\ rom=nii sunt un milion, atunci am putea calcula din capul patului c\ avem “dreptul” cam la 15 parlamentari.

La fel cum calculam num\rul de parlamentari la care am avea “dreptul” la Bucure[ti: ar trebui s\ trimitem la Casa Poporului 23 de deputa]i [i senatori. Ne trezim la realitate [i vedem cinci consilieri locali rom=ni ale[i cu chiu cu vai `n Italia. De acolo trebuie `nceput.

Foto Mediafax

Sorin Cehan

Interviu cu Alina Gorghiu, deputat PNL

~n Italia muncesc 800.000 de sclavi str\ini

pag.

8

PNL ar vrea doi deputa]i la Roma

Maria Oglind\, creatoare de rochii de nunt\ pag.

19

B\sescu, huiduit de Ziua Unirii

Militarii, `n r\zboi cu Guvernul

Stancu, transfer bomb\ la Galata

pag. 21 Val de huiduieli, de s\rb\toarea Unirii mici: pre[edintelui B\sescu i s-a strigat “Ru[ine” în timpul primirii onorului militar.

pag. 25 ~n urma recalcul\rii pensiilor, militarii s-au trezit cu pensiile `njum\ta]ite, dar Justi]ia a decis c\ m\sura este ilegal\. Guvernul nu cedeaz\.

pag. 35 Steaua [i Galatasaray au b\tut palma pentru trecerea atacantului la echipa antrenat\ de Hagi, pentru o sum\ de 5, 6 milioane €.

Reg. Trib. Roma nr. 118/2003 del 17.03.2003 g Tariffa Roc: Poste Italiane S.P.A. Sped. in Abb. Post. - D.L. 353/2003 (cpnv. in L.27/02/2004 n. 46) art. 1 comma 1 DCB-ROMA

Gazeta Rom=neasc\

2 SPECIAL

28 ianuarie 2011

Campanie electoral\ italo-rom=n\ Anul acesta `n prim\var\ vor fi alegeri locale `n peste 1270 de localit\]i italiene. Rom=nii, `n calitate de cet\]eni comunitari, `[i pot exercita dreptul de vot activ [i

~n prim\vara lui 2011 vor avea loc alegeri administrative `n multe localit\]i italiene. Iat\ c=teva ora[e unde votul rom=nilor ar putea fi important, cu condi]ia s\ se `nscrie pe listele electorale suplimentare, pentru a putea vota: Torino, Novara, Milano, Carugate, Rovigo, Pordenone, Trieste, Bologna, Ravenna, Rimini, Arezzo, Grosetto, Siena, Latina, Ariccia, Ciampino, Fiano Romano, Genzano, Marino, Mentana, Pomezia, Riano, Napoli, Salerno, Catanzaro, Cosenza, Reggio Calabria, Crotone, Canicattì, Cagliari. ~n anii trecu]i au fost ale[i 5 consilieri rom=ni, `ntre care unul la Padova.

Campanie bilingv\

La Riano, localitate de l=ng\ Roma, o alian]\ de trei partide face campanie bilingv\.

Manifestele electorale sunt deja gata. De exemplu: “Un’aria nuova a Riano”. {i dedesubt: “Un aer nou pentru Riano”. Pentru c\ la Riano, din 9.500 de reziden]i, 1.400 sunt rom=ni.

Alian]a de trei partide “Idv, SeLe FdS” (Italia dei Valori, Sinistra Ecologia [i Libertà e Federazione della sinistra) a decis s\ invite comunitatea rom=neasc\ s\ voteze. Pentru moment, cu afi[e bilingve.

“Faza urm\toare va fi o cam-

pasiv. Mai precis, ei pot vota pentru alegerea primarului [i consiliului prim\riei `n localit\]ile de reziden]\ [i pot candida pentru un loc `n consiliul local. La Riano, locali-

tate de l=ng\ Roma, electorii rom=ni sunt deja curta]i de o alian]\ politic\. Afi[ele electorale vor fi bilingve, `n italian\ [i rom=n\.

Riano, rom=nii sunt 15% din popula]ie panie format\ din scrisori `n cutia po[tal\ a reziden]ilor sosi]i din Rom=nia”, explic\, pentru La Repubblica, Italo Arcuri, unul dintre promotorii ini]iativei.

“F\r\ o comunicare corect\ explic\ alian]a Idv, Sel [i Fds `ntro not\ - nu poate exista informare, integrare [i dialog”.

“La Riano, unde cet\]enii din Rom=nia reprezint\ circa 15% din popula]ie, la fel ca `n multe alte localit\]i din Lazio [i din ]ar\, introducerea unei metode de dialog cu cet\]enii str\ini care au reziden]a `n num\r at=t de mare acolo - subliniaz\ cele trei partide - este at=t o condi]ie necesar\, c=t [i un semn de civiliza]ie.

Experimentul pilot al campaniei noastre electorale pentru Riano, pe care `n scurt timp `l vom extinde [i altor comunit\]i prezente `n teritoriu (polonez\, ucrainean\ [i latino-american\) `ncheie nota - pe l=ng\ faptul c\ reprezint\ un moment de cotitur\ pentru teritoriile interesate de puternice procese migratorii este un semnal pentru politica na]ional\, care poate extrage din aceast\ `ncercare un model de extins `n tot restul ]\rii”.

“Ini]iativa are un dublu obiectiv - mai spune Italo Arcuri -. ~n primul r=nd suntem convin[i c\ includerea persoanelor care tr\iesc, muncesc [i locuiesc aici face bine siguran]ei `n teritoriu mai mult dec=t alte m\suri. ~n al doilea r=nd credem c\ este o datorie s\ extindem dreptul de participare al cet\]enilor care sunt italieni din toate punctele de vedere”.

Scrisoare c\tre rom=ni Iat\ scrisoarea alian]ei Idv, Sel [i Fds c\tre rom=nii de la Riano, pe care apar siglele celor trei partide plus a patra sigl\, a comunit\]ii rom=ne[ti: Dragi concet\]eni, ~n prim\var\, la Riano se va vota pentru re`nnoirea Consiliului local. De[i p=n\ la alegeri mai lipsesc c=teva luni, credem c\ este necesar s\ `ncepem cu tine o reflec]ie cu privire la aceast\ `nt=lnire important\ [i sensibil\, care va marca viitorul or\[elului.

De ce s\ se am=ne socotelile cu e[ecul `ncerc\rilor efectuate `n ultimii ani de c\tre politica rianese, de c\tre majoritate [i opozi]ie?

Componentele celor doi pseudopoli s-au dovedit neputincioase de a g=ndi [i a proiecta un viitor pentru Riano [i comunitatea sa.

Ce putem `nv\]a din aceasta?

Ce se poate face? De a forma un alt “pol”, care s\ se adauge la celelalte dou\ deja existente? Noi credem c\ nu mai este timp pentru soma]ii, ci de o calitate a ini]iativelor politice. Este momentul “istoric”, care-l cere. E dificil s\ faci un “rezumat” din pozi]iile lor, care nu fac dec=t s\ priveasc\, s\ g=ndeasc\ [i s\ vorbeasc\ la trecut, at=t `n form\ [i c=t [i `n fond.

Nu se mai pot pune `mpreun\ cioburile vechilor alian]e, de a colecta reprezent\ri [i de a promova persoane mai mult sau mai pu]in “influente”. Toate acestea sunt parte dintr-un film deja v\zut

[i rev\zut. Rianezii merit\ o “istorie” nou\, departe de interesele personajului mic sau mare, departe ani lumin\ de acelea[i personaje, care au avut deja ocazia de care nu au [tiut s\ o valorifice.

Problema este de a construi o propunere politic\ total nou\, care s\ se adreseze tuturor cet\]enilor, f\r\ nici o leg\tur\ cu vechile tipare, at=t `n limba c=t [i `n program. Acesta este a mul]imii de aleg\tori, a celor care nu `n]eleg politica actual\, [i care nu [tiu ce `nseamn\ dreapta-st=nga-centru.

Este o mul]ime vag\ [i inconsistent\, compus\ din lucr\tori, func]ionari publici [i priva]i, de tineri, [omeri, pensionari, studenti, antreprenori, artizani [i negustori s\tura]i de modul `n care merg lucrurile la Riano.

E timpul de a cere o schimbare.

E timpul ca cet\]enii, sindicatele, asocia]iile [i for]ele sociale din Riano s\ vorbeasc\, s\ intre `n comunitate [i s\ spun\ ceea ce g=ndesc [i ceea ce doresc pentru ora[ul lor.

Noi suntem la dispozi]ia tuturor [i punem la dispozi]ie coeren ]a, demnitatea [i onestitatea politic\ pentru oricine dore [te `ntradev\r s\ `ntoarc\ pagina la Riano, `nainte ca al]ii s\ o decid\ pentru noi [i f\r\ cuno[tin]a noastr\.

Italia dei Valori de Antonio Di Pietro, St=nga Ecologic\ [i Libertate de Nichi Vendola [i Federa]ia de st=nga de Oliviero Diliberto v\ a[teapt\ la sediul lor, Piazza Garibaldi, `n centrul istoric de la Riano, s\ v\ `nt=lneasc\ [i s\ decidem `mpreun\ ce este de f\cut.

28 ianuarie 2011

Gazeta Rom=neasc\

SPECIAL 3

PNL: Vrem doi rom=ni `n Parlamentul italian PNL nu mai este partidul c\ruia nu-i pas\ de diaspor\. Dac\ nu cu multe zile `n urm\, PSD a semnat cu PD din Italia un acord care, printre altele, prevede sprijin al democra]ilor din Italia pentru un candidat rom=n la Parlamentul italian, Alina Gorghiu, reprezentant lina-{tefania Gorghiu este avocat, membr\ a Partidul Na]ional Liberal. La alegerile legislative din 2008 a ob]inut un loc de parlamentar `n Camera Deputa]ilor `n colegiul 22 din Bucure[ti. P=n\ `n anul 2004 a fost consilier local la sectorul 5, Bucure[ti. ~n descrierea f\cut\ pe blogul personal, Alina Gorghiu, sintetizeaz\ astfel motivele pentru care a vrut s\ intre `n Parlament: “Deputat `n Parlament pentru c\ m-am s\turat s\ stau pe margine. M-am s\turat s\ m\ lovesc de decizii aberante, luate de al]ii `n numele meu sau al interesului public [i s\ comentez resemnat\ `n fa]a televizorului. ~ncerc c=t pot s\ m\ feresc de cli[ee [i s\ propun o politic\ proasp\t\, ca un fresh de portocale servit diminea]a pe plaj\”. Interesul pentru problemele rom=nilor din str\in\tate l-a demonstrat `n c=teva r=nduri, prin participarea la emisiuni dedicate diasporei.

de seam\ al Partidului Na]ional Liberal, propune ca `n Parlamentul italian s\ nu ajung\ doar unul, ci doi rom=ni, unul de st=nga, care s\ fie ales cu sprijinul PSD - PD, [i unul de dreapta, ales cu sprijinul PNL [i al unui partid italian (`nc\ neprecizat) cu care liberalii rom=ni

“

Liberalii ar putea semna un acord asem\n\tor celui dintre PSD [i PD” vor face alian]\. C=t de cur=nd, promite Alina Gorghiu `n interviul acordat ziarului nostru, PNL va descinde la Roma `n c\utare de parteneri politici, pentru c\ “faptul c\ PNL nu are o re]ea puternic\ `n diaspora ne-a costat foarte multe voturi la ultimele alegeri”.

diaspora trebuie salutat\, mai ales dac\ `n acest fel se asigur\ [i o reprezentativitate a minorit\]ii rom=ne din Italia `n legislativul de la Roma.»

A

Alina Gorghiu, deputat PNL PSD [i PD din Italia tocmai au semnat un acord de colaborare care permite printre altele intrarea unui rom=n `n Parlamentul italian. Ce p\rere ave]i? «~n]eleg c\ partidul italian cu care PSD a semnat un acord este tot un partid de st=nga. Nu am nicio obiec]ie fa]\ de aceast\ colaborare, cu at=t mai mult dac\ ea a fost f\cut\ pornind [i de la ni[te tr\s\turi doctrinare comune.

Orice construc]ie politic\ care ar aduce avantaje pentru rom=nii din

Exist\ un partid italian cu care crede]i c\ PNL ar putea semna un asemenea acord?

«PNL ar putea semna un astfel de acord, urm=nd modelul PSD, doar dac\ respect\ dou\ condi]ii fundamentale. ~n primul r=nd, PNL ar putea `ncheia un acord de colaborare cu un partid apropiat doctrinar, care s\ `mp\rt\[easc\ ideologia [i m\surile de dreapta. ~n acest fel, pentru o rigoare doctrinar\, s-ar putea urm\ri o atragere de partea PNL a rom=nilor din Italia care se consider\ de dreapta, plec=nd de la premisa c\ PSD a `ncheiat o alian]\ cu un partid de st=nga.

A doua condi]ie pentru a `ncheia un acord cu un partener care s\ `mp\rt\[easc\ un sistem de valori politice comune ar fi aceea de a ob]ine o serie de avantaje concrete pentru rom=nii din Italia.

Scopul unui asemenea acord este

Boc [i PDL privesc diaspora ca pe un obiect electoral de a asigura o mai bun\ reprezentativitate pentru rom=nii din Italia, la nivel local [i parlamentar, astfel `nc=t, dac\ acest obiectiv nu este `ndeplinit, `n]elegerea nu va avea o finalitate concret\.

Acordul `ncheiat de PSD prin care un rom=n poate ajunge membru al Parlamentului Italian trebuie salutat pentru c\ va asigura acel plus de reprezentativitate de care rom=nii din Italia au nevoie.

Dac\ [i PNL va `ncheia un astfel de acord, interesele rom=nilor din Italia ar putea fi reprezentate la un nivel general echitabil, prin intermediul a doi parlamentari rom=ni `n Parlamentul italian care vor promova politici de st=nga [i de dreapta.»

Andi R\diu (continu\ la pag. 4)

DESCOPERA˘ CERE-LE ÎN A -LE PE TOATE! JOACA˘ LA SUPERENALOTTO: GENT¸IA TA LO TO! ˘ ALEGE JOCUL TAU PREFERAT GIOCAFACILE!!

E simplu sa˘ joci. Pot¸i deveni milionar.

4 SPECIAL

Gazeta Rom=neasc\

28 ianuarie 2011

“Mesajul PNL va ajunge `n diaspora”

“

(continu\ de la pag. 3)

Crede]i c\ emigra]ia este util\ Rom=niei?

Daca da, p=n\ la ce punct?

«Dac\ lu\m `n calcul doar sumele de bani pe care emigran]ii rom=ni le trimit la familiile r\mase `n Rom=nia, r\spunsul ar fi c\ emigra]ia este util\. Dar situa]ia actual\ este mult mai complicat\ [i trebuie s\ ne g=ndim la efectele emigra]iei pe termen lung. Emigratia `n mas\ din ultimii ani a adus cu sine dezavantaje sociale [i economice imense pentru ora[ele din Rom=nia. Astfel, am ajuns s\ avem ora[e din care s\ provin\ peste 40.000 de emigran]i [i care s\ lase `n urma lor familii, copii [i numeroase probleme. Aceast\ emigra]ie recent\ a condus la o tragedie social\, ajung=nd s\ avem peste 400.000 de copii care au unul sau ambii p\rin]i pleca]i la munc\ `n str\in\tate.

Un alt efect negativ al emigra]iei a fost acela c\ Romania a ajuns s\ importe masiv for]\ de munc\ din Asia, `n special din China, pentru a rezolva criza de resurse umane. Din p\cate, locul l\sat liber de rom=nii care au decis s\ plece `n str\in\tate este umplut cu sacrificii imense. Totul depinde de voin]a guvernan]ilor din Rom=nia, dincolo de culoarea politic\ a acestora, de a propune [i de a aplica m\suri pe plan intern care s\ `i determine pe emigran]i s\ revin\ `n Rom=nia. P=n\ c=nd nu se vor vedea rezultate economice pe plan intern, evident c\ nu pe timpul acestei guvern\ri, nu exist\ nicio [ans\ ca vreun emigrant s\ `[i doreasc\ s\ revin\ `n ]ar\. Situa]ia este cu at=t mai trist\ cu c=t guvernul Boc [i Partidul Democrat Liberal continu\ s\ privesc\ diaspora rom=neasc\ ca pe un obiect electoral [i chiar doresc s\ profite mai mult de pe urma acestei sl\biciuni dec=t au f\cut-o la alegerile preziden]iale din 2009.

-a]i g=ndit vreodat\ s\ emigra]i?

V

«V\ spun sincer c\ nici nu am avut timp s\ iau `n calcul aceast\ variant\. Din momentul `n care am terminat Facultatea de Drept m-am preocupat de cariera de avocat Ulterior, mi-am continuat specializ\rile pe parte juridic\, m-am implicat `n politic\, am candidat [i am ajuns deputat de Bucure[ti. Lucrurile s-au mi[cat at=t de rapid `nc=t nu am avut ocazia s\ m\ g=ndesc la ideea emigr\rii. ~n schimb, `n cei zece ani de activitate profesional\, pot spune c\ am `ncercat mai degrab\ s\ preiau din lucrurile bune din str\inatate [i care lipseau Rom=niei, dec=t s\ m\ resemnez [i s\ `mi doresc s\-mi p\r\sesc ]ara. M\ refer bine`n]eles la aria mea de interes [i la domeniile mele de activitate. Privind retrospectiv [i chiar `n viitor, nu cred c\ a[ lua `n calcul aceasta variant\ deoarece am a[tept\ri foarte mari de la Rom=nia [i de la ceea ce a[ putea s\ fac aici.»

De ce nu lu\m `n considerare [i votul electronic?”

Risc de fraud\

“Proiectul MAE, risc ridicat de fraud\” PNL nu are o organiza]ie `n diaspora, a[a cum au PDL [i PSD. S-a discutat vreodat\ aceast\ posibilitate?

«Aceasta este `ntr-adev\r o problem\ asupra c\reia PNL trebuie s\ se concentreze. Faptul c\ PNL nu are o re]ea puternic\ `n diaspora ne-a costat foarte multe voturi la alegerile parlamentare din 2008, dar mai ales la alegerile europarlamentare [i preziden]iale din 2009, asta pentru c\ mesajul [i obiectivele noastre nu au putut fi cunoscute.

PDL r\m=ne partidul cu cea mai puternic\ organizare `n diaspora [i `n ultima perioad\ PSD a `nceput s\ se mobilizeze [i s\ pun\ bazele unei organiza]ii puternice. Sunt convins\ c\ Biroul Politic Central al PNL se va apleca `n viitorul apropiat asupra acestei probleme [i va face toate eforturile necesare ca mesajul PNL s\ ajung\ [i la diaspora rom=neasc\.»

Exist\ un program al PNL pentru diaspora?

«PNL a g=ndit un program pentru diaspora `nc\ de anul trecut [i acesta a fost produsul lucr\rilor din comisiile de specialitate ale partidului. Rezultatul final al dezbaterilor din comisiile PNL pe tema diasporei l-au reprezentat politicile pentru rom=nii de pretutindeni, incluse `n Programul PNL “Statul liberal”, lansat `n septembrie 2010.

Pe scurt, PNL `[i propune o nou\ abordare fa]\ de rom=nii din afara grani]elor, baz=ndu-se pe urm\toarele aspecte: men]inerea unei bune rela]ii cu statul gazd\; utilizarea rela]iei bilaterale pentru a sprijini crearea de c\tre statul gazd\ a facilit\]ilor [i cadrului de p\strare a identit\]ii culturale [i lingvistice; sprijinirea resortisan]ilor rom=ni `n dob=ndirea de pozi]ii politice `n statul gazd\ - fapt ce ar determina solu]ionarea la acest nivel a problemelor [i ar aduce avantaje reale pentru Rom=nia `n rela]ia cu statul respectiv; utilizarea mecanismelor interna]ionale multilaterale pentru respectarea drepturilor minorit\]ilor `n statul gazd\ la nivelul standardelor europene.»

Care este pozi]ia oficial\ a PNL legat\ de proiectul votului prin coresponden]\?

«Ideea unei legi a votului prin coresponden]\ nu trebuie respins\, `ns\ proiectul propus de MAE, `n forma actual\, prezint\ o serie de neajunsuri care se concretizeaz\ fie `ntr-un tratament discriminatoriu, fie prin prevederi interpretabile care pot duce la gre[eli, fie prin riscul ridicat de fraud\.

Forma propus\ de MAE trebuie s\ treac\ printr-o ampl\ dezbatere public\ [i parlamentar\, pornind de la experien]a voturilor diasporei la scrutinurile anterioare, astfel `nc=t s\ fie prevenit riscul de fraud\ [i s\ creasc\ participarea la vot. Implementarea unui sistem de vot prin coresponden]\ este binevenit\, dar forma final\ care va fi prev\zut\ de lege trebuie s\ rezulte dintr-o dezbatere general\ [i s\ fie rezultatul consult\rii tuturor factorilor implica]i [i afecta]i.

Votul prin coresponden]\ este util dar trebuie avute `n vedere limitele sale. `n primul r=nd, trebuie s\ ne `ntreb\m de ce facem referire doar la rom=nii din afara grani]elor ]\rii ca target pentru votul prin coresponden]\. ~n al doilea r=nd, dac\ tot inten]ion\m s\ extindem mijloacele de vot, de ce nu lu\m `n considerare [i votul electronic sau mijloacele de control a accesului la vot, `n scopul elimin\rii votului multiplu.

Consider c\ nu ar trebui s\ ne referim strict la diaspora pentru cre[terea particip\rii la vot.

Ar trebui s\ profit\m de anul pre-electoral 2011 [i s\ pornim o dezbatere general\ asupra tuturor proiectelor [i prevederilor referitoare la alegeri care s\ se reg\seasc\ `ntr-un Cod Electoral unitar.

Chiar dac\ ne referim strict la acest aspect, nu putem s\ trat\m cu superficialitate problema votului prin coresponden]\. Este nevoie de o infrastructur\ foarte bine pus\ la punct [i asta implic\ costuri [i timp. Votul prin coresponden]\, `n forma sa clasic\, prezint\ multe vulnerabilit\]i [i o eventual\ formul\ de aplicare a sa trebuie s\ reprezinte un numitor comun al tuturor opiniilor din societatea rom=neasc\.

Principala vulnerabilitate a votului prin coresponden]\ o reprezint\ imposibilitatea de a cunoa[te cu adev\rat dac\ au fost respectate tr\s\turile dreptului de vot, prev\zute de Constitu]ie [i de legea electoral\.

Totu[i, dincolo de toate argumentele pro sau contra, mi se pare foarte greu s\ te g=nde[ti la impar]ialitatea unui asemenea proiect, `n contextul rezultatelor din diaspora [i a suspiciunilor de fraud\ la alegerile preziden]iale din 2009.»

N E

Call Your Country: Impuls la răspuns de 16 cent. Tarifre la impulsuri de 60 secunde. Cost semestrial 4 euro.

Call Your Country şi Noi Wind Big: cost de activare 7 € fiecare, gratis până la 6 Februarie 2011 pentru noii clienţi. Info www.wind.it

IF

În plus, cu NOI WIND BIG vorbesti cu toate celularele Wind în Italia timp de 200 minute pe saptamâna la doar 2€.

R

Gratis în promotie costul semestrial pentru primele 6 luni.

A

• 9 CENT/MIN catre retea mobila.

T

• 5 CENT/MIN catre retea fixa;

I

Suna direct în România la tarife mai convenabile:

O

CALL YOUR COUNTRY. România e tot mai aproape.

Gazeta Rom=neasc\

6 ACTUALITATE

28 ianuarie 2011

Lavinia N\stase, [ef\ la PDL Roma S=mb\t\, 22 ianuarie, PDL Italia (aripa Br`nz\) [i-a desemnat la Carugate (Milano) noua conducere, `n prezen]a pre[edintelui PDL Diaspora, deputatul William Br`nz\.

Ion S\voiu a fost ales pre[edintele Pe 22 ianuarie, Lavinia N\stase a fost confirmat\ `n func]ia de pre[edint\ a filialei PDL de la Roma, pozi]ie `n care fusese aleas\ cu o s\pt\m=n\ `nainte, pe 16 ianuarie. ~n aceea[i zi, la Fonte Nuova, l=ng\ Roma, a avut loc o alt\ [edin]\ a PDL Italia, la care au participat senatorul Viorel Badea, al\turi de Dumitru Ilinca [i despre care am relatat `n num\rul trecut al Gazetei.

Am `ncercat s\ afl\m mai multe detalii despre noua conducere Pdl - Roma, direct de la Lavinia N\stase: “{edin]a de la Roma a fost organizat\ `n centrul capitalei, la hotelul Paix Elvetia, [i au participat membri [i simpatizan]i ai PDL. Condi]ia pentru a participa la [edin]\ a fost ca to]i participan]ii s\ demonstreze c\ au un cod fiscal italian [i re[edin]a `n Italia. Astfel, au fost organizate noi alegeri, `ntruc=t organiza]iile teritoriale PDL Italia a fost dizolvate pe 16 decembrie la Bucure[ti, `ntr-o [edinta a biroului permanent jude]ean Diaspora.

Conform statutului, toate filialele au fost, prin urmare, dizolvate. La `nt=lnirea de la Roma am numit [i delega]ii pentru [edin]a de pe 22 ianuarie, de la Milano, `n care a fost aleas\ noua conduc-

organiza]iei pe Italia [i au fost ale[i doi prim-vicepre[edin]i: Stefan St\n\[el [i Lavinia N\stase. La alegeri nu au participat toate filialele, printre cele absente num\r=ndu-se [i cea de la Padova, condus\ de Dumitru

Ilinca, care contest\ deciziile luate la Carugate. Reamintim c\ Dumitru Ilinca (din aripa senatorului Badea) se condider\ `n continuare [ef la PDL Italia, nerecunosc=nd [edin]a `n care a fost destituit.

Lavinia N\stase a eliminat inscrip]iile anti-B\sescu de la Roma ere”. Lavinia N\stase este [i membr\ `n conducerea PDL Diaspora. Obiectivul ei este s\ refac\ organiza]ia partidului, filiala Roma: “Vreau s\ fie al\turi de mine membri PDL vechi, dac\ este posibil, `nca din ]ar\. Am vrea s\-i promov\m pe cei cu studii superioare, `n Rom=nia sau Italia, pe liderii de opinie [i pre[edin]ii de asocia]ii”.

Primul gest simbolic pe care la f\cut, dup\ ce a fost aleas\ `n fruntea organiza]iei, a fost s\ depun\ o pl=ngere la Poli]ia capitalei, cer=nd [tergerea unor mesaje contra pre[edintelui Traian B\sescu de pe unele ziduri din fa-

]a g\rii Termini. “Am f\cut un denun] la poli]ie, sec]ia Trevi, unde am cerut s\ fie imediat [terse mesajele la adresa pre[edintelui Rom=niei. Apoi am cerut s\ fiu primit\ `n audien]\ la Prim\ria Romei. ~n Campidoglio am vorbit cu unul din consilieri, [i i-am explicat c\ italienii sunt primi]i cu bra]ele deschise `n Rom=nia, iar primarul Gianni Alemanno a fost invitat la inaugurarea unei pie]e, “Pia]a Roma”, la Bucure[ti.

Deci i-am ar\tat c\ cele dou\ slogane jignitoare pot aduce daune de imagine ]\rii noastre. ~mi pare r\u c\ nimeni p=n\ acum nu s-a sesizat pentru [tergerea lor”. ~n

urma denun]ului `naintat de Lavinia N\stase, mesajele de la Termini au fost acoperite cu vopsea.

Lavinia N\stase este [i cea care a sus]inut `nfiin]area a patru organiza]ii locale PDL `n Sicilia, filiale care nu au fost recunoscute de c\tre participan]ii la [edin]a PDL de la Fonte Nuova, fiind considerate “nestatutare [i abuzive”. “Organiza]iile de la Caltanisetta, Siracusa, Catania [i Giarre sunt perfect statutare, pentru c\ la `nfiin]are a fost prezent un parlamentar PDL, [i anume pre[edintele PDL Diaspora, William Br`nz\”. ~n sf=r[it, `n leg\tur\ cu propunerea de lege privind votul prin coresponden]\, ne declar\: “Sunt `mpotriva votului prin coresponden]\, pentru c\ ar fi exclu[i de la vot rom=nii care locuiesc `n Italia, dar nu [i-au f\cut `nc\ re[edin]a. Cel mai bine ar fi ca s\ voteze chiar cei care au buletin rom=nesc. Din p\cate, rom=nii nu sunt bine informa]i `n leg\tur\ cu drepturile lor electorale. Oricum `nainte de a vorbi despre votul prin coresponden]\, ar trebui f\cut un recens\m=nt al tuturor rom=nilor din diaspora”.

Miruna C\jv\neanu

Br`nz\ nu vrea ruperea `n patru a PDL Diaspora La `nceputul lunii ianuarie, Biroul Permanent Na]ional al PDL a adoptat o propunere de reorganizare a PDL Diaspora. Astfel, la propunerea ministrului Anca Boagiu, PDL Diaspora se `mparte `n patru organiza]ii, conduse de demnitari diferi]i: SUA [i Canada trec la Mircea Lubanovici; Spania, Fran]a [i Anglia la William Br`nz\; Italia [i Germania `i r\m=n lui Viorel Badea, iar Moldova [i Grecia trec sub conducerea secretarului de stat Eugen Tomac.

Potrivit NewsIn, [eful PDL Diaspora, William Br=nz\, spune c\ spargerea organiza]iei a fost adoptat\ nestatutar “datorit\ unor ideologi cu interese meschine”, cu referire la Anca Boagiu. Propunerea reorganiz\rii PDL

Diaspora a fost adoptat\ de c\tre BPN al PDL f\r\ ca pre[edintele organiza]iei, William Br=nz\ s\ fi participat la [edin]\. “A fost o propunere pripit\ a Anc\i Boagiu, iar votul a `nc\lcat statutul PDL pentru c\ organiza]ia are un regim similar oric\rei organiza]ii de jude].

S-a dat un vot s\pt\m=na trecut\ c=nd eram la Valencia [i nu am primit nici m\car un telefon s\ fiu `ntrebat ce p\rere am”, a declarat Br=nz\ pentru NewsIn. Auzind c\ i s-a rupt organiza]ia `n patru, Br`nz\ a venit val-v=rtej la Bucure[ti [i i-a cerut pre[edintelui partidului, Emil Boc, ca cei care nu au avut leg\turi cu diaspora s\ nu mai intervin\ `n probleme acesteia. “Doamna Boagiu a

fost o singur\ dat\ `n mijlocul rom=nilor din str\in\tate, `n campania de la referendumul legat de suspendarea pre[edintelui Traian B\sescu [i atunci am chemat-o eu”, a spus deputatul PDL. William Br`nz\ a mai spus c\ decizia este `n m=inile lui Emil Boc, dar a atras aten]ia c\ sunt semnale de la rom=nii din str\in\tate c\ decizia ini]ial\ a provocat nemul]umiri: “Nu voi fi de acord ca Diaspora s\ se sparg\ - pentru c\ ea este una singur\ - datorit\ unor ideologi cu interese meschine. `ntre a-mi bate joc de rom=nii afla]i `n str\in\tate [i a r\m=ne `n partid, eu voi alege s\ r\m=n al\turi de rom=nii din str\in\tate”.

28 ianuarie 2011

Gazeta Rom=neasc\

ACTUALITATE 7

Carugate, alegeri la PDL Italia S=mb\t\, 22 ianuarie a avut loc la Carugate - Milano [edin]a PDL Italia care a reunit 34 de delega]i, reprezentan]i statutari din 17 orga-

niza]ii locale. Doar patru organiza]ii nu au fost prezente, acestea r\m=n=nd fidele senatorului Viorel Badea [i fostului pre[edinte al PDL

Italia, care `n urm\ cu o s\pt\m=n\, la Roma, votaser\ pentru dividerea PDL Diaspora `n patru organiza]ii distincte.

Br`nz\ pleac\ din PDL dac\ organiza]ia diasporei se rupe

{edin]a de la Milano a fost prezidat\ de deputatul William Br`nz\. Trebuie amintit c\ recent la Fonte Nuova, Dumitru Ilinca a organizat [i el o [edin]\ a PDL Italia la care au avut loc alegeri.

Ilinca l-a suspendat din partid pe Ion S\voiu, cel care a fost reconfirmat `n func]ia de pre[edinte la [edin]a de s=mb\t\. Practic avem de-a face cu dou\ organiza]ii cu acela[i nume, PDL Italia, ai c\rei [efi s-au suspendat recirpoc din partid.

Revenind la [edin]a de la Carugate, pe ordinea de zi au fost trecute cinci puncte, dintre care patru au dus la schimbarea complet\ a organiz\rii [i strategiei viitoare a organiza]iei din Italia.

S-a votat din nou pentru alegerea pre[edintelui [i a Biroului Permanent al organiza]iei, s-a discutat despre proiectul votului prin coresponden]\ [i s-a respins propunerea f\cut\ la Bucure[ti de c\tre ministrul Anca Boagiu de a se `mp\r]i organiza]ia PDL Diaspora `n patru organiza]ii mai mic.

La primul punct al ordinii de zi s-a ales pre[edintele, cu 33 de voturi pentru din 34 exprimate, `n persoana lui Ioan S\voiu.

Acesta mai primise aceast\ func]ie `n 27 noiembrie, anul trecut, c=nd o mare parte din membrii PDL Italia prezen]i la o manifestare dedicat\ Zilei Na]ionale

a Rom=niei, au decis c\ Dumitru Ilinca, pre[edinte la acea or\, `nc\lcase statutul [i nu avusese o activitate bun\ p=n\ la acea or\.

Acea [edin]\ a fost declarat\ de Dumitru Ilinca [i senatorul Viorel Badea, ca fiind organizat\ nestatutar [i f\r\ s\ `ndeplineasc\ prezen]a `n num\r majoritar a membrilor cu drept de vot. Potrivit statului PDL, pre[edintele organiza]iei PDL Italia este ales de c\tre membrii Biroului Permanent al organiza]iei [i reprezentan]ii Organiza]iilor Sec]iilor de Votare, `n baza majorit\]ii simple. Lu=nd `n calcul faptul c\ num\rul total al membrilor cu drept de vot este de 46 iar cifrele celor prezen]i la Carugate-Milano, 33, este greu de contestat decizia prin care Ioan S\voiu a fost ales `n func]ia de pre[edinte.

“Noi suntem majoritatea” “Au fost 17 din cele 21 de organiza]ii din teritoriu, o majoritate cov=r[itoare, care nu mai las\ nicio umbr\ de `ndoial\ `n privin]a legalit\]ii [edin]ei [i a deciziilor luate. E momentul ca to]i colegii din Italia s\ accepte aceast\ realitate, s\ uit\m tot ce s-a `nt=mplat mai pu]in bun `n organiza]ie [i s\ ne punem pe treab\, pentru c\ celelalte partide rom=ne[ti nu stau cu m=na `n s=n.” ne-a declarat Vasile Bob, care `mpreun\ cu deputatul William Brinz\ [i Ioan S\voiu au prezidat [edin]a de la Carugate.

Dup\ alegerea pre[edintelui sa trecut la propuneri [i votarea pentru Biroul Permanent, pentru func]iile de secretar general, executivi, primvicepre[edin]i [i vicepre[edin]i. ~n func]ia de secretar general a fost ales Vasile Bob, reconfirmat [i el dup\ [edin]a de la Carugate de anul trecut. Func]iile de prim-vicepre-

Ion S\voiu, William Br`nz\ [i Vasile Bob au f\cut c\r]ile [edin]i le-au primit {tefan St\n\[el [i Lavinia N\stase (aleas\ [i ca pre[edinte la PDL Roma). Au fost ale[i [apte vicepre[edin]i: Sevastian Zlotea, C\lin Cincu, Ioan Chira, Cristian Nuc, Anca Polmolea, Chivu Zaharia [i Avram Ioni]\. ~n func]iile de secretar executiv au fost ale[i Andrei Liliana, Sarmiza Piu, Ciocan Gabriela, Paul Dr\gu] [i Briciu Dorin.

Trezorier este Elena Nistor.

Votul complex Dup\ alegerea Biroului Permanent s-a trecut la discu]ii despre proiectul votului prin coresponden]\, propus de c\tre ministrul de externe Teodor Baconschi [i pus `n discu]ie public\ la 28 decembrie anul trecut.

“Am discutat pe parcursul a cinci ore doar despre acest subiect. Au luat cuv=ntul aproape to]i participan]ii, s-au descris tot felul de situa]ii care ar putea apare [i nu au fost specificate `n proiect sau nu s-au luat m\suri legale.

A[ dori s\ v\ trimitem `n zilele urm\toare o descriere complet\ a ceea ce s-a discutat pentru c\ sau identificat `n realitate foarte multe situa]ii. Am discutat despre inconvenientele proiectului despre alternativa la votul elec-

tronic, situa]ii reale foarte complexe, etc. Dac\ cei care vor aproba legea nu vor ]ine cont de aceste detalii, venite din partea comunit\]ilor din str\in\tate, cu siguran]\ vor apare nepl\ceri de ambele p\r]i iar siguran]a votului poate fi amenin]at\.” ne-a declarat S\voiu.

Precedent periculos Pentru ultimul punct al ordinii de zi s-a discutat despre propunerea de fragmentare a PDL Diaspora `n alte patru organiza]ii. Din declara]ia comun\ a [edin]ei rezult\ c\ PDL Italia nu este de acord cu divizarea PDL Diaspora [i s-a solicitat pre[edintelui Emil Boc s\ `mpiedice aprobarea unei asemeena decizii.

“Pe l=ng\ multele dezavantaje organizatorice, de imagine [i de credibilitate s-ar crea un precedent foarte periculos care ar putea scinda [i alte organiza]ii jude]ene” ne-a declarat deputatul William Br`nz\. Cu o s\pt\m=n\ `n urm\, acesta ne declarase [i faptul c\ `n cazul fragment\rii organiza]iei ar putea alege s\ se ocupe de proiectele legate de comunitate, `n calitate de parlamentar independent.

Andi R\diu

Gazeta Rom=neasc\

8 ACTUALITATE

28 ianuarie 2011

800 de mii de sclavi `n Italia Revista L’Espresso public\ `n ultimul num\r o anchet\, sub semn\tura lui Federico Formica, despre str\inii din Italia care muncesc `n condi]ii de sclavie, evident `n compara]ie cu prevederile

legisla]iei muncii [i contractelor na]ionale de munc\. Revista Espresso calculeaz\ c\ `n Italia sunt circa 800.000 de str\ini care muncesc `n afara legalit\]ii, `n special `n agricultur\ [i construc]ii. O

mare parte dintre ei sunt rom=ni.

Sindicatul Cgil a propus pe 24 ianuarie o lege pentru `n\sprirea pedepselor pentru intermediarii de for]\ de munc\ la negru, a[anumi]ii “caporali”.

800.000 de sclavi la `ndem=na patronilor f\r\ scrupule

800.000 de sclavi `n Italia. Sunt lucr\torii la negru care se impart `ntre construc]ii [i agricultur\, pl\ti]i cu ziua [i f\r\ niciun drept.

Salman se treze[te `nainte de zorii zilei. Apoi se duce s\ `ncerce s\-[i c=[tige ziua, s\ se ofere la zeci de caporali. Dac\ merge bine, `l iau pe un [antier (40 de euro pe zi) sau `ntr-o ser\ (30 de euro).

Nou\ ore de munc\ la r=nd, bine`n]eles f\r\ vreun contract.

Dac\ merge r\u, r\m=ne acas\. ~n toate dimine]ile, `n fiecare zi e a[a.

Salman nu a venit `n 2002 din Tunisia la Ragusa, Sicilia, pentru a `ngro[a r=ndurile unei armate de exploata]i. ~ns\ a sf=r[it oricum `n aceasta. {i acum lucreaz\ `n zona cea mai obscur\ a muncii la negru, cea a celor dou\ sectoare cele mai devastate de fenomenul caporalatului: construc]ii [i agricultur\. Unde se face schimb de for]\ de munc\ foarte ieftin\, `n func]ie de zile.

“Sunt necesare mai multe controale, mult mai multe”, spune

Rafik, tunisian de 32 de ani, [i el `mp\r]it `ntre [antiere [i sere `n provincia Ragusa. “Acele pu]ine care se fac sunt inutile. Pentru c\ angajatorii [i caporalii sunt foarte inventivi. Pe un [antier pe care am lucrat eram zece, `ns\ numai patru `n regul\. Cei patru erau pu[i la vedere pe schele. Noi invizibilii, to]i `ntr-o cl\dire. Astfel, dac\ sosea vreun inspector, era u[or s\ ne ascundem [i [eful nostru salva aparen]ele”.

Sclavii rom=ni Valentin, rom=n, lucreaz\ la Roma de [ase ani. Nu a fost pl\tit de trei luni de[i a muncit mereu. A v\zut de toate. Ne explic\ cum func]ioneaz\: “Fiecare constructor controleaz\ o zon\. Are contacte peste tot [i c=nd este programat\ o inspec]ie este avertizat cu o zi `nainte. C=nd se `nt=mpl\, ne adun\ [i ne someaz\ s\ r\m=nem acas\ ziua urm\toare”.

Valentin a rezumat astfel situa]ia: “Noi str\inii suntem constr=n[i s\ facem lucr\ri care, pe un [antier `n regul\, ar necesita cel pu]in dou\ persoane. ~n medie un muncitor nu reu[e[te s\ realizeze

mai mult de 10 metri p\tra]i de paviment pe zi. Mie mi-au cerut s\ fac chiar [i dublul. {i dac\ m\ pl=ng r\spunsul este `ntotdeauna acela[i: «Dac\ nu reu[e[ti pleac\, g\sesc alt\ persoan\ `n cinci minute»”. {antajul obi[nuit, obi[nuitul r\zboi `ntre s\raci. “Pentru noi este foarte normal s\ trecem de la un loc de munc\ la altul”, `ncheie Valentin. “{tim de la `nceput c\ plata nu e sigur\, c\ nu exist\ contract [i c\ atunci c=nd exist\ este o fars\. {tim c\ la finele lunii va trebui s\ ne chinuim pentru a ob]ine ceea ce ni se cuvine. ~ns\ trebuie s\ m=nc\m. {i, a[adar, s\ accept\m toate acestea”.

Lucr\tori fantom\ Mii de bra]e invizibile lucreaz\ zilnic pe c=mpurile [i pe [antierele de construc]ii italiene f\r\ vreun control sau siguran]\. Sunt rom=ni, tunisieni, maghrebieni,

sunt lucr\torii fantom\ ai Italiei.

Propor]iile fenomenului sunt descrise de dou\ cifre: estim\rile elaborate `n iulie 2010 arat\ c\ sectorul italian al construc]iilor se bazeaz\ pe bra]ele a 400.000 de lucr\tori-fantom\. Plus al]i 400.000 `mpr\[tia]i pe c=mpurile [i `n serele Italiei. Total: 800.000 de sclavi la `ndem=na `ntreprinz\torilor [i [efilor de zon\ f\r\ scrupule. {i este una dintre cifrele cele mai prudente.

Actualul decret legislativ 251 din 2004, prevede numai o sanc]iune administrativ\ de 50 de euro pentru fiecare lucr\tor pentru cei care angajeaz\ lucr\tori la negru. Descurajare zero, controale zero. Guvernul Prodi propusese un proiect de lege, care prevedea pedepse de la trei la opt ani pentru recrutatorii ilegali de for]\ de munc\, peste 9.000 de euro amend\ pentru fiecare persoan\ angajat\ ilegal. La c=teva s\pt\m=ni dup\ prezentarea proiectului de lege, guvernul Prodi a c\zut.

Luni 24 ianuarie a avut loc o adunare na]ional\ comun\ a Fillea [i Flai, cele dou\ ramuri din sindicatul Cgil care se ocup\ de construc]ii, respectiv de agricultur\.

La aceast\ adunare a fost prezentat\ o propunere de lege privind caporalatul. Sindicatul propune acum ca acesta s\ fie considerat infrac]iune sanc]ionabil\ penal cu pedeaps\ de la 3 la 6 ani.

Pl\ti]i doar dup\ apari]ia presei pe [antier 20 ianuarie, o diminea]\ friguroas\ `n Borghesiana, cartier de la periferia extrem\ estic\ a Romei. Pe [antierul-depozit al grupului de construc]ii DIMA, 30 de muncitori protesteaz\ pentru c\ nu [i-au primit salariile de trei luni, scrie ANSA. Ultimul salariu `ncasat este cel din septembrie 2010. Apoi absolut nimic. Sunt `n special rom=ni, dar sunt [i doi italieni, un albanez [i un s=rb. Cr\ciunul lor a fost unul al foamei. Aproape to]i au familii [i copii. De cadouri nici nu se mai pune problema. Cartelele de telefon se descarc\, b\ncile amenin]\ s\ sus-

pende `mprumutul. So]iile seara numai au chef de vorb\. Pe 6 decembrie anul trecut ace[ti muncitori au `ncercat [i s\ fac\ grev\, `ns\ inutil. Mul]i dintre ei, fiindu-le team\ s\ nu-[i piard\ locul de munc\, pentru c\ acesta este `n orice caz un post de munc\ regular, au preferat s\ spun\ c\ sunt bolnavi, sau s\ mearg\ oricum pe [antier. Pentru a reu[i s\ duc\ ceva bani acas\, unii dintre ace[tia au acceptat lunile acestea locuri de munc\ la negru. Poate g\sindu-l la un “smorzo”, acele intersec]ii unde dac\ ai noroc… ~ns\ pe 20 ianuarie exist\ o noutate.

~mpreun\ cu delegatul sindical este presa. Carne]ele pentru noti]e, ceva aparate de fotografiat, camere de filmat. Muncitorii vorbesc, spun ce au pe suflet, folosesc cuvinte dure `mpotriva firmei. Apoi presa pleac\. {i r\m=n din nou singuri. Se duc pe [antier pentru o alt\ zi de munc\ “neretribuit\”. Se termin\ tura. Este aproape cinci dup\-amiaza. La ie[ire sunt ajun[i din urm\ de [eful de [antier. Are flutura[ii de salariu. Trei luni. Toate cele care lipseau. Unuia dintre ziari[tii prezen]i diminea]\ `i sun\ celularul. “Mul]umim, mul]umim, ne-au pl\tit, ne-au pl\tit”.

^ c V W ^ ^IJ ^b g i  h g d ď : bV^ j V k d aY d B ^ ď

^V c Ăľc GdbÂź â‚Ź

â‚Ź

â‚Ź

 7%34%2. 5.)/. (/,$).'3 ).# !LL RIGHTS RESERVED

â‚Ź

â‚Ź

â‚Ź â‚Ź â‚Ź â‚Ź

â‚Ź

IVg^[Z þcXZeŸcY YZ aV IWefWd` G`[a` W V[eba`[T[^ ò` _S[ _g^f VW #* """ bg`UfW VW hš`lSdW ò` ;fS^[S

da! FdS`eXWd VW TS`[ bW iii iWefWd`g`[a` [f 6[eba`[T[^[fSfWS Xa`Vgd[^ad WefW ò` YW`WdS^ Vgb¸ #$ adW X¸Uš`V egT[WUfg^ fWd_W`W^ad ÄŠ[ Ua`V[ÄŻ[[^ad eWdh[U[g^g[ [`U^glš`V adSdg^ VW Xg`UÄŻ[a`SdW S^ ^aUSÄŻ[[^ad SYW`ÄŻ[^ad Sgfad[lSÄŻ[ ÄŠ[ V[XWdW`ÄŻW^W VW Xge adSd BW`fdg dWefd[UÄŻ[[ U[f[ÄŻ[ 8ad_g^Sdg^ bW`fdg fd[_[e TS`[ ÂŒ` b^ge XSį¸ VW Ua_[e[a` IWefWd` G`[a` ÄŠ[ SYW`ÄŻ[[ e¸[ UšĊf[Y¸ ÄŠ[ Uš`V eUZ[_T¸ TS`[[ Vg_`WShaSefd¸ V[` 7gda AXWdf¸ hS^ST[^¸ ò` UWbš`V Ug #$!#"! $"#" bW`fdg fdS`lSUÄŻ[[ U¸fdW Da_š`[S ÄŠ[ ?a^VahS V[` bdah[`U[[^W, 5SeWdfS DWYY[a 5S^STd[S Da_S Fad[`a >Sf[`S HWda`S BSVahS H[UW`lS 5SfS`[S BS^Wd_a @Sba^[ ?[ ^S`a ?a`lS 4d[S`lS 4a^aY`S 4dWeU[S HW`Wl[S 8[dW`lW 4WdYS_a 8dae[`a`W 5dW_a`S 5a_a @ahSdS >aV[ 9W`ahS 5aeW`lS 8aYY[S

transfer de bani

Gazeta Rom=neasc\

10 ACTUALITATE

28 ianuarie 2011

Povestea incredibil\ a lui Vadar Il Manifesto public\ istoria halucinant\ a unui rom=n din S=npetru, jude]ul Timi[, fugit de acas\, r\pit [i obligat s\ cer[easc\, care [i-a petrecut `ntreaga copil\rie [i adolescen]\ cer=nd de poman\

prin Europa. Fugind de cei care `l exploatau, a aflat c\ `n Italia Berlusconi repatriaz\ rom=nii [i s-a g=ndit c\ venind `n Italia va reu[i s\ se re`ntoarc\ acas\. Dar a fost mult mai greu dec=t [i-a `nchipuit. Iat\

istoria lui Vadar L\c\tu[, povestit\ `n paginile cotidianului Il Manifesto de Nadia Bovino, de la asocia]ia Naga, asocia]ie c\reia i s-a adresat Vadar. Cinci ani i-au trebuit pentru a se `ntoarce acas\.

Ambasada din Spania nu l-a ajutat

Mama lui Vadar, Dominica Aceasta este povestea cea mai incredibil\ de care a aflat vreodat\ asocia]ia Naga. Vadar sose[te la Naga `n iunie 2010. Vorbe[te pu]in\ italian\ [i cu un puternic accent spaniol. Se prezint\ a fi rom=n, de origine, departe de Rom=nia [i de familie deja de 18 ani, de c=nd era copil.

Provine dintr-un sat pe care [i-l aminte[te bine. ~[i aminte[te [i familia: mama foarte dulce, tat\l violent, situa]ia financiar\ a familiei care devine critic\ c=nd tat\l `[i pierde locul de munc\. {i `[i aminte[te c\ `ntr-o zi blestemat\, pe la v=rsta de 7-8 ani, dup\ una din nenum\ratele scene de violen]\ din cas\, decide s\ plece de acas\, [i ia un tren care `l duce departe. Apoi, seara, `nfometat [i departe de ai s\i, este abordat de un grup de persoane care `l `ntreab\ cum de este singur, `i ofer\ m=ncare [i cazare pe timpul nop]ii, promi]=ndu-i s\-l duc\ acas\ a doua zi. Din acea zi blestemat\ Vadar nu s-a mai `ntors acas\.

La cer[it Cu siguran]\ Vadar nu trece neobservat. Din cauza unui accident, [i-a pierdut un bra] [i poate tocmai acel bra] lips\ a f\cut din el o “buc\]i]\ apetisant\” pentru trafican]ii de persoane. Un copil mutilat care cere de poman\ poate `ntre]ine familii `ntregi, [i astfel Vadar [i-a petrecut `ntreaga copil\rie [i adolescen]\ `n m=inile r\pitorilor cer[ind prin Europa trec=nd prin Italia, Anglia, Irlanda

[i Spania.

De-a lungul anilor Vadar reu[e[te s\ se elibereze de controlul r\pitorilor numai pentru perioade scurte de timp [i la Roma reu[e[te s\ fug\. Este primit `ntr-un institut, `ns\ Vadar, la acea vreme de 15 ani, fuge [i ajunge din nou pe m=ini gre[ite. Spune c\ acea fug\ este lucrul cel mai stupid pe care l-a f\cut vreodat\, `ns\ `napoi nu se `ntoarce. {i astfel, f\r\ documente, [i `n totalitate la m=na exploatatorilor s\i, Vadar `[i reia via]a obi[nuit\: cer[it m\run]i[ `n vagoanele trenurilor, pe strad\ `n centrul ora[elor, `n pie]e de cartier. ~ncearc\ s\ scape de controlul r\pitorilor, `ns\ este prins din nou [i b\tut crunt. F\r\ speran]\, de acum resemnat, r\scrucea `n via]a sa sose[te c=nd, din motive pe care nici p=n\ acum nu le-a `n]eles, poli]ia spaniol\ `ncepe s\-l ]in\ sub supraveghere. Vadar este mare acum, chiar dac\ nu [tie c=]i ani are, c=nd `l aresteaz\ poli]ia spaniol\.

Dup\ dou\ zile de interogatorii `[i spune adev\rata poveste: r\pirea [i anii de exploatare. Din acest moment se `ncheie pentru el faza cer[etoriei. Poli]i[tii `l duc s\ i se fac\ radiografii [i astfel Vadar afl\ c\ trebuie s\ se fi n\scut `n 1985.

Domnul Nimeni ~n Spania Vadar `[i schimb\ via]\. Este primit de Comunitatea evanghelic\ Remar unde r\m=ne ani de zile, f\c=nd curat `n sediu, sp\l=nd vase, `n schimbul hranei [i caz\rii. ~ns\ Vadar nu vrea s\ r\m=n\ `n Spania. Vrea s\ se `ntoarc\ `n Rom=nia. `[i aminte[te numele localit\]ii `n care tr\ia, S=npetru Mare, [i `[i aminte[te [i numele [i prenumele p\rin]ilor s\i, [tie c\ are un frate [i o sor\. Intr\ `n contact cu ambasada Rom=niei la Madrid. ~[i spune povestea [i

Vadar L\c\tu[ a ajuns acas\ `n ianuarie 2011 solicit\ efectuarea unor c\ut\ri sau ob]inerea unui document valabil pentru a se re`ntoarce `n Rom=nia [i a face c\ut\rile de unul singur.

Merge la ambasad\ de mai multe ori. De fiecare dat\ i se r\spunde c\ nu au reu[it s\-l identifice cu pu]inele date furnizate [i `l invit\ s\ se `ntoarc\ dup\ o lun\.

Astfel anii trec [i Vadar continu\ s\ fie Domnul Nimeni, f\r\ vreun document de identitate.

S\tul de a[teptare [i deziluzionat de e[ecuri, Vadar porne[te la drum f\r\ documente. Sose[te la grani]a rom=n\ unde este blocat. ~ncearc\ s\ corup\ poli]i[tii, `ns\ ace[tia nu accept\, [i `l resping la frontier\. Dezam\git Vadar se `ntoarce `n Spania, `n obi[nuita comunitate Remar. Apoi, `ntr-o zi, `n februarie 2010, aude la televiziunea spaniol\ o [tire care `l impresioneaz\ profund. Este un reportaj despre Italia, care explic\ politica italian\ fa]\ de romii rom=ni. Se spune c\ Berlusconi `i retrimite `n Rom=nia pe to]i rom=nii lipsi]i de documente. Este ocazia lui Vadar. ~n circa dou\ s\pt\m=ni Vadar se organizeaz\ [i porne[te la drum. Sose[te plin de speran]\ `n Italia crez=nd c\ italienii `l vor trimite `n sf=r[it acas\.

Poli]ia italian\ Sose[te la Torino [i se prezint\ imediat la Poli]ie: “Bun\ ziua, sunt rom=n [i nu am documente”. “{i?” “P\i alunga]i-m\ de aici,

trimite]i-m\ `n Rom=nia”.

“Aceasta nu e o agen]ie de voiaj”.

Profund dezam\git, Vadar trebuie s\ ia la cuno[tin]\ c\, f\r\ documente de recunoa[tere, nu poate nici m\car s\ fie expulzat. ~i `ntreab\ pe poli]i[ti ce trebuie s\ fac\ pentru a fi repatriat. Ace[tia `i r\spund c\ pentru a fi expulzat trebuie s\ comit\ ceva infrac]iuni, specific=nd c\ infrac]iunea trebuie s\ fie grav\. ~l sf\tuiesc s\ fure ceva foarte valoros. El nu se simte `n stare s\ comit\ o infrac]iune grav\, `ns\ le cere poli]i[tilor favoarea de a-l acuza de una: “V\ rog, scrie]i c\ am ucis pe cineva, c\ am f\cut ceva r\u”. Poli]i[tii, bine`n]eles, refuz\, `l dau afar\ din birou [i `l invit\ s\ se adreseze consulatului rom=n.

Vadar este convins c\ nu va fi ajutat cu nimic de consulatul rom=n. A[a c\ nu se duce. Mai degrab\ `ncearc\ s\-[i g\seasc\ o cazare.

Comunitatea Remar exist\ [i la Milano, [i astfel Vadar ajunge la Milano, la jum\tatea lunii martie 2010, la v=rsta presupus\ de 25 de ani. Este g\zduit `n comunitatea evanghelic\ potrivit regulilor obi[nuite. {terge praful [i spal\ [i `n schimb prime[te cazare [i mas\. {i acolo `[i spune povestea. Este convins c\ niciun consulat nu `i poate da o m=n\ de ajutor, `ns\ nu renun]\ la ideea de a se re`ntoarce acas\. ~ncepe s\ `ntrebe pe unii pe al]ii, pe oaspe]ii de la Remar, la cine s-ar putea adresa, [i un bolivian `i vorbe[te de Asocia]ia Naga.

28 ianuarie 2011

Gazeta Rom=neasc\

ACTUALITATE 11

“{tiam c\ Berlusconi repatriaz\ rom=ni” Sprijinul Naga Vadar ajunge la biroul de imigra]ie al Naga `n iunie 2010. Cere ajutor. Vrea s\ se `ntoarc\ acas\. Vrea un document. Vrea o bucat\ de h=rtie cu numele [i prenumele s\u. Ce s\ fac\? ~n primul r=nd se consult\ un avocat, pentru a se verifica posibilitatea de a face cerere pentru ob]inerea statutului de apatrid. S\ fi recunoscut apatrid este important `ntruc=t apatridul ob]ine un document de recunoa[tere cu care poate c\l\tori. Decidem s\ `ncerc\m, `ns\ imediat apar dificult\]i [i nu ob]inem reprezentarea legal\ gratuit\. ~ntre timp via]a cotidian\ a lui Vadar devine grea. La comunitatea Remar exist\ reguli de via]\ foarte rigide [i, la un moment dat, nu mai rezist\ [i pleac\. ~nchiriaz\ un loc de dormit [i re`ncepe s\ cer[easc\, de data aceasta pe cont propriu. Noi cei de la

O mam\ disperat\ `[i caut\ fiul `n Italia Am primit la Redac]ie un apel dramatic semnat de Garofi]a Popa, o rom=nc\ din Deva, care `[i caut\ fiul, pe Ioan Popa, care a plecat de acas\ `n urm\ cu 6 ani. P\rin]ii sunt convin[i c\ fiul lor a fugit `n Italia. Red\m mai jos apelul Garofi]ei Popa: “Subsemnata Popa Garofi]a, cu domiciliul stabil `n Deva, Aleea Parcului, nr. 12, telefon 0254234170 sau 0728099849, n\scut\ `n localitatea Lechin]a, jude]ul Bistri]a N\s\ud, la data de 30.10.1952, c\s\torit\ cu Popa Aurel, mam\ a doi copii, pensionar\.

Prin prezenta cu mult\ considera]ie [i respect pentru dumneavoastr\, colectivul redac]ional [i cititorii dvs., v\ rog `n numele meu personal [i al familiei mele s\ m\ ajuta]i `n urm\toarea problem\. ~n urm\ cu 6 ani, fiul meu pe nume Popa Ioan, dezmierdat Ionu] (Giony), `n\l]ime 1,80 m, ochi c\prui `nchis, nec\s\torit, a plecat de acas\, b\nuim c\ `n Italia. Fiul meu nu a mai dat nici un semn de via]\ `n to]i ace[ti ani. V\ rog, publica]i fotografia anexat\ la prezenta, poate m\ ajut\ Dumnezeu s\-l g\sesc, sau s\ dau de urma lui, s\ aflu c\ e `n via]\, s\-mi potolesc nelini[tea [i stresul ce m\ apas\ ca mam\ `ndurerat\.

Naga schimb\m strategia [i ne adres\m consulatului. Scriem povestea lui Vadar [i cerem ajutor consulului.

La consulat Dup\ circa o lun\, consulul ne convoac\ direct la biroul s\u. Vadar este foarte fericit. Ne d\m `nt=lnire la Naga la 9.00 [i el sose[te la 8.00. “Este foarte important, vroiam sigur c\ nu ajung t=rziu”.

Consulul ascult\ povestea spus\ personal de Vadar. Ancheteaz\, cere detalii despre familia lui Vadar, circumstan]e, date. Vadar relateaz\ ce `[i aminte[te. Consulul se arat\ foarte optimist. Promite c\ va reu[i s\ `l identifice `n circa dou\ s\pt\m=ni [i c\, `n orice caz, [i `n caz de neidentificare, promite c\ `i va elibera un document cu presupusa identitate, cu care s\ se duc\ `n Rom=nia s\ fac\ c\ut\ri pe cont propriu. Vadar este `n al nou\lea cer. ~ns\ dup\ circa o lun\ la Naga sose[te un fax succinct. Consulatul rom=n declar\ c\ nu a reu[it s\-l identifice pe Vadar. C=nd afl\ el pl=nge [i spune: “Pentru prima dat\ simt c\ nu [tiu cine sunt”. ~i promit c\ nu ne vom opri. ~i d\m legitima]ia de utilizator Naga, cea pe care o au to]i pacien]ii care se adreseaz\ ambulatorului nostru [i care, bine`n]eles, nu are nicio valoare legal\. La legitima]ia sa ad\ug\m o fotografie tip legitima]ie, at=t c=t s\ o facem pu]in mai personalizat\. Vadar o bag\ `n buzunar [i comenteaz\: “{tiu c\ nu valoreaz\ nimic, `ns\ cu aceast\ legitima]ie simt c\ posed o mic\ identitate”. {i astfel, dup\ c=teva luni, prezent\m o nou\ cerere pentru reprezentare legal\ gratuit\, cu c=teva documente anexate [i ]inem pumnii str=n[i. `ntre timp `i scriem din nou consulului. ~l `ntreb\m dac\, a[a cum spusese, este posibil s\ ob]inem documentul cu presupusa identitate, pentru a-i permite lui Vadar s\ c\l\toreasc\. Consulul de data aceasta `nt=rzie s\ r\spund\. R\spunde `n schimb comisia pentru reprezentare legal\ gratuit\… `n mod pozitiv!

Vadar este mul]umit. ~i atribuim un avocat [i el se `nt=lne[te cu acesta. Se poate depune cererea pentru statutul de apatrid.

Toate posibilit\]ile Dar acum suntem deci[i s\ parcurgem toate c\ile posibile. Printre altele ne g=ndim s\ facem noi `n[ine cercet\ri [i petrecem o dup\amiaz\ c\ut=nd pe internet despre familia lui Vadar. Pe Facebook, poate sora lui are un cont deschis... F\r\ niciun rezultat.

Nu ne d\m b\tu]i. ~ncepem s\ ne g=ndim la pres\ [i la televiziune. Intr\m `n contact cu un colaborator al emisiunii “Chi l’ha visto?” [i cu

un jurnalist foto. {i de data aceasta, a[a cum speram, ambii demonstreaz\ mult interes pentru povestea lui Vadar. Contactele cu jurnali[tii dureaz\ c=teva s\pt\m=ni [i, la momentul concretiz\rii `ntr-o `nt=lnire propriu-zis\, ne g=ndim c\ trebuie s\ inform\m consulatul despre parcursul `ntreprins. ~i scriem consulului c\ televiziunea [i presa scris\ se intereseaz\ de t=n\rul Vadar. ~n acest punct consulatul `l convoac\ pe Vadar [i `i comunic\ c\ i-au g\sit familia `n localitatea indicat\ de el. Mama este `n via]\ [i locuie[te `n aceea[i cas\ `n care locuia el pe c=nd era copil.

Permisul de trecere Consulul `i pred\ lui Vadar L\c\tu[ un document de c\l\torie pentru a se duce `n Rom=nia. Acest permis de trecere este cu mult mai frumos dec=t legitma]ia de la Naga. Con]ine adev\rata sa dat\ de na[tere: 19.01.1984. Vadar descoper\ astfel c\ are aproape 27 de ani. Este fericit. Acum [tie cine e [i are `n buzunar adresa casei sale. ~i inform\m pe jurnali[ti despre finalul fericit, [i aici s-ar putea `ncheia povestea. `ns\ exist\ o continuare.

Dup\ c=teva zile telefoneaz\ jurnalistul care a intrat `n contact cu televiziunea rom=n\.

Spune c\ TVR a g\sit-o pe mama lui Vadar, care `l a[teapt\ cu bra]ele deschise. Jurnalistul italian s-a decis s\-l `nso]easc\ pe Vadar `n Rom=nia personal, [i s\ imortalizeze momentul. Vadar [i jurnalistul zboar\ pe 7 ianuarie diminea]a spre Rom=nia [i dup\-amiaza Vadar sose[te acas\, urm\rit de camerele de televiziune rom=ne[ti, ~nso]it de primarul din localitatea sa, [i `[i re`mbr\]i[eaz\ `n sf=r[it mama.

Mama lui Vadar, doamna Dominica, vars\ r=uri de lacrimi [i totul este transmis la televiziunea rom=n\ `n dou\ emisiuni, cea din aceea[i sear\ [i a doua zi, cu milioane de telespectatori `nl\crima]i… Apoi sosesc, fratele, sora [i… un nepo]el.

Vadar este entuziasmat: “Am un nepot… e foarte frumos… se nume[te Vadar! Mama mea a vrut s\ se numeasc\ a[a pentru c\ m\ credea mort [i vroia un alt Vadar”.

A[adar, Vadar s-a `ntors acas\. De la momentul `n care s-a hot\r=t s\ se `ntoarc\ au trecut 5 ani: o ru[ine. Fie ca finalul fericit s\ fie de bun augur. (sursa: Il Manifesto) Autoarea textului, Nadia Bovino este voluntar la asocia]ia Naga din Milano

Gazeta Rom=neasc\

12 ACTUALITATE

28 ianuarie 2011

Primii la accidente de munc\ Zece persoane mor `n fiecare s\pt\m=n\ la locul de munc\. O medie cu adev\rat tragic\ la fel cum e num\rul victimelor, `nregistrat ca amar bilan] final al lui 2010: `n anul care tocmai s-a `ncheiat au existat 526.000 de a[a numite “mor]i albe”, accidente mortale la locul de munc\. Dintre victime, 11% sunt str\ini, iar rom=nii de]in primul loc.

Aceste cifre sunt furnizate de Observatorul privind siguran]a muncii al “Vega Engineering”, o societate din Mestre care de circa zece ani se ocup\ de formarea lucr\torilor.

Tristul primat al mor]ilor albe revine Lombardiei, cu 74 decese, pe locul al doilea este Veneto, cu 55 de victime, [i pe al treilea Campania, cu 44 de lucr\tori mor]i (pe [antiere, `n fabrici [i pe c=mpuri). Pe provincii, `n clasificarea privind accidentele mortale la locul de munc\, pe primul loc sunt dou\: Bolzano [i Roma, cu 20 de mor]i fiecare, apoi este Brescia cu 17 [i urmeaz\ Napoli cu 16 lucr\tori mor]i.

Sondajul a stabilit [i c\ procentul cel mai mare de victime este constituit din b\rba]i: 509 (96,8%) `n timp ce num\rul femeilor moarte la locul de munc\ a fost de 17 (3,2%). {i dac\

88,7% dintre mor]ile albe apar]in italienilor, `n total 463, este de 59 num\rul str\inilor (11,3%), `n special rom=ni [i albanezi, care [iau pierdut via]a lucr=nd pe [antierele sau pe c=mpurile din Italia. {i av=nd `n vedere ziua din s\pt\m=n\ cu cele mai multe accidente, ziua de vineri iese `n eviden]\ prin a fi cea mai neagr\ pentru lucr\tori. De fapt, se num\r\ 100 de victime ale accidentelor tocmai `n aceast\ zi `n timp ce ziua de miercuri (93) [i mar]ea (90) vin la r=nd prin rota]ie. Printre cauze `n primul r=nd este c\derea de la `n\l]ime (27,8% dintre cazuri), apoi urmeaz\ r\sturnarea unui vehicul sau a

unei ma[in\rii `n mi[care (18,8%). Tot la fel de dramatic este procentul celor care au murit zdrobi]i `n urma c\derii unor obiecte grele (11,2%). `ns\ se continu\ s\ se moar\ [i din cauza lovirii de c\tre un vehicul (8% dintre cazuri), a contactului cu elementele unor utilaje aflate `n mi[care (5,5%), a contactului cu obiecte/vehicule `n mi[care (4,2%) [i a contactului electric direct.

Observatorul Independent din Bologna public\ o cifr\ [i mai ridicat\: 1.080 de victime la locul de munc\, c\rora li se adaug\ cei peste 25.000 de invalizi `nregistra]i `n 2010.

Observatorul estimeaz\ a fi de 593 num\rul mor]ilor la locurile de munc\, la care adaug\ alte 487 de decese pe [osele, `n mijloace de transport proprii sau ale firmelor, la locul de munc\ sau pe traseele spre sau de la locul de munc\. Potrivit Inail, `n 2009 au existat 1.050 mor]i. Analiza Observatorului bolognez precizeaz\ c\ `n construc]ii s-au `nregistrat 167 de mor]i. “Num\rul str\inilor mor]i a fost de 10,1% din total - continu\ Observatorul - dintre care 41% sunt rom=ni. ~n categoria de v=rst\ cuprins\ `ntre 19 [i 39 de ani procentul str\inilor ajunge la 15% din total”.

E TIMPUL ˘ ˘ SA JUCA M.

Atunci când apare ocazia potrivită, nu trebuie s-o laşi să-ţi scape!

Decupează talonul şi depune-l într-o agenţie loto Sisal: la preţul de 2€ vei beneficia de un joc SuperEnalotto obişnuit. Încearcă chiar acum, norocul te aşteaptă în toate agenţiile loto Sisal.

COCCINELLA îţi permite să joci 2 combinaţii SuperEnalotto împreună cu un număr SuperStar.

CUM SE JOACĂ: e extrem de simplu, trebuie doar să decupezi talonul şi să-l depui în Agenţia ta loto. Numerele jocului tău vor fi atribuite în mod aleatoriu de terminal, în momentul validării.

CUM SE CÂŞTIGĂ: câştigi pe loc în timp ce joci, la toate categoriile de premii SuperEnalotto pe a otto SuperStar.

Supe Sta .

Descopera˘ toate jocurile GiocaFacile pe www.sisal.it

E simplu sa˘ joci. Pot¸i deveni milionar.

28 ianuarie 2011

Gazeta Rom=neasc\

ACTUALITATE 13

Istat: Scade num\rul italienilor Popula]ia din Italia a dep\[it 60.600.000 de reziden]i la 1 ianuarie 2011, cu o rat\ de cre[tere de 4,3 la mie. Cre[terea este datorat\ `ns\ `n exclusivitate str\inilor. ~n Italia au reziden]a ast\zi 4.563.000 de str\ini (cu 328.000 `n plus fa]\ de anul trecut; 7,5% din total), `n timp ce pentru al patrulea an consecutiv popula]ia de cet\]enie italian\ este `n sc\dere. ~n total num\rul reziden]ilor italieni a ajuns, potrivit Istat, la 56.038.000, cu o reducere de circa 67.000 anul trecut. Aceste date apar `n ultimul raport Istat privind popula]ia, “Indicatori demografici 2010”, prezentat pe 24 ianuarie, cu date de la 1 ianuarie 2011.

Comunitatea str\in\ cea mai reprezentat\, cu circa un milion de prezen]e, este cea rom=n\, urmeaz\ cea albanez\ (491.000) [i cea marocan\ (457.000). Dintre ]\rile asiatice prima comunitate este cea chinez\ cu 201.000 reziden]i; din Africa sub-saharian\ cei mai reprezenta]i sunt senegalezii cu 77.000 de prezen]e, iar dintre

Num\rul str\inilor a crescut cu 328.000, `n timp ce italienii au sc\zut cu 67.000. statele americane domin\ comunitatea peruvian\ (95.000). ~n ce prive[te distribu]ia teritorial\, `n regiunile din Nord are reziden]a 44,5% din popula]ia italian\ [i 61,2% din cea str\in\, din care 23,2% numai `n Lombardia. `n compara]ie cu Nordul, `n Sud are reziden]a 36,2% din popula]ia italian\ [i numai 13,5% din cea str\in\. Niveluri de inciden]\ de str\ini mai mari de 10% se `nt=lnesc `n Emilia-Romagna (11,3), Umbria (11), Lombardia (10,7) [i Veneto (10,2). Nivelul procentual al popula]iei str\ine rezult\ a fi relativ mai mic `n Sud (2,9%), iar minimul este `n Sardegna (2,2).

Pentru cet\]enii italieni rezult\ a fi amplu negativi to]i indicatorii demografici: bilan]ul natural,

Sistemul productiv italian a crescut pe baza str\inilor ~n zece ani sistemul de produc]ie italian ar fi fost mai s\rac f\r\ contribu]ia firmelor deschise de cet\]enii str\ini: ar fi cu aproape 285.000 de firme `n minus, adic\ aproape 2 din 3(62%) noi firme active `ntre 2000 [i 2010 (echivalentul a 455.000). Aceste date reies dintr-o estimare a Camerei de Comer] din Milano care a folosit datele din registrul firmelor din al treilea trimestru 2010, compar=ndu-le cu cele din aceea[i perioad\ din 2000, `n func]ie de activitatea principal declarat\ (firme individuale dar [i firme cu natur\ juridic\ mai complex\ care str=ng mai mul]i `ntreprinz\tori, str\ini sau italieni, `n jurul aceleia[i activit\]i).

Din 2000 p=n\ `n 2010 num\rul firmelor controlate de cet\]eni str\ini a crescut cu 200,7%, fa]\ de o cre[tere medie de 9,4%, care coboar\ la 3,6% dac\ lu\m `n calcul firmele cu titulari italieni.

Dar ce regiuni ar fi dat `napoi `n ceea ce prive[te num\rul de firme, `ndrept=ndu-se c\tre un bilan] negativ f\r\ contribu]ia str\inilor? Opt regiuni ar fi `n criz\: Piemonte `nregistreaz\ de exemplu o cre[tere de 6,4% `n zece ani, care ar cobor` la -0,1% f\r\ firme str\ine.

Acela[i lucru se `nt=mpl\ pentru Liguria (de la ^7% la -0,6%) [i pentru Emilia Romagna (de la ^5,5% la -1,4%). {i Basilicata, Puglia, Sicilia, Marche [i Veneto trebuie s\ mul]umeasc\ `ntreprinz\torilor n\scu]i `n str\in\tate.

Pe sectoare, comer]ul ar fi `nregistrat `n zece ani o contrac]ie de 2,2%, care se transform\ `n ^5,2% gra]ie firmelor comerciale deschise de str\ini, iar sectorul construc]iilor ar fi ajuns la numai 26,2% fa]\ de procentul `nregistrat de 42%. Milano rezult\ a avea num\rul cel mai mare de de firme `nfiin]ate de str\ini (circa 40.000), urmat\ de Roma (circa 36.000) [i Torino (peste 21.000).

adic\ diferen]a dintre decese [i na[teri (-103.000 unit\]i), bilan]ul migratoriu net `n str\in\tate (10.000), indicatori migratorii interni [i din alte motive (17.000). O compensare par]ial\ a acestor diminu\ri deriv\ din ob]inerea cet\]eniei italiene de 64.000 de str\ini.

18,8% na[teri din mame str\ine Pentru al patrulea an consecutiv dinamica natural\ (diferen]a dintre num\rul na[terilor [i cel al deceselor) `nregistreaz\ un bilan] negativ, afirm\ Istat. Na[terile din Italia pentru 2010 sunt estimate a fi echivalentul a 557.000 de unit\]i, din care deriv\ o rat\ de natalitate de 9,2 la mia de reziden]i.

Se constat\ cu 12.200 na[teri mai pu]in dec=t `n 2009. Analiz=nd compozi]ia na[terilor `n func]ie de cet\]enia mamei, rezult\ c\ na[terile din mam\ italian\ `nregistreaz\ o reducere de peste 13.000 de unit\]i fa]\ de 2009. `n acela[i

timp, contribu]ia la natalitate a mamelor cu cet\]enie str\in\ devine tot mai important\. Se estimeaz\ c\ `n 2010 peste 104.000 de na[teri (18,8% din total) ar fi atribuibile mamelor str\ine, dintre care 4,8% cu partener italian [i restul de 14% cu partener str\in.

7,8 milioane de s\raci Pe 19 ianuarie, Istat a prezentat raportul “Noi Italia”, care afirm\ c\ `n 2009 familiile `n situa]ie de s\r\cie relativ\ reprezint\ 10,8% dintre cele rezidente; este vorba de 7,8 milioane de indivizi s\raci, 13,1% din popula]ia rezident\. S\r\cia absolut\, se cite[te `n raportul Istat “Noi Italia”, afecteaz\ 4,7% dintre familii, adic\ un total de 3,1 milioane de indivizi. ~n 2008, circa 61% dintre familiile rezidente `n Italia au `ncasat un venit net inferior celui mediu (29.606 euro, circa 2.467 de euro lunar). ~n Italia, continu\ raportul, 57,5% din popula]ia din categoria de v=rst\ 15-64 de ani este angajat\. Continu\ s\ existe diferen]e notabile `n func]ie de sex: sunt angajate 46,4% dintre femei, comparativ cu 68,6% `n cazul b\rba]ilor. ~n 2009 rata de ocupare s-a diminuat cu 1,2 puncte procentuale fa]\ de 2008.

Nivelurile de ocupare na]ional\ r\m=n cu mult sub cele medii europene, `n special `n ce prive[te componenta feminin\. Rata de inactivitate a popula]iei cu v=rsta `ntre 15 [i 64 de ani din Uniunea european\ este de 28,9%. Italia, cu 37,6%, se plaseaz\ pe locul al treilea `n clasificarea celor 27 de ]\ri. Rata de ocupare a tinerilor (15-24 de ani) este de 25,4%, `n cre[tere cu peste patru puncte fa]\ de anul precedent [i superioar\ celei medii a Uniunii (19,8%). Procentul angaj\rilor neregulare este de 11,9%. Raportul Istat mai spune: “Cu aproape 12% din cei circa 500.000 de locuitori ai Uniunii Europene, Italia este a patra ]ar\ ca dimensiune demografic\” [i “`ncep=nd cu 2001 popula]ia a re`nceput s\ creasc\ `n ritmul de 0,7% pe an, prin efectul amplific\rii num\rului de na[teri [i, mai ales, a imigra]iei”. Italienii sunt tot mai b\tr=ni [i longevivi. La 1 ianuarie 2010 existau 144 de b\tr=ni la fiecare 100 de tineri; `n Europa numai Germania prezint\ un indice de `mb\tr=nire mai accentuat. Via]a medie a a italienilor este de 84,3 ani pentru femei [i de 79,1 ani pentru b\rba]i, pe primele locuri `n Uniunea european\. Italia [i Irlanda sunt ]\rile Ue cu cea mai sc\zut\ inciden]\ de divor]uri (circa 9 [i 8 la fiecare mie de locuitori), de[i `n Italia num\rul separ\rilor a crescut din 2000 cu 16,9% [i cel al divor]urilor cu 44,7%.

Gazeta Rom=neasc\

14 FLAGRANT

28 ianuarie 2011

Mineo, Sicilia: Tragedie provocat\ de gelozie S-a sinucis `n `nchisoare, la Caltagirone, dup\ ce a `ncercat s\-[i ucid\ la Mineo concubina rom=nc\ A.B., de 35 de ani.

Pentru Salvatore Camelia, de 39 de ani, resident la Mineo (provincia Catania), nu s-a mai putut face nimic: b\rbatul [i-a luat via]a `ntr-o celul\, sp=nzur=ndu-se cu un cearceaf de gratiile de la fereastr\. Primul ajutor al agen]ilor de la penitenciar [i ulterioarele interven]ii de

reanimare au fost inutile.

Astfel s-a `ncheiat, cu un epilog tragic, povestea care a `nceput pe 20 ianuarie la Mineo cu tentativa lui Salvatore Camelia de a o ucide pe femeie din cauza geloziei [i cu ulterioara arestare a agresorului.

B\rbatul agresase [i r\nise femeia la fa]\, la g=t [i torace cu un cu]it. Cearta s-a produs `n locuin]a unei alte femei, de 88 de ani, `n care rom=nca lucra ca

`ngrijitoare. {i b\tr=nei, care a `ncercat s\-[i apere `ngrijitoarea, i-au fost aplicate c=teva lovituri de cu]it la fa]\ pe timpul luptelor fizice.

Ambele au fost transportate la spitalul Gravina din Caltagirone.

Dup\ primele `ngrijiri [i o interven]ie chirurgical\, rom=nca a fost internat\ cu prognostic rezervat. ~n schimb, medicii de la urgen]\ au l\sat-o pe b\tr=n\ s\ plece. Camelia, arestat imediat, a

Salvatore Camelia fost dus la `nchisoare cu acuza]ia de tentativ\ de omor [i lovire, dup\ care b\rbatul s-a sinucis.

S-a sp=nzurat de balcon

{i-a [trangulat so]ia cu o cravat\ Discu]ia cu so]ia degenereaz\ [i el `ncearc\ s\ o stranguleze cu o cravat\. S-a `nt=mplat pe 23 ianuarie la Piteglio, comun\ din provincia Pistoia. Femeia a reu[it `ns\ s\ fug\ [i s\ cheme carabinierii, care l-au arestat pe so]. Cei doi, un italian de 68 de ani [i o rom=nc\ de 55 de ani, se aflau `ntr-o cas\ `n zona Prunetta, unde se duc de obicei la sf=r[it de s\pt\m=n\. A izbucnit o ceart\ violent\ [i b\rbatul [i-a pierdut cump\tul `ncerc=nd s\-[i stranguleze consoarta cu o cravat\. Femeia a reu[it s\ fug\ [i a telefonat la 112 dintr-un local din apropierea locuin]ei. Odat\ sosi]i la fa]a locului, carabinierii l-au arestat pe b\rbat. Femeia de 55 de ani a fost `nso]it\ de militari de la Serviciul de urgen]\, de unde a fost l\sat\ s\ plece dup\ c=teva ore.

Pe 18 ianuarie diminea]\, locuitorii din San Cono (provincia Catania) au avut un [oc: corpul f\r\ via]\ a unui b\rbat at=rna de la balconul unei locuin]e de la etajul al doilea al unei cl\diri din centrul istoric.

Sinuciga[ul - carabinierii nu au `ndoieli privind natura episodului - este un rom=n de 27 de ani, muncitor agricol, care tr\ia singur `n cas\. Potrivit reconstituirii militarilor, t=n\rul s-a sp=nzurat `n zorii zilei cu fr=nghia ag\]at\ de balustrada balconului.

Se pare c\ bietul om c\zuse de ceva timp `ntr-o criz\ depresiv\ de care `n mod evident nu a reu[it s\ se elibereze [i care l-a determinat s\ fac\ acest gest extrem.

Acuzat c\ a violat o feti]\ de 3 ani Ar fi obligat o feti]\ de trei ani s\ suporte raporturi sexuale `n ziua de Anul Nou. Pe 21 ianuarie, carabinierii l-au arestat cu acuza]ia de violen]\ sexual\ `mpotriva unui minor pe Neculai Gr\dinariu, de 52 de ani, cet\]ean rom=n, resident la Camastra (provincia Agrigento `n Sicilia), muncitor, f\r\ antecedente penale. Mandatul de arest preventiv a fost emis de judec\torul pentru anchete preliminare de la Tribunalul din Agrigento, Alberto Davico.

Carabinierii au efectuat cercet\ri care au confirmat faptele denun]ate `n pl=ngerea prezentat\ de rudele victimei. Dovezile clare [i indiciile concordante de vinov\]ie, str=nse pe timpul anchetelor, au determinat arestarea cet\]eanului rom=n.

Torino: P\r\sit de logodnic\, a b\ut acid Abandonat de iubit\, i-a l\sat un bilet gigantic pe u[a locuin]ei [i apoi a b\ut detersiv cu o concentra]ie puternic\ de acid. Acum este internat cu prognostic rezervat la spital. Protagonistul gestului, comis la Giaveno, localitate

situat\ la 30 de kilometri de Torino, este un rom=n de 29 de ani. Transportat de urgen]\ la spitalul din Rivoli (Torino), se afl\ internat cu prognostic rezervat la Reanimare, unde i-a fost g\sit\ o arsur\ `n tractul buco-stomacal.

Motivul gestului st\ `n `ncheierea unei scurte rela]ii pe care t=n\rul a avut-o cu o cona]ional\. Dup\ ce a fost p\r\sit, rom=nul s-a dus `n fa]a locuin]ei fostei iubite [i i-a pus pe o u[\ o foaie cu mesajul:

“Adio iubirea mea�.

Apoi a `nghi]it un tub `ntreg de detersiv folosit pentru cur\]area aparatelor de muls. A fost g\sit pe moarte `n mijlocul str\zii de ni[te trec\tori care au anun]at salvarea [i carabinierii.

28 ianuarie 2011

Gazeta Rom=neasc\

FLAGRANT 15

Uciga[ la 15 ani Un adolescent rom=n de 15 ani i-a dat unui pensionar italian un pumn. Pensionarul a murit a doua zi. Cearta a avut loc `n seara zilei de 20 ianuarie `ntr-un bar din San Lazzaro (Vicenza).

Ivo Sinigaglia,de 63 de ani, s-a dus la bar `mpreun\ cu un amic. ~n timp ce citea ziarul, `ntre b\iatul rom=n de 15 ani [i o chelneri]\ a izbucnit o ceart\.

Potrivit martorilor, Ivo ar fi `nceput s\-l fixeze cu privirea pe b\iat pentru a `n]elege ce se `nt=mpla. ~n acel moment, potrivit reconstituirii, t=n\rul i-ar

fi s\rit `n fa]\ `ntreb=ndu-l “ce ai de v\zut?”. Ar fi `nceput o discu]ie, s-au spus ceva insulte, `ns\ cearta, de altfel destul de scurt\, s-a `ncheiat atunci.

C=nd Ivo Sinigaglia s-a ridicat pentru a ie[i din local, t=n\rul s-a dus dup\ el [i, pe trotuar, la c=]iva metri de intrarea `n bar, ia aplicat un pumn violent `n fa]\, `nainte s\ fug\. De[i avea dureri, b\rbatul, ajutat de un prieten, s-a ridicat [i s-a `ntors acas\ pe picioare f\r\ a acuza probleme deosebite. Sinigaglia, care de acum uitase episodul, a cinat, s-a

fost trase `ntre miezul nop]ii [i ora unu.

Victima are nevoie de [apte zile de `ngrijiri medicale. Carabinierii ancheteaz\ episodul.

~mpu[cat la periferia Romei ~n noaptea de 23 ianuarie, pe via de Giardinetti, la periferia Romei, un b\rbat cu fa]a acoperit\ a tras c=teva focuri de pistol `n fa]a unui bar, r\nind o persoan\. Aceasta este povestirea victimei spus\ carabinierilor care au audiat-o la spitalul Policlinico din Tor Vergata. B\rbatul r\nit pe timpul focurilor de arm\ este un cet\]ean rom=n care, din c=te se `n]elege, era beat [i `n compania altor cona]ionali. Focurile de arm\ au

S-a r\nit singur cu o arm\

Un foc de arm\ tras accidental sau o r\fuial\? Pe 20 ianuarie, la Mosciano Sant’Angelo (Teramo), un rom=n de 34 de ani, B.I., se juca cu un pistol g\sit `n cas\ c=nd din gre[eal\ s-a tras un foc care i-a perforat abdomenul. Cel pu]in a[a a sus]inut el [i al]i martori care erau cu el `n acel moment.

Rom=nul a fost internat `n Sec]ia de chirurgie a Spitalului Mazzini din Teramo, unde a fost supus unei interven]ii chirurgicale care a durat circa patru ore deoarece proiectilul i-a perforat intestinul, ie[ind prin cealalt\ parte a corpului.

uitat la televizor [i apoi s-a culcat. A doua zi diminea]\, so]ia a v\zut c\ nu se trezea [i l-a g\sit `n com\. B\rbatul a murit la scurt timp dup\ internarea `n spital din cauza unei hemoragii cerebrale cauzat\ de traumatismul cranian.

Adolescentul rom=n a fost g\sit rapid de poli]ie: Ionu] S., de 15 ani, este cercetat `n stare de libertate pentru omor din culp\.

Autopsia efectuat\ pe 24 ianuarie a stabilit c\ hemoragia cerebral\ din cauza c\reia a murit Ivo Sinigaglia este ‘’compatibil\’’ cu trauma constatat\ de medicii de

Fiu `mpu[cat de tat\ Mergeau unul `n spatele celuilalt prin p\durile din Manciano (Grosseto) c=nd, din cauze accidentale, din pu[ca tat\lui a pornit un foc care a r\nit fiul la un genunchi, scrie italianews.it. Incidentul s-a produs pe 16 ianuarie `n timp ce ace[tia se aflau la

Asupra episodului ancheteaz\ carabinierii din Giulianova care au sechestrat arma. P\rea c\ este vorba de un simplu accident, `ns\ Il Messaggero prezint\ alte detalii. Rom=nul, care se ocup\ de casarea ma[inilor vechi, a explicat carabinierilor cum a intrat `n posesia armei: a spus c\ a g\sit-o `mpreun\ cu alte dou\ juc\rii `n intr-o plas\ de l=ng\ un container pentru colectarea fierului. Ca s\ vezi, pistolul era `nc\rcat [i el spune c\ nu [tia acest lucru. Versiunea faptelor furnizat\ at=t de victim\ c=t [i de rude nu este conving\toare.

Potrivit publica]iei Il Messaggero, anchetele merg pe pista recentelor [i “spectacularelor” furturi de ma[ini cu capacitate cilindric\ mare care au fost comise `n provincie. Ar putea avea leg\tur\ cu activitatea rom=nului de la cimitirul de ma[ini. Tot Il Messaggero scrie c\ pistolul, un Glock de calibrul 9x21 cu num\rul de serie ne[ters provine, se pare, dintr-un lot de arme destinate poli]iilor locale din Nordul Italiei pentru care, `ns\, nu a fost `nc\ prezentat niciun denun] pentru furt sau pierdere.

Carabinierii continu\ ancheta.

Victima, Ivo Sinigaglia la urgen]\, adic\ pumnul primit de pensionar `n t=mpl\ de la rom=nul de 15 ani.

v=n\toare [i se deplasau pe o c\rare din p\dure.

La un moment dat, `ns\, din pu[ca tat\lui a fost tras un foc care a centrat piciorul fiului, din fericire acesta nefiind r\nit grav: dus la spital, medicii l-au tratat [i apoi l-au l\sat s\ plece cu un prognostic de vindecare ini]ial de 30 de zile.

Cercet\rile au fost efectuate de carabinierii de la unitatea din Manciano. Tat\l [i fiul, rom=ni de 43 [i respectiv 22 de ani, sunt reziden]i la Manciano [i ambii au permis de port-arm\. Tat\l a fost cel care a telefonat la 118 cer=nd interven]ia salvatorilor.

Pu[ca b\rbatului era `nc\rcat\ cu alice.

Burtone r=m=ne `n `nchisoare Alessio Burtone, romanul de 22 de ani `nchis la Regina Coeli cu acuza]ia de omor din culp\ pentru moartea infirmierei rom=nce Maricica H\h\ianu, r\m=ne `n `nchisoare. Astfel a decis pe 21 ianuarie a Cincea Sec]ie Penal\ a Cur]ii de Casa]ie resping=nd recursul prezentat de avocatul lui Burtone.

Alessio Burtone este `n `nchisoare - `n regim de izolare la Regina Coeli - din 18 octombrie anul trecut dup\ ce i-a dat infirmierei de 32 ani un pumn `n fa]\ `n urma unei discu]ii care a izbucnit `n timp ce se aflau la coad\ la bilete `n sta]ia de metrou Anagnina, la Roma. ~ntreaga scen\ a fost surprins\ de camerele de luat vederi. Pe 27 octombrie, Tribunalul de Reexaminare din Roma [i-a dat acceptul pentru arestarea preventiv\ a lui Burtone [i ast\zi decizia a fost confirmat\ de Curtea Suprem\.

Gazeta Rom=neasc\

16 FLAGRANT

28 ianuarie 2011

18 ani, accident cu motocicleta {i-a pierdut via]a dup\ ce a c\zut de pe motociclet\. Victima se nume[te Bogdan Viorel Axine, de 18 ani, de 5 ani `n Italia, elev la Bergamo, unde tr\ia cu mama (p\rin]ii sunt divor]a]i) [i o sor\ de 15 ani. Teribila nenorocire s-a produs pe 18 ianuarie diminea]a `n jurul orei 8 pe via Zambonate, `n plin centru.

La acea or\ t=n\rul se afla pe motoclicleta sa, o Motard de Enduro, [i se `ndrepta spre [coal\. La un moment dat a pierdut controlul vehiculului. Potrivit reconstituirilor, Bogdan a dat `n bordura trotuarului [i a c\zut lovinduse cu violen]\ la cap, iar motocicleta a alunecat c=]iva metri mai `n fa]\.

Starea lui Bogdan a fost considerat\ imeS-a `nt=mplat pe 23 ianuarie la Palma di Montechiaro (Agrigento). Pe timpul unei cer]i, trei rom=ni l-au aruncat de la etajul al treilea al unui bloc pe un cona]ional de-al lor care `ns\, prinz=ndu-se de barele de fier ale balconului, a reu[it s\ `ncetineasc\ c\derea [i s\ r\m=n\ practic nev\t\mat. Cei trei rom=ni au fost aresta]i [i al]i trei au fost

Bogdan Axine avea 18 ani

diat foarte grav\. Dup\ ce s-a dat alarma, centrala operativ\ 118 a trimis o ambulan]\ la fa]a locului. B\iatul a fost transferat de urgen]\ la spitalul Riuniti din Bergamo, unde medicii l-au supus unei delicate interven]ii chirurgicale. Cu trecerea orelor starea lui Bogdan s-a `nr\ut\]it [i la scurt timp dup\ miezul zilei inima sa a `ncetat s\ mai bat\. Colegii de clas\ ai b\iatului [i l-au amintit astfel, pentru BergamoNews: “Studia cu noi, era `n clas\ cu noi, `ns\ era mult mai mult dec=t un simplu coleg de clas\. Vroia foarte mult s\ se distreze. Era sufletul acestei clase atunci c=nd nu era vorba numai de studiat”. Funeraliile lui Bogdan s-au oficiat pe 20 ianuarie.

Aruncat de la balcon denun]a]i de poli]ie. La `nchisoare au ajuns muncitorii agricoli: Florin Mih\i]\ Chiriac, de 20 de ani, Constantin Ciprian Iacob, de 22 de ani, [i Gheorghe Iorga, de 41. Cei trei sunt acuza]i de violare de domiciliu, lovire, distrugere [i tentativ\ de ucidere

Atacat pentru o datorie de 100 euro Agresat `n mod brutal pentru o datorie de o sut\ de euro. O sum\ derizorie pentru care un b\rbat de 32 de ani risc\ acum s\-[i piard\ un ochi, dup\ ce a fost lovit cu o violen]\ incredibil\ de un b\rbat care pretindea restituirea sumei. Un episod asupra c\rora este `n curs ancheta carabinierilor care au intervenit pe 22 ianuarie `n Santo Stefano, provincia Spezia.

Militarii au fost alerta]i de cererea de ajutor a lui I.B., de 36 de ani, transportator auto rom=n resident la Sarzana. T=n\rul era r\nit la ochiul drept [i l-a indicat pe un cona]ional de-al s\u drept autor al violentei agresiuni. Potrivit declara]iilor sale, I.B. ar fi fost abordat de un cona]ional N.C. (de 38 de ani, resident la Carrara [i deja cunoscut for]elor de ordine) care pretindea restituirea sumei de 100 de euro `mprumuta]i anterior transportatorului auto. La refuzul s\u, l-a lovit violent cu cotul `n ochi. I.B. a fost transportat la Sec]ia de oftalmologie a spitalului din Spezia unde medicii au constatat puternica tumefiere a ochiului [i l-au internat pe t=n\rul care va trebui supus unei interven]ii chirurgicale. Risc\ s\-[i piad\ ochiul: prognosticul este de 30 de zile, dar s-ar putea agrava.

Agresorul a fost denun]at `n stare de libertate pentru lovire grav\, `ns\ dac\ t=n\rul internat va suferi daune permanente acuza]ia s-ar putea agrava.

a unui cona]ional de 20 de ani.

Pentru acelea[i infrac]iuni [i pentru complicitate la omor au fost denun]a]i al]i trei rom=ni, printre care dou\ femei.

Potrivit poli]iei este vorba de o adev\rat\ misiune de pedepsire, din cauza unor ne`n]elegeri

mai vechi, organizat\ de cinci rom=ni `mpotriva a al]i trei. Cei cinci erau `narma]i cu b=te [i i-au b\tut cu s\lb\ticie pe ceilal]i trei, dintre care unul a fost aruncat de la balcon. Cei trei r\ni]i au fost du[i la Serviciul de urgen]\ al Spitalului San Giacomo d’Altopasso din Licata, unde medicii le-au dat tuturor un prognostic de vindecare de opt zile.

~nc\erare `ntre rom=ni [i italieni Ceart\ `ntre tineri rom=ni [i italieni s=mb\t\ 15 ianuarie `n afara barului Galleria 5 la Torre di Mosto (provincia Venezia). Bilan]ul este grav: doi tineri italieni de circa 20 de ani la spital, un arestat [i un denun]at pentru leziuni foarte grave, ambii rom=ni.

Totul s-a `nt=mplat din cauza unei discu]ii banale ce s-a iscat imediat dup\ ie[irea din bar [i a continuat pe strad\.

Era circa ora 23 c=nd dintr-un apartament de la al doilea etaj de deasupra barului, c=]iva rom=ni, probabil be]i, au `nceput s\ arunce peste persoanele de jos pungi cu ap\. Dup\ primele pl=ngeri din partea persoanelor udate, atmosfera s-a `ncins. Rom=nii au cobor=t dup\ ce din bar le-au fost adresate primele insulte.

Un rom=n a dat o palm\ unei fete, dezl\n]uind interven]ia prietenului acesteia.

Astfel au ajuns s\ se bat\ doi tineri rom=ni cu doi tineri italieni. Cei din urm\ au avut cel mai mult de suferit. Unul dintre cei doi rom=ni a luat un mop i-a rupt m=nerul [i i-a b\gat-o `n ochi unuia dintre italieni. ~n acel moment patronul barului a chemat carabinierii. Cei doi rom=ni au fost du[i la cazarm\, iar cei doi italieni au fost du[i la Urgen]\: unul

dintre ei a suferit diferite contuzii [i o leziune la ochiul drept, prognosticul de vindecare fiind de dou\ s\pt\m=ni.

Cel\lalt b\iat din Torre s-a ales cu o t\ietur\ la b\rbie, vindecabil\ `n zece zile. Pentru cei doi rom=ni se prev\d o serie de consecin]e penale: cel mai violent dintre cei doi a fost arestat pentru leziuni deosebit de grave [i dus la `nchisoare la Venezia. Cel\lalt cona]ional a fost denun]at pentru acela[i motiv. ~nc\ierarea violent\ a l\sat `nm\rmurit\ o localitate `ntreag\. Asupra faptului a intervenit primarul, Camillo Paludetto: “Cei care comit infrac]iuni trebuie trimi[i acas\ [i cei care `nchiriaz\ apartamentele trebuie s\ se informeze cui le dau, fiindc\ apoi consecin]ele negative se revars\ asupra localit\]ii [i cet\]enilor din Torre care au dreptul s\ tr\iasc\ lini[ti]i”. “De mai mult timp am demarat controale specifice prin patrule mixte ale gardienilor publici [i carabinierilor - subliniaz\ Paludetto -, ceea ce lipse[te este o lege care s\ ne permit\ expulzarea subiec]ilor, comunitari sau nu, care comit infrac]iuni `n Italia.”

28 ianuarie 2011

Gazeta Rom=neasc\

ACTUALITATE 17

Rom=ncele lui Berlusconi Procuratura din Milano a demarat o anchet\ penal\ care `l vizeaz\ direct pe premierul Silvio Berlusconi, suspectat de trafic de influen]\ [i

rela]ii sexuale cu o presupus\ prostituat\ minor\ de origine marocan\, Karima “Ruby” El Mahroug. ~n contextul anchetei, presa a publicat o

serie de detalii descoperite de magistra]i [i unele fragmente de intercept\ri telefonice `n care apar [i numele a dou\ rom=nce.

fete, apar in mai multe r=nduri [i referiri la Ioana Vi[an, mai bine cunoscut\ `n anturajul ei drept “Anna” sau “Annina”.

“Am atins cerut cu degetul” Ioana Vi[an, 32 ani, originar\ din Arge[, `mpreun\ cu o alt\ rom=nc\, Ioana Claudia Amarghioale, ar fi participat ca dame de companie la o petrecere organizat\ de premierul italian `n seara de 25 august 2010. Conform cotidianului Corriere della Sera, din verific\rile poli]iei judiciare, rezult\ c\ la petrecerea organizat\ de premier au fost invitate patru fete str\ine: “rom=ncele Ioana Claudia Amarghioale [i Ioana Vi[an, brazilianca Iris Berardi [i rusoaica Raissa Skorkina”.

Potrivit documentelor aflate `n posesia magistra]ilor [i publicate par]ial [i de Diretta News, una din tinerele care `l frecventau pe Silvio Berlusconi `n mod frecvent, la re[edin]a sa de la Arcore, este tomai Ioana Vi[an.

“Apartamentul Ioanei Vi[an de pe strada Olgettina 65 a fost perchezi]ionat zilele trecute.

Telefonul acesteia apare prezent at=t `n 2009, c=t [i `n 2010, deseori [i pe perioade `ndelungate de timp, `n zona satelitar\ de la Arcore. ~n 2010, ea a fost de 53 de ori acas\ la Berlusconi.

Celularul ei rezult\ ca fiind la Arcore pe timpul unei `ntregi s\pt\m=ni, de la 1 la 8 ianuarie.

Apoi, de la 6 la 7 februarie, 8 [i 9 februarie, 15, 20 [i 21 februarie, 7 [i 8 martie, de pe 13 pe 15 martie, 21 [i 22 martie, 28 [i 29 martie, de pe 4 pe 6 aprilie, pe 10 [i 11 aprilie, 18 aprilie, 25 aprilie, 2 [i 3 mai, 9 [i 10 mai, 15 [i 16 mai, 19 mai, 30 mai, 4 [i 5 iulie, 12 [i 13 iulie, 8 [i 9 august, de pe 10 pe 14 august, de pe 23 p=n\ pe 25 august, 19 [i 26 septembrie”. ~n septembrie 2009, rom=nca Ioana Vi[an a fost una din protagonistele celuilalt “sexgate” care l-a avut `n centru pe premierul italian Silvio Berlusconi. “Corriere della Sera” [i “La Stampa” au publicat fragmente ample din interogatoriul la care a fost supus Gianpaolo Tarantini, un cunoscut `ntreprinz\tor italian, care a declarat `n fa]a organelor de anchet\ c\, `n diferite ocazii, a pl\tit 30 de tinere pentru ai ]ine companie lui Silvio Berlusconi. Printre

Cotidianul “La Repubblica” a publicat un interviu cu Ioana Vi[an, `n care t=n\ra arge[eanc\ aduce detalii inedite cu privire la rela]ia sa cu Berlusconi, pe care l-ar fi cunoscut acum c=]iva ani “la teatru”.

Ioana Vi[an se declar\ “norocoas\” c\ l-a cunoscut pe premier, dar r\spunde cu un “no comment”, atunci c=nd reporterul italian o `ntreab\ dac\ a `ntre]inut rela]ii sexuale cu Berlusconi. ~n sf=r[it, rom=nca se pl=nge de modul `n care a fost tratat\ de poli]i[tii care iau perchezi]ionat casa - o proprietate a lui Berlusconi - “am fost tratat\ c\ o criminal\” [i acuz\ jurnali[tii c\ `i pun eticheta “escort” (prostituat\ de lux), doar pentru c\ “este rom=nc\”.

Sus]ine c\ `[i pl\te[te singur\ chiria la apartamentul de la Milano [i “este student\ la drept”.Red\m mai jos c=teva fragmente din interviul realizat de Paolo Berizzi cu Ioana Vi[an.

“Dac\ m-am culcat cu Berlusconi? Este vorba de intimitatea mea, nu r\spund la `ntrebare [i nu sunt o prostituat\ (“escort”). At=ta invidie, at=ta r\utate `n jurul meu, m-au f\cut s\ `nt=rzii cu examenele la universitate”.

Reporterul o `ntreab\ apoi pe rom=nc\ ce are de spus `n leg\tur\ cu faptul c\ ancheta poli]iei a dovedit c\ telefonul ei mobil a fost reperat deseori `ntre 2009 [i 2010, la re[edin]a premierului, fiind, se pare, una din cele mai “invitate” fete. “Sunt o fat\ norocoas\, faptul c\ lam cunoscut pe premier, e ca [i cum a[ fi atins cerul cu un deget, nu v\d nicio problem\”.

Despre Berlusconi, urmeaz\ numai cuvinte de laud\: “E o persoan\ generoas\, la petrecerile [i mesele la care am participat nu se `nt=mpla nimic din ceea ce scrie]i voi. Eu nu sunt un personaj public, nu sunt o subret\ [i nici m\car o prostituat\”.

Despre Ruby Karima, minora marocan\ care a dat na[tere la scandal, rom=nca refuz\ s\ vorbeasc\. Afirm\ `ns\ c\ tot ceea ce se scrie `n pres\ despre ea “`mi face r\u mie [i familiei

Ioana Vi[an, zis\ “Annina”

mele”. Apoi, `ntreab\ retoric: “De ce scrie]i mereu despre mine c\ sunt o prostituat\? Doar pentru c\ sunt rom=nc\?”. Reporterul `i r\spunde c\ exist\ m\rturiile lui Giampaolo Tarantini (un `ntreprinz\tor italian), care afirm\ c\ a pl\tit-o pe rom=nc\ cu 1000 de euro, pentru a avea rela]ii intime cu premierul, `n 2008.

Ioana Vi[an neag\, acuz=ndu-l la r=ndul ei, pe Tarantini “care nu [tie nimic despre mine, `ncearc\ s\ arunce totul pe altcineva”.

Apoi, rom=nca precizeaz\: “sunt prietena lui Berlusconi, nu a lui Tarantino, l-am cunoscut pe premier acum c=]iva ani, la Roma, dar nu v\ spun exact unde, [i `n ce ocazie”. Iar de la primul ministru, continu\ “nu am primit niciodat\ bani ca s\ fac sex”.

Paolo Berizzi `i pune o ultim\ `ntrebare rom=ncei: “Dvs. sunte]i logodnica misterioas\ a premierului?”. R\spunsul e categoric: “A[ vrea eu s\ fie a[a… A[ vrea eu!”.

Miruna C\jv\neanu

Gazeta Rom=neasc\

18 ROM+NI ~N ITALIA

28 ianuarie 2011

Fotbal rom=nesc la Roma La Roma a luat na[tere o echip\ de fotbal rom=neasc\, care evolueaz\ `n campionatul “Dilettanti”.

Este vorba despre “Euro sportclub

mania”- o echip\ t=n\r\, n\scut\ la Roma `n urm\ cu c=teva luni, din ini]iativa lui Silviu Ciubotaru.

Rom=nii nu au ajuns `nc\ la nivelul

lui Mutu sau Chivu, dar sunt m=ndri c\ alc\tuiesc o adev\rat\ familie sportiv\: `n care [i colegii italieni `nva]\ rom=ne[te!

Silviu Ciubotaru (st=nga) [i antrenorul echipei care nu este format\ numai din rom=ni, dar la care se vorbe[te numai rom=ne[te Ideea de a pune pe picioare o echip\ de fotbal `n Italia a avut-o Silviu Ciubotariu, un rom=n stabilit de mai mul]i ani la Roma: “Ideea de a face sport [i de a lucra `n sport, ca instrument de integrare cultural\ [i social\ s-a n\scut `n 2002, c=nd m\ aflam la Roma ca emigrant [i aveam probleme cu g\sirea unui loc de munc\. Voiam s\ dep\[esc bariera psihologic\ legat\ de `nceperea unui nou mod de via]\, `ntr-o ]ar\ str\in\”.

Cu o activitate sportiv\ de 13 ani, at=t `n Rom=nia, c=t [i `n Italia, Silviu a `nceput s\ participe la competi]ii sportive multietnice [i la turnee pentru `ncep\tori: “~n 2003, dup\ ce am reu[it s\ `mi aduc familia `n Italia, m-am al\turat unui grup de rom=ni care omponen]a echipei “Euro sportclub mania”: Antrenor - Massimo Carta; Portar - Dorin Florea; C\pitan Florin Spr`ncenatu (mijloca[); Vice capitan - Radu Damean (v=rf de atac); Vice capitan - Bogdan Stoica (mijloca[); Marius Antaluca (ap\r\tor); Florinel Mocanu (ap\r\tor); Daniel Pasca (ap\r\tor); Birdan Eugen, Antohi Marian, Silviu Ciubotaru, Alex Cioropan, Remus Mandanac, Adrian Cojan, Ionel Dediu, Daniel Parlog, Ionut Cr\ciun, Luigi Tamas, Ion Vlaiculescu, Iulian Adam, Ionut Rogoz, Sorin Toderica si Claudiu Cojan.

C

jucau fotbal `n fiecare sf=r[it de s\pt\m=n\. Al\turi de mine era Tomi]\ Bob`rc\, din Gala]i, care a acceptat cu pl\cere ideea de forma o echip\ cu adev\rat competitiv\.”

O echip\ adev\rat\ ~ncetul cu `ncetul, `n jurul rom=nului s-au adunat al]i tineri pasiona]i de fotbal: “Ulterior, din motive personale, Tomi]a Bob`rc\ a pasat [tafeta la trei componen]i ai grupului: Adrian Cojan din Bac\u, Marian Moldovan din Br\ila [i mie, promotorul proiectului”. De atunci, visul lui Silviu a fost mereu crearea unei echipe adev\rate. “~n cadrul turneelor multietnice de la Roma, echipa noastr\ a `nceput s\ devin\ din ce `n ce mai cunoscut\ [i mai valoroas\. ~n 2005 am luat locul 1, iar `n 2007 locul 2. Echipa era format\ din fo[ti juc\tori din diviziile rom=ne[ti B, C [i D, care, din diferite motive, s-au stabilit la Roma”.

Apoi, proiectul a `nceput s\ prind\ contur `n 2010, dup\ ce a fost g\sit un sponsor, dispus s\ cread\ `n ideea unei echipe de rom=ni.

Este vorba de Eugen Mandanac, `ntreprinz\tor rom=n de l=ng\ Roma. ~mpreun\, Eugen [i Silviu au `nceput s\ fac\ demersuri pentru a coaliza un grup de juc\tori talenta]i. A[a s-a n\scut o prim\ echip\, numit\ “DACICA”: “Ulterior, am decis `mpreun\ `nfiin]area asocia]iei sportive Euro Sportclub Mania, unde am renun]at la func]ia de pre[edinte, `n favoarea sponsorului”. A urmat parcursul birocratic. Trebuiau `ndeplinite

toate condi]iile legale pentru `nscrierea clubului `n campionat: `nscrierea juc\torilor cu legitima]ie, echipamente [i g\sirea unui teren.

A fost ales terenul de la Vilaggio Breda, la ie[irea de la Roma [i `n sf=r[it, echipa a devenit o realitate `n luna iunie a lui 2010.

spune, un pic rom=ni. De acum, se vorbe[te numai rom=ne[te `n vestiar” glume[te Eugen Mandanac.

Tot italian este [i antrenorul echipei. Este vorba de “Mister” Massimo Carta, un sicilian care `[i dedic\ energia [i inima b\ie]ilor s\i.

“Poate pentru c\ e sicilian, pune la inim\ o echip\ de rom=ni”.

“Suntem profesioni[ti” Proiecte de viitor “Am crezut de la `nceput `n acest proiect, chiar dac\ nu m-am ocupat p=n\ acum de fotbal. Cred c\ noi, rom=nii, trebuie s\ le ar\t\m italienilor c\ [tim s\ facem [i altceva, nu doar s\ muncim.

Trebuie s\ ne implic\m [i `n via]a social\ a comunit\]ii, s\ interac]ion\m cu italienii, s\ ar\t\m ce putem”, ne spune Eugen Mandanac, `n timp ce asist\ la `nc\lzirea echipei, `nainte de a intra `n teren.

“Ceea ce facem e serios, avem un campionat de sus]inut [i to]i juc\torii au `n]eles c\ nu mai juc\m `n turnee de `ncep\tori, ci cu profesioni[ti. Nu este important, `nc\, dac\ pierdem sasu c=[tig\m partida. Important este c\ juc\m.”

Antrenor italian Despre juc\tori, Eugen spune cu m=ndrie: “~n echip\ sunt trei italieni, restul sunt rom=ni. To]i juc\torii rom=ni sunt entuziasma]i [i `ncearc\ s\ dea ce e mai bun pe teren, chiar dac\ nu au `n spate o experien]\ de profesioni[ti. Au `nv\]at s\ joace pe cont propriu, iar acum, pentru prima oar\, au un antrenor care `i preg\te[te. Colegii italieni au devenit [i ei, se poate

Proiectul “Eurosport club mania” nu se opre[te aici. At=t Silviu Ciubotariu, c=t [i Eugen Mandanac, vor s\ g\seasc\ un teren propriu [i s\ pun\ bazele unui miniclub pentru copii, “`n care s\ se formeze viitorii juc\tori”. ~ntrebat cum e s\ joci fotbal “rom=nesc”, `n ]ara unde to]i `i cunosc pe Chivu [i pe Mutu, Eugen Mandanac r\spunde: “Bine`n]eles, noi suntem departe de nivelul lor, dar important e c\ vrem s\ ne `mbun\t\]im performan]ele. Ar fi o onoare pentru noi ca unul din juc\torii rom=ni din Divizia A s\ vin\ s\ asiste la unul din meciurile noastre!”

Conchide Silviu Ciubotariu: “To]i ace[ti b\ie]i au `n]eles c\ doar `mpreun\ se poate `nvinge, [i c\ grupul trebuie s\ fie disciplinat `n teren [i, mult mai mult, `n societate. Pentru a face cu adev\rat un salt de calitate, am ales doi juc\tori care au calit\]i de lider [i mentalitate de `nving\tori, pentru a urma un curs de antrenori, directori sportivi [i consultan]i sportivi `n [colile de la Roma. Hai Rom=nia!”

Miruna C\jv\neanu

28 ianuarie 2011

Gazeta Rom=neasc\

ROM+NI ~N ITALIA 19

Organiz\m nun]i ca la rom=ni ~n urm\ cu mai bine de zece ani, o rom=nc\ originar\ din Chi[in\u ajunge `n Italia plin\ de datorii [i f\r\ perspective `ncurajatoare.

Pentru o bun\ bucat\ de timp doarme [i lucreaz\ pe unde apuc\. ~n prezent, `mpreun\ cu familia a deschis o afacere care o face respec-

altceva. Dup\ mai bine de un an [i-a g\sit [i so]ul de lucru. Anii de `nceput `n Italia au fost foarte grei.

De multe ori nu aveam bani nici pentru m=ncare [i eram nevoi]i s\ c\ut\m `n diferite locuri. ~n cazul `n care unii aruncau fructele sau legumele pu]in stricate, noi le sp\lam, alegeam partea s\n\toas\ [i m=ncam. Nu s-a `nt=mplat asta doar o singur\ dat\. Am dormit [i `n condi]ii foarte grele, `n cl\diri p\r\site, pe cartoane. Pe b\iat `l a[ezam `ntre noi, s\ se `nc\lzeasc\ mai bine. Iar eu pl=ngeam. {tiam `ns\ c\ p=n\ la urm\ vom reu[i s\ trecem de necazuri.”

Maria Oglind\ `mpline[te anul acesta 50 de ani [i este originar\ din Coloni]a, localitate din apropierea Chi[in\ului. La mijlocul anului 2000 se hot\r\[te s\ plece la munc\ `n str\in\tate, chiar dac\ e nevoit\ s\ ajung\ fraudulos `n Occident. Situa]ia din ]ar\ [i faptul c\ brut\ria pe care o gestiona cu familia a falimentat, au preg\tit-o s\ `nfrunte orice greutate, numai s\ poat\ s\ lucreze `n Italia.

“Am venit fraudulos [i nu mi-e fric\ s-o spun. Nu vreau s\ dau am\nunte, dar `n acel moment eram preg\tit\ s\ fac orice pentru a ajunge la munc\ `n Italia. Am muncit mult `n ]ar\ la mine, am `ncercat [\ dezvolt [i o brut\rie, dar totul s-a dus de r=p\. Am hot\r=t `mpreun\ cu so]ul [i cu fiul meu cel mare s\ plec\m la munc\ `n str\in\tate. Era calea cea mai sigur\ de a ie[i din necazurile financiare de atunci”.

Zile grele Ajuns\ `n Peninsul\ [i-a g\sit foarte greu de lucru, iar so]ul [i b\iatul cel mare abia dup\ mai bine de un an. Au trecut to]i trei prin clipe de cump\n\. Au fost nevoi]i s\ m\n=nce din gunoaie, s\ doarm\ `n cl\diri dezafectate, pe cartoane, indiferent de temperatura de afar\. Au r\mas uni]i [i asta le-a dat putere de a merge mai departe, optimi[ti.

“Eu am g\sit de munc\ prima.

Bine`n]eles c\ la cur\]enie, nimic

Pe cont propriu Cu timpul [i-au g\sit to]i trei de munc\, au adus-o [i pe fiica mai mic\ din Moldova [i pe una dintre nurorile Mariei. Au f\cut c=t mai multe economii iar cu banii pe care i-au str=ns cu greu, au deschis un magazin [i un atelier unde v=nd [i confec]ioneaz\ rochii de mireas\. Afacerea s-a l\rgit `ntre timp [i familia Oglind\ a trecut la organizarea de nun]i, petreceri [i dansuri.

De aproape doi ani au organizat zeci de nun]i [i au v=ndut un num\r destul de mare de rochii de mireas\.

“Eu am lucrat croitorie [i `n Moldova, la mine acas\. De mare ajutor `mi este nora mea care se pricepe foarte bine la a croi [i coase rochii pe gustul rom=nilor.

At=t din Rep. Moldova, c=t [i din Rom=nia. Eu le spun rom=ni la to]i. De c=nd am dat drumul afac-

tat\ [i asigur\ familiei o via]\ mai u[oar\ [i plin\ de satisfac]ii: face rochii de mireas\ [i organizeaz\ nun]i.

Maria Oglind\ a trecut de greut\]i [i acum are afacerea ei erii am organizat zeci de nun]i [i am v=ndut foarte multe rochii de mireas\. A fost imnportant ca de fiecare dat\ clien]ii s\ fie mul]umi]i [i dup\ aia ni s-a f\cut reclam\ foarte repede.”

Pre]urile pentru rochiile de mireas\ nu sunt foarte mari. Pot varia de la 350 [i p=n\ la 1500 de euro. “Avem rochii pentru cam toate gusturile, dar vorbesc de nivelul nostru, al oamenilor obi[nui]i.

Am v=ndut rochii [i de 350 de euro [i maxim 1500. Dar am preg\tit [i modele care includ bijuterii Swarovski. Pre]ul `l stabilim `n func]ie de cerin]ele clientului, de materiale, podoabe sau cus\tur\. E pentru toat\ lumea.

Noi spunem c\ pre]urile sunt moldovene[ti, adic\ s\-[i permit\ toat\ lumea. Am dep\[it de 30 de modele, toate fiind crea]ia noastr\, nimic copiat sau ref\cut.”

Maria Oglind\ nu s-a oprit doar

la a confec]iona [i vinde rochii de mireas\. `mpreun\ cu nora [i fata sa au `nceput s\ creeze [i multe alte accesorii pentru nun]i. “Mai nou facem tot felul de aranjamente florale, buchete pentru mirese, organiz\m s\lile de petrecere, `mpodobim [i a[ez\m totul s\ fie c=t mai pl\cut. Ne ocup\m [i de dansuri pe tot timpul petrecerilor de nunt\.”

Pentru moment totul merge foarte bine [i Maria afirm\ c\ at=ta timp c=t vor fi rom=ni `n Italia [i familiei sale `i va merge bine.

Proiectele de viitor ne declar\ c\ sunt mari, dar nu vrea s\ le dezv\luie din supersti]ie. Promite `ns\ s\ ne informeze dac\ totul merge bine.

“Ceea ce am pornit e cu [i pentru rom=ni. Indiferent de pe ce parte a Prutului. C=t vor exista rom=ni `n Italia cred c\ [i nou\ ne va merge bine. Deja avem `n plan multe alte lucruri care ne va ridica material [i ne va aduce multe satisfac]ii. Dar nu a[ vrea deocamdat\ s\ vorbesc despre el, p=n\ nu sunt gata. Mi-e fric\ s\-mi merg\ r\u. Promit `ns\ s\ v\ sun [i s\ v\ spun atunci c\ totul e bine.”

Andi R\diu

Maria Oglind\ tel. 3202475788 www.nuntadevis.it.

Gazeta Rom=neasc\

20 MOLDOVA

Spiritul european, Berlusconi [i moldovenii Urm\rind episod dup\ episod epopeea lui Berlusconi, m\ `ntreb care sunt semnifica]iile acesteia pentru omul din Est, venit `n Europa ca s\-i `nsu[easc\ modelele, s\-i soarb\ `n]elepciunea, s\ se trateze de reflexele g=ndirii totalitare. Ce trebuie s\ cread\ esticul despre magnatul care a ajuns prim-ministru [i care, chiar dac\ `[i face datoriile la care func]ia `l oblig\, a devenit, gra]ie averii sale imense, cel mai mare corup\tor al ]\rii sale?

S\ cread\ c\ Berlusconi este un rezultat natural al democra]iei, capitalismului [i Occidentului? C\ Berlusconi e un model al omului de afaceri de succes care, anume pentru c\ [i-a condus bine propria afacere, ajunge s\ conduc\ o ]ar\ `ntreag\? {i c\, la urma urmei, trebuie s\ fim europene[te toleran]i cu micile sale p\cate?

Am crezut `ntotdeauna c\ spiritul european, acel amestec de memorie istoric\, toleran]\, obi[nuin]\ de a lucra bine, moral\ cre[tin\, Voltaire, Rousseau, un pic de Dante, un pic de De Sade, un pic de Marx chiar, acest spirit deci am crezut c\ poate fi antidotul totalitarismelor, c\ poate `mbl=nzi [i `nnobila totalitarismele acolo unde acestea sunt inevitabile. Fascismul italian a fost destul de bl=nd. Fascismul german a fost feroce anume de aceea c\ a vrut s\ distrug\ spiritul european al toleran]ei [i democra]iei. Comunismul, aceast\ ideologie utopic\ european\, tradus `n practica vie]ii de toate zilele, a avut aspecte diferite `n diferite ]\ri. Dar cu c=t ]ara era mai pu]in european\, cu at=t efectele sale erau mai devastante.

Comunismul sovietic, realizat `ntr-o ]ar\ cre[tinat\ [i apoi

europenizat\ de Petru cel Mare, a avut laturile lui foarte ur=te, dar nu poate fi comparat cu comunismul oribil de tip chinez sau nord-coreean.

Dar sovieticii invidiau modul de via]\ al ]\rilor socialiste europene, Cehoslovacia, Germania Democratic\, Iugoslavia, unde era mai mult\ ordine, o productivitate mai `nalt\ [i unde omul tr\ia mai bine. {i deci, deficien]ele comunismului mi le-am explicat prin lipsa sau prezen]a mai mic\ ori mai mare a spiritului european. Obscena dictatur\ comunist\ a lui Ceau[escu `n Rom=nia o puneam pe socoteala jugului otoman [i perioadei fanariote. {i judec=nd `n aceast\ ordine de idei, am ajuns s\ cred c\ chiar America, Statele Unite, dep\rtate fiind de sursa spiritualit\]ii europene, au deraiat, cu toat\ democra]ia lor perfect\, `ntr-un fanatism religios de prost gust, `n maniheism [i atiduni ridicole de mari salvatori ai umanit\]ii.

Unde vreau s\ ajung, m\ ve]i `ntreba. La Berlusconi. Pe care

vreau s\-l denun] ca pe un tr\d\tor al spiritului european. Comportamentele sale sunt din ce `n ce mai “orientale”. Este `nvinuit de viciul foarte oriental al corup]iei. Stolurile de fete care trec pragul re[edin]elor sale [i pe care le cople[e[te cu bani, aur [i pietre scumpe nu pot s\ nu sugereze haremurile sultanului, odalisce languroase, dansul din buric. Prietenii s\i sunt Gheddafi [i Putin. ~n Europa exist\ distinc]ia clar\ dintre public [i privat.

Berlusconi o `ncalc\ cu non[alan]\: spa]iile sale private, Arcore, vilele din Sardinia sunt [i locurile de unde `[i exercit\ puterea de func]ionar public; [i viceversa, palatele puterii sunt folosite `n scopuri strict private. Atunci c=nd curtezana Ruby este arestat\ de poli]ie, primul ministru telefoneaz\ la chestur\ ca s\ o salveze pe protejata lui Berlusconi invoc=nd ra]iuni de stat: Ruby ar fi, chipurile, nepoata pre[edintelui egiptean Mubarak. Dar nu numai confuzia dintre public

28 ianuarie 2011

B\tr=nul amorezat e ca piro[ca cu p\sat [i privat iese din tiparele europene, `nsu[i modul acesta de a face dragoste (chem=nd la palat un stol de femei, pun=ndu-le s\-[i expun\ nurii, pentru ca s\ aleag\ mai apoi din toate pe una l\s=ndu-le dezam\gite pe celelalte) este profund ne-european.

Ca s\ nu mai zicem c\ este profund ne-catolic, profund superficial [i... [i curat murdar. {i ca s\ nu mai cit\m [i `n]elepciunea popular\: b\tr=nul amorezat e ca piro[ca cu p\sat.

Dar s\ nu uit cu ce am pornit.

Eu, omul din Est care vrea s\ devin\ european perfect, trebuie s\ fiu con[tient c\ Berlusconi reprezint\ o c\dere, o gre[eal\ de stil a Europei. {i o abatere de la Constitu]ie a Italiei, care, dup\ cum zicea Luciana Litizzetto, a devenit dintr-o “repubblica fondata sul lavoro” “una repubblica fondata sulla gnocca”. Deci, pe Berlusconi nu trebuie s\-l dau cu nici un pre] drept exemplu oamenilor politici din Estul meu. Care ar trebui, dup\ umila mea p\rere, s\ fac\ `n alcovurile lor private tot ce le permite imagina]ia, poten]a [i poten]ialul economic, numai s\ nu plictiseasc\ lumea cu publicizarea presta]iilor lor grote[ti.

De fapt, pentru Republica Moldova nu exist\ nici un pericol. Dup\ cum se [tie, Vlad Filat, primul ministru moldovean, a pus la index cartea “Sexul povestit celor mici”. Iar Marian Lupu, spicherul Parlamentului [i Pre[edintele interimar al ]\rii, atunci c=nd a fost `nvinuit c\ ar avea o rela]ie extraconjugal\, a promis s\ dea la moac\ celui care r\sp=nde[te a[a zvonuri infamante. “Niente sesso. Siamo moldavi.”

Victor Dru]\

1PSUBMVM JNJHSBUJFJ În fiecare zi știri, anchete și informaţii utile pentru toţi strainii din Italia

28 ianuarie 2011

Gazeta Rom=neasc\

B\sescu, baie de huiduieli la Hora Unirii Val de huiduieli, la ceremoniile de la Ia[i dedicate zilei Unirii mici: pre[edintele Traian B\sescu a fost huiduit insistent [i i s-a strigat “Ru[ine” în timpul primirii onorului militar [i inton\rii imnului. Scena sa repetat [i la Foc[ani, unde un participant la festivitate a aruncat cu un bulg\re de z\pad\ `nspre pre[edintele B\sescu, f\r\ a-l nimeri `ns\.

Mica Unire, s\rb\torit\ de rom=ni huiduindu-l pe Traian B\sescu

B\sescu, la Ia[i, printre huiduieli: S\rb\toarea trebuie respectat\ Ziua de 24 ianuarie, aniversarea Zilei Unirii, a fost extrem de tensionat\ `n acest an.

Pre[edintele Traian B\sescu a fost huiduit la Ia[i [i Foc[ani, unde a participat la s\rb\torirea a 152 de ani de la Unirea Principatelor Rom=ne. Dac\ `n anii trecu]i prezen]a pre[edintelui st=rnea b\i de mul]ime, `n acest an, pre[edintele a fost `nt=mpinat de un cor de invective: “Huo, mincinosul, ho]ule, demisia” sau “Ai v=ndut ]ara”, “B\sescu dezbinare, Cuza cel Mare”, “Criza Unire, B\sescu `nvr\jbire”.

Oficialit\]ile l-au `nt=mpinat `ns\ cu aplauze pe [eful statului. Flancat de primarul Ia[iului, Gheorghe Nichita, [i de pre[edintele Consiliului Jude]ean, Constantin Simirad, B\sescu nu a schi]at nicio reac]ie la adresa celor care l-au huiduit [i care potrivit presei proveneau din r=ndurile veteranilor afecta]i recent de recalcularea pensiilor. “Cred c\ o s\rb\toare trebuie respectat\ [i trebuie s\ fie un

pilon fa]\ de care ne g=ndim la viitor. Nimeni nu are secretele viitorului, dar privind `n istorie, trebuie s\ observ\m c\ marile momente ale istoriei noastre sunt legate de unitate, de responsabilitate fa]\ de `nainta[i”, [i-a `nceput [eful statului discursul `n corul de fluier\turi.

Apoi pre[edintele a vorbit cu c=]iva oameni `ncerc=nd `n zadar s\ calmeze spiritele, a f\cut c=]iva pa[i de hor\ acompaniat de “persoanele de protocol”, dup\ care s-a retras. La manifest\rile care au adunat 5.000 de persoane, au participat [i mini[tri ai Guvernului, parlamentari, dar [i liderul PSD, Victor Ponta [i cel al liberalilor, Crin Antonescu.

Alt ora[, acela[i tratament Dup\ ce diminea]\ a fost fluierat copios la Ia[i, [eful statului a primit acela[i tratament [i la Foc[ani. Pre[edintele [i-a ]inut imperturbabil discursul dedicat Micii Uniri. Ba chiar a f\cut [i o glum\ care i-a adus `n corul de fluier\turi [i ceva aplauze.

“Ca de obicei `n ultimii cinci-[ase ani de ziua Unirii sunt la Ia[i [i Foc[ani. Cu siguran]\ nu vin pentru voturi, nici pentru aplauze, nici pentru fluier\turi chiar. (continu\ la pag. 22)

ACTUALITATE 21

Lucifeanderul Unirii Oana Iura[cu De Ziua Unirii, am r\mas noi `ntre noi, f\r\ FMI, f\r\ francezi, germani [i alte popoare prietene din UE, care `n ultima vreme par c\ nu ne `n]eleg.

Cum a fost la S\rb\toarea Unirii de la Ia[i? A[a cum, dac\ `nchidem ochii [i turn\m pu]in vin pe plit\, vorba lui Caragiale, lesne ne imagin\m c-a fost: un urlet [i-un scandal. A lipsit fumul de mici, din evocarea `nchipuit\ a scriitorului, aflat odinioar\, departe de ]ar\, la Berlin.

Nu a lipsit impersonatorul lui Mo[ Ion Roat\, cu acela[i bolovan legat `n spate, nu au lipsit nici vorbele `nalte despre trecutul mare, de care e clar c\ nu ne-nvrednicim.

Nu a lipsit retorica omagiilor. Anul \sta Cuza a devenit un fel de bancnot\ de aplicat la butonier\, pe frunte, dup\ caz.

“B\sescu pentru noi este Cuza doi”, crede [i a mai [i zis ministrul de Externe, Baconschi Teodor.

Mul]imile `ns\ au sc\pat de sub control, spre diferen]\ de desf\[ur\torul obi[nuit cu ]\rani [i oameni ai muncii ferici]i, care se bag\, de s\rb\torile legale [i de zilele de na[tere ale scriitorilor na]ionali. Cet\]enii nu s-au mai l\sat fura]i de show, la depunerea coroanelor de flori [i nu s-au mai `mb\tat cu t\m=ia nostalgiei dup\ `nainta[i.

Au ac]ionat, rup=nd lan]ul cum s-ar spune prin mahalaua l\ut\reasc\ evocat\ de Caragiale. Unul psihologic, acela de iubire, dintre [eful statului [i cet\]eni. Dac\ `n al]i ani, pre[edintele `n c\m\[i cadrilate se arunca senin `n mul]imi ca-n mare.....

Acum, la Ia[i, a fost de-ajuns s\ apar\, ca un vuiet compact de huiduieli, de c=teva minute, s\ se declan[eze [i s\-i acopere toate zisele. ~ntregul discurs a fost bruiat constant, a[a `nc=t s-a `n]eles foarte clar c\ reforma s\n\t\]ii, a educa]iei de care se f\cea vorbire, precum [i personajul istoric au probleme mari pe teren, `n lumea real\.

Au fost primi]i asem\n\tor, cu huiduieli, [i doamna Udrea [i domnul Baconschi.

Probabil `nciudat c\ `mbr\]i[area mul]imilor nu e a[a c\lduroas\, [eful diploma]iei s-a `nc\p\]=nat s\ insiste asupra lui Cuza re`ncarnat.

Cum vor d=n[ii. Ace[ti oameni, care dup\ [ase ani de mandat, care, dup\ doi, nu pot fi contrazi[i. Dac\ sunt contesta]i `n strad\ li se pare; sau cred c\ sunt lucra]i de m=na agenturilor. Agenturile pensionarilor. Agenturile PSD-ului. Ce trist c\ func]ionarii `ndelunga]i ai puterii au memoria scurt\. Foarte scurt\ [i selectiv\.

De Cuza nici nu poate fi vorba zilele astea.

Poate de Istrate Dabija voievod, al lui Eminescu.... (continu\ la pag. 22)

22 ACTUALITATE

Lucifeanderul Unirii (continu\ de la pag. 21) Dar memoria recent\ ar fi trebuit s\ tresar\ ca de un vis ur=t. Momentul huiduielilor de Ziua Unirii a sem\nat izbitor cu scena balconului, `n care s-a distribuit singur tovar\[ul Nicolae Ceau[escu.

Aceea[i caden]\ a frazelor [i aceea[i stupoare la declan[area contesta]iilor. Cu mici diferen]e esen]iale. Unul ne mai d\dea un leu, altul ia [i ultimul leu de la oameni. Unul a strigat “Alo!” mul]imilor, de parc\ vorbea la telefon cu un subaltern `n spasme. Altul nici nu s-a obosit s\ li se adreseze. ~n fond e vorba de aceea[i izolare a celui care de]ine puterea.

Ce e `n neregul\ cu acest tip de politicieni, cu predispozi]ii dictatoriale? Nu sunt duri dec=t `n limuzine [i nu concep c\ oamenii s-ar putea s\ nu `i plac\ dup\ ce realmente `i duci de r=p\?

Din 15 august 2010, de c=nd a fost ultima oar\ huiduit, [eful statului nu s-a mai adresat direct maselor. A evitat [i tradi]ionalele ur\ri cu sticla de [ampanie `n m=n\, de Anul Nou. S-a adresat acum, dup\ ispr\vi de nepovestit din epoca de aur Boc. Publicul pu]in entuziast a dat glas feed-back-ului real al reformelor draconice. Prudent\, Puterea s-a raportat artificial la cet\]eni, de doi ani, prin mass media, [i unele dintre acelea, trecute prin filtre de tip Rodica Culcer, o reformist\ de la pensionul {tefan Gheorghiu.

Pentru unii `ns\, Cuza e Cuza, a[a cum huiduielile au fost c=t se poate de reale.

Probabil vor continua, `n forme diverse, din ce `n ce mai tare, pe m\sura realiz\rilor epocii Boc. ~ntrebarea este ce fel de politicieni avem, cu asemenea ecart fa]\ de memoria colectiv\: c=nd cet\]enii te huiduie, nu `]i aminte[ti de cine ar trebui s\ `]i aminte[ti ci culmea, te autoproiectezi `ntr-un fel de urma[ al lui Cuza?!

Un lucru e cert `ns\. Contesta]i, dictatorii sau autocra]ii sunt mu]i [i surzi la ceea ce v\d cu ochiul liber. {i continu\ neab\tut. Din limuzine, ca ne`n]ele[ii.

A[a vor decurge urm\torii trei ani de mandat preziden]ial?

Din p\cate providen]ialii c\rora istoria nu le-a dat dreptate nu sunt din aluatul marelui Cuza. Ci din stofa cazon\ a mare[alului. “Popor ingrat”. Cam a[a a socotit Ion Antonescu la sf=r[it, dup\ uria[ele sale erori.

Dar pe atunci nu exista Internet, nu existau mass media, PR, ofi]eri de pres\, omagian]i, intelectuali prea ocupa]i s\ mediteze asupra eticii. Toate aceste ziduri de ap\r\re i-au creat o etuv\ protectoare [efului statului.

Gazeta Rom=neasc\

28 ianuarie 2011

S\rb\toare f\r\ fast (continu\ de la pag. 21) Dar trebuie s\ v\ spun c\ vin `n primul r=nd din respect pentru istorie, pentru urma[ii acelora care au f\cut unirea. Este probabil un moment `n care cel mai important lucru este s\ ar\t\m respect pentru istoria noastr\ [i noi.

Cred c\ dincolo de patimi, dincolo de dorin]e, dincolo chiar de interesul fiec\ruia dintre noi esen]a acestei zile este legat\ nu doar de istorie, ci [i de viitor”, a vorbit pre[edintele celor prezen]i la manifestarea festiv\. Dup\ sus]inerea discursului de pe scena din Pia]a Teatrului “Maior Gheorghe Pastia” din Foc[ani, pre[edintele s-a plimbat prin mul]ime, a stat de vorb\ cu oamenii, iar apoi s-a prins `ntro hor\ a Unirii. Dup\ hora Unirii, pre[edintele a plecat de la manifest\ri, iar `n momentul `n care urca `n ma[in\, o persoan\ a aruncat cu un bulg\re de z\pad\ spre acesta, f\r\ a-l lovi `ns\.

Antonescu: Reac]ia oamenilor batjocori]i Liderul PNL, Crin Antonescu a declarat, dup\ manifest\rile organizate `n Pia]a Unirii, unde pre[edintele Traian B\sescu a fost huiduit de mul]ime, c\ nimeni nu a adus oameni acolo pentru a protesta [i c\ a fost o reac]ie normal\ a unor cet\]eni “batjocori]i [i trata]i drept parazi]i”. “A fost diferit `n acest an fa]\ de alte ocazii. Ni[te oameni [i-au strigat nemul]umirile. E firesc s\ se `nt=mple asta. Oamenii au dreptul s\-[i spun\ p\surile. Ei sunt dispera]i,

batjocori]i [i sunt trata]i drept parazi]i”, a declarat Antonescu. Nemul]umirea oamenilor este fireasc\, a apreciat [i liderul PSD Victor Ponta, `n leg\tur\ cu modul `n care a fost primit pre[edintele Traian B\sescu, la Ia[i.

“Oamenii au ar\tat ce cred cu adev\rat despre domnii B\sescu [i Simirad”, a spus Victor Ponta, `ntrebat fiind cum comenteaz\ primirea de care a avut parte pre[edintele Traian B\sescu, la Ia[i.

B\ile de mul]ime, doar o amintire ~n fiecare din anii anteriori, pre[edintele Traian B\sescu sosea cu o zi `nainte la Ia[i, relateaz\ Jurnalul Na]ional. Se caza la Hotel Traian sau Europa, f\cea un tur prin ora[ [i nelipsitele b\i de mul]ime. Dup\ ce ajungea `n Pia]a Unirii, B\sescu se `ntre]inea jovial cu mo[ Ion Roat\, un ie[ean costumat ca la 1859.

Se poza radios al\turi de un grup, dansa cu zecile de ie[ence, care se `nghesuiau s\-i str=ng\ m=na, s\ stea al\turi de pre[edinte `n

Hora Unirii [i s\ se pozeze cu el `n fel [i chip. ~nc=ntat de fascina]ia pe care o provoca oamenilor, [eful statului chiar arunca [i c=te o s\geat\ `n discursurile sale `mpotriva adversarilor politici, culeg=nd uneori aplauze. Un astfel de happy story e acum amintire. De aceast\ dat\, a refuzat p=n\ [i invita]ia f\cut\ de liderii PDL locali pentru a participa la o gal\, organizat\ pe 23 ianuarie, `n care au fost premia]i oamenii de valoare ai Ia[iului, `n opinia PDL.

28 ianuarie 2011

Gazeta Rom=neasc\

ACTUALITATE 23

Ziua Unirii, regizat\?

Opozi]ia este acuzat\ c\ a adus la Ia[i sute de agitatori anti-B\sescu de ziua Unirii, dar membrii Opozi]iei au infirmat implicarea lor `n “circul” de la Ia[i. Pre[edintele Senatului, Mircea Geoan\, a r\spuns acuza]iilor [i a declarat ca nu a existat nicio form\ de manipulare sau implicare politic\, huiduielile reprezent=nd reac]ia normal\ la politicile guvernului.

Puterea [i Opozi]ia se acuz\ reciproc de punerea `n scen\ a evenimentelor de la Ia[i, de Ziua Principatelor. Dac\ proteja]ii lui Traian B\sescu acuz\ PSD [i PNL de orchestarea huiduielilor la adresa pre[edintelui, liderii Opozi]iei consider\ c\ reac]ia mul]imii ar fi fost mult mai `nver[unat\, `ns\ au fost evitate astfel de scene printr-o regie bine pus\ la punct a pedeli[tilor ajutate de structurile de for]\ ale statului.

Ministrul Dezvolt\rii, Elena Udrea, `i acuz\ pe Victor Ponta [i pe Crin Antonescu c\ ar fi regizat corul de huiduieli la adresa pre[edintelui Traian B\sescu de Ziua Unirii Mici. Nu omite nici televiziunile Realitatea [i Antena 3 despre care spune c\ ar fi `ncercat s\ fac\ o nou\ “revolu]ie `n direct”.

Udrea poveste[te pe blogul personal c\ l-a sunat pe pre[edintele Traian B\sescu pentru a-l avertiza de ceea ce i se pune la cale. “{tiam de c=teva zile c\ PSD [i PNL vor s\ organizeze «mi[c\ri de strad\» `n timpul festivit\]ii, dar am ales s\ vin. Ba chiar cu at=t mai mult.

Am primit informa]ii despre autobuzele care urmau s\ aduc\ “protestatarii celor dou\ partide” [i chiar ne temeam de apari]ia violen]elor”, a scris pe blogul personal Elena Udrea.

Geoan\: PDL a regizat totul!

Pre[edintele Senatului, Mircea Geoan\, nu `mp\rt\[e[te p\rerea ministrului Udrea, `n opinia lui, ceremonia de Ziua Unirii de la Ia[i a fost, din punct de vedere al organiz\rii, “o butaforie, o `ncercare de punere `n scen\, `n care la televizor s\ se vad\ ni[te fe]e luminoase, frumoase, vesele [i mul]umite”.

Opozi]ia, acuzat\ c\ a adus la Ia[i sute de agitatori anti-B\sescu Mircea Geoan\ a declarat c\, la o manifestare public\ precum cea de Ziua Unirii, `n mod evident exist\ un risc acut ca nemul]umirea popula]iei s\ r\bufneasc\. Geoan\ a mai spus c\ structurile de securitate au o imagine destul de precis\ despre starea de spirit a popula]iei [i c\, prin urmare, au luat m\suri.

“Au f\cut dou\ lucruri. Au luat m\suri - [i asta este datoria autorit\]ilor statului rom=n, s\ ia m\suri de limitare a acestor riscuri - [i, `ntr-adev\r, pentru prima dat\ am v\zut popula]ia Ia[iului care nu a putut s\ intre `n faimoasa hor\ a Unirii, care era cel mai frumos lucru, dincolo de factorul politic. {i, `n al doilea r=nd, faptul c\ cei de la putere [i-au regizat partea de televiziune. Pentru c\ acolo, pe sc\rile de la hotelul din Pia]a Unirii au fost adu[i, pe l=ng\ notabilit\]i locale, lideri PDL [i a[a

CTP: Z=mbetul lui B\sescu, dispre]uitor Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a comentat, incidentele din timpul ceremoniei de la Ia[i `n timpul c\rora Traian B\sescu a fost huiduit. “~n Rom=nia, am v\zut ni[te oameni, mul]i dintre ei fo[ti militari, huiduindu-l pe pre[edintele B\sescu `n timpul inton\rii imnului. Un popor poate s\ treac\ prin situa]ii extrem de dificile. ~n astfel de momente un popor se valideaz\ ca popor, ca na]iune, dac\ `[i men]ine respectul pentru simbolurile na]ionale. Altfel, este un nerod, este o gloat\.

Ce a f\cut domnul pre[edinte B\sescu? O s\ vorbesc despre o atitudine omeneasc\. De dou\ zile `ncoace, de c=nd a vorbit `n parcare, domnul pre[edinte r=nje[te. De fiecare dat\ c=nd comunic\ ceva, cum ar fi c\ guvernul Boc se afl\ `n ilegalitate, c\ tocmai a comis o infrac]iune, fapt stabilit de ~CCJ, domnul B\sescu r=nje[te.

De fiecare dat\ c=nd spune ceva despre militari, despre pensionari, B\sescu r=nje[te. Pare foarte `nc=ntat de ce se `nt=mpl\. Amuzat.

L-a]i putut vedea dup\ evenimentul de la Ia[i, `n care a fost huiduit imnul `nainte de a fi huiduit pre[edintele, pe domnul B\sescu la Foc[ani r=njind [i mai larg, dans=nd [i sim]indu-se perfect”, a spus Cristian Tudor Popescu. mai departe, un num\r de copii, de tineri [i de adolescen]i care, evident, erau adu[i acolo ca s\ poat\ s\ creeze cadrul, ca pe vremea ailalt\, `n care s\ evite contactul cu oamenii obi[nui]i”, a spus socialdemocratul.

Primarul Ia[ului: Am scos toat\ z\pada ca s\ nu se arunce cu bulg\ri

Primarul Nichita a adunat toat\ z\pada din Pia]a Unirii!

Primarul Ia[ului Gheorghe Nichita a declarat la Realitatea TV c\ a luat toate m\surile necesare pentru a evita incidentele din timpul ceremoniilor de Ziua Unirii la care a participat [i pre[edintele Traian B\sescu. “Am colaborat cu toate structurile statului. Ne-am informat. Ei m-au rugat ce m\suri s\ iau. Am scos toat\ z\pada ca s\ nu se arunce cu bulg\ri de z\pad\, s-au `ndep\rat gardurile de scen\. Cei de la PDL au f\cut organizarea pe treptele hotelului, nu eu. Ceilal]i lideri au ales ei singuri unde s\ se a[eze, nu a[ez\m liderii cu m=na ca pe timpul lui Ceau[escu”, a spus Nichita.

Gazeta Rom=neasc\

24 ACTUALITATE

Va mai intra Rom=nia `n Spa]iul Schengen?

28 ianuarie 2011

{i Finlanda se opune ader\rii Rom=niei [i Bulgariei la Schengen

O aderare a Rom=niei [i Bulgariei la spa]iul Schengen de liber\ circula]ie a persoanelor `n cadrul UE amenin]\ securitatea restului Europei, a apreciat ministrul francez pentru Afaceri Europene, Laurent Wauquiez. Totodat\, Finlanda s-a raliat Germaniei [i Fran]ei [i a refuzat, la r=ndul s\u, accesul Rom=niei [i Bulgariei `n spa]iul f\r\ frontiere.

Un alt stat european, membru Schengen, a refuzat intrarea Rom=niei [i a Bulgariei `n zona liber\ de circula]ie a persoanelor `n cadrul Uniunii Europene: Finlanda. Precedentul fusese creat prin opunerea ini]ial\ a Germaniei [i a Fran]ei privind aderarea la spa]iul Schengen a celor dou\ ]\ri.

Opunerea Finlandei a fost decis\ `n cadrul comitetului pentru afaceri europene care reune[te mini[trii finlandezi din domeniul respectiv, a explicat Mikko Norros, purt\torul de cuv=nt al cabinetului premierului. Decizia a fost anun]at\ `n cursul vizitei pe care ministrul francez pentru Afaceri Europene, Laurent Wauquiez, a efectuat-o de cur=nd la Helsinki.

Ministrul finlandez pentru Afaceri Europene [i Imigra]ie, Astrid Thors, a declarat c\ cele dou\ ]\ri au `nregistrat progrese dar c\ mai trebuie luate “m\suri concrete pentru consolidarea luptei `mpotriva criminalit\]ii [i corup]iei”. “Nu este o problem\ de securitate doar pentru Europa, ci o problem\ de securitate [i dezvoltare pentru aceste ]\ri”, a atras aten]ia ministrul finlandez.

“Se duce toat\ securitatea european\” Salut=nd decizia finlandez\, Wauquiez a declarat: “Este foarte important pentru noi c\ ast\zi, pentru prima dat\, Guvernul finlandez [i-a exprimat oficial `ndoielile privind posibilitatea Rom=niei [i Bulgariei de a adera la Schengen”.

El a calificat decizia drept “foarte simbolic\” deoarece p=n\ `n prezent aceast\ pozi]ie era sus]inut\ doar de Fran]a [i Germania. “Dac\ baza de date (...) a spa]iului Schengen cade `n m=inile crimei organizate inte-

ansele Bucure[tiului [i Sofiei de a adera `n martie 2011 s-au topit ca z\pada la soare dup\ reticen]ele exprimate de Fran]a [i Germania, comenteaz\ AFP. Intrarea unei ]\ri `n spa]iul Schengen trebuie s\ beneficieze de acordul tuturor celorlal]i membri, iar reticen]ele Germaniei [i Fran]ei au practic valoarea unui veto.

{

rna]ionale, se duce toat\ securitatea intern\ european\”, a declarat el, referindu-se la un fi[ier european folosit de poli]ia de frontier\. Wauquiez a reiterat pozi]ia comun\ franco-german\a, potrivit c\reia aderarea Bulgariei [i Rom=niei la spa]iul Schengen este “prematur\”.

“Suntem `ntr-un sector `n jurul Rom=niei, Bulgariei [i Greciei”, unde se concentreaz\ “trei sferturi dintre problemele” legate de intrarea persoanelor [i bunurilor `n UE: imigra]ia ilegal\, traficul de arme, problematica drogurilor, traficul de copii”, a afirmat ministrul francez.{i ministrul german de Interne, Thomas de Maiziere, a reamintit de cur=nd c\ Germania se opune pentru moment ader\rii Rom=niei [i Bulgariei.

MAE reac]ioneaz\ Ministerul Afacerilor Externe precizeaz\, `ntr-un comunicat c\ ia not\ cu `ngrijorare de declara]ia public\ f\cut\ de ministrul pentru Afaceri europene al Fran]ei, Laurent Wauquiez, potrivit c\reia aderarea Rom=niei [i a Bulgariei la spa]iul Schengen ar periclita securitatea Uniunii Europene `n ansamblu. “Ministerul Afacerilor Externe consider\ c\ nu exist\ nicio baz\ real\ pentru justificarea

unor astfel de afirma]ii”, se arat\ `n comunicatul citat. MAE sus]ine ca securitatea Uniunii este o prioritate pentru Rom=nia, care este preocupat\ cel pu]in `n egal\ m\sur\ cu celelalte state membre s\ o asigure la cele mai ridicate standarde.

Investi]iile importante f\cute `n securizarea frontierei externe a Uniunii, tehnologia de ultima or\ folosit\ [i preg\tirea foarte bun\ `n vederea ader\rii la Schengen sunt argumente `n acest sens, consider\ MAE.“Misiunile de evaluare Schengen a frontierelor Rom=niei s-au finalizat cu rapoarte favorabile, implementarea standardelor Schengen `n unele domenii fiind

considerate bune practici.

Analizele, inclusiv ale autorit\]ilor comunitare, demonstreaz\ faptul c\ Rom=nia nu reprezint\ un risc din punct de vedere al imigra]iei ilegale pentru Uniune”, explic\ ministerul.

Totodata, MAE precizeaza ca Romania aduce o contributie semnificativa la eforturile UE de a gestiona presiunea migratorie la frontiera greco-turca.

“Ministerul Afacerilor Externe `i adreseaz\ ministrului francez al Afacerilor europene, Laurent Wauquiez, invita]ia de a efectua o vizit\ `n Rom=nia pentru a se informa direct asupra situa]iei reale, din teren”, `ncheie MAE.

Baconschi: UE risc\ s\ nu mai fie credibil\ Ministrul rom=n de Externe, Teodor Baconschi, `[i p\streaz\ stilul incisiv `ntr-un interviu acordat Financial Times [i avertizeaz\ c\ `ns\]i credibilitatea UE poate fi afectat\ dac\ statele membre nu se supun toate acelora[i reguli, `n loc ca acestea s\ fie utilizate selectiv. Baconschi a cerut o decizie privind aderarea Rom=niei la spa]iul Schengen `n urm\toarele [ase luni, subliniind c\ Bucure[tiul a `ndeplinit toate criteriile tehnice [i resping=nd alte argumente de ordin politic pentru o am=nare ca “irelevante”. Rom=nia [i Bulgaria se a[teptau s\ adere la Schengen `n martie, dar Fran]a [i Germania au anun]at c\ vor bloca o hot\r=re, din cauza `ngrijor\rilor cu privire la corup]ie, sistemul judiciar [i crima organizat\.

“Eu cred c\ fiecare stat membru, at=t cele mai recente, c=t [i cele fondatoare, mai vechi, trebuie s\ vad\ c\ Europa func]ioneaz\ dup\ acelea[i standarde [i joac\ dup\ acelea[i reguli. (...) Dac\ vreau s\ evite concet\]enii mei tenta]ia euroscepticismului (...), trebuie s\ le ar\t c\ Europa `[i respect\ propriile principii, reguli, standarde [i proceduri. Deci, f\r\ acest lucru, este afectat\ credibilitatea proiectului european. (...) Noi ne-am f\cut temele, iar nivelul de preg\tire pentru aderare a fost confirmat de nu mai pu]in de [apte misiuni de evaluare. Astfel, a[ putea spune c\ suntem de facto `n Schengen”, a declarat Baconschi.

28 ianuarie 2011

Gazeta Rom=neasc\

ACTUALITATE 25

Recalcularea pensiilor militarilor, ilegal\ Recalcularea pensiilor a devenit un co[mar pentru mii de fo[ti militari, care s-au v\zut cu pensiile `njum\t\]ite `n luna ianuarie. Noua lege prevede calcularea tuturor penMagistra]ii ~naltei Cur]i de Casa]ie [i Justi]ie au decis, vineri, 21 ianuarie, ca recalcularea pensiilor militarilor este ilegal\, apreciind c\ pensia reprezint\ un drept patrimonial. ~CCJ a respins printr-o decizie irevocabil\, recursul Guvernului la o decizie a Cur]ii de Apel Cluj prin care s-a dispus suspendarea execut\rii H.G. nr. 735 din 21 iulie 2010 pentru recalcularea pensiilor militare de stat, a pensiilor de stat ale poli]i[tilor [i ale func]ionarilor publici cu statut special din sistemul administra]iei penitenciarelor.

Recalcularea pensiilor militarilor impus\ de noua lege a f\cut ca banii care le-au intrat `n cont acestora pe luna ianuarie s\ fie cu 50, 60 [i chiar 70% mai pu]ini ca luna trecut\. ~n total exist\ peste 7.000 de fo[ti militari cu pensii reduse, dintre cele aproximativ 28.000 de recalcul\ri. Pentru 140.000 de oameni datele nu au fost `nc\ procesate, procedura fiind `n acest moment oricum suspendat\.

Unora le-au sc\zut pensiile pentru c\ nu au depus cereri de recalculare. Al]ii s-au pensionat anticipat, au beneficiat atunci de salarii compensatorii, dar acum, la recalculare, pensia le-a sc\zut. Mai sunt [i cei care au depus cereri, `ns\ Ministerul Ap\r\rii nu i-a g\sit `n arhive.

siilor în func]ie de contribu]iile pl\tite, guvernan]ii sus]inând c\ sunt eliminate astfel sistemele speciale de pensie din unele domenii. ~nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie a

Recalcularea pensiilor militarilor a declan[at un scandal imens, pensiilor acestora sc\z=nd dramatic decis c\ modul `n care se recalculeaz\ pensiile este gre[it. Momentan, recalcularea este suspendat\, `ns\ Guvernul va emite o nou\ Ordonan]\ de Urgen]\. cont de elementele invalidate de instan]\. O alt\ m\sur\ stabilt\ de Executiv este aceea c\ pensiile recalculate pe Legea 119 [i comunicate pensionarilor militari prin decizii r\m=n valabile. Pensionarii militari c\rora nu le-au fost recalculate pensiile, din februarie vor primi aceia[i bani ca [i `n decembrie 2010 [i diferen]a corespunz\toare sumei primite `n ianuarie.

Rezervi[tii blocheaz\ Justi]ia Recalcularea, suspendat\ ~n prim\ faz\, pre[edintele Traian B\sescu a declarat c\ “nu exist\ dec=t o solu]ie: s\ fie respectat\ hot\r=rea ~naltei Cur]i.

Nimic `n afara hot\r=rii ~naltei Cur]i nu poate func]iona”, a spus B\sescu. Ulterior, [eful statului a anun]at suspendarea opera]iunii de recalculare a pensiilor, `n urma deciziei ICCJ, `ns\ a men]ionat c\ Legea 119, pe baza c\reia se recalculeaz\ pensiile, r\m=ne `n vigoare. “Decizia ICCJ trebuie respectat\, deci se suspend\ recalcularea pensiilor militarilor, dar, ca s\ ie[i]i din manipulare, vreau s\ v\ spun c\ hot\r=rea suspendat\ nu se refer\ la legea 119/2010, ci la hot\r=rea 735, din iulie 2010, care stabilea metodologia, iar legea r\m=ne `n vigoare”, a

declarat [eful statului. “Nu pot s\ nu fac c=teva observa]ii legate de campania care s-a desf\[urat `n aceast\ perioad\ legat de recalculare. Pentru mine e evident c\, dup\ ce cele dou\ trusturi ale lui V=ntu [i Voiculescu au avut o contribu]ie la a ]ine na]iunea dezbinat\, au `ncercat aceea[i performan]\ [i cu corpul militar. Lor li s-au al\turat militari care nu au stagiul complet `n Armat\. Ace[ti domni nu fac dec=t s\ `ncerce s\ blocheze un proces prin care militarii de carier\ complet\ c=[tig\ la pensie”, a mai spus B\sescu.

O nou\ ordonan]\ Guvernul va emite o nou\ Ordonan]\ de Urgen]\, prin care va stabili o nou\ metodologie de aplicare a legii 119, care s\ ]in\

Militarii sunt tot mai nemultumi]i [i cer `n strad\ [i `n instan]\ anularea procedurii. 2.000 de pensionari din sistemul de ap\rare al Rom=niei au protestat `n toat\ ]ara pentru ca pensiile primite dup\ calcularea potrivit noii legi s-au mic[orat. Ace[tia au scandat “Jos B\sescu”, “Armata vrea dreptate, onoare, demnitate”. ~n timp ce unii protestau, al]ii depuneau pl=ngeri `n instan]\ `mpotriva diminu\rii pensiilor.

3.000 de fo[ti angaja]i ai Ministerelor Internelor [i Ap\r\rii dau `n judecat\ statul.

S-au `nregistrat 6.000 de procese noi. Asta poate duce la blocarea instan]elor `n condi]iile `n care tot anul trecut acestea au avut 13.000 de procese, iar acum s-au trezit cu 6.000 `ntr-o singur\ zi.

Miza recalcul\rii pensiilor militare Aproximativ 170.000 de pensionari militari cost\ bugetul de stat c=t aproape 450.000 de pensionari obi[nui]i. Dac\ facem o compara]ie la nivelul pensiei medii rezult\ c\ un pensionar militar prime[te de la stat aproximativ 2.200 de lei pe lun\, `n timp ce to]i ceilal]i pensionari au o medie de 773 de lei pe lun\.

Potrivit listei publicate de Ministerul Ap\r\rii Na]ionale (MApN), pensiile nerecalculate ale generalilor oscileaz\ `ntre 6.000 [i 9.000 de lei, de trei ori mai mult dec=t pensiile

profesorilor universitari, care c=[tig\ lunar `ntre 2.000 [i 3.000 de lei. ~n acela[i timp, pensia unui colonel se `ncadreaz\ `ntre 2.500 [i 5.000 de lei, iar a unui comandor oscileaz\ `ntre 3.000 [i 4.500 de lei. Spre compara]ie, medicii primari c=[tig\ o pensie medie de 1.700 de lei, `n timp ce media pensiilor celorlal]i medici ajunge undeva la 1.100 de lei.

Profesorii din `nv\]\m=ntul preuniversitar ies la pensie cu un venit mediu de 1.400 de lei, iar `nv\]\torii cu 1.100 – 1.200 de lei. Un maior,

pe de alt\ parte, are o pensie de 3.400 de lei, iar locotenent coloneii c=[tig\ pensii cuprinse `ntre 3.000 [i 4.000 de lei. Mai[trii militari [i plutonierii c=[tig\ pensii `ntre 1.800 [i 2.000 de lei. Func]ionarii publici, pe de alt\ parte, au pensii care variaz\ `ntre 800 [i 1.200 de lei, `n func]ie de grad [i de specializare. Statul rom=n va cheltui `n 2011 aproximativ 1,2 miliarde de euro pentru a pl\ti pensiile fo[tilor angaja]i din Armat\, Poli]ie [i Servicii Secrete, care sunt de 2,4 ori mai mari dec=t pensiile normale.

Gazeta Rom=neasc\

26 ACTUALITATE

Prunariu, umilit: pensia i-a fost redus\ cu 70%

28 ianuarie 2011

Dumitru Prunariu este singurul rom=n care a zburat vreodat\ `n spa]iul cosmic

Ministerul Ap\r\rii a procesat la cerere aproape 25.798 de pensii. Dintre acestea, 7.505 sunt mai mici.

Printre ele se num\r\ [i pensiile lui Dumitru Prunariu, Cristian }opescu, Cristian Ga]u sau Ivan Patzaichin.

Prunariu, dup\ reducerea pensiei: “Îmi mai ajunge doar pentru telefon” Nici singurul rom=n care a zburat vreodat\ `n spa]iu nu a sc\pat de sc\derea pensiilor militare. Ba mai mult, statul i-a scos din acte cei trei ani de [edere `n fosta Uniune Sovietic\, perioad\ `n care cosmonautul Dumitru Prunariu s-a preg\tit pentru istoricul zbor `n spa]iu, din mai 1981. ~n ianuarie 2011, Prunariu a primit doar 30% din valoarea pensiei din decembrie 2010.

Pensie redus\ cu 70% “Pe vremea lui Ceau[escu era un banc cu mine. Se zicea c\ atunci c=nd cand m-a[ fi `ntors din Cosmos a[ fi fost `ntrebat: Prunariu, cum consider\m zilele alea de stat `n Cosmos? Zile libere sau concediu f\r\ plat\?”

Dumitru Prunariu face haz de necaz dup\ ce s-a trezit f\r\ 70 la sut\ din pensie dintr-un motiv, spune el, halucinant: pentru cei trei ani c=t s-a preg\tit `n URSS pentru zborul `n spa]iu [i pentru c\l\toria `n Cosmos `n sine, nu exist\ documente justificative luate `n considerare la recalcu-

larea pensiei. Prunariu, care este general [i pensionar militar, a povestit c\ a c\utat prin toate unit\]ile militare pe unde a fost angajat h=rtiile cerute, pe care lea trimis apoi la minister.

“Nu-mi face deloc pl\cere s\ abordez acest subiect. Am depus `n luna decembrie documentele de salarizare pe care le-am avut de la `nceputul carierei mele [i acum, `n ianuarie, pensia mi-a venit 30 la sut\ din valoarea pe care am avut-o `n decembrie. Nu [tiu dac\ au fost luate `n considerare acele documente. {tiu c\ anumite date lipsesc, adic\ exact perioada `n care am fost `n preg\tire pentru spa]iul cosmic.

Nu s-au g\sit documentele din momentul `n care am intrat `n avia]ia militar\, din 13 martie 1978, p=n\ c=nd m-am `ntors din preg\tire timp de trei ani de zile din or\[elul stelar [i mi-am `nceput activitatea oficial\ la comandamentul avia]iei militare.

Doar de atunci mi se g\sesc salarizarea [i documentele justificative”. ~ntrebat ce pensie are, Prunariu a precizat c\, dup\ t\iere, ce i-a r\mas `i ajunge s\ pl\teasc\ dou\ luni `ntre]inerea la bloc. El a precizat c\ beneficiaz\ [i de un salariu de cercetare, fiind angajatul unei asocia]ii [tiin]ifice care are contract cu Agen]ia Spa]ial\: “Am ie[it la pensie ca

Ga]u: “A[tept s\ fie aplicat\ decizia ~CCJ” Reputatul sportiv Cristian Ga]u, actualul pre[edinte al Federa]iei Rom=ne de Handbal, are gradul de general `n rezerv\.

Dup\ recalcularea pensiilor militare, fostului handbalist i-au fost t\ia]i 70% din bani.

“Primesc acum 16 milioane de lei. Eu nu fac politic\, dar a[tept s\ fie pus\ `n aplicare decizia ~naltei Cur]i de Casa]ie [i Justi]ie”, a men]ionat Ga]u.

s\-mi p\strez [i pensia militar\, [i salariul. Eu am luat anii trecu]i un credit s\ cump\r un aparta-

ment, pe care se duceau dou\ treimi din salariu. O parte din credit `l compensam din pensie”.

}opescu: “Am crezut `n ministrul Oprea” Cristian }opescu, general de brigad\ cu o stea [i senator PNL, a declarat c\, `n urma procesului de recalculare a pensiilor militare, [i pensia sa a fost mic[orat\ cu nou\ milioane de lei vechi. “{i mie mi s-a redus pensia. Cu nou\ milioane. Aveam 2.500 de lei [i acum am 1.600. Este drept c\ nu am depus acele adeverin]e care s-au cerut, dar chiar dac\ le depuneam, probabil c\ r\spunsul era acela[i”, a declarat Cristian }opescu.

Senatorul PNL a precizat c\ a avut deplin\ `ncredere `n promisiunea ministrului Ap\r\rii, Gabriel Oprea, c\ nicio pensie mai mic\ de 3.000 de lei nu va fi diminuat\. “Am crezut. Sigur c\ l-am crezut pe domnul ministru Oprea, c=nd a ap\rut `n Senatul Rom=niei. Eram de fa]\ c=nd a spus c\ `[i va asuma responsabilitatea politic\ [i consecin]ele dac\ vreo pensie mai mic\ de 3.000 de lei se va mic[ora”.

Patzaichin: “M\ simt umilit” Ivan Patzaichin, fost\ mare glorie a sportului rom=nesc, a ie[it la pensie cu gradul de colonel [i avansat ulterior la gradul de general `n rezerv\. El este profund dezam\git de m\surile luate de Guvernul Rom=niei, care a dispus t\ierea pensiilor militare. “P=n\ la taierea pensiilor, aveam 2.700 de lei, acum mai am doar 1.700 de lei brut, probabil 1.500 de lei net. Pur [i simplu, m\ simt umilit”, a declarat Patzaichin.

28 ianuarie 2011

Gazeta Rom=neasc\

ACTUALITATE 27

Antonescu, `n lupt\ cu N\stase la preziden]iale `n 2014 Partidele `[i fac strategiile pentru preziden]ialele din 2014. Numele liderului liberal, Crin Antonescu, a fost avansat ca [i viitorul candidat la pre[edin]ie `n 2014 din partea unei mari alian]e a Opozi]iei, `ns\ negocierile dintre PNL [i PSD deocamdat\ treneaz\.

Pe acest fond, `n laboratoarele PSD sunt vehiculate nume precum Adrian N\stase sau Alexandru Athanasiu, pentru b\t\lia pentru cea mai important\ func]ie `n stat.

Antonescu [i N\stase, pe primele locuri `n topul preferin]elor rom=nilor Chiar dac\ mai sunt patru ani p=n\ la alegerile preziden]iale din 2014, partidele [i strategii lor au `nceput s\ `[i fac\ calculele [i s\ se g=ndeasc\ ce candidat ar fi cel mai bun pentru prima demnitate din statul rom=n. Un sondaj realizat de CSCI `n luna ianuarie, la cererea Realitatea TV, `i plaseaz\ pe Crin Antonescu [i pe Adrian N\stase pe primele locuri `n topul preferin]elor rom=nilor pentru o eventual\ preluare a Pre[edin]iei. Alexandru Athanasiu ar putea fi o variant\ a PSD

pentru candidatul la Pre[edin]ie.

Astfel, pre[edintele PNL, Crin Antonescu, ar ob]ine 39% din inten]iile de vot, `n timp ce pre[edintele Consiliului Na]ional al PSD, Adrian N\stase, ar ob]ine doar 21%.

Pe locul 3 `n preferin]ele rom=nilor se afl\ Dan Diaconescu, cu 12%, urmat de Corneliu Vadim Tudor, cu 8%, Teodor Baconschi [i George Becali - ambii cu c=te 5%, dar [i Kelemen Hunor, cu 3%.

Athanasiu, `n c\r]i pentru Cotroceni Sociologul Vasile D=ncu analizeaz\ optiunile pe care le-ar avea `n acest moment PSD pentru testarea unor candida]i la

Crin Antonescu, candidat al Opozi]iei unite Crin Antonescu-pre[edinte, Victor Ponta, premier. Acest tandem ar putea fi cuprins `n `n]elegerea dintre social-democra]i [i liberali pentru constituirea unei mari alian]e a Opozi]iei.

Pentru alegerile locale [i parlamentare din 2012 se va merge pe principiul parit\]ii. “Suntem aproape [i suntem hot\r=]i s\ construim o asemenea alian]\, pe principiul parit\]ii”, a declarat pre[edintele PNL, Crin Antonescu. Nu de aceea[i p\rere este pre[edintele de onoare al PSD, Ion Iliescu. Remarca liderului de onoare al PSD arat\ totu[i c\ negocierile nu sunt chiar la final, `n ciuda optimismului liderilor Victor Ponta [i Crin Antonescu.

Liberalii s-au men]inut pe pozi]ie: egalitate cu PSD pe liste.

“Acest principiu `nseamn\, poate, un sacrificiu aritmetic din partea PSD, dar [i un sacrificiu la nivelul imaginii din partea PNL”, a explicat Crin Antonescu. Surse din cele dou\ forma]iuni sus]in c\ protocolul va preciza - chiar dac\ nu nominal - [i faptul c\ premierul viitoarei alian]e va fi dat de PSD, cel mai probabil `n persoana lui Victor Ponta, iar candidatul comun la preziden]iale va fi reprezentantul PNL, Crin Antonescu. ~n viitorul protocol se va preciza foarte clar [i c\ actualii parlamentari ai partidelor care `ncheie Alian]a `[i vor p\stra locurile eligibile.

pre[edin]ie, `n contextul tot mai probabil al unei alian]e PSD/ACD. “Dup\ cum cunosc eu PSD, dorin]a lui Ion Iliescu va fi s\ fie testat un candidat de st=nga clasic, cu pedigree, profesorul Alexandru Athanasiu, un intelectual tot mai prezent `n spa]iul televizual al politicii.

Probabil c\ o alt\ genera]ie va g=ndi mai pragmatic, `n favoarea lui Adrian N\stase. ~n contextul `n care Victor Ponta a renun]at la competi]ia pentru pre[edin]ie `n favoarea pozi]iei de premier, problema r\m=ne una serioas\.

PSD trebuie s\ `mping\ `n competi]ia intern\ pentru candidatura la pre[edin]ie un candidat foarte bun, care s\ poat\ fi partener pentru Crin Antonescu, chiar dac\ la final ar fi ales acesta din urm\. `n caz contrar se va pierde din electoratul de st=nga care trebuie motivat chiar pentru a-l vota pe Antonescu”. ~ntr-o asemenea variant\, sondajele pentru preziden]iale ale alian]ei PSD/ACD ar putea testa numele lui Athanasiu, Nastase, Antonescu [i, probabil, Voiculescu.

Bucure[tenii `[i aleg primarul anul viitor A mai r\mas un an [i ceva p=n\ la alegerile pentru Prim\ria Capitalei. Cine intr\ `n cursa electoral\? Deocamdat\ o singur\ certitudine: Sorin Oprescu. Nume vehiculate sunt multe: Marian Vanghelie, Cristian Popescu-Piedone, Elena Udrea, Dan Diaconescu, Liviu Negoi]\ [i lista este deschis\, relateaz\ Puterea.

P=n\ acum, un singur candidat [i-a anun]at inten]ia de a intra `n cursa din 2012 pentru Prim\ria General\. Sorin Oprescu, actualul primar general, a declarat s=mb\t\, 22 ianuarie, `n cadrul unei emisiuni televizate, c\ va candida pentru un nou mandat, deoarece `[i dore[te s\ finalizeze toate proiectele pe care le-a `nceput. `ntrebat de posibilii s\i contracandida]i, Oprescu este de p\rere c\ dac\ numele vehiculate sunt corecte, “va fi o pies\ de teatru benefic\ pentru bucure[teni”. Oprescu nu este de ignorat deoarece popularitatea lui este constant\, dac\ nu `n cre[tere.

Un alt nume cu greutate vehiculat pentru Prim\ria Bucure[tiului este Cristian Popescu-Piedone, primarul sectorului 4, din partea conservatorilor, personaj ce se situeaz\ bine `n sondaje.

Adversar posibil al candidatului Piedone este pesedistul Marian Vanghelie, actualul primar al sectorului 5. De[i a declarat cu ceva timp `n urm\ c\ este dispus s\ `l sus]in\ pentru prim\rie pe Sorin Oprescu, recent `ntors din America, acesta se poate s\ fi revenit `n ]ar\ cu g=nduri noi. Vehicul=ndu-se c\ aceast\ vizit\ de peste Ocean este `nceputul unei campanii electorale, numele s\u `nc\ st\ `n picioare pe lista candida]ilor din 2012.

Gazeta Rom=neasc\

28 ACTUALITATE

Noul Cod Electoral: Campanie de 3 luni Autoritatea Electoral\ Permanent\ (AEP) a reu[it s\ elaboreze un Cod Electoral pe care l-a prezentat reprezentan]ilor partidelor politice, urmând s\ fie în curând supus dezba-

Autoritatea Electoral\ Permanent\ a finalizat proiectul de Cod Electoral privind toate tipurile de alegeri din Rom=nia, urm=nd ca reprezentan]ii AEP s\ poarte o serie de discu]ii cu liderii partidelor politice pentru a conveni un proiect comun.

Noua lege electoral\ propus\ de AEP prive[te at=t alegerile locale, parlamentare, europarlamentare, preziden]iale, c=t [i referendumurile. Ca o modificare major\, AEP consider\ necesar majorarea perioadei de campanie electoral\ la 90 de zile, `n condi]iile `n care p=n\ acum aceast\ campanie se desf\[ura timp de 30 de zile.“Se interzice modificarea legii `n anul `n care au loc alegeri generale, respectiv dup\ anun]area datei unui referendum na]ional. ~ntr-o circumscrip]ie electoral\ sau `ntr-un colegiu uninominal pot avea loc alegeri numai `n cazul `n care pe buletinul de vot sunt `nscri[i cel pu]in

Alegerile locale se vor desf\[ura în prima duminic\ a lunii iunie, parlamentarele `n a treia duminic\ din noiembrie

terii publice. De altfel, [eful statului a sugerat modificarea legisla]ie electorale, prin subven]ionarea de la bugetul de stat direct a candida]ilor la alegeri, put=nd astfel fi stopat\

mai eficient mita electoral\. Ideea a fost aplaudat\ de oameni politici precum Ion Iliescu sau Cristian Preda, dar catalogat\ de IPP drept interferen]\ `n legislativ a pre[edintelui.

siderate fraud\ electoral\.De asemenea, `n ceea ce prive[te data alegerilor, acestea se vor desf\[ura `n a treia duminic\ a lunii noiembrie pentru alegerile parlamentare [i preziden]iale, respectiv prima duminic\ a lunii iunie pentru alegerile locale.

Noul Cod Electoral: Campanie de 90 de zile [i urne transparente

Bugetul de stat, sursa de finan]are doi candida]i sau dou\ liste de candida]i, dup\ caz. Este permis\ numai distribuirea sau primirea de tip\rituri electorale”, se arat\ `n documentul AEP.

Urne transparente Totodat\, se propune ca urnele de vot s\ fie transparente, iar loca]iile sec]iilor de votare s\ fie certificate de c\tre AEP. De asemenea, proiectul prive[te crearea unui corp permanent de func]ionari electorali, gestionat de AEP, compus din persoane care s\ `ndeplineasc\ func]iile de pre[edinte/loc]iitor al birourilor electorale ale sec]iilor de votare.

Mai mult, AEP propune o enumerare a cazurilor care sunt con-

28 ianuarie 2011

Pre[edintele Traian B\sescu a declarat, de cur=nd, c\ o solu]ie pentru stoparea mitei electorale este finan]area campaniilor electorale de la bugetul de stat, prin introducerea standardelor de cost pentru candida]i, astfel `nc=t, dac\ ace[tia “au b\ut la c=rcium\” banii, vor trebui s\-i returneze.

“Trebuie s\ avem for]\ s\ `ntrerupem mita electoral\ [i s\ cur\]\m alegerile: asum=ndu-ne standarde de cost pe fiecare candidat [i d=ndu-i banii din bugetul de stat sau din bugetul local. Este singura solu]ie s\ termin\m cu clientela din afara clasei politice [i v\ asigur c\ este infinit mai ieftin a[a, dec=t ceea ce se `nt=mpl\ acum”, a spus B\sescu.

El a explicat c\, dac\ ace[ti bani vin din bugetul de stat, can-

dida]ii vor trebui s\-i justifice prin facturi, fiind clar stipulat pe ce pot fi cheltui]i. B\sescu a mai spus c\ ace[ti bani vor trebui da]i `napoi, “dac\ i-a b\ut la c=rcium\”. “Dac\ l\s\m la liber finan]area partidelor, nu vom face mare lucru `n cur\]area clasei politice. Atunci ia din afara partidului [i `i pune `n colegiul X. Ar fi foarte s\n\tos pentru clasa politic\”, a continuat B\sescu.

Institutul pentru Politici Publice precizeaz\ c\ nu este atributul [efului statului s\ intervin\ `n activitatea de legiferare, indiferent de domeniul vizat.

Potrivit IPP, m\surile pentru eliminarea mitei electorale “nu au nicio leg\tur\ cu subven]ionarea campaniilor candida]ilor din bani publici [i nici cu finan]area partidelor `n general”. “Pre[edintele ar trebui s\ trag\ un semnal de alarm\ c\tre institu]iile abilitate s\ aplice legea atunci c=nd se constat\ cazuri de mit\ electoral\, `n loc s\ ofere solu]ii legislative.

Oricare ar fi plafonul maxim de cheltuieli stabilit prin lege, cel care se folose[te de asemenea mijloace `n campanie, o va face `n continuare, indiferent de unde provin banii”, avertizeaz\ IPP.

~

TRAIEŞTE CA ÎN AL ZECELEA CER. Joacă şi la noul Win For Life Gold, poţi câştiga până la 10.000€ pe lună, timp de 30 de ani. În agenţiile loto Sisal.

TIMP DE

30 DE ANI Consultaţi prevederile referitoare la joc publicate pe siturile sisal.net şi giochinumerici.info sau disponibile în agenţiile loto.

În cazul mai multor câştigători la aceeaşi extragere, suma va fi împărţită între câştigătorii în drept.

28 ianuarie 2011

Gazeta Rom=neasc\

ACTUALITATE 29

258 de milioane de euro, `n buzunarele ale[ilor

Parlamentarii fac afaceri cu statul Peste 70 de parlamentari au afaceri cu statul, acestea `nsum=nd peste 258 de milioane de euro, conform ultimelor declara]ii de in-

terese publicate `n baza legii privind integritatea `n exercitarea func]iilor [i demnit\]ilor publice, scrie G=ndul. Spre exemplu, 24 din

137 de senatori au afaceri declarate `n sum\ de 33,4 milioane de euro, iar 48 de deputa]i din 334 au afaceri de 224,8 milioane de euro.

Udrea, Pl\cint\, Prigoan\, Tab\r\, Fenechiu sau Voiculescu, `n topul afaceri[tilor Din punct de vedere al reparti]iei politice, afacerile merg aproape simetric cu repartizarea mandatelor: 24 de parlamentari av=nd afaceri cu statul sunt ai PDL, 20 de la PSD, 15 PNL, 9 UDMR, iar c=te unul au conservatorii, progresi[tii, independen]ii [i Forumul Democrat al Germanilor din Rom=nia. Din punct de vedere al reparti]iei politice, afacerile merg aproape simetric cu repartizarea mandatelor: 24 de parlamentari av=nd afaceri cu statul sunt ai PDL, 20 de la PSD, 15 PNL, 9 UDMR, iar c=te unul au conservatorii, progresi[tii, independen]ii [i Forumul Democrat al Germanilor din Rom=nia.

Nume sonore ~n list\ figureaz\ nume sonore, precum Elena Udrea, Sorina Pl\cint\, Silviu Prigoan\, Valeriu Tab\r\, Verestoy Attila, Dan Nica, Relu Fenechiu, Dan Voiculescu. `ns\ pomeni]ii, cu excep]ia ultimului, de[i se pozi]ioneaz\ `n jum\tatea superioar\ a clasamentului, `ntre cei 72, din punctul de vedere al valorii contractelor cu statul, nu ocup\ primele pozi]ii. Acestea le revin unor parlamentari mai pu]in cunoscu]i, dar care au `ncasat [i mai `ncaseaz\ sume de zeci de milioane de euro de la autorit\]i locale sau centrale, companii de stat, regii autonome.

A[a sunt senatorii Ion Toma (afaceri de 22,5 milioane de euro) [i Florin Constantinescu (16 milioane de euro) [i deputa]ii Constantin Mazilu (13,5 milioane de euro), Florin Anghel

(11,7 milioane de euro), Horia Teodorescu (9 milioane de euro), Gheorghe Ana (5 milioane de euro). Un alt gen de campion absolut este senatorul democratliberal Petru Ba[a, care are nu mai pu]in de 617 contracte `ncheiate `n ultimii doi ani cu institu]ii ale statului, aproape toate aceste contracte fiind ob]inute prin `ncredin]are direct\.

Un pedelist are 617 de contracte cu statul Ziarul G=ndul i-a intervievat pe c=]iva dintre parlamentariicampioni ai afacerilor cu statul, pun=nd c=teva `ntreb\ri simple:

72 de parlamentari fac afaceri cu statul.

Cei mai mul]i sunt de la PDL! Sunt profitabile afacerile cu statul? Li se pare moral ale[ilor s\ aib\ afaceri at=t de consistente cu statul? Vor continua s\ fac\ afaceri cu statul? Atitudinea general\ a fost de ocolire a subiectului.

Petru Ba[a, senator PDL: “Trebuie s\ r\spund, cumva, [i pentru ce am f\cut `nainte de a m\ na[te?” ~ntrebarea de mai sus a senatorului, c\tre reporterul G=ndul este legat\ de un contract de 240.310 lei (aproximativ 66.000 de euro, la cursul de atun-

ci), `ncheiat de firma sighi[oreanului Petru Ba[a cu Prim\ria Sighi[oara, `n august 2008 - c=nd Ba[a era doar candidat de senator. “Dac\ \sta e un contract mare, ce s\ mai zic? ~n plus, a fost contractat `nainte de a deveni senator. Ce pot face acum, trebuie s\ r\spund, cumva, [i pentru ce am f\cut `nainte de a m\ na[te?”, scrie G=ndul.

Petru Ba[a are, prin firmele la care este asociat, 617 contracte cu entit\]i statale. E adev\rat, la unele dintre firme Ba[a este ac]ionar minoritar, iar multe dintre contracte au valori mici sau relativ mici, fiind `ncheiate pentru furnizarea serviciilor de telecomunica]ii sau pentru publicarea unor anun]uri publicitare. “Pentru fiecare articola[ s-a f\cut contract, pentru fiecare abonament s-a f\cut contract. Dac\ aduna]i toate contractele ajunge]i la valori de c=teva mii de euro, ceea ce nu se compar\ cu milioanele contractate de al]ii”, sus]ine demnitarul, citat de publica]ie.

Deputat PDL, colaborator al Securit\]ii Deputatul pedelist Sorin Buta a fost colaborator al Securit\]ii. ~CCJ a respins pe 20 ianuarie recursul `nainte de deputatul PDL de Arge[ cu privire la verdictul dat de CNSAS privind colaborarea sa cu Securitatea. Potrivit statului PDL membrii partidului nu au voie s\ fi fost colaboratori ai fostei poli]ii politice. Mai mul]i lideri ai PDL au refuzat s\ comenteze ce se va `nt=mpla cu Buta. CNSAS sus]ine c\ deputatul PDL Sorin Buta ar fi furnizat organelor fostei Securit\]i informa]ii legate de studen]ii str\ini caza]i `n complexul studen]esc “Tei”, fiind “recompensat” cu bani pentru faptele sale, informeaz\ HotNews. CNSAS arat\ c\ Sorin Gheorghe Buta ar fi fost recompensat b\ne[te de Securitate. Astfel, potrivit unei chitan]e din 9 decembrie 1983, informatorul “Horia” a semnat pentru primirea sumei de 500 de lei pentru “aport informativ”.

O alt\ chitan]\ semnat\ “Horia”, din 24 mai 1984, arat\ c\ acesta a primit suma de 800 de lei pentru “sprijinul acordat”. Potrivit unei note de constatare, Sorin Buta ar fi fost recrutat `n calitate de colaborator de Securitatea Municipiului Bucure[ti, pe data de 22 ianuarie 1981, semn=nd angajamentul pe 22 ianuarie 1983, sub numele conspirativ “Horia”.

Gazeta Rom=neasc\

30 ACTUALITATE

{omerii, cu g=ndul la un job `n str\in\tate

28 ianuarie 2011

Num\rul candida]ilor care `[i caut\ de lucru `n afara ]\rii s-a dublat `n 2011

Num\rul celor care aplic\ pentru un loc de munc\ `n str\in\tate este dublu fa]\ de perioada similar\ a anului trecut, conform statisticilor site-ului de recrutare Myjob. Cei mai activi c\ut\tori de joburi `ntro alt\ ]ar\ sunt medicii, asisten]ii medicali, farmaci[tii, inginerii [i speciali[tii IT. ~n acela[i timp, ace[tia sunt [i cei mai c\uta]i de c\tre angajatorii din str\in\tate. }\rile preferate de rom=ni sunt Germania, Marea Britanie, Fran]a, Spania, Austria, Cipru, Belgia, Italia, Danemarca [i Elve]ia.

Comparativ cu ianuarie 2008, `nainte de criza economic\ `n acest an num\rul celor care au aplicat pentru un loc de munc\ a crescut de patru ori.

IT-ul, cel mai c\utat domeniu Firmele din IT au creat peste 7.100 de noi locuri de munc\ `n Europa `n ultimul trimestru din 2010. Medicii, inginerii [i IT-i[tii c=[tig\ `ntre 5.000 [i 10.000 de euro lunar `n afara ]\rii, potrivit datelor furnizate de firmele de recrutare. Un sondaj realizat recent de reprezentan]ii site-ului de recrutare Myjob arat\ c\ aproape 60% dintre cei care de]in specializ\ri `n inginerie [i IT&C ar p\r\si Rom=nia `n favoarea altor ]\ri cu un nivel de trai mai ridicat [i o mai mare stabilitate. Se p\streaz\ [i se accentueaz\ tendin]a din 2010,

}\rile preferate de rom=ni sunt Germania, Marea Britanie [i Fran]a c=nd at=t ofertele, c=t [i aplica]iile pentru joburi `n str\in\tate au devenit mai specializate, adresate profesioni[tilor din domenii ca Medical/Farmacie, Inginerie/Tehnologie, IT&C etc. “Dovada este faptul c\ din top 10 al aplica]iilor au disp\rut ]\ri precum Grecia, cu o ofert\ `n continuare bogat\ `n ceea ce prive[te locurile de munc\ sezoniere, adresate personalului necalificat sau pu]in calificat”, se mai arat\ `n comunicatul MyJob.ro.

Unul dintre posturile cu cele mai multe aplica]ii pe site-ului de recrutare Myjob `n aceast\ perioad\ este tocmai un job de

educatoare/`nv\]\toare/profesoar\, ce a `nregistrat deja peste 4.200 de doritori.

Reloc\ri `n Rom=nia Pe de alt\ parte, relocarea unor fabrici de componente auto din Vestul Europei `n ]\ri estice precum Rom=nia pozi]ioneaz\ sectorul auto `n topul joburilor nou create, potrivit European Restructuring Monitor.

Restructur\rile de afaceri nu aduc doar concedieri, ci creeaz\ [i noi locuri de munc\, se arat\ `n raportul realizat trimestrial de Eurofound. Produc]ia auto a creat cele mai multe noi joburi `n Europa `n ultimul trimestru din

2010, aprox. 7.470, potrivit raportului ERM. Urmeaz\ domeniul IT, cu 7.120 de noi locuri de munc\, [i retailul, cu 3.606 posturi. ~n top figureaz\ [i alte activit\]i de business, precum outsourcingul - 4.375 locuri de munc\ [i intermedierile financiare - 3.050 joburi. ~n Rom=nia, estim\rile de cre[tere a num\rului de angaja]i `n industria auto sunt foarte optimiste pentru 2011 - cel pu]in 7.000 de noi joburi ar putea fi ocupate anul acesta. Firmele din IT sunt, de asemenea, printre cei mai activi angajatori pe pia]a local\, nume ca HP, Intel, Oracle, Google sau Dell anun]=nd inten]ii serioase de recrutare pentru 2011.

Rom=nii trimit mii de CV-uri

Cel mai activ c\ut\tor de joburi din Rom=nia este un b\rbat de 36 de ani din Bucure[ti care activeaz\ `n domeniul finan]eb\nci. Acesta a trimis 7.740 de CV-uri `n cursul anului 2010, potrivit datelor furnizate pentru Realitatea de site-ul de recrutare eJobs.ro.

Pe locul doi `n topul c\ut\torilor de joburi din 2010 se afl\ tot o persoan\ din Bucure[ti, `n v=rst\ de 26 de ani, din domeniul SecretariatRela]ii clien]i, care a trimis 5.900 de CV-uri

c\tre angajatori. “~n aceast\ perioad\ este normal\ cre[terea num\rului de aplica]ii ale unui singur candidat, ]in=nd cont de num\rul mai mic al anun]urilor, fa]\ de perioada de dinainte de 2009”, a declarat Laura Chilom, HR Consultant `n cadrul eJobs.ro.

Potrivit acesteia, mul]i din cei care trimit mii de CV-uri nu sunt f\r\ serviciu la ora actual\, ci au un job, `ns\ `ncearc\ s\-[i g\seasc\ un loc de munc\ mai bun, cu alte beneficii salariale sau extrasalariale.

“Cu siguran]\ tinerii sunt mai disp[i s\ aplice la c=t mai multe joburi, indiferent dac\ acestea corespund studiilor sau experien]ei lor anterioare. Paleta de domenii pentru care tinerii pot aplica este mult mai vast\ decat cea a domeniilor care ofer\ locuri de munc\ pen-

tru persoanele de peste 50 de ani”, explic\ Laura Chilom. {i specialistul HR George Butunoiu este de p\rere c\ acei candida]i care trimit mai multe CV-uri au [anse mai mari s\ fie chema]i la interviurile de angajare, `n condi]iile `n care rata de r\spuns a angajatorilor este de doar 12%. Dac\ nu ai un CV cu care [tii c\ mergi la sigur [i c\ destinatarii aplica]iilor vor fi impresiona]i [i te vor chema de `ndat\ la interviu, atunci trebuie s\ te preg\te[ti de un proces lung de recrutare, cu sute de CV-uri trimise. Cine va aborda serios procesul de c\utare a propriului job va lua la fel de `n serios [i jobul `n sine, c=nd `l va primi”, spune Butunoiu. Recordul anterior de CV-uri trimise era de 6.900 aplica]ii `n 2009.

28 ianuarie 2011

Gazeta Rom=neasc\

ACTUALITATE 31

Rom=nia, ]ara asista]ilor

Dou\ milioane de rom=ni, inactivi Este [tiut faptul c\ Rom=nia este ]ara asista]ilor social, nu mai pu]in de 6 milioane de rom=ni fiind `n aceast\ situa]ie. ~n plus, din cele 5,2 milioane de persoane care au acum

`ntre 45 [i 65 de ani (v=rsta de pensionare la b\rba]i potrivit noii legi a pensiilor), dou\ milioane sunt inactive, potrivit zf.ro. Suma reprezint\ aproape jum\tate din pensionarii

din Rom=nia care anul trecut au fost `n num\r de aproape 5,5 milioane de persoane. Spre compara]ie, num\rul angaja]ilor la finele anului trecut era de 4,3 milioane.

“

40% dintre persoanele cu v=rsta cuprins\ `ntre 45 [i 65 de ani nu lucreaz\ “Din ‘90 p=n\ acum, am pierdut patru milioane de locuri de munc\. O parte din fo[tii salaria]i au plecat `n afar\, o parte au intrat `n [omaj, o parte pur [i simplu nu lucreaz\, iar al]ii lucreaz\ la negru. O solu]ie ar fi s\ se construiasc\ din nou fabrici, pentru c\ nu toat\ lumea poate lucra ca v=nz\tor `n hipermarket”, crede Vladimir Pasti, sociolog [i politolog specializat `n studierea evolu]iilor politice [i sociale ale tranzi]iei rom=ne[ti, citat de zf.ro.

Dac\ `n 1990 `n Rom=nia existau 8,1 milioane de salaria]i [i 3,6 milioane de pensionari, raportul s-a inversat dramatic `n ultimii 20 de ani. Acum exist\ 5,5 milioane de pensionari [i 4,3 milioane de salaria]i. Bugetul asigur\rilor sociale nu se mai poate sus]ine singur din `ncas\rile din contribu]iile obligatorii la sistemul de pensii ca urmare a major\rii pensiilor cu 50% `n 2007. ~n var\, speciali[tii din Ministerul Finan]elor estimau c\, pentru 2011, bugetul de stat ar urma s\ sus]in\ bugetul de pensii cu 2-3 miliarde de euro.

Cine mai lucreaz\ `n Rom=nia Potrivit datelor Statisticii, `n Rom=nia num\rul persoanelor ocupate este de 9,3 milioane.

Dar: din totatul popula]iei de 2,4 milioane cu v=rsta `ntre 55 [i 64 de ani doar 1,02 milioane sunt ocupate. Dintre ace[tia doar 0,42 milioane lucreaz\ `n mediul urban, put=ndu-se spune cu o mai mare acurate]e c\ sunt, de fapt, salaria]i [i, deci, contribuie

Din ‘90 p=n\ acum, am pierdut patru milioane de locuri de munc\”

Doar 4,3 milioane de rom=ni lucreaz\ `n mediul privat la buget cu taxe [i impozite. Din totalul popula]iei cu cu v=rste `ntre 45 [i 54 de ani (2,8 milioane de persoane) sunt ocupate 2,2 milioane de persoane, dintre care doar 1,3 milioane `n mediul urban [i 0,9 milioane persoane `n mediul rural.

Din cele 3 milioane persoane cu v=rste `ntre 35 [i 44 de ani, doar 2,7 milioane sunt ocupate 1,5 milioane `n mediul urban [i 1,2 milioane `n mediul rural. ~n total, din `ntreaga popula]ie ocupat\ de la v=rsta de 15 ani [i p=n\ dup\ v=rsta de 65 de ani, 5,1 milioane lucreaz\ `n mediul urban [i

4,3 milioane `n mediul rural.

Practic, cu adev\rat conteaz\ categoria care lucreaz\ `n mediul urban pentru c\, `n majoritate, aceasta este angajat\ [i pl\te[te taxe [i impozite, dar [i contribu]iile la pensii din care este achitat dreptul la pensie.

Peste 5 milioane de pensionari Statisticile Casei Na]ionale de Pensii [i alte Drepturi de Asigur\ri Sociale arat\ c\, `n noiembrie trecut, din cei 5,49 de milioane de pensionari doar 3,8

Legea pensiilor, modificat\ Legea pensiilor a fost modificat\, iar v=rsta de pensionare a crescut la 65 de ani pentru b\rba]i [i 63 de ani pentru femei.

Guvernul vrea ca p=n\ `n 2020 s\ echilibreze bugetul de pensii astfel `nc=t s\ nu mai fie nevoie de interven]ia bugetului de stat pentru sus]inerea pensiilor. Cum o va face acest guvern sau viitorul r\m=ne de v\zut. Profesorul de drept constitu]ional Ioan Stanomir afirm\ c\ via]a oric\rui Executiv va fi grea dac\ Justi]ia se amestec\ `ntotdeauna `n actele administrative, cum s-a `nt=mplat cu pensiile speciale. `n aceste condi]ii, este dificil s\ faci reform\ mai ales `ntr-un sistem at=t de sensibil cum este sistemul de pensii, arat\ el.

milioane atinseser\ limita de v=rst\ complet\ pentru a ie[i la pensie. Dintre ace[tia, doar 2,1 milioane aveau [i limita de v=rst\ [i stagiu complet de cotizare.

Adic\ mai pu]in de jum\tate din num\rul total de pensionari.

Aproape 1,7 milioane de pensionari aveau limita de v=rst\ pentru a ie[i la pensie, dar stagiul de cotizare incomplet. 127.000 de pensionari erau `nregistra]i `n noiembrie trecut cu pensie anticipat\ par]ial\.

Ceea ce uluie[te `ns\ este num\rul masiv al pensionarilor cu pensii de invaliditate. Un control dispus anul trecut de Guvern a scos la lumin\ sute de cazuri `n care o astfel de pensie a fost ob]inut\ cu `nc\lcarea legii, cu certificate medicale falsificate.

Presa a relatat despre [oferi care `n acte sunt orbi sau despre ologi care merg cu bicicleta. ~n Rom=nia sunt 40.000 de pensionari cu gradul I de invaliditate, 490.000 cu gradul II de invaliditate [i 336.000 cu gradul III de invaliditate. Trebuie spus `ns\ c\ num\rul pensiilor de invaliditate a sc\zut din ianuarie trecut p=n\ `n noiembrie cu peste 40.000, ceea ce arat\ c\ controalele dispuse de administra]ie [i-au f\cut, `ntr-un fel, efectul. ~n Rom=nia mai sunt, de asemenea, 648.000 de pensii de urma[. Una peste alta, toate aceste pensii `nseamn\ 10 miliarde de euro anual, bani care sunt pl\ti]i din contribu]iile celor patru milioane de angaja]i, dar [i direct de la bugetul de stat (peste 1,5 mil. euro `n 2009) `ntruc=t bugetul pensiilor nu face fa]\ acestor cheltuieli.

Gazeta Rom=neasc\

32 ACTUALITATE

Suntem ultimii din Europa la absorb]ia fondurilor UE

28 ianuarie 2011

Boc a solicitat simplificarea procedurilor birocratice

Ministrul Mediului, Borbely Laszlo, sus]ine c\ absorb]ia fondurilor europene este foarte mic\, Rom=nia ocup=nd ultimul loc `n Europa, [i afirm\ c\ toate autorit\]ile trebuie s\ se implice pentru a cre[te procentul de absorb]ie real\ a fondurilor pe care ]ara le are la dispozi]ie. Pe de alt\ parte, premierul Emil Boc a solicitat simplificarea mecanismelor [i procedurilor birocratice, `n scopul `mbun\t\]irii absorb]iei fondurilor structurale.

“

Fondurile europene reprezint\ o [ans\ real\ de modernizare a Rom=niei” “Este cea mai mare provocare pentru Rom=nia `n perioada urm\toare. Noi putem s\ `nchidem pr\v\lia [i s\ ne facem bagajele dac\ nu reu[im s\ absorbim mai multe fonduri. Suntem, din p\cate, [i trebuie s\ o spunem pe [leau, ultimii din Europa `n ceea ce prive[te absorb]ia real\ a fondurilor europene”, a spus Borbely, citat de Mediafax.

Acesta a afirmat c\ la ministerul pe care `l conduce situa]ia este mai bun\ dec=t `n alte domenii, deoarece fondurile cheltuite `n acest sector sunt mai mari. “Ministerul Mediului st\ mai bine, pentru c\ suntem printre primele trei ministere `n ceea ce prive[te absorb]ia, dar nu ne `nc\lze[te acest fapt. Nu ne

`nc\lze[te nici faptul c\ noi am putea spune c\ noi doar gestion\m aceste proiecte mari, pentru c\ responsabilitatea licita]iei, cheltuirea banului cade `n sarcina administra]iei locale. Asta nu `nseamn\ c\ nu ne implic\m”, a afirmat Borbely.

Proiecte de 10 miliarde de euro Statul rom=n a preg\tit proiecte `n valoare de 10 miliarde de euro pentru absorb]ia fondurilor europene, aceasta fiind una dintre p=rghiile relans\rii economice, potrivit unui comunicat al Executivului. De asemenea, `n acest sens, premierul Emil Boc a solicitat simplificarea mecanismelor [i procedurilor birocratice, `n scopul `mbun\t\]irii absorb]iei fondurilor europene. Astfel, fondurile bugetare alocate investi]iilor au crescut, `n 2011, la 35 miliarde de lei, `n condi]iile `n care anul trecut fondurile desti-

nate investi]iilor au fost `n volum de 33 miliarde de lei. De asemenea, investi]iile din cadrul Programului Na]ional de Dezvoltare a Infrastructurii sunt estimate la 4 miliarde de euro [i vor `ncepe s\ fie implementate `n cursul acestui an. O alt\ component\ important\ o reprezint\ investi]iile `n cadrul parteneriatului public-privat, a men]ionat primul-ministru.

“Rom=nia are la `ndem=n\ cel pu]in patru motoare de cre[tere economic\ `n anul 2011: investi]iile din fondurile europene, din buget, investi]iile din cadrul Programului Na]ional de Dezvoltare a Infrastructurii, precum [i cele prin parteneriat public-privat”, a declarat premierul Emil Boc.

Necesitatea fondurilor europene pentru Rom=nia Fondurile europene reprezint\ stimuli ai modelelor de cre[tere economic\ din regiune, spune Herbert Stepic, CEO Raiffeisen Bank.

Stepic a vorbit despre necesitatea ca guvernele s\ `n]eleag\ oportunitatea care apare din utilizarea fondurilor europene pentru dezvoltarea economic\. La r=ndul s\u, Giorgio Pradelli, director general al Eurobank EFG Group reitereaz\ ideea utiliz\rii fondurilorcheia spre recuperarea economiilor emergente, f\c=nd referire `n mod implicit la guvernului Rom=niei. Acesta ar trebui s\ con[tientizeze necesitatea fondurilor pentru cre[terea economic\ a Rom=niei, stimularea investi]iilor de anvergur\. Secretarul de stat din MEF, Bogdan Dr\goi a vorbit la Euromoney despre sursele de finan]are declar=nd “fondurile europene sunt `n prezent cele mai ieftine surse de cre[tere economic\”.

Emil Boc vrea responsabilitate maxim\ Premierul Emil Boc a cerut eliminarea blocajelor generate de suprareglement\ri `n accesarea fondurilor europene, afirm=nd c\ `n unele domenii sunt `nregistrate blocaje autogenerate de astfel de suprareglement\ri nejustificate, dar [i de exces de zel din partea func]ionarilor. Solicitarea a fost formulat\ mini[trilor Finan]elor, Dezvolt\rii Regionale [i Transporturilor, `n `nt=lnirea organizat\, recent, la Guvern privind analiza stadiului acces\rii fondurilor europene prin proiectele angajate `n cadrul programelor opera]ionale gestionate de ministere. Potrivit unui comunicat al Executivului, premierul a apreciat progresul `n ceea ce prive[te depunerea de proiecte, aprobarea [i `ncheierea contractelor de finan]are, dar s-a ar\tat nemul]umit de volumul redus al pl\]ilor [i a cerut m\suri pentru accelerarea ritmului de implementare efectiv\ [i rambursare de c\tre Comisia European\. “V\ cer responsabilitate maxim\, `ntruc=t fondurile europene reprezint\ o [ans\ real\ de modernizare a Rom=niei. Constat, din p\cate, c\ avem de-a face, `n unele zone, cu exces de zel din partea func]ionarilor [i cu suprareglement\ri nejustificate. V\ cer s\ lua]i m\suri, ca s\ nu mai existe astfel de blocaje autogenerate”, a afirmat Boc.

28 ianuarie 2011

Gazeta Rom=neasc\

ACTUALITATE 33

Florin Salam, vedet\ la BBC Dup\ ce Nicolae Gu]\ a reu[it s\-i impresioneze pe ziari[tii francezi, a venit r=ndul lui Florin Salam s\ fac\ senza]ie `n Anglia, una din melodiile sale fiind difuzate chiar de BBC.

Melodia lui Florin Salam a fost difuzat\ de principalul post de radio britanic Florin Salam reu[e[te s\ cucereasc\ Marea Britanie prin intermediul postului na]ional englez de radio, BBC. Recent, DJ Rob da Bank, unul din cei mai cunoscu]i speciali[ti `n muzica electronic\ din Anglia, l-a avut invitat pe Shantel, un artist de origine rom=n\ (pe numele s\u real {tefan Hantel). Acesta ia adus DJ-ului un CD cu piese ale lui Florin Salam, iar una dintre melodiile manelistului a fost difuzat\ de BBC [i s-a bucurat de aprecierea gazdei emisiunii.

“Manelele sunt ultima fi]\” “Este un fel de muzic\ gangsta. Manelele sunt ultima fi]\, cum obi[nuim noi s\ spunem.

Am auzit aceast\ pies\ pentru prima oar\ `n Turcia. Acest stil

evolueaz\ [i acum e la mare c\utare `n Rom=nia. Consider c\ `n maximum doi ani vor ajunge `n Austria [i `n Germania”, a spus invitatul emisiunii de la postul BBC Radio One. Artistul de origine rom=n\ se pare c\ nu este la prima astfel de ini]iativ\ la postul britanic de radio. ~n urm\ cu c=]iva ani, invitat fiind s\ mixeze `ntr-o emisiune la BBC Radio 1, el a difuzat melodia “Barosan de Barosan Smekerit”, interpretat\ de Sandu Ciorb\.

Gu]\, l\udat de un celebru ziarist francez Ultimul album al manelistului Nicolae Gu]\ e considerat de ziari[tii de la Le Monde una dintre cele mai bune apari]ii discografice de anul trecut.

“Extraordinarul c=nt\re] ]igan din Rom=nia Nicolae Gu]\ impresioneaz\ prin virtuozitatea vocii sale, lans=ndu-se `ntr-o curs\ nebun\ de onomatopee ritmice”, noteaz\ celebrul jurnalist Patrick Labesse, de la Le Monde, cel care a pus albumul lui Gu]\ pe locul al patrulea `n topul ziarului francez.

Pe Nicolae Gu]\ vestea c\ a ajuns `n topul francezilor l-a g\sit `n studioul de `nregistr\ri, unde lucreaz\ pentru un nou album de manele, “cu influen]e hip hop [i etno”. “Muzic\ diversificat\”, spune maestrul, care trage tare ca materialul disco-

Criza nu `i ocole[te pe maneli[ti Pe artist nu-l deranjeaz\ dezbaterea asupra denumirii de rrom ori de ]igan. Spune despre sine c\-i rom=n, c\ “a[a scrie `n buletin”. “M\ simt foarte patriot, chiar dac\ sunt de etnie rrom\”, afirm\ Nicolae Gu]\, promi]=nd c\ nu va p\r\si Rom=nia, `n ciuda tenta]iilor din Occident. “Muzica mi-e h\r\zit\ mie”, afirm\ manelistul care-[i dore[te ca, “la retragere”, s\ predea altora arta c=ntatului. “Nu s\

grafic s\ fie gata `nainte de s\rb\tori. “Foarte m=ndru” c\ l-a votat un jurnalist francez, Gu]\ spune c\ nu e pentru prima dat\ c=nd muzica lui place [i str\inilor.

“S-a mai `nt=mplat ca piesele mele s\ ajung\ la ru[i num\rul unu la toate radiourile, am avut o pies\ [i la cehi, iar francezii au mai scris de mine”, declar\ pentru g=ndul artistul. Are [i o explica]ie pentru succesul de care se bucur\ peste hotare: “`]i trebuie o ]=r\ de voce, o ]=r\ de talent [i o ]=r\ de noroc”. Nu poate spune `ns\ din ce are din bel[ug - “cred c\ am din toate”, m\rturise[te

predau la o [coal\, c\ nu am studii de specialitate”, explic\ artistul, “dar eu am acea rutin\ muzical\”. P=n\ la retragere `ns\, a c\rei dat\ nu precizeaz\, Gu]\ preg\te[te un nou album, cu 10 piese [i muzic\ diversificat\. Se pl=nge de criz\ [i sus]ine c\ totul merge mai greu.

“Distrac]iile au sc\zut, la fel [i tarifele.

Financiar vorbind, totul a sc\zut cu 50%”, afirm\ artistul. De altfel, tot criza l-a `mpiedicat s\-[i `mplineasc\ [i visul de a-[i cump\ra o cas\ `n cartierul bucure[tean Prim\verii.

“N-am reu[it. `]i trebuie bani mul]i ca s\ ai o cas\ acolo”, conchide Gu]\.

Gu]\: Francezii au g\sit c\ am voce cu onomatopee, incit spiritele c=nt\re]ul. “Francezii au g\sit c\ am o voce cu onomatopee”, spune Nicolae Gu]\. “S-ar `n]elege prin asta c\ incit spiritele, c\ scot dracul din v\g\un\. Sunt a[a, ca indienii, care c=nt\ c=nd vor s\ vin\ ploaia. Iar rromii au ceva origini indiene”, o ia Gu]\ pe firul genealogiei.

Gazeta Rom=neasc\

34 EXTERNE

28 ianuarie 2011

Rom=nii au invadat Europa Rom=nii sunt, `n continuare, cel Europene. Destina]iile preferate 384.000 de rom=ni au ales s\ plece mai numeros grup etnic din Europa sunt acelea[i: Spania [i Italia. din ]ar\. Ei au fost urma]i, la mare care imigreaz\ `n statele Uniunii Potrivit biroului de statistic\ al UE, diferen]\, de polonezi [i bulgari.

Rom=nii au fost cel mai numeros grup de imigran]i care au sosit `n statele UE Potrivit unui studiu Eurostat (Biroul statistic al Uniunii Europene), imigran]ii rom=ni, `n num\r de 384.000, au fost cel mai numeros grup de imigran]i care au sosit `n statele membre UE `n 2008. Dintre cele dou\ milioane de imigran]i care au intrat `n 2008 `n UE, rom=nii au fost cei mai numero[i (384.000), urma]i de polonezi (266.000) [i bulgari (91.000), scrie Agerpres.

Destina]iile preferate ale rom=nilor, conform Eurostat, au fost Italia [i Spania. Spre Italia s-

a `ndreptat 46% dintre rom=nii care au emigrat c\tre un alt stat membru UE, iar spre Spania au plecat 19% dintre emigran]ii rom=ni care s-au decis s\ tr\iasc\ `n alt stat membru UE. `n ceea ce `i prive[te pe polonezi, 45% dintre ace[tia,

respectiv 120.000 de persoane, au preferat Germania. ~n afara Rom=niei, Poloniei [i Bulgariei, printre primele 10 state din care au plecat cei mai mul]i dintre imigran]ii `n UE se mai num\r\ Germania, Italia, Fran]a, Marea Britanie, Ungaria, Olanda

[i Portugalia. ~n 2008, `n UE 27 au sosit 3,8 milioane de imigran]i, iar 1,8 milioane dintre ace[tia au venit din Maroc (157.000), China (97.000), India (93.000), urmate de Albania, Ucraina, Brazilia, SUA, Turcia, Rusia [i Columbia.

Statele care au `nregistrat mai mul]i emigran]i dec=t imigran]i au fost, `n 2008, Rom=nia, Bulgaria, Lituania, Letonia [i Estonia, Germania [i Polonia.

Dintre imigran]ii `n UE `n 2008, 48% au fost femei [i 52% b\rba]i, iar imigran]ii sunt, `n general, mai tineri dec=t media statelor c\tre care se `ndreapt\.

Astfel, dac\ media de v=rst\ `n UE era de 40,6 ani la 1 ianuarie 2009, media de v=rst\ a imigran]ilor era de 27,5 ani, iar 84% erau de 15-64 de ani.

Unde s\ emigrezi ca s\ tr\ie[ti bine?

Folosind datele de la Legatum Institute din Londra, revista Forbes prezint\ un top al ]\rilor `n care po]i s\ fii fericit, `n sensul prosperit\]ii.

State `n care, de exemplu, po]i s\-]i deschizi o afacere foarte simplu, `n care nu ai multe taxe de pl\tit [i `n care faci bani u[or. }\rile au fost catalogate `n func]ie de economie, antreprenoriat, educa]ie, sistem de s\n\tate, libertate personal\ [i bun\starea locuitorilor.

• Norvegia Are cel mai mare PIB pe cap de locuitor din lume, respectiv 53.000 de dolari pe an [i aloc\ cea mai mare sum\, dup\ SUA, sistemului de s\n\tate. Trei sferturi dintre norvegieni spun c\ au `ncredere `n ceilal]i, 94% sunt `nc=nta]i de frumuse]ea mediului `nconjur\tor, iar 94% consider\ c\ munca serioas\ `i ajut\ s\ prospere `n via]\.

• Danemarca Costurile cele mai mici pentru un startup, sistem de educa]ie excelent. Danezii au `ncredere oarb\ `n guvern [i raporteaz\ nivelul de trai cel mai ridicat din lume.

• Finlanda Sistem de educa]ie [i de s\n\tate foarte bune, multe libert\]i civile, guvern de `ncredere. Multitudinea de startup-uri,

datorate costurilor foarte mici pentru deschiderea unei afaceri, dau putere economiei.

• Australia Australienii sunt mul]umi]i de sistemul de educa]ie [i de libert\]ile personale, ceea ce duce la o societate satisf\cut\ de nivelul de trai. Economia Australiei este puternic\, iar locuitorii ]\rii au `ncredere deplin\ `n cei care `i conduc.

• Noua Zeelanda Cu un nivel al educa]iei [i protec]iei sociale foarte ridicat, neozeelandezii se ajut\ reciproc [i au `nceredere unii `n al]ii. Se afl\ printre primele ]\ri din lume `n ceea ce prive[te libertatea personal\. Peste 95% dintre locuitorii insulei sunt fascina]i de frumuse]ea mediului `nconjur\tor.

• Suedia Una dintre ]\rile `n care oportunit\]ile de a dezvolta o afacere sunt dintre cele mai multe, costurile unui startup fiind foarte mici.

Libert\]ile civile sunt protejate, iar cet\]enii au `ncredere `n ceilal]i.

• Canada Libertatea personal\ atinge cote maxime `n Canada, iar imigran]ii sunt bineveni]i. Nivelul corup]iei este foarte sc\zut, nivelul de trai este excelent, canadienii fiind `n permanen]\ gata

s\ ajute sau s\ doneze bani pentru cei nevoia[i.

Trei p\trimi dintre cet\]eni consider\ c\ ora[ul `n care locuiesc este cel mai bun pentru a deschide o afacere.

• Elve]ia Corup]ia aproape inexistent\, nivelul de trai foarte ridicat [i sistemul de educa]ie foarte bine pus la punct `i fac pe elve]ieni s\ aib\ foarte mare `ncredere `n guvernul lor.

Institu]iile financiare sunt, de asemenea, de `ncredere, cu un nivel al creditelor neperformante extrem de sc\zut, respectiv 0,5%. Cu toate acestea, locuitorii Elve]iei sus]in c\ nu exist\ un climat foarte bun pentru antreprenoriat.

• Olanda Olanda este perceput\ ca ]ara libert\]ilor, aproape 90% dintre locuitori sus]in=nd c\ pot face ce vor [i `[i pot alege orice mod de via]\ doresc. Olandezii au foarte mare `ncredere `n concet\]enii lor [i `n cei care `i conduc.

• Statele Unite Aproape 90% dintre americani sunt mul]umi]i de sistemul de s\n\tate, iar suma pe cap de locuitor cheltuit\ pentru s\n\tate este cea mai mare din lume. ~n Statele Unite este u[or s\ faci antreprenoriat, iar aproape 90% dintre americani spun c\ po]i trai bine dac\ munce[ti mult.

28 ianuarie 2011

Gazeta Rom=neasc\

SPORT 35

Stancu, transferat de Hagi la Galatasaray

Presa turc\: Stancu a atras aten]ia prin viteza sa [i prin driblingurile pe spa]ii înguste!

Steaua [i Galatasaray au b\tut palma pentru trecerea atacantului Bogdan Stancu la echipa antrenat\ de Gic\ Hagi, pentru o sum\ de 5, 6 milioane de euro.

“Motanul” a debutat `n tricoul lui Galata [i este privit deja la Istanbul ca omul care poate salva echipa de la un sezon dezastruos. Acum, “militarii” au mai r\mas doar cu trei atacan]i: Surdu, Bila[co [i Nicolae Dic\. Brazilianul Junior Moraes, de la Bistri]a, este prima ]int\ a Stelei.

Chiar dac\ patronul Gigi Becali `l d\dea ca netransferabil pe atacantul Bogdan Stancu, Steaua [i Galatasaray au b\tut palma pentru trecerea atacantului la echipa antrenat\ de Gic\ Hagi.

Echipa sa se afl\ actualmente pe locul 9 `n prima lig\ turc\ [i sper\ ca prin transferurile din aceast\ iarn\ s\ prind\ un loc `n cupele europene. Bogdan Stancu va c=[tiga aproximativ un milion de euro pe an, fa]\ de doar 120.000 c=t primea `n Ghencea. Valoarea transferului se ridic\ la 5 milioane de euro [i o treime din urm\torul transfer al juc\torului.

De[i ini]ial nu se ar\tase dispus s\-l v=nd\ pe Stancu, Gigi Becali a acceptat s\ stea la masa negocierilor cu cei de la Galatasaray, fiind convins de verii lui, Victor [i Giovanni. Cei doi de]in 50% din valoarea atacantului [i vor `ncasa aproximativ 3 milioane de euro din suma total\ de transfer.

Stancu este al doilea stelist care ajunge `n aceast\ iarn\ la Galatasaray, dup\ portarul Robinson Zapata, iar [efii turcilor s-au orientat c\tre el la cererea lui Gic\ Hagi, dup\ ce Ciprian Marica li s-a p\rut prea scump.

“Motanul” va mai fi coleg [i cu argentinianul Culio, [i ale adus de “Rege” la Istanbul `n acest\ iarn\.

“Motanul”, aproape de ne`nlocuit Odat\ cu transferul lui Bogdan Stancu la Galatasaray, ro[alba[trii pierd probabil cel mai determinant fotbalist pe care l-au avut `n curte `n ultimii ani. Un calcul simplu arat\ cum, f\r\ atacantul ajuns sub comanda lui Hagi, Steaua ar fi terminat turul

“Motanul” i-a impresionat pe turci `n meciul de debut pe un incredibil loc 17. Doar Sportul Studen]esc s-ar fi aflat sub ea! ~n cele 18 etape din acest sezon al Ligii I, Bogdan Stancu a reu[it s\ marcheze 13 goluri [i s\ urce pe prima pozi]ie a clasamentului golgheterilor. E drept, f\r\ a fi accidentat [i pornind ca titular la Steaua `n fiecare rund\, atacantul a `nscris pentru ro[-alba[tri `n jum\tate din partidele din campionat, iar reu[itele sale au influen]at scorul final `n [ase dintre acestea. Practic, f\r\ reu[itele “Motanului”, echipa condus\ `n tur de patru antrenori - Pi]urc\, Dumitrescu, Iord\nescu [i L\c\tu[ - ar fi poposit `n acest moment pe un loc retrogradabil, penultimul din cele 18, cu doar 17 puncte. ~n prezent, Steaua se afl\ pe locul 7, cu 29 de puncte! {i `n anii anteriori Stancu a avut un rol important `n evolu]ia Stelei din Liga I, el reu[ind s\ marcheze de opt ori `n sezonul 2009/2010 [i de 11 ori `n sezonul 2008/2009, c=nd a fost [i golgheterul echipei. ~n plus, `n sezonul 2009/2010 a `nscris [ase goluri [i `n Europa League pentru ro[-alba[tri.

Stancu: Mi-am `ndeplinit visul!

Atacantul rom=n Bogdan Stancu spune c\ [i-a `ndeplinit un vis prin transferul la Galatasaray, fapt pentru care ]ine s\-i mul]umeasc\ antrenorului Gheor-

ghe Hagi. “Totul s-a desf\[urat foarte repede [i nu mi-a venit s\ cred c\ lucrurile au luat o asemenea amploare. M-a chemat un club mare, a[a c\ nu am ezitat.

Mi-am `ndeplinit un vis [i vreau s\ dau totul pentru noul meu club.

Vreau s\-i mul]umesc lui

Gheorghe Hagi pentru c\ a avut `ncredere [i m-a adus aici. ~i voi r\spunde prin presta]iile mele. {tiu c\ fanii sunt pasionali, sper s\ fie al\turi de mine [i s\ ne `ndeplinim obiectivele, suportul lui conteaza enorm.”, a spus Bogdan Stancu la prezentarea oficial\.

Debut excelent Fostul stelist Bogdan Stancu a debutat, duminic\, 23 ianuarie, pentru Galatasaray Istanbul, `n meciul cu Sivasspor, c=[tigat cu 10. La doar trei zile de la perfectarea transferului, Stancu a fost introdus pe teren de Gic\ Hagi `n minutul 58, `n locul lui Emre Colak, la scorul 0-0.

Bogdan Stancu a reu[it s\ `nvioreze jocul ofensiv al lui Galatasaray, forma]ia lui Hagi deschiz=nd scorul `n minutul 70, prin Servet Cetin. Stancu a ratat dou\ ocazii de gol [i a f\cut mai multe driblinguri spectaculoase prin care i-a extaziat pe fanii lui Galatasaray. Fanii turci au `ncercat s\-i strige numele lui Stancu [i l-au aplaudat la scen\ deschis\ la fiecare dribling spectaculos.

Galatasaray sper\ `n continuare s\ prind\ un loc care s\-i permit\ participarea `n cupele europene. Debutul lui Bogdan Stancu la Galatasaray l-a mul]umit pe Gic\ Hagi, care le cere `ns\ r\badare turcilor cu atacantul rom=n. “{i-a ar\tat `ntr-o oarecare m\sur\ calitatea `n acest prim meci. Este un fotbalist t=n\r, talentat, c\ruia `i place s\ `nscrie. Trebuie s\ avem pu]in\ r\bdare. Ar mai putea dura ceva timp p=n\ se va adapta”, a spus Hagi dup\ meci. {i Bogdan Stancu afirm\ c\ are nevoie de timp p=n\ se va obi[nui la noua sa echip\. “Am `ncercat s\ fac tot ce am putut mai bine. Evident c\ am nevoie de timp pentru a m\ obi[nui la o nou\ echip\ [i cu colegi noi”, a declarat “Motanul”.

Punctele ISI din România ORA{

ADRESA

ALBA-ILULIA Str. Toporasilor Nr. 20 ALBA-ILULIA Str. Tudor Vladimirescu Nr. 1 BAC|U Str. Oituz Nr. 1 BAC|U Str. Nicolae B\lcescu Nr. 10 BAC|U Str. Nicolae B\lcescu Nr. 12 BAC|U Str. Pie]ii Nr. 2 BAC|U Str. Letea Bl. 2 BAC|U Str.. Republicii Nr.9 Sc.B Ap.2 BAC|U Str. Republicii Nr. 21 BAC|U Str. Miron Costin Nr.47 B+RLAD Bdul. Republicii 296, BL10, Sc.C Parter B+RLAD Bdul. Republicii Nr.200 B+RLAD Bdul. Republicii Nr.181 B+RLAD Str. Republicii Nr.200 - Complex comercial parter BOTO{ANI Str. Mihai Eminescu Nr.63 BOTO{ANI Str. Calea Na]ional\ Nr.47 BOTO{ANI Str. Po[tei Nr.1 BOTO{ANI Str. Prim\verii Nr.26 BOTO{ANI Str.Grivi]a Nr.Z 10-1 BOTO{ANI Str. Bucovinei Nr.6 BOTO{ANI Str. Octav Onicescu Nr.12 BR|ILA Str. 1 Decembrie 1918 BR|ILA Calea Gala]i Nr. 57 Bl.C Ap.23 BR|ILA Str. Pia]a Traian Nr.14 BR|ILA Str. Ro[ie Nr.2 BR|ILA Str. Br\ilei Bl. A3-A4 BRA{OV Str. Cri[ului Nr.18 Mall Magnolia parter BRA{OV Str. Oltet Nr.26 BRA{OV Str. Vlahu]\ Nr.21 BRA{OV Str. Uranus Nr.17 BRA{OV Str. Jupiter Nr.1 BUCURE{TI Bdul. 1 Decembrie 1918 Nr.37, Sector 3 BUCURE{TI Str. Liviu Rebreanu Nr.6A, Magazin Titan BUCURE{TI Calea Rahovei Nr.330-334, Bl.43 BUCURE{TI Str. Mihai Bravu Nr.114 BUCURE{TI {o[. Bucure[ti-Ploie[ti Nr. 22, Bl.VIII/2, Sector 2 BUCURE{TI Str.Radu Beller Nr.3-5 Sector1 BUCURE{TI Str. Calea Mo[ilor Nr.229 BUCURE{TI Str. {tefan cel Mare Nr.31, Sector 2 BUCURE{TI Str. Ion Mihalache Nr.60, Bl. 40 BUCURE{TI Pia]a G\rii de Nord Nr.2, Sector 1 BUCURE{TI Calea Crânga[i Nr.20, Bl.45, Sector6 BUCURE{TI Bdul. Iuliu Maniu Nr.78-92 CLUJ NAPOCA Str. Napoca Nr 6 CLUJ NAPOCA Str. 21 Decembrie Nr.5 CODLEA Str. Lung\ Nr.102 CONSTAN}A Str. Tomis Nr.146 CONSTAN}A Aleea Garofi]ei Nr.53 CONSTAN}A Str. Unirii Nr.71 Parter CONSTAN}A Str. Soveja Nr. 66 Bl.O5 CONSTAN}A Str. Eliber\rii Nr.8, Bl.L1, Sc.A CONSTAN}A Bdul. I.G. Duca Nr.11 CRAIOVA Str. Calea Unirii Nr.18, Bl.24 ABC CRAIOVA Str. Caracal St Anexa Nr. 160 CRAIOVA Bdul. 1 Mai Bl. S59 Parter CRAIOVA Aleea Hortonsiei Big 2500 Nr.4 CRAIOVA Str. Calea Bucure[ti Nr.38A Rotonda CRAIOVA Str. Calea Bucure[ti Stand 219 CRAIOVA Str. Mihail Kog\lniceanu Nr.2 CRAIOVA Bdul. Olteni]ei Nr.1 Parter CRAIOVA Bdul. Calea Bucure[ti Bl.A8B CRAIOVA Str. Craiovi]a Nou\ BL17 Sc.4 Ap.2 CRAIOVA Pia]a G\rii Bl. V CRAIOVA Str. Calea Bucure[ti Bl.17C CRAIOVA Bul. 1 Mai, Nr. 5, Spitalul 1 CRAIOVA Str. Calea Bucure[ti Bl. 27 C parter CRAIOVA Str. România Muncitoare Nr.50 CRAIOVA Str. Unirea Bl. M2 Parter CRAIOVA Str. Unirii Bl. 24 D CRAIOVA Calea Bucure[ti BL M 18 B CRAIOVA Calea Bucure[ti Nr. 6 CRAIOVA Pia]a G\rii Bl.V Parter CUGIR Str. Alexandru Sahia Nr. 15 CUGIR Str. Alexandru Sahia Nr. 19 DOROHOI Str. Grigore Ghica Bl. C5 DOROHOI Str. Dumitru Furtun\ Nr. 4-6 DROBETA TURNU SEVERIN Str. Cri[an Nr.16

ORA{

ADRESA

FALTICENI Str. Gr\niceri Nr.2 Bl.12 Parter FILIA{I Str. Stadion Bl.L1 Parter FOC{ANI Bdul. Unirii Nr. 14 Bdul. Unirii Nr. 1 FOC{ANI Bdul. Independen]ei Nr. 12 FOC{ANI Str. Mare a Unirii Nr. 24 FOC{ANI Str.Unirii Nr. 39 FOC{ANI Str. Bucure[ti Nr. 9 FOC{ANI Bdul. Unirii Nr. 20 FOC{ANI Str. Republicii Nr. 66 FOC{ANI GALA}I Str. Br\ilei Bl.B2, Ap.42 GALA}I Str. O]elarilor Nr.11 GALA}I Str. Domneasc\ Nr.13 GALA}I Str. Traian Vuia Nr. 8 Bl. L 5 Ap. 23 GALA}I Str. Siderurgilor SD6B-SD6C GALA}I Str. Br\ilei Nr.185, Bl.B2, Ap. 4 GALA}I Str. Feroviarilor Nr.10 GALA}I Str. Prelungirea Br\ilei GALA}I Str. O]elarilor Nr.30 Aferent Bl. O3 GALA}I Str. Br\ilei Nr.165 A GALA}I Str. 1 Decembrie 1918 Aferent Liceului Metalurgic GALA}I Str. Br\ilei Nr.126 GIURGIU Pia]a Comer]ului Libr\ria 5 H+R{OVA Str. Revolu]iei Nr. 32 HUNEDOARA Str. Nicolae B\lcescu Nr. 12 HUNEDOARA Bdul. Dacia Nr.7 Bl.B1 Parter IA{I Pia]a Unirii Nr.6 Bl.6 Sc.C Ap.3 MANGALIA Str. {tefan cel Mare Nr.15, Bl.20, Sc.A, Ap.3 M|R|{E{TI Str. Republicii Bl.P2 MEDIA{ Str. Petofi Sandor Nr.3 MEDIA{ Str. Ferdinad Nr.28 ODOBESTI Str. {tefan cel Mare Bl.A2 ONE{TI Str. Republicii Nr.47 ONE{TI Str. Republicii Nr.8 ONE{TI Bdul. Republicii Bl.10, Ap.19 ONE{TI Bdul. Republicii Nr. 27, Ap. 24 OR|{TIE Str. Victoriei Nr.1 PANCIU Str. Libert\]ii Nr.2, Bl.2 PETRO{ANI Str. 1 Decembrie 1918 Bl.76 PIATRA NEAM} Pia]a {tefan cel Mare Nr.1 PIATRA NEAM} Bdul. Decebal Nr.1 Magazin Winmarkt PIATRA NEAM} Str. Maratei Nr.140, Bl.A1 PIATRA NEAM} Bdul. Decebal Nr.9 PIATRA NEAM} Str. 1 Decembrie 1918, BL 25 PIATRA NEAM} Bdul. Decebal Nr.55 PIATRA NEAM} Pia]a Mihail Kog\lniceanu Nr.4 PIATRA NEAM} Str. Ulmilor PIATRA NEAM} Str. Republicii Nr.2 Gar\ PIATRA NEAM} Bdul Traian Bl. A5 PIATRA NEAM} Bdul. Republicii Nr.13 R+{NOV Str. Caraiman Nr.16 ROMAN Str. {tefan cel Mare Bl.M4 ROMAN Str. Nicolae Titulescu Nr.13 ROMAN Str. Libert\]ii Bl.12 S|CELE Str. Pia]a Libert\]ii Nr.1 S|CELE Str. Viitorului Nr.10 A SEBE{ Str. Lucian Blaga Nr. 58 SIBIU Calea Dumbr\vii Nr. 14 SIBIU Str. Nicolae B\lcescu Nr.20 Str. Vasile Milea Nr.23 SIBIU STREHAIA Str. Unirii Nr. 3 SUCEAVA Str. {tefan cel Mare Nr.56 Centrul Com. Bucovina Cometex SUCEAVA Str. {tefan cel Mare Nr.56 Centrul Com. Bucovina Comaliment SUCEAVA Str. Petru Rare[ Nr.7 Pia]\ Mare TÂRGOVI{TE Str. 9 Mai Nr. 2B TECUCI Str. Gheorghe Patrascu Nr.9 Bl.F1 TG NEAM} Str. {tefan cel Mare B1 TIMI{OARA Str. Proclama]ia de la Timi[oara Nr 7 TIMI{OARA Str. Daliei Nr.11 C\minul Studen]esc TIMI{OARA Str. Demetriade Iulius Mall stand E66 Etaj 1 TIMI{OARA Str. Proclama]ia de la Timi[oara Nr.5 TIMI{OARA Str. Demetriade Iulius Mall Stand P39 TULCEA Str. Unirii Nr. 1 VASLUI Str. {tefan cel Mare Nr.101 Z|RNE{TI Str. Tiberiu Sparchez Nr.12

www.isi.eu.com

800 - 22 . 00 . 55

28 ianuarie 2011

Gazeta Rom=neasc\

SPORT 37

Bölöni face minuni cu Lens

Echipa antrenat\ Lens a c=[tigat pe propriul teren, 2-0, Echipa Bölöni a p\r\sit zona retrogra- de rom=nul Bölöni `n fa]a lui Caen, dup\ ce `n etapa prece- d\rii, iar tehnicianul rom=n este din ce `n a ie[it din zona dent\ o `nvinsese pe Saint-Etienne, cu 2-1. ce mai apreciat `n Fran]a. retrograd\rii

“

Chivu, `n gura presei italiene

De[i nu mai suntem la coada clasamentului, `nc\ nu ne putem permite pa[i gre[i]i” Debutul lui Bölöni pe banca echipei franceze a fost trist. Lens a fost `nvins\ cu 5-1 de PSG, `n Cupa Fran]ei. Ulterior, forma]ia sa [i-a revenit, ob]in=nd dou\ victorii consecutive `n campionat.

Chiar [i a[a, antrenorul rom=n spune c\ cele [ase puncte acumulate `n ultimele dou\ etape pot reprezenta un important impuls `n vederea ob]inerii unui rezultat favorabil `mpotriva liderului Lille, echip\ pe care o va `nt=lni etapa urm\toare.

“|sta este efectul Bölöni” Ladislau Bölöni se simte cel mai bine `n campionatul `n care sa lansat `n meseria de tehnician.

Adus la Lens pentru a salva fosta campioan\ a Fran]ei de la retrogradare, tehnicianul rom=n a reu[it dou\ victorii consecutive, iar momentan obiectivul este `ndeplinit. Lens a `nvins cu scorul de 2-0 pe Caen, una dintre contracandidatele `n lupta pentru evitarea retrograd\rii. Fostul selec]ioner al Rom=niei s-a ales cu o nou\ porecl\ `n Fran]a Popeye Marinarul - dup\ ce a comparat salvarea echipei de la

retrogradare cu spanacul pe care i-l d\dea bunica `n copil\rie pentru a fi puternic. Juc\torii lui Lens `l apreciaz\ [i ei pe Boloni, apreciind c\ se vede m=na lui la echip\ [i v\z=ndu-se ca [i salva]i de la retrogradare. “|sta este “efectul Bölöni”, un nou mod de a vorbi, un sentiment de con[tiin]\ din partea juc\torilor. {ocul psihologic a func]ionat”, a spus funda[ul Franck Queudrue, imediat dup\ meciul cu Caen.

Greul abia acum `ncepe ~n ciuda victoriei [i a faptului c\ Lens a urcat `n clasament, Ladislau Bölöni avertizeaz\ `ns\ c\ greul abia acum `ncepe.

“Rezultatul este foarte satisf\c\tor, la fel [i presta]ia juc\tprilor.

Trebuie s\ continu\m s\ muncim pe toate planurile: fizic, tehnic, mental [i s\ avem tot mai mult

curaj, de la meci la meci. Mai ales c\, de[i am ie[it din zona fierbinte, nu putem spune c\ presiunea a disp\rut. Trebuie s\ ne distan]\m c=t mai mult, fiindc\ ar fi foarte dificil ca `n ultimele etape s\ avem doar un punct sau trei avans fa]\ de cei din coada clasamentului. Sunt con[tient c\ elevii mei nu se pot exprima la adev\rata valoare, din cauza presiunii locului ocupat `n clasament”, a punctat Bölöni.

Acesta nu i-a f\cut ferici]i doar pe fanii lui Lens: “Am sunat-o pe so]ie dup\ meci. Era fericit\ pentru ceea ce am realizat! E normal ca [i eu s\ fiu fericit pentru rezultat, fiindc\ nu e u[or s\ legi dou\ succese consecutive. ~n ciuda acestui fapt, mai este foarte mult de munc\”, a spus Bölöni pentru France Football. ~n urma victoriei, Lens a urcat pe pozi]ia a 17-a, prima sub care se trage linia retrograd\rii.

Iord\nescu [i Lucescu, um\r la um\r Tehnicienii Anghel Iord\nescu [i Mircea Lucescu se afl\ la egalitate locul 46, cu 36 de puncte, `n topul celor mai buni antrenori din ultimii 14 ani, clasament dat publicit\]ii de Federa]ia Interna]ional\ de Istorie [i Statistic\ a Fotbalului (IFFHS). Tot pe locul 46 se afl\ [i spaniolul Juande Ramos. Fostul selec]ioner al na]ionalei Rom=niei, Victor Pi]urc\, ocup\ pozi]ia 123, cu 14 puncte, la egalitate cu belgianul Eric Gerets, francezul Jean Tigana, columbianul Luis Fernando Montoya [i olandezul Ruud Gullit. Primele zece locuri `n aceast\ ierahie sunt ocupate de urm\torii tehnicieni: Alex Ferguson (Sco]ia) 222 puncte; Arsene Wenger (Fran]a) 186; Marcello Lippi

(Italia) 146; Guus Hiddink (Olanda) 141; Jose Mourinho (Portugalia) 135; Ottmar Hitzfeld (Germania) 134; Luiz Felipe Scolari (Brazilia) 133; Marcelo Bielsa (Argentina) 127; Sven-Goran Eriksson (Suedia) 126; Fabio Capello (Italia) 120.

Site-ul calciomercato.it a scris c\ r\m=ne un mister de ce joac\ funda[ul Cristian Chivu, iar Santon este doar rezerv\, dup\ presta]ia mai slab\ a interna]ionalului rom=n `n partida pe care echipa Internazionale Milano a pierdut-o, `n deplasare, scor 1-3, cu forma]ia Udinese.

Sursa citat\ i-a acordat nota 5,5 lui Chivu, la fel ca [i cotidianul Il Sussidiario [i agen]ia Datasport. “R\m=ne un mister de ce joac\ Chivu [i Santon este rezerv\. Isla a ata-

cat pu]in, dar atunci c=nd a f\cut-o l-a pus `n dificultate pe rom=n”, a scris calciomercato.it. “Chivu a `nceput bine meciul, dar apoi a suferit la acceler\rile lui Isla”, a notat Il Sussidiario. “Rom=nul a urcat pu]in `n banda st=ng\, iar Sanchez a fost ca un spin pentru el. A ie[it accidentat”, a scris Datasport.

Forma]ia Internazionale Milano, cu rom=nul Cristian Chivu `n teren p=n\ `n minutul 90, a fost `nvins\, `n deplasare, cu scorul de 3-1, de echipa Udinese, `n etapa a XXI-a a campionatului Italiei.

Chivu a fost sanc]ionat cu un cartona[ galben `n minutul 70 [i a ie[it `n finalul partidei, accidentat, fiind `nlocuit cu Santon.

Gazeta Rom=neasc\

38 SPORT

“Briliantul” renun]\ la Becali pentru Fiorentina Adrian Mutu [i-a concediat impresarul, sper=nd c\ astfel va primi dezlegare de transfer din partea grup\rii Viola. Giovanni Becali a confirmat `ncetarea colabor\rii cu

Adrian Mutu, pentru ca juc\torul s\ se `mpace cu [efii Fiorentinei.

Publica]ia italian\ La Nazione informeaz\ c\ Becali a fost cel care l-a sf\tuit pe Mutu s\ p\r\seasc\

Atacantul rom=n va fi impresariat de Pietro Chiodi echipa `naintea meciului Bologna Fiorentina, iar de atunci juc\torul a avut doar probleme: a fost exclus din lot, i se cer daune materiale [i risc\ suspendarea.

“

Adrian Mutu l-a concediat pe Becali” Publica]ia italian\ La Nazione scrie c\ atacantul rom=n Adrian Mutu a renun]at la colaborarea cu Giovanni Becali, consider=ndu-l pe impresar vinovat de problemele cu Fiorentina, informeaz\ violanews.com, citat\ de Mediafax. “Mutu l-a concediat pe Becali. Este o lovitur\ de teatru care anticipeaz\ o `mp\care cu Fiorentina? Nu se poate spune dac\ ruptura dintre Mutu [i sf\tuitorul s\u poate influen]a decizia de revenire `n lot a juc\torului, dar cu siguran]\ alegerea rom=nului va ajuta la o reapropiere de Della Valle”, scrie violanews.com, care men]ioneaz\ c\ Mutu se desparte de Becali pentru a doua oar\ (prima dat\ `n perioada de dup\ Chelsea).

Potrivit sursei citate, Giovanni Becali a fost cel care l-a sf\tuit pe Mutu s\ p\r\seasc\ echipa `naintea meciului Bologna - Fiorentina, iar de atunci juc\torul a avut doar probleme: a fost exclus din lot, i se cer daune, s-a declan[at o procedur\ pentru suspendarea salariului. “Mutu a ar\tat apoi c\ nu este de acord cu ideile impresarului s\u, astfel c\ ieri l-a concediat”, mai scrie violanews, cit=nd La Nazione.

Conform site-ului italian, Mutu va fi impresariat de Pietro Chiodi.

“Am decis s\ `ntrerupem colaborarea” Impresarul Victor Becali a declarat c\ a decis `mpreun\ cu Adrian Mutu `ncetarea contractului de reprezentare, pentru a putea rezolva conflictul cu con-

ducerea clubului italian AC Fiorentina. “Cei de la Fiorentina au spus c\ problema a[ fi eu, [i pentru interesul lui am decis s\ `ntrerupem colaborarea. Nu e niciun fel de problem\, sunt prieten cu Adi Mutu [i important e ca el s\-[i rezolve aceast\ problem\. Ca s\ nu mai fie niciun fel de problem\ am decis de comun acord asta”, a declarat Becali, pentru Mediafax. Impresarul FIFA a precizat c\ Mutu va trebui s\ ia singur decizia dac\ va mai continua cu gruparea italian\ sau nu: “Nu [tiu dac\ mai r\m=ne la Fiorentina sau pleac\, asta e problema lui de acum, va trebui s\ o rezolve singur”.

Mutu vrea s\ revin\ Atacantul Adrian Mutu, exclus din lotul Fiorentinei, a declarat c\ vrea s\ revin\ c=t mai repede `n teren, deoarece `i este foarte dor s\ joace fotbal, informeaz\ violanews.com. “Am o singur\ dorin]\: s\ revin pe teren. ~mi lipse[te fotbalului, am at=ta pasiune pentru acest joc.

Vreau s\ joc din nou pentru Fiorentina, s\ aud din nou strig=ndu-se «Il fenomeno» s\

28 ianuarie 2011

fac reveren]e [i s\ m\ bucur pentru un gol. Mereu voi avea `n suflet suporterii viola. De ceea ce se `nt=mpl\ `n afara terenului nu voi vorbi. Poate c\ am cerut

scuze unora, dar [tiu c\ nu e nevoie s\ cer scuze fanilor Fiorentinei pentru c\ ei m-au `n]eles mereu, `n momentele cele mai grele, [i m-au iertat. Tr\iesc cu speran]a de a avea o nou\ [ans\, de a juca pentru Fiorentina, doar `n tricoul viola”, a declarat Mutu la Radio Blu. (emisiunea “Viola nel Cuore”).

Adrian Mutu a fost exclus din lotul Fiorentinei dup\ mai multe acte de indisciplin\. Fiorentina a `naintat Colegiului arbitral al ligii din Italia o cerere prin care solicit\ excluderea lui Adrian Mutu din echip\ [i de la antrenamente p=n\ la sf=r[itul anului, precum [i suspendarea integral\ a salariului acestuia p=n\ `n iunie. De serviciile lui Mutu mai sunt interesate grup\ri precum Cesena, Genoa, Bologna, Juventus Torino sau Los Angeles Galaxy.

Alibec, pe placul lui Leonardo Denis Alibec a jucat deja `n dou\ meciuri pentru Inter Milano, `n Serie A, iar remarcile noului antrenor al “nerazzurrilor”, Leonardo, la adresa sa, sunt `ncurajatoare pentru rom=nul de 20 de ani. Numit de cur=nd antrenor principal la Inter Milano, Leonardo a aruncat o privire [i `n curtea echipei de tineret a clubului, pentru a [ti pe cine ar putea miza `n eventualitatea unor probleme de lot la seniori. Iar Denis Alibec, rom=nul ajuns la Inter de la Farul Constan]a `n vara lui 2009, contra sumei de 500.000 de euro, s-a num\rat printre fotbali[tii remarca]i de tehnicianul campioanei Italiei. Alibec are contract cu gruparea lombard\ p=n\ `n 2013 [i, dup\ cum spune Leonardo, are toate motivele s\ viseze la echipa mare. “Alibec este unul dintre tinerii cei mai promi]\tori pe care `i avem. Acum joac\ pentru echipa de tineret pentru c\ avem to]i juc\torii la dispozi]ie, dar are un poten]ial foarte mare [i ar putea ajunge la prima echip\”, a spus Leonardo.

Denis Alibec a mai cochetat, `n 2010, cu prima echip\ a celor de la Inter Milano, c=nd antrenori erau Jose Mourinho [i Rafael Benitez. Sub comanda lui Mourinho a fost doar convocat la seniori, `n ianuarie 2010, c=nd a f\cut parte din lotul pentru un meci cu Siena. Pe final de an, Alibec a reu[it `ns\ debuteze `n tricoul “nerazzurro” `n Serie A, juc=nd cu Chievo Verona (21 noiembrie; a intrat `n locul lui Biabiany, min. 68) [i cu Lazio Roma (3 decembrie; a intrat `n locul lui Muntari, min. 53). De asemenea, atacantul de 20 de ani a f\cut parte al\turi de Cristi Chivu din lotul Interului pentru Campionatul Mondial al cluburilor.

28 ianuarie 2011

Gazeta Rom=neasc\

Mititelu, `n r\zboi [i cu [eful LPF Patronul Craiovei s-a certat [i cu [eful LPF, Mitic\ Dragomir, dup\ ce trei dintre juc\torii “{tiin]ei”, Emil Gargorov, Valentin Ivanov [i Alexandru Pi]urc\ au depus memorii la Lig\ pentru a devenii liberi de contrat, ace[tie nefiind pl\ti]i de mai mult de trei luni. Patronul Adrian Mititelu vrea s\ demonstreze `ns\ c\ fotbali[tii au fost de

SPORT 39

acord cu `nt=rzierea pl\]ilor, ceea ce l-a adus `n conflict cu pre[edintele LPF, Mitic\ Dragomir. Mititelu `l acuz\ pe pre[edintele LPF de abuz `n serviciu. Motivul este acela c\, potrivit oficialului oltean, [eful Ligii Profesioniste de Fotbal l-a `mpiedicat s\ `nregistreze acte care demonstreaz\ c\ juc\torii, printre care [i “fugarii” G\man [i B\rboianu, au acceptat am=narea pl\]ilor contractelor. “Am fost scos din sediul LPF, unde am solicitat `nregistrarea unor contracte `ncheiate `n decembrie, prin care mai mul]i juc\tori, inclusiv G\man [i B\rboianu,

erau de acord cu am=narea salariilor. Mi s-a motivat c\ nu exist\ pe ele semn\tura lui Victor Pi]urc\, managerul general al echipei la acea vreme. P\i nici pe astea de `ncetare a acordurilor cu cei doi juc\tori nu exist\!

Atunci mie de ce nu mi le `nregistreaz\? Nici m\car nu mi se d\ o h=rtie de motivare a refuzului... Dac\ nu voi primi nimic oficial legat de refuzul `nregistr\rii h=rtiilor mele, voi face pl=ngere la Parchet `mpotriva lui Dumitru Dragomir, ca pre[edinte al LPF, pentru abuz `n serviciu!”, a spus Mititelu, pentru gsp.ro.

Mircea Sandu: Mititelu [i Pi]urc\ s\ se `mpace! {eful FRF, Mircea Sandu, crede c\ situa]ia de la Craiova este jenant\ [i c\ Adrian Mititelu ar trebui s\ se `mpace cu Victor Pi]urc\.

“Universitatea” st\ pe un butoi cu Mircea Sandu, pre[edintele Federa]iei Rom=ne de Fotbal, a g\sit o solu]ie pentru a rezolva situa]ia exploziv\ de la Universitatea Craiova `mp\carea dintre Adrian Mititelu [i Victor Pi]urc\.

“Situa]ia de la Craiova e deplorabil\, e st=njenitor pentru fotbalul rom=nesc [i pentru noi cei din fotbal, ne e pu]in rusine.

Nu v\d dec=t o cale de rezolvare care s\ lini[teasc\ apele la Craiova: s\ se `mpace cei doi [i s\ dea drumul la treab\ fiecare pe domeniul lui de activitate.

S-a ajuns aici din cauza orgoliilor, voi oltenii sunte]i foarte orgolio[i `n general [i mul]i au un tupeu constructiv, dar unii distructiv. S-a ajuns aici pentru ca nu s-au `n]eles, dar sper s\ se a[eze la masa negocierilor [i s\ stabileasc\ lucrurile foarte clar.

Dar, nemaifiind bani e greu. De la bani pleac\ totul, e clar c\ de la bani, datorii, lips\ de lichidit\]i, neplata juc\torilor. Dac\ nu po]i s\ `]i calci pe orgolii, `n general iese razboi”, a afirmat Sandu.

Reamintim c\ patronul Adrian Mititelu l-a demis pe managerul general Victor Pi]urc\. Cei doi sau angrenat `n ultimele s\pt\m=ni `ntr-un adev\rat r\zboi media, arunc=nd cu acuza]ii grave [i jigniri. Mai mult, doi juc\tori ai

pulbere dup\ ce patronul Adrian Mititelu l-a demis pe managerul general Victor Pi]urc\. Cei doi s-au angrenat `n ultimele s\pt\m=ni `ntr-un adev\rat r\zboi media,

“{tiin]ei”, B\rboianu [i G\man, au fugit din cantonament [i solicit\ s\ fie declara]i liberi de contract `n baza unor “dezleg\ri `n alb” date de Mititelu lui Pi]urc\.

~i acuz\ pe juc\tori Totu[i, [eful FRF i-a criticat pe Valeric\ G\man [i {tefan B\rboianu, juc\tori care au fugit din cantonamentul Universit\]ii dup\ declansarea acestui scandal.

“Eu nu m\ implic `n problema asta, dar eu a[a v\d lucrurile.

B\rboianu [i G\man au gre[it, ei ar fi trebuit s\ se adreseze comisiilor ca s\ fie totul `n

Mircea Sandu a g\sit rezolvarea situa]iei explozive de la Craiova arunc=nd cu acuza]ii grave [i jigniri. Mai mult, doi juc\tori ai {tiin]ei, B\rboianu [i G\man, au fugit din cantonament [i solicit\ s\ fie declara]i liberi de contract.

Aflat la cu]ite cu Pi]urc\, Adrian Mititelu îl acuz\ [i pe Mitic\ Dragomir de abuz în serviciu regul\. Se preg\teau [i apoi mergeau la comisii. Mi-am f\cut treaba, am documentul, ne-am str=ns m=na [i am plecat. Dar numai la noi apar chestii din astea cu sup\r\ri, se fac du[manii [i tot felul de lucruri”, a mai spus Sandu.

Cazul juc\torilor Valeric\ G\man [i {tefan

B\rboianu este judecat acum de Comisia de solu]ionare a Litigiilor. Cei doi au depus memorii pentru a deveni juc\tori liberi de contract. ~n documenta]ia lor este inclus `ns\ un acord de `ncetare a raporturilor contractuale potrivit c\rua ei nu au preten]ii financiare. Acordurile de `ncetare a contractelor depuse de cei doi juc\tori le-au fost puse la dispozi]ie chiar de Victor Pi]urc\, care dup\ ce a `mprumutat clubul Universitatea Craiova cu “c=teva sute de mii de euro”, dup\ propriile spuse, a primit drept garan]ii trei dezleg\ri `n alb.

Gazeta Rom=neasc\

40 PUBLICITATE

28 ianuarie 2011

&(1758/ '(17,67,& ´&,77$ 678',Âľ CONDIŢII FAVORABILE PENTRU CETĂŢENII STRÄ‚INI REZIDENŢI LA MILANO Acest centru care funcĹŁionează de peste 20 ani cu maximă seriozitate Ĺ&#x;i profesionalism anunĹŁÄƒ că aplică tarife extrem de favorabile pentru cetÄƒĹŁenii străini rezidenĹŁi la milano pentru a reduce la maxim diferenĹŁa de costuri a tratamentelor dentistice faĹŁÄƒ de ĹŁara de origine. exemplu: ‡ curÄƒĹŁare tartru â‚Ź40 ‡ extracie â‚Ź50 ‡ obturaĹŁie estetică lampă â‚Ź70 ‡ devitalizare mono â‚Ź80 ‡ coroană ceramică â‚Ź350 ‡ proteză totală â‚Ź700 Posibile plÄƒĹŁi ĂŽn rate fără dobândă, garanĹŁie totală 5 ani, preventiv Ĺ&#x;i prima vizită gratuite, albire gratuită la sfârĹ&#x;itul tratamentului.

Pentru rezervări Ĺ&#x;i informaĹŁii, telefonaĹŁi de la ora 15 la ora 20

Largo Porto di Classe, 8 • 20133- MILANO • (ATM 54/93/MM Piola) tel/fax: 02.70003232 • Răspundem la telefon Ĺ&#x;i ĂŽn româneĹ&#x;te

CABINET STOMATOLOGIC DENTIST

Dr. MINO VICI Florăria Eden vă oferă:

Dentistul vostru la Milano

• Aranjamente orale pentru ocazii speciale: nunĹŁi, botezuri, aniversări • InvitaĹŁii de nuntă Ĺ&#x;i de botez • Buchete de mireasă • Flori de pus in piept (naturale) • Lumânări de cununie Ĺ&#x;i de botez • Pahare de nuntă pentru miri Ĺ&#x;i naĹ&#x;i • Ornamente Ĺ&#x;i cocarde pentru maĹ&#x;ini • Mărturii (bomboniere) pentru nunĹŁi si botezuri • Livrări la domiciliu

Telefon: 320 7515221

6IZITAÄ?IĂ’MAGAZINULĂ’NOSTRUĂ’SITUATҗNĂ’2OMA WJB $ " +FNPMP Ă’jĂ’ZONAĂ’4ORRACCIAĂ’ USCITAĂ’ Ă’' 2 ! Ă’CENTRALEĂ’DELĂ’LATTE Ă’

XXX FEFOGJPSJ JU

5FMFGPO o

Ai nevoie de o diplomĂŁ din Romania pentru un loc de muncĂŁ in Italia?

Societate româneascã reprezentatã În Italia organizeazã cursuri de formare profesionalã. e-mail: cursuriprofesionale@gmail.com tel. 0039 3450754102 - 0040 234524335 www.consultingcont.ro

proteze totale â‚Ź 350 extrac]ie â‚Ź 35 coroan\ ceramic\ â‚Ź 250 coroan\ acrilic metal â‚Ź 150 abla]iune tartru â‚Ź 35 Certificat plomb\ simpl\ â‚Ź 40 de garan]ie! plomb\ cu lamp\ â‚Ź 50

Specialistul În zboruri charter, low cost úi zboruri de linie. • • • • • • •

Arad Bacău BucureĂşti Cluj Napoca ConstanÄ a Craiova IaĂşi

• • • • • •

Oradea Satu Mare Sibiu Suceava Timiúoara Târgu Mureú

Rezervări Avion, Tren, Hotel, ĂŽnchiriere de maĂşini ĂŽn România, chiar Ăşi telefonic, la preÄ uri imbatabile.

TURISADRIA VIAGGI Viale Carducci 164, 47042 Cesenatico (FC) Tel. 0547.82492– 0547.674221 - 340.7089484

www.voliromania.com

28 ianuarie 2011

Gazeta Rom=neasc\

PUBLICITATE 41

Abonament la

ISI RICERCA HOSTESS E PROMOTER INTUTTA ITALIA. I candidati si occuperanno della promozione e vendita dei servizi ISI direttamente nel punto vendita.Si richiede precedente esperienza in attività di vendita, e disponibilità immediata a lavorare sia part time che full time, che nel fine settimana. Completano il profilo dinamicità, flessibilità e forte predisposizione alla vendita nonché massima serieta’ e disponibilita’.

Cost anual (42 ediţii): Euro 90.00 Plata: cont curent poştal nr. 50655786 Titularul contului: Stranieri in Italia srl În buletinul de vărsământ specificaţi numele ziarului la care vă abonaţi Gazeta Românească - indicând numele, adresa și numărul vostru de telefon.

Pentru mai multe informaţii: email: distribuzione@stranieriinitalia.it • Tel. 06.87410507 fax 06.87410528

Se interessati mandare curriculum con foto a: e-mail: customerservice@isi.eu.com oppure telefonare orario ufficio ai numeri 06 87410555 - 06 87410412

STRANIERI IN ITALIA

CABINET STOMATOLOGIC (DENTIST)

caut` agen]i de vânz`ri [i responsabil vânz`ri în toat` Italia

D r. P e t r u C o v a c i

Condi]ii: persoane ambi]ioase, comunicative, cu spirit de ini]iativ\, vorbitoare de limba italian\, cunoasc\ toare a comunitatii locale de români. Se ofer\ salariu atractiv, program flexibil.

Experien]a în vânz\ri constituie un avantaj dar nu este esen]ial\.

Cei interesa]i pot trimite CV la adresa de email:

reclama@stranieriinitalia.it

Metrou A - Cornelia Largo Boccea

Gazeta

Rom=neasc\

Via Taddeo da Sessa, 12 (intrarea vizavi de Upim)

Ziarul rom=nilor din Italia

Tel. 06-66019505, Cell. 347-3493913

Noua Gazeta Rom=neasc\ registrazione al Tribunale di Roma nr. 118/2003 in 17.03.2003

Reduceri 50% pentru romåni Posibilitate finan]are plat` \n 24 rate, dobånd` zero

Via Virgilio Maroso 50, 00142 Roma, Tel. 06 87410506 Fax 06 87410528 e-mail: gazeta@stranieriinitalia.it Editore: STRANIERI IN ITALIA srl Via Virgilio Maroso, 50 00142 Roma Tel. 06 8741 0333, Fax 06 8741 0528 www.stranieriinitalia.com, info@stranieriinitalia.it Direttore responsabile: Sergio Talamo Direttore editoriale: Sorin Cehan

Clinica Impladent din Romania pune la dispozitia pacientilor sai gama competa de tratamente dentare prin echipa de medici dinamica si motivata si dotarile de top ale cabinetelor.

Motive pentru a deveni pacientii nostri: estimare gratuita pentru lucrarile dentare; preturi cu peste 75% mai mici decat cele din Europa de Vest; echipa; acces facil de la aeroport si retur.

Q

Q

Q Q

www.impladenta.ro Tel. Romania :0040 268 241 541 ; Tel. Italia : 0039 3406310836

Collaboratori: Gabriela Chiril\ Iordan, George Sima, {tefan Dabu, Stefano Camilloni, Elvio Pasca, Nicoleta Mogo[, Andi R\diu, Miruna C\jv\neanu, Viorica Nechifor, Crina Suceveanu Grafica: Carmen Florea, C\t\lina P\un Pubblicità: ISI Etnocommunication srl Via Virgilio Maroso 50, 00142 Roma, Tel. 06 8741 0591, 06 8741 0606 Fax 06 8741 0528 pubblicita@stranieriinitalia.it Distribuzione: Messaggerie Internazionali Via Manzoni, 8 - 20089 Rozzano Numero Verde: 800 827 112 Distribuzione locale e abbonamenti: Anca Gliz Stranieri in Italia srl Tel.06 8741 0507 fax 06 8741 0528 distribuzione@stranieriinitalia.it CENTRO STAMPA QUOTIDIANI SpA via dell'industria 52 25030 Brescia

Gazeta Rom=neasc\

42 MONDEN

Andreea Raicu, `ns\rcinat\?

Andreea Raicu [i Tudor Chiril\ se `n]eleg de minune [i formeaz\ unul dintre cele mai bine sudate cupluri din showbizul autohton. Un cuplu care, `n viitorul apropiat, ar putea spune “bun venit� unui nou membru, relateaz\ presa central\.

Anul 2011 a `nceput cum nu se poate mai bine pentru prezentatoarea Prima TV, Andreea Raicu. Potrivit presei centrale, vedeta a aflat, recent, c\ este `ns\rcinat\ [i c\-i va d\rui un copil iubitului ei, Tudor Chiril\.

Se pare c\ vestea a bucurat-o at=t de mult pe brunet\, `nc=t aceasta a `nceput deja s\ fac\ anumite schimb\ri `n via]a sa.

Potrivit sursei citate, vedeta, `n v=rst\ de 33 de ani, [i-a scos extensiile, siliconul din buze, silicoanele [i a renun]at s\-[i mai achizi]ioneze farduri [i accesorii prea scumpe. Vedeta Prima TV

neag\ informa]iile conform c\rora `i va d\rui un copil iubitului ei, Tudor Chiril\, [i afirm\ c\ atunci c=nd se va `nt=mpla acest lucru va anun]a personal vestea.

Asta pentru c\, scrie sursa citat\, Andreea Raicu a pierdut deja o sarcina - tot cu Tudor Chirila - [i dore[te ca, de aceast\ dat\, s\ fac\ tot posibilul pentru a evita o nou\ astfel de dram\.

Tocmai din acest motiv, sus]in aceia[i colegi, frumoasa vedet\ de la Prima TV a f\cut mai multe analize pentru a afla dac\ starea de s\n\tate `i permite s\ aduc\ pe lume un bebelu[.

10% reducere la spa]iu publicitar pentru to]i clien]ii noi!

Reclam` pentru romĂĽni SUN~ ACUM: 0687410507 sau 0687410591 sau trimite mail: pubblicita@stranieriinitalia.it

28 ianuarie 2011

HOROSCOP

28 ianuarie 2011

Gazeta Rom=neasc\ BERBEC

HOROSCOP 43 RAC

CAPRICORN

BALAN}~

Vor surveni numeroase evenimente neprev\zute, care v\ oblig\ sa v\ schimba]i programul. Ve]i fi sunte]i nevoit s\ pleca]i `ntr-o scurt\ c\l\torie `n interes de serviciu.

Partenerul este nemul]umit.

Sunte]i preocupat de afaceri [i neglija]i rela]iile sentimentale.

Din acela[i motiv, refuza]i s\ merge]i `ntr-o vizit\ la prieteni. V\ sf\tuim s\ acorda]i mai mult timp partenerului de via]\ [i prietenilor.

Nu sunte]i prea comunicativ [i ar fi bine s\ am=na]i `nt=lnirile de afaceri sau de natur\ sentimental\. V\ sf\tuim s\ evita]i activit\]ile care necesit\ luciditate [i putere de concentrare.

Sunte]i plin de entuziasm [i v\ sim]i]i `nstare s\ `ncepe]i o nou\ lucrare. Revine `n actualitate o problem\ c\reia nu ia]i acordat aten]ia cuvenit\ cu c=teva zile `n urm\. Evita]i discu]iile `n contradictoriu.

TAUR

LEU

SCORPION

V~RS~TOR

Nervozitatea v\ poate pune `n situa]ii delicate fa]\ de prieteni [i de familie. Ini]iativele dumneavoastr\ nu sunt prea bine primite. Nu are rost s\ insista]i. Evita]i discu]iile `n contradictoriu cu rudele.

Este posibil s\ apar\ probleme pe plan sentimental. Ne`n]elegerile se clarific\ dup\ o discu]ie sincer\ cu persoana iubit\. Sfaturile unei persoane mai `n v=rst\ v\ ajut\ s\ rezolva]i o problem\.

Dori]i s\ pleca]i `ntr-o c\l\torie de afaceri, dar partenerul de via]\ nu este de acord. S-ar putea ca atmosfera din c\min s\ se tensioneze. V\ pute]i baza pe sfaturile unei rude mai `n v=rst\.

Nu este momentul s\ v\ asuma]i rolul de mediator `ntrun conflict. S-ar putea s\ gre[i]i [i chiar s\ amplifica]i starea de tensiune. Acorda]i mai mult\ aten]ie problemelor partenerului de via]\.

GEMENI

S-ar putea ca [eful s\ v\ admonesteze pentru c\ nu a]i terminat o lucrare la timp.

Chiar dac\ nu este numai vina dumneavoastr\, v\ sf\tuim s\ v\ sus]ine]i cauza cu mult calm.

FECIOAR~

Sunte]i nervos din cauza unei ve[ti nepl\cute de la persoana iubit\. Dac\ nu v\ st\p=ni]i impulsivitatea, pute]i declan[a discu]ii aprinse cu cei din jur.

P\stra]i-v\ calmul [i `ncerca]i s\ fi]i mai `n]eleg\tor!

Esen]a informa]iei!

S~GET~TOR

Se pare c\ ave]i dificult\]i de concentrare, care v\ reduc ramdamentul la locul de munc\. Totu[i, reu[i]i s\ contribui]i la dezamorsarea unei situa]ii conflictuale dintre colegii de serviciu.

PE{TI

Ar fi bine s\ nu v\ asuma]i noi responsabilit\]i. Se pare c\ nu ave]i energie nici pentru a termina ceea ce a]i `nceput.

P\stra]i-v\ calmul, pentru ca sunteti predispus la o stare de tensiune nervoas\.

{tii ce se \nt책mpl` acas`?

Luni, la chio[curile din Roma. Mar]i, la Milano [i Torino.