Zborul

Page 1

Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009



Fenomenul natural de antigravitaie i invizibilitate la insecte i efectul structurilor cavitare GREBENNIKOV

(“Zborul” – capitolul V din cartea “Lumea mea“ de V. Grebennikov)

În primvara anului 2001 a plecat în lumea celor drepi Victor Stepanovici Grebennikov. Memoria venic a acestui savant naturalist se pstreaz în inimile noastre. Comentarii introductive de I. Cerednicenco, colaborator tiinific superior al Laboratorului de Biofizic, Institutul de Patologie General i Ecologie Uman al Academiei de tiine din Rusia. Victor Stepanovici Grebennikov - savant naturalist, entomolog profesionist, pictor i om de o cultur general deosebit, cu diverse interese. Este cunoscut pentru descoperirea efectului structurilor cavitare (ESC). Puini îns sânt cei ce cunosc i o alt descoperire a sa. În 1988 pentru el devine evident existena efectelor de antigravitaie a înveliului de chitin a unor insecte. Mult mai impresionant este fenomenul ce apare concomitent cu astfel de efecte, anume fenomenul invizibilitii pariale sau totale sau percepiei deformate a obiectului material aflat în zona gravitaiei compensate. Pe baza acestor descoperiri i principiilor bionice autorul a construit o platform antigravitaional, i practic a elaborat principiile zborului dirijat, cu vitez de pân la 25 km/min. Din 91-92 platforma a fost utilizata de autor ca mijloc de deplasare rapid. Efectele biogravitaionale alctuiesc un spectru larg de fenomene naturale, care, posibil, apar nu doar la insecte. Se cunosc numeroase cazuri experimentale controlate de scdere a greutii obiectelor materiale în timpul aciunii directe psiho-fizice exercitate de om (psihokinezie), de levitaie yoghin în timpul meditaiei transcedentale profunde Maharischi. Sânt cunoscute cazuri de levitaie a medium-ilor sau chiar dispariia acestora în timpul sedinelor de spiritism. Este greit s considerm c natura a înzestrat cu astfel de capaciti doar anumite persoane. Dup prerea mea este o lege biologic general insuficient studiat. Astfel, în stri de somnambulism (sleep-walking) greutatea omului scade. Un somnambul a crui greutate corporal este de 80-90 Kg. poate pi pe o scândur subire, clca pe persoana ce doarme alturi, fr ca acesta s simt presiunea fizic (cu excepia fricii). În unele cazuri clinice de epilepsie autentic, pe durata acceselor petit mal (fr convulsii), deseori se produce o transformare reversibil, de scurt durat a personalitii (numit în popor posedare), când o feti delicat, epuizat de boal, sau un biat de 10 ani brusc capt puterea unui atlet bine antrenat. Acest fenomen psihofiziologic se numeste acum personalitate multipl deoarece difer de simptomele clasice epileptice. Astfel de cazuri clinice sânt foarte bine cunoscute i descrise în literatura de specialitate. Totusi fenomenele însotite de schimbarea greutii umane sau a obiectelor nu se produc doar în cazul condiiilor patologice. Persoane sntoase în caz de stres emoional acut, cauzat de un pericol legat de viaa sa sau de o motivaie dominant de atingere a unu scop important, sânt capabile involuntar s depeasc obstacole care sânt de netrecut în stare normal; pot ridica greuti enorme etc. În mod obisnuit, fenomenul se explic prin mobilizarea extrem a forei musculare, ceea ce nu corespunde realitii. Se pare ca mecanismele bioantigravitaionale sânt mai dezvoltate la sportivi (sritori în înlime, ridicarea greutii, atleii). În mare (posibil in general), rezultatele sportive sânt determinate nu doar de gradul antrenrii ci i de pregatirea psihologic.


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

Dac se va pune problema cercetarii tiinifice corecte a anomaliilor greutii omului în diferite stri psihofiziologice, i dac echipamentul de monitorizare dinamic a greuttii va fi creat, vom afla destule informaii obiective despre acest fenomen neobinuit. Se cunosc de asemenea i fenomene de cretere pe un timp scurt a greutii obiectelor, inclusiv a omului, care nu sânt determinate de transferul masei. Cartea lui Victor Stepanovici Grebennikov este scris în stil artistic i ilustrat de autor. Este o “dacitlografie” bogat spiritual, ce conine o viziune ecologic, i entomologic autobiografic a autorului. Cu siguran, pentru muli cititori cartea va fi perceput doar ca o serie de concluzii generale i foarte populare a experienei de studiu a lumii insectelor i secretelor ei timp de 60 ani, ornat cu elemente science fiction. Dar aceasta este o mare greeal. Deoarece îl cunosc pe Victor Grebennikov i lucrrile sale, nu doar din auzite, (locuim la nu mai mult de 10 Km unul de altul) i pot spune c nu am cunoscut alt cercettor, savant mai contiincios, onest, i talentat ca el. Din pcate, Grebennikov i munca lui de pionierat este foarte bine cunoscut i în “underground-ul tiinific” (adic tiina din Rusia care este persecutat official de academie). Astfel, la filiala Academiei din Novosibirsk s-a creat un comitet de lupt cu pseudotiina, jertfele creia au devenit muli savani-academicieni. Este simplu s pierzi titlul de colaborator tiinific sau ef de laborator. Este suficient s publici într-o carte tiinific sau în materialele unei conferine un articol, de exemplu despre rolul mecanismelor antigravitaionale în evoluia insectelor. Sânt ferm convins c descoperiri de acest gen nu trebuie îngropate din cauza actualului pragmatism în tiin. Fie ca aceast carte stiinifico-artistic s rmân un SF pentru cei pragmatici. Cel ce are ochi - s vad. Credina fanatic i închinarea în faa zeilor înrudete tiina actual cu religia barbar. Dezvoltarea armonioas este imposibil fr distrugerea vechilor dogme.

CopyLeft SaDAng

2


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

Capitolul V – Zborul

O

sear linitit în step. Discul rou armiu al soarelui a atins deja orizontul

înceoat din îndeprtare. Este prea târziu pentru întoarcerea acas. M-au reinut insectele mele i m pregtesc pentru somn, oricum în plosc a mai rmas ap i am protectorul antiânari “Deta”, care este indispensabil (în zona malului înalt al lacului cu ap cam srat sânt foarte multe “muctoare” plictisitoare).

Aciunea se petrece în step, în valea Kamaslovo, unde curgea cândva un puternic afluent al râului Irtas, care s-a transformat odat cu ararea stepei într-un lan de lacuri srate. Vântul nu bate, nu se mic nici un fir de iarb. Deasupra lacului zboar cârdulee de rute, se aude fluieratul becaelor. Bolta înalt de culoarea perlei a cuprins stepa pe cale de adormire. Cât este de minunat aici în plin libertate! M-am instalat lâng malul abrupt, pe o poian acoperit cu iarb. Am aternut impermeabilul, am pus rucsacul sub cap. Înainte de somn am cules câteva movilie uscate de blegar, le-am adunat împreun i le-am dat foc. Un iz romantic, de neuitat se rspândea prin stepa ce adormea. M-am aranjat pe patul meu improvizat, mi-am întins cu plcere picioarele obosite savurând înc o noapte minunat în step (ceea ce se întâmpl rar). Fumul albastru m duce în zbor în trâmul povetilor i adorm repede. Devin mic mic ca o furnic i apoi mare ca cerul. Nu-mi pot explica de ce astzi aceste schimbri ale corpului meu înainte de somn sânt deosebit de puternice. Uite c a aprut ceva nou: senzaia de cdere, îmi pare c malul înalt a disprut momentan de sub mine i cad într-o prpastie stranic i necunoscut!

CopyLeft SaDAng

3


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

4


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

Deodat au început a licri nite valuri, am deschis ochii, dar ele nu au disprut ci danseaz pe cerul gri-smarald, pe lac, pe iarb. A aprut un gust metalic puternic în gur, prea c a fi pus pe limb o baterie puternic. Au aprut zgomote în urechi, aud clar zgomotele puternice ale inimii. Ce fel de vis e acesta? M aez i încerc s alung aceste senzaii neplcute, dar nu reuesc. Doar valurile din faa ochilor s-au transformat i nu mai sânt lungi i linitite ci au devenit înguste, clare asemeni unor scântei sau lanuri i nu-mi permit s privesc în jur. Acum mi-am amintit, senzaii asemntoare am trit câiva ani în urm în pdurice, anume în crângul fermecat Lesochke din Zakoldovannoy Rosche!. Am fost nevoit s m ridic i s merg puin pe mal. Oare peste tot e la fel? Uite aici, la un metru se simte influena clara a "ceva". Mai merg 10 metri - acest "ceva" dispare. Mi se face fric. Sânt singur în step lâng "lacul fermecat". Trebuie s-mi strâng repede lucrurile i s plec de aici. Dar curiozitatea câtig. Oare ce se petrece aici? Poate este din cauza mirosului de mâl i ap de la lac! M cobor i m aez lâng ap, pe o movil de lut. Aroma dens, dulcie de la resturile algelor în putrezire m învluie. Stau 5 min., 10 min. - nimic neplcut. Ar fi bine s m culc undeva pe-aici, dar este umed. Urc înapoi pe mal i istoria se repet! Am ameeli, gust metalic în gur i parc mi se schimb greutatea - ba sânt uor, ba sânt greu - greu, în ochi apar luminie de diferite culori... De necrezut, dac acesta ar fi un "loc periculos", o anomalie, nu ar crete iarb atât de deas, nu ar mai fi cuiburi de albine atât de mari care au ocupat tot malul de lut. Eu mi-am aranjat patul chiar deasupra "oraului" subteran al albinelor, care conine, desigur, o mulime de tunele, odie, pupe, larve vii i sntoase. Aa, i nu am îneles nimic atunci. Somnoros, cu capul îngreuiat, devreme dimineaa, când soarele nu a rsrit înc, am plecat spre drumul principal ce ducea la Isilkul. În acea var am vizitat "lacul fermecat" înc de 4 ori, în timp diferit i la ore diferite. La sfâritul verii aici era un numr uimitor de albine, care aduceau spre cuib polen galben-aprins de flori, adic se simeau minunat. Acelai lucru nu puteam s-l afirm despre mine. La 1 metru deasupra lor simeam multiple senzaii neplcute, care dispreau la 5 metri distan... Nu puteam s-mi dau seama, de ce anume aici se simt minunat plantele, albinele, care sânt foarte multe, ocupând tot malul, asemeni unui cacaval, iar pe alocuri asemeni unui burete? Rspunsul l-am aflat câiva ani mai târziu, când "oraul" albinelor din Kamaslovo a fost distrus de o aluviune de teren. Acum nu sânt nici cuiburi, nici iarb ci o movil oribil. Mi-au rmas doar câteva resturi de cuiburi cu multe odie-celule. Celulele erau situate una lâng alta i aminteau de mici degetare sau poate mai mult de nite urciorae cu gâtul ce se îngusteaz lin. Deja cunoteam c aceste albine aparin speciei Galixt cu 4 inelue (dup numrul de inele galbene de pe abdomen). Pe masa mea de lucru, pe care stau aparate, cutii cu furnici i greierai, flaconae cu reactive i multe alte lucruri, se gsea un vas larg, umplut cu bulgrai spongiformi de lut.

CopyLeft SaDAng

5


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

6


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

7


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

8


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

9


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

Când cutam ceva, am întins mâna deasupra acestor bulgrai. Atunci s-a întâmplat o minune, deasupra lor am simit cldur... Am atins bulgraii cu mâna - erau reci, dar deasupra lor aveam o clar senzaie de cldur. În degete au mai aprut, în plus, nite senzaii necunoscute pân atunci de împingere, pulsaie, "tic-tac". Când am deplasat vasul spre marginea mesei i am aplecat faa deasupra ei, aceleai senzaii resimite la "lac" au reaprut. Capul a devenit uor i mare-mare, corpul cdea undeva în jos, în ochi licreau lumini trectoare, în gur simeam gust metalic i o uoar senzaie de grea... Senzaiile s-au pstrat i atunci când am acoperit vasul cu o cutie de carton, capac de carton. Acel "ceva" strpungea obstacolul… Fenomenul se cerea studiat imediat. Fr aparate de fizic îns, nu puteam s realizez nimic acas. În studiul cuiburilor m-au ajutat muli colaboratori ai academiei din Novosibirsk. Cele mai precise termometre, captatoare de ultrasunete, electrometre, magnetometre nu înregistrau nimic. A fost efectuat cea mai minuioas analiz chimic a lutului; în rezultat nimic deosebit. Tcea i radiometrul. Totui mâinile umane i nu doar ale mele (!), aveau o senzaie clar de cldur deasupra cuiburilor, sau adierea unui "vânt" rece, furnicturi, ticuri, un mediu dens i vâscos; alteori mâna devenea "grea", sau se ridica în sus; degetele amoreau, se contractau muchii centurii scapulare; apreau ameeli, hipersalivaie. Un comportament asemntor manifestau albinele-taietoare-de-frunze care populau un fascicol de tuburi din hârtie. Fiecare tub coninea multiple "phrele" din frunze acoperite cu cpcele din frunze, iar în "phrele" gogoae de mtase cu pupe i larve. Am propus unor persoane care nu tiau despre descoperirea mea s in palma sau faa deasupra tuburilor i am înscris fiecare detaliu al relatrilor acestora. Rezultatele acestor experiene sânt publicate în articolul "Despre proprietile fizico-biologice ale cuiburilor albinelor-polenizatoare", publicat în "Buletinul de tiri agricole din Siberia", N. 3, 1984. În acelai ziar se gsete i o scurt explicaie fizic a descoperirii. Folosind modelul cuiburilor de albine, am construit câteva zeci de "faguri" din plastic, hârtie, metal, lemn. Am ajuns la concluzia c, cauza senzaiilor neplcute nu este un "biocâmp", ci dimensiunile, forma, cantitatea, situarea cavitilor una fa de alta. Cavitile puteau fi formate din orice material dur. La nivelul organismului apreau senzaii iar aparatele "tceau". Am numit descoperirea efectul structurilor cavitare (ESC). Experienele continuau i Natura îmi revela noi i noi taine... S-a constatat c în zona de aciune a ESC scade vizibil activitatea bacteriilor saprofite din sol, a ciupercilor de drojdie sau de alt tip, încolirea seminelor de grâu, se schimb comportamentul algelor microscopice mobile numite clamidomonade, apare luminozitatea larvelor albinelor-taietoare-de-frunze; albinele mature devin mai active i finiseaz polenizarea plantelor cu 2 sptmâni mai devreme. ESC nu este ecranat, ci asemeni gravitaiei acioneaz asupra structurilor vii prin perei, metal gros, alte obstacole. Dac obiectul cavitar se transfera pe un nou loc, ESC este resimit de om mai târziu, peste câteva secunde sau minute, iar pe locul vechi rmâne o "urm" (sau cum a fost numit în glum, o "fantom") care e simit de mâini peste zeci de minute, chiar luni de zile. Câmpul produs de ESC în jurul fagurilor scade neregulat, le încercuie cu un sistem invizibil dar bine sesizat de "înveliuri". Animalele (oarecii albi) i omul, aflate în zona de aciune a ESC, se acomodeaz peste un timp, chiar dac are o aciune puternic. Altfel nu am putea exista, fiind înconjurai de multiple caviti mari i mici, celule ale plantelor vii i moarte (inclusiv de propriile noastre celule), veziculele din diverse materiale plastice, camere, coridoare, sli, spaii printre detaliile panourilor de comand, aparatelor, automobilelor, între copaci, mobil, cldiri. Aciunea ("raza" de aciune) a ESC este mai puternic dac se orienteaz în direcia opus soarelui i înspre centrul Pmântului (în jos). Câmpul ESC produce dereglarea funcionrii ceasurilor mecanice i electronice, posibil c este implicat i Timpul. Toate aceste manifestri sânt produse de vibraia materiei, care este în permanent micare i schimbare venic. Pentru descoperirea acestor vibraii fizicianul Louis des Broglies [?] a primit în anii '20 premiul Nobel. Astfel de unde se folosesc la microscopul electronic.

CopyLeft SaDAng

10


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

11


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

Am mai descoperit i alte lucruri care in de fizica corpurilor solide, mecanica cuantic, fizica elementar i care ne vor îndeprta acum de principalii eroi ai povestirii - albinele. Totui am construit nite aparate capabile s înregistreze obiectiv ESC i care reacioneaz la prezena apropiat a cuiburilor de albine. Iat cum arat: nite vase ermetice (vezi desenul), în interiorul crora, pe fire de pianjen, atârn oblic paie i rmurele cu capetele arse, servind drept tciune pentru desen, pe fundul vaselor este puin ap cu funcia electrostatic, în special când se lucreaz în condiii de aer uscat. Se va apropia de vârful de sus al indicatorului un cuib vechi de viespi, faguri de albine, un mnunchi de spice i atunci indicatorul va devia lent cu zeci de grade. Nu este un miracol. Energia electronilor ambelor corpuri multicavitare va crea în spaiu un sistem de unde însumate. Unda este o energie capabil s produc un lucru de autoîmpingere a corpurilor, chiar prin obstacole asemntoare capsulei metalice cu perei groi (vezi foto). Este practic incredibil c prin peretele gros capsular penetreaz undele cuibului mic i uor de viespi, vizibil pe foto i indicatorul din interiorul acestei capsule ermetice care fuge de cuibul de mult prsit, uneori chiar parcurge jumtate de cadran. Scepticii pot vizita muzeul agroecologic din Novosibirsk i vedea minunea cu proprii lor ochi. În acelai muzeu se gsete un aparat din faguri cu efect analgezic. Oricine se poate aeza pe scaun, sub o cutie ce conine câteva rame cu faguri de albine. Peste câteva minute va simi ceva (am s v fiu recunosctor dac îmi vei scrie ce ai simit). Cel ce are dureri de cap nu le va mai simi peste câteva secunde, pentru cel puin câteva ore. Astfel de analgezice nu sânt o tain i se folosesc cu succes în ar. Radiaia este clar perceput pe palma mâinii aezate în partea de jos a cutiei cu faguri. Cutia poate fi din carton, placaj sau tinichea, cu suturile bine sudate. Iat aa un cadru de la insecte...

CopyLeft SaDAng

12


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

13


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

14


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

15


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

Iniial gândeam în felul urmtor: omul i albina sânt în contact de mii de ani i nimeni nu a relatat ceva neplcut, cu excepia cazului când era împuns. Am adus o ram cu faguri uscai deasupra capului - funiona! Am decis s selectez 6 rame. Iat pe scurt istoria acestei descoperiri. Cuibul vechi de viespi are alt aciune, cu toate c dimensiunea i forma celulelor sale sânt asemntoare celui de albine. Totui, materialul celulelor spre deosebire de cele din cear de albine, este mai poros, de fapt e hârtie (hârtia a fost inventat de viespi i nu de om; ele amesteca fibre vechi ale arborilor cu saliv cleioasa). Pereii celulelor sânt mai subiri, localizarea i dimensiunile sânt altele, au i o capsul extern cu câteva straturi din hârtie i cu spaii între ele. Am primit câteva relatri despre aciunea nefavorabil a unor cuiburi de viespi constituite în podul casei. În general, majoritatea structurilor multicavitare i corpurilor cu efect ESC puternic au o aciune nefavorabil asupra omului în primele minute sau ore. Una din puinele excepii sânt fagurii albinei melifere. În anii '60, în apartamentul nostru din Isilkul locuiau bondari. Uneori câte un bondar tânr parcurgea un tub lung din stup spre urdiniul din fereastr, prsind casa, dar nu memoriza localizarea urdiniului. La întoarcere rtcea timp îndelungat lâng fereastra mea i cele ale casei învecinate asemntoare cu a mea. Seara, obosit i "mulumit" de memoria vizual slab, se aeza pe peretele din crmizi, exact unde se gsea stupul i se strduia s ptrund printre crmizi. De unde tia insecta, c anume la 4 m de urdini, mai lateral i 0,5m mai inferior, la 0,5m adâncime este cuibul su? Pe atunci nu tiam care este explicaia. Acum îmi este cunoscut. Pare o descoperire uimitoare, nu-i aa?

CopyLeft SaDAng

16


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

S ne aducem aminte de oraul Pompilov din cresctorie, unde viespile-vântori se reîntorceau la locul de unde au plecat i chiar la locul unde fusese transferat bulgrele de pmânt cu vizuina. Fr nici und dubiu, acolo existau unde-semnale produse de cavitatea cuibului. O alta tain mi-a fost revelat în acei ani de prietenele insecte legate cu florile plantelor. Florile posed, pe lâng culoare, miros, polen i un semnal asemntor, puternic i neinterferabil, cu care atrag polenizatorii zburtori. L-am descoperit cu ajutorul unui tciune pentru desen (rmurica ars), pe care l-am purtat deasupra florilor mari, sub form de clopoei-lalele, liliac, amarilis, bostan, nalb.

De departe se simea încetinirea acestui "detector". În scurt timp puteam gsi floarea întro camer întunecat, practic fr erori, de la distana de 1-2 m. Unica condiie ce trebuia pstrat era imobilitatea plantei, deoarece dac era deplasat pe locul vechi rmânea un timp o "urm falsa" ("fantom" de retenie despre care am vorbit anterior). Nu sânt extrasenzitiv, astfel de fenomen poate fi experimentat de oricine dup un mic antrenament. Se poate folosi în locul tciunelui o bucat de 1 cm de mtur galben de sorg, un creion (spre floare va fi orientat partea neascuit). Unii pot folosi chiar palma, limba, faa i vor simi c de la floare vine cldur, rece; senzaie de amoreal. Mai sensibili sânt copiii, adolescenii. Cunotinele despre ESC sânt necesare albinelor ce-i construiesc cuiburi subterane, deoarece construind o nou galerie, aceasta s nu se intersecteze cu cuibul vecinei i s-l ocoleasc. Altfel oraul subteran al albinelor, s-ar distruge. Nu se va admite, de asemeni, ca rdcinile plantelor, care pot distruge construcia, s creasc în galerii i celule. Rdcinile îi opresc creterea sau ocolesc cuiburile albinelor cu câiva centimetri.

CopyLeft SaDAng

17


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

18


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

Acest fenomen a fost confirmat în experienele de cretere a boabelor de grâu într-un câmp puternic cu ESC, în comparaie cu alte boabe - test ce se dezvoltau la aceeai temperatur, umiditate, iluminare. Pe foto se observ moartea rdcinilor i devierea acestora în partea opus “fagurilor artificiali”.

Deci în zona "lacului" exista un vechi pact de prietenie între plante i albine care este un exemplu de inteligen ecologic a Viului. Tot acolo, pe acelai loc al pmântului, un alt exemplu, de comportament incult, crud al omului fa de Natur... Oraul albinelor nu mai exist. În fiecare primvar au loc aluviuni de cernoziom cândva fertil, care se deplaseaz ctre bltoacele srate, fr via acum, îns cândva erau lacuri. Deasupra acestora zburau cârduri imense de rae i berze, pe ap pluteau lebede de-un alb imaculat, îi întindeau aripile masive vulturii-rpitori. Lâng malul abrupt, presrat cu cuiburi de albine, zumziau sute de mii de Halictus Quadricinctus ce mi-au deschis ua spre Necunoscut. Se prea poate c am plictisit cititorul cu tot soiul de faguri, structuri, reele etc. Va fi nevoie de o carte voluminoas pentru a descrie toate experienele mele. Am s menionez doar un detaliu: în câmpul de aciune a ESC deseori se defecta calculatorul (E3-18A), ce lucra pe baz de baterie. Astfel de dereglri le-am produs prin aciune cu un cuib de viespi i ESC suplimentar al palmelor proprii. Separat aceste 2 structuri nu au nici o influen. Mâinile, anume oasele tubulare ale falangelor, ligamentele, articulaiile, tendoanele, vasele, unghiile, sânt emitoare puternice ce produc ESC. Ele pot deplasa un indicator din tciune sau un pai al aparatului meu, aflat la câiva metri. O poate face oricine. Sânt convins c nu exista "extrasensibili", mai exact toi oamenii sânt extrasensibili (bioenergeticieni)... Mult mai muli pot deplasa obiecte nu prea grele pe mas, le pot menine în aer sau lipite de palm. Astfel de personae sânt filmate ca o minune. Încercai! Atept scrisori. Exist un strvechi joc popular: o persoan st aezat pe scaun iar ali 4 "construiesc" deasupra vârfului capului acestuia o reea de palme orizontale cu degetele puin deprtate, iniial mâinile drepte, mai sus - cele stângi, cu ~2cm între palme. Peste 10-15 sec. cei 4, la comand, introduc rapid degetele arttor i mediu sub genunchii celui ce e aezat i îl salt energic în sus. Este important s se pstreze sincronicitatea aciunilor. În caz de reuit un om de 100 kg va zbura practic pân la tavan. Cei ce l-au ridicat vor afirma c era uor ca o pan...

CopyLeft SaDAng

19


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

Cititorul va afirma c este împotriva legilor naturii, iar Grebennikov este un mistic. Dar nu este mistic i noi, oamenii, cunoatem foarte puin despre legile universului, care deseori nu admite regulile, legile umane... Odat mi-a aprut aa o idee: rezultatele experienelor mele cu insectele sânt asemntoare povestirilor persoanelor vizitate de... OZN. Amintii-v ieirea temporar din funciune a electronicii, "capriciile" ceasului, "obstacolul" invizibil, elastic, reducerea temporar a masei obiectelor, reducerea aparent a masei umane, "fosfenele"- imaginile multicolore mobile, gustul metalic în gur... Probabil a-i citit aa relatri în ziare, reviste "OZN". Toate acestea pot fi experimentate în muzeul nostru. Venii! Acum un alt mister îmi deschide ua! Aa este. Iari m-a ajutat întâmplarea, mai exact prietenele mele insectele. Au început nopi nedormite, insuccese, neîncredere, cutarea materialelor lips, defeciuni, chiar accidente.... Nu aveam un consultant. Puteam s fiu luat în derâdere sau mai ru... Dar îndrznesc s afirm c este fericit acel ce are ochi, cap, mâini bune i muncitoare, bucuria creaiei, chiar dac nu întotdeauna finalizate cu succes. Astfel de momente sânt mai importante decât primirea unei diplome, decoraii sau dreptului de autor.

CopyLeft SaDAng

20


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

Zborul pe platforma antigravitationala (extrase din zilnic)

O

zi arid de var... Orizontul plutete într-o cea maro-albastruie. Cupola gigantic cereasc cu nori pufoi se înal deasupra pduricilor i poienielor. Se pare c norii dorm pe o sticl strvezie enorm de aceea au margini bine conturate, plate, iar prile superioare strlucesc scldate de razele solare încât îi orbesc ochii. Zbor cam la 300 m deasupra solului spre un loc îndeprtat, care pare o pat de culoare deschis în cea. Vârfurile albstrii cu forme ciudate plutesc lent în urma mea iar între ele sânt câmpurile de ovz albastre-verzui, de hric sub forma de dreptunghiuri albicioase cu sclipire neobinuit fracionat; chiar în fa este lucerna de un verde cobalt; oceanele verzi de grâu. Aceast enorm palet multicolor plutete, plutete în urm... Crri se încolcesc printre câmpuri i pduri. Ele se întâlnesc lâng drumurile de pietri, iar acestea pleac spre osele ce nu se vd prin cea. tiu îns c mai spre dreapta lacului este o dung dreapt dreapt, deschis la culoare, fr început i sfârit, pe care se deplaseaz automobile ca nite cutii minuscule. Deasupra stepei de pdure însorite plutesc umbrele de diferite dimensiuni ale norilor, care sânt albi deasupra mea, albatri-cenuii acolo unde sânt pdurici i albatri de diverse nuane deasupra câmpiilor. Acum sânt acoperit de umbra unui nor. Îmi mresc viteza de deplasare, ceea ce este uor de realizat i prsesc umbra. M aplec puin înainte i simt cum un vântior cald, dens ce adie de jos în sus, dinspre solul i plantele înclzite de soare. Simt pe corp adierea jetului dens, cu aroma de hric în floare. Un astfel de jet ridic uor o pasre de talie mare dac ea îi deschide aripile: vultur, cocostârc, cocor. Eu îns nu am aripi ci zbor pe platforma dreptunghiular, puin mai mare decât suprafaa unui scaun, cu o bar vertical i nite mânere de care m in i cu care conduc aparatul. Fantastic? Cum s v spun... Acum doi ani Natura, iari prin intermediul prietenelor insecte, mi-a revelat fin i puin insistent, dar rapid i convingtor înc ceva. Doi ani Descoperirea m inea lâng ea, cu toate c o studiam cu pai gigani. Când lucrul este nou, interesant, timpul trece repede. Pata de culoare deschis a lacului din step s-a apropiat vizibil, a devenit mai mare, în deprtare oseaua cu cutiuele automobilelor, deja clar vizibile de la înlime. Autostrada trece ~ la 8 km de calea ferat, cu care este paralel. Dac priveti mai atent se pot vedea liniile paralele i nisipul deschis al cii ferate. Este timpul s cotesc ~ 20 grade spre stânga. Nu pot fi observat de jos nu doar din cauza distanei. Chiar zburând foarte jos nu formez umbr. Totui, cum am aflat mai târziu, unii observ rareori pe aceast poriune de cer un disc sau o sfer de culoare deschis, sau ceva asemntor unui nor oblic, vertical, cu margini bine conturate, mobil. Alii au observat "un ptrat plat, dens, cu suprafaa de ~ 1 hectar". Putea fi imaginea iluzoriu mrit a aparatului meu? În general oamenii nu observ nimic i astfel sânt linitii. Cel puin nu am stabilit înc de ce depinde starea invizibilitate-vizibilitate. De aceea evit întâlnirile cu oamenii, zburând departe de orae, sate, iar drumurile le intersectez cu vitez mare dup ce m conving de lipsa fiinelor umane.

CopyLeft SaDAng

21


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

22


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

23


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

24


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

25


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

26


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

27


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

În aceste excursii devenite obinuite pentru mine, care par fantastice cititorului, am încredere doar în insectele reprezentate pe aceste pagini. Descoperirea am folosit-o iniial în scopuri entomologice: am studiat colioare tainice, le-am examinat din zbor, am cutat ri necunoscute mie, populate de insecte, care necesitau ajutor i protecie. Natura mi-a impus de la bun început condiiile sale dure: privete dar nu fotografia. Astfel aparatul nu se închidea ermetic, peliculele (cele din buzunar i cea din aparat) au fost expuse la lumin. Nu-mi reuea în zbor s schiez locurile. Practic tot timpul mâinile îmi erau ocupate, doar pe câteva secunde puteam elibera una din ele. Imediat dup aterizare desenam dup memorie, cu toate c nu sânt pictor iar memoria vizual îmi e slab... Acest zbor nu este asemeni celui din visul cu care am început aceast carte. Nu este o plcere, ci un lucru, deseori greu i riscant: trebuie s stai în poziie vertical, mâinile sânt ocupate, la câiva cm este grania ce separ "acest" spaiu de "cellalt", exterior; o grani invizibil dar foarte ireat, iar creaia mea nu este cine tie ce i seamn unui cantar de spital... Dar este un început! Deseori iese din funciune aparatul de fotografiat, ceasul i posibil calendarul. Coborând pe o poian cunoscut o gseam deseori în alt anotimp, cu deviere de ~2 sptmâni într-o parte sau alta i nu aveam cum s efectuez o verificare. Astfel m deplasam deci în spaiu i, posibil, în timp! Nu pot demonstra ultima afirmaie deoarece ceasul nu arata corect timpul în zbor (în special la începutul acestuia), ba se grbete, ba ramâne în urm, dar spre sfâritul excursiei arta timpul exact, pân la secunde. De aceea în timpul excursiilor evit întâlnirile cu oamenii. Dac pe lâng gravitaie este pus în funciune i Timpul pot s dereglez legturi cauz-efect necunoscute de mine i posibil s sufere cineva! Astfel de suspiciuni le pot motiva. Insectele colectate în eprubete "acolo"... dispar, în general fr urm; alteori eprubeta a explodat formând cioburi mrunte, alt dat în eprubet s-a format o gaur oval cu margini cafenii ("chitinice"), pe care o putei vedea în fotografie, deseori prin estura buzunarului aveam senzaia de arsur sau lovitur de electrocutare în momentul "dispariiei" prizonierului. Doar o singur dat am descoperit în eprubet insecta, îns nu era un exemplar matur de clre ihneumonide cu inele albe pe mustcioare, ci pupa acestuia, adic stadiul anterior. Ea era vie, la atingere îi mica abdomenul. Cu prere de ru a murit peste 1 sptmân i s-a uscat. Cel mai bine este s zbori în zilele de var senine. Iarna i pe timp ploios este practic imposibil. Cauza nu este frigul ci faptul c zborurile de iarn nu sânt valoroase pentru un entomolog.

CopyLeft SaDAng

28


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

Cum am ajuns la descoperire? În vara anului 1988 examinam sub microscop înveliurile chitinice ale insectelor, mustcioarele pufoase, solziorii cu o structur foarte fin a aripilor de fluture, aripile cu luciu i alte minuni ale Naturii. Am observat o microstructur foarte ritmic a unei pri destul de mari de insect. Era o compoziie foarte regulat, bine calibrat, prea a fi efectuat de un automat foarte complicat pe baza unor scheme i calcule speciale. Astfel de structur alveolar nu prea s serveasc nici pentru soliditate, nici pentru frumusee. Nu am mai observat astfel de micro ornament nicieri în natur, tehnic sau art. Din cauza multidimensionalitii sale nu am reuit s-l reproduc pe hârtie sau fotografie. La ce folosea insectei? Cu atât mai mult c se situa în partea inferioar a aripilor care practic întotdeauna este ascuns, cu excepia zborului, când nimeni nu o poate vedea. Am presupus c este un emitor de unde ce posed ESC descoperit de "mine"! În acea var miraculoas astfel de insecte erau peste tot. Le prindeam seara, la lumin. Nu am mai observat un numr atât de mare nici "pân", nici "dup" aceea. Am aezat pe msua microscopului aceast plcu chitinic cav pentru a examina, înc o dat, alveolele sale stelate la mrime mare. Admiram capodopera de giuvaergiu a Naturii i incontient am aezat cu penseta deasupra o plcu identic. S-a întâmplat ceva extraordinar: plcua a scpat din pens, a atârnat câteva secunde în aer, deasupra celei de pe microscop, s-a rotit puin în sensul acelor de ceasornic, a alunecat în aer spre dreapta, s-a rotit împotriva acelor de ceas, s-a cltinat i a czut rapid i brusc pe mas. Îmi este greu s descriu senzaiile mele din acel moment... Revenindu-mi am unit cu sârm câteva plcue, ceea ce am reuit cu greu doar luându-le vertical. Am obinut un "bloc" chitinic cu câteva straturi. L-am aezat pe mas. O simpl pionez de cancelarie, aruncat deasupra, nu cdea ci devia în sus i apoi într-o parte. Atunci am prins pioneza deasupra "blocului". Timp de câteva clipe aceasta a disprut complet din câmpul de vedere. Atunci am îneles c nu este un emitor de unde ci Altceva. Descoperirea m-a surprins aa încât mi-am pierdut pe o clip respiraia iar obiectele din jur pluteau în cea. Totui mi-am revenit cu greu i peste dou ore am continuat lucrul... Iat acesta a fost începutul. Multe detalii trebuie regândite, controlate, experimentate. Am s povestesc cititorului, desigur într-o carte ce va urma, despre tainele funcionrii aparatului meu, principiile de micare, distane, înlimi, viteze, utilare etc.

CopyLeft SaDAng

29


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

30


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

31


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

32


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

33


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

... Un zbor nereuit, riscant am întreprins în noaptea de 17-18 martie 1990, când nu am ateptat un anotimp favorabil i nu am plecat dintr-o zon nepopulat. Noaptea este riscant pentru lucru. Eecurile au început de la decolare: bloc-panourile din dreapta nu funcionau regulat, ceea ce necesita o corecie imediat dar care nu am efectuat-o. Am decolat de pe strada orelului academic, considerând greit c la ora dou noaptea dorm toi i nu m vede nimeni. Decolarea s-a produs fr incidente, dar peste câteva secunde, când eram ~ la 100m deasupra solului, mi s-a fcut ru, ca înainte de pierderea cunotinei. Ar fi trebuit s cobor dar nu am fcuto deoarece o putere gigantic mi-a smuls din mâini dirijarea micrii i greutii i m-a antrenat spre ora. Purtat de aceast putere de nesupus am alunecat deasupra celui de-al doilea cerc de case cu 9 etaje (sânt 2 cercuri mari, de ~ 1 km în diametru, de case cu 9 etaje, în centrul crora sânt case cu 5 etaje, inclusiv a mea), deasupra unui câmp înzpezit, am intersectat oblic oseaua Novosibirsk - orelul academiei, casele de locuit de la nord... M apropiam de ora. Iat deja câteva "buchete" de couri ale uzinelor, unele din ele fumegau lent deoarece lucra schimbul de noapte... Era necesar s întreprind urgent ceva. Am reuit cu greu s reglez bloc-panourile. Micarea pe orizontal a devenit mai lent, dar iari mi s-a fcut ru, ceea ce e de neacceptat în timpul zborului. Dup 3 încercri nereuite am stopat micarea pe orizontal i am rmas s planez în aer deasupra zonei uzinelor Zatulinka. evile continuau s fumege în tcere i amenintor chiar lâng mine. Dup un repaos de câteva minute, am observat c "energia rea" a disprut. Atunci am alunecat înapoi, dar nu spre orelul academiei, ci mai în dreapta spre Tolmaciovo, pentru a încâlci posibilii martori oculari. La jumtate de drum spre acest aeroport, deasupra unor câmpuri întunecate, unde sigur nu era nimeni, am cotit spre cas... În ziua urmtoare nu am putut s m scol din pat. Noutile transmise la TV i din ziare erau periculoase pentru mine. Titlurile "OZN deasupra zonei Zatulinka", "Iari extrateretri?" vorbeau în favoarea descoperirii zborului meu. i înc cum! Unii au observat sfere luminescente sau discuri, chiar câteva...! Frica are ochi mari. Alii afirmau c a zburat o "farfurie" adevrat cu iluminatoare i raze... Nu exclud i prezena altor fenomene pe lâng zborul meu. Cu atât mai mult c "recolta" de OZN în 1990 a fost bogat în Siberia, Malicik i în special în Belgia, unde în noaptea de 31 martie (conform ziarului "Pravda"), inginerul Marcel Alferlan, a filmat timp de 2 min un triunghi "extraterestru" (gravitoplan). Conform concluziei savanilor belgieni acestea sânt "obiecte materiale cu posibiliti enorme ce nu pot fi create de nici o civilizaie". Oare chiar de "nici una", domnilor savani belgieni? Dup presupunerea mea, panourile-filtre gravitaionale (sau blocpanourile) ale acestor aparate au fost lucrate pe Pmânt, îns la o baz solid i autoritar, spre deosebire de aparatul meu. Am avut acelai gând, în ceea ce privete forma triunghiular a panoului, care este mai eficace i mai sigur. Totui am optat pentru forma de patrulater, deoarece este mai pliant i amintete de o valiz, care nu trezete suspiciuni. Evenimentele din Belgia i Nalicin nu au nici o legtur cu mine. Am folosit descoperirea mea doar pentru vizitarea parcurilor entomologice. Astfel de parcuri, care îmi sânt asemeni copiilor, mai importante decât orice invenii tehnice, sânt 11: 8 în regiunea Omsk, unul la Voronezh , dou în Novosibirsk. De fapt, au fost ase la Novosibirsk, create, sau mai bine zis salvate, de mine i familia mea. Astfel de aciuni nu sânt tolerate de academia agricol (unde se folosesc acum preparate chimice), nici de societatea proteciei naturii, nici de comitetul proteciei naturii, care nu au dorit s-mi acorde ajutor în protecia naturii, a acestor mici parcuri distruse de oameni ri i mrginii. Îmi continui calea spre apus. În urma mea rman câmpuri multicolore dreptunghiulare, pdurici cu contururi ciudate i umbrele albastre ale norilor. Viteza cu care m deplasez este destul de mare, dar nu-mi vâjâie vântul în urechi, deoarece câmpul protector de for al platformei a "tiat" din spaiu o coloan invizibil ce pleac în sus i care elimin atracia terestr. Se pare c în timpul zborului spaiul se deschide în calea platformei i apoi se închide dup ea. Probabil c aa se explica invizibilitatea aparatului i "clreului" de pe el, sau vizibilitatea parial deformat (aa cum s-a întâmplat deasupra zonei Zatulinka).

CopyLeft SaDAng

34


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

35


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

Protecia fa de atracia terestr este incomplet. Dac deplasezi capul cu puin înainte pot fi simite undele vântului ce au arom de hric i alte plante ce cresc pe câmpiile siberiene. Elevatorul de la Idilicul ramâne lâng calea ferat, undeva departe spre stânga i încep coborârea deasupra oselei, iniial convingându-m de invizibilitatea mea. Platforma i figura mea nu las umbr pe pmânt (uneori umbra totui apare). Iat trei bieai culeg pomuoare. Cobor platforma i trec în zbor pe lâng ei, dar nu observ nici o reacie, deci sânt invizibil. Ei i evident, nu pot fi auzit, deoarece în cazul principiului de zbor în spaiu "ce se deschide i se închide" aparatul nu produce sunete, din cauza lipsei frecrii de aer. Cltoria nu a durat mult, doar ~ 40 minute. Acum simt cât îmi sânt de obosite mâinile, picioarele, capul, deoarece trebuie s pstrez poziia vertical pe mica mea platform de care sânt legat cu o curea de siguran. Pot s m deplasez mai rapid, dar nu risc, din cauza nesiguranei i dimensiunilor mici ale aparatului. Iari decolez. Curând apar semnele cunoscute: intersecia, pavilionul pentru pasageri pe dreapta oselei. Urmeaz vreo cinci kilometri pân la stâlpii portocalii ce îngrdesc rezervaia care a împlinit, s nu crezi!, 20 de ani. Am protejat aceast prim rezervaie a mea de pericole de tot soiul, birocrai, avioane cu chimicale, pojar etc… Aceast ar a insectelor este vie i înflorete acum! Am obosit i am frânat, ceea ce se efectueaz prin auto dislocarea filtrelor de sub cutia platformei. Vd deja desiul bogat al morcovului slbatic, cciuliele albe se deosebesc foarte bine i sânt asemeni unor sfere brodate. Ele sânt presrate cu insecte. Sufletul este inundat de fericire, care face s-mi dispar ultima urm de oboseal, doar am reuit s pzesc bucica de pmânt de aici, fie doar de 7 hectare suprafa, tocmai 20 ani, de oameni ce cosesc iarba, de vite etc. Stratul de sol atinge pe alocuri 14 cm, au aprut specii de insecte disparute demult din zona aceasta, plante (scoronera, care dimineaa are arom de ciocolat etc.). Aroma puternic de morcov slbatec, caracteristic doar poienei Medii de dup gardul rezervaiei, îmi produce o nou avalan de fericire i-mi anun o apropiat întâlnire cu lumea insectelor. Iat-le, sânt bine vizibile, chiar de la 10 m înlime, pe umbreluele bogate i sferele brodate de angelic i morcov slbatic: fluturi oranj, plutesc libelule portocalii i albastre, strlucind la soare. Am coborât lin mai jos i iat brusc apare umbra mea întunecat, invizibil pân atunci, care plutete lin deasupra plantelor i tufiurilor. Nu-mi este fric, pentru c nu este nimeni pe osea cam la 300 m spre nord de rezervaie, lipsesc pentru moment automobile. Pot s cobor linitit pe pmânt. Iat tulpinile plantelor mai înalte au început a foni pe suprafaa platformei. Înainte de a ateriza pe acest deluor, cuprins de un val de bucurie, cu o micare de manon determin platforma s zboare vertical în sus. Repede se îndeprteaz pmântul, totul devine mic: poieniele i gardul rezervaiei, pduricile i câmpiile din jur; orizontul se pare c formeaz o concavitate enorm, astfel încât devine vizibil calea ferat de la 2 km spre stânga, apoi satele Rosslavka i Iesnoi; fermele de vaci, toate încercuite de un inel galben de paie i blegar uscat, departe spre est, unde pleac linia de cale ferat (nu îneleg de ce, dar este dreapt asemeni unei sgei), sânt csue mici i cubul grii Iunino, cam la 6 km de rezervaie; mai departe se întinde Kazakstan-ul, peste care se aterne ceaa albstruie. Plutesc deasupra Isilculiei, ara tinereii mele, deloc identic cu cea de pe hri i planuri, ci vie, fr margini, presrat cu insuliele întunecate ale pduricilor, umbrele norilor, petele deschise ale lacurilor. Discul enorm al Pmântului îmi pare tot mai concav. Nu am identificat pân acum cauza acestei iluzii. Urc tot mai sus iar norii enormi ramân jos. Cerul nu e la fel cum pare de jos ci albastruînchis. Câmpiile vizibile de aici sânt acoperite cu ceat albstruie i se estompeaz tot mai mult. Îmi pare ru c nu pot s-l iau, cel puin odat, pe nepotul Andrei. Are 4 ani i platforma ne-ar ridica, dar riscul este mare... Vai, am i uitat, acolo jos, pe poian, lsam umbr, deci pot fi vzut de mii de oameni, deoarece e ziua. Se poate întâmpla s m vad sub form de "disc", patrulater sau în cel mai ru caz, pe mine personal... Chiar înaintea mea se aude un avion marfar, ce crete rapid în dimensiuni i deplasându-se spre mine. Acum vd luciul metalic, pulsaia roie a beculeului. Repede în jos! Frânez brusc, cotesc, acum Soarele lumineaz la ceafa mea. Oblic în jos, pe peretele enorm al unui nor orbitor de alb, trebuie s fie umbra mea. Îns ea lipsete. Este vizibil doar un inel strlucitor multicolor, cunoscut de toi piloii, care a alunecat pe suprafaa norului, în jos, întrecându-m. Deci nu am fost observat. O idee m-a vizitat atunci (se pare c imaginaia este trezit de un astfel de zbor " în cdere", cu toate c este incomod din punct de vedere tehnic i fizic): posibil nu sânt singurul din cei 5 miliarde de oameni ce a fcut astfel de descoperire. Aa aparate de zbor, cu acelai principiu, sânt testate i zboar de mult. Sânt create la uzine i independent, asemeni mie.

CopyLeft SaDAng

36


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

.

CopyLeft SaDAng

37


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

38


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

Toate platformele cu proprietate de ecranare au capacitatea de a deveni uneori vizibile, cptând diverse forme. Se pot transforma i piloii fiind vzui ca extrateretri humanoizi în costume argintii sau verzi i mici, sau plai, asemeni unui carton (Voronezh ,1989) etc. De fapt acetia sânt constructori ai platformelor ce le experimenteaz. A vrea s dau un sfat celor ce studiind insectele vor întâlni asemenea fenomen i vor începe construcia unui "gravitoplan" (sânt convins c fr ajutorul insectelor astfel de descoperire nu se poate efectua). Este bine s zbori doar pe timp frumos, vara; se va evita ploaia, furtuna; la înlime nu prea mare i distane moderate; nu se va lua nici un obiect de la locul aterizrii; construcia s fie maxim eficient; vor fi evitate localitile populate, transportul, oamenii. Este foarte binevenit, în acest sens, o poieni îndeprtat de locuinele umane. Altfel, pe o distan de câiva zeci de metri, pot avea loc fenomene de deplasare inexplicabila a lucrurilor casnice, deconectri sau conectri, aprinderea acestora. Nu pot s explic aa fenomene, dar se pare c sânt o urmare a devierii temporale. În timpul zborului sau aterizrii nu vor fi pierdute sau scpate lucruri, particule etc. S ne amintim de "fenomenul din Dalinegorsk", 29 ianuarie 1986, tragic pentru experimentatori. Atunci, pe un teritoriu vast au fost împrtiate detalii ale aparatului, iar de la filtrele gravitaionale microporoase au rmas doar mici resturi, care nu se supuneau unei analize chimice. V putei aminti c insectele colectate de mine "acolo" dispreau "aici" din eprubet, iar în eprubet se form un orificiu? Astfel de orificii erau identice cu acele aprute pe neateptate în apartamente sau oficii, uneori sub form de "lan", pe câteva ferestre sau etaje. Diametrul din exterior este de 3-5 mm, în interior formeaz o pâlnie de 6-15 mm. Unele din orificii sânt topite pe margini sau colorate cu cafeniu, la fel ca în cazul transportrii insectelor în eprubet, descrise de mine. Anterior presupuneam c astfel de orificii sânt produse de fiine micro plasmatice invizibile cu durat scurt de viat, asemntoare unor microfulgere sferice. Acum tiu c sânt cauzate de particule i praf dispersate din neatenie în timpul zborului unor aparate asemntoare celui construit de mine. Imaginile orificiilor pe care le putei vedea în aceast carte au fost efectuate de mine în orelul academic al oraului Novosibirsk. Se pot prezenta oricui dorete. Au aprut în perioada 1975-1990 i nu sânt legate de experienele mele, cu excepia ultimului zbor. Sânt convins c o parte din descrierile OZN sânt de fapt platforme, alte pri mari ale aparatelor, întâmpltor sau intenionat aruncate în afara câmpului activ, de ctre constructori. Aemenea pri pot genera multe necazuri, în cel mai bun caz pot provoca o serie de povestiri fantastice în ziare, uneori sub form de "comentarii" tiinifice. De ce nu vreau s divulg esena descoperirii mele? În primul rând pentru c trebuie s ai timp, for pentru a aduce dovezi. Aa ceva nu am. Am acumulat destul experien în acest domeniu pe când studiam efectul structurilor cavitare. Rezultatul în cazul ESC a fost: "În ceea ce privete cererea patentului pentru descoperire, nu este posibil colaborarea cu D-voastr". Sânt sigur c, chiar dac a fi activat aparatul i a fi zburat pân la plafon în cabinetul acelei persoane, reacie nu a fi obinut, ba chiar m-ar alunga din cabinet ca pe un magician. Voi, cei tineri, inlocuiii mai repede pe cei "ce fptuiesc" acum! A doua cauz a pstrrii secretului meu, este obiectiv. Structuri antigravitaionale am descoperit doar la o specie de insecte din Siberia. Nu voi numi nici ordinul cruia îi aparin. Posibil c sânt pe cale de dispariie, acea izbucnire fiind ultima de acest gen. Pot avea oare garania, dac voi indica genul i specia, ca oameni amatori în biologie, puin oneti, afaceriti, nu se vor avânta s caute prin vi, câmpuri, pentru a culege ultimele exemplare ale acestei Minuni a Naturii. Ei nu se vor opri, chiar dac va fi necesar s caute pe sute de km, s are sute de poienie. Prea ademenitoare este captura! Cum s nu! Fie ca pentru voi, oameni necinstii, tot ce am povestit aici, s rmân SF. Natura nu va revela acest secret unora ca voi. Nu-l vei obine cu fora. Ca garanie servesc acele câteva milioane specii de insecte care mai locuiesc, înc, pe planet. Calculai care este probabilitatea întâlnirii cu Neobinuitul, chiar dac vei studia o or fiecare specie. V doresc mult rbdare i viaa lung, pentru c chiar fr zile de odihn i cu un regim de 8 ore de lucru, va fi nevoie de 1000 de ani, de memorie i vedere impecabile. Nu-mi rmâne decât s v invidiez. Sper s m îneleag i s m ierte i cei ce au dorit s cunoasc descoperirea fr a fi ghidai de interese i gânduri secundare. Oare pot s aleg altceva decât protecia Naturii Vii? Cu atât mai mult c, m-am convins, aa descoperiri le-au fcut i alii. Ei nu se grbesc s le fac publice, dar prefer s zboare noaptea sub form de discuri neobinuite, triunghiuri, ptrate, ce strlucesc sidefiu spre uimirea trectorilor...

CopyLeft SaDAng

39


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

... Aterizând rapid, de fapt czând în jos, m orientez dac nu este nimeni prin apropiere. La 40 m deasupra solului frânez i apoi aterizez, fr dificulti, pe poienia rezervaiei. O vei gsi pe mapa-schem. Unele ramuri ale copacilor sânt "retezate", parc de fulger deoarece zborul vertical i aterizarea sânt dificile, iar traiectoria este iniial oblic. La începutul zborului, nu tiu de ce, platforma se deplaseaz în partea opus Soarelui, iar uneori invers... Pliez aparatul i îl aez în rucsac, unde mai adaug mâncarea i un instrument pentru reparaia gardului. Apoi, printre copaci i tufele de mce, m deplasez spre Poiana de Mijloc. La ieirea din pdure, ca un semn bun, observ o familie de burei-pestrii de-un rou-aprins, grupai sub form de "inel al vrjitoarei". De ce "al vrjitoarei"? i apoi, de ce aa ciuperca frumoas trebuie lovit cu piciorul, frâmiata? Muli rspund aa: "Nu este comestibil!" Nu sânt comestibili nici muchii, argila, crenguele, trunchiurile de copaci, pietrele... Dac ar crete în locul bureilor pestrii crmizi, nu cred c ar fi lovite cu piciorul. Deci ciupercile necomestibile sânt lovite pentru c sânt vii, pentru c trebuie ucise! Cum aa? Oare oamenii au în sânge astfel de comportament: s loveasc o ciuperc, s calce un crbu, s împute o pasre, un iepure, un bizon? Aa apare mitocnia, sadismul, rzboaiele? Dac a fi un extraterestru în vizit pe Pmânt, vzând aa comportament a prsi cât mai repede aa planet. Urmtoarea vizit o voi întreprinde abia peste vreo 500 de ani pmânteti... Dar tu cititorule? M bucur c familia de burei pestrii este departe de ochii ri i picioarele crude i m încânt în fiecare var cu viaa deosebit, plrioarele umede, roii aprinse, cu solzi mari albicioi. Iat i Poiana. Pesc pe acest pmânt virgin cu strângere de inim. Senzaia este din cauza dorului de natura zonei Isiliculk, de lâng Novosibirsk i din cauza fricii c vreun "gospodar" o va ara i din cauza bucuriei c este înc neatins... Acum nu are nici o importan c am în rucsac platforma ascuns. Oricum omul va cunoate aceasta i alte taine ale Materiei, Spaiului, Gravitaiei, Timpului. Dar nici o civilizaie, pe nici o planet, nu va putea reproduce aceasta Poian, cu viaa ei complex, fin, vibrant... Unde înc, în care ungher al Universului, poate fi gsit un clopoel violet-siniliu asemeni celui de aici, în interiorul semitransparent al cruia danseaz dansul iubirii doua musculie, fremtând din aripile transparente, cu dungi alb-negre? Pe care planet se va aeza pe pajura întins un fluturas pentru a linge cu trompa spiralat ceva srel (cacaval, cârnat, slnina). Sau va merge puin pe palm deschizându-i i închizându-i aripile de atlas gri, cu nuan verzuie, iar pe marginea inferioar cu cel mai fin ornament din pete-ochiori! ... De curând oamenii au început s zboare. Iniial, cu ajutorul balonului, apoi cu avioanele, acum rachetele ne duc pe alte planete... Dar mâine? Mâine vom zbura spre alte stele cu viteza luminii i totui chiar galaxia vecin, Andromeda, va fi de necucerit. Umanitatea, cu condiia c va merita titlul "Îneleapt!", va dezlega multe taine ale Creaiei, va pi i aceast grani. Atunci vor deveni accesibile oricrei lumi din toate ungherele Universului, aflate la trilioane ani lumin distan. Toate vor deveni posibile pentru c sânt rezultatul Înelepciunii, tiinei, Tehnicii. Îns doar atât. Aceasta Poieni poate s dispar dac nu voi reui s o pstrez pentru cei apropiai, pentru nepoi. Ce este mai preios pentru umanitate acum? Rezervaia sau aparatul construit de mine, din rucsac, care dezvolta viteza maxim 30-40 km pe minut? ie ii adresez aceast intrebare, cititorule. Gandete-te bine, inainte de a da un rspuns inelept. Privii aceste imagini. Aa arat acest aparat în faza de lucru i pliat. Cablul îngust din interiorul mânerului stâng transmite micarea ctre structurile gravitaionale (formate din aripile insectelor). Înlarea i aterizarea se efectueaz prin apropierea i îndeprtarea acestor "aripi". Odat, în timpul unei coborâri rapide, în regim de cdere liber, mânerul stâng... a fost smuls. Totui nu m-am accidentat. Nu am simit lovitura iar în faa ochilor mi s-a aternut întunericul. Platform a spat în artura o fântân destul de adânc, iniial vertical, apoi cu deviere în partea opus Soarelui. Am ieit cu greu din aceast fântân miraculoas, atât eu cât i aparatul, ambii suferinzi. "Fântâna" mi-a produs mici inconveniente deoarece nu avea pante pe margini. Am avut necesitate de mult ingeniozitate pentru a o masca, fiind vizibil de pe drum. Altfel ar fi provocat multe întrebri i careva "detectivi" sârguincioi ar fi gsit "vinovatul". Orificii asemntoare s-au format, fr cauze evidente pe 24 octombrie 1989, pe câmpiile zonei Nvorosteansk, regiunea Cuibasev.

CopyLeft SaDAng

40


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

41


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

42


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

43


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

44


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

45


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

46


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

47


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

48


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

Despre acest fenomen s-a povestit în ziarul "Komsomoliskaia pravda", din 6 decembrie '89. Reiese c nu sânt unicul. Posibil c "inventez bicicleta"... Nu pot risca s dezvolt o vitez de peste 25 km/minut i prefer s zbor de 10 ori mai lent... Oare te-am convins, cititorule, c aa ceva, în scurt timp va fi accesibil practic tuturor. Natura Vie îns nu va mai fi accesibil, din cauza dispariiei ei, dac nu o vom proteja. Totui nu vreau s par avar. Vreau s drui cercettorilor un alt Brevet al Naturii, legat de Micare i Gravitaie. Fizicienii afirm c, crearea unui aparat fr punct de sprijin e imposibil. Altfel spus, un aparat izolat de mediul extern, nu-i va lua zborul i nu va merge. Nici automobilul fr roi, nici avionul cu motor i elice ermetic, nici racheta cu reactoare "închise" ermetic. Excepia o face doar baronul Munhausen, care s-a extras de pr din mlatin... Aciunea se petrecea în 1981 lâng Novosibirsk, unde studiam entomofauna lucernei (polenizatori i duntori). Cu micri rapide a plasei pentru insecte "coseam" lucerna, apoi coninutul plasei: insecte, frunze, flori îl transferam într-o cutie întunecat, la care fixm un borcan de sticl. Aceasta este metod, cam crud, de studiere a componenei de specii de insecte pe câmpuri. Când m pregteam s pun capacul i s introduc o bucic de vat impregnat cu eter, la lumin a ieit o gogoa de culoare deschis... Avea configuraie oval, destul de dur, opac. Cineva din prizonieri a împins-o întâmpltor spre suprafa, doar nu poate o gogoa s sar! Gogoaa, îns, a mai srit odat, lovindu-se de peretele de sticl i czând pe fund. Atunci am hotrât s cru insectele capturate, eliberându-le. Am izolat gogoaa stranie i am ascuns-o într-o cutie aparte. Acas am studiat-o la microscopul binocular. Nu prea nimic deosebit. În lungime 3 mm, în lime de 1 mm i ceva. La palpare pereii erau solizi, aa cum trebuie s fie de obicei. Gogoaa srea atunci când era iluminat (sau înclzita?) de soare. La umbr se linitea. Sriturile ei erau de 30 mm în lungime i 50 mm în înlime! Dup cum am reuit s percep, gogoaa se rostogolea fr a se rostogoli, lin, dar este necesar o filmare rapid pentru precizie. Fr dubii, micarea mecanic era produs de larv sau pupa din interior. Procesul îns, era complet invizibil. Din gogoa a ieit o insect din familia ihneumonide, specia Bathyplectes Anulus. Larvele sale sânt utile deoarece paraziteaz duntorul lucernei, fitonomus. Gogoaa "zburtoare" avea scopul s ajung într-un ascunzi rcoros din pmânt. Probabil, în plasa mea, a nimerit în timpul cltoriei sale neobinuite, anume în timpul sriturii. Acest fenomen semna mult cu "sriturile" inexplicabile ale obiectelor de uz casnic, cazuri descrise des în pres. Puneam gogoaa pe sticl i o priveam atent de jos. Poate larva, înainte de sritur, "absoarbe" în interior partea inferioar a gogoaei i apoi bru o elibereaz? Îns nu era aa, nu era nici o scobitur. De pe o suprafa orizontal, lunecoasa, lua o direcie orizontal i nu vertical. Lungimea traiectoriei era de 35 mm, înlimea de aproximativ 50 mm. Gogoaa se ridica la o înlime ce depea de 30 ori grosimea sa! S lipsesc aceasta "capsule zburtoare" de support? Cum? Am s o pun pe un strat de vat ! Am aezat gogoaa pe un nor de vat pe care l-am pus la soare. Atept cu nerbdare. Lovitura, dac este produs de larv asupra peretelui inferior i care genereaz sritura de pe suport, nu va mai putea pe fi efectuat. Vata mtsoas va împiedica acest mecanism. Îns nu a fost s fie aa. Gogoaa îi ia zborul de pe suprafaa vatei, rmas imobil, în sus i lateral. Sritura a avut o lungime de 42 mm, adic este i normal. Posibil c insecta lovea suprafaa superioar sau efectua un alt mecanism. Abia acum m-a emoionat acest fenomen. Atunci, în 1981, nu vedeam nimic neobinuit în astfel de srituri deoarece nu tiam c, dup legile fizicii, nu exista micare fr punct de sprijin. Altfel a fi cules ~200 de astfel insecte, care nu sânt rare i a fi studiat fenomenul amnunit. S ne imaginm puin. Presupunem c batiplectes-ul i-ar dori s prseasc Pmântul. Cel adult, cu aripi, nu ar reui deoarece atmosfera în straturile superioare se rarefiaz. Nu îns i gogoaa. Ea i-ar ridica capsula la 5 cm înlime, apoi înc i înc... Dac ar fi fost ermetic, posedând o rezerv de aer pentru pilot, nu ar exista piedici pentru prsirea atmosferei i o cretere în continuare a vitezei. Iat care este preul atrgtor al aparatelor ce se pot mica fr punct de sprijin. Acest fenomen nu poate avea loc i totui exist... Fizicienii numesc aa ceva: “contra naturii”, “care contravine legilor naturii”. Problema const în aceea c Bathyplectes anurus nu cunoate asta…Nu tie de legea fizicienilor, nici a biologilor, care au publicat pe pag. 26 a “enciclopediei academice a insectelor prii europene a Rusiei” (vol III, partea 3), urmtoarele: “Gogoaa sare din cauza micrilor brute a larvei din interior.” Ideea acestui aparat o druiesc ie cititorule! Acum culege insectele, inventeaz, construiete i drum bun! Grbete-te!

CopyLeft SaDAng

49


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

50


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

51


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

Parazitului lucernei, fitonomus, i s-a declarat un masiv rzboi chimic, care poate fi câtigat de Umanitatea Îneleapt. Odat cu distrugerea crbuului Fitonomus variabilis va dispare i Batiplectes anurus. Lupta prin metode biologice cu paraziii câmpiilor siberiene, prin folosirea lui Batiplectes i alte insecte entomofage, este respins de conductorii seciei agricole a academiei Ruse. Lupt deja de 12 ani dar succesele sânt identice cu cele ale lui Don Quijote, ce atac mori de vânt…

CopyLeft SaDAng

52


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

Sânt înelegtor cu conductorii, doar nu vor opri uzinele chimice! Ce le pas de micarea fr punct de sprijin. Grbii-v: biologi, ingineri, fizicieni! Vom pierde aceasta Tain i desigur alt lan de Taine legate cu ea, dac va câtiga Chimia. Invenia fr insecte, nu e posibil. Credei-m, sânt entomolog de 60 ani. La finalul crii mele "Un milion de ghicitori" editat în Novosibirsk, 1968, este un desen pe care îl reproduc repetat: deasupra orelului academic zboar un om pe un aparat construit pe baza aripilor de insecte. Atunci visam s inventez astfel de aparat! Deseori visul devine realitate, în special cu ajutorul prieteniei insectelor. Fr prietenii zburtori nu a fi reuit i nu vor reui ceilali. Protejai Lumea Strveche i minunat a Insectelor care pstreaz, fr limite, Taine unice ale Creaiei! Pstrai-o! V rog din suflet.

CopyLeft SaDAng

53


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

Din block-notesul unui naturalist :

F

agurii artificiali. Luai 5 plci de carton pentru ambalarea oulor, cu cate 30 scobituri fiecare, legai-le sau încleiai-le aa încât s se suprapun fr a ptrunde în scobituri.

CopyLeft SaDAng

54


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

Vei obine ceva asemntor fagurilor unor viespi de dimensiuni foarte mari. Complexul (poate fi introdus în orice înveli) este fixat la 1 – 2 decimetri deasupra capului unei persoane aezate pe un scaun. Se produce o schimbare a formei spaiului care poate fi perceput i cu palma. Putei efectua experiene de încolire a seminelor plantelor, dezvoltare a microorganismelor i insectelor în comparaie cu partide de control care se dezvolt în aceleai condiii, dar la minim 2 m de “microfaguri”. Repetai de câteva ori experienele.

F

agurii de fier”. Suprapunei, cu bavurele în jos, nite rztoare obinuite. Cele cu guri mici – în jos, iar cele cu mari – în sus.

Productoare a ESC din hârtie.

CopyLeft SaDAng

55


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

6 foi de hârtie vor fi tiate în lungime, în jumatate i pliate sub form de armonic: câte 10 unghiuri i 20 suprafee fiecare. Armonicile vor fi pliate pân vor deveni ptrate, apoi se vor încleia una de alta, fiecare cu un unghi orizontal de 30 grade fa de cealalt, în direcia acului de ceasornic. Va fi folosit hartie de culoare întunecat (care nu reflect caldura) pentru construcia acestei “flori” conice pluristratificate. “Petalele” vor fi bine rsfirate. Se va testa cu mâna, deasupra corolei i sub “armonica” agat. Apoi se atârn deasupra capului persoanei aezate, cu înregistrarea senzaiilor aprute i strii generale. Masa plastic spongioas. Este un bun termoizolator ce la o distan relativ mare “reflect” cldura mâinii. Senzaia se pstreaz chiar dac se pun obstacole din hârtie neagr, carton, tinichea. ESC este produs de cavitile multiple din mas plastic.

Porolon. Persoanele obisnuite s doarm pe o saltea vtuit, chiar în prima noapte de

somn pe o saltea de porolon, vor dormi ru sau nu vor dormi deloc. Acestea sânt efectele ESC. Apoi organismul se adapteaz…

E

SC la ciuperci: Iarna, în pdure, un vântor îi “înclzeste” mâinile îngheate sub plriile de babit. Partea inferioar a acestora este presrat cu o mulime de evi-faguri mici, prin care vase sânt eliminai sporii. Acest vântor a fost martor al ESC.

F

agurii” mobili: Se cioplete un titirez de lemn cu gurele transfixiante pe prile laterale, cu diametrul egal cu diametrul unui creion sau puin mai mare.

ESC se amplific la rotirea titirezului i se percepe bine cu palma. Posibil c atunci cavitile “cresc” în numr în spaiu.

E

SC floral. Proprietile unei flori sânt modificate de poziia nenatural. Un buchet din flori cu form de clopoel (lalele, narcii, clopoei etc.) va fi aezat rsturnat deasupra persoanei ezânde. Pentru a exclude influena aromei buchetul se va introduce în sacule de hârtie sau plastic. S-mi scriei despre rezultate. În zona dezastrului produs de furtun. Un geograf mi-a povestit c a avut senzaii identice muli ani în urm, trecând prin pdure, într-o zon cu copaci smuli i rsturnai de furtun. În cap, urechi, gur, tot corpul predomin o senzaie deosebit de neplcut. Cred c spaiul ce a coninut structura “multicavitar” a pdurii, acum distorsionat producea unde neplcute pentru om.

CopyLeft SaDAng

56


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

Înainte de ploaie. Introducei lent palma sub firicelele de ap rece de sub du, din partea lateral. Majoritatea simt “cldur”. De fapt este ESC amplificat de micarea picturilor zburtoare i spaiilor dintre ele. Testai un ESC mai puternic sub harvuz, cascade. Chiar atunci când presiunea atmosferic nu scade, ploaia produce ESC pe muli km. ESC nu poate fi ecranat, de aceea apare somnolena inainte de ploaie, chiar în încperi.

CopyLeft SaDAng

57


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

58


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

ESC la cri”.

Se ia o carte groas, veche, citit (pentru a exclude foile încleiate) care se pune pe marginea mesei, orientat spre soare. De exemplu noaptea: spre nord. Se deschide i se rsfoiesc puin foile. Apoi se construiete un veier din foile îndoite. Peste câteva minute (ESC apare mai tardiv i la fel dispare) se poate simi cu palma, limba, ceafa, lâng foile întredeschise, senzaiile descrise mai sus. Fenomenul este accesibil i la 2-3 metri distan. “ESC-ul crii”, la fel, nu poate fi ecranat.

CopyLeft SaDAng

59


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

Conul mare cu “umplutur” artificial de faguri i 3 magnei pe vârf.

Magneii sânt orientai unul spre altul, luând în considerare poziia soarelui. Dou conuri de acest gen: unul dup zona Isilikul i altul în zona Novosibirsk, în dimineaa de 23 aprilie 1991, au fost împrtiate i mutilate (cel de-al doilea a fost rsturnat i ticsit în peretele unui ascunzi subteran în pdure, iar magneii au disprut). Concomitent, într-un apartament din Onsk s-au produs miscri a obiectelor de uz casnic (ziarul “Omsk-ul de seara”, 26 aprilie; emisiuni la TV din Omsk i Moscova). Datorit acestei coincidene, acelai ziar, din 5 august 1991, a numit aparatul de pe foto: “hiperboloidul Grebenikov”. O “acumulare” de unde electronice între ambele structuri putea s se formeze, de altfel, exact acolo, pe cheiul Itas.

CopyLeft SaDAng

60


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

C

onul mediu. 10 pâlnii de plastic vor fi introduse una în alta i fixate pe orice suport cu vârfurile spre Soare. Cavitatea ultimei pâlnii va fi acoperit cu estur albastr sau plas.

C

onul mic. 2-3 pelicule fotografice inutile vor fi rulate, legate bine cu gum sau a i apoi se împinge miezul spre exterior pân se obine un tub. E posibil percepia cu palma, în special în direcia opus soarelui. Încercai aciunea tubului aezat pe frunte.

P

erpetuum-mobile. 7 tuburi din pelicul foto am aranjat în jurul aparatului, asemanator celui descris mai sus, cu indicator oblic din pai (ca contragreutate servea o bucic de plastilin) fixat pe un fir de paianjen. Ieind din zona de aciune a unui tub paiul nimerea în zona altuia etc. Experiena este mai efectiv într-o încpere pustie, linitit, ermetic, îndeprtat de evi, fire electrice, surse de cldur, de rcoare, lumin puternic. Nu este o minune: micarea materiei este venic.

CopyLeft SaDAng

61


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

Aparatul de soare ce produce unde eterice.

Denumirea a propus-o profesorul Otto Korshelt în Laiptzig, care a descoperit ESC 100 ani în urm i care a produs aparate ce foloseau ESC în medicin, agricultur, tehnic. Cavitile ritmice se obineau cu lanuri de Cu. Partea posterioar se orienta spre… Soare! Lucrurile noi sânt lucruri vechi uitate. Senzaiile descrise de el coincid cu cele descrise de mine. Despre lucrarile lui Korhelt am aflat nu demult, din cartea lui M. Platen “O metod nou de tratament”, vol. III, Sankt-Petersburg, 1886, pag. 1751-1753, unde este reprodus i acest desen al aparatului.

ESC

produs de sit. În timpurile strvechi, în unele localiti, durerile de cap i urmrile comoiei erau tratate cu o sit obinuit pentru cernut fina. Sita se aez, cu plasa în sus, deasupra capului bolnavului, sau el inea marginea în dini iar plasa se situa puin anterior feei sale. Nu are importan materialul din care este confecionat. Funcioneaz mai bine dac

CopyLeft SaDAng

62


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

te întorci cu faa spre soare (noaptea spre nord). Acest ESC este perceput i de oamenii sntoi.

ESC

i plantele. Plantele sistemului solar sânt angajate la diferite distane de Soare, conform legii Ticius-Bofide (3, 6, 12, 36 etc. +4) / 10. Nu se cunoate cauza acestei legiti. Locul “gol” în acest ir corespunde spaiului între Marte i Jupiter, care este ocupat de asteroizi (posibil pri ale unei planete neformate sau a planetei Falton). Fizicianul V. Caznev consider c aceast legitate este determinat de ESC produs de Soare. Materialul din care s-au format plantele s-a grupat exact în zonele de aciune maxim a câmpului su de for.

ESC

habitual. Undele sânt produse (des nu sânt inofensive pentru om) de tevi, unele peteri, subterane, coroanele arborilor. Conteaz i forma încperilor: rotund, cu unghiuri, cu cupol. Materialul pereilor, mobila, dispozitivele de comand ale aparatelor sânt surse de ESC cu anumii parametri.

M

icro ESC. Efectul se produce în substane, a caror molecule posed caviti cu anumite forme. De exemplu, naftalina. Am umplut cu ea un borcan de 1 litru, l-am închis ermetic i l-am suspendat de tavan. Cu palma puteau fi percepute “concentraiile” câmpului de for (mai sesizabile daca vasul se instala deasupra cretetului). La fel crbunele activat. Se iau 2-3 tab. pe palme, la fel ca pe desen, i, timp de câteva minute, deplasai mâinile prin legnare, deprtare, apropiere. Scriei-mi despre rezultate.

CopyLeft SaDAng

63


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

Tefilinul. ESC benefic pentru om este produs de 4 obiecte, din cele studiate de mine: fagurii de albine, “reeaua” din mâini (o voi descrie în capitolul urmtor), sita, filacteriul (sau tifilinul). Ce este acesta? Este o construcie antic: un cub de piele, fixat pe o suprafa de piele cu 2 curelue. În interiorul cubului sânt 4 fâii de pergament (piele moale de viel cu inscripii din Talmud, sub form de ruloane cilindrice). Aparatul se fixeaz pe fruntea celor ce se roag, aa încaât axele cilindrelor s fie perpendiculare pe frunte, iar dac este diminea, cu capetele opuse spre rsrit. Textele sacre nu joac nici un rol. Sânt importante doar materialul, forma, dimensiunile. Daca vor fi folosite alte materiale apar senzaii neplcute. Tefilinul din piele, îns, produce o actiune fiziologic pozitiv.

CopyLeft SaDAng

64


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

Sceptrul lui Tot. Tot a fost zeul egiptean al tiinelor, magiei, “notarul” aciunilor de pe

pmânt.

Se ia o bar de lemn de 16 cm lungime, ptrat la seciune (cu baza de 4 cm), iar la vârf 1,5 cm). Pe vârful îngust sânt fcute 13 taieturi adânci, de forma “armonicii”. Apoi se ia o sârm de Cu, de 2-3 mm grosime. Se fixeaz de bar prin 2 spire (cu diametrul de 5 cm) transversale, iar apoi continu liber sub form de spiral plat cu 3-4 spire (diametrul 10 cm). În total, lungimea barei i sârmei, este 41 cm. De fapt, sceptrul lucreaz i fr mânerul de lemn, doar cu orice sârm. Este mai bun o sârm acoperit cu câteva straturi de panglic de izolaie. Astfel efectul e mai puternic. Daca sceptrul va fi luat aa cum e reprezentat pe desen, atunci emanaiile sumare din centrul spiralei mari, perpendiculare suprafeei ei orizontale, vor fi bine percepute cu palma sau de un alt om, bilateral. Nu cunosc domeniul în care se folosea acest sceptru în antichitate.

CopyLeft SaDAng

65


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

P

iramida. Dup canoanele lui Keops. Construii o piramid din hârtie groas. Baza va fi ptrat, 20*20 cm, laturile ascendente câte 19 cm. Se încleiaz marginile foarte bine. În centrul unei laturi se taie un orificiu de 5-6 cm. În orificiu se introduce un “indicator” (un beior-crbune pentru desen cu lungimea de 1 decimetru sau un fir al unei mturici de sorg, sau un creion) aa încât captul opus s fie situat cu puin mai jos de mijlocul piramidei.

“Mestecai” cu “indicatorul” spaial din interiorul piramidei. Apoi il extragei i îl reintroducei etc., cam de 30 ori. În scurt timp, ve-i percepe o zon de “condensare” în partea piramidei unde egiptenii situau camera mortuar, iar alta deasupra vârfului. Iniial aceste zone sânt percepute cu “indicatorul” apoi, dupa puin antrenament, cu degetul, palma iîn micare. Efectul piramidei este un ESC.

Carcasa piramidei. Carcasa unei piramide, fr suprafee laterale, are i ea proprieti

neobinuite. Se va folosi o piramid de aceleai dimensiuni, cu 8 paie netede încleiate. În acest caz se însumeaz ESC al paiului (structura capilar) i ESC-ul cavitii piramidei. Se pot folosi i alte dimensiuni, cu creterea proporional a lungimii paielor carcasei. inei carcasa ~5 min. deasupra capului prietenului cu baza în jos, apoi cu vârful. Efectuai experiene cu insectele (bondari, omizi etc.), plante de camer, produse alimentare uor alterabile, pe care le situai în piramid, deasupra ei i sub ea (dar i cu experiene de control, fr influena ei). V vei convinge c egiptenii aveau dreptate…

CopyLeft SaDAng

66


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

T

elekinezia. Aa se numete deplasarea obiectelor uoare, fr contact, de ctre persoane foarte înzestrate. Ele mic o cutie de chibrite pe mas, menin în aer bilue de tenis, igri…Telekinezia o poate manifesta oricine. Agai carcasa piramidei descrise, de varful de tavan, pe o a artificial (pentru a nu se altera în timp) sau pe un fir de capron. Alegei locul camerei cu convecie minim (lipsesc undele de aer). Peste câteva ore carcasa va deveni imobil. Atent, de la distana de ~2 metri, orientai spre partea ei stâng un “binoclu” alctuit din palme, asa cum e artat pe desen. Peste câteva minute, prin aciunea razei ESC piramida va începe rotaia în sensul micrii acelor de ceas. Apoi testai partea dreapt. Folosii intervale diferite i distane diferite pentru a experimenta. V vei convinge c telekineza nu este un miracol i este accesibil tuturor. Palma i falangele degetelor sânt o structur cavitar, ce deviaz indicatorul aparatului din “pai i fir de pianjen” descries anterior. Prin antrenamente se pot dezvolta i crete proprietile “telekinetice”.

CopyLeft SaDAng

67


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

ESC la cereale”. Se iau 30-40 paie de grâu copt, de preferin scurte.

Apoi se fixeaz interiorul unui con plat din hârtie neagr aa cum se arat pe desen. Undele produse, percepute cu palma, determin devierea indicatorului din pai.

S

eceriul cu “minuni”. În tineree am fost martorul unui fenomen neobinuit. Dimineaa, la seceri, o bucat din tulpina abia cosit (cam cât un creion scurt) se aez pe suprafaa coasei, mai aproape de marginea extern. O alt bucat, aezat la ceva distan de prima, se apropia de ea lent.

CopyLeft SaDAng

68


Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov 01 martie 2009

Cam la 8 cm prima bucat începea s se mite sacadat, “fugind” de a doua. Experiena reuea bine întotdeauna, imediat dup cosirea unei suprafee mari cu iarb, pe acelai loc, fr o secund de ezitare. Cred c se producea aciunea urmtorilor factori: schimbarea brusc a câmpului ESC pe lunca cu iarb cosit, “deformat” (identic cu cazul furtunii din pdure); “reeaua” din degetele mâinii persoanei ce opera; proprietile tecii folosite, posibil i orientarea ctre soarele matinal. Electrostatismul poate fi exclus datorit prezenei picturilor de rou….

O

biecte zburtoare identificate. Odat demult, în Caucaz, într-un stuc îndeprtat de munte, m-au uimit niste oameni ce umblau noaptea, în zona munilor cu pduri greu de trecut, cu igri aprinse, mthind din mâini, iar luminiele igrilor dispar la 1 secund dup mainile lor… Mai târziu, am aflat c nu sânt altceva decât crbui luminesceni, Luciola Mingrelica, în zbor. În unele povestiri despre OZN sânt astfel de indicii: “farfuria zburtoare, de culoare închis apare în binoclu sub form de stol de psari în zbor sau de insecte. Personal, am vzut în Siberia “stâlpii” din insecte, “sfere” cu diametrul 3-4 m din ânari sau furnici zburtoare din genul Mizmica. Puteau fi uor confundate de un necunosctor la o privire din deprtare. Despre ESC am scris detaliat în cartea mea “Tainele lumii insectelor; Novosibirsk, 1990; în “Buletinul Siberian al Agriculturii”, nr. 3, 1984; revista “Apicultura”, nr. 12, 1984. Explicaia fizic a ESC poate fi gasit în cartea “Fenomene neperiodice, rapide din mediul înconjurator”, partea III, Tomsk, 1988. În total, am publicat ~ 30 articole despre ESC. Restul, în urmtoarea carte. O voi numi la fel ca i acest capitol “Zborul”. Legtura cu V. Grebenikov este che@online.sinor.ru

CopyLeft SaDAng

posibil

prin

intermediul

lui

I.

Cerednicenco

69


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.