Make up05 by Cecilia Balanescu

cuprins #2/13 (04)

Fondator România: SC BEAUTY PUBLISHING SRL makeup@beautypublishing.ro www.beautypublishing.ro facebook.com/MakeUpMagazineRomania Director publicitate: C`t`lin Cimpoe[u Tel.: 0723 11 86 48 makeup@beautypublishing.ro Redactor-[ef: Anca Buzea anca.buzea@beautypublishing.ro

Art Director: Cecilia B`l`nescu celia.balanescu@gmail.com Traducere [i adaptare: Victoria Can]îr victoria.cantir@beautypublishing.ro

Trends. Buze purpurii

Zoom. Ce este grima

Imagine & PR: Catinca Roman catinca.roman@beautypublishing.ro Abonamente: Elena Cimpoe[u Tel.: 0745 17 46 61 abonamente@beautypublishing.ro Revist` specializat` în machiaj ISSN 2285 – 5742 ISSN-L 2285 – 5742 Tiraj: 10 000 de exemplare Periodicitate: 4 numere anual Pre] recomandat: 23 lei Tipar: tipografia Artprint

Copert`: Fotografii: C`t`lin Opri]escu Model: S~nziana (MRA Models) Make-up Artist: Anca Buzea Hair Stylist: Robert Both Styling: Oana Vasilache

24 Toate drepturile asupra materialelor apar]in Make-Up Magazine. Acestea nu pot fi reproduse par]ial sau în întregime f`r` acordul scris în prealabil. R`spunderea pentru articole apar]ine în exclusivitate autorilor. Redac]ia poate s` nu împ`rt`[easc` punctul de vedere al autorilor. R`spunderea pentru cuprinsul reclamei apar]ine 2 în exclusivitate editorial agen]ilor de publicitate.

Step-by-step

stil de vedet=. Alexandra Ungureanu

news & EVENTS. Diva Hair Cosmetics s`rb`tore[te Oyster Feeric Fashion Days {ase zile de festival

Zoom. Provoc`rile machiajului de film

MStory. The Roaring Twenties

64 52

Spotlight Mircea Vod`, machior cu tradi]ie

Techniques. Arta transform`rii Lucia Preda

Pachet 4 edi]ii anterioare

� 60 lei

(taxa de curierat inclus~)

beauty advice. Efectele speciale, de la tehnici reale la rezultate imaginare

Revista este distribuit` prin: • Re]eaua de distribu]ie na]ional` HDS Inmedio ce administreaz` peste 170 magazine sub dou` branduri: Inmedio [i Relay. Acestea sunt prezente în toate ora[ele mari [i medii, în cadrul Mall-urilor, Hypermarketurilor (Kaufland, Auchan, Cora, Carrefour sau Real), Bussines Park-uri, hoteluri, cât [i cele mai importante aeroporturi, g`ri sau sta]ii de metrou. • www.makeup-shop.ro • www.tienda.ro • www.mylash.ro • www.cupio.ro • Nikolas Make-Up Studio Timi[oara • Magazin INGLOT (Maritimo Shopping Center Constan]a)

Editorial Lumile teatrului [i a cinematografiei sunt dou` universuri fantastice, iar eu v` invit s` facem aceast` c`l`torie împreun`. Pornim la drum cu bagaje pline de entuziasm, dorin]` de cunoa[tere [i foarte mult` apreciere pentru cei mai experimenta]i în aceste frumoase domenii [i facem o prim` oprire pentru a vi-l prezenta pe domnul Mircea Vod`, “machiorul ]`rii române[ti”. V` invit s` v` a[eza]i la o cafea în timp ce ne transpunem în lumea din spatele camerelor de filmat, unde domnul Vod` ne poveste[te p`]aniile de la film`ri, din perioada comunismului cu fiica lui Gh. GheorghiuDej [i Sergiu Nicolaescu, dar [i din fascinantul Paris, de la fabrica Christian Dior [i multe altele. V` invit s` savura]i toate aceste informa]ii, dar [i s` citi]i printre rânduri tot ce are de spus domnul Vod`, în interviul de la pagina 58. Apoi, poposim o vreme la Timi[oara, acest ora[ superb [i parc` rupt de restul ]`rii, pentru a petrece o sear` la Teatrul German de Stat, mai precis în cabina de machiaj a acestuia unde o întâlnim pe doamna Lucia Preda [i ale ei crea]ii [i transformari. Cu o experien]` vast` în aducerea personajelor la via]` [i cu activitate pedagogic`, chiar cu o tez` de doctorat pe tema machiajului, doamna Preda ne inspir` persoana ideal` pentru a ne povesti despre “Meta4

editorial

morfozele chipului” [i toate implica]iile acestora. {i sper ca aceast` vizit` s` fie urmat` [i de o sear` petrecut` la unul din spectacolele la care dânsa lucreaz` pentru a ne înte]i creativitatea în propriile opere. Dup` ce asimil`m atâta informa]ie, ne vom cl`ti ochii oprindu-ne, pentru câteva clipe, înapoi în tumulto[ii ani ‘20, l`sându-ne prad` elegan]ei [i petrecerilor acelei epoci. Fotograful C`t`lin Opri]escu ne schi]eaz` perfect atmosfera excentric` [i u[or burlesc-decadent` a acelei vremi în lumina soarelui de dup`-amiaz` la Miko Palace. Cum aceasta este o c`l`torie educativ`, facem mici opriri, cât pentru a lua câteva îmbuc`turi [i a ne des]eleni oasele, [i arunc`m un ochi [i pe pa[ii machiajelor de la rubrica Step-by-step. Apoi, p`r`sim pentru scurt timp grani]ele ]`rii noastre [i fur`m informa]ie pre]ioas` despre tot soiul de detalii tehnice despre arta grimei (pag 54). V` urez o c`l`torie cât mai pl`cut` [i v` a[tept tot aici, pe acest peron, în aceast` gar`, în luna decembrie. Cu drag, Anca Buzea

cuprins #2/13 (04)

Art Director: Cecilia B`l`nescu celia.balanescu@gmail.com Traducere [i adaptare: Victoria Can]îr victoria.cantir@beautypublishing.ro

Trends. Buze purpurii

Zoom. Ce este grima

Copert`: Fotografii: C`t`lin Opri]escu Model: S~nziana (MRA Models) Make-up Artist: Anca Buzea Hair Stylist: Robert Both Styling: Oana Vasilache

Step-by-step

stil de vedet=. Alexandra Ungureanu

news & EVENTS. Diva Hair Cosmetics s`rb`tore[te Oyster Feeric Fashion Days {ase zile de festival

Zoom. Provoc`rile machiajului de film

MStory. The Roaring Twenties

68 58

Spotlight Mircea Vod`, machior cu tradi]ie

Techniques. Arta transform`rii Lucia Preda

Pachet 4 edi]ii anterioare

� 60 lei

(taxa de curierat inclus~) Distribu]ie:

PROMO. Efectele speciale, de la tehnici reale la rezultate imaginare

• Re]eaua de distribu]ie na]ional` HDS Inmedio ce administreaz` peste 170 magazine sub dou` branduri: Inmedio [i Relay. • Chio[curile de pres` din ]ar` - prin Ringier • www.magazinuldemakeup.ro • www.makeup-shop.ro • www.tienda.ro • www.mylash.ro • www.cupio.ro • Nikolas Make-Up Studio Timi[oara • Magazin INGLOT (Maritimo Shopping Center Constan]a)

Sezonul spr±ncenelor Dac` pe durata verii ]i-ai neglijat sprâncenele [i te-ai concentrat pe bronz, acum a venit momentul s` culegi roadele. Toamna aceasta se poart` sprâncenele dese, cu o form` cât mai plin` [i bine conturate. Recomandarea noastr` este s` le por]i cu un machiaj natural [i cât mai proasp`t pe parcursul zilei, iar seara s` asortezi un ruj într-o culoare intens` pentru a echilibra fizionomia.

trends

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Angled Liner 22 Angled Shadow 13 Pro Air Brush 55 Pro Air Brush Concealer 57 Pro Blending 27 Pro Brow 20 Pro Brow Comb 21 Pro Angled Contour 75 Pro Bent Liner 23

1 2 3 4 5 6 7 8 9

trends

Buze purpurii Nuan]a-vedet` de ruj a acestui sezon este, cu siguran]`, burgund. Urmeaz` exemplul modelelor din prezent`rile interna]ionale de mod` [i p`streaz` restul machiajului cĂ˘t mai minimal. Acest trend readuce ĂŽn aten]ia noastr` feminitatea [i senzualitatea Hitchcock-iana a[a c` inspir`-te din acea epoc` [i fii o adev`rat` femme fatale ĂŽn aceast` toamn`!

trends

“No make-up” make-up Machiajul natural a fost [i va r`mâne mereu în tendin]e. Miza]i pe prospe]imea tenului [i investi]i în produse de îngrijire de calitate. Tenul va fi machiat, îns` cât mai discret, iar fondul de ten ales este unul lejer, cu finish satinat. Pudra este folosit` în cantita]i minime [i este preferat` cea liber`. Pome]ii sunt subtil contura]i în nuan]e neutre, iar buzele sunt hidratate, f`r` a se folosi culori puternice. Astfel, î]i vei scoate în eviden]` frumuse]ea tr`s`turilor, nu apanajul fardurilor.

trends

Provoc`rile machiajului de film

Benjamin Button

Autor: Anca Buzea Având particularit`]ile sale, machiajul de film atrage prin provocarea de a ob]ine culoarea [i textura perfect` în diferite condi]ii de lumini [i filmare, prin diversitatea personajelor prezentate [i prin magia pove[tilor ce urmeaz` a fi interpretate. Un astfel de machiaj necesit` cuno[tin]e mult mai vaste fa]` de un machiaj obi[nuit. Astfel, make-up artistul de pe platou este ini]iat în tehnicile de iluminare [i, par]ial, în cele de optic`, tipuri de pelicul` [i lentile. Pe lâng` acestea, el lucreaz` în strâns` leg`tur` cu operatorul [i cu regizorul deoarece numai împreun` pot ajunge la rezultatul dorit. Un exemplu foarte sugestiv este realizarea machiajului personajelor din filmul “The Hobbit” unde, pe set, actorii erau extrem de ro[ii la fa]`, lucru necesar pentru a contracara pierderea de culoare din sistemul de filmare HD. Dac` nu se adùga mult ro[u la machiajul pielii personajelor, actorii ar fi ar`tat mult prea galbeni pe camer`. Astfel, se poate spune c` realizarea unui personaj de film este o lume în sine [i c` întregul proces poate fi o aventur`. Iar aceasta este o magie în care make-up artistul se implic` în mod direct, în timp ce cabina de machiaj poate fi foarte u[or comparat` cu un loc rupt de realitate deoarece actorul intr` ca om obi[nuit [i iese, câteva ore mai târziu, complet transformat [i mult mai preg`tit pentru rol. Acest lucru se întâmpl` în fiecare zi, pe durata a mai multor luni de zile, în func]ie de durata film`rilor. În func]ie de tematica [i complexitatea filmului, o echipa poate trì în acest univers paralel chiar [i 1-2 ani de zile, iar preg`tirile încep atunci când se întâlnesc regizorul, designerul de produc]ie, designerul de costume [i make-up artistul. Ace[tia lucreaz` la scenariu [i discut` chiar [i cele mai mici detalii stilistice. Film`rile sunt precedate de o perioad` de preg`tire: au loc probe de film [i fotografie, sunt realizate perucile, must`]ile, b`rbile [i costumele. Dac` filmul este unul istoric, echipa de implementare trebuie s` studieze în detaliu specificul stilului respectiv, manierele [i moravurile acelor vremuri. Un alt exemplu absolut fascinant din acest punct de vedere este machiajul din ecranizarea “Anna Karenina” cu Keira Knightley în rol principal. La prima vedere [i pentru un ochi neavizat, actri]a pare complet nemachiat`, îns` acest aspect final a fost îndelung preg`tit. Ivana Primorac, make-up artistul vedetei, i-a închis cu câteva tonuri nuan]a pielii actri]ei deoarece se dorea o culoare pu]in spre oliv. Totodat`, a amestecat fondul de ten cu o crem` special`. Astfel, s-a ob]inut un grad de acoperire ridicat p`strându-se, în acela[i timp, o luminozitate a pielii ce o f`cea s` par` translucid`, efect cerut în mod expres de c`tre regizor. Îns` mìestria cu care au fost realizate aceste lucruri s-a f`cut remarcat` prin invizibilitatea machiajului, iar aceasta este adev`rata art`. În momentul în care machiajul din acest film devenea clar vizibil, s-ar fi pierdut farmecul. Dac` o singur` musta]` ar fi fost lipit` gre[it sau un singur fir de p`r din sprâncean` ar fi fost trasat în mod mai evident, spectatorii nu s-ar fi pierdut la fel în poveste, iar eu nu a[ mai men]iona acest machiaj ca referin]` incontestabil`.

zoom

Mrs. Doubtfire

Edward Scissorhands

An American Werewolf in London

Pira]ii din Caraibe

Anna Karenina Trebuie ]inut cont, totu[i, c` filmul reprezint` o imagine mai mult real` decât fantasmagoric`. În cazul în care este vorba despre un film retro, SF sau modern cu elemente de fashion, utilizarea metodelor de machiaj se va realiza în func]ie de genul abordat. Iar produsele folosite se adapteaz` în func]ie de tipul de filmare. Astfel, pentru camerele de filmare HD s-au produs fonduri de ten speciale, numite tot HD, ce reu[esc s` p`streze naturale]ea pielii care, de cele mai multe ori, este identificat` prin vizibilitatea porilor la cadrele portret. Cu toate acestea, nu trebuie s` ne gr`bim s` concluzion`m. Aceasta nu este naturale]ea des`vâr[it`, ci mai degrab` o aspira]ie. În alte cazuri, evitarea acestor cadre este f`cut` din motive obiective. În ceea ce prive[te victoria noilor tehnologii asupra celor tradi]ionale, aceasta este o chestiune filosofic`. Misiunea unui makeup artist de film este s` îl ajute pe actor s`-[i dezv`luie caracterul, nu s` demonstreze tot ce este în stare [i s` utilizeze toate inven]iile tehnologice precum [i detalii plastice sofisticate h`r]uindu-l, astfel, în încercarea de a ob]ine o similitudine perfect`. Dac` ar fi s` o lu`m pu]in în urm`, am descoperi alte epoci [i alte provoc`ri. Astfel, actorii filmelor mute purtau machiaje înc`rcate cu o puternic` tent` galben` pentru a compensa filmul ortocromatic care nu era capabil s` redea zona de ro[u din spectrul luminii. Deja din anul 1922, mai toate filmele erau realizate pe acest tip de film, iar rezultatele erau urm`toarele: atât albastrul cerului cât [i nuan]ele fe]elor deveneau mult mai sp`l`cite, ro[ul (inclusiv cel de pe buzele frumoaselor actri]e) [i galbenul p`reau negru, iar albastrul p`rea alb. Un tip mai avansat de film pancro-

Harry Potter and the Prisoner of Askaban

zoom

The Wolfman

matic, adic` un tip de film alb-negru capabil s` redea mai bine realitatea deoarece este sensibil la toate undele de lumin`, a fost disponibil înc` din anul 1913, îns` avea un cost mult mai ridicat [i nu era înc` perfec]ionat. Kodak a adus pe pia]` un film pancromatic de o calitate mai bun` la un cost mai mic începând cu anul 1922 (“C`l`re]ul F`r` Cap”, cu Will Rogers în rol principal a fost prima produc]ie la care s-a folosit strict film pancromatic). Îns`, abia în anul 1926, acest tip de film a devenit utilizat la scar` mai larg` [i abia la începutul anilor ’30 s-a renun]at complet la filmul ortocromatic. În zilele noastre, tehnicile de machiaj sunt aduse laolalt` cu imaginile generate de computere pentru a crea personaje speciale pentru fa]a de [arpe a lui Lord Voldemort, în filmul “Harry Potter [i Pocalul de Foc” (2005). Pentru a ob]ine acest rezultat, machiajul aplicat actorului Ralph Fiennes a fost realizat în mod clasic, urmând ca “magia” s` fie f`cut` de computer, aplatizându-i fa]a [i alter~nd aspectul nasului. Cu toate acestea, make-up arti[tii de film trec deseori în obscuritate [i devin eroii nev`zu]i, inclusiv la Hollywood. Un pasio nat de cinema poate enumera dintr-o r`suflare primii 5 regizori prefera]i, dar dac` sunt întreba]i despre make-up arti[ti, vor fi prin[i pe picior gre[it. Dar aceasta nu înseamn` c` Hollywood-ul duce lips` de adev`rate talente în aceast` zon`. Vom aminti câteva nume im-

zoom

portante, împreun` cu crea]iile lor de vaz`, pentru a le acorda aten]ia cuvenit`. John Caglione Jr. [i-a început cariera f`când machiaje pentru spectacolul televizat Saturday Night Live la sfâr[itul anilor ’70 [i începutul anilor ’80. Îns`, abia când a realizat machiaje pentru adapt`ri comice pe film, au ap`rut [i Oscarurile. În 1990, John Caglione Jr. a câ[tigat la categoria Cel Mai Bun Machiaj (al`turi de Doug Drexler) pentru filmul Dick Tracy. În 2008, John Caglione Jr. a fost nominalizat din nou pentru realizarea unuia dintre cele mai notorii personaje negative de film din istoria recent` – Joker-ul jucat de Heath Ledger. Makeup artist-ul Greg Cannom este de neegalat în showbusiness pentru versatilitate [i pentru gama larg` de personaje create. El a realizat machiajul pentru videoclipul “Thriller” al melodiei lui Michael Jackson [i a câstigat Oscarul pentru Cel Mai Bun Machiaj în “Doamna Doubtfire” - la fel [i pentru filmul “Dracula” al lui Francis Ford Coppola [i, cel mai recent, pentru “Cazul lui Benjamin Button” regizat de David Fincher într-o adaptare a romanului cu acela[i nume scris de F. Scott Fitzgerald. Greg Cannom de]ine alte 6 nominaliz`ri pentru filme precum “O minte frumoas`” [i blockbuster-ul “Titanic”. În 1939, William Tuttle a lucrat ca make-up artist pentru una dintre cele mai mari [i îndr`gite produc]ii ale tuturor timpurilor “Vr`jitorul din Oz”. Apoi, au urmat filme precum “North by North-

west” [i “Singin’ in the Rain”. William Tuttle nu este doar un geniu, ci este [i un temerar. În timpul premiilor Oscar din anul 1965, William Tuttle a fost premiat pentru activitatea sa extraordinar` de la film`rile “Cele 7 fete ale Doctorului Lao”, produc]ie realizat` cu aproape dou` decenii înainte de înfiin]area categoriei “Cel Mai Bun Machiaj” la premiile Oscar. Ve Neill este atât unul dintrei cei mai talenta]i make-up arti[ti ce lucreaz` în domeniu, cât [i unul dintre cei mai premia]i. Intrat` în lumea machiajului la finalul anilor ’70, a strâns deja trei premii Oscar pentru Cel Mai Bun Machiaj (“Ed Wood”, “Mrs. Doubtfire”, “Beetlejuice)”. Sau, dac` dori]i s` judeca]i lucrurile prin veniturile de la box office, Ve Neill a fost [efa departamentului de machiaj a tuturor fimelor din seria “Pira]ii din Caraibe”. În prezent, poate fi urm`rit` în reality show-ul televizat “Face Off”, unde face parte din juriul ce alege urm`torul make-up artist de efecte speciale. Un alt nume ilustru ce nu poate fi trecut cu vederea este Rick Baker. A lucrat la filme precum “An American Werewolf in London” [i “The Wolfman” (2010), [i este direct responsabil pentru machiajul de vârcolac al lui Michael Jackson’s \n videoclipul “Thriller” [i pentru efectele speciale din filmul lui Ron Howard, “How the Grinch Stole Christmas”. Rick Baker de]ine recordul pentru cele mai multe nominaliz`ri la premiile Oscar (10) [i pentru premiile câ[tigate (7) la categoria Machiaj.

Johnny Depp poate fi cel mai faimos partener al lui Tim Burton în filmele regizate de acesta, iar Stan Winston este la fel de important pentru estetica de inspira]ie gotic` din produc]iile men]ionate. Winston a fost make-up artist-ul filmelor celor mai spectaculoase din punct de vedere vizual ale lui Burton, precum “Edward Scissorhands”, “Batman Returns” [i “Big Fish”. A câ[tigat premiul Oscar la categoriile Machiaj [i Efecte Speciale pentru Terminator 2: Judgement Day, Aliens [i Jurassic Park. Trivia: Primul departament de machiaj într-un studio la Hollywood a fost întemeiat în anul 1917 la Selig Studio. Primul produs de machiaj realizat pentru film: Supreme Greasepaint în anul 1914 de c`tre Max Factor. Cel mai lung proces de aplicare a unui machiaj pe un actor: Rod Steiger în filmul “Illustrated Man” (1969). Realizarea tatuajelor de pe torso a fost f`cut` de c`tre un make-up artist împreun` cu asisten]ii s`i în 10 ore de munc` în timp ce înc` o zi plin` a fost atribuit` celor de pe bra]e, picioare [i zona de mai jos de talie. Tehnic` rapid` pentru machiajul personajelor extra: Frank Westmore a fost nevoit s` machieze zilnic câteva mii de personaje extra pentru produc]ia “The Ten Commandments” (1956). Tehnica inventat` de el de spray-painting este folosit` [i în zilele noastre pentru a câ[tiga timp.

Batman Returns

zoom

The Roaring Twenties

????????? MStory

Fotografii de C`t`lin Opri]escu Realizator: Anca Buzea Model: S~nziana (MRA Models) Make-up Artist: Anca Buzea Hair Stylist: Robert Both Styling: Oana Vasilache Loca]ie: Miko Palace ????????? MStory

????????? MStory

reclama MUFE

?????????

5 24

Preg`tim tenul cu ser hidratant Elixir, apoi baza HD, nuan]a 0. Camufl`m cearc`nele cu HD Concealer - 325 [i aplic`m fondul de ten compact pudr` Pro Finish - 120.

Tras`m schema machiajului în fard compact negru - nuan]a 4 [i definim cu eyeliner gel Aqua Black. Contur`m pleoapa inferioar` pu]in sub linia natural` a genelor [i realiz`m forma pe pleoapa superioar`.

Folosim gene false numar 26 cu aspect dramatic pentru a completa machiajul fantezist [i rimel`m genele. Tras`m o linie la baza genelor superioare cu Aqua Black [i lipim penele decorative în zona sprâncenelor. Step-by-step

Sculpt`m fa]a cu pudr` bronzant` Mat Bronze- nuan] a 40 [i realiz`m forma dramatic` a sprâncenelor cu gelul Aqua Brow - 15.

Umplem forma de sub ochi cu creion kohl alb-2K [i fix`m cu fard alb mat-0. Folosim Aqua Seal ca baz` pentru pleoape [i aplic`m farduri compacte pentru a realiza umbrele - nuan]a 39 în col]ul intern, 83 pe pleoapa mobil` [i 4 în col] extern.

Machiajul buzelor este realizat cu creion de contur vi[iniu Aqua Lip 12C [i completat cu Aqua Rouge 13, f`r` a aplica [i gloss-ul pentru a p`stra un aspect mat.

Foto: C`t`lin Opri]escu Concept, make-up & hair: Tina Nedea Model: C`t`lina/MRA

Step-by-step

5 26

Preg`tim tenul cu lo]iune tonic` Hydra Complex [i apoi aplic`m Silk Veil, baz` siliconat` de machiaj.

D`m profunzime pliului ochiului cu un corector cremos - Paint Stick (5T) dup` care fix`m cu fard pudrat în nuan]a cât mai apropiat` (B32).

Folosim un eyeliner deschis la culoare pe conjunctiv` [i definim discret genele cu Max Effect Mascara.

Step-by-step

Uniformiz`m fondul de ten Natural Lifting în nuan]a PC [i apoi fix`m cu Transparent Powder (WT) pentru a da nuan]a deschis` tenului.

Aplic`m blush-ul (CR [i CC) din Blush Palette pe centrul pome]ilor [i estomp`m marginile. Desen`m aluni]a.

Realiz`m un degrade pe buze folosind nuan]ele de ruj 38, 45 [i 01, aduc`nd intensitatea maxim` a culorii c`tre mijloc. Accentu`m punctul de luminozitate cu Light (17).

Foto: C`t`lin Opri]escu Make-up: Leny Model: Adela Drogeanu (MRA Models) Machiaj realizat cu produse [i pensule

P R O F E S S I O N A L M A K E - U 27 P Step-by-step

5 28

Preg`tirea tenului este prima [i cea mai important` etap` în realizarea machiajului. Astfel, se aplic` baza hidratant` (PH0652 - Pre Base), masând bine pielea, apoi fondul de ten (S0658 - WB2 Honey) [i corectorul (PH10055 - Red 1, Blue 1).

Se definesc sprâncenele (PH0716 - Blond), se aplic` pe arcad` [i pe col]ul intern al ochiului fard deschis mat (PH10920 - 421), iar pe pleoapa mobil` fard sidefat (PH10932 - Ivory Gold). Se creeaz` umbra pleoapei superioare [i se contureaz` pleoapa inferioar` cu fard maro mat (PH10920 - 425).

Pentru intensitate maxim`, pe pleoapa superioar` se aplic` fard cu particule de sclipici (PH0673 - Bronze), cu ajutorul gelului fixator (PH0677). Se traseaz` conturul negru la baza genelor (PH0714 - Black), se lipesc gene false (PH0403 - Assorti, PH0402 - Single) [i se intensific` folosind mascara pentru volum (S0310). Step-by-step

Pentru rezisten]` [i matifiere, se fixeaz` cu pudr` pulbere (S0500 - Natural Silk Perfection). Se realizeaz` sculptarea fe]ei cu pudr` compact` (PH0641 - Fair pentru luminozitate [i nr. 3 pentru umbrire).

Se coloreaz` sprâncenele (PH0609 - Rusty Radiance [i Obvious Orange), se lumineaz` arcada cu fardul de obraz Lumiere (PH0612 - Soft Peach), iar pe pleoapa inferioar` [i în umbra creat` pe pleoapa superioar` se aplic` un fard c`r`miziu sidefat ( PH0609 - Crystal Brunette).

Se definesc pome]ii cu pudr` bronzant` (S0613 – 01) iar partea mai proeminent` a acestora se lumineaz` cu pudr` (PH0656 - Transparent Shimmering). Se corecteaz` forma buzelor cu creionul (PH1300CO) [i se aplic` rujul (PH1200 – 59). Col]urile exterioare ale buzelor sunt colorate cu creionul Kohl (PH1300CK - Black), care se pierde apoi înspre mijloc.

STEP-BY-STEP realizat de echipa

Foto: Prolook Studio Make-up Artist: Andreea Leonte Music Artist: Delia Ivan

Step-by-step

5 30

Preg`tim tenul cu crem` hidratant` [i baz` de machiaj. Aplic`m fondul de ten [i camufl`m sprâncenele cu anti cearc`n cremos. Fix`m cu pudr` liber` translucid`.

Folosim un fard maro pe pleoapa mobil` [i un fard gri în col]ul intern al ochiului. Lumin`m pleoapa inferioar` cu un creion alb pe conjunctiv` [i distribuim fard maro-ro[cat sub gene.

Rimel`m genele inferioare [i lipim genele false. Pentru un aspect uniform, d`m o tu[a de mascara neagr` [i pe genele superioare.

Step-by-step

Utilizând o pudr` compact` de contur, eviden]iem armonios zonele de lumin` [i umbr` ale chipului. Pe pleoapa mobil`, aplic`m un fard cremos auriu.

Accentu`m col]ul intern al ochiului folosind pigment auriu [i aplic`m eyeliner gel negru pe pleoapa mobil`, prelungind codi]ele spre tâmple pentru un efect dramatic.

Contur`m buzele cu un creion ro[u [i aplic`m ruj în aceea[i nuan]a. Pe pome]i, distribuim o cantitate subtil` de blush în acela[i ton de culoare cu rujul.

Foto: Talmaciu Claudiu Make-up: Alina Agache Model: Zamfira Step-by-step 31 Parincu (MRA Models Agency)

Aplic`m primer [i fond de ten, apoi facem o u[oar` conturare a tr`s`turilor cu o nuan]` mai închis` de fond de ten.

Folosim o baz` pe pleoape [i realiz`m machiajul ochilor cu ajutorul pigmen]ilor metalici în nuan]e de auriu deschis [i auriu închis.

Pentru buze, alegem un gloss transparent [i cu o nuan]` de ruj violet pornim o umbr` din interiorul buzei spre exterior.

Step-by-step

Fix`m totul cu pudr` translucid`, apoi contur`m ochii cu creion negru [i estomp`m spre exterior.

Aplic`m mascara neagr` pe gene [i blush cremos pe pome]i.

Acoperim sprâncenele cu un corector [i folosim un iluminator cremos pe pome]i, pe cearc`ne [i în arcul format de buza superioar`.

Foto: Andreea Elena Gheorghie[ Makeup: Mihaela Cherciu Step-by-step 33Modoranu Hairstyle: George Model: Karin (MRA Models Agency)

Corect`m imperfec]iunile tenului cu un corector cremos, uniformiz`m tenul cu fond de ten [i hidrat`m buzele cu balsam.

Eviden]iem conturul fe]ei, matifiem cu o pudr` inco lor`, definim sprâncenele [i distribuim acuarel` alb` pe volumele din zona ochiului.

Realiz`m un machiaj alungit aplicând pe diagonal` acuarel` verde fixat` cu fard în nuan]` apropiat`. Desen`m schema machiajului.

Complet`m desenul cu acuarel` alb` [i pigment sidefat, iar zona interioar` a ochiului cu fard maro.

Continu`m desenul cu acuarel` [i fard în nuan]e de verde, ie[ind treptat spre oranj în zona frun]ii [i roz în zona pome]ilor

Aplic`m gene false [i accentu`m conturul desenului cu eyeliner negru. Lipim elementele decorative [i definim pome]ii. Aplic`m rujul.

Step-by-step

Foto: Marin Petic Make-up: Lidia Vieru Step-by-step 35 Model: Daniela Lis

5 36

Tenul este preg`tit cu baz` [i fond de ten potrivit nuan]ei tenului.

Contur`m pliul cu acuarel` ro[u închis [i col]ul extern cu violet închis. Estomp`m trecerile de culoare.

Realiz`m corec]ia fe]ei folosind farduri cremoase. Ilumin`m punctele înalte [i fix`m cu pudr`.

Step-by-step

Distribuim pe pleoapa mobil` culoarea de baz`, acuarela ro[ie.

Definim genele cu eyeliner negru [i lipim genele. Contur`m sprâncenele. Definim linia genelor inferioare cu nuan]e de violet.

Pe buze aplic`m un ruj bej-nude urmat de un gloss perlat pentru a intensifica volumul.

Foto: Mateiu Studios Make-up: Bianca Pasca Step-by-step 37 Daniela Hairstyle: Cinca Model: Adina C.

5 38

Preg`tim tenul folosind baza pentru machiaj, fondul de ten [i pudra adecvate tipului de ten.

Tras`m cu tu[ linia genelor superioare, alungind spre exterior. Fix`m cu fard negru creionul aplicat anterior pe linia genelor inferioare [i creion`m sprâncenele. Folosim un blush natural.

Definim genele cu ajutorul unei mascara, apoi lipim genele false cu adeziv special.

Step-by-step

Pe pleoapa mobil` aplic`m fard orange u[or sidefat, iar pe arcad`, alb mat. Pe col]ul interior al ochiului ob]inem umbra cu fard maro mat, iar pentru a alungi forma ochilor, pe col]ul exterior tras`m o linie cu creion negru.

Aplic`m o pudr` iluminatoare pe pome]i [i deasupra buzelor. La col]ul intern al ochiului cât [i la cel extern, desen`m cu acuarel` alb` [i vi[inie câteva puncte decorative.

Realiz`m un degrade al buzelor pornind de la colturi cu un ruj ro[u u[or închis pe care îl estomp`m cu ajutorul unuia orange spre centru.

Foto: Marius TurcuÂ Hairstyle: Miriam Tamas Make-up: Gabriela Strugaru Model: Sabina Reus Fashion accessory: Elena Puiu Design

Step-by-step

Demachiem tenul cu o solu]ie micelar`, dup` care aplic`m o crem` hidratant` cu particule de iluminare.

Aplic`m un fond de ten fluid cu acoperire mic` spre medie,corect`m zona de sub ochi cu un anticearc`n si aplic`m o pudr` fixatoare.

Desen`m sprâcenele cu un produs crem` waterproof, contur`m zona pome]ilor, nasul, b`rbia [i fruntea cu un produs crem` dup` care îl fix`m cu un produs pudrat.

Desen`m forma pe care dorim s` o ob]inem aplicând o baz` cremoas` în nuan]a piersicii formând un halou extins c`tre interiorul ochiului.

Aplic`m o nuan]` c`r`mizie închizând treptat culorile prin aplicarea de mai multe nuan]e de auriu,pe conjunctiv` aplic`m un creion negru waterproof care mai apoi îl “blenduim” aplicând fard negru.

În final contur`m buzele cu un creion maro/c`r`miziu [i aplic`m un ruj în aceea[i nuan]`. Pentru a sublinia mai bine conturul buzelor putem aplica pu]in corector deschis în col]ul buzelor, pe care mai apoi îl fix`m cu pudr`.

Step-by-step

Foto: Radu Carnaru Make-up: Adriana Ungura[ Hairstyle: Gabriel Cre]u Model: Elena Muntean Accesories: Josephine

Step-by-step

Realiz`m forma machiajului pe pleoapa superioar` cu ajutorul acuarelelor, ob]inând un degrade galben-orange-maro.

Dup` ce am ob]inut degradeul de culori din acuarele, aplic`m pigmen]i liberi pentru a fixa machiajul [i contur`m sprâncenele.

Ilumin`m arcada [i d`m un plus de str`lucire aplicând paiete fine, str`lucitoare pe pleoapa mobil`.

Preg`tim tenul prin demachiere [i tonifiere. Aplic`m o baz` siliconat`, fond de ten non-transfer [i matifiem cu pudr` translucid`.

Contur`m pleoapele superioare cu eyeliner maro, aplic`m gene false band` [i rimel`m cu mascara neagr`.

Aplic`m acuarel` verde-aqua pe pleoapa inferioar`, ie[ind din conturul natural, formând o codi]`, dup` care fix`m cu pigment în aceea[i nuan]`.

Realiz`m corec]iile necesare fe]ei cu pudr` în diferite nuan]e, [i aplic`m fard de obraz în tonuri bronzante.

Definim forma buzelor cu un creion în nuan]a piersicii [i aplic`m un ruj în aceea[i nuan]`.

Step-by-step

Ad`ug`m luminozitate pe centrul buzei inferioare cu un gloss corai.

F M H E M

Foto: Bogdan Ionu] Capinaru Make-Up: Andreea Di]` Hairstyle: Gabriela Mandache Editor foto: Iuliana Mu[at Model: Emanuela Mandache

Step-by-step

5 44

Aplic`m fond de ten pe toat` fa]a [i ilumin`m zona pome]ilor, a frun]ii, a nasului [i centrul b`rbiei.

Piept`n`m sprâncenele [i umplem golurile cu pigment mineral în nuan]` ciocolatie.

Fix`m eyeliner-ul cu fard în nuan]` apropiat` [i blur`m u[or. Aplic`m fard ciocolatiu pe pleoapa mobil`.

Step-by-step

Realiz`m conturul fe]ei cu ajutorul unei pudre bronzante.

Amestec`m pigmentul cu pu]in` ap` [i îl aplic`m cu pensula de eyeliner pentru a contura pleoapele inferioare [i superioare.

Folosim un gloss pentru buze [i apoi îl aplic`m [i pe col]ul exterior al ochilor, c`tre tâmple, peste care a[ez`m folia aurie.

Foto: Vadim Seryi Make-up: compania Mineral Cosmetics Hairstyle: Tayana Step-by-step 45 Petrova Manichiur`: Victoria Selodumova

7 46

Aplic`m fondul de ten [i corect`m imperfec]iunile cu ajutorul unui concealer.

De la pliu în sus, realiz`m un efect blurat cu ajutorul unei pensule moi.

Pudr`m toat` fa]a pentru a fixa machiajul.

Step-by-step

Folosim un creion negru pe care îl blur`m pe pleoapa superioar`. Acesta va fi baza de machiaj pentru ochi.

Acoperim pleoapa mobil` cu farduri mate în nuan]e violet, albastru [i verde.

Contur`m pleoapa inferioar` cu ajutorul unui creion alb [i al unuia negru.

Blur`m fardurile [i pe pleoapa inferioar` folosind o pensul`-creion. Ilumin`m pome]ii [i arcada.

Contur`m sprâncenele, aplic`m mascara pe gene [i aplic`m rujul vi[iniu-închis.

Realiz`m conturul fe]ei accentuând osatura modelului.

{coala profesional` de machiaj [i stilistic` Olga Avdeeva. Foto: Vadim Seryi Make-up: Olga Avdeeva Step-by-step 47 Kiricenco Model: Vika (Producers group)

7 48

Aplic`m fond de ten.

Cu acuarel` galben`, realiz`m un efect blurat pe pleoapa mobil`.

Fix`m creionul cu fard negru, mat.

Step-by-step

Redesen`m sprâncenele decorative deasupra celor naturale. Contur`m ochii cu creion negru, coborând u[or linia genelor inferioare.

Aplic`m acuarel` bordeaux în col]ul exterior al ochiului [i difuz`m spre tâmple.

Folosim acuarel` roz în col]ul exte rior al ochiului [i o pierdem spre lateralele nasului.

Aplic`m mascara pe gene, lipim genem`nunchiuri în col]ul exterior al ochilor [i pe linia dat` pleoapelor inferioare.

Acoperim [i uniformiz`m pe toat` fa]a cu acuarel` alb`.

Pentru buze, folosim un gloss transparent.

Fashion Group Production Foto: Vadim Seryi Step-by-step 49 Katiman Make-up: Lyubovi Model: Anastasia Dziuba (Star Models)

7 50

Aplic`m un fond de ten deschis pe toat` fa]a [i îl fix`m cu pudr` liber`.

Pe arcad` utiliz`m pigment în nuan]` verde-închis.

Utilizând un [ablon, realiz`m decorul pe forma sprâncenelor [i coborâm sub pleoapa inferioar`.

Step-by-step

Cu ajutorul unui blush compact, co rect`m forma fe]ei pentru a ob]ine un oval cât mai simetric.

Desen`m sprâncenele decorative cu ajutorul unui creion negru [i eyeliner negru.

Aplic`m genele false cu ajutorul unui adeziv special [i complet`m cu mascara.

Folosim un fard mat alb pe pleoapele superioare [i pe cele inferioare. Rea liz`m punctele de lumin` cu ajutorul unei pudre sidefate.

Tras`m conturul pleoapei superioare cu eyeliner [i continu`m linia în pliu.

Pentru buze, alegem un gloss transparent.

Grandpris Fashion Look 2012 “Makiaj” Foto: Vadim Seryi Step-by-step 51 Matveeva Make-up, Hairstyle: Olga Model: Ekaterina Prigoda (MA Queen)

Desen`m schema machiajului cu ajutorul unui creion în nuan]a laptelui. Conferim volum.

Aplic`m acuarel` albastru-azuriu pe pleoapa mobil`, complet`m câteva din elementele desenului [i difuz`m c`tre tâmple.

Complet`m alte elemente ale desenului cu acuarel` în nuan]` oranj.

Finis`m schema machiajului aplicând farduri în nuan]e apropiate. Accentu`m contrastul cu ajutorul unei pudre sidefate [i sidef pulbere.

Definim genele cu mascara neagr`, aplic`m gene false band`. Contur`m cu eyeliner negru. Aplic`m ruj.

Aplic`m fond de ten waterproof [i realiz`m corec]ia fe]ei cu ajutorul unor corectoare fluide.

Step-by-step

Foto: Alexandr Dubovskii Make-Up: Marina Pirogova Hairstyle: Svetlana Step-by-step 53 Krutiko Model: Iulia Cobzari

CE ESTE GRIMA? SCURT~ ISTORIE A APARI}IEI GRIMEI {I CARACTERISTICILE RESURSELOR TEHNICE Text selectat [i adaptat de Anca Buzea Alla Arhipova Churya, artist-grimeur certificat la cea mai înalt` categorie, împ`rt`[e[te cititorilor revistei Make-Up Magazine din secretele profesionale ale grimeurilor. Alla Arhipova a activat timp de 30 de ani în cinematografie, inclusiv la Holywood, iar în portofoliul ei se num`r` peste 50 de filme de lung metraj.

Ce este grima? DEX-ul românesc are urm`toarea descriere: A (se) machia pentru scen` sau pentru film în conformitate cu fizionomia cerut` de rolul interpretat. A da cu grim` (pentru a c`p`ta înf`]i[area cerut` de rol). Dic]ionarul explicativ rus explic`, la rândul sù, dup` cum urmeaz`: “schimbarea aspectului exterior al actorului (mai ales fa]a), folosind culori speciale (make-up), plastic [i p`r, autocolante, peruci, coafuri specifice [i altele. În italian`, grimo înseamn` “ridat”. Din fran]uzescul grime om amuzant b`trân, iar din greaca veche este tradus ca “rid”. Ridul apare pe fa]` ca r`spuns la diferite st`ri emo]ionale sau de spirit, astfel încât termenul teatral “grim`” î[i are originea în concep]ia veche greceasc` de c`l`torie a sufletului. Acela[i cuvânt înseamn` [i vopsea special` [i este implicat în desemnarea imaginii create (grimarea unui om b`trân, grimarea unei fete frumoase, grimarea unui pitic rù etc.) Grim` tradus în englez` înseamn` – make-up. Scurt istoric De-a lungul istoriei cunoscute, omul [i-a pictat întotdeauna chipul. S`p`turile arheologice [i picturile din pe[terile antice confirm` c` arta grimei [i a machiajului dateaz` înc` din epoca precultural` a omului primitiv. Este adev`rat c` scopul principal al acestui “machiaj” nu a fost frumuse]ea [i atragerea aten]iei. Din contra, acesta era folosit pentru a intimida du[manii sau pentru a avea succes la vân`toare. În societatea primitiv`, machiajul purta de asemenea un caracter ritualic [i func]ional. El ajuta la con[tientizarea apartenen]ei de trib [i împ`r]irea lumii în “ai no[tri” [i “strìni”. Machiajul era folosit pentru a distinge un lider, pentru a marca un r`zboinic, pentru a se exprima pe sine [i pentru a transmite anumite mesaje altor persoane. Arheologii au descoperit nu mai pu]in de 17 culori naturale ce erau la dispozi]ia localnicilor - toate tipurile de ocru , cret` alb` [i negru de c`rbune, argil` colorat`, sucul plantelor etc. Modelele realizate pe corp ajutau la identificarea f`r` îndoial` a statutului unei persoane. De-a lungul timpului, vopsitul corpului, fie c` avea leg`tur` cu o anumit` cultur` sau c` era folosit pentru anumite ritualuri re-

zoom

ligioase, s-a schimbat în mod constant, ducând la formarea incipient` a modei precum [i a standardelor ce definesc frumuse]ea. [i, dac` v` întreba]i când a aparut machiajul buzelor, arheologii ne r`spund c`, la începuturile epocii de ghea]`, au g`sit ni[te stick-uri ro[ii în form` de con. Acestea reprezentau rujul frumoaselor femei pre-istorice. Cu 45 de secole înainte de era noastr`, rujul, fardul de ochi [i cel de obraz erau atribute obi[nuite pentru locuitorii de pe malurile Nilului. Patria cosmeticelor este considerat` a fi Orientul Antic [i exist` motive s` credem c` inventatorii s`i au fost femeile. Cu mii de ani în urm`, acestea au f`cut [i au l`sat mo[tenire omenirii [apte po]iuni: henna, Basma, fardul de obraz, albul, antimoniul, folia de aur [i galiul. Cu henna î[i vopseau p`rul, în timp ce pentru colorarea unghiilor ([i uneori a p`rului) foloseau basma-ua. Antimoniul (stibiul) îl ob]ineau prin arderea unui mineral na tural sulfuros al c`rui cenu[` o pisau apoi într-un mojar. Praful rezultat, odat` ce era m`run]it fin [i devenea lucios, se amesteca cu ulei [i se p`stra în borc`na[e frumoase. Inmuind un be]i[or sub] ire din filde[ sau argint în aceast` compozi]ie de o culoare neagr` foarte intens`, î[i vopseau sprâncenele [i genele [i î[i conturau pleoapele. Aceast` practic` d`dea impresia de ochi mai mari, mai expresivi [i mai str`lucitori, punând accent, ca [i ast`zi, pe zona cea mai expresiv` a fe]ei umane. În unele situa]ii, machiajul purta [i un caracter profilactic: de exemplu, conturarea ochilor, nu numai la femei, dar [i la b`rbati, oferea protec]ie împotriva razelor solare [i a vântului uscat din de[ert. Cosmetica [i vopselele decorative nu au fost niciodat` sub monopolul femeilor. Cu acela[i entuziasm, se grimeaz` (machiaz`) [i b`rba]ii, iar acest lucru se întâmpl` de atâtea secole [i pân` în ziua de azi. {i domnii se înfrumuse]eaz`, î[i vopsesc p`rul [i b`rbile.

Se consider` c` primele etape ale artei grimei au ap`rut pe scenele teatrului antic, în func]ie de nivelul lor de evolu]ie, atunci când mimica actorului (expresia facial`) devenea tot mai important`. Acest lucru a contribuit la amestecarea tehnicilor pure de grimare cu formele obi[nuite de cosmetizare din care au fost împrumutate nu doar materialele, dar [i unele elemente ce împodobesc fa]a. Str`mo[ul grimei este masca scenic`, cu reprezenta rea câtorva expresii emo]ionale ale fe]ei umane. În conformitate cu reprezentarea de pe masc`, actorul juca rolul eroului, personajului negativ, r`zboinicului etc. Odat` cu apari]ia unei abord`ri mai realiste pentru produc]iile teatrale, a început s` apar` nevoia de desene de grim` mai individualizate, pentru diferite tipologii de personaje. Unul dintre primii care au început s` aplice astfel de tehnici de grimare a fost François-Joseph Talma (1763-1826), actor francez [i reformator al artei teatrale. El a introdus, de asemenea, utilizarea pe scen` a grimei de portret, istorice, etnice etc. Nu mai pu]in reformator în arta grimei este [i Gremislavsky Yakov Ivanovici (1864-1941), care a lucrat în Moscova - întâi la Teatrul Malyi [i apoi la Teatrul de Art` din Moscova, ca [i grimeur. Potrivit lui Stanislavski, “lui Yakov Ivanovici Gremislavskom i-a fost destinat s` joace un rol atât de important în teatru [i s` î[i duc` arta pe ni[te culmi ce au minunat toat` Europa [i America” (KS Stanislavski, “Via]a mea în art`” 1948). El a fost primul artist de grim` care a lucrat de la egal la egal cu regizorul principal [i scenograful. Lucr`rile sale au devenit etalon la [colile de grimare/machiaj.

Odat` cu dezvoltarea cinematografiei, cerin]ele fa]` de tehnicile de grimare au început s` se modifice rapid. O mare parte a tehnicilor ini]iale ale machiajului de film au fost împrumutate din teatru. Se pot observa elemente de grim` teatral` înc` din anii ‘20’30, chiar [i la începutul anilor ’40. Dar dezvoltarea rapid` a industriei filmului, precum [i apari]ia filmelor color la începutul anilor ’50, a necesitat o abordare complet diferit` în executarea machiajului [i a grimei. Rezultatul final trebuia s` devin` complet invizibil pe fa] a actorului [i s` imite pe deplin naturale]ea. Acest lucru a condus c`tre noi tehnologii de realizare a produselor [i a culorilor de grimare/machiaj necesare în cinematografie. Cu timpul, s-a cerut o calitate foarte bun` a produselor iar acest lucru continu` s` fie principala preocupare a companiilor de profil. Dot`ri tehnice. Materiale pentru grim`. în ceea ce prive[te dot`rile tehnice, acestea nu s-au schimbat prea mult de-a lungul timpului: un studio bine echipat, cu oglinzi mari [i iluminat adecvat, scaune ajustabile confortabile, cu tetiere. Desigur, din punct de vedere estetic, aceste dot`ri s-au perfec]ionat, au devenit tot mai pl`cute vizual, dar, în esen]`, au r`mas la fel ca [i acum un secol. Un scurt exemplu îl reprezint` „Cle[tii lui Marcel” – un sistem de ondulare a p`rului care, într-o form` sau alta, este folosit [i în zilele noastre. Inventat cu peste un secol în urm`, acest instrument [i-a dobândit faima [i numele la sfâr[itul secolului al XIX-lea, dup` numele coafezului francez Marcel Grateau care [tia s` onduleze p`rul cu virtuozitate (de la fran]uzescul Onde - “val”). În crearea “valului cald” se utilizau strict o perie sau un pieptene [i acel cle[te. Maestrul nu atingea cu mâinile p`rul clientei, iar cle[tii se înc`lzeau într-un fel de cuptor cu mufl`. Aceste instrumente se reg`sesc [i în zilele noastre în arsenalul unui grimeur, singura diferen]` fiind c` se înc`lzesc cu electricitate [i au termostat. Cle[tii pentru aranjarea podoabelor tipic masculine din p`r (barbi, mustati, etc) sunt mult mai mici ca [i dimensiune, cu un vârf ceva mai îngust pentru a putea prinde [i r`d`cina. Apoi ajungem la aerograf – acesta este inven]ia zilelor noas tre. Fiind foarte comod de utilizat pe suprafe]e [i volume mari, a devenit deosebit de popular [i apreciat de c`tre body-arti[ti. Instrumentele [i tehnologiile pentru lucr`rile de p`r (lucr`ri specifice unui coafor, peruchier) sunt atribuite mai mult meseriei de grimeurperuchier, dar make-up artistul grimeur/pictorul-grimeur trebuie s` le cunoasc` [i pe acestea. zoom

rodusele de grim` pot fi împ`r]ite P în mai multe categorii. Cea dintâi [i probabil cea mai vast` este reprezentat` de produsele pentru baz` în care sunt incluse bazele de machiaj, fondurile de ten, produsele pentru mascare/corectare, [i pudrele. Aceste produse trebuie s` fie de o calitate foarte bun`, sub]iri,

zoom

fine, elastice [i cu o mare putere de acoperire. Ele joac` rolul cel mai important în grimare. Nici o lucrare în care scopul este crearea unui personaj nu poate fi f`cut` f`r` o baz` de machiaj, fie c` vorbim de o fa]` ginga[` a unui copil sau de fa]a ars` de soare [i uscat` de vântul s`rat a unui pirat. Dac` acest produs este ales corect din toate punctele de vedere – calitate, consisten]`, culoare – el rezolv` 50 % din imaginea final`. Culoarea pielii este caracteristica de baz` a personajele grimate – fie c` este vorba de un rezultat ce se dore[te a fi etnic, de îmb`trânire, istoric sau plastic. Urm`toarea categorie este reprezentat` de culorile decorative, iar aici includem toate produsele ce umbresc [i corecteaz`, farduri, blush-uri, rujuri, mascara, creioane, eyelinere, pigmen]i, glittere etc. Nici un make-up nu se face f`r` toate cele men]ionate. Dac` ele sunt de bun` calitate, înseamn` c` [i machiajul va fi unul durabil, nu se va topi pe platourile de filmare din cauza soarelui sau a c`ldurii, din cauza lacrimilor sau a transpira]iei. De asemenea, aceste produse nu se vor aduna în pliu sau sub ochi, nu vor crea coji]e în col]urile buzelor, nu se vor transforma într-o tencuial` grosolan` pe fa]`, iar grimeorul nu va fi nevoit s` corecteze machiajul dup` fiecare scen`. Acesta este [i testul suprem prin care se pot deosebi produsele profesionale de cele mass-market, presupunând c` tehnica artistului a fost irepro[abil`. Companiile de cosmetice au laboratoare [i fabrici proprii, unde se lucreaz` permanent la men]inerea unui nivel foarte ridicat al calit`]ii. Astfel, datorit` unor cercet`ri continue, aceste companii pot r`spunde rapid tendin]elor [i nevoilor pie]ei.

Ultima categorie [i cea mai interesant` este cea a mate rialelor specifice de grimare profesional` [i efecte speciale. Aceasta este una dintre cele mai importante p`r]i ale lucr`rilor de grimare [i este cea care atrage în mod constant interesul. Aici includem lucr`ri precum crearea de leziuni [i zgârieturi de la cele mai minore pân` la r`ni în descompunere; includem crearea unor portrete istorice [i machiaje de îmb`trânire în realizarea c`rora se folosesc toate tipurile de materiale plastice, de paste speciale de îmb`trânire, de mascare [i de creare a efectului de „neb`rbierit”, produse ce imit` diferite tipuri de sânge, sudoare, puroi; fonduri de ten speciale pentru aplica]ii plastice, vopseluri cu alcool [i materiale din gelatin` pentru a crea r`ni proaspete [i, de asemenea, o varietate de mijloace prin care s` se recreeze diferite texturi de pe fa]`. Toate materialele pentru grimare men]ionate mai sus cad în sarcina produc`torilor de cosmetice profesionale. Cu cât aceste produse au o calitate mai bun`, cu atât mai credibil este efectul final pe ecranele cinematografelor. Grimarea portretistic` – Suprema]ie artistic` Pentru a realiza toate aceste lucruri men]ionate mai sus, este important s` trecem prin toate etapele necesare de instruire [i practic` [i, nu în ultimul rând, s` în]elegem corect ce implic` acestea. În ultimele dou` decenii, ne-am l`sat vr`ji]i de Occident [i am tot folosit cu preponderen]` cuvinte str`ine de mare rezonan]`, ce denot` profesii vechi [i noi, venite din alte ]`ri. Din anii ’90, ]ara noastr` a început s` preia modelele occidentale ale companiilor de cosmetice. A început atunci [i continu` [i ast`zi aceast` confuzie în termeni. În România, termenul cel mai vehiculat este cel de make-up artist, dar, conform COR (Clasificarea Ocupa]iilor din România), exist` titulaturile urm`toare: „machior” [i „machior spectacole”. Apoi, conform DEX-ului, ar fi „machior” si „grimeur”. Dar am mers mai departe de atât [i am analizat etimologia cuvântului în alte ]`ri precum SUA, Anglia, Fran]a, Spania etc. Astfel, începem cu SUA, de unde am preluat [i noi expresia de make-up artist. Pentru ei, termenul define[te un artist al c`rui mediu de lucru este corpul omenesc [i care aplic` elemente de machiaj [i prostetic` pentru teatru, televiziune, film, mod`, reviste. Iar pentru a celebra elitele acestei industrii, exist` categorii speciale la Premiile Oscar - Academy Award for Best Makeup and Hairstyling – [i coresponden]ele acestora la Premiile Emmy [i la Globurile de Aur. În SUA, la fel ca în Anglia sau în alte p`r]i ale lumii, nu exist` o împ`r]ire pe subcategorii sau o terminologie aparte, to]i cei ce practic` machiajul, fie el de teatru, efecte speciale, fashion, beauty sau bodypainting, numindu-se generic “make-up artist”. La fel de generic este poate [i termenul de cosmetolog. Acesta este folosit la englezi pentru a defini o persoan` instruit` atât în machiaj, cât [i în aplicarea tratamentelor de înfrumuse]are - ramurile cosmetologiei incluz~nd deopotriv` tratamente de p`r [i unghii, tratamente faciale [i altele. Cu toate acestea, în Rusia exist` totu[i o clasificare a machiorilor, în func]ie de aptitudini [i experien]`. Ei au preluat de la francezi distinc]ia de „visagiste”care provine de la cuvântul „visage” - fa]`. Visagiste-ul este, literalmente, “un om care lucreaz` o fa]`”, de exemplu: persoanele care lucreaz` în saloane cu clien]ii, precum [i consultan]ii care vând un anumit brand de produse cosmetice de culoare [i make-up prin realizarea unui machiaj clientelor. Pentru ru[i, termenul de „make-up artist” denot` o persoan` ce activeaz` în industria modei [i creeaz` lucr`ri artistice pentru evenimente de specialitate, prezent`ri de mod`, sau reviste. Tot din limba francez` provine [i termenul de grimeur, preluat nu doar de ru[i, ci [i de români. Acesta este un maestru profesionist ce

de]ine competen]e din toate cele enumerate mai sus: [i a visageului, [i a make-up artistului, cât [i ale unui stilist. În plus, acesta [tie [i cum s` schimbe fa]a, creând un portret, tipic, fantezist, plastic, sculptat în volum 3D (efecte speciale). De obicei, aceast` profesie este axat` pe activitatea în film, teatru [i televiziune. Gama de activit`]i a acestui specialist este foarte larg`, el cunoa[te în profunzime arta [i istoria perucheriei, având [i capacitatea de a crea aceste “look-uri”. Grimeur-ul nu creeaz` o anumit` imagine, acesta “transform`” o persoan` dup` un anumit caracter [i lucreaz` în colaborare strâns` cu toat` echipa de crea]ie. Cu toate acestea, m`iestria suprem` în aceast` profesie este grimarea portretistic`. Dac` în teorie totul pare bine conturat, ultima clasificare r`mâne totu[i o utopie, persoanele ce st`pânesc aceast` “meserie”, a[a cum este ea decris` de ru[i, fiind din ce în ce mai rare în lumea machiajului. Într-o industrie ce se afl` într-o continu` evolu]ie [i dezvoltare, nu doar la noi în ]ar`, ci la nivel mondial, este probabil prea dificil înc` s` încerc`m o standardizare. Machior, machior spectacole, visagist, cosmetician, cosmetolog, estetician, beautician, grimeur – to]i au o misiune comun`, iar machioruluil român îi este ursit s` “bântuie” la nesfâr[it în marea de termeni occidentali. zoom

MIRCEA VOD`

MACHIOR CU TRADI]IE 1

Mircea Vod`, numit [i machiorul ]`rii române[ti , este persoana care tr`ie[te [i respir` machiaj de peste jumatate de secol. Primul film la care a lucrat s-a turnat în anul 1955 – “La Moara cu Noroc” – [i a fost începutul unei cariere extrem de frumoase. Având un nume predestinat, Vod` a machiat generali, voievozi, comisari, ho]i [i câte [i mai câte. Începând cu fiica lui Gheorghiu-Dej [i pân` la majoritatea actorilor, muzicienilor [i chiar [i a politicienilor, mai toata lumea a trecut prin mâinile lui Vod`, iar, pe unii, chiar i-a luat de la tinere]e pân` spre vârste mai înaintate. Am putea spune c` au crescut sub ochii lui. Biografia lui Mircea Vod` include o lung` colaborare cu Sergiu Nicolaescu la filmele Michael The Brave, R`zboiul Independen]ei, William The Conqueror, Ciuleandra, Ziua Z, Ringul, Francois Villon – Poetul Vagabond, Noi, Cei din Linia Întâi, Supravie]uitorul, Carol I, Coroana de Foc, Poker, Mircea [i Ultimul Corupt din România. Pe lâng` acestea, Mircea Vod` a mai colaborat cu mul]i al]i regizori, atât români, cât [i str`ini. Dup` 1989, Vod` a început s` lucreze la PRO TV pentru emisiuni precum Dansez pentru Tine, Happy Hour, Meseria[ii, La Bloc [i Tanti Florica. Machiorul Mircea Vod` a primit în 1989 Premiul pentru machiaj al Asocia]iei Cinea[tilor din România (ACIN) pentru filmele François Villon [i Mircea. 1)

“Mircea Vod`, machiorul ]`rii române[ti” de Florentina Ciuverca, www.evz.ro, 1 septembrie 2008

Cum a]i început s` lucra]i în acest domeniu? Ce anume v-a influen]at, care a fost traseul? Dintr-o întâmplare am ajuns s` fac meseria asta. La un moment dat, s-a dat un anun] de angajare ca desenator la desene animate [i, convins de un prieten de familie, m-am prezentat în ultima zi de concurs la Popescu Gopo b`trânul. Mi-a dat o tem` cu un copil, o minge [i un câine, dar eu nu mai v`zusem niciodata desene animate, c` nu prea aveam bani s` m` duc. Dup` test, m-a pus Gopo b`trânul la mas` [i mi-a spus: “B`i Voievode, ascult` la mine, te duci acas` [i nu mai vii aici pân` nu-]i faci analizele”. Eu nu am spus nimic, dar m-am dus la doctorul prieten de familie [i i-am zis sup`rat c` m-a trimis acas` [i c` m-a pus s`-mi fac analizele, c` m-a f`cut nebun. Jale, ce mai. A r`mas `la uimit [i m-a luminat c` a[a trebuie s` se întâmple când e[ti angajat. A[a am ajuns s` lucrez acolo cam un an. Apoi, pentru c` la machiaj aveau

spotlight

nevoie de cadre tinere [i talentate, am fost transferat la un foarte bun machior de televiziune, [tef`nescu. [i de aici a început totul. Cum a]i înv`]at arta machiajului, în special cea a machiajului de film? Existau [coli la momentul respectiv? În perioada aceea, înv`]am tot ce se putea de la ru[i, ei erau cei mai buni pe machiaj. Mai erau [i americanii, mai ales pe machiaj de film, dar ca ru[ii nu prea mai era nimeni. Apoi, Arachelian ne-a înv`]at, în perioada aceea, toate genurile de machiaj, machiajul de statui, de papu[i, tot soiul. Eu eram asistentul lui [i al Lic`i Gheorghiu. Eu între]ineam totul, eram cu Lica peste tot, f`ceam tot. Ea a fost cea care l-a influen]at pe Gheorghiu-Dej s` fac` studiourile de la Buftea. Mi-a pl`cut foarte mult treaba asta, cât de mult i-a pl`cut ei cinematografia. Datorit` ei, studiourile au fost înzestrate cu toate utilajele,

iar la momentul respectiv, în 1956-1957 aproximativ, acestea erau foarte moderne. Chiar [i acum mai exist` unele dintre ele. Buftea era un centru cinematografic extrem de vizitat de strìni, chiar [i de americani, pentru c` era cel mai mare din Sud-Estul Europei. To]i veneau [i r`mâneau uimi]i. Pe vremea aceea, era o produc]ie extraordinar` de filme la Buftea. Lucram mult cu strìnii, cu francezi, nem]i, americani. omparativ cu perioada în care a]i lucrat la Buftea, C acei ani glorio[i de care v` aminti]i cu drag, cam câte filme se mai produc ast`zi? Se poate compara produc]ia actual` cu ce a]i trìt atunci? Acum se produc mult mai pu]ine filme, în principal din cauza bugetelor mici. Sunt mul]i regizori tineri care se lupt` cu aceste dificult`]i [i, implicit, nu mai exist` produc]ii la nivelul acela, din perioada comunismului [i chiar [i o vreme dup`. Înainte, dac` nu reu[eam s` termin`m un film cu bugetul planificat, mai ceream bani [i ni se d`deau. La “Burebista”, ne-a chemat la Casa Scânteii Suzana Gâdea, Ministrul Culturii în perioada comunist` [i ne-a spus a[a: “Voi trebuie s` face]i Burebista înaintea bulgarilor.” Mai exista Studioul Sahia care f`cea filme-documentare [i televiziunea. Iar la Buftea, singurul studio de film la vremea respectiv`, era o întreag` industrie. Existau inclusiv ateliere în care se confec]ionau decorurile, armurile, ma[inile de epoc`, costumele, inclusiv [eile, aveam cizmari… se produceau sute de armuri acolo, care acum cost` o avere îns` au disp`rut… Exista inclusiv o mic` f`bricu]` de cosmetice, aveam un departament care f`cea produse cosmetice. Eu eram acolo cu un inginer, Radu, cu care lucram în echip` – eu îi spuneam ce s` fac` [i el punea materialele. F`ceam rujuri, fonduri de ten, tot ce aveam nevoie. Noi, practic, acopeream nevoile întregii ]`ri cu acest departament de Grime [i Culori. Tot aici se f`ceau [i filtrele pentru proiectoare. ar din ce motiv v` producea]i singuri cosmeticele? D Din motive economice, din cauza c` nu existau pe pia]` sau…? Le f`ceam noi pentru c`, la momentul respectiv, f`ceam [i filme alb-negru. Iar la alb-negru se punea un alt fel de lumin`,

mult mai puternic`, iar pelicula nu era ca acum, nu era a[a de sensibil`. [i actorii trebuiau machia]i efectiv peste tot pentru c` proiectorul, având o intensitate luminoas` foarte mare, albea foarte mult [i trebuia s` uniformiz`m totul. A[a c` lucram [i cu fonduri de ten aduse din str`inatate, dar [i cu cele f`cute de noi. Ajunsesem chiar la un nivel foarte bun al calit`]ii produselor. Dup` aceea, a ap`rut fabrica Farmec unde se f`ceau produse Helena Rubinstein [i a[a a început [i produc]ia local`. Mai târziu, când am ajuns la Paris, cei de la compania Helena Rubinstein mi-au spus c` erau foarte sup`ra]i pe noi din anumite motive legate de aceast` produc]ie. În perioada Buftea, lucram cu Clinique, Max Factor, Christian Dior… nu ca acum, acum nu mai e nimic acolo. Tocmai de aceea, pot face o compara]ie între produsele acestor firme din perioada respectiv` fa]` de ce se g`se[te acum pe pia]`. Înainte, produsele cosmetice erau mult mai naturale, acum au devenit mult mai sintetice. Pe vreme ce atunci se foloseau gr`simi din animale marine în compozi]ia produselor, acum nu se mai face asta. Un alt exemplu concludent ar fi [i felul în care eram nevoi]i s` ne adapt`m la condi]iile acelei perioade, ori machiorii din zilele noastre g`sesc totul gata f`cut. Noi ne f`ceam singuri genele false, pe a]` erau cele mai bune pentru c` se mulau perfect. Într-o zi, f`ceam 3 metri de gene. De asemenea, ne f`ceam singuri perucile, le [i vopseam tot noi. Aveam mese întregi pline de p`r de toate felurile. Acum, make-up arti[tii zic c` nu au, dar noi dac` nu aveam, g`seam o solu]ie. Încercam de toate, dar nu în ziua film`rii, ci înainte. Ne preg`team. Tineretul de acum zice “Fac a[a, am luat banii, gata”. E normal s` lucrezi pentru bani, dar de la un punct încolo, nu e normal s` nu mi[ti un deget f`r` s` fii pl`tit. Eu am chemat câ]iva oameni, le-am zis s` vin` s`-i înv`]. [i r`spunsul a fost “Da, dar cine m` pl`te[te?” [i cu asta, am spus tot. ai devreme spunea]i despre Buftea. Când spune]i M “noi”, la cine anume v` referi]i? Cine mai lucra cu Dvs? Întreaga echip`, eram o sec]ie de machiaj [i lucram în echip`, ne ajutam între noi. Înv`]am unul de la altul [i ne str`duiam, în acela[i timp, s` ne dep`[im unul pe altul. Dac` vedeam c` cineva a f`cut ceva foarte bine, întotdeauna vroiam s` facem [i mai bine. Eram într-o permanent` evolu]ie, îns`

Amza Pellea \n filmul “Mihai Viteazul”, 1970

spotlight

Amza Pellea \n filmul “Mihai Viteazul”, 1970

Ilarion Ciobanu \n filmul “Pentru patrie”, 1978

p`stram o colegialitate [i o atmosfer` de lucru cu totul special`. Ce-i drept, noi eram cu to]ii salaria]i, nu eram independen]i, cum se practic` acum. Iar reu[ita echipei depindea de fiecare în parte [i de to]i împreun`. Iar de obicei iarna, când produc]ia de filme era redus`, ce f`ceam noi era s` ne instruim. F`ceam [coli cu operatorii, cu pictorii de costume etc unde trebuia s` [tim reflec]iile costumului pe fa]`, reflec]iile decorului etc. Pentru c` echipa de filmare colabora în permanen]` [i ne înv`]am unii pe al]ii. Ca machior, [tiam deja obiectivele de filmare [i ce înseamn` fiecare. Când se lucra cu 25, eram lini[ti]i.. Când se apropia 50-ul, deja eram pu]in mai în alert` iar când se apropia de 75, deja ziceam “opa!” iar când era 100 mergeam lâng` operator [i îi spuneam “fii atent, du-te mai în spate c`-mi deformezi fa]a”. La 300 deja este detaliu. Acum, fiecare î[i cunoa[te propria buc`]ic`, machiorii de azi nu cunosc lucrurile acestea. De exemplu, ei nu mai [tiu s` fac` diferen]a dintre machiaj de zi afar` [i cel de platou. Nu po]i folosi acela[i fond de ten pentru c` temperatura de culoare este foarte diferit` în cele dou` situa]ii. Ei nu [tiu c`, folosind un singur bec ai o anumit` temperatur` de culoare, iar, ad`ugând alte câteva becuri, aceasta nu se modific`. Practic, se m`re[te doar intensitatea luminoas` ca s` vezi mai bine cum machiezi. Aceste reguli nu se mai cunosc. Noi asta înv`] am în timpul nostru liber, instruindu-ne unii de la al]ii. Noi [tiam [i costume, [i peruci, am înv`]at operatorie [i toate cele. Nu puteai face un film la 1600 [i s` pui peruci de la 1800, nu se face a[a ceva. Te faci de râs. Norocul meu a fost c` am lucrat cu Sergiu Nicolaescu, iar acolo nu aveai voie s` gre[e[ti sau s` nu [tii ceva. [i trebuia [i s` lucrezi totul foarte repede. La o filmare pentru a face o gaur` de glon], [ti]i cât timp î]i acorda? 3 secunde! [i nu po]i veni cu bucata deja fabricat` din latex, trebuie f`cut` acolo, pe loc. 3 secunde [i gata, altfel d`dea “Motor!” cu tine în cadru. tiu c` a]i fost [i în Fran]a la studii, la documentare. { Povesti]i-ne despre perioada aceea.

Sergiu Nicolaescu \n filmul “Mircea”, 1989

Amza Pellea \n filmul “Dacii”, 1967 60

spotlight

Am fost în Fran]a la o fabric` de f`cut peruci. Acolo nu doar c` f`ceau peruci, dar [i reparau perucile de la toate tea trele lor, le cur`]au, le puneau la punct [i le trimiteau înapoi. A[a c` am mers acolo pentru c` vroiam s` v`d, s` [tiu tot. F`ceau peruci pe band`, unii f`ceau tresa, apoi al]ii f`ceau monturile pe ma[inile Adler. Le b`gau la cuptor, le coafau… [i dup` diferite experien]e în care al]ii de acolo au încercat s` îmi fac` probleme, m-am descurcat [i asistentul patronului a v`zut [i a vrut s` m` ]in` acolo. Dar n-am vrut s` r`mân. M-am dus la un centru de butaforie [i am înv`]at cum se fac decorurile. Dar trebuia s` m` duc cu acte de la facultatea care m` îndruma. La fabrica de peruci, de exemplu, trebuia s` m` prezint cu actele, dar nu le primisem. L-am rugat pe Arachelian s`-mi dea o hârtie, dar nu m` l`sau s` trec de poart`. Pe motiv de “secrete de fabrica]ie” îmi interziceau intrarea. [i am scos legitima]ia bursier` a Guvernului, moment în care m-au primit. Mai târziu, am mers la fabrica Max Factor, în Place de la Concorde. Apoi, am mers la Christian Dior, pentru c` lucram cu produsele lor. M-au dus la fabric` în Montmartre, mi-au ar`tat toate cele… Iar, dup` aceea, vreo dou` s`pt`mâni am mirosit numai a parfumul din lift. Tot acolo, m-au l`sat trei luni de zile în Luvru s` fac un studiu. A[a c` am studiat câte un tablou din fiecare [coal`: francez`, italian` etc. Am f`cut o compara]ie între machiajele respective, culorile folosite, cum se machiau pe vremea respectiv`. Dar la noi trebuia s` vii cu atestare. A[a c`, la finalul studiului, m-a chemat ata[atul cultural [i mi-a propus s` r`mân acolo. Mi-au dat o atestare frumoas`, cu semn`tur`, filigran`, dar f`r` [tampil`. [i le-am spus c` eu nu

Foto: myconfidential.ro

Sergiu Nicolaescu \n filmul “Carol I”, 2009

pot s` m` duc f`r` [tampil`. Ei îmi tot spuneau c` nu trebuie, iar eu insistam. [i mi-au spus a[a: ”[tampila poate s` o fac` orice artizan, dar isc`litura mea, nu. Vrei [tampil`? Poftim [tampil`”. Asta a fost povestea mea acolo. up` Revolu]ie, cum s-a schimbat via]a Dvs profeD sional`? Imediat dupa aceea, noi ne-am împr`[tiat, iar pe cei mai buni ne-au luat televiziunile. S-a pornit PRO TV-ul, apoi am dat drumul la Acas` TV. Cu Andreea Esca am lucrat la începuturi, ne-am pus to]i la treab` ca s` facem lucrurile bine. Când am început PRO TV-ul, am f`cut o sec]ie mic` [i am înv`]at câteva fete, am transmis informa]ia acumulat` de-a lungul anilor. are a fost proiectul sau machiajul cel mai dificil din C carier`? Toate au fost complicate pentru c` am lucrat la filme foarte grele. Rareori am lucrat la un film de revist`. Eu m` duceam cu l`zi întregi de b`rbi, de must`]i,de peruci f`cute tot de noi. În preg`tirea filmului, noi realizam diferite elemente de recuzit`. ovesti]i-ne o întâmplare amuzant` din timpul P film`rilor, ceva ce v-a r`mas în minte [i în suflet de-a lungul anilor.

Eram la filmare la “Linia Întâi” cu Sergiu Nicolaescu , chiar pe ultima sut` de metri înainte de a încheia. Aveam în a[teptare vreo 25 de tancuri, 1500 de oameni, echipe, tot. Nicolaescu spunea mereu c` nu îl puteam p`c`li cu nimic [i nu puteai s`-l contrazici. Iar atunci, la momentul respectiv, era o filmare foarte grea, trebuia s` fac ni[te lucruri dificile [i m` tot gândeam cum îl pot p`c`li, dar s` fie [i oameni de fa]`. El era în birou cu generali de armat`, treburi serioase… A[a c` m-am hot`rât s`-mi scot un ochi. Am f`cut în a[a fel încât s` curg` sânge din ochi. [i m-am dus cu batista la ochi, mult sânge, un dezastru. Nicolaescu s-a speriat, nu [tia ce s` fac` s` putem finaliza lucrul, eu îi spuneam c` m-am lovit de o sârm` din decor, c` mi-a intrat în ochi [i c` e grav. El se agita, vroia s` cheme Salvarea, era nebunie… [i eu atunci i-am zis “Hai, s` tr`ie[ti, ai fost p`c`lit!” Îmi mai amintesc de o întâmplare cu Sergiu. Eram la “Francois Villon”, mult` lume pe platou, machiasem italieni, fran]uzoaice. De diminea]` de la 6 machiase întruna toat` sec]ia, c` ne ajutam între noi, [i Sergiu nu mai vroia s` filmeze. Când nu vrea, g`se[te ceva s` zic` [i ce crezi…cade beleaua pe mine. Trebuia sa-i fac o mic` taietur` actorului principal, s`-i curg` o pic`tur` de sânge, [i eu aveam, nu în cantit`]i foarte mari, c` nu prea î]i permiteai, dar aveam. Lui Nicolaescu nu-i prea pl`cea sângele artificial [i striga la echip` “Nu filmez! Unde-i produc]ia? Vreau sânge natural!” [i zic “Nu filmezi? Bine…”. Vis-à-vis de platou, chiar pe coridor, era un cabinet medical [i m` duc [i zic “Ia-mi o sering` de sânge c` spotlight

`sta nu vrea s` filmeze.” M-am întors cu seringa [i i-am zis “Uite! Acum filmezi!”, iar el s-a uitat mirat la mine [i mi-a spus “M`, tu e[ti nebun!”…[i a filmat. ar la film`rile pentru “Mircea” cum a fost? S-ar D putea spune c` a]i avut un nume predestinat. La “Mircea” cea mai mare problem` a fost cum s` fiu trecut la credite. Nu putea s` apar` titlul “Mircea Voda” machiat de… Mircea Vod`. A[a c` m-au chemat în camera regizorului [i m-au întrebat “Mirceo, tu ce nume mai ai? Trebuie s`-]i schimb`m numele pe generic.” Filmul era gata, se f`ceau mixajele, tot. [i le-am r`spuns “Dup` botez, mai am un nume, dar nu [tiu… Mihai”. “Ah nu, nu merge nici `sta, Securitatea…” A[a c` m-au trecut pur [i simplu Vod`. Machiaj de Vod`. u o asemenea experien]` în spate [i v`zând atâtea C lucruri din lumea machiajului, atât în România, cât [i peste hotare, vede]i vreo schimbare acum fa]` de atunci? Am evoluat? Mul]i cred c` nu aveam cu ce lucra pe vremuri, dar se în[al`. Aveam l`zi întregi de produse foarte calitative aduse din str`in`tate [i în plus mai era [i fabrica de la Buftea.Acum g`se[ti de toate, chiar [i în supermarket, gamele sunt foarte variate, dar parc` nu mai p`streaz` calitatea de odinioar`. Sigur c` da, am evoluat. Lumea e mai frumoas`, machiajele sunt mai artistice, mireasa e mireas`… Cum ar trebui s` se numeasc` cei care practic` machiajul? Nu [tiu, machiori. Acum to]i sunt make-up arti[ti. Dar pentru asta, ar trebui s` fie arti[ti adev`ra]i, ideal ar fi s` vin` în domeniul machiajului din zonele de pictur`, eventual arhitectur`, zone mai artistice în care [tiu ce înseamn` culoarea, cum se asociaz` tonurile de culoare, s` aib` o anumit` cultur`, s` cunoasc` istoria picturii, s` poat` discuta amplu pe aceast` tem`. Dar acum, el face o mireas` [i e make-up artist. P`i, nu merge chiar a[a.

spotlight

Noi, de exemplu, nu aveam Photoshop înainte, nu se prelucrau machiajele. Totul trebuia f`cut corect [i s` mearg` în direct, pe camer`. Bine, nici bugetele nu mai sunt la fel, acum regizorii pl`tesc 50 euro pentru un machiaj la videoclip, caut` cât mai ieftin. [i nici ei nu mai sunt aten]i la racorduri, am v`zut la televizor un actor care întorcea capul, dar peruca nu era lipit` cum trebuie a[a c`, nu se mi[ca odat` cu el, ci i se întorcea doar capul în peruc`. Sau, la unele cadre, o c`rare e când pe stânga, când pe dreapta. Asta înseamn` c` unele secven]e s-au filmat mai târziu, din diverse motive, dar nu s-a mai ]inut cont de ce s-a f`cut ini]ial, iar detaliile astea conteaz`. Pentru a se putea numi make-up artist în toat` regula, ce ar trebui s` [tie persoana respectiv`? Acum e o alt` metod`, totul e pe diviziuni separate. Unul face machiaj, altul face efecte speciale, altcineva face perucherie. Totul este separat acum. Ca s` fii un make-up artist, trebuie s` le fi f`cut pe toate, dar practic. Plus operatorie, imagine de film, detalii despre pelicule [i tot ce v-am mai spus mai sus. Gândi]i-v` c` eu am lucrat la spectacole istorice la Sala Polivalent`, la Stadionul 23 August, am machiat personaje precum Mircea cel B`trân, Mihai Viteazul, unde venea Ceau[escu [i noi trebuia s` fim la punct cu absolut tot. Nu puteam face gre[eli, pentru c` vedea. Nu l-am cunoscut niciodat`, dar mi-a fost fric` de el pentru c` am fost bursier al Guvernului Francez. Este o responsabilitate mare, trebuie s` [tii din toate. Dac` e[ti machiorul principal, de exemplu, dar s-a îmboln`vit un membru al echipei tale, cel care f`cea perucherie, sau cel care f`cea m`[tile, tu trebuie s` fii capabil s` îl înlocuie[ti, s` faci ce f`cea el. Trebuie s` [tii atunci, pe moment. V-a]i gândit sau vi s-a propus s` preda]i? Da, mi s-a propus, dar am refuzat. O [coal` adev`rat` de machiaj cost` bani, cine are bani s` investeasc` în utilaje de perucherie, în ma[in`rii…? P`i, o [coal` de machiaj nu înseamn` doar un bec [i ni[te produse, trebuie utilaje.

spotlight

Efectele speciale de la tehnici reale la rezultate imaginare

Acest tip de machiaj, prescurtat FX, este unul dintre cele mai creative, provocatoare [i tehnice forme ale ale acestei arte. Termenul “machìaj efecte speciale” a fost inventat pentru a descrie procedeele ce merg dincolo de tradi]ionalele “desen [i pudr`”, folosite în industrii precum cinema, televiziune [i teatru. În mod particular, se refer` la utilizarea de produse [i / sau “aplica]ii” ce schimb` forma fe]ei sau a corpului actorilor.

Ce materiale folosim?

Începuturile industriei cinematografice marcheaz` debutul acestui tip de make-up, pentru reu[ita c`reia era ne cesar` creativitatea [i care se bazau pe utilizarea diferitelor materiale, prea pu]in rezistente sau inconfortabile. Astfel, compozi]ii precum adezivul ,,spirit gum”, bumbacul [i ceara folosit` în pompe funebre, au fost combinate în mod inventiv de oameni ai industriei machiajului pentru a crea perso naje aflate departe de limitele realit`]ii. Timpul [i acurate]ea necesare realiz`rii unor astfel de lucr`ri dep`[eau îns`, parametrii normali de dificultate. De la adezivul [i ceara aplicate [i sculptate direct pe fa]a actorilor pentru crearea unor noi tr`s`turi, la efortul propriu-zis al personajului care, prin mi[c`ri faciale [i transpira]ie, distrugea întreaga munc`, este un lung proces creativ ce solicit` nu doar talent [i precizie din partea make-up artistului, dar [i r`bdarea celui machiat. Odat` cu evolu]ia cinematografiei, arti[tii de FX [i-au îmbun`t`]it performan]ele, g`sind un aliat de încredere în spuma de latex. Cu o textur` moale, deschis` la culoare [i rezistent`, spuma se putea întinde foarte bine, iar materialul odat` aplicat se sincroniza perfect cu mimica actorilor. Multiplicarea m`[tilor faciale a devenit, de asemenea, simpl` datorit` calit`]ii produsului. Bineîn]eles, mul]umit` avantajelor aduse în domeniu, spuma de latex a devenit un material standard [i a fost folosit` timp de multe decenii. Încetul cu încetul, texturile translucide au luat locul spumei de latex. Materiale precum gelatina-spum`, siliconulgel [i produsele Pros-Aide s-au dovedit a fi elemente inovative în industria make-up-ului [i a cinematografiei. Prin urmare, mul]i arti[ti specializa]i au optat pentru aceste variante.

promo

articol sponsorizat de

promo

Ghidându-ne dup` tipul de efecte speciale ce se dore[te a fi ob]inut, descoperim în primul rând gelatin` cu ap`, material care este utilizat îndeosebi pentru crearea unor leziuni sau arsuri. Cristalele de gelatin`, în combina]ie cu apa fierbinte, formeaz` un gel transparent care poate fi aplicat direct pe piele. Cu toate acestea, dezavantajele utiliz`rii substan]ei nu înceteaz` s` apar`, evaporarea apei din gelatin` producând o stare de disconfort pielii prin efectul de strângere, iar duplicarea exact` a personajului sau recrearea aceluia[i machiaj devenind extrem de dificil`. În al doilea rând, facem cuno[tin]` cu gelatina cu gli cerin`, o substan]` care d` und` verde în confec]ionarea unor m`[ti moi, flexibile [i translucide, ulterior colorate cu produse lichide de make-up. Avantajul materialului const` în absorb]ia unei cantit`]i mici de culoare, p`strând calitatea semi-opac`, îns`, ajuns în contact cu transpira]ia [i c`ldura corpului uman, gelatina cu glicerin` î[i scoate dezavantajele la iveal`, topindu-se [i descompunându-se pe fa]a actorului machiat. Datorit` problemelor întâmpinate de fiecare dat` în realizarea efectelor speciale, make-up arti[tii au fost nevoi]i s` caute solu]ii în vederea ob]inerii unei bariere între piele [i masc`. În cele din urm`, produse precum siliconul, care ofer` atât efectele semi-transparente ale glicerinei cât [i durabilitatea spumei de latex, precum [i adezivi Pros-Aide pe baz` de ap` care, la înghe], formeaz` un material lipicios, translucid [i elastic, u[or modelabil, au luat rolul unor materiale excelente pentru definirea cicatricilor, t`ieturilor [i leziunilor, dar [i pentru ob]inerea formei [i tonului de piele dorit.

Cum înv`]`m tehnica?

Cu o gam` atât de variat` de produse [i tehnici, este absolut necesar ca cineva interesat de efecte speciale s` apeleze la o [coal` specializat`, ce ofer` cursuri aprofundate în acest domeniu. În industria filmului, teatrului [i televiziunii, capacitatea de a crea efecte speciale este esen]ial` pentru fiecare makeup artist care dore[te s` evolueze. În plus, abilitatea de a

promo

realiza orice tip de machiaj, de la beauty la cel pentru efecte speciale, va fi de fiecare dat` evaluat` la parametri calitativi superiori într-o echip` de make-up arti[ti profesioni[ti. Formarea prin cursuri a reprezentat dintotdeauna cea mai bun` alegere pentru deprinderea calit`]ilor necesare în acest tip de machiaj. De aceea, Make-up Designory ofer` dou` module pentru deprinderea tehnicii, respectiv aplicare [i construc]ii de laborator. Prima parte include dezvoltarea personajelor prin aplic`ri prostetice. Aici, elevii primesc o cutie de proteze [i î[i însu[esc abilit`]ile necesare pentru folosirea spumei de latex, a spumei de gelatin`, a m`[tii Pro-Aide sau a siliconului-gel. Apoi, sunt studiate procedurile de colorare a m`[tilor [i de alegere a materialelor potrivite, astfel make-up arti[tii înv`]ând s` î[i raporteze de fiecare dat` rezultatul dorit la bugetul disponibil, la timpul necesar pentru realizare sau la loca]ia shooting-ului. A doua parte, cea de însu[ire a tehnicilor de machiaj pentru efecte speciale (adic` a construc]iilor de laborator), se define[te prin metodele de creare a protezelor. Pornind de la proiectare la sculptur`, cursul ajunge la elaborarea matri]ei [i la compunerea prostetic`, activitatea studen]ilor sfâr[indu-se prin aplicarea machiajului. Pentru c` aceast` tehnic` evoluat` a artei make-up-ului se dovede[te a fi atât de dificil`, în cadrul cursurilor, fiecare participant este supus realiz`rii mai multor proiecte, în vederea dezvolt`rii [i perfec]ion`rii abilit`]ilor de laborator, evaluarea final` constând în realizarea unei m`[ti de silicon pentru întreg capul. Gândindu-ne la evolu]ia continu` a industriei cinematografice [i la caracterul din ce în ce mai realist al perso najelor supuse machiajului de efecte speciale, putem deduce faptul c` industria make-up-ului continu` s` lucreze la noi tehnologii. Aceste tehnologii nu vor putea fi puse niciodat` în aplicare f`r` mâinile pricepute ale make-up arti[tilor specializa]i, considera]i adevarati a[i ai magiei filmului.

promo

ARTA TRANSFORM`RII Autor: Lucia Preda, artist plastic, machior, cadru didactic. A absolvit Facultatea de Desen din Timisoara in 1976. De peste 25 de ani, este machior la Teatrul German din Timi[oara. Membru al UAP (Uniunea Arti[tilor Plastici profesioni[ti din România). Pred` cursurile din cadrul Facult`]ii de Actorie [i Canto (Conservator, UVT), în calitate de lector dr. în Arte Vizuale, în regim plat` cu ora, cursuri de Machiaj [i Istoria Costumului, iar din semestrul doi în cursul acestui an, i s-au încredin]at cursuri [i la Facultatea de Arhitectur`, sec]ia Mobilier [i Amenaj`ri Interioare. În 2009 a sus]inut o tez` de doctorat intitulat` Machiajul de compozi]ie – istoric [i actualitate.

Percep]ia fizionomiei este percep]ia emo]iilor, în func] ie de intensitatea lor. Expresiile faciale, precum bucuria, teama, Preocupat` de chip înc` din tinere]e, studiind arta din mirarea, triste]ea, dezgustul, inocen]a etc. sunt comunic`ri nonclasa a [asea, pe când eram eleva Liceului de Arte Plastice din verbale, voluntare sau involuntare, o succesiune de st`ri generTimi[oara, am descoperit pe parcursul anilor limbajul acestuia, ate de percep]ia individual` în raport cu evenimentele [i mediul ajungând s` deslu[esc, s` deosebesc mai apoi caracterele celor înconjur`tor. Înaintea multor cercet`tori în ceea ce prive[te fiin]a ce m` înconjurau. Fizionomia mi-a fost ghid, servindu-mi nu doar uman`, anticii admiteau c` fizionomia reflect` un anumit caracter, spre lecturare, ci [i drept model, c`utând, deslu[ind astfel forme un dar, iar sentimentele pe care le încerc`m în fa]a unei fizionomii geometrice, ce constituiau adev`rate compozi]ii, conturând ceea noi, sunt diferite, în func]ie de impresia emanat`. Exist` o tipologie ce-mi era predestinat. A[adar, “Cu chipul începe investigarea per- a fe]ei ce include ca element fundamental în alc`tuire, conturul sonalit`]ii, observarea psihologiei [i a subiectivit`]ii pân` se ajunge sau linia ce-o m`rgine[te, formându-se astfel o form` geometric`, la latura ei intim`, pân` se evoc` rela]ia cu lumea, precum face a[a cum este precizat tot de c`tre Adina Nanu în cartea sa Arta referire criticul de art` prof. dr. Ion Iovan, în Semantica artelor pe om: „Conturul fe]ei (linia care m`rgine[te figura v`zut` frontal), exercit` asupra privitorului o ac]iune similar` cu cea a ramei unui vizuale, (Vol.I, 94). Astfel c`, prin ceea ce subliniaz` distinsa doamn` prof. tablou, determinând prin forma geometric` în care se înscrie o Adina Nanu în cartea sa, Arta pe om, viziunea asupra formelor anumit` reac]ie sufleteasc`.” Geometria fe]ei impresioneaz` prin particularitate, ceea ce chipului d` sens unei arte care ia contur timid la noi în ]ar`, excep]ie f`când num`rul redus de profesioni[ti. Referirea este, desigur, este caracteristic fizionomiei raselor. Chipul a fost mereu în atenstrict la cei ce fac parte din lumea scenei. Legile, formele, culorile, ]ia pictorilor, poe]ilor, mânuitorilor penelului respectiv al cuvântucompozi]ia, expresia, înf`]i[area uman`, num`rul, variantele, fie lui, din zone diferite ale lumii, imortalizându-l prin imagini plastice, ele ale [ahului sau ale senza]iilor, gândurilor, sentimentelor etc, pe pânz` sau hârtie, iar mai târziu pe cartoane foto sau pelicul`. au un început. Acel început absolut este originea lumii, alc`tuirea Ritualurile, obiceiurile, orice form` de s`rb`toare practicat` de lumii într-un timp primordial, originar. Omul, mereu în c`utarea om, care au facilitat apari]ia artei teatrale [i mai târziu a celei adev`rului, oscila între crea]ionism [i [tiin]`, insistând adesea cinematografice, au folosit chipul ca mijloc de expresie plastic` [i simbolic`, uneori temporar`, pentru c` arta pict`rii chipului, este asupra divinit`]ii, fie c` a dorit sau nu s` accepte existen]a Sa. Astfel, prin transpunere, prin alc`tuire imagistic`, chipul doar temporar`. Ea va supravie]ui pe chipul pictat, atâta timp cât crea]iei e animat a[adar, prin forme [i culori, prin expresie, va dura orice fel de manifestare, fie aceasta teatral`, de carnaval, care confer` celui ce-l contempl`, particularit`]i fizionomice ce sportiv` (suporterii echipelor de fotbal, î[i picteaz` chipul, în cureflect` profunzimile sim]`mintelor umane, un dat moral, con- lorile clubului pe care-l sus]in) sau demonstrativ` – prin orice fel de di]ionat de programul genetic, de mediul familial [i social, de reclam`, reprezentând o firm` sau un produs (nu doar cosmetic), clim`. Tr`s`turile expresiei umane, degaj` asupra privitorului fie pentru o [edin]` foto sau o parad` de mod`. Machiajul temporar al chipului încânt` nu doar privitorul, impresii care se cer motivate printr-o introspec]ie am`nun]it` a contrastelor p`r]ilor componente faciale, care includ o fizio ci [i pe cel ce-l poart`, nu doar prin mesajul pe care-l transmite, nomie a intelectului, a temperamentului, o fizionomie moral`, ci [i prin cromatica des`vâr[it` prin fantezie, într-o compozi] medical`, a vârstei, a raselor, în care tipologia fe]ei are un ie desf`[urat` pe un fond viu, tridimensional, în care epiderma limbaj simbolic absolut, cel al figurilor geometrice. Caracterul uman` este „pânz`” vie – suprafa]` pe care fantezia artistic` nu omului e tip`rit în fa]a lui. scria Eminescu, sau N. Popoviciu în admite grani]e (machiajul de scen`, de platou, grima, este în Omule cunoa[te-te: Fa]a este un soiu de buletin, care înregis- strâns` leg`tur` cu lumea teatrului, filmului, imaginile epatante ale efectelor speciale marcând deful`rile agoraice ale unor arti[ti). treaz` tot ce a fr`mântat sufletul vreme mai lung`. Metaforele chipului

techniques

Când lucrezi cu omul, pentru om, pe om, cu actorul, pentru actor, pe actor, lucrezi cu ideea [i ea te inspir` c`tre o alta. Astfel, se eviden]iaz` în comportamentul situa]ional al artistului sarcina concret` de a creea personajul dintr-un spectacol, adaptându-l la cerin]ele rolului, dar [i pe acela de a satisface emo]ional actorul, des`vâr[indu-l prin machiaj. Psihicul este diferit ca fenomen al reflect`rii imaginilor, contrastelor mentale generalizate [i emo] iilor, a percep]iei exterioare, acesta dobândind prin reflex un ca racter ideal, opus lumii materiale. Este reglator în cadrul raporturilor generale ale omului cu mediu ambiant. St`rile fizice sunt în strâns` leg`tur` cu cele emo]ionale, dezechilibrul psihosomatic cronic sau temporar (team`, bucurie, enervare, râs, plâns, anemie, disfunc]ii organice), fiind consecin]a vasoconstric]iei sau vasodilata]iei, manifestat` prin schimbarea culorilor fe]ei. Machiajul va fi întotdeauna una dintre modalit`]ile cele mai eficace de a camufla aceste st`ri, aceste dezechilibre, dismulând fizionomia real`, prin deghizare, prin mascare, în lumea teatrului [i al cinematografiei, dar [i în afara scenei [i al platoului de filmare. Machiajul de compozi]ie. Folosit pentru înfrumuse]are, în deghizare (carnaval, tra vestit), pe scen`, în film, pentru camuflare (vân`toare, r`zboi), în ritualuri, s`rb`tori populare sau na]ionale, manifest`ri sportive etc, machiajul are un impact psihic asupra celui care-l poart`, prin st`rile [i sentimentele de siguran]`, bucurie, lini[te, mândrie, încredere, pe care le degaj`. Unul dintre elementele de baz` ale machiajului este culoarea. Intensitatea culorii exalt` ecloziune, printr-o iluminare [i o distan]` adecvat`, de la scen`, la public. În caz contrar, machiajul se estompeaz`. De aceea, în s`lile mari de spectacole, m`[tile aplicate sunt accentuate, uneori exagerate, spre deosebire de teatrele cu un spa]iu mai redus, în care machiajul aplicat este mai estompat [i mult diferit în raport cu machiajul pentru ecran, unde fiecare detaliu e lucrat cu mare aten]ie. Efec tele cromatice se pot ob]ine prin combinarea pigmen]ilor. Dinamica tonurilor cromatice suport` o modificare ce se raporteaz` la fluctua]iile energiei luminoase. Cre[terea [i sc`derea intensit`]ii luminii, prin filtrele spoturilor din teatru, influen]eaz` cromatica machiajului, condi]ionând un studiu atent al scenografului, regizorului [i machiorului, în preg`tirea viitorului personaj.

Machiorul, înaintea premierelor, mai precis la repeti]iile generale, împreun` cu ceilal]i colaboratori implica]i în preg`tirea spectacolului (regizori, scenografi), alege mai întâi elementele fundamentale, care vor contribui la construirea personajului, ]inând seama de: con]inutul piesei (pe care o va citi în întregime, studiind bine personajele), de m`rimea scenei [i a distan]ei acesteia fa]` de public, de lumina folosit` în spectacol, de costume, cu epoca [i cromatica lor, de vârsta [i caracterul personajului, în care factorul psihic are rol determinant în mimica actorului, care va influen]a musculatura [i tr`s`turile faciale. Iat` cum se pot vizualiza cu pu]in` imagina]ie [i etapele pe care acesta le parcurge pân` la definitivarea personajului, care nu marcheaz` altceva decât un machiaj de compozi]ie. Compozi]ia fie a plasticii sau a expresiei, este un complex al elementelor care o definesc, reduse la unificare [i compuse prin linii, forme, culori, mi[care, lumin` etc. Machiajul de scen` va împlini un num`r inepuizabil de compozi]ii, printr-un cuprins, un tot care va debuta cu un machiaj corector a formei obrazului, cu cel simplu, prin sublinierea tr`s`turilor, prin cel de corectare a asimetriilor – frunte, sprâncene, ochi, nas, gur`, obraz, pome]i, b`rbie [.a. Machiajul de scen` mai con]ine în cuprinsul compozi]iilor: machiajul ridurilor, cel al vârstelor, machiajul de caracter, de circ, machiajul fantastic, cel al formelor speciale, precum cicatrici, r`ni, semne, tatuaje etc, machiajul fantastic [i machiajul de portret. Machiajul vârstelor, include machiajul copilului, al tân`rului, al fetei, al unei femei tinere, al unei femei mature, al b`trânilor. În fiecare dintre cazuri, se va ]ine seama de caracteristicile generale ale vârstei sau sexului, de modific`rile anatomice, de pigmenta]ie [i de conforma]ia epidermei. O tehnic` deosebit` implic` machiajul îmb`trânirii, care necesit` o varietate de moduri, prin care aceasta poate fi simulat`, luându-se în considerare rasa, caracterul, mediul [i stilul de via]`. Luând în considerare c`, prin îmb`trânire, epiderma î[i pierde din culoare, elasticitate [i din str`lucire prin deshidratare, c` se adâncesc orbitele [i cearc`nele, se vor folosi culori care vor alterna în umbre [i lumini, prin pete [i falduri estompate, în zonele cele mai evidente ale fetei, gâtului, mâinilor. Zona ochilor, a gurii, a nasului, a frun]ii, a cavit`]ilor temporale, vor fi marcate de umbre [i riduri, în care albul, brunul, griul [i violetul, vor alterna, simulând volume concave [i convexe, [an]uri [i pete, însumând semnele b`trâne]ii.

techniques

Sprâncenele [i p`rul vor fi înc`run]ite sau se vor folosi peruci. Dac` personajul va fi un b`rbat, peruca poate fi prev`zut` cu chelie sau i se pot aplica barb` [i musta]`. Tr`s`turile chipului marcate prin machiaj, pot fi încadrate în machiajul de portret, care poate include un personaj istoric, nu doar unul contemporan, aspect ce oblig` machiorul s` recurg` la surse de informa]ii utile – biblioteci, muzee, filme, în realizarea corect` a portretului personajului, pornind de la cel psihologic. Perucile, me[ele [i piept`n`turile, vor ajuta în realizarea machiajului personajelor istorice, mai ales a celor de epoc`. În cazul personajelor istorice, documenta]ia poate fi sumar` (nu la fel de precis` ca cea transmis` de egipteni, spre exemplu - prin mormântul lui Tutankamon, unde exist` dovezi evidente ale machiajului [i al purtatului perucilor. Elisabeth Taylor a jucat rolul Cleopatrei, marcând autenticitatea acestui cunoscut personaj istoric) astfel c`, reproducerea va fi executat` în func]ie doar de portretele pictate sau gravate de arti[tii epocii respective, unde particularit`]ile fizice au fost simplificate. Umbrele [i luminile portretelor din tablourile de epoc` par a fi efecte plastice ob]inute prin pensulare sau ha[ur`, de aceea rolul machiorului va fi acela de a crea un efect subtil de lumini [i umbre pe fa]a actorului, adaptând imaginea înlocuit`, spre convingerea spectatorului contemporan. Când portretul de caracter este relativ modern, ca cel al actri]elor Marilyn Monroe sau Marlene Dietrich, având deja suficient` documenta]ie, datorit` fotografiilor [i a peliculei, se va ]ine seama pentru realizarea asem`n`rii, de nuan] a pielii [i de culoarea p`rului. Ambele actri]e aveau tenul palid, cel mai faimos p`r blond – Merilyn Monroe [i cele mai celebre sprâncene – Marlene Ditrich, dar [i Edith Piaff. Impresionat` nu doar de talentul Fridei (simbolism, realism, suprarealism, expresionism, polio la 8 ani, piciorului drept-afectat la 15 ani-grav accidentat de autobuz, care-i va afecta via]a, imo bilizat` la pat, încorsetat` în metal, 150 de lucr`ri r`spândite în SUA, Mexic, Europa.), defulând din adâncuri ale fiin]ei ei atât de încercate, ci [i de felul în care d` contur compulsiei, printr-o repetabil` imagine portret, în care concede privitorului un estetic al chipului unicat, am ales s` studiez portretul artistei mexicane [i s`-l transpun tridimensional. Aceasta datorit` faptului c` am avut oportunitatea de a efectua machiajul portret al pictori]ei, în piesele regizate de d-nii regizori Radu Nica [i Alexandru Hausvater. Caracteristica portretistic` incumb` deta[area vizual` de restul trupului prin coafura [i cromatica accesoriilor florale, ca centru

de interes, într-o alteritate motivat` de maladiile chinuitoare. Ima ginile fac dovada studiului, p`strându-se caracteristica portretului, vârsta modelelor netulburând-o, ci chiar evaluând-o, dat fiind faptul c` realizarea unui machiaj de portret, include automat machiajul de caracter, chipul tr`dând mereu prin conforma]ia anatomic` – emana]ie divin`. Realizarea unui machiaj de portret include automat machiajul de caracter, chipul tr`dând mereu prin conforma]ie. „Temperamentul hot`re[te fizionomia.” Un machiaj de caracter bine realizat e emana]ia unei alc`tuiri de talent, cultur` [i inteligen]`, în care particularitatea reproducerii e determinat` de factorul psihic. Acesta, la rândul lui, include al]i factori care sunt fundamentali în reu[ita realiz`rii portretului: ereditatea, rasa, mediul, temperamentul, s`n`tatea, vârsta [i sexul. În termeni medii, fiecare compozi]ie portretistic`, este destinat` unei reu[ite caracterologice aproximative, machiajul în sine având anumite limite. Succesul unei reu[ite se va datora [i ajutorului atât de ne cesar al pieselor protetice, al coafurilor, al perucilor, al posti[elor. Nu se va realiza o vr`jitoare „adev`rat`”, un „Mo[ Cr`ciun”, un portret al Elizabethei I, un personaj de basm, un travestit dac`, în afara culorilor aplicate pe fa]`, nu vor exista piesele protetice necesare, posti[ele sau perucile adecvate. În realizarea machiajelor de compozi]ie, se folosesc readymade-urile, care sunt piese f`cute din gum`, plastic, gelatin` sau orice material, cu destina]ia de a schimba fa]a sau corpul actorului. Aceste piese tridimensionale se aplic` în locurile stabilite de fantezia creativ` a machiorului, realizându-se simple efecte, începând cu un neg, o cicatrice, o plag` pân` la un complex de adaosuri, cum ar fi: nasul, b`rbia, fruntea, urechile, bur]ile, cocoa[a etc. Fantezia traverseaz` varii etape, care include frumuse]ea, farmecul, dramaticul, groaza, în care libertatea de expresie nu cunoa[te grani]e. O fa]` de animal, de clovn, de vr`jitoare sunt compozi]ii care se încadreaz` în machiajul de animale, de circ, respectiv fantastic, piesele protetice eviden]iind tr`s`turi de caracter, de temperament, stârnind astfel compasiunea, indignarea, hilarul, etc. Chipul [i alte p`r]i anatomice, în prelungire cu întregul corp uman, pot constitui suprafe]e pe care se pot realiza efecte speciale în machiajul de teatru, televiziune sau film, cu precizarea ca nu va mai necesita repetare, c` totul se va executa raportat personajelor interpretate. techniques

Efectele speciale, se pot crea începând de la o vân`taie, plasat` în orice parte a corpului uman – pe obraz, la ochi sau gur`, la gât, pe bra], pe picioare, pe trunchi etc. sau de la o cicatrice, care poate deja necesita, aplicarea unor materiale confec]ionate special, pentru ob]inerea efectului dorit. În fapt, orice modificare a unor p`r]i anatomice descrise anterior, care a necesitat folosirea unor materiale precum: ceara, tül, chit, latex, mastix, poate fi încadrat` între machiajele care pot crea efecte speciale. Modelând uneori o tr`s`tur` caracteristic` uman`, prin lumini [i umbre, nu va exista imediat reu[ita cre`rii efectului dorit, fiind astfel nevoie de un efect tridimensional, care se va ob]ine doar prin aplicarea unor materiale, a c`ror textur` se va finisa prin culoare [i prin talent, la care se va adùga reu[ita unei tehnici asimilate, prin studiu [i practic`. R`nile, sugerând autenticitate, prin tìeturi sau suprafe]e prev`zute cu cruste, proaspete, sângerând, vechi, prev`zute cu arsuri sau contuzii, împu[c`turi etc, prezint` o tehnic` special` de execu]ie, în care materialele textile, dar [i cele de plastic, vor necesita aplicare. Ast`zi, tehnica machiajului corector a evoluat, la fel si produsele. Sângele de scen` este unul dintre ele, u[urând munca machiorului. Prin utilizarea lui, se obtine un efect ce se identific` cu realitatea. Con]inutul substan]ei destinat scenei, sub form` de sânge de scen`, are o vâscozitate care ader` bine pe epiderm` [i un colorit care-l face inconfundabil. Exist` sânge de scen` [i sub form` de pulbere, care în contact cu saliva, va deveni fluid, imitând sângele real, scurs în urma unei lovituri interne. La realizarea unei tìeturi a degetului unui membru superior, spre exemplu, sângele de scen` are consisten]a unui gel translucid, pus peste o bucat` de cear` prev`zut` cu o tìetur`, realizat` de un obiect u[or ascu]it, procedeu identic cu cel al unei cicatrici sau r`ni simulate pe orice parte a corpului, efect care poate fi sporit, pudrând locul cu pudr` deschis` la culoare sau talc. În jur, se poate crea efectul unei tumefieri, prin amestecul unor nuan]e de albastru, violet [i carmin. Sunt produse care, prin consisten]` [i culoare, fac posibil` imaginea aparent` a unor cruste dermice. Zgârieturile vor fi ob]inute prin trecerea rapid` peste fa]`, gât, etc. al unui burete spongios înmuiat într-un fard crem` - brun ro[cat, trasând câteva linii subtile [i pensulând din loc în loc, sânge de scen`. Imaginea unei r`ni cusute, este dat` de o tehnic` care necesit` folosirea nodurilor duble, ob]inute dintr-o ]es`tur` neagr` cu fir dublu, presat` într-o cicatrice de plastic [i înro[ind locul, pentru a ob]ine efectul inflamator. Linii desenate cu o pensul` fin`, pe o parte a nodurilor, completeaz` efectul creat. Crearea unei arsuri este ob]inut` prin colorarea pielii cu nuan]e de ro[u [i al aplic`rii unor buc`]i de ]es`turi, ale unor buc`]i de latex, prev`zute cu un înveli[ textil, materiale special confec]ionate pentru r`ni, sau gelatin`, peste care se vor aplica culori [i gli cerin`, aplicate în a[a fel încât s` imite pungile cu lichid, care formeaz` b`[icile. Ast`zi munca machiorului este mult u[urat`, dup` cum au fost descrise mai sus unele dintre tehnicile de aplicare ale machiajului, pentru a crea efecte speciale, mate rialele folosite, cuprinzând o palet` inepuizabil` de produse, care servesc acestei arte. În ]ara noastr` nu exist` fabrici destinate produselor pentru scen`. Iubitori ai acestei arte import`, cu sume raportate la standarde europene, produse ale unor firme din Germania sau America, furnizându-le, la cerere, tuturor teatrelor interesate de evolu]ia artei scenice. Nu exist` nici [coli destinate acestei specialit`]i care este arta machiajului, în unele ora[e existând cursuri la cerere, unde se acord` „diplome” de „make-up artist”. Dup` aceea, „absolven]ii” fac reclame unor firme, promovând produse destinate machiajului, în timp ce în drogherii „make-up arti[tii”, machiaz` tinere curioase, doritoare de un nou „look”.

techniques

here are no rules when it comes to makeup… Who do T you want to be today? Machiajul de compozi]ie cuprinde o palet` larg` de perso naje în care sunt reprezentate tr`s`turile de caracter, contribuind la realizarea st`rilor suflete[ti interpretate de c`tre actor, prin metodele deja amintite, în care cuno[tin]ele artistice sunt se condate de intui]ia psihologic` a machiorului. Veselia, triste]ea, mânia, rùtatea, cinismul, intriga, mândria (spunea talentatul machior Kevyn Aucoin: „There are no rules when it comes to makeup…Who do you want to be today?”) sunt st`ri care pot fi eviden]iate prin machiaj, ]inându-se seama de tr`s`turile p`r]ilor componente ale fe]ei, marcate prin linii ascendente, orizontale sau descendente, sus]inute cromatic prin tonuri luminoase sau întunecate, dar [i de suprafe]ele care le înconjoar`, dintre acestea sprâncenele ocupând un loc primordial. Un rol important îl de]in posti[ele, p`rul fals sau me[a, f`r` de care, unele personaje nu ar avea motiva]ie, caracterul acestora, având o deschidere vizual` c`tre propria motiva]ie, al`turi de costum. O peruc`, o barb`, o musta]`, vor motiva a[adar personajul [i-l vor definitiva prin machiaj, cerin]a important` fiind ca posti[a s` r`mân` intact` pe întregul spectacol. Artei machiajului i se acord` o mai mic` importan]` în teatrul din ]ara noastr`, una dintre cauze datorându-se unei rare simbioze între arta plastic` [i iubirea de scen`. De regul`, ce rin]a unei angaj`ri în teatrul din România, pe postul de machior, necesit` me[te[ugul coaf`rii care condi]ioneaz` automat [i implicarea machiajului, pentru c`… oricum „orice femeie [tie s` se machieze”. Urmele l`sate de perioada premerg`toare Revolu]iei oblig` pe cei ce au ales meseria de machior în teatru s` înve]e prin propria str`danie, s` se apropie de arta machiajului de scen`, din c`r]i sau vizionând filme, fie ele documentare, fie artistice sau, fie trìnd în umbra ignoran]ei, timp în care actorii se machiaz` singuri, dup` [tiin]a acumulat` în facult`]i, conform cuno[tin]elor dasc`lilor scenografi (dac` au avut „noroc”). Exist` [i teatre în ]ara noastr` în care cele dou` profe siuni, cea de machior [i cea de coafez`, respectiv peruchier, sunt separate, fiecare sector având angajat un specialist, aproape pe m`sur`. Cu siguran]` în „spate” se ascunde o tradi]ie, a c`rei r`d`cini motiveaz` aspectul mai sus amintit, când în marile teatre [i opere (aspect care se mai p`streaz` în general [i ast`zi în Europa), func]ionau machiori, care-[i începeau ca riera ca mae[tri peruchieri. Ace[tia ajutau actorii la machiat [i coafat, excelând în mìestria cre`rii posti[elor [i ale perucilor, art` care s-a perpetuat pân` ast`zi, existând [coli specializate în acest profil. La noi în România, nu exist` asemenea [coli, arta perucheriei fiind etalat` doar de pu]ini me[teri peruchieri, care au avut [ansa de a înv`]a meserie, însu[ind-o de la cei care au iubit aceast` art`, dar care au [i dorit ca ea s` nu dispar`. (va urma)

techniques

STIL DE VEDET~

Alexandra ungureanu

i un mod aparte \n care \]i \ngrije[ti [i preg`te[ti A tenul pentru [edin]ele de machiaj? În general trebuie s` fiu atent` cu îngrijirea tenului meu, pentru c` se înt`mpl` destul de des s` port machiaj puternic pentru concerte, evenimente, emisiuni, [edin]e foto, video clipuri. Încerc s` am [i zile în care s` nu pun machiaj deloc, merg la cosmetic` o dat` pe lun` pentru cur`]are [i, în rest, m` îngrijesc acas`, fiind adepta produselor naturale, cu in grediente pe care le ai la îndemân` chiar în buc`t`rie. Fac peelinguri cu zah`r brun sau cafea, m`[ti cu argil` [i sucuri de fructe, folosesc gel de aloe vera înainte de somn [i ulei de struguri pentru hr`nirea pielii. Consideri c` machiajul trebuie s` fie în mod obligatoriu corector sau îl po]i folosi doar pe post de glow? Machiajul e un truc, o iluzie, pân` la urm`. Îl po]i folosi cum vrei tu, pentru a corecta anumite tr`s`turi, pentru a pune accentul pe altele, s` m`re[ti vizual ochii, s` umpli sau s` sub]iezi buzele. Dac` merg într-o zon` mai artistic`, atunci când am un concept special pentru un shooting sau videoclip, sunt mereu preg`tit` s` m` transform într-un personaj, chiar dac`

Make-up: Diana Ionescu Hair stilist: Laurent Tourette Foto: C`t`lin Opri]escu Stilist: Cosmin Florea Interviu de Catinca Roman

?????????

alt`dat` a[ fi zis c` m` urâ]e[te, fiind destul de rigid` în ideile pe care le aveam despre ceea ce m` avantajeaz` [i ce nu. Enumer` câteva produse de make-up care nu î]i lipsesc niciodat` din trus`. Sunt fascinat` de produsele de make-up, ca orice fat`, a[a c` am o variant` extins` a trusei de machiaj, plin` cu tot felul de cutiu]e [i flacoane, pe multe le achizi]ionez pentru cu lorile sau texturile adorabile, dar m` trezesc c` nu le folosesc niciodat`. În trusa de baz` am fonduri de ten de la MAC [i Make Up For Ever, pentru scen` [i Vichy Dermablend pentru machiajul de zi. Îmi plac fardurile de ochi de la Make Up For Ever, fardul de obraz duo de la Illamasqua, mascara de la Estée Lauder [i un ruj rezistent de la e.l.f., pe care îl folosesc pentru concerte. Foarte important în machiajul pentru scen` este eyelinerul, folosesc un tu[ gel negru - MAC black track [i mai nou Illamasqua - Precision Gel Eyeliner. Ai un stil de make-up care crezi c` te reprezint` sau te machiezi în func]ie de stare, evenimente, ]inute? Machiajul face parte din imaginea pe care aleg s` o promovez odat` cu lansarea unui proiect nou. Se leag` indi solubil de stilul vestimentar [i de coafur`, pentru a ajunge s` comunic`m ceea ce ne dorim. În prezent promovez o imagine feminin`, de inspira]ie retro, cu accente urbane. A[a c` [i în machiaj folosesc multe elemente retro (eyelinerul, elemen tele grafice pentru ochi, buzele accentuate), dar pe care le reinterpretez [i le adaptez [i contextelor în care îmi desf`[or activitatea. Ai mo[tenit de la mama/bunica sau împrumutat de la vreo prieten` vreun truc de machiaj care ]i-a schimbat viziunea sau ]i-a u[urat via]a? Având în vedere c` sunt într-o continu` lupt` cu timpul, [i, de multe ori, ajung la concerte dup` ore întregi de c`l`torit [i trebuie s` m` aranjez repede pentru concert, m` concen trez pentru a aplica o baz` perfect`, iar la machiajul ochilor rezolv rapid cu o pereche de gene false fine [i un eyeliner. Ce preferi smokey eyes sau buze conturate? Mi se spune c` am ochi frumo[i :)) a[a c` acum pun accentul pe buze pasionale, în culori hot. Produsul de îngrijire preferat [i motivul pentru care e în topul listei? O crem` matifiant` de la Bioderma, e o baz` de machiaj excelent`, confer` rezisten]` machiajului, dar ac]ioneaz` [i ca tratament. Ce înseamn` pentru tine machiajul de zi cu zi? }i se întâmpl` s` ie[i din cas` nemachiat`? Nu m` machiez când plec la concerte, la drum lung, dar în activit`]ile mele zilnice mi-e destul de greu s` ies din cas` nemachiat`. E aproape ca [i cum a[ ie[i dezbr`cat`, m-am obi[nuit cu machiajul ca un second skin, chit c` e vorba de o baz` foarte lejer`, un touch de fard de obraz, mascara [i un ruj în nuan]e pastel. Apelezi la speciali[ti când vine vorba de make-up sau iei deciziile de una singur`? Am norocul s` lucrez într-o echip` în care am mare încredere, stilistul meu, Cosmin Florea, Laurent Tourette la p`r [i Diana Ionescu la make-up. Lu`m decizii consultându-ne to]i [i f`când ca munca fiec`ruia s` fie complementar` cu a celuilalt, pentru a avea rezultate excelente. Crezi c` machiajul este mai important decât ]inuta sau le consideri complementare? Imaginea mea ca artist e un tot care trebuie s` se ar monizeze, ]inut`, machiaj, coafur`. În ]inutele de zi cu zi, poate s` fie diferit, s` aleg o ]inut` cool, iar daca nu am timp de machiaj, s` port o pereche de ochelari de soare, [i tot s` fie o apari]ie fresh, dr`gu]`. ?????????

Beauty Advice Spr±ncene perfecte pentru un chip armonios Tom Ford a spus: “Sprâncenele - cea mai important` parte a unui chip frumos!”. Profesioni[tii Mylash ne povestesc cum s` proced`m pentru a da un plus de elengan]` [i stil sprâncenelor noastre. Nu are importan]` modul în care a]i machiat ochii, atâta timp cât privirea este zâmbitoare. Iar acest lucru este imposibil dac` forma sprâncenelor este nepotrivit`. Sprâncenele considerate cele mai apropiate de perfec]iune sunt cele cu axa cresc`toare, u[or arcuite [i de o l`]ime medie. Aceast` form` gra]ioas` este potrivit` aproape tuturor tipurilor de fizionomii. {coala francez` de make-up propune s` începem machiajul în raport cu forma sprâncenelor. Fardurile [i blush-ul sunt aplicate paralel fa]` de prima parte a sprâncenelor, de aceea este atât de important s` realiz`m o form` corect` a acestora, deoarece vor stabili direc]ia întregului machiaj. Sprâncenele sunt un “accesoriu”, de aceea ele trebuie s` sublinieze în mod eficient privirea [i s` completeze fizionomia persoanei. De asemenea, sprâncenele se penseaz` [i conform tendin]elor sau, în unele cazuri, nu se penseaz` deloc. La urma urmei, moda în sprâncene se schimb` la fel de des ca [i în îmbr`c`minte. În realizarea unui machiaj, v` recomand`m s` începe]i cu stilizarea [i definirea sprâncenelor. Este foarte important ca acestea s` aib` o form` potrivit` cu cea a ochilor, a fe]ei [i, de asemenea, s` se realizeze o corectare a asimetriei sau tunderea firelor mai lungi, dup` caz. La fel de important` este [i conturarea într-o nuan]` cât mai adecvat`. Un caz special este cel al sprâncenelor albe sau grizonate, firul îmb`trânit trebuie musai tuns, nu pensat. Tunsul sprâncenelor pe direc]ia de cre[tere a p`rului poate da un aspect îngrijit [i frumos chiar [i sprâncenelor cele mai dificile sau foarte groase. Colorarea sprâncenelor poate fi chimic` sau cosmetic`, folosind farduri, pensule cu vârf te[it, creioane speciale de contur sau geluri colorate. Este indicat` evitarea negrului în conturarea sprâncenelor. Uneori, pute]i folosi gri, dar cea mai bun` alegere sunt tonurile

1. Dup` pozi]ionare Orizontale Ridicate

C`zute

2. Dup` form` Ondulate Drepte Arcuite Rotunde de gri-maro. Cel mai des folosit este maro deschis, maro mediu, nuan]e de ar`miu. Femeilor cu p`rul vopsit blond li se poate recomanda decolorarea chimic` a sprâncenelor, mai ales în cazul în care culoarea lor este mult mai închis` decât p`rul vopsit. Sprâncenele luminoase [i ceva mai groase au fost [i r`mân în tendin]e în ultimele sezoane. În plus, au capacitatea de a întineri chipul, permi]ându-v` s` efectua]i un machiaj mai intens al ochilor. La tatuarea sprâncenelor este mai bine s` se recurg` doar în scopul de corectare a defectelor vizibile, în cazul unei puternice asimetrii. Dar cu mult` grij` în alegerea specialistului, pentru c` o sprâncean` tatuat` gre[it nu se va [terge într-o zi.

Creion spr~ncene Sormé

Set spr~ncene fard cu [ablon Sormé 76

beauty advice / Promo

Pensul` profesional` spr~ncene Sormé 958

Kit spr~ncene perfecte Sormé

Gel spr~ncene definite Ardell

?????????

Professional Brushes Aceste pensule, din p`r natural [i sintetic, au fost special create de speciali[tii Make-up Designory, astfel încât s` îndeplineasc` standardele make-up arti[tilor în realizarea machiajelor profesionale. Pre]urile difer` în func]ie de modelul dorit. www.mudshop.ro

Natural Beauty CupioLash Natural sunt gene false profesionale tip band` confec]ionate 100% din p`r natural sterilizat. Calitatea superioar` [i ambalajul conceput special pentru o p`strare sigur` [i igienic`, permit ca aceste gene s` fie aplicate u[or [i reutilizate de nenum`rate ori. CupioLash Natural sunt disponibile într-o colec]ie de [apte modele, ideale atât pentru un machiaj natural, cât [i pentru un machiaj de sear`. Pre] 17 lei / www.cupio.ro

Long-Lasting Beauty Un primer tratament cu o formul` anti-îmb`trânire, fin` [i u[oar`, ce ofer` pielii un aspect impecabil, m`t`sos [i uniform. Primer-ul cu Aloe Vera de la Sorme, acoper` imperfec]iunile, hr`ne[te [i echilibreaz` textura tenului, ajutând machiajul s` adere perfect [i s`-[i men]ina aspectul impecabil pe toat` durata zilei. Nu con]ine parabeni sau silicon! Pre]: 111 lei www.mylash.ro

Classy & Sophisticated Eye graphic 4 colors palette de la Sephora reprezint` solu]ia ideal` pentru realizarea unui machiaj „smoky” intens. Datorit` formulei lor inovatoare care îmbin` delicate]ea unei creme cu puterea de etalare [i acoperire a unei pudre, aceste farduri de pleoape permit ob]inerea unei culori vii, luminoase [i rezistente. Disponibile în 2 combina]ii de culori (Smoky violet [i Smoky Burgundy), pentru a o oferi cele mai trendy nuan]e ale momentului, [i a revolu]iona privirea dumneavoastr`. Pre]: 77 lei / www.sephora.ro

beauty bag

Professional Peel Peeling ce con]ine alfa hidroxi acizi (acidul glicolic si acidul lactic) [i o concentra]ie sporit` de uree [i vitamina C în forma sa natural` (acid ascorbic). Îmbog`]it cu extracte de Aloe Vera [i g`lbenele, calmeaz` [i regenereaz` pielea, oferind str`lucire [i îmbun`t`]ind tonusul acesteia. Professional Peel Hydroxy +C de la Dr.Kadir se folose[te ca baz` de tratament [i în serie de 8 [edin]e s`pt`mânale, fiind un produs destinat în exclusivitate cabinetelor cosmetice. www.yolandacosmetics.ro

Kiss and Tell Rujuri persistente de la Make-up Designory, cu efect de hr`nire [i catifelare a buzelor. Satin Lipstick confer` o acoperire medie, iar Sheer Lipstik, un aspect natural, translucid. Amestec` nuan]ele între ele pentru a ob]ine o culoare personalizat`. Pre] salon: 50,22 lei www.mudshop.ro

All-In-One BB Cream Crem` hidratant`, fond de ten, iluminator, protec]ie solar`, vitamine, antioxidan]i; toate într-un singur produs! Revolu]ionara Skin Perfecting BB Cream Sorme cu ulei concentrat de Argan, ofer` instantaneu pielii luminozitate, culoare uniform` f`r` pete, netezime [i hidratare, f`r` a mai avea nevoie de niciun alt produs. Nu con]ine parabeni sau parfum! Pre]: 133 lei / www.mylash.ro

Extensii de gene Xtensions CupioLash Xtensions sunt ideale pentru a crea un look rafinat [i natural. Calitatea deosebit` face ca extensiile de gene s` fie foarte u[oare [i u[or de aplicat. CupioLash Xtensions sunt curbate, rezistente la ap` [i pot fi purtate pân` la 6 s`pt`mâni. Fiecare pachet con] ine 88 de extensii de gene, disponibile în trei m`rimi ideale atât pentru pleoapa superioar`, cât [i pentru pleoapa inferioar`. Pre] 17 lei / www.cupio.ro

beauty bag

H2O Aquashadow

Youth Serum Light E + C Serum de la DR. Kadir, este un ser anti-aging bazat pe vitaminele E [i C, [i antioxidan]i puternici în concentra]ie foarte mare. Formula lejer` permite o absorb]ie rapid`, l`sând pielea neted` [i hidratat`. Serul este recomandat persoanelor mature (>35 ani), care au tenul gras sau normal-uscat, dar prefer` s` foloseasc` produse neuleioase. Pre]: 260 lei - 125 ml / www.yolandacosmetics.ro

Farduri intens colorate de la Make-up Studio, cu acoperire maxim` [i luciu metalic (PH0667). Sunt u[or de combinat, se aplic` folosind o pensul` din p`r sintetic, umezit` în ap`, sau cu Seal It -PH0678- pentru a deveni waterproof. Pre] salon: 19,96 lei www.make-up-shop.ro

Crown Jewells Care este accesoriul cel mai în vog` al momentului? Iat`-l, bijuteriile pentru ochi! Acestea pot fi aplicate individual sau pres`rate în ploaie, lipindu-se pe pleoape pentru o privire scânteietoare ca o bijuterie! Pre]: 30 lei / www.sephora.ro

Beauty Gadget Compact, ultra-portabil [i u[or de folosit. Kitul con]ine un compresor disponibil în patru nuan]e (ro[u, negru, champagne [i alb), de dimensiuni mici (5cm x 8cm x 11cm), pistol airbrush, 12 culori, corector anticearc`n, fixator de machiaj, accesorii [i cleaner pentru pistol, [abloane [i un DVD cu tutoriale [i instruc]iuni. Un kit complet pentru un make-up în tendin]e. Pre]: 1200 lei / www.cupio.ro

beauty bag

ULTRA GLOSSY LIPS Buze senzuale, înfl`c`rate [i umede… Cu acest gloss care îmbin` culoarea [i luciul, buzele dvs. devin mai înv`p`iate [i mai str`lucitoare ca niciodat`. Long-lasting vinyl lip lacquer de la Sephora este disponibil în 3 nuan]e: Provocative Red / Provocative Burgundy / Provocative Black Pre]: 55 lei / www.sephora.ro

SunKissed Tan Copt pe pl`ci de teracot`, acest bronzer fin reflect` scântei str`lucitoare pentru o piele impecabil`, tân`ra [i luminoas`, proasp`t s`rutat` de soare. Pigmen]ii naturali, extractele de ginseng, mu[e]el [i aloe vera, fac produsul perfect tolerat chiar [i de cea mai sensibil` piele. Nu p`teaz` [i nu î[i schimb` culoarea de-a lungul zilei. Fardul bronzant de obraz cu Ginseng de la Sorme poate fi aplicat atât uscat cât [i umed. Pre]: 111 lei / www.mylash.ro

Forever Young Crem` de ochi, antirid [i anti-aging, bazat` pe cele mai avansate ingrediente active descoperite pân` în prezent. Creative Eye Cream de la Dr. Kadir ac]ioneaz` în profunzime [i ajut` la combaterea semnelor îmb`trânirii. Pre]: 30 ml - 295.00 lei www. yolandacosmetics.ro

Eyeshadow Lumiere Fard de pleoape de la Make-up Studio, intens pigmentat, prelucrat la temperaturi înalte. Pentru un efect mai puternic [i de lung` durat`, poate fi aplicat [i umezit. Disponibil în 36 de nuan]e (PH0609). Pre] salon: 53,17 lei www.make-up-shop.ro

beauty bag

Professional Kit Fie c` lucrezi în domeniu sau e[ti la început de carier`, Make-up Studio î]i propune o selec]ie de peste 60 de produse profesionale, inclusiv o geant` elegant` [i practic`. Dimensiuni - închis: 47 x 34 x 28 cm, deschis: 95 x 34 x 28 cm. Pre] salon: 4 040 lei www.make-up-shop.ro

Colour symphony Culori Fantasy pentru aerograful Dinair sunt prezente acum în 7 nuan]e. Acestea sunt puternic pigmentate [i prezint` o rezisten]` \ndelungat` la transfer, f`r` a necesita retu[uri. Sunt realizate pe baz` de ap`, iar avantajul acestora este ca nu acoper` porii. Culorile Fantasy se fixeaz` cu u[urin]` pe orice tip de ten [i sunt hipoalergenice. Folose[te-]i creativitatea prin mixarea oric`ror culori pentru a ob]ine un look plin de expresivitate! Pre]: 35 lei/sticlu]` - 7,5 ml www.cupio.ro

Refreshing Breeze Acest demachiant f`r` ulei de la Sorme cur`]` temeinic [i în acela[i timp extrem de delicat, chiar [i urmele de mascara rezistent` la ap`. Extractul de Musetel [i Alb`strea calmeaz` zona delicat` a ochilor [i ajut` la prevenirea ro[e]ii [i a inflama]iilor inestetice. Ideal pentru persoanele cu ochi sensibili sau care poart` lentile de contact. Pre]: 59 lei / www.mylash.ro

Smooth Finish Pro Finish Multi-Use de la Make Up For Ever este un fond de ten pudr`, multifunc]ional, ce poate fi aplicat umed sau uscat, pentru o acoperire gradual` si un finisaj personalizat. Îmbog`]it cu ingrediente nutritive, hidrateaz` [i catifeleaz` pielea, pentru un confort absolut. Acest fond de ten versatil este perfect atât pentru o aplicare rapid`, cât [i pentru retu[uri de-a lungul zilei. Pre]: 153 lei / www.sephora.ro

beauty bag

AFL~ CUM S~ |NCEPI VISUL T~U DE A DEVENI MAKE-UP ARTIST! TRANSFORM~ PASIUNEA TA PENTRU MACHIAJ! Doar imagineaz`-]i cum ai putea lucra \n LUMEA SHOWBIZULUI: \ntre televiziuni, reviste, vedete [i fotograﬁ renumi]i... |nscrie-te acum [i aﬂ` cum academia noastr` de prestigiu te va face s` devii un adev`rat PROFESSIONAL MAKE-UP ARTIST! PHOTO-FASHION-CINEMA-THEATRE-BRIDE-TV SPECIAL EFFECTS Diplomele eliberate de Make-up Academy Giulia Nahmany & Fleurimon - Paris sunt recunoscute interna]ional

bd. Lasc`r Catargiu nr. 23 (fosta Ana Ip`tescu) sector 1, Bucure[ti, Rom=nia |N CUR+ND {I LA CONSTAN}A! E-mail: ofﬁce@makeupacademy.ro � www. makeupacademy.ro

beauty bag

SOFIA BARTO{ / MRA MODELS |nÅl}ime: 1.80m Dimensiuni: 83/60/90 Campanii: La bagagerie by Gaspard Yurkievich, Hotels Costes 11, Epoca, W dot Editoriale: L’Officiel, Avenuel, Heren, Noblesse, Muine, Luxury, Galleria, Stella, Marie Claire, Elle, Harper’s Bazaar, Tabu, The One, Jalouse, Stella Magazine Uk, Cosmopolitan Spain. Figaro japan, Grey, Wallpaper, Hairmode, IO dona , Schon. Reclame: Ribbed Magazine-The Obsession Issue

Z 84

Z-card

card

?????????

Feeric Fashion Days {ase zile de festival Mereu sub presiune din cauza condi]iilor meteo nefavorabile, cea de-a [asea edi]ie a Feeric Fashion Days s-a încheiat pe pasarela suspendat` din Pia]a Mic`, dup` [ase zile de festival pline de prezent`ri care mai de care mai spectaculoase. Cu mici probleme la \nceput, cauzate de vremea ploioas`, designeri precum Cristian Samfira, Bianca Popp, Natalia Vasiliev, Florin Dobre, A&S Negulescu, Adriana Goilav, Andra Papuc, Anca St`nil`, Anamaria [ut au profitat de frumuse]ea [i varietatea loca]iilor din Sibiu, ]inând prezent`rile în terminalul Aeroportului Sibiu, în zona Ol`ritului din Muzeul în Aer Liber, în bazinul B`ii Neptun sub cupolele Casei Artelor, în Cetatea Cisn`dioara, Pia]a Aurarilor sau pe Pasajul Sc`rilor. Unul dintre cei mai în vog` designeri sârbi, Pedja Neric, [i-a prezentat colec]ia prim`var`-var` în hala Boromir, printre linile de produc]ie func]ionale. Prezentarea studen]ilor ULBS din Hala Balan]a a uimit întreaga asisten]`. Decorul industrial, macaraua mobil` ce a transportat una dintre fotomodele pe întreaga durat` a pasarelei au fost punctele-cheie ale acestei prezent`ri. Cristian Samfira a cucerit publicul cu prezentarea sa individual` desf`[urat` în Depoul CFR C`l`tori. De o geometrie perfect`, spa]iul a sprijinit [i a pus în valoare crea]iile vestimentare, cu atât mai mult cu cât manejul, prezentarea general` a colec]iei, s-a desf`[urat pe placa turnant`, cu o întoarcere de 360 de grade în fa]a publicului. Prezentatoarea evenimentului, vedeta Antenei 2 - Maria Simion, a fost [i primul designer urcat pe pasarela din Pia]a Mic` în aceast` edi]ie de festival. Al`turi de ea au mai prezentat Diane P`r`ian, Doina Gangan, Sandra Chira, Georgiana Nicolaescu, Rozalia Bot, iar spectatorii au mai putut urm`ri o prezentare de papioane semnat` Bowtique [i prezentarea Wella Trends by Luciano, prezentare de coafuri. Tot în curtea Palatului de Var` Brukenthal, Adina Buzatu [i colec]ia Cristalerie, realizat` de Ioan T`mâian, Adriana Cazan, Olimpia Dobrot` [i Rodica Slabu au încheiat seria prezent`rilor individuale din cea de-a [asea edi]ie a Feeric Fashion Days. Feeric Fashion Days este un eveniment organizat de Funda]ia Mitichi [i cofinan]at de Prim`ria Municipiului Sibiu [i Consiliul Local Sibiu prin Casa de Cultur` a Municipiului Sibiu. Parteneri principali: Ford, Boromir, Wella, Peroni, Pepsi, Kessler.

news&events

diva hair cosmetics s`rb`tore[te oyster |n luna iulie, Diva Hair Cosmetics a s`rb`torit 2 ani de prezen]` pe pia]a beauty din Rom~nia cu brandul Oyster Professional, ce cuprinde o gam` larg` de produse profesionale pentru \ngrijire a p`rului. |n 29 iulie, a avut loc, la Bucure[ti, evenimentul aniversar la care au participat peste 100 de hairstylisti [i manageri de saloane de \nfrumuse]are, parteneri Oyster, at~t din Bucure[ti, c~t [i din ]ar`. Al`turi de invita]i speciali, precum Evelina Buciu [i Petre C`t`lin Fumuru, audien]a s-a bucurat de o prezentare de mod` Fe(male) [i de coafuri realizate de echipa coordonat` de Mihai Geamba[u, trainerul [i specialistul Oyster. ﾃ始cepﾃ｢nd cu luna septembrie, Diva Hair Cosmetics este unic importator al brandului de produse cosmetice profesionale ANUBIS, Spania.

news&events

Cursuri de formare profesional~ Beauty&Color Make-up Training Center Perioada Ora{ Tematic~ 10.09.2013 – 17.10.2013 Cluj-Napoca Curs Autorizat de Ini]iere în Arta Machiajului 10.09.2013 – 10.10.2013 Cluj-Napoca Curs Autorizat de Perfec]ionare în Make-up (Modulul I) 13.09.2013 Cluj-Napoca Workshop Personalized Make-up Advice 15.10.2013 – 07.11.2013 Cluj-Napoca Curs Autorizat de Perfec]ionare în Make-up (Modulul II) 29.10.2013 – 28.11.2013 Cluj-Napoca Curs Autorizat de Ini]iere în Arta Machiajului 15.11.2013 Cluj-Napoca Workshop Airbrush Make-up 22.11.2013 – 23.11.2013 Cluj-Napoca Workshop Advanced II 29.11.2013 Cluj-Napoca Workshop Advanced I

Contact 0264 442 110 0264 442 110 0264 442 110 0264 442 110 0264 442 110 0264 442 110 0264 442 110 0264 442 110 www.beauty-color.ro

Giulia Nahmany & Fleurimon Paris Make-up Academy Perioada Ora{ Tematic~ 20.09.2013 – 01.12.2013 Bucure[ti Curs basic

Cursul dureaz` o s`pt`mân` [i poate începe oricând, în perioada men]ionat`.

Contact 0755.555.222

Nikolas Make-up Academy Perioada Ora{ Tematic~ 30.09.2013 – 09.10.2013 Timi[oara Materclass-Iuliana Sandu 10.10.2013 – 20.10.2013 Timi[oara Curs Pensat–Darius St`nese 20.09.2013 – 01.12.2013 Timi[oara Curs acreditat de make-up În perioada men]ionat`, cursurile pot începe oricând, în func]ie de înscrieri.

Contact 0726.531.080 0726.531.080 0726.531.080

Scoala de Machiaj Art Et Beaute by Parisax Professional Perioada Ora{ Tematic~ Contact 15.10.2013 – 15.02.2014 Bucure[ti Machiaj profesional Formator: Natalia Kiselev. 0721.75.75.89 20.09.2013 – 15.09.2013 Constan]a Machiaj profesional 0721.75.75.89 În perioada men]ionat`, cursurile pot începe oricând, în func]ie de înscrieri. Durata: 5 luni, 2 zile/s`pt`mân`, 4 ore/zi

{coala de machiaj Atelier Paris Timi{oara Perioada Ora{ 10.11.2013 – 23.12.2013 Timi[oara 15.11.2013 – 08.01.2014 Timi[oara 19.11.2013 – 20.11.2013 Timi[oara 21.11.2013 – 25.11.2013 Timi[oara 26.10.2013 – 30.10.2013 Timi[oara 28.09.2013 – 07.10.2013 Cluj-Napoca 30.09.2013 – 08.10.2013 Bra[ov

Tematic~ Contact Curs de baz`: creion [i acuarel` - Oxana Bocancea 0743344176 Curs de baz`: creion [i acuarel` - Andra Popescu 0743344176 Masterclass - Svetlana Viznuk 0743344176 Curs de specializare: creion [i acuarel` - Svetlana Viznuk 0743344176 Curs de specializare: creion [i acuarel` - Svetlana Viznuk 0743344176 Curs de baz`: creion, acuarel` [i eyeliner gel - Natalia Clima 0756370385 Curs de baz`: creion [i acuarel` - Oxana Bocancea 0743344176

CURSURI SELF MAKE-UP Giulia Nahmany & Fleurimon Paris Make-up Academy Perioada Ora{ Tematic~ Contact 20.09.2013 – 01.12.2013 Bucure[ti Curs automachiaj 0755.555.222 În perioada men]ionat`, cursurile pot începe oricând, în func]ie de înscrieri [i se desf`[oar` timp de o s`pt`mân` (luni-vineri).

Scoala de Machiaj Art Et Beaute by Parisax Professional Perioada Ora{ 15.10.2013 – 01.12.2013 Bucure[ti

Tematic~ Automachiaj

Contact 0721.75.75.89

20.09.2013 – 01.12.2013 Constan]a

Automachiaj

0721.75.75.89

În perioada men]ionat`, cursurile pot începe oricând, în func]ie de înscrieri. Durata: 2 luni, 2 zile/s`pt`mân`, 4 ore/zi În perioada men]ionat`, cursurile pot începe oricând, în func]ie de înscrieri. Durata: 2 luni, 2 zile/s`pt`mân`, 4 ore/zi

Course Calendar

Aboneaz`-te

acum!

[i po]i cĂ˘[tiga, prin tragere la sor]i, un superCADOU ĂŽn valoare de 1030 lei, un set de produse Stage Line Professional Make-Up. Pentru abonamentul pe 1 an pl`te[ti 80 de lei (*tax` de curierat inclus`) Detalii, termeni [i condi]ii pe www.beautypublishing.ro/abonamente

Course Calendar