Bucuresti2021 bidbook [ro] by clujx

orașul in—vizibil București2021 Candidat — Capitală Europeană a Culturii 2021 Această aplicaţie a fost pregătită de către Centrul Cultural al Orașului București — ARCUB, în numele Municipiului București.

Echipa editorială: Sabina Baciu, Roxana Bedrule, Raluca Ciută, Anca Ioniţă Traducere, Corectură & editare: Svetlana Cârstean, Claudiu Constantinescu, Simona Fodor, Alexandra Fusoi, Tim Judy Art Direction, Design & DTP: Radu Manelici, Ioan Olteanu (Faber Studio); Alexandru Oriean Credite imagini: Andrei Bârsan, Vlad Bâscă, Octav Drăgan, Tudor Prisăcariu, Ștefan Tuchilă, Cristian Vasile, Kotki Visuals hărţi: Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, București Producţie: Fabrik București, 6 octombrie, 2015 © ARCUB

Sumar

Haos creativ Q3 Q2 Q1 Q4

Un oraș în tranziţie 03 Regiunea București — Ilfov 09 Argumentaţia pentru București 12 Orașul in—vizibil 15

Contribuţia la strategia pe termen lung Q1 Q3 Q2 Q4

Strategia culturală 16 Impactul cultural, social și economic pe termen lung asupra orașului 17 Conexiunile dintre Strategia Culturală și CEaC 19 Evaluare și monitorizare 20

Dimensiunea europeană

Q1 Colaborarea cu Europa 23 Q2 Publicul european și internaţional 25 Q3 Orașele CEaC ca sursă de inspiraţie 26

Conţinutul artistic și cultural Q1 Q2 Q3 Q4 Q5

Viziunea artistică 28 Principii de programare și structura programului 28 Programul de dezvoltare a capacităţii 44 Patrimoniu și inovaţie 47 Dezvoltarea programului 47

Capacitatea de a produce rezultate Q1 Q2 Q2a Q2b Q2c Q2d

Angajament sustenabil 49 Infrastructura viabilă 49 Infrastructura culturală existentă 49 Accesibilitatea orașului 50 Capacitatea de absorbţie a orașului 51 Planurile de conectare cu alte orașe CEaC 51

Implicarea publicului

Q1 Societatea civilă 56 Q2&Q3 Oportunităţi sustenabile de participare 60

Management

Finanţe Structura organizatorică Planificarea riscurilor Marketing și comunicare

63 69 73 74

Informaţii adiţionale 78

Haos creativ Natura paradoxală a Bucureştiului este sursa punctelor tari, dar şi a slăbiciunilor sale. Este ceea ce întrerupe brusc şi periodic dezvoltarea oraşului, dar şi ceea ce se află în spatele potenţialul său fantastic.

Un oraş în tranziţie Explicaţi pe scurt profilul cultural general al oraşului dumneavoastră.

De ce doreşte oraşul dumneavoastră să participe la competiţia pentru titlul de Capitală europeană a culturii? (vezi p. 12)

rins între un logos occidental şi un etos balcanic, între identitatea sa rurală şi cea urbană, între fascinaţia pentru centru şi ignorarea completă a vitalităţii periferiilor, între un trecut suprareglementat şi capitalismul de tip laissez‑faire al zilelor noastre, Bucureştiul se află într‑o stare permanentă de haos creativ, produsă de contradicţiile sale nerezolvate. Cu o populaţie aflată în migraţie pendulară în interiorul spaţiului geografic şi cultural al UE, oraşul este îmbogăţit de aceste experienţe personale, din păcate insuficient comunicate şi împărtăşite. Oraşul de azi oscilează încă între realitatea socialistă de dinainte de 1989 şi cea neoli‑ berală de după. Aceste două direcţii fundamental opuse generează tipare şi forţe ce men‑ ţin un statut de oraş al extremelor cu o societate puternic polarizată. Provocările socio‑e‑ conomice invizibile cu care se confruntă Bucureştiul în prezent sunt suburbanizarea rapidă prin dezvoltarea comunităţilor segregate, o migraţie sezonieră importantă şi o privatizare extinsă. Politicile urbane centrate mai mult pe imagine decât pe conţinut, mai mult pe dis‑ curs decât pe acţiune au dus la neîncrederea locuitorilor săi în discurs şi retorică.

Între Est şi Vest

“U

„Modelat de diverse influenţe culturale, istorice şi politice şi modele de societate, Bucureştiul este socotit drept unul dintre cele mai importante centre europene aflate în plin proces de schimbare.”

Expoziţia Mapping Bucharest: Art, Memory and Revolution 1916–2016, Bienala de la Viena, MAK

n oraş fără întărituri”. Sunt cuvintele cu care un călător străin al anului 1640 descria Bucureştiul. „Aşezarea acestui oraş este foarte frumoasă şi veselă, pe o câmpie neîn‑ treruptă”, adăuga el la începutul jurnalului. Această totală deschidere a oraşului se află, poate, la baza naturii sale contradictorii şi paradoxale. Ea explică influenţa puternică a altor culturi — bizantină, otomană, rusă, germană şi franceză — care a stat la baza culturii bogate şi hibride a Bucureştiului. Şi tot ea este cea care a lăsat oraşul complet expus şi fără apărare în faţa atacurilor repetate otomane şi tătare, care au inoculat locuitorilor săi senzaţia de nestatornicie a vremurilor. Aflat la doar 70 de kilometri nord de Dunăre, Bucureştiul s‑a dezvoltat de la stadiul unui sat aşezat pe râul Dâmboviţa până la cel de cetate de scaun a Valahiei şi, mai târziu, de capitală a Principatelor Unite ale Ţării Româneşti şi Moldovei. Modernizarea oraşului a venit târziu, la sfârşitul anilor 1830, sub ocupaţia armatei imperiale ruse. Totuşi, abia în anii 1930 s‑a aliniat Bucureştiul cu restul Europei şi a deve‑ nit Micul Paris, un oraş cu repere arhitecturale moderniste şi o anumită joie de vivre indusă de stilul său de viaţă balcanic. Regimul comunist a rupt brutal legăturile Bucureştiului cu Europa Occidentală, până la izolarea totală din anii '80, când oraşul a devenit realmente invizibil. Şansa reconectării cu identitatea sa europeană a venit, la fel de brutal, în 1989. Astăzi, după 25 de ani, Bucureştiul este tot un oraş în tranziţie, care se străduieşte să‑şi găsească drumul înapoi către Europa.

Un oraş fragmentat: Arhipelagul Bucureştiului

ragmentarea este prezentă în toate aspectele oraşului: la nivelul teritoriului, al siste‑ mului de transport, al sectoarelor culturale, instituţional şi independent, la nivelul bre‑ şei dintre autorităţi şi cetăţeni sau al stilului de viaţă. Se poate spune că fragmentarismul a devenit o stare de spirit, dar şi un mod de lucru şi comunicare. Actuala structură administrativă şi teritorială exprimă oficial această fragmentare. Oraşul este împărţit în șase sectoare, fiecare condus de câte un primar ales pentru un man‑ dat de patru ani. Planificarea urbană şi arhitectura la scară umană au fost fracturate pentru prima dată la sfârşitul secolului 19, prin construirea unor clădiri monumentale, conform planurilor de modernizare a Capitalei. În anii 1980, mai mult de o treime din centrul istoric a fost demo‑ lată pentru a face loc clădirii la scară gigantică a Casei Poporului (care adăposteşte azi Parlamentul). Această fragmentare traumatică a ţesutului urban a marcat ireversibil oraşul, deconectând centrul de cartierele din apropiere şi divizând zona centrală în cartiere izolate. Demolările au continuat şi după 1989, de această dată din motive comerciale şi specu‑ lative. Conservarea patrimoniului oraşului a devenit unul dintre cei mai importanţi factori

de coagulare a iniţiativelor civice, precum ProDoMo şi ProPatrimonio, care au nominalizat Bucureştiul pe lista Monuments to Watch 2016 a organizaţiei World Monuments Fund (WMF).1

Mahalalele: cartiere şi diversitate culturală

oul Plan Urbanistic General identifică 70 de cartiere, deşi un studiu antropologic al Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) a identificat mai mult de 100. Conform aceluiaşi studiu, bucureştenii sunt mai ataşaţi emoţional de cartierele în care locuiesc decât de centrul oraşului. În 2005, între 70 şi 80% dintre cetăţeni considerau ora‑ şul murdar, sărac, haotic, necivilizat, şi, totuşi, 75% dintre ei se declarau total satisfăcuţi de cartierul lor2. Acest paradox este una dintre trăsăturile specifice ale oraşului. În secolul 18, Bucureştiul a devenit un oraş prosper la intersecţia rutelor comerciale din‑ spre Est şi Vest, un oraş care a primit cu braţele deschise comercianţi şi meşteşugari veniţi din Balcani şi din alte părţi ale Europei: greci, bulgari, sârbi, armeni, evrei, albanezi şi austrieci. Mahalalele (un cuvânt turcesc care descrie cartierele şi periferia) au devenit nucleul unor cartiere etnice, care încă mai au rezonanţe şi în zilele noastre, cum sunt Dudeşti‑Cioplea (comunitatea bulgară) sau cartierul Armenesc. Diversitatea etnică poate fi regăsită în istoriile familiale ale locuitorilor care pot identi‑ fica măcar două generaţii de strămoşi bucureşteni. Astăzi, impactul noilor comunităţi etnice, cum sunt turcii şi arabii, este vizibil în tot oraşul, printr‑o reţea larg răspândită de shaorme‑ rii şi resturante care ajung până în profunzimea cartierelor. Bucureştiul are şi o comunitate chineză şi un mic număr de refugiaţi de diferite naţio‑ nalităţi (sirieni, pakistanezi, afgani, birmani, ucraineni şi africani), care locuiesc în princi‑ pal în cartiere‑dormitor precum Pantelimonul. Conform statisticilor UE, în România trăiesc 1,3 milioane de romi. Aproximativ 150.000 dintre ei (declaraţi şi nedeclaraţi) se află în Bucureşti şi judeţul Ilfov. Cifra este susţinută de datele consiliilor locale, care indică aproximativ 100.000 de romi înregistraţi. Populaţia romă este localizată masiv în două cartiere — Ferentari (sectorul 5) şi Giuleşti (sectorul 6). Romii din Bucureşti reprezintă o societate paralelă cu puţine legături cu oraşul, dar unde s‑a conturat, în premieră, o iniţiativă comună a mai multor grupuri locale, pentru înfiinţarea Institutului European al Romilor (vezi p. 46).

Scena artistică

1 2

WMF Nomination Form, 2/26/2015 Cartografierea Socială a Bucureștiului, SNSPA, Departamentul de Sociologie (2011)

ontradicţiile fundamentale şi tendinţele contrare care acţionează în oraş generează o permanentă stare de haos creativ. Din această ciocnire între realităţi s‑a născut o ener‑ gie specifică, o tensiune subterană care alimentează în mod constant procesele de la supra‑ faţă marcate de autenticitate. Viaţa culturală a Bucureştiului este un melanj bogat între cultura tradiţională (elitistă) — reprezentată de un sector consistent de arte ale spectacolului (teatru, operă, dans şi muzică), dar şi de o reţea extinsă şi diversă de muzee —, o cultură de masă (recreere) — reprezentată de un număr tot mai mare de festivaluri, concerte şi evenimente în aer liber — şi o scenă a artelor contemporane cu dezvoltare rapidă. Sectorul cultural şi artistic are patru tipuri de structuri culturale, fiecare cu propria organizare economică şi artistică: instituţii culturale municipale şi naţionale, organizaţii independente şi organizaţii private. Deşi toate sunt la fel de importante în viaţa culturală a oraşului, ele sunt, de fapt, fenomene separate. Absenţa unei strategii culturale generale şi lipsa unor agende culturale comune menţin fragmentarismul vieţii culturale. Considerăm drept sector independent organizaţiile artistice care nu dispun de bugete anuale (ce vin fie de la municipalitate, fie de la Ministerul Culturii) şi îşi asigură finanţarea pe bază de proiecte. Conform unei prime cartografieri a acestui sector, realizată în prima etapă a elaborării Strategiei Culturale 2016–2026, scena independentă este fragmentată şi ea, cu peste 300 de organizaţii, operatori şi artişti individuali care activează în întreg spectrul cul‑ tural. Dezvoltarea rapidă din ultimii 15 ani este rezultatul integrării în fiecare an a unui mare număr de tineri absolvenţi ai facultăţilor din domeniu din toată ţara, ceea ce face ca acesta să fie cel mai activ şi mai inovator sector al scenei culturale bucureştene. (continuă pe p. 6)

Bucureştiul în cifre

• •

•

• •

• Populaţie Bucureşti şi Sectoare Sectorul 1

225.453

Sectorul 2

345.370

Sectorul 3

385.439

Sectorul 4

287.828

Sectorul 5

271.575

Sectorul 6

367.760

Bucureşti

1.883.425

•

• • •

Bucureştiul are o suprafaţă de 238 km2, 2.627 de monumente istorice, 11 lacuri, 4.506 ha spaţii verzi. Bucureştiul este a unsprezecea aglomerare urbană din Europa şi a şasea capitală din UE, una dintre capitalele europene cu cea mai mare densitate a populaţiei şi se află pe locul al doilea din punct de vedere al sărăciei. Bucureştiul are o populaţie stabilă de aproape 2 milioane de locuitori, formată din români (97,3%), dar şi maghiari, romi, ucraineni, germani, turci, tătari, slovaci, bul‑ gari, croaţi, greci, italieni, evrei, cehi, polonezi, chinezi, armeni, ceangăi, macedo‑ neni1. Acestora li se adaugă încă 25–33% din populaţia stabilă, reprezentând locuitori fără mutaţie definitivă.2 Bucureştiul este împărţit în şase sectoare, fiecare administrat de câte o Primărie de sector. Până în prezent, nu există un consens administrativ în legătură cu numărul de cartiere ale oraşului, dar Planul Urbanistic General al Bucureştiului (care va fi votat de Consiliul General al Municipiului Bucureşti în decembrie) identifică 70 de cartiere diferite. Doar 54% dintre bucureşteni s‑au născut în oraş. 37% dintre locuitori au venit şi s‑au stabilit în Bucureşti pentru şi după studii, iar alţi 24% datorită locului de muncă. Bucureştiul este un oraş tânăr, în care mare parte a populaţiei o reprezintă Generaţia Y: o categorie de public foarte activă în mediul online, dornică de socializare în spaţii neconvenţionale, cetăţeni globali care vor să fie conectaţi la trendurile internaţionale (47% din populaţie are între 15 şi 44 de ani)3. Bucureştiul are 378 de biblioteci (publice, municipale, universitare), 37 de muzee, 46 de instituţii de spectacol şi concert, care au atras peste 1,1 milioane de spectatori în 2014. Bucureştiul este un puternic centru universitar, cu 120 de licee şi 33 de universităţi publice şi private şi campusuri universitare, care atrag elevi şi studenţi din toată ţara. Cele 9 universităţi cu profil artistic aveau, în 2013, peste 7.500 de studenţi.

Tipuri de evenimente

Nr. de reprezentaţii

Vizitatori/spectatori în 2014

Spectacole la instituţiile de spectacole şi concert

5.320

1.137.510

Spectacole de teatru

3.258

561.086

Animaţie

504

122.445

Operă

305

138.527

Muzicale de estradă şi operetă

104

36.649

Filarmonică şi orchestre simfonice

289

94.106

Circ

120

82.766

Ansambluri artistice

733

97.612

Universităţi cu profil artistic Universitatea Naţională de Teatru şi Film „I.L.Caragiale” Universitatea Naţională de Arte Bucureşti — UNArte Public

Universitatea Naţională de Muzică Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” Universitatea Bucureşti — Istorie, Literatură

1 2 3

Conform ultimului Recensământ al populaţiei şi locuinţelor, date extrase 18 septembrie 2015. Conform estimărilor CURS, 2014 Conform ultimului Recensământ al populaţiei şi locuinţelor, date extrase 18 septembrie 2015.

Universitatea Spiru Haret — Arte, Arhitectură, Litere Privat

Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir — Limbi şi literaturi străine, Istorie Universitatea Hyperion — Actorie, Cinematografie, Istorie, Limba şi literatura română, Limbi străine Universitatea Română de Ştiinţe şi Arte Gheorghe Cristea — Artele spectacolului de teatru, Coregrafie

(continuare de la p. 4)

Finanţarea anuală a instituţiilor culturale naţionale şi municipale şi a sectoarelor indepen‑ dente a subminat capacitatea acestora de a dezvolta proiecte multianuale. Impredictibilitatea financiară le‑a redus drastic şansele de participare la programe cu finanţare europeană, pre‑ cum şi posibilitatea de a coproduce evenimente şi festivaluri europene. Bucureştiul se caracterizează printr‑un număr redus de coproducţii europene şi interna‑ ţionale în ultimii trei ani, precum şi printr‑un număr redus de rezidenţe ale artiştilor europeni. Printre instituţiile culturale locale cu profil european menţionăm: Muzeul Naţional al Ţăranului Român — membru ICOMOS şi Muzeul European al Anului în 1996; Teatrul Bulandra — membru din 1992 al Uniunii Teatrelor din Europa; Teatrul Naţional Bucureşti — membru fondator al reţelei New European Theatre Action (NETA); Centrul Naţional de Artă Tinerimea Română — membru al Fundaţiei Europene a orchestrelor naţionale de tineret. Bucureştiul are cel mai mare număr de universităţi de artă din România (şapte) şi peste 7.500 de studenţi înregistraţi anual la facutăţile de profil.

Viaţa culturală a Bucureştiului

ucureştiul are o tradiţie istorică bogată a artelor spectacolului, având în centru Teatrul Naţional, precum şi diversele muzee mari şi reţelele de biblioteci publice, care asigură mai mult de jumătate din produsele culturale ale oraşului: spectacole de teatru, dans şi muzică, dar şi expoziţii, conferinţe şi evenimente educative (5.320 de evenimente anual). Evenimentele transdisciplinare sunt produse în majoritate de către scena indepen‑ dentă de artă contemporană, mai puţin dezvoltată decât cea instituţională, atât ca număr de evenimente, cât şi ca audienţă. Dezvoltarea scenei artelor contemporane în Bucureşti se datorează eforturilor con‑ stante şi susţinute ale independenţilor. Vârful de lance a fost, încă de la începutul anilor 1990, scena dansului contemporan şi a artelor vizuale, în special Centrul Naţional al Dansului — Bucureşti (CNDB) şi Muzeul Naţional de Artă Contemporană (MNAC). Element compensator pentru absenţa unei strategii culturale a oraşului, festivalurile s‑au înmulţit foarte rapid în ultimii 20 de ani, acoperind aproape toate domeniile artistice. Conform studiului nostru, peste 54% dintre bucureşteni participă la astfel de evenimente3. Numărul tot mai mare de festivaluri reprezintă un răspuns al profesioniştilor la scăderea dra‑ matică a publicului de film în anii 1990 şi la lipsa unei reţele de distribuţie a filmelor euro‑ pene. Evenimente şi festivaluri independente, precum Bucharest Design Week (20.000 de vizitatori) şi târgul de artă contemporană Art Safari (19.000 de vizitatori în 2015), au rol edu‑ cativ şi de formare a unor tipuri noi de public, în timp ce evenimente ca Nopţile Albe s‑au dovedit a fi cele mai populare.

Infrastructura culturală: un dezechilibru spaţial şi un paradox al spaţiului

Barometrul Cultural Bucureşti 2015, a fost comisionat de ARCUB către Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală

nfrastructura culturală este distribuită inegal în oraş, cu mai mult de 80% din dotările cul‑ turale aflate într‑o zonă centrală de 8 km2, dintr‑o arie metropolitană totală de 400 km2 (vezi harta p. 8). Partea invizibilă a acestei centralizări excesive de spaţii culturale şi evenimente este faptul că cele două treimi din oraş care trăiesc în cartiere nu au o ofertă culturală locală. Multe dintre fostele case de cultură şi cinematografe de cartier s‑au închis după 1989, în urma privatizării clădirilor publice. În multe cartiere, mall‑urile sunt singura alternativă pentru petrecerea timpului liber. Problema spaţiului în oraş este esenţială pentru înţelegerea identităţii şi agendei cul‑ turale a acestuia: spaţiul ca loc, spaţiul ca loc de mişcare, spaţiul ca teritoriu, spaţiul ca infrastructură şi ca spaţiu creativ. Accesul la spaţiile culturale formale este strict limitat la instituţii de stat şi municipale. Nu există dotări permanente pentru noua generaţie de artişti, iar puţinele dotări care au fost asociate cu scena independentă au dispărut în 2010, în urma crizei financiare. Cel mai evident exemplu este cel al Centrului Naţional al Dansului — Bucureşti (CNDB), care a fost evacuat din sediul Teatrului Naţional în 2011, iar acum este găzduit într‑un sediu impropriu, unde funcţionează cu un buget minim. 6

Bucureştiul este în sine un paradox spaţial, cu un potenţial uriaş de spaţii neocupate, în timp ce comunitatea artistică independentă este serios afectată de lipsa de spaţii pentru artă şi creaţie. Nu este doar o simplă problemă de infrastructură, ci mai degrabă o problemă de principiu, de a accepta că şi sectorul artelor contemporane merită să aibă vizibilitate în oraş. În analiza comună pentru Strategia Culturală şi CEaC am identificat o paletă largă de spaţii cu potenţial pentru activităţi culturale şi artistice, neutilizate în prezent din cauza situaţiei lor juridice neclare, a lipsei investiţiilor şi a dezinteresului public (vezi harta p. 8). Există un potenţial uriaş şi în clădirile industriale şi fabricile abandonate din oraş, care pot oferi oportunităţi de deschidere a unor spaţii artistice temporare în cartierele uitate din punct de vedere cultural.

Consumul cultural

otrivit primei analize realizate la scara întregului oraş, dihotomia cultură de masă ver‑ sus cultură elitistă nu poate fi aplicată în cazul Bucureştiului, deoarece publicul con‑ sumă ambele forme de produse culturale. Mai mult de 80% din populaţie îşi petrece timpul liber în parcuri şi zone verzi, iar pe locurile doi şi trei se clasează mersul la cumpărături la mall şi mersul la biserică. Conform Barometrului Cultural Bucureşti 2015, aproximativ 57% din respondenţi nu au mers niciodată la o expoziţie în ultimele 12 luni, iar 47,4% n‑au participat niciodată la un festival. Consumul cultural în cartiere este mai scăzut decât media, din cauza dezechilibrului centru‑periferie, cele mai afectate fiind sectoarele 5 şi 6 (vezi harta p. 8). Grupurile de vâr‑ stă 28–35 de ani şi 35–50 de ani sunt cele vizate pentru extinderea ofertei culturale în carti‑ erele periferice. Indicii de consum cultural arată că primele trei activităţi preferate ale bucureştenilor sunt mersul la cinema (46%), participarea la evenimente şi festivităţi locale (45,3%) şi mersul la teatru (45,1% — procent ridicat care reflectă tradiţia teatrală consistentă a Bucureştiului). Acelaşi studiu arată că 37% dintre respondenţi se declară satisfăcuţi de calitatea evenimente‑ lor culturale instituţionale. Mai mult de 66% dintre cei care merg la teatru preferă spectaco‑ lele în sală, numai 8,9% declarându‑se dispuşi să asiste la un spectacol în spaţii alternative. În 2014, mai mult de 80% dintre evenimente au avut loc în clădiri, în spaţii închise. Tranziţia de la un sector cultural controlat de stat la unul bazat pe principiile pieţei a fost lipsită de o viziune de ansamblu strategică. Fără nicio monitorizare, dar beneficiind de accesul tot mai larg la Internet, explozia produselor culturale comerciale în Bucureşti a antrenat radical şi transformarea tiparelor activităţilor culturale. Cetăţeni ai Bureştiului şi ai Europei

tudiul nostru arată că 44% dintre cetăţenii Bucureştiului au o rudă apropiată sau un membru al familiei care locuieşte în altă ţară UE (circa 800.000 de persoane), iar 30% au prieteni din alte ţări, 16% citesc un ziar străin în original (circa 300.000 de persoane) şi 32% urmăresc posturi TV europene.

Cum îşi percep bucureştenii oraşul?

umai 34% sunt de acord că Bucureştiul este un oraş european, iar un procent similar consideră că Bucureştiul merită să fie Capitală Europeană a Culturii, în timp ce 66% apreciază că Bucureştul este un oraş creativ şi dinamic, iar 70% se declară nemulţumiţi de numărul mare de maşini din oraş (circa 1,12 milioane de maşini înregistrate în Bucureşti în 2013) şi 82% sunt de acord că Bucureştiul este un oraş aglomerat.

Regiunea Bucureşti–Ilfov A3 NUCI

GRUIU

CIOLPANI

JUDEȚUL ILFOV PERIȘ SNAGOV

GRĂDIȘTEA

MOARA VLASIEI BALOTEȘTI DASCĂLU

PETRECHIOAIA

CORBEANCA

BUFTEA OTOPENI

ȘTEFĂNEȘTII DE JOS

TUNARI

MOGOȘOAIA

AFUMAȚI

SECTOR 1

CHITILA

VOLUNTARI

GĂNEASA

SECTOR 2

DRAGOMIREȘTI VALE

DOBROEȘTI

PANTELIMON BRĂNEȘTI

SECTOR 6

CIOROGÂRLA

CHIAJNA

SECTOR 3 DOMNEȘTI

SECTOR 5

GLINA

BRAGADIRU

POPESTI-LEORDENI

CERNICA

SECTOR 4

MAGURELE CORNETU JILAVA

DĂRĂȘTI-ILFOV BERCENI

1 DECEMBRIE

COPĂCENI

VIDRA

Infrastructură culturală

Teatre

Obiective culturale din Județul Ilfov

Cinema

Obiective reprezentative

Galerii de artă

Spații abandonate

Alte tipuri de spații culturale

Spații de concert

Librării

Forturi

Muzee

Comune

Institute Culturale

Sate

Centre Culturale

Orașe (Județul Ilfov)

Parcuri

Zona Administrativă a Județului Ilfov

Lacuri

Regiunea Bucureşti–Ilfov Oraşul dumneavoastră are în plan implicarea zonei limitrofe? Explicaţi această opţiune.

Cu tot mai mulţi oameni făcând naveta zilnic către oraş, Bucureştiul şi Ilfovul încearcă să se adapteze la tranziţia către metropolă.

ucureştiul este un oraş în continuă schimbare şi, din multe puncte de vedere, încearcă să se adapteze tran‑ ziţiei către o structură de metropolă. În mod clar, acesta este principalul motiv pentru a include Judeţul Ilfov, care încon‑ joară oraşul, în conceptul şi proiectul CEaC. Limitele administrative ale oraşului nu mai corespund cu oraşul real, în termeni de structură urbană, migraţie regi‑ onală şi tipare de mobilitate, infrastructură culturală şi recre‑ aţională, potenţial turistic şi economic. După 1990, situaţia s‑a schimbat dramatic. Ca urmare a mobilităţii lipsite de restricţii post 1990, a investiţiilor şi dezvoltărilor imobiliare, comerciale şi private, de aseme‑ nea nerestricţionate, oraşul a atras un nou val de imigrare din restul ţării, cu zeci de mii de tineri veniţi în căutare de oportunităţi de educaţie şi de angajare. În acelaşi timp, o miş‑ care de migrare din centrul oraşului şi chiar din oraş (combi‑ nată cu un proces migraţional important, având ca destina‑ ţie UE, începând din 2007, în creştere din 2014) a determinat o scădere a populaţiei Bucureştiului şi o creştere a popula‑ ţiei în Judeţul Ilfov (familii tinere care îşi doresc condiţii de viaţă mai bune, un mediu mai „verde” şi condiţii de locuit mai ieftine). Datele comparative de la Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că, în realitate, interiorul oraşului s‑a extins semnificativ:

Bucureşti Judeţul Ilfov Regiunea Bucureşti–Ilfov

1990

2000

2013

2,127,194

2,009,200

1,875,389

279,503

275,404

406,855

2,406,697

2,284,604

2,228,224

um tot mai multe persoane fac naveta zilnic spre Bucureşti, pe distanţe de până la 60 km, este de aştep‑ tat ca această tendinţă de redistribuire să continue. La nivel strategic, este aşadar logic să extindem defini‑ ţia oraşului în contextul CEaC, deoarece aceasta reflectă un Bucureşti în schimbare, şi să adoptăm definiţia mai largă a metropolei. Municipiul Bucureşti şi Judeţul Ilfov au stabilit un parteneriat strategic cu Consiliul de Dezvoltare Regională Bucureşti–Ilfov (ADRBI), autoritatea regională de adminis‑ trare a fondurilor strategice la nivel naţional şi european. 9

ADRBI este responsabilă pentru investiţiile strategice regio‑ nale în perioada 2014–2020. Agenţia a fost de acord să susţină Bucureşti2021, prin investiţii în programe concrete, aliniate la priorităţile regionale ale UE. Acesta este un alt motiv esen‑ ţial pentru structurarea proiectului la nivel regional. O perspectivă regională va susţine o colaborare mai bine integrată şi va consolida rolul strategic al culturii. Perspectiva regională poate întări semnificativ turismul cul‑ tural, una dintre cele nouă priorităţi strategice ale Programul Operaţional Regional 2014–2020. Bucureşti2021 poate juca un rol esenţial în această strategie. Oraşul Bucureşti nu are o strategie de turism proprie în momentul de faţă, ceea ce poate deveni un beneficiu major direct pentru CEaC, prin atragerea de investiţii în marketing internaţional, poziţio‑ nare strategică şi infrastructură turistică. Ilfovul aduce în proiect obiective culturale importante (ex. centrele culturale Mogoşoaia şi Snagov), dar are şi zone importante cu o populaţie care suferă de multiple tipuri de privaţiuni sociale, situându‑se pe primele locuri la nivel naţi‑ onal (15–40% din populaţie afectată de multiple privaţiuni) şi incluzând mai multe comunităţi cu densitate mare de popu‑ laţie romă. Potrivit Atlasului Zonelor Marginalizate din România (Banca Mondială, 2013), Buftea, Măgurele şi Chitila se numără printre zonele cu cel mai mare procent de populaţie care tră‑ ieşte în zone dezavantajate, având drept criteriu condiţiile de locuit, şi cu cel mai mare procent de populaţie margina‑ lizată (13,5–11,5%). Obiectivul de a include în CEaC comunită‑ ţile marginalizate va fi extins, iar tema Peripheral Outsiders va avea o semnificaţie sporită pentru Ilfov. În final, „agenda verde” a programului Bucureşti2021 va căpăta greutate în măsura în care subiecte precum degra‑ darea mediului, poluarea apelor, extinderea urbană şi lipsu‑ rile materiale grave în zona rurală vor fi conectate cu pro‑ grame din Greentopia, dar şi cu iniţiative „soft” (crearea unor coridoare albastre şi verzi în oraş).

Argumentaţia pentru Bucureşti De ce doreşte oraşul dumneavoastră să participe la competiţia pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii?

Bucureştiul se află astăzi în punctul unde trebuie să‑şi facă socotelile şi să acţioneze asupra aspectelor invizbile care l‑au blocat în ultimii 25 de ani. Avem cinci puncte de plecare pentru motivarea acestei candidaturi.

1. Reconstruirea încrederii cetăţenilor în oraş şi recuperarea valorilor cetăţeneşti În momentul în care scriem acest dosar de candidatură, primarul suspendat al Bucureştiului este acuzat de corupţie, în aceeaşi situaţie aflându‑se şi doi dintre primarii de sector. Într‑un moment crucial pentru viitorul oraşului nostru, considerăm candidatura drept o şansă de reconectare a cetăţenilor cu oraşul şi de reconstruire a încrederii cetăţenilor în autorităţi. Cine ia parte la această competiţie? Bucureştiul, capitala României, sau cetăţenii celui mai mare oraş din România? Răspunsul a apărut foarte devreme, în stadiul de pregătire a candidaturii: este vorba despre bucureşteni şi nu despre cel mai mare oraş din România, centrul puterii politice şi oraşul cu cel mai mare număr de instituţii culturale din ţară. Procesul nostru a dezvăluit că, în cazul Bucureştiului, valorile fundamentale cetăţe‑ neşti, cum sunt legătura emoţională cu oraşul, mândria civică şi încrederea, s‑au pierdut, ceea ce a avut drept efect o completă dezangajare civică. Un sondaj Eurostat din 2013 arată că numai 25% dintre cetăţenii Bucureştiului au încredere în autorităţile locale.

Reconstruirea legăturii emoţionale a cetăţenilor cu oraşul lor

Un nou contract între oraş şi cetăţeni

utilarea ţesutului urban, a infrastructurii şi a patrimoniului, prin demolările masive din anii 1980, a deconectat brutal oraşul de trecutul său şi a lăsat cicatrici in—vizi‑ bile la toate nivelurile. Deconectarea emoţională a cetăţenilor de locul unde trăiesc a avut un impact direct asupra mândriei lor locale, care a dus la o lipsă de implicare civică şi la un dezinteres total faţă de marile probleme ale oraşului. Situaţia a fost agravată şi de lipsa de transparenţă şi de lipsa consultărilor formale cu grupurile de cetăţeni. Într‑un oraş cu o populaţie de aproape 2 milioane de locuitori, am identificat doar 14 grupuri de activism civic care acţionează, punând în legătură locuitorii şi autorităţile locale, pentru a rezolva diverse probleme ale comunităţii. a multe alte capitale de ţări foste comuniste, dominaţia puterii centralizate a fost vizi‑ bilă prin proiecte pe scară largă şi evenimente festive de masă, care n‑au făcut decât să‑i reducă la tăcere pe cetăţeni şi să‑i împingă spre periferia vieţii civice a oraşului. Lăsându‑i fără nicio putere de decizie, Capitala socialistă şi‑a făcut invizibili propriii cetăţeni. Situaţia este cel mai bine ilustrată de diferenţa uriaşă de scară între clădirea mamut a Casei Poporului şi arhitectura la scară umană a Bucureştiului. Ironic, denumind zona nou‑construită Centrul Civic, dictatura a recunoscut involuntar breşa imensă pe care a cre‑ at‑o între puterea centralizată şi implicarea civică. Considerăm că CEaC poate oferi un model pentru o platformă neutră, independentă, care să acţioneze ca model de democraţie participativă, departe de situaţiile sistemice actu‑ ale, conciliind structurile democratice formale şi informale. Cu aproape 2 milioane de cetăţeni care trăiesc în şase sectoare, fiecare sector având dimensiunile unui oraş mediu cu 250.000 de locuitori, Bucureştiul poate fi perceput şi ca

suma a 70 de cartiere, micro‑comunităţi urbane separate de graniţe imaginare. Cu cine can‑ didăm? Cu oraşul mare, cu uniunea a şase oraşe mari sau cu micro‑comunităţile urbane? După decenii de centralizare, urmate de aproape 20 de ani de abordare neoliberală, care au lăsat loc pentru soluţii universale (fie politice, fie comerciale), identitatea locală a cartierelor de tip „dormitor” a devenit invizibilă. Fie uitate, fie ascunse în spatele şirurilor de blocuri de apartamente standardizate construite în anii 1950–1970, aceste micro‑oraşe, în care trăiesc circa două treimi dintre locuitorii din Bucureşti, trebuie repuse în circulaţie.

2. Recuperarea identităţii europene a Bucureştiului

CEaC ca platformă de susţinere a Bucureştiului în încercarea de a include Europa şi a Europei de a include Bucureştiul

n cursul procesului de pregătire a candidaturii, ne‑am întors de multe ori la problema identităţii Bucureştiului, care a apărut ori de câte ori am abordat aspectele ce definesc un oraş de o asemenea complexitate: aşezarea geografică, profilul cultural şi trăsăturile sale unice, aspectele politice, actuala tranziţie de la supra‑centralizare la neoliberalismul de tip laissez‑faire, identitatea europeană a oraşului şi contribuţia sa la valorile europene. Titlul este o şansă de refacere a legăturilor pierdute şi nevăzute ale Bucureştiului cu oraşe cu care acesta are o istorie şi valori comune, precum Viena şi Budapesta, pe axa ţărilor dunărene, Belgradul şi Sofia, pe axa balcanică, Parisul şi Berlinul, pe direcţia Europa Occidentală, precum şi cu oraşe din ţările de la Marea Neagră. Considerăm CEaC drept oportu‑ nitatea de a activa potenţialul Bucureştiului de legătură geografică şi culturală între Est şi Vest. Candidatura nu se referă numai la legăturile geografice, ci şi la cele culturale şi artis‑ tice. Considerăm CEaC drept instrument strategic de reconectare a instituţiilor culturale din Bucureşti cu artiştii europeni şi internaţionali, în special în domeniul artelor contemporane.

3. O nouă perspectivă asupra Europei

C Bucureştiul, versiune comprimată a unui oraş european

Cifrele arată procentajul celor care nu au participat niciodată la un anumit tip de eveniment cultural: cinema: 35%; muzică clasică: 77%; muzică live/entertainment: 50%; teatru: 39%; muzee: 32%; festivaluri: 47%; folclor: 67%; biblioteci: 57%. Aproximativ 15% dintre cetăţenii Bucureştiului, respectiv circa 200.000, nu au participat niciodată la evenimente culturale (din categoriile de mai sus). Alţi 200.000 participă rareori la un eveniment cultural pe parcursul unui an. Aceste cifre reprezintă adevărate provocări şi oportunităţi pentru sectorul cultural şi CEaC.

ăutând trăsături comune în toate aspectele care arată identitatea fragmentată a Bucureştiului, ne‑am oprit la particularitatea sa de oraş prins între două extreme, aşe‑ zat pe graniţă, la periferie. Abordăm această periferie din mai multe perspective: geografic, ca loc unde Europa de Sud‑Est întâlneşte Balcanii, şi cultural, ca spaţiu dinamic marcat de autenticitate, dar şi ca spaţiu de potenţiale transformări. Oraşul este prins între absenţa legăturii naturale cu regiunea balcanică şi dorinţa de a se conecta cu alte oraşe care trec, din multe puncte de vedere, prin acelaşi proces de redefinire a rolului lor în Europa. Trecând prin dilemele fundamentale care caracterizează oraşul, nu numai a balansu‑ lui între Est şi Vest, ci şi între puterea centralizată şi puterea democratică, între utopie şi distopie, am înţeles că Bucureştiul este o versiune comprimată, unică, a unui mare oraş european modern. Considerăm că Bucureştiul oferă un compendiu de experienţe şi probleme în care se regăsesc toate oraşele europene de dimensiunile şi mărimea sa, printre care fragmentarea spaţială şi administrativă, inegalitatea tot mai accentuată a distribuţiei resurselor şi finanţă‑ rii, cartiere şi comunităţi izolate şi abandonate din punct de vedere cultural. Toate aceste multiple straturi invizibile şi deconectate sunt cele care fac Bucureştiul locul perfect pentru un experiment urban şi cultural.

4. Echilibrarea inegalităţilor culturale

ai mult de două treimi din populaţia Bucureştiului trăieşte în afara zonei centrale, unde sunt concentrate circa 80% din instituţiile şi activitatea culturală. Consumul cultural în cartiere este redus în principal la filme comerciale şi mall‑uri. Nu numai oraşul socialist şi‑a transformat locuitorii în cetăţeni invizibili. Oraşul capitalist a con‑ tinuat să facă acest lucru, marginalizând, din punct de vedere cultural, mulţi dintre cetăţe‑ nii săi. Rezultatele amplului Barometru Cultural Bucureşti 2015 referitoare la viaţa culturală subliniază clar acest aspect. O mare parte a populaţiei are un nivel scăzut de participare1. 13

Potenţialul nefolosit al instituţiilor culturale

Considerăm că această reechilibrare este crucială pentru viaţa culturală a oraşului şi credem că CEaC poate oferi acces egal la cultură pentru toţi bucureştenii. Cum noi avem în vedere deschiderea unor noi teritorii culturale, considerăm CEaC oportunitatea de a spori accesul la cultură în cartierele periferice ale oraşului şi de a determina oraşul să se concentreze mai degrabă pe producerea de cultură, decât pe consum. Bucureştiul are cea mai bogată şi mai activă scenă artistică independentă din România (vezi p. 4). Totuşi, acest potenţial creativ uriaş este fragmentat şi folosit la minimum, din cauza lipsei de finanţare, de spaţii şi de strategii coerente pentru arta contemporană.

5. Captarea potenţialului cultural şi creativ al Bucureştiului

nstituţiile culturale naţionale şi municipale funcţionează ca unităţi închise, care rareori se manifestă dincolo de sediile lor din centrul oraşului. Mai mult de 80% dintre evenimen‑ tele culturale din 2014 din Bucureşti au avut loc în spaţii fizice închise. Puterea lor de iradiere este limitată la publicul captiv căruia i se adresează, începând din anul 2000. Foarte puţine dintre aceste instituţii şi‑au deschis porţile pentru colaborări locale, naţionale sau europene. Considerăm că titlul CEaC este esenţial pentru deschiderea instituţiilor culturale către cartiere şi periferiile oraşului, precum şi la nivel regional, naţional şi european.

Spaţii artistice nefolosite

Cercetarea noastră arată că aproximativ 400 de clădiri şi spaţii industriale din oraş sunt neo‑ cupate şi aşteaptă oportunităţi comerciale. Considerăm CEaC drept un factor decisiv pentru accesul artiştilor locali şi europeni la spaţiile nefolosite ce prezintă potenţial artistic şi creativ. Bucureştiul nu are o strategie de turism, iar turismul cultural n‑a fost niciodată o prioritate. Pe de altă parte, numărul tot mai mare de iniţiative de turism alternativ, alături de interesul tot mai mare acordat în ultimul deceniu de presa internaţională, indică un potenţial clar al oraşului în această direcţie. Cât priveşte obiectivele culturale neexploatate, s‑a remarcat în ultima vreme un interes turis‑ tic tot mai mare pentru arhitectura socialistă şi cea modernistă a oraşului. (Bucureştiul se numără printre puţinele oraşe europene care încă mai deţin un patrimoniu impresionant de clădiri din anii 1920–1940. Un potenţial cu totul invizibil în momentul de faţă sunt cele 189 de hectare ale Deltei Văcăreşti, o rezervaţie naturală în mijlocul oraşului, care a fost declarată zonă naturală pro‑ tejată. O oportunitate încă neutilizată de artişti şi peisagişti, aceasta poate deveni o impor‑ tantă atracţie pentru eco‑turism.

Descătuşarea potenţialului creativ al tinerilor

Migraţia minţilor creative ale Bucureştiului către Europa s‑a accelerat după criza econo‑ mică, în urma căreia s‑au închis porţile instituţiilor culturale pentru generaţii întregi de absolvenţi de profil cultural. În rândurile absolvenţilor în vârstă de 24–30 de ani, rata şomajului este de 24%, în con‑ diţiile în care 30% dintre absolvenţi au plecat în Europa în 2014. Considerăm că CEaC este un instrument care va permite descătuşarea potenţialului creativ al tinerei generaţii, o platformă care să încurajeze o nouă gândire şi să angreneze tineretul creativ, inovator în plan social şi cu abilităţi pentru comunicare şi media, din oraş.

oraşul in—vizibil Explicaţi conceptul programului care va fi lansat în cazul în care oraşul este nominalizat Capitală Europeană a Culturii.

Prin potenţial înţelegem legăturile, conexiunile, energiile creative, comunităţile, viitorurile posibile ale oraşului şi, nu în ultimul rând, cel mai valoros bun al oraşului — cetăţenii săi Prin invizibil înţelegem încătuşat, acoperit, uitat, ignorat, marginalizat, nefolosit, nerealizat şi necunoscut Prin transformarea invizibilului în vizibil înţelegem implicarea, capacitarea, concilierea punctelor de vedere opuse, canalizarea energiilor, reconectarea, clădirea încrederii, scoaterea la lumină a potenţialului, evidenţierea culturii prin efectele ei, deschiderea, imaginarea

e baza analizei noastre asupra oraşului, care a pus în evidenţă multiplele aspecte diver‑ gente şi deseori în conflict ale realităţii sale culturale, sociale şi urbane, am ajuns la concluzia că o mare parte din identitatea şi potenţialul oraşului este în prezent scufundată, înăbuşită, uitată, nerealizată şi neimaginată. Ţinând cont de fragmentarea constitutivă a oraşului, decuplarea sistemică şi lipsa de încredere a cetăţenilor, oraşul in–vizibil vrea să scoată la iveală ceea ce uneşte şi angajează. Să analizeze potenţialul existent şi să lucreze cu el, să se concentreze asupra punctelor comune şi să canalizeze acest potenţial. Să folosească puterea invizibilă a culturii ca pe un instrument de transformare şi să‑i aducă în centrul acestei transformări pe cetăţenii crea‑ tivi ai oraşului. Şi, prin aceasta, să facă vizibil invizibilul. Capitala Europeană a Culturii 2021 va fi actualul Bucureşti invizibil al Europei şi Europa invizibilă a Bucureştiului. Conceptul programului va fi dezvoltat pe trei direcţii, care traduc oraşul in–vizibil ca: Pierdut şi Regăsit În acest sens, Bucureşti2021 va dezvolta proiecte care să pună în evi‑ denţă istoria pierdută/uitată/invizibilă a oraşului şi memoria colectivă a locuitorilor, pre‑ cum şi legăturile pierdute cu Balcanii şi cu restul Europei. Tema de program îşi propune să reconecteze emoţional oraşul cu cetăţenii săi şi să remodeleze legăturile cu Europa în con‑ textul secolului 21, subliniind identitatea şi specificul oraşului. Din această perspectivă, privim memoria ca pe un construct mai amplu şi complex. Memoria unui oraş este şi memoria colectivă a locuitorilor săi, memoria agregată a institu‑ ţiilor şi memoria vie a cartierelor şi comunităţilor. Periferii: Înăuntru–În afară Abordăm conceptul periferiei din perspectivă geografică, drept locul unde Europa de Sud‑Est întâlneşte Balcanii, şi culturală, vizând minorităţile etnice invizibile şi grupurile marginalizate, precum persoanele dezavantajate şi bătrânii. Printre obiectivele acestei teme a programului se numără urmărirea traseelor de migraţie, pentru care Bucureştiul este fie origine, fie destinaţie, şi contestarea stereotipului european care îi vede pe români şi zona Balcanilor ca outsideri periferici. Privim şi oraşul în sine, atât din perspectivă spaţială, cât şi din perspectiva identită‑ ţii culturale, scoţând în evidenţă realităţile existente ale Bucureştiului, cum sunt minorită‑ ţile neluate în seamă şi comunităţile marginalizate şi dezavantajate, cu scopul de a contesta stereotipurile de percepţie. O altă direcţie a programului este deschiderea oraşului, pentru ca acesta să fie acce‑ sibil în egală măsură pentru toţi cetăţenii săi şi pentru nou‑veniţi, prin înlăturarea graniţe‑ lor (limitelor) vizibile şi invizibile. Gardurile care înconjoară blocurile de apartamente şi graniţele mentale care definesc cartierele şi separă comunităţile, inclusiv cele care izolează comunităţile de romi, şi obsta‑ colele invizibile care fac oraşul practic inaccesibil persoanelor defavorizate sunt principa‑ lele puncte de plecare pentru programe şi proiecte. Microtopii Tema programului recunoaşte implicit fragmentarea structurală a oraşului, aşa cum este reflectată de spaţiul fizic, de ţesutul urban, de reţeaua de transport, de mediul cultural segregat şi de scena artistică individualistă, de comunităţile izolate şi de o cultură dezordonată a muncii. În loc să lupte pentru a doborî barierele, zidurile şi gardurile care blochează energia şi obstrucţionează conexiunile dintre aceste insule de energie creativă, Bucureşti2021 pro‑ pune o abordare alternativă, care va folosi energia deja existentă în aceste micro‑teritorii — grupurile de activism comunitar artistic şi social — şi legătura vizibilă dintre ele, pentru a construi o nouă reţea de punţi culturale. 15

Contribuţia la strategia pe termen lung Un proces paralel şi coordonat între Strategia Culturală şi CEaC a inclus cercetări şi teme de analiză comune, conectarea obiectivelor şi un dialog cu sectorul cultural.

1. Descrieţi strategia culturală existentă în oraşul dumneavoastră la momentul candidaturii, precum şi planurile oraşului de consolidare a capacităţii sectoarelor culturale şi creative, inclusiv prin dezvoltarea unor legături pe termen lung între aceste sectoare şi sectoarele economice şi sociale din oraşul dumneavoastră. Care sunt planurile pentru sprijinirea activităţilor culturale după perioada pentru care este acordat titlul?

n vara anului 2014 Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a mandatat ARCUB — Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti să coordoneze procesul de formulare a pri‑ mei strategii culturale pe termen lung. Această decizie a fost luată pentru a asigura o siner‑ gie perfectă cu procesul candidaturii pentru CEaC şi, în mod special, în perioada 2016–2022. Aceste procese paralele, dar complementare, au inclus obiective de cercetare comune, conectarea obiectivelor celor două programe, dialogul comun cu sectorul cultural, cu cetă‑ ţenii şi administraţia oraşului, precum şi identificarea potenţialelor iniţiative ce pot fi lansate în cadrul CEaC şi dezvoltate pe termen lung, în contextul Strategiei Culturale. Înainte de această decizie nu a existat o strategie dedicată sectorului cultural. Ţinând cont de toate schimbările prin care a trecut oraşul Bucureşti din 1989, lipsa unei strategii culturale a constituit un handicap sever, ce a încetinit procesul de tranziţie şi a marginali‑ zat sectorul cultural în relaţie cu alte domenii ce au deja planuri de dezvoltare şi investiţii. Strategia culturală a municipiului Bucureşti este bazată pe o cercetare extinsă a sectorului cultural şi creativ: • O diagnoză preliminară care a inclus un număr semnificativ de operatori culturali în acţiuni precum interviuri, focus‑grup‑uri, chestionar la care au participat aproximativ 550 de instituţii publice, ONG‑uri, companii private, artişti, freelanceri, grupuri infor‑ male. Studiul a oferit un prim nivel de înţelegere a dinamicilor sectorului cultural, ghidând astfel direcţia cercetărilor ulterioare. • O cercetare despre investiţiile publice şi private în domeniul cultural în Bucureşti, în ultimii opt ani (2007–2015). • O cercetare despre modul în care îşi petrec bucureştenii timpul liber, în funcţie de diferite grupuri ţintă. • Un barometru cultural la nivelul oraşului, bazat pe răspunsurile a aproximativ 1.000 de cetăţeni. • 24 de studii suplimentare despre domenii şi sub‑domenii culturale ce nu au fost abor‑ date în diagnoza preliminară. • O cartografiere realizată de Facultatea de Urbanism asupra spaţiilor culturale poten‑ ţiale din oraş. Studiul identifică 400 de situri părăsite, care au potenţial de reconver‑ sie culturală. Raportul intermediar al Strategiei Culturale este structurat în jurul a şapte teme strategice, identificate ca fiind critice şi decisive pentru dezvoltarea pe termen lung a oraşului: • Relaţia dezechilibrată dintre centru şi periferie • Recuperarea spaţiului urban de către locuitorii oraşului, ca spaţiu al domeniului public • Patrimoniul Bucureştiului — zonă identitară abandonată • Specificul Bucureştiului • Bucureştiul ca oraş european: conectarea şi deconectarea Bucureştiului de spaţiul european, Bucureşti şi Europa • Potenţialul neexploatat al industriilor creative • Necesitatea de a ameliora în mod radical sistemul administrativ şi legislaţia 16

Aceste teme strategice au condus la formularea a şase obiective strategice prioritare: Ob.1. Încurajarea unei participări generalizate şi echilibrate a tuturor cetăţenilor ora‑ şului la sistemul cultural Ob.2. Poziţionarea Bucureştiului ca o capitală culturală atractivă a spaţiului european Ob.3. Recuperarea şi revalorizarea identităţii culturale prin patrimoniu material şi imaterial Ob.4. Creşterea calităţii vieţii bucureştenilor prin expunerea la experienţa culturală Ob.5. Transformarea paradigmei de gândire în antreprenoriatul în cultură Ob.6. Bucureştiul văzut ca oraş „conectiv” Procesul de dezvoltare a Strategiei Culturale va continua cu cercetări viitoare în iarna 2015– 2016. CGMB analizează în prezent un raport intermediar al strategiei culturale care ilustrează aspecte‑cheie din analizele realizate şi propune teme de dezvoltare strategică. Până la sfâr‑ şitul lunii februarie 2016, raportul intermediar va fi dezvoltat într‑un document complet, cu un plan de acţiune detaliat. Este de aşteptat ca până la depunerea dosarului de candida‑ tură CEaC final, Strategia Culturală să fi fost deja aprobată de către CGMB.

unicipaliatea intenţionează să consolideze capacitatea sectoarelor cultural şi crea‑ tiv, inclusiv dezvoltarea de legături pe termen lung între aceste sectoare şi sectoa‑ rele economic şi social din oraş. Strategia culturală abordează oraşul ca ecosistem. Sistemul cultural se intersectează cu sistemul economic, dimensiunea urbană, necesitatea permanentizării unui mediu curat, pri‑ etenos şi atractiv pentru cetăţenii Bucureştiului. Sistemul cultural este văzut, în acest sens, ca generator de calitate a vieţii şi ca un conector privilegiat în oraş. Cultura, în sens larg, va permite cetăţeanului să îşi adâncească atât sentimentul de apartenenţă, cât şi pe cel de promotor al oraşului Bucureşti. Ţinând cont de această abordare, tabelul de la (vezi p. 19) prezintă o serie de acţi‑ uni de susţinere potenţiale pentru sectoarele culturale şi creative, în conexiune cu temele strategice identificate în Strategia Culturală.

Impact cultural 3. În cazul în care titlul se acordă oraşului dumneavoastră, care este, în opinia dumneavoastră, impactul cultural, social şi economic pe termen lung asupra oraşului (inclusiv din punct de vedere al dezvoltării urbane)? (Pt. întrebarea 2 vezi p. 19)

• • •

•

Stabilirea unui Centru Cultural European, coordonat de ARCUB, ca un element crucial în asigurarea moştenirii europene a CEaC Dezvoltarea de centre culturale pe tot cuprinsul oraşului Un nivel de participare mai vast şi mai puternic în rândul cetăţenilor în sectorul cul‑ tural. Această participare se referă la: • Numărul de vizitatori (obiectivul este o creştere de 50%) • Participarea efectivă în cadrul actului cultural (creştere de 25%) • Iniţierea în noi forme artistice şi experienţe interdisciplinare (creştere de 25%) • O mai mare mobilitate a publicului în privinţa vizitării de spaţii noi pentru a expe‑ rimenta arta şi cultura în oraş (creştere de 50%) Un sector cultural mai puternic şi dinamic. Numărul mare de proiecte culturale dez‑ voltate pentru pregătirea şi implementarea CEaC va dezvolta capacităţile organizaţi‑ onale, manageriale şi antreprenoriale ale operatorilor culturali, ceea ce va conduce la crearea unui sector independent mai sustenabil. Indicatorii Cheie de Performanţă (ICP) includ procentul de operatori care consideră satisfăcătoare colaborarea cu alte sectoare şi cu alte tipuri de organizaţii, precum şi numărul de proiecte dezvoltate în parteneriat public‑privat.

Impact Social

ste anticipat un nivel mai mare de includere şi participare a cetăţenilor la viaţa carti‑ erului/oraşului. O nouă abordare a culturii poate stimula participarea grupurilor de cetăţeni care sunt momentan excluşi din „centru”: minorităţi etnice (ex. minoritatea romă), 17

persoanele cu dizabilităţi, vârstnicii sau pur şi simplu cetăţenii care locuiesc la periferie. ICP includ numărul de participanţi la workshop‑uri, ateliere de învăţare, apeluri dechise etc., procentul de cetăţeni care se simt incluşi în procesul de consultare asupra viitorului cartie‑ rului/oraşului lor, numărul de grupuri de iniţiativă locală care participă în procese publice. Un grad mai mare de deschidere şi toleranţă faţă de grupuri minoritare etnice, religi‑ oase, de gen. CEaC va promova rezultatele pozitive ale mixului cultural şi interdisciplinar, precum şi un mesaj general că toate (sub)culturile sunt bine primite în agenda culturală a oraşului. ICP includ procentul de cetăţeni care au un nivel de toleranţă mai mare faţă de grupurile minoritare şi procentul de cetăţeni care sunt informaţi despre culturile alterna‑ tive prezente în Bucureşti. ICP includ sondaje de opinie. Nivelul de competenţă culturală pentru copii/tineri în şcoală va creşte datorită progra‑ melor de tip „clase creative” şi a programelor culturale pe termen lung din şcoli. ICP includ numărul de proiecte continuate după 2021.

Impact urban

edefinirea spaţiului public ca spaţiu cultural, pentru a reflecta interesul public pen‑ tru nivelul de calitate a vieţii, şi implicit de calitate a spaţiului urban, va fi esenţială. Subiectul patrimoniului cultural urban va fi abordat mult mai serios, atât la nivelul de politici publice, advocacy şi promovare, implicând un angajament public ferm pentru a implementa modele patrimoniale sustenabile. Bucureştiul îşi va putea valorifica astfel patrimoniul, inclusiv pentru a atrage atenţia internaţională. ICP includ numărul de situri de patrimoniu care sunt conservate şi (re)valorificate, precum şi acoperirea media cu pri‑ vire la recuperarea patrimoniului industrial din Bucureşti. Proiectele „verzi” vor oferi o nouă perspectivă asupra periferiei oraşului şi vor des‑ chide publicului zone noi, precum spaţiul râului Dâmboviţa sau parcurile naturale de la periferie. ICP includ dimensiunea spaţiilor verzi care sunt revalorificate pentru uzul public. O nouă abordare pentru tema regenerării urbane, sub forma unui proces deschis, de tipul unui concurs public de idei, care să genereze idei inovative cu privire la (re)folosirea spaţiilor neutilizate din oraş. Acest proces va genera soluţii creative pentru siturile indus‑ triale care sunt ascunse atât în centrul oraşului, cât şi în cartierele de locuinţe sau la perife‑ rie. Bucureşti2021 va stimula imaginaţia cetăţenilor şi va inspira efecte pe termen lung prin proiecte‑pilot de regenerare industrială. Programul cultural din jurul celor 9 camere urbane va sublinia importanţa spaţiului public ca instrument‑cheie pentru includere socială şi activism cetăţenesc, precum şi poten‑ ţialul ne‑exploatat al spaţiului public ca spaţiu cultural alternativ, ceea ce va conduce către un număr mai mare de proiecte şi acţiuni care au loc în spaţiul public. ICP includ numărul de m2 de spaţiu pietonal, numărul de activităţi culturale ce au loc în spaţiul public.

Impact economic

n punct central atât al Strategiei Culturale, cât şi al programului CEaC este de a crea hub‑uri şi platforme pentru dezvoltarea şi susţinerea industriilor creative. Valorificarea industriilor creative la potenţial maxim poate spori semnificativ numărul de locuri de muncă şi iniţiative culturale antreprenoriale. ICP includ numărul de start‑up‑uri creative, numărul de locuri de muncă în sectoarele culturale şi creative. Restructurarea sistemului cultural, prin crearea unui model mai viabil din punct de vedere economic. Aceasta va conduce către un program de investiţii în cultură mai coe‑ rent şi focalizat, precum şi la o stimulare a sponsorizărilor în cultură şi a unei sinergii între sectorul cultural şi cel de business. ICP includ dimensiunea investiţiilor private în cultură, dimensiunea fondurilor structurale atrase pentru proiectele din sectorul cultural şi creativ. Dezvoltarea turismului cultural va fi una dintre strategiile de bază. ICP includ numă‑ rul de vizitatori locali şi străini, numărul de reportaje internaţionale despre oferta culturală a Bucureştiului. Imaginea internaţională şi îmbunătăţită a oraşului va fi un factor în atrage‑ rea de noi investiţii, atragerea tinerilor şi a companilor. ICP vor include sondaje de opinie internaţionale şi nivelul investiţiilor.

2. Cum este integrată acţiunea Capitală Europeană a Culturii în această strategie?

Temă, Strategie Culturală

Relaţia dezechilibrată dintre centru şi periferie

Recuperarea spaţiului urban de către locuitorii oraşului, ca spaţiu al domeniului public

m decis să ilustrăm modul în care Bucureşti2021 este conectat cu Strategia Culturală prin următorul tabel, care arată ce acţiuni strategice ale Strategiei Culturale pot fi iniţi‑ ate sau susţinute. Aceste iniţiative sunt fie parte a programului de consolidare a capacităţilor propus pentru perioada 2017–2020, fie a programelor şi proiectelor concrete din anul CEaC.

Acţiuni posibile

Acţiuni CEaC

Crearea/Reconversia de centre culturale comunitare în (toate) cartierele din Bucureşti. Aceste centre vor funcţiona în parteneriat public‑privat

Consolidarea capacităţilor CEaC 2017–2021

Sistem de subvenţionare a chiriei pentru operatori şi producţii culturale în cartiere desemnate, în afara centrului oraşului Crearea unui program multianual de finanţare care să susţină programe şi proiecte comunitare, cu un accent deosebit pe comunităţile vulnerabile şi dezavantajate

Consolidarea capacităţilor CEaC 2017–2021

Susţinere pentru dezvoltarea unei abordări integrate privind spaţiile verzi din mediul urban (râul Dâmboviţa, Lacul Morii, Lacul Văcăreşti) ca spaţii culturale „soft” şi promovarea de acţiuni şi proiecte culturale potrivite pentru aceste locuri

Programul Greentopia

Utilizarea spaţiilor publice prevăzute de PIDU ca hub‑uri esenţiale ale oraşului

Programul Camere Urbane

Susţinere pentru dezvoltarea unei strategii în domeniul designului şi arhitecturii pentru centrul oraşului, care să promoveze principiile unui design de calitate, incluzând iluminarea publică, signalistică, spaţiul urban, iniţiativele „verzi” etc. Susţinerea şi promovarea de trasee turistice alternative în Bucureşti (ex:. patrimoniul din perioada comunistă, Bucureştiul industrial; hot‑spot‑uri creative)

Iniţiat de CEaC în 2015

Facilitarea, din punct de vedere logistic, legal, financiar şi administrativ, a accesului la folosirea spaţiului public pentru evenimente culturale, inclusiv suport tehnic pentru operatori Dezvoltarea şi susţinerea transformării spaţiilor ex‑industriale în clustere de industrii creative clusters (ex: Bucurestii Noi, Văcăreşti, Pallady, Faur) Patrimoniul Bucureştiului — zonă identitară abandonată

Propunere prioritară de infrastructură CEaC

Crearea unui centru de design şi arhitectură pentru documentarea, consultarea şi promovarea bunelor practici în domeniu. Centrul va funcţiona ca o organizaţie de lobby pentru comunitatea creativă şi în acelaşi timp ca un comitet consultativ pentru municipalitate Iniţierea unei strategii în domeniul patrimoniului care să abordeze subiecte‑cheie şi teme complexe ce necesită rezolvare, atât în ceea ce priveşte centrul oraşului, cât şi cartierele. Strategia va dezvolta modele sustenabile de management al patrimoniului. Crearea unei asociaţii a patrimoniului în parteneriat public‑privat este un aspect‑cheie al acestei strategii

Propunere de parteneriat strategic CEaC

Crearea unui centru de film care să promoveze Bucureştiul ca locaţie de filmare şi care să susţină cineaştii în activitatea lor (prin proceduri birocratice simplificate, taxe scăzute pentru filmare)

Specificul Bucureştiului

Susţinerea şi dezvoltarea de proiecte artistice în spaţiul urban, inclusiv artă vizuală, media digitale, street art & graffiti, instalaţii şi sculptură

Programul CEaC Edge City & Microtopia 2011–2021

Colaborarea cu Direcţia de cultură, sport şi turism din PMB prin generarea de spaţii şi oportunităţi pentru promovarea şi comercializarea de produse şi servicii dezvoltate de IMM‑uri locale din industrii creative (ex: includerea produselor designerilor locali în oferta de suveniruri turistice)

Strategia de Turism CEaC

Susţinerea şi promovarea turismului cultural alternativ prin marketing‑ul oraşului cu iniţiative integrate în care operatorii şi producătorii culturali pot juca un rol decisiv în crearea de pieţe de nişă (ex: tururi culturale tematice, ghiduri online, cazare, hot‑spot‑uri culturale şi creative)

Strategia de Turism CEaC

Dezvoltarea şi susţinerea unor festivaluri şi forumuri (existente), de înalt nivel artistic şi creativ care promovează creaţia contemporană; conectarea acestora cu reţelele internaţionale şi susţinerea dezvoltării artistice. Sectoare prioritare: film, design, muzică contemporană, teatru de marionete şi animaţie

Programul CEaC Microtopia 2021

Crearea unui fond de mobilitate internaţional pentru operatori culturali care să cofinanţeze costurile de participare pentru conferinţe profesionale, cursuri de scurtă durată sau vizite către potenţiali parteneri

Consolidarea capacităţilor CEaC 2017–2021

Crearea unui fond de mobilitate internaţională pentru prezentarea producţiilor culturale din Bucureşti în festivaluri şi spaţii internaţionale Bucureştiul ca oraş european

Identificarea evenimentelor şi proiectelor originale ale Bucureştiului şi promovarea acestora la nivel naţional şi internaţional (ex: Centrul Naţional al Dansului, Festival de Muzică Veche, evenimente de muzică balcanică)

Consolidarea capacităţilor CEaC 2017–2021

Dezvoltarea, în parteneriat cu sectorul independent, a unui centru multifuncţional pentru creaţia şi producţia de artă performativă contemporană, cu facilităţi pentru prezentarea lucrărilor locale/ internaţionale pentru publicuri variate

Parteneriat CEaC cu PMB şi sectorul independent

Crearea unui fond de investiţii pentru start‑up‑uri în domeniul industriilor creative Potenţialul neexploatat al industriilor creative

Necesitatea ameliorării radicale în administraţia şi legislaţia culturală

Dezvoltarea unei strategii pentru dezvoltare economică prin stimularea industriilor creative 2016–2026 Dezvoltarea unui program care conectează instituţiile culturale cu antreprenorii în industrii creative pentru a se înţelege şi inspira reciproc Dezvoltarea unui eveniment anual care să promoveze şi premieze iniţiativele antreprenoriale din domeniul industriilor creative

Consolidarea capacităţilor CEaC 2017–2021

Dezvoltarea unei conferinţe anuale pentru regiunea Balcanilor care să abordeze tematici din domeniul managementului cultural şi care să prezinte studii de bună practică la nivel internaţional

Consolidarea capacităţilor CEaC 2017–2021

(Re)structurarea unui departament în cadrul administraţiei publice locale care să conducă şi coordoneze restructurarea pe termen lung a sectorului cultural în relaţie cu nevoile sale curente Crearea unui centru de cercetare şi dezvoltare în domeniul urbanismului digital. Centrul va colabora cu start‑up‑uri tech şi cu departamentele urbanistice din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti cu scopul de a dezvolta oraşul Bucureşti într‑un oraş smart Dezvoltarea, în parteneriat cu Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală, de programe de training în domenii identificate ca fiind prioritare de către operatorii culturali: management financiar, antreprenoriat, planificare strategică, dezvoltarea audienţelor, parteneriate, colaborare intersectorială, dezvoltare internaţională, dezvoltarea de programe pentru comunitate

Consolidarea capacităţilor CEaC 2017–2021

Evaluare şi monitorizare 4. Descrieţi planurile dumneavoastră de monitorizare şi de evaluare a impactului titlului asupra oraşului dumneavoastră şi de diseminare a rezultatelor evaluării. Pot fi avute în vedere în special următoarele problematici: • •

•

• • •

Cine va realiza evaluarea? În planul dumneavoastră de evaluare, vor fi incluse obiective şi etape concrete între nominalizare şi anul pentru care este acordat titlul? Ce studii sau anchete de referinţă — dacă există asemenea studii — intenţionaţi să utilizaţi? Ce fel de informaţii veţi urmări şi monitoriza? Cum definiţi „reuşita”? Pentru ce perioadă şi cât de des se va desfăşura evaluarea?

um prima Strategie Culturală a oraşului şi CEaC2021 sunt lansate în acelaşi timp şi se bazează pe studii de referinţă comune asupra sectorului cultural din Bucureşti, vom corela direct procesul CEaC de evaluare şi monitorizare cu Strategia Culturală a Bucureştiului, ţinând cont de baza şi setul de date comune folosite de ambele iniţiative. Există deja o abordare integrată, iar CEaC este considerat drept principal motor pen‑ tru realizarea multora dintre obiectivele globale prevăzute de Strategia Culturală. De fapt, obiectivele şi priorităţile celor două proiecte au fost aliniate. Dacă analizăm comparativ cele două iniţiative, obiectivele şi indicatorii specifici tre‑ buie, desigur, luaţi în considerare separat, deoarece Strategia Culturală răspunde nevoilor generale ale oraşului, iar CEaC acoperă doar o parte dintre acestea şi propune proiecte‑pi‑ lot pentru altele. Totuşi, temele generale vor avea trăsături comune. Prin această abordare, sistemul cultural se intersectează cu sistemul economic, cu dimensiunile urbane şi sociale. Nivelul de referinţă pentru ambele seturi de evaluare este 2015, deoarece acesta este momentul în care au fost realizate, pentru ambele proiecte, toate analizele privitoare la operatorii culturali, la implicarea culturală a cetăţenilor, la resursele financiare şi econo‑ mice din sectorul cultural, precum şi analizele asupra părţilor implicate. Calendarul general pentru Strategia Culturală este de 10 ani (2016–2026), iar noi considerăm că acesta este un calendar adecvat şi pentru CEaC, cu un raport intermediar în 2021–2022, ceea ce va cores‑ punde evaluării de bază a CEaC. Deoarece proiectul CEaC2021 va fi dezvoltat începând din 2017, primele trei actualizări ale principalelor date vor avea loc în 2019 şi 2021–2022. Ne aşteptăm ca datele finale să fie disponibile la trei luni după încheierea anului CEaC. Pentru datele din 2021, raportarea va fi făcută în trei etape (1.4, 1.7 şi 1.12), care vor fi cele mai cuprinzătoare. Rapoartele ulterioare vor fi generate în 2022–2023 (anul esenţial de după încheierea proiectului), iar în 2026 vom realiza o evaluare de impact intermedi‑ ară (la cinci ani). Fiind prima situaţie de acest fel din România, considerăm că este o ocazie importantă pen‑ tru dezvoltarea unei practici de autoevaluare la trei niveluri: • autoevaluare a şi de către managerii de proiecte individuale/organizaţii (estimăm un total de 200–250 de proiecte), pe baza unui set comun de criterii/metode • analize în anumite cartiere, pe baza grupurilor de proiecte care au presupus investiţii semnificative în cartiere (estimăm un total de 10–12 cartiere) • proiectul general CEaC Vom structura un proces de monitorizare ca instrument activ de management, care poate susţine evoluţia unui proces activ, aflat în plină în desfăşurare. Acesta va fi aplicat anual, când vom colecta date şi vom realiza interviuri cu partenerii de proiect, cu părţile impli‑ cate, sponsorii şi media. Acest proces va fi aliniat cu procesul principal de colectare de date. Monitorizarea este, pe de o parte, un instrument de control, dar, pe de altă parte, poate fi şi trebuie să fie considerată ca un catalizator pentru sporirea capacităţii strategice a sectorului cultural. Într‑un context în care procesul este mai degrabă slab, suntem con‑ vinşi că actualizările anuale legate de programele şi proiectele evaluate şi monitorizate vor oferi date importante despre dezvoltarea lor ulterioară. Evaluarea va fi gestionată de o unitate specială, supervizată de către un grup de lucru. Acest grup de lucru va include reprezentanţi din partea Universităţii Bucureşti (Departamentul de Studii Sociale şi Urbane/Studii Economice), Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală, managementul Strategiei Culturale, departamentele de stra‑ tegie de la Primăria Municipiului Bucureşti şi Consiliul Judeţean Ilfov, Funky Citizens, plus un consultant internaţional cu experienţă în evaluări CEaC. Colectarea datelor şi managementul vor fi externalizate, cu excepţia colectării de date referitoare la proiectele gestionate de Bucureşti2021. Ne vom baza evaluarea pe metodologia şi modelul oraşelor CEaC. În această etapă, pre‑ zentăm o matrice de scopuri/obiective pentru a arăta legătura dintre obiectivele Bucureşti2021 şi obiectivele generale ale CEaC. (vezi tabel) 20

•

Susţinerea unei noi viziuni a oraşului ca metropolă europeană, pe baza redefinirii povestirilor oraşului, trecute, prezente şi viitoare, unde sunt activate şi reactivate trecutul şi utopia

•

Stimularea contribuţiei culturii la dezvoltarea pe termen lung a oraşelor

Conturarea mai fermă a profilului internaţional al oraşelor prin intermediul culturii

•

Consolidarea capacităţii sectorului cultural şi a legăturilor sale cu alte sectoare

Îmbunătăţirea gamei şi a calităţii dimensiunii europene ale ofertei culturale în oraşe

Crearea unor legături culturale semnificative şi solide cu Europa, bazate pe acceptarea de identităţi multiple şi complexe, combătând monoculturalismul şi stigmatizarea

Extinderea accesului şi a participării la cultură

Protejarea şi promovarea diversităţii culturilor din Europa, evidenţierea trăsăturilor comune pe care acestea le împărtăşesc şi creşterea sentimentului de apartenenţă la un spaţiu cultural comun în rândul cetăţenilor

Scopuri CEaC

Susţinerea unei vieţi sociale a oraşului care să includă toţi cetăţenii şi comunităţile

•

Susţinerea de noi activităţi şi infrastructuri culturale în oraş, care să sprijine descentralizarea, accesibilitatea şi revitalizarea urbană, cu oportunităţi sporite pentru independenţi şi tineri

•

Scopuri Bucharest2021

Dezvoltarea unei platforme culturale strategice sustenabile în oraş, pe baza unei abordări holistice faţă de cultură şi pe baza valorilor autenticităţii, transparenţei şi inovării

•

Experimentarea cu noi formate culturale şi hibride, bazate pe interdisciplinaritate, sinergii intermediare şi intersectoriale, care pot oferi şi alternative pentru instituţiile culturale

Obiective Bucureşti2021 Implicarea colaboratorilor/reţelelor europene

••

Programe cu o participare şi calitate europeană consistentă

••

Evidenţierea culturii rome ca aspect de bază a culturii europene

••

Promovarea unor teme europene importante; ex: migraţia

••

Conştientizarea mai profundă a patrimoniului oraşului

•

Dezvoltarea unei strategii de turism cultural pentru CEaC

••

Crearea unei comunicări puternice, locale şi internaţionale

•

Dezvoltarea unui program consistent de participare a cartierelor

••

•

Un program artistic consistent în spaţiul public

•••

••

•

••

•••

••

Integrarea tehnologiei digitale în programe

•

Îmbunătăţirea infrastructurii culturale şi a utilizării acesteia

•

••

Susţinerea unei implicări largi a dimensiunii culturale

•

••

Dezvoltarea administrării şi guvernanţei dimensiunii culturale

•

Dezvoltarea finanţării alternative pentru sectorul cultural

•

Dezvoltarea de programe bazate pe creativitate şi inovaţie

•

••

•••

••

•

••

Programe extensive cu calitate artistică ridicată

•

Corelarea programului cu dimensiunile socială, urbană şi de mediu Iniţierea de programe tematice cu relevanţă transsectorială

•

Dimensiunea europeană Bucureştiul este de fapt o versiune comprimată a unui oraş european în curs de modernizare. Efortul acestuia de a‑şi găsi identitatea culturală, într‑o Europă cu probleme de identitate şi teritoriu, pune în evidenţă probleme/teme care se aplică de fapt şi altor oraşe europene.

1. Furnizaţi detalii cu privire la sfera de cuprindere şi calitatea activităţilor: •

•

de promovare a diversităţii culturale a Europei, a dialogului intercultural şi a unei mai bune înţelegeri între cetăţenii europeni; care pun în evidenţă aspectele comune ale culturilor, patrimoniului şi istoriei europene, precum şi integrarea europeană şi temele europene actuale; la care participă artişti europeni, care vizează cooperarea cu operatori sau oraşe din ţări diferite, precum şi parteneriate transnaţionale

Numiţi artişti, operatori şi oraşe din Europa şi din afara Europei cu care aveţi de gând să cooperaţi şi specificaţi despre ce tip de colaborare este vorba. Numiţi parteneriatele transnaţionale pe care oraşul dumneavoastră le‑a instituit deja sau pe care intenţionează să le instituie.

m definit trei principale strategii integrate pentru a asigura un program european con‑ sistent la toate nivelurile: la nivel structural, la nivel tematic şi de proiect/program, dar şi la nivelul participării artistice. Toate temele de program vor include un proces pre‑ mergător anului CEaC pentru a clădi relaţii cu parteneri europeni. Toate temele vor benefi‑ cia de o colaborare artistică europeană semnificativă.

Strategia 1 Colaborare cu Europa

n primul rând, vom dezvolta o serie de colaborări concrete pentru consolidarea capaci‑ tăţii şi generarea unor legături mai strânse între sectorul cultural al oraşului şi partenerii europeni. Exemple în acest sens sunt fondul prevăzut pentru mobilitate, programele pen‑ tru rezidenţe şi iniţiativele de creare a unor reţele. Începând din 2017–2019, această schemă de finanţare europeană va avea ca scop mobilizarea unui număr cuprins între 100 şi 200 de persoane, în Europa şi în Bucureşti. Printre partenerii locali potenţiali se numără Centrul Cultural Mogoşoaia, ARCUB, Centrul Naţional al Dansului — Bucureşti (CNDB). Strategia 1 va include şi implicarea de curatori europeni în Curatorium, care este moto‑ rul principal al programului. De asemenea, vom asigura o prezenţă europeană puternică şi în echipa proiectului şi vom stabili legături cu alte oraşe CEaC pentru a consolida echipa.

Strategia 2 Europa Bucureştiului

onsiderăm că actualul context balcanic al Bucureştiului nu poate fi trecut cu vederea şi că este foarte important pentru poziţionarea Bucureştiului într‑un context geocultural şi de turism regional. Acest aspect poate fi regăsit în mai multe dintre programele noastre, într‑o platformă comună de programe şi o serie de evenimente artistice cu temă balcanică. Pentru Bucureşti2021, aceasta este „Europa apropiată”, din punct de vedere geografic, cul‑ tural şi istoric. Bucureştiul poate juca rolul de lider în procesul complex de redefinire regio‑ nală. Proiectele Re‑design în Balcani (Re‑Design The Balkans), Platforma Outernational, Conexiunea Balcanică şi Viitoruri Flotante (Floating Futures) reprezintă bune exemple (vezi p. 32–43). Acestea sunt programe pe scară largă care îşi propun să creeze contacte şi relaţii între artişti, oameni de ştiinţă, instituţii artistice şi culturale, dar şi să conecteze istorici, antro‑ pologi şi ecologişti. Toate programele vor avea etape de cercetare, de coproducţie şi de pre‑ zentare/vizitare. Am identificat circa 50 de potenţiali parteneri pentru aceste proiecte în Balcani. Exemple de potenţiali parteneri sunt: Balkan Design Network (o reţea pentru festi‑ valuri regionale de design şi o comunitate de designeri cu 110 membri), Tirana Design Week, Skopje Design Week, D Day Festival Zagreb, Mikser Festival Belgrad, Istanbul Design Week şi Reţeaua Muzeelor din Balcani (37 de membri).

Strategia 3 Implicarea în temele europene

ăutarea unei identităţi culturale a Bucureştiului, într‑o Europă care se confruntă ea însăşi cu propriile întrebări legate de identitate şi teritoriu, este valabilă, de fapt, şi în cazul altor oraşe europene. Bucureşti2021 se va concentra asupra câtorva teme aflate pe agenda europeană, dar care extind totodată cooperarea intercomunitară.

Tema 1 Europa şi migrarea

ceasta este o problemă europeană majoră şi litigioasă, care implică agende culturale, politice şi sociale. Programul Creaţie‑Migraţie (Migration Creation — vezi p. 37) adoptă o perspectivă mai largă asupra actualului fenomen cultural şi socio‑economic, dar şi o perspectivă istorică. Potenţiali parteneri şi oraşe: Marsilia, Göteborg, Berlin, Amsterdam, Bruxelles, Londra, cu 23

instituţii‑cheie cum sunt Haus der Kultur der Welt, Troppemuseet şi Världens Kulturhuset. Colaborarea va lua forma unor schimburi de informaţii, conferinţe şi expoziţii. Vor fi impli‑ cate şi reţele precum Consiliul Internaţional al Muzeelor, dar şi Muzeul Migraţiei şi asocia‑ ţiile comunităţilor de migranţi din aceste oraşe. Problema refugiaţilor care vin în Europa din Orientul Mijlociu şi Africa domină dez‑ baterea europeană. Considerăm că este cel mai potrivit moment să analizăm cum sunt puse în discuţie noţiunile de solidaritate, deschidere, cetăţenie, identitate naţională şi naţiona‑ lism. Printre potenţialii parteneri se numără membri ai Reţelei Europene pentru Migrare şi ai Reţelei Migrare în Europa, Centrul Multicultural Praga, Haus der Kulturen der Welt, dar şi Världskulturmuseet Göteborg. Subiectul culturii şi populaţiei rome ca popor nomad contemporan, care se conec‑ tează, dar şi contestă multe aspecte ale societăţii europene, este o altă temă. Avem colabo‑ rări în acest sens atât la nivel european, cât şi comunitar. Acestea presupun înfiinţarea unui Institut European al Romilor, cu parteneri europeni, şi dezvoltarea de programe împreună cu Asociaţia Romano ButiQ. Parteneri europeni esenţiali pentru această temă vor fi Alianţa pen‑ tru Institutul European al Romilor, Fundaţia pentru o Societate Deschisă, Fundaţia Romedia, Centrul Cultural şi de Documentare pentru Sinti şi Roma din Germania. Această colaborare are la bază finanţarea pe termen lung şi colaborarea în organizarea de evenimente.

Tema 2 Periferii urbane şi fragmentare europene

Tema 3 Re‑ democratizarea oraşului european

Tema 4 Diaspora memoriei europene

ucureştiul are o periferie urbană unde locuiesc aproximativ două treimi din populaţie, în blocuri înalte, monotone, ridicate în perioada 1950–1980 în timpul regimului comu‑ nist. Situaţia este binecunoscută în Europa. Resuscitarea, reconectarea şi reintegrarea aces‑ tor cartiere de locuinţe precare sau „banlieux” au reprezentat o problemă serioasă a marilor oraşe europene, în special a oraşelor cu un flux masiv de populaţie în perioada postbelică. Bucureştiul intenţionează să dezvolte conexiuni cu oraşe din Europa Centrală şi de Est (Belgrad, Varşovia, Budapesta, Praga şi Sofia), care au o istorie modernă similară, dar şi cu Marsilia, Paris, Istanbul, Liverpool, Malmö şi Amsterdam, pentru a căuta metode şi procese de regenerare a cartierelor. Proiectul va fi lansat în cadrul unei conferinţe planificate pen‑ tru 2017, cu METREX (Reţeaua europeană a regiunilor metropolitane) şi urmate de o serie de ateliere, laboratoare şi schimburi, ce vor implica artişti, urbanişti, politicieni, investitori şi grupuri rezidente în oraşele respective. Printre potenţialii parteneri europeni se vor număra Eurocities, Fundaţia Culturală Europeană, Reţeaua Oraşelor Nordice, reţeaua URBACT, ală‑ turi de parteneri locali din oraşele menţionate (ex: Bienala Istanbul, Centrul de Arhitectură Amsterdam, Reţeaua europeană pentru artă în spaţiul public In‑Situ).

raşele europene trebuie să decidă în prezent cum să stimuleze, să structureze şi să inte‑ greze noi procese participative. Problema corupţiei, care se extinde în Europa, este un alt subiect foarte important pentru Bucureşti, unde nivelul de încredere şi angajament civic sunt extrem de scăzute. Programul Politopia încearcă să creeze grupuri de activism şi eve‑ nimente organizate de cetăţeni, care folosesc oraşul ca pe un spaţiu productiv pentru acti‑ vism politic. Printre partenerii relevanţi, intenţionăm să implicăm Asociaţia Europeană pen‑ tru Democraţie Locală ALDA, Soul for Europe, Culture Action Europe, plus oraşele Helsinki, Göteborg, Rekjavik, Tallin şi Barcelona, care oferă exemple de bune practici.

ema memoriei reprimate în Europa este o temă importantă în această propunere şi va fi abordată din mai multe perspective, inclusiv artistică, media şi politică. Va fi abordată în programele temei Pierdut şi Regăsit, în special în proiectul Arhive Creative (Creative Archives). Printre partenerii avuţi în vedere: European (Post)Socialist Television History Network, Federaţia Internaţională a Arhivelor de Televiziune (FIAT/IFTA), Comisia pentru Studii de Televiziune (EBU), Europeana, Platforma Europeană a Memoriei şi Conştiinţei (48 de parteneri), Laboratorul pentru Studierea Memoriei Colective în Europa Postcomunistă, Muzeul de Arte Aplicate Austriac, Muzeul Kröller‑Müller, Muzeul de Artă Contemporană din Belgrad, Institutul de Artă Contemporană din Sofia, Muzeul de Artă Contemporană Istanbul, Moderna Galerija, Ljubljana.

Tema 5 Laboratoare Glocale

2. Puteţi explica ce strategie aveţi pentru a trezi interesul unui public larg european şi internaţional?

n lumea noastră globalizată, orice oraş se poate conecta cu orice alt oraş. Apar tipare de reţele multistratificate, nepermanente, animate de comunităţi şi indivizi, unde oportuni‑ tăţile sunt îmbrăţişate, iar situaţiile sunt create spontan. Vom analiza acest concept al clus‑ terelor informale animate de persoane şi idei, care sunt transversale din punctul de vedere al scării, locului şi sectorului. Ne imaginăm Laboratoarele ca platforme de hipermobilitate şi schimburi de cunoş‑ tinţe, care pot fi spaţii viabile de experimentare, prin încurajarea soluţiilor‑prototip pentru temele europene subliniate mai sus. Proiectele B Cities (vezi p. 38) şi Future Spotters Lab — EdgeRyders (vezi p. 42) reprezintă acest tip de comunitate online într‑un context global.

Public european şi internaţional

xistă trei aspecte la care lucrăm: atragerea de vizitatori străini în Bucureşti, generarea de dezbateri, de activitate media şi online şi coproducţia de proiecte cu parteneri euro‑ peni, care pot avea loc şi în alte oraşe din Europa. •

Construcţia argumentaţiei pentru vizitarea oraşului va fi dezvoltată în perioada 2017–2020. Vom planifica evenimente‑cheie şi schimburi importante în această peri‑ oadă, în colaborare cu reţele europene, ca o poartă către reţele şi grupuri (ex: subiecte legate de memorie europeană, provocări urbane, patrimoniu şi mediu). Este de aştep‑ tat ca investiţia în aceste platforme pre‑eveniment să dezvolte conţinut şi relaţii şi să contribuie la creşterea gradului de informare despre programul Bucureşti2021.

•

Vizarea unor publicuri de nişă specifice printr‑un program tematic clar structurat în loc de „a vinde” o imagine generală a oraşului. Intenţionăm să recurgem la un pachet de comunicare tematic, în care pot juca un rol şi reţelele semnificative (ex: intersecţia muzică balcanică/muzică internaţională; muzică clasică/muzică cultă; arte de stradă/ graffiti; trendsetteri urbani).

•

Vizarea unui public regional mai larg şi generarea unui interes regional, care va include universităţi şi instituţii educaţionale, ONG‑uri, reţele culturale, la nivel par‑ ticipativ şi media. Din Bucureşti se poate ajunge, într‑o oră de zbor, la toate destinaţi‑ ile din Balcani, Grecia şi Istanbul, ceea ce acoperă un potenţial pentru turism cultural estimat la circa 5 milioane de persoane. Tema balcanică, sub forma naraţiunilor balca‑ nice şi a perspectivelor istorice, va aduce conţinut pentru multe programe.

•

Prin captarea unei audienţe regionale mai largi, poate fi vizat interesul euro‑ pean. Un melanj de evenimente spectaculoase şi evenimente publice emblematice poate fi cheia pentru atragerea unui public european mai larg, folosind clădiri simbo‑ lice cum este Palatul Parlamentului drept contraexemple.

•

Utilizarea potenţialului creativ şi a clădirilor şi faţadelor uriaşe, preluarea clădi‑ rilor industriale abandonate, închiderea marilor artere cu trafic intens pot capta ima‑ ginaţia. De fapt, această idee a fost testată de ARCUB în octombrie 2014, la celebrarea a 555 de ani de la înfiinţarea oraşului, când circa 60.000 de vizitatori au participat la prima mapare digitală a Casei Poporului.

•

Hub‑ul Media European va dezvolta legături cu media şi reţelele europene. Programul oferă potenţialul de conectare cu reţele de centre culturale, universităţi şi festivaluri din principalele oraşe europene. Una dintre ambiţiile noastre este crearea unui pro‑ gram online al principalelor evenimente artistice europene, ca proiect paneuropean, care ar putea face obiectul unei solicitări de finanţare în 2016 pentru programul Europa Creativă. Ne aflăm în legăură cu Asociaţia Festivalurilor Europene pentru dezvoltarea acestui proiect, conceput la întrunirea EFA de la Bucureşti din 2014, în cadrul pregătirii candidaturii. În privinţa programului cultural european mai amplu, principalii noştri parteneri locali sunt Biblioteca Naţională a României şi Universitatea Bucureşti. Printre

principalele reţele europene se numără Europeana, iar nucleul proiectului ar putea fi reprezentat de un laborator/studio digital amplasat în „tabăra de bază” a CEaC de la Centrul Cultural European ARCUB. •

Prin co‑producerea unei serii de proiecte mobile inspirate de temele migrării, Bucureşti2021 vrea să creeze proiecte artistice migratorii în spaţii neconvenţionale şi să selecteze câteva spaţii de bază drept „centre de comandă” mobile. Centrul nostru de comandă mobil european este o caravană de artă care vizitează oraşe de pe cuprin‑ sul întregii Europe (2016–2021), într‑o încercare de a contracara percepţia negativă a romilor şi consolidarea modelului rom. Printre parteneri, se numără In‑Situ, reţeaua europeană pentru artă în spaţiul public, cu 19 parteneri şi ARCUB.

Oraşele CEaC ca surse de inspiraţie 3. În ce măsură intenţionaţi să dezvoltaţi legături între programul dumneavoastră cultural şi programul cultural al altor oraşe care deţin titlul de Capitală Europeană a Culturii?

Intenţionăm să luăm legătura cu Kosice 2013, Marsilia 2013, Plzen 2015, San Sebastian 2016, Aarhus 2017, Leeuwarden 2018 şi Matera 2019, pentru discutarea unor aspecte pe care le con‑ siderăm relevante pentru arta comunitară, abordarea noilor tehnologii, voluntariat, impli‑ carea cartierelor şi turismul cultural.

CEaC ca formă de colaborare

Vom invita artişti şi instituţii culturale selectate pentru a fi parteneri în proiectele‑cheie. Suntem decişi să aducem în prim‑plan o parte din programul Lieux Publics al reţelei In‑Situ, pentru dezvoltarea strategiei noastre pentru arte ale spectacolului în spaţiul public. Colaborăm cu Ciprul pentru un program de schimb de experienţă în domeniul dan‑ sului. Suntem în legătură cu Istanbulul pentru domeniul atât de vibrant al artelor vizuale şi pentru scena artelor digitale, dar şi cu Bienala din Atena. De asemenea, ne concentrăm asu‑ pra potenţialului artistic şi a sinergiei cu oraşele care vor fi desemnate CEaC. Printre aces‑ tea se numără oraşe din Serbia, care ar putea deveni ţară gazdă în 2021.

Oraşele din Grecia ca parteneri

În această etapă, ne aflăm în faza de cercetare a posibilelor teme care pot fi dezvoltate împre‑ ună cu câteva oraşe din Grecia şi România ce vor ajunge în faza finală a candidaturii. Printre aceste teme: transparenţa autorităţilor locale, platformele de implicare civică şi migraţia. În acelaşi timp, am vrea să explorăm şi posibilitatea unei teme comune care să conec‑ teze legăturile dintre oraşe cu istoria lor comună balcanică (de exemplu aniversarea, în 2021, a Războiului elen de independenţă — Filiki Eteria — care s‑a extins şi în Principatele Române).

ConĹŁinut Artistic Č&#x2122;i Cultural 27

Viziune artistică şi principii de programare Viziunea artistică 1. Care este viziunea şi strategia artistică pentru programul cultural din anul pentru care este acordat titlul?

entru pregătirea programului, astfel încât acesta să reflecte structura eterogenă şi dina‑ mica fragmentată a vieţii culturale a Bucureştiului, am decis să lucrăm cu un grup mai mare de persoane. Curatoriumul funcţionează ca o structură deschisă care a implicat până acum 30 de curatori selectaţi şi invitaţi, dar şi directori ai unor instituţii culturale impor‑ tante, activişti culturali, antropologi, antreprenori, manageri şi membri ai mediului acade‑ mic. Atelierele tematice care au deschis procesul pentru organizaţii şi instituţii culturale au implicat alte 120 de persoane în testarea şi dezvoltarea programelor. Aceasta este prima dată când în Bucureşti este testat un proiect de colaborare major, care depăşeşte problemele de încredere şi lucru în echipă ce sunt, în acest oraş, pro‑ bleme sistemice. Membrii lucrează în echipă, dar şi în grupuri de lucru mai mici sau indi‑ vidual, implicându‑şi reţelele în procesul creativ de dezvoltare a conceptelor şi programe‑ lor pentru Bucureşti2021. Atât conceptul candidaturii, cât şi cele trei teme sunt rezultatul activităţii Curatoriumului în sectorul cultural şi artistic din Bucureşti (vezi Diagrama de proces,vezi p. 57). Bucureşti, Oraşul in—vizibil s‑a născut din credinţa că putem obţine un catharsis con‑ temporan prin gândire artistică, procese şi proiecte de calitate. Rolul artelor este evident într‑o situaţie care impune o gândire radicală. Este un proiect care are drept motor arta, construit fiind pe un cod etic de comportament, prin capacitarea cetăţenilor, printr‑un pro‑ ces transparent de luare a deciziilor şi prin proiecte participative şi sensibile, care se conec‑ tează la diferitele realităţi ale Bucureştiului. În viziunea noastră artistul este noul alchimist, care lucrează cu elementele unui oraş fragmentat pentru a găsi noi structuri, noi forme de artă şi tipare de colaborare, ce vor defini Bucureştiul ca metropolă culturală europeană pentru secolul 21.

Bucureşti2021 — principii de programare şi structura programelor 2. Descrieţi structura programului cultural, inclusiv gama şi diversitatea activităţilor/principalelor evenimente care vor celebra anul. Pentru fiecare, vă rugăm să furnizaţi următoarele informaţii: data şi locul/ partenerii din proiect/finanţare.

Investiţie în ecosisteme artistice Abordarea de a include proiectul în ecosisteme culturale are la bază experienţa multor oraşe CEaC. Vom iniţia proiecte‑pilot, de mai mici dimensiuni, care se vor dezvolta ulterior în pro‑ grame mai ample. Pentru aceleaşi motive propunem şi crearea Platformei Bucureşti2021 în perioada 2017–2020. Aceasta va funcţiona ca un program de consolidare a capacităţilor pe mai multe niveluri, prin crearea de platforme fizice şi spaţiale şi de hub‑uri educaţionale, prin facilitarea legăturilor europene şi a forumurilor comunitare. (vezi p. 44) Procese colective Ne dorim să stimulăm şi să sprijinim proiecte puse în mişcare de mediul artistic, proiecte de colaborare şi colective, mai degrabă decât proiecte individuale. Mai precis, colaborări care fac legătura dintre mediul instituţional şi cel independent, între nivelul local şi cel euro‑ pean, între sectorul cultural şi alte sectoare active şi relevante. Proiecte transectoriale şi interdisciplinare Programul va include toate formele de artă, cu proiecte transdisciplinare. În acest context, sunt necesare mecanisme care să stimuleze şi să extindă sfera şi limbajul artistic. Proiectele depuse trebuie să fie inovatoare, atât în ceea ce priveşte temele abordate, cât şi formatele de colaborare, şi să nu facă parte din agenda culturală existentă a oraşului.

Descentralizare Programul îşi propune să descentralizeze cultura în oraş — geografic şi structural. Se va angaja în reechilibrarea culturală a oraşului, acţionând în cartiere, acţionând cu deschi‑ dere, invitând instituţiile să se implice în comunităţi şi generând platforme pentru subcul‑ turi. Circa o treime din evenimentele programului vor avea loc în spaţiul public şi vor fi dis‑ tribuite în tot oraşul, o treime în spaţii non‑culturale, temporare, din oraş şi o treime în spaţii culturale. Ne propunem ca jumătate din program să se desfăşoare în centrul oraşu‑ lui şi jumătate în cartiere. Structură spaţială În oraş există trei inele concentrice, care pre‑formatează structura spaţială a proiectului: un inel interior cu nouă spaţii (Camere Urbane) pentru evenimente publice, care vor fi legate, pentru prima dată, de noi artere pietonale şi piste de biciclete, culoare riverane şi parcuri. În centru, unde sunt deja găzduite majoritatea evenimentelor culturale din oraş, vor fi acti‑ vate atât spaţiile publice importante, cât şi centrele artistice, în special iarna. Al doilea inel permite implicarea cartierelor rezidenţiale şi a periferiei oraşului, în timp ce al treilea inel va permite antrenarea comunităţilor rurale din Ilfov şi a spaţiilor rurale de patrimoniu sau naturale. Va implica atât comunităţile segregate, cât şi satele cu spaţii industriale abandonate. Mobil şi efemer Pentru a activa şi a folosi la maximum spaţiile şi amplasamentele din oraş şi a ajunge la cât mai mulţi cetăţeni, vom folosi structuri mobile, proiecte temporare şi ajustabile, structuri pop up şi spaţii temporare, care vor constitui o nouă infrastructură, caracterizată prin efemeritate şi adaptabilitate. Avem în vedere o serie de apeluri publice pentru proiectarea structurilor. Prin utilizarea spaţiilor naturale, a acoperişurilor, a curţilor, a peroanelor de metrou, vagoanelor şi faţadelor, lucrările se vor integra în peisajul oraşului şi astfel vor crea o nouă interfaţă imersivă, o provocare la adresa distribuţiei structurate a spaţiului în oraş. Proiecte la scara umană În Bucureşti, scara verticală este dominantă şi copleşitoare, subliniind autoritatea şi stan‑ dardizarea în detrimentul individualului şi subiectivului. Strategia reducerii la scară umană implică evenimentele de mici dimensiuni, repetate, grupate şi conectate în program. Alte principii folosite sunt: mobilitatea proiectelor şi experimente culturale la nivel de cartier. Structura programului: momentul şi locul Calendarul anului nu este încă finalizat. În principiu, lucrăm la un program pe 12 luni, cu calendare concrete (care urmează să fie elaborate) pentru fiecare temă de program. Vom integra în calendar evenimente anuale relevante (ex. Zilele Bucureştiului, seria de Nopţi Albe precum Noaptea Galeriilor, a Caselor etc.), dar acestea vor fi remodelate pentru a fi în acord cu temele. Dimensiunile programului În această etapă, nu avem o vedere de ansamblu completă asupra proiectelor sau evenimen‑ telor din timpul anului, dar putem oferi indicii privind dimensiunea şi sfera programului. Acesta se află încă în curs de dezvoltare. Vom elabora un program care poate atrage şi găz‑ dui cel puţin 5 milioane de vizite la evenimente şi ne vom concentra pe circa 200 de pro‑ iecte, cu o medie de aproximativ 50 de evenimente pentru fiecare proiect, respectiv un total de 10.000 de evenimente distribuite de‑a lungul anului şi în oraş, ceea ce înseamnă între 20 şi 50 de evenimente zilnic, în funcţie de anotimp. Estimăm că 50% dintre evenimente vor avea o dimensiune europeană consistentă. Structura programului tematic Structura programului va fi dezvoltată în jurul unor serii de teme: Pierdut şi Regăsit, Periferii: Înăuntru–În afară şi Microtopii. Acestea au reieşit direct din procesul nostru de analiză, dialogul cu sectorul profesionist, din ideile concrete de program ale Curatoriumului, precum şi din alte subiecte şi teme importante pentru oraş şi Europa. Temele se bazează pe programul participativ Bucureşti — Memoria | Explorarea | Imaginarea Oraşului (vezi p. 59). 29

ISLANDA

NORVEGIA

DANEMARCA

IRLANDA

MARE BRITANIE

OLANDA LUXEMBURG GERMANIA

BELGIA

LIECHTENSTEIN FRANȚA

Reţeaua conexiunilor internaţionale

ELVEȚIA

MONACO ANDORRA

PORTUGALIA

SPANIA

SUEDIA FINLANDA

ESTONIA

LETONIA RUSIA LITUANIA

BELARUS POLONIA

REPUBLICA CEHĂ

UCRAINA SLOVAKIA

AUSTRIA

HUNGARY

MOLDOVA

SLOVENIA CROAȚIA

BUCUREȘTI

SERBIA BOSNIA ȘI HERZEGOVINA

AN MARINO ITALIA

MUNTENEGRU KOSOVO

BULGARIA GEORGIA

MACEDONIA ALBANIA

ARMENIA

GRECIA

TURCIA

MALTA

CIPRU

AZERBAIJAN

Pierdut şi Regăsit (Lost & Found) În cadrul acestei teme de program, investigăm memoria ca material de lucru pentru imaginarea viitorului și ca informaţie codată pentru a experimenta oraşul, sunetul şi vibraţiile sale — oraşul subconştient pe care toţi îl purtăm în noi.

Un Poem al Oraşului (Writing the City) Potenţiali parteneri: ICR Bucureşti şi toate filialele ICR din străinătate, Institutele Culturale internaţionale din Bucureşti, Traduki, ProHelvetia, scriitori români şi europeni, site‑ul Bookaholic, editurile româneşti, Casa de editură Max Blecher, Casa de pariuri literare, festivaluri internaţionale de poezie şi literatură, de ex: Berlin, Rotterdam, Stockholm, Milano.

Acest program s‑a născut dintr‑o dezbatere: cum poate fi împărtăşită cu alţi europeni imagi‑ nea oraşului, aşa cum este ea reflectată în poveşti, romane şi poeme scrise în limba română? Limba este nucleul invizibil al identităţii. Cât de traductibilă în alte limbi europene este iden‑ titatea unui oraş şi a cetăţenilor săi, aşa cum este ea înglobată în limba naţională? Proiectul are deja un punct de pornire artistic bine definit: proiectul Memoria | Explorarea | Imaginarea Oraşului. O epopee participativă scrisă de 40 de poeţi români impor‑ tanţi, creează un portret al Bucureştiului prin voci artistice din generaţii diferite, extrem de diverse stilistic. În etapa următoare, intenţionăm să extindem acest concept de poezie în lanţ şi în alte oraşe europene, prin intermediul contactelor pe care poeţii şi editorii locali le au în aceste oraşe. Proiectul îşi propune să descopere identitatea oraşului european care transcende lim‑ bile naţionale. În 2021, la Bucureşti vor fi invitaţi poeţi europeni care împreună cu cei români vor elabora un poem al oraşului european al secolului 21. Poemul va reprezenta coloana vertebrală a Hărţii Literare a Oraşelor Europene: un proiect online care îi va invita pe cetăţenii europeni să se implice în această „reacţie în lanţ”. Proiectul se va dezvolta într‑un festival anual de literatură şi traduceri, ce va începe în 2019.

Oraşul European — de la mahala la ghetouri Potenţiali parteneri: Muzeul Municipiului Bucureşti, Biblioteca Metropolitană, Biblioteca Naţională, Arhivele Naţionale ale României

uzeul Municipiului Bucureşti va lansa un proiect pe o durată de trei ani care îşi pro‑ pune să reformuleze istoria oraşului din perspectivă orientală, refăcând traseul flu‑ xurilor de imigraţie balcanică, din secolul 17 până la începutul secolului 20. Proiectul va fi povestea Bucureştiului in−vizibil, a celuilalt oraş. Povestea valurilor de imigranţi din întreaga Europă de Est, din Balcani, Grecia şi Turcia, care s‑au stabilit la mar‑ ginea oraşului şi au înfiinţat cartiere mărginaşe pitoreşti, pline de contradicţii. Va spune şi povestea periferiilor rău‑famate, locuite de marginalizaţii Bucureştiului: cerşetori, târfe şi ţigani. Proiectul se va concentra şi asupra istoriei minorităţii rome din Bucureşti, a breslelor şi meşteşugurilor lor, dar şi a condiţiilor de sclavie în care au trăit mai bine de 300 de ani. Ţiganii erau vânduţi, oferiţi în dar, marcaţi şi înregistraţi în registrele de zestre. După meş‑ teşuguri, se împărţeau în trei categorii: artizani şi muzicanţi, spoitori, cositorari şi căutători de aur; ţigani nomazi. Muzicanţii erau organizaţi ca breaslă, erau trataţi cu mai multă tole‑ ranţă şi se bucurau de mai multe drepturi decât celelalte categorii. Imaginaţia colectivă a Bucureştiului încă mai poartă această conştiinţă a celuilalt Bucureşti. Muzeul îşi propune să implice şi cartierele în acest demers de rescriere a isto‑ riei, prin extinderea formatului pentru a include activităţi pe teren şi media digitale. Ca o paralelă, actualul flux de imigranţi şi refugiaţi care ajung în Europa va fi abordat în acest context, pentru a genera o nouă perspectivă asupra migraţiei.

Arhive vii (Live Archives)

emoria Bucureştiului este adunată în diverse containere care nu au fost niciodată conectate, nici la nivel local, nici internaţional. Conform managerilor arhivelor muni‑ cipale şi naţionale din Bucureşti, în ultimele două decenii, cetăţenii, cercetătorii şi artiştii s‑au arătat tot mai interesaţi de aceste arhive. În prezent, Bucureştiul nu are nicio strategie coerentă pentru deschiderea către Europa a acestor arhive, ca parte a unui proces de (re)descoperire a identităţii europene a oraşu‑ lui. La ora actuală, lucrăm cu acest potenţial imens şi neutilizat al arhivelor — minorităţi, imigranţi, baze de date ale oraşului etc. — ca surse de inspiraţie pentru o serie de proiecte, descrise în continuare.

Arhiva online a cetăţenilor Bucureştiului Potenţiali parteneri: ARCUB, Biblioteca Metropolitană Bucureşti, Biblioteca Naţională, Arhivele Primăriei Bucureşti, Muzeul Militar, revista Historia, Muzeul Naţional de Artă Contemporană (MNAC)

Acesta este un proiect de tip crowdsourcing, care pleacă de la 1.500 de fotografii donate de 350 de persoane în proiectul Memoria | Explorarea | Imaginarea Oraşului, un album public de date al oraşului. Unul dintre obiective va fi strângerea a minimum 50.000 de fotografii până în 2017 şi organizarea unor expoziţii tematice în cursul anului. Un alt scop al proiectului este accesarea memoriei vii a cetăţenilor Bucureştiului şi înregistrarea perspectivei lor asupra evenimentelor recente. Care este povestea nespusă a celor 1 milion de persoane care au fost relocate în timpul industrializării forţate? Care este povestea „neoficială” a Revoluţiei din 1989? În colaborare cu Biblioteca Metropolitană Bucureşti şi filiale locale ale acesteia, cu Biblioteca Naţională şi revista online Historia, Arhiva online a cetăţenilor Bucureştiului va include şi arhivarea istoriei orale a oraşului. Toate acestea pot deveni baza unor pro‑ grame educaţionale. Intenţionăm să invităm hackeri, producători de jocuri şi artişti media pentru a pune toate aceste informaţii în formate interactive. Vor fi invitaţi artişti, pentru a documenta live protestele publice în desfăşurare, cu ajutorul unor grupuri civice informale cum sunt Uniţi Salvăm (peste 50.000 de persoane active pe Facebook). Arhive creative

Potenţiali parteneri: Arhivele Naţionale ale României, Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul Militar, Agenţia de presă Agerpres, Televiziunea Română, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, MNAC, Reţeaua Europeană de Istorie a Televiziunii (Post)Socialiste, EBU, Europeana, Platforma Memoriei şi Conştiinţei europene (48 de parteneri), Muzeul austriac de Arte Aplicate, Muzeul Kröller‑Müller (Olanda), Muzeul de Artă Contemporană din Belgrad, Institutul de Arte Contemporane din Sofia, Muzeul de Artă Contemporană din Istanbul, Moderna Galerija din Ljubljana

În 2005, când au fost deschise arhivele fostei Securităţi aflate în Bucureşti, mii de oameni au stat la coadă pentru a‑şi vedea dosarele de urmărire. Deblocarea acestui rezervor uriaş de memorie colectivă, care aduce mărturii despre un strat invizibil al vieţii din timpul comu‑ nismului, a avut consecinţe care nu au fost încă evaluate. De aceea, considerăm reinterpre‑ tarea trecutului prin proiecte artistice drept un proces cathartic. Subiectul memoriei este esenţial pentru repoziţionarea identităţilor postsocialiste în noua geografie a unei lumi (artis‑ tice) globalizate. În cadrul acestui proiect, arhivele Bucureştiului vor fi sursa de inspiraţie şi pentru artişti din alte capitale foste socialiste, cum sunt Belgradul, Varşovia sau Praga. Temele abordate sunt: folosirea abuzivă a arhivelor, felul în care prezentul alterează trecu‑ tul, controlul puterii, cenzura, supravegherea şi libertatea de expresie.

Arhivele Celorlalţi (Archives of Difference) Potenţiali parteneri: Centrul de Documentare din Muzeul Culturii Romilor (Romano ButiQ), Centrul cultural şi de documentare pentru comunitatea Sinti şi Roma din Germania, Heidelberg, Fundaţia pentru o Societate Deschisă, Adrian Păun — RoqDoq Filmfest, Asociaţia LGBT Accept România, Arhivele Hall Carpenter (Marea Britanie), Homodok (Olanda)

Acest grup de programe include proiecte care îşi propun să exploreze acele părţi ale vieţii civile a oraşului care nu au fost niciodată investigate, în special cele ale minorităţilor, cum sunt comunităţile romă sau LGBT. Centrul de Documentare din Muzeul Culturii Romilor (Asociaţia Romano ButiQ) inten‑ ţionează să înfiinţeze la Bucureşti o Arhivă europeană a romilor, ca punct de colectare de documente, fotografii şi alte materiale despre romii din Europa, care să reflecte istoria, viaţa şi valorile comunităţii. Proiectul a primit deja finanţare de la Fundaţia Soros. Programul îşi propune să colecteze şi arhive personale care reflectă viaţa comunităţii LGBT în perioada comunistă, în colaborare cu arhivele administrate de comunităţile LGBT din Germania, Suedia şi Austria.

Re‑design în Balcani (Re‑designing the Balkans) Potenţiali parteneri: The Institute — Bucharest Design Week, Centrul Naţional pentru Arte şi Meşteşuguri, Universitatea de Artă Bucureşti (UNArte), Muzeul Ţăranului Român (Muzeul european al anului în 1996), Muzeul Satului, Reţeaua Muzeelor Naţionale din România, reţeaua Balkan Design (o reţea de festivaluri regionale şi comunităţi de design, cu 110 membri), Tirana Design Week, Skopje Design Week, D Day Festival Zagreb, Mikser Festival, Belgrad, Istanbul Design Week şi Reţeaua Muzeelor balcanice.

he Institute — o platformă de 300 de designeri, arhitecţi şi companii de design media, şi organizatorul evenimentului Bucharest Design Week — a preluat iniţiativa în vederea reconectării tinerei generaţii de designeri cu arta populară, meşteşugurile, tradiţiile arhitec‑ turale şi de construcţie din România şi din Balcani, acum pe cale de dispariţie. Re‑design în Balcani este o iniţiativă în care creativitatea preindustrială se întâlneşte cu inovarea postin‑ dustrială, într‑un moment în care autenticitatea, originalitatea şi durabilitatea devin valori esenţiale. Ne aşteptăm la schimburi internaţionale şi rezidenţe importante în cadrul unor ateli‑ ere de „proiectare şi producţie”, cercetare activă, procese de investigare şi creaţie. Avem în vedere şi spaţii mobile care să poate fi amplasate în oraş, dar şi evenimente de design de tip „pop‑up”, care vor culmina în iunie 2017 cu (Re)Design Week. Proiectul poate fi prezentat şi în turneu. Pentru 2018 este planificată lansarea unei Trienale majore, ca muzeu în aer liber în Parcul Carol, cel care a găzduit Expoziţia Naţională din 1906, dar ulterior nu a mai fost folo‑ sit în scop expoziţional. Proiectul îşi propune să implice circa 500 de designeri şi compa‑ nii de design, dar şi studenţi, şcoli de creaţie, designeri independenţi şi muzee din Balcani, precum şi din afara regiunii.

Periferii: Înăuntru–În afară (Peripheries: Insiders–Outsiders)

Noile teritorii ale oraşului sunt vastele cartiere‑dormitor comuniste, cămine trepidante unde locuiesc mai mult de două treimi din populaţia oraşului. Izolate fizic şi cultural de zona centrală, aceste cartiere sunt teritoriile unde se va hotărî viitorul oraşului. Este nevoie de alternative vizionare şi îndrăzneţe şi de o voce pentru comunităţile tăcute. 36

Creaţie–Migraţie (Creation–Migration) Potenţiali parteneri: Muzeul Culturii Romilor, Centrul de Cultură al Romilor din Bucureşti, Fabrica de Pensule, Cluj, Casa Jurnalistului (website). Printre partenerii internaţionali se numără reţeaua IETM, reţeaua TransEurope Halles, Festivalul Kampnagel, Hamburg, Teatrul Hebbel am Ufer, Berlin; Artsadmin, Londra; Schaffy/ Mælkweg Amsterdam; Bunker, Ljubljana; Fabbrica Europea, Florenţa; Les Hales de Schaerbeek, Bruxelles; Mercat de Flores, Barcelona

unctul central al programului îl constituie un grup de artişti (scriitori, performeri, artişti vizuali şi media), care va documenta comunităţile de imigranţi originari din Bucureşti aflate în migraţie permanentă sau sezonieră, precum comunitatea romă, migranţi econo‑ mici, comunităţi de studenţi din oraşele universitare europene, diaspora artistică din cen‑ tre culturale europene precum Londra, Paris, Berlin, Amsterdam, Bruxelles. Din punct de vedere tematic, proiectul va urmări felul în care migranţii pătrund în sistemul cultural european şi cum îl transformă, chestionându‑l şi forţându‑l să asimileze valori alternative. De asemenea, va scoate în evidenţă procesul de formare a identităţilor de‑a lungul acestor rute migratoare prin negocierea între două sau trei surse (de exemplu, în cazul populaţiei rome este vorba de identitatea română, romani şi cea din ţara de des‑ tinaţie), dar şi felul în care relaţiile sunt afectate. Comunităţile migratoare vor fi urmărite în Bucureşti, în tranzit, cât şi în oraşele de destinaţie: Paris, Napoli, Berlin, Londra, Viena, Praga şi Stockholm. Proiectul foloseşte caravane mobile ce permit echipelor de artişti să interacţioneze cu noi situaţii şi realităţi culturale. În ideea de a răsplăti comunitatea gazdă, artiştii vor orga‑ niza proiecţii de film, dezbateri, spectacole de muzică. Proiectul va invita artişti din oraşele europene de destinaţie să se alăture artiştilor români în această explorare. Bucureştiul găzduieşte două dinte cele şase centre de refugiaţi din România. Cu o cotă impusă României de UE de 6.500 de refugiaţi, va fi Bucureştiul pregătit să‑i integreze pe refu‑ giaţi şi migranţi începând din noiembre 2015?

Oraşul‑Cartier (Neighbouring the City) Potenţiali parteneri: Primăriile de Sector, ALPAB, CreArt, ARCUB, ansambluri de muzică tradiţională din Armenia, Albania, Grecia, Bulgaria, Turcia, lăutari din comunitatea romă: Mbela Nzuzi, Societatea Culturală Aromână Pilisterlu, Ellas and Asteria, Korona, Mahala Raj Banda, L’Allodola, Serenada, Marian Mexicanu, Costel Biju. ONG‑uri: Centrul pentru Refugiaţi Bucureşti, Organizaţia Femeilor Refugiate din România, Comunitatea Aromână din România, Communitatea Bratstvo a Bulgarilor din România, Forumul Democratic German, şcolile deschise către elevi din culturile iordaniană, siriană, palestiniană, libaneză, irakiană, Centrul Ayas din Bucureşti, restaurante etnice din Bucureşti, studioBASAR

etăţenii Bucureştiului sunt ataşaţi emoţional de cartierele şi sectoarele lor. Semnele, tot mai evidente, de manifestare a mândriei locale trebuie privite în paralel cu absenţa totală a spiritului civic, aşa cum am descris‑o deja. Bazându‑ne pe lecţii învăţate, dar şi pe cele neînvăţate, vom invita artişti, arhitecţi, organizaţii comunitare şi reţele sociale să lucreze pe tema periferiei urbane. Programul va începe cu o serie de schimburi europene pe tema activării culturale a cartierelor, ce va avea loc în perioada 2017–2018. Prezentăm mai jos câteva exemple de proiecte din acest program. Poveşti în dormitor (Dormi(s)tories) Proiectul Dormi(s)tories îşi propune să utilizeze cartografierea poveştilor, locurilor şi oame‑ nilor din cartierele şi sectoarele Bucureştiului ca o modalitate de a documenta viaţa aces‑ tora şi de a transforma identitatea unui cartier într‑un produs cultural distinctiv. Cetăţenii reprezintă atât o sursă de informaţie, cât şi publicul şi co‑creatorii proiectului. În perioada 2017–2020 vom iniţia 12 proiecte‑pilot de dimensiuni mici, producţii mobile iniţiate de scena independentă şi de teatrele municipale, printr‑un apel către tinerii dramaturgi de a explora poveştile cartierelor. Grupuri interdisciplinare de artişti vor lucra cu şi în cartiere. Producţiile vor avea loc in situ, în spaţii neconvenţionale, şi vor culmina cu un program final de produc‑ ţie al teatrelor de repertoriu, de exemplu la Teatrul Odeon şi la Teatrul Mic. Regizori euro‑ peni vor fi invitaţi să lucreze la aceste producţii. Petrecere în dormitor (Party in the Bedroom)

artierele‑dormitor ale Bucureştiului, cum ar fi Colentina, Pantelimon, Titan, Berceni sau Drumul Taberei, sunt suprafeţe imense marcate de monotonie urbană şi demografică, cu o ofertă culturală redusă. În aceste zone locuiesc nu doar români veniţi din toate colţurile ţării, ci şi arabi, moldoveni, imigranţi turci şi chinezi, refugiaţi veniţi din diferite zone (pales‑ tinieni, irakieni, nigerieni, somalezi etc.), dar şi romi, albanezi, maghiari sau chiar expatriaţi italieni, francezi sau englezi. Niciuna dintre aceste comunităţi nu este foarte vizibilă în peisa‑ jul cultural al cartierelor‑dormitor, unde diversitatea culturală nu este motiv de sărbătoare. Proiectul îşi propune să evidenţieze această diversitate printr‑o serie de evenimente care să se desfăşoare în parcurile Colentina, IOR, Tineretului, Drumul Taberei, printre care: 37

standuri cu mâncare tradiţională aparţinând etniilor şi naţionalităţilor prezente în cartier, muzică tradiţională şi populară, iar seara reprezentaţii ale ansamblurilor de dans şi con‑ certe ale trupelor de cartier.

Platforma Outernational Potenţiali parteneri: Asociaţia Paradaiz, Festivalul RoKolectiv, Mihaela Drăgan, Paul Duncă, Farid Fairuz, Manuel Pelmuş, Muzeul Culturii Romilor, Centrul de Politci pentru Romi Ferentari, Institutul European al Romilor, ARCUB, ALPAB, Institutul Cultural Român

„O

uternational” este un termen nou, care provine din zona muzicală, dar este folosit în sens extins cu referire la tipul de arte care provin din „periferii”. Scenele Outernational se definesc în opoziţie cu cele International, adică cele vestice care produc genuri şi trenduri acceptate la nivel global. Ele au propriile formate paralele, sisteme de distribuţie şi promo‑ vare, care sunt similare în România cu cele din Bulgaria şi din Siria sau cu cele din ghetou‑ rile din Cairo, Lisabona ori din statele arabe. Outernational va fi un festival‑platformă anual, desfăşurat în lunile mai–iulie, cu un program transsectorial: concerte, conferinţe, caravane de film, expoziţii, ateliere de lucru etc. Aceste evenimente vor avea loc în principal în aer liber, în anumite spaţii din carti‑ ere, pe platforme mobile şi scene care se pot muta prin oraş. Scopul este prezentarea unor genuri contemporane locale, care s‑au născut la periferie, şi integrarea lor într‑o abordare mai globală, cu accent pe felul în care se înrudesc între ele: de exemplu, manelele ţiganilor români cu muzica turcească de nuntă din Dobrogea, formaţiile live de ork din Bulgaria cu muzica post‑kuduro din ghetourile Lisabonei (provenită din Angola), muzica electro‑chaabi din Cairo cu digital cumbia din Argentina, sau chichia peruană, cu dabke din lumea arabă etc. Toate acestea sunt genuri muzicale contemporane, relativ tinere, respinse de către curentul mainstream, cu industrii artizanale paralele. Ele vorbesc în acelaşi timp şi despre diferite forme de intoleranţă, despre rasism şi alte probleme sociale.

ORAŞE B (B CITIES) Potenţiali parteneri: Conceput fiind ca un program deschis, fluid, alegerea partenerilor va fi o acţiune rezultată din cercetarea şi deciziile artistice ale Curatoriumului în partea a doua a candidaturii.

şa cum ne explică cei mai importanţi teoreticieni ai oraşelor şi globalizării, Manual Castells şi Saskia Sassen, oraşele nu mai sunt condiţionate de constrângeri de ordin fizic, naţional sau istoric. Tensiunea dintre local şi global devine mai evidentă în oraşele care transformă formatele închise ale structurilor urbane în fluxuri libere şi infinite de informa‑ ţie, capital şi migraţie. Bucureştiul este un astfel de oraş, aruncat în tăvălugul globalizării centrelor urbane direct din realitatea construită şi protejată a socialismului. 38

Am decis să explorăm noţiunile de dezordine, fluiditate, globalizare şi să ne uităm la dias‑ pora relaţiilor (culturale) întâmplătoare. Conceptul se bazează pe un principiu aleator — litera B, pentru a arăta că pot exista conexiuni şi puncte comune chiar şi între oraşe care nu au neapărat o tradiţie de colaborare, dar se confruntă cu probleme similare, indiferent unde s‑ar afla. Cele 12 oraşe invitate să participe în acest program au fost alese în mod ale‑ atoriu: Belgrad, Budapesta, Berlin, Bruxelles, Brasilia, Beirut, Beijing, Bombay, Brisbane, Buenos Aires, Barcelona şi Baltimore. Programul intenţionează să mute accentul, în 2021, dinspre (doar) Bucureşti către investigarea altor „poveşti B”. Doisprezece curatori români şi 12 curatori din oraşele invitate vor fi chemaţi să rea‑ lizeze împreună un program pentru Bucureşti2021. Fiecare lună a anului va evidenţia un alt oraş. Curatorii vor fi invitaţi să lucreze, prin propria lor abordare estetică, cu naraţiuni urbane care explorează noi aspecte cu relevanţă contemporană. Îi vom identifica pe cura‑ tori în 2017–2018 şi vom iniţia schimburile de experienţă în 2019–2020, înainte de începerea efectivă a programului.

The [B]alkan Connection Potenţiali parteneri: Membrii Balkan Dance Platform (2001–2011), COLABs — Balkan Arts and Culture Fund (2010–2015), Nomade Dance Academy (2003– 2014), Centrul Naţional al Dansului Bucureşti, Institutul Cultural Român, CreArT, Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Biblioteca Naţională, Modulab, ODD, reţelele Tranzit, Zeppelin, Fundaţia Gabriela Tudor, Galeria PLANB, RoKolectiv, Workshop Foundation Budapest, Station Service for Contemporary Dance Belgrade, Kalamata Dance Festival — Grecia, Asociaţia Kronstadt din Braşov

n amestec de religii, limbi şi culturi, regiunea balcanică poate fi văzută şi ca o „super‑pe‑ riferie” a Europei. După ce în ultimul secol a fost percepută ca o zonă de conflict şi de război, criza migranţilor a adus din nou regiunea balcanică în prim‑plan, iar acum este văzută ca punctul principal de intrare şi ca rută către vestul Europei pentru refugiaţi. Articulat în jurul dansului contemporan, proiectul va invita artişti din interiorul şi din afara regiunii să lucreze împreună pe o temă specifică: Corpul Balcanic. Corpul va fi atât singular, cât şi colectiv, înglobând evenimente de coregrafie în masă, plimbări de grup prin oraş, acţiune corporală simbolică şi temporală în cadrul unor manifestări artistice plani‑ ficate sau ad‑hoc, în diverse locuri din regiunea balcanică. Proiectul va include şi un pro‑ gram de schimburi de experienţă culturală pentru artişti şi manageri culturali, printr‑o serie de vizite de mobilitate, rezidenţe, coproducţii şi evenimente itinerante care îşi propun să conecteze oraşe şi iniţiative balcanice. Programul include artişti, curatori, manageri din Balcani şi din afară, care participă pe durata a patru ani la rezidenţe, ateliere, coproducţii şi turnee (începând cu centrul de coregrafie din Cipru, în 2017). Programul va culmina cu diverse coproducţii în Bucureşti de‑a lungul unui an.

Microtopii (Microtopias)

Un oraș fragmentat, Bucureștiul ar putea fi perceput drept un arhipelag de insule izolate — cartiere, comunităţi, oameni, clădiri abandonate și terenuri virane ermetice, o constelaţie de micro‑spaţii cu potenţial neștiut și nevăzut —, complet deconectate de sistemele instituţionale, administrative și culturale ale orașului. Ruptura dintre oraș și cetăţenii săi așteaptă să fie conciliată prin implicare și dezvoltarea capacităţii cetăţenilor marginalizaţi civic de a influenţa viitorul orașului lor. 40

Greentopia

ucureştiul și‑a pierdut treptat zonele verzi. În 1907, grădinile şi curţile reprezentau 67,5% din suprafaţa totală a oraşului. Ultimele statistici arată că Bucureştiul, cu 4.506 ha de spaţii verzi, are doar 12 m2 de spaţiu verde/locuitor (valoare scăzută în comparaţie cu media europeană de 26 m2/locuitor). Din punct de vedere tematic, programul implică artişti locali şi internaţionali, care explorează potenţialul verde mai puţin vizibil, dar accesibil, al oraşului, pentru a‑l aduce în atenţie şi a‑l integra în oferta culturală a Bucureștiului.

Potenţiali parteneri: PMB, Ministerul Turismului, MNAC, KOTKY Visuals, Aural Eye

Potenţiali parteneri: Asociaţia pentru Tranziţia Urbană (ATU), Urboteca, Opera Naţională, Biblioteca Naţională, PMB, METROREX, Delegaţia Comisiei Europene în România

potenţiali Parteneri: Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu, Universitatea Naţională de Teatru şi Film, Universitatea Naţională de Arte, Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul Naţional de Istorie, Muzeul Naţional de Artă, Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Grădina Botanică Bucureşti, Asociaţia Zeppelin, Asociaţia ephemAIR, Festivalul de film Urban Eye, Modulab.ro, Asociaţia Volum Art, Fundaţia OBOS, Asociaţia Coolturală Nouă Ne Pasă!, ARCEN, Asociaţia România în Tranziţie, Ateliere Fără Frontiere, Ninebot Tours, Art Museums in Europe, Eco Activism Europe; Landscape and Art Network, Arts in Nature International Network, Greenmuseum, Centre for Contemporary Art and The Natural World, Imagine 2020 European Network Cape Farewell

Instalaţii de artă eco în Delta Văcăreşti şi Lacul Morii O zonă cu o diversitate extrem de mare de faună şi floră, Delta Văcăreşti, care se întinde pe aproape 190 de hectare, s‑a format după 23 de ani de absenţă a oricărei intervenţii umane. Programul include o serie de proiecte de landscaping şi vizuale/media/video, cu artişti care vor lucra în singura biosferă a oraşului, declarată în 2015 zonă protejată. Este cadrul ideal pentru noi explorări ale temelor legate de spaţiul verde în decorul urban şi o reflectare a negocierilor permanente între acestea, dezvăluind o nouă dinamică a oraşului. Intervenţiile vor fi replicate în Lacul Morii, aflat tot la marginea oraşului, dând comu‑ nităţilor locale şi instituţiilor ocazia de a redescoperi aceste medii naturale urbane. Un alt beneficiu al proiectului va fi potenţialul său inovativ în domeniul artelor vizuale, al artei pei‑ sagistice şi artei eco, domenii practic inexistente în România. Râul Inteligent (Smart River) Râul Dâmboviţa este una dintre axele naturale ale oraşului, traversând Bucureştiul de la nord‑vest la sud‑est, pe o distanţă de 22 de kilometri. Obiectivul proiectului este dezvol‑ tarea zonelor abandonate aflate de‑a lungul râului şi transformarea Dâmboviţei dintr‑un canal funcţional în zonă verde publică integrată la nivel urban. Planurile includ asigurarea accesului la râu prin instalarea, în zona podurilor, a unor structuri flotante destinate acti‑ vităţilor culturale, dar şi prin invitaţii adresate artiştilor de a lucra in situ sau de a activa potenţialul existent — de ex. în Grădina Botanică sau în spaţiul public din zona Bibliotecii Naţionale. Amplasarea şi tipul intervenţiilor de‑a lungul râului au fost testate în vara aces‑ tui an la Urban Fest, un eveniment de o săptămână organizat de Reprezentanţa Comisiei Europene în România, cu tema Albastru–Verde — Râuri în Oraşe Inteligente. Aceasta este prima iniţiativă de acest fel în Bucureşti, unde partenerii din domeniul artistic şi al protecţiei mediului încep să colaboreze şi să formeze noi legături. Viitoruri flotante Chiar dacă propunerea CGMB de proiect pentru o conexiune fizică între Bucureşti şi Dunăre printr‑un canal de 60 km nu se va concretiza, râul rămâne, peste secole, principala legătură a oraşului cu inima Europei. Bucureşti2021 consideră că există o oportunitate de a prelua iniţiativa printr‑un proiect care poate implica echipe interdisciplinare de oameni de ştiinţă şi artişti, care să evidenţieze caracteristicile peisajului fluviului: date istorice şi identifica‑ rea tiparelor de migraţie umană, faună şi date geologice. Aceste proiecte sunt planificate în următorii patru ani, iar în 2021 programul va cuprinde atât o bază de date online, cât şi o serie de staţii publice de‑a lungul râului, care pot include intervenţii în zonele cele mai importante identificate în etapa de cercetare. Un alt aspect al proiectului va fi realizarea unui program pentru vizitatori, conectat cu croazierele pe fluviu ce includ escale în porturile Giurgiu şi Oltenţia, aflate la doar 60 km de Bucureşti. Aceste programe ar atrage şi turişti români. Proiectul este aliniat cu obiectivele pe termen lung din Strategia UE pentru Regiunea Dunării (SUERD), unde România este coordonator, alături de Bulgaria, al Ariei Prioritare 03 (Cultură şi Turism) şi, împreună cu Ungaria, al Ariei Prioritare 05 (Riscuri de mediu). Intenţia noastră este să atragem fonduri şi prin Programul Transnaţional Dunărea — INTERREG, care finanţează cooperarea teritorială europeană.

Citytopia Potenţiali parteneri: The Institute şi şcolile naţionale de Artă, Arhitectură, Design şi Modă, Film şi Teatru, Tehnologia Informaţiei, Asociaţia Romanian Business Leaders, Reţeaua Europeană a Şcolilor de Arhitectură şi Design, Asociaţia Internaţională a Universităţilor de Artă şi Design

Potenţiali parteneri: RATB, METROREX, Departamentul de Transport al Primăriei Municipiului Bucureşti, Raumlabor, Berlin, Zeppelin, Think Space Zagreb, CCCB Barcelona, London Bartlett School of Architecture and Design

Parteneri potenţiali: Romanian Open Data Coalition, Funky Citizens, MKBT, Asociaţia Zeppelin, Asociaţia Komunitas, CeRe, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu, Directoratul General Regio (UE), Comitetul Regiunilor (UE), Makers Spaces (UE), Zilele Filmului de Arhitectură Budapesta (Ungaria), Festivalul de Film de Arhitectură Rotterdam (Olanda), Asociaţiile de proprietari și locatari din București, Primăria Budapesta, Universitatea Belgrad, Festivalul reSITE (Cehia), ARCHIP (Cehia), Festivalul Make City Berlin

Ideatopia Proiectul își propune să pună bazele unui forum de inovare, unde să poată fi lansate şi tes‑ tate idei noi și dezvoltate noi reţele în cadrul unui mediu ce încurajează creativitatea colec‑ tivă europeană. Formatul pe care îl avem în vedere este o adunare anuală la care să participe 100 de artişti, oameni de ştiinţă şi antreprenori, care sunt invitaţi să lucreze împreună şi să „ocupe” oraşul, în structuri mobile, acoperite, amplasate atât în centru, cât şi în cartiere. Proiectul va fi dezvoltat pentru perioada 2017–2020, cu câte o temă anuală, iar cele mai bune zece idei vor fi selectate pentru producţie, cu finanţare de la Consiliul pentru Dezvoltarea Regională București–Ilfov. Proiectul se va desfăşura pe bază de apeluri publice, destinate participanţilor locali şi internaţionali. Obiectivul este ca proiectul să se mute în anul 2021 în Palatul Parlamentului şi să ocupe 100 de încăperi pe tot parcursul anului, într‑o expoziţie amplă care să prezinte cele mai bune proiecte de inovaţie din cele cinci ediţii anterioare. Transtopia Comunitatea călătorilor, navetiştilor şi turiştilor din București este, în orice moment, cea mai mare comunitate din oraş, prezentă în cel mai larg spaţiu, format de cele 900 de auto‑ buze, 40 de staţii de metrou, 150 de tramvaie şi 100 de trenuri de metrou care se află în per‑ manentă mişcare pe 220 de trasee din oraş. Acestea formează o reţea urbană care se întinde pe mai mult de 40 de kilometri, un peisaj pe care îl vom utiliza pentru a spune poveștile Bucureştiului, ale altor oraşe, dar şi ale Europei. Aceste micro‑spaţii sunt galeriile oraşului nostru, cele în care vom putea expune o vizi‑ une microcosmică asupra oraşului. Timpul mediu de călătorie cu mijloacele de transport în comun este de circa 20 de minute. Cu mai mult de 2 milioane de pasageri pe zi, avem posi‑ bilitatea să ajungem la 98% din populaţie. Curatorii acestui program sunt artiștii invitaţi, companii şi instituţii culturale, alături de companii care dezvoltă tehnologii digitale. În 2017 intenţionăm să testăm proiectul pe câteva rute de transport, iar din 2018 vom începe programarea lui ca eveniment anual pe anumite rute. Politopia În încercarea de a identifica o nouă imaginaţie civică, am construit un program care să testeze posibile formate concrete de implicare a cetăţenilor în viaţa oraşului. Aşa cum am menţionat deja, aceasta este una dintre problemele cronice ale oraşului, la fel ca şi în cazul altor oraşe europene, unde devin tot mai necesare noi modele de identitate cetăţenească. Programul implică artişti locali şi europeni, directori de festivaluri centrate pe proble‑ matica oraşului, factori de decizie, activişti, manageri culturali, antreprenori sociali, precum şi, eventual, locuitori ai oraşului grecesc selectat CEaC. Obiectivul este stimularea transmi‑ terii anumitor tendinţe cum sunt makers spaces, hackaton‑uri, diverse mişcări de cooperare în Europa, pentru a putea prezenta activitatea şi impactul acestora în comunităţi. Există şi câteva propuneri concrete: Bucharest Hacks abordează lipsa de transparenţă a autorităţilor locale din Bucureşti şi din alte oraşe mari, lansând hackaton‑uri simultane pentru transparentizarea datelor publice, în scopul îmbunătăţirii vieţii oraşului. Spatialising the commons implică diferite tipuri de activităţi, de tip city guerilla, inclusiv un apel public pentru modalităţi de folosire a punctelor comune cartierelor din Bucureşti.

Virtualtopia Potenţiali parteneri: Edgeryders, NGO Hub, Hatch Hackerspace, ODD, Colivia, seria de evenimente Noaptea Caselor etc.

Future Spotters Lab București. Laboratorul European pentru testarea viitorului colectivităţilor Bucureşti2021 colaborează deja cu EdgeRyders pentru programul Spot the Future Bucharest (primăvara–vara 2015), care a testat potenţialul proiectelor locale de activism, cum sunt dreptul la apă, modele de social business deschise, camapanii de advocacy pentru accesul la cultură, organizarea de hackaton‑uri civice, impulsionarea educaţiei culturale în şcoli şi 42

crearea unei pieţe de artă contemporană. În prezent, sunt înregistraţi 100 de participanţi locali activi, care fac parte din platforma online EdgeRyders. Există planuri de continuare, în 2016, a proiectului cu Future Spotters Lab, un incubator de proiecte de tip grassroots care să ofere modele de coexistenţă, colaborare şi (re)alocare a dotărilor folosite ineficient, simi‑ lar modelului folosit pentru Matera 2019. Activişti europeni importanţi vor fi invitaţi să orga‑ nizeze, împreună cu parteneri locali, o serie de hackaton‑uri, care vor culmina cu o confe‑ rinţă în primăvara anului 2016, pe tema „noua colectivitate ca sursă de schimbare urbană şi culturală”. Estimăm că reţeaua va ajunge la circa 500 de membri activi până în 2017.

Joaca de‑a Realitatea

Î Potenţiali parteneri: Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti şi ONG‑uri locale care lucrează deja cu şcoli, de ex: CeRe, Komunitas, StudioBasar, ATU

n pregătirea acestui proiect am lucrat cu câteva clase de elevi din cartierul Drumul Taberei, care au participat la exerciţii de cartografiere a cartierului lor. Timp de o lună, proiec‑ tul condus de un fotograf danez i‑a invitat pe elevi să exploreze microtopii din cartierul lor, încurajându‑i să privească împrejurimile ca pe un spaţiu imaginativ. Această fază de cerce‑ tare a constituit punctul de plecare al proiectului centrat pe diversele strategii artistice de transformare a şcolilor în domenii artistice. Succesul programului cultural şi educaţional norvegian Ghiozdanul Cultural, adop‑ tat cu succes şi în câteva şcoli din Bucureşti, a dus la propuneri concrete pentru dezvol‑ tarea unui proiect similar, cu o temă legată de oraş. Acest format de cercetare practică va duce la propuneri concrete despre cum putem schimba mediul local la scară mică şi le va permite copiilor să lucreze cu arhitecţi, designeri, artişti şi meşteşugari pentru a‑şi imple‑ menta iniţiativele. În oraş funcţionează 186 de şcoli, iar în Judeţul Ilfov, alte circa 66. Am propus o cola‑ borare cu Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, pentru a implica o şcoală în fie‑ care dintre cele 70 de cartiere. Proiectul va fi organizat de către un grup format din experţi români şi europeni în arta educaţiei. Pregătirea şi testarea vor începe în anul şcolar 2016– 2017. Începând cu anul şcolar 2018–2019, obiectivul este de a asigura un Ghiozdan pentru toţi elevii de clasa a VIII‑a. Proiectul principal va funcţiona în 2019–2020 şi 2020–2021.

Platforma Bucureşti2021 Este necesar ca oraşul să iniţieze un program de dezvoltare a capacităţii în perioada 2017–2020, pentru ca Bucureşti2021 să susţină Strategia Culturală 2016– 2026, să livreze programul CEaC în contextul descris, dar şi să genereze proiecte durabile după anul 2021.

Program de dezvoltare a capacităţii 3. Cum vor fi selectate evenimentele şi activităţile ce vor constitui programul cultural din anul pentru care este acordat titlul?

Capacitate spaţială evoia de a asigura un spaţiu pentru arta contemporană, ONG‑uri şi proiectele comuni‑ tare a fost descrisă. Bucureşti2021 ar putea fi un factor important în acest proces, atât ca susţinător al iniţiativelor de a crea noi spaţii culturale, cât şi ca intermediar între aceste iniţiative, oraş şi proprietarii/ investitorii în aceste spaţii. De asemenea, poate finanţa dez‑ voltarea şi activitatea unui număr de spaţii selectate care pot juca un rol important în pro‑ gramul 2021. Un număr de iniţiative au fost deja identificate ca prioritare pentru sectorul cultural şi joacă un rol‑cheie în strategia acţiunii Bucureşti2021: • o prioritate clară este transformarea unui număr de spaţii vacante la acest moment, în hub‑uri culturale pentru comunitatea de artă independentă din oraş. Am numit acest proiect Bucureştiul Vacant (vezi mai jos). • înfiinţarea Institutului European al Romilor, o iniţiativă a asociaţiei Romano ButiQ. Proiectul este deja în desfăşurare (vezi mai jos). • găsirea unei soluţii pe termen lung pentru dansul contemporan şi Centrul Naţional al Dansului Bucureşti (CNDB), care în prezent îşi desfăşoară activitatea într‑un spaţiu restrâns. Aceasta ar putea fi o potenţială colaborare între CGMB şi Ministerul Culturii (care finanţează CNDB). • utilizarea celor două spaţii centrale ale Muzeului Naţional de Artă Contemporană (MNAC), pentru proiecte ale artiștilor independenţi şi pentru rezidenţe internaţionale.

Capacitatea spaţiului public evoia de a transforma spaţiul public în spaţiu cultural este vitală pentru oraş şi pro‑ gramul Bucureşti2021. Practici noi în curs de dezvoltare au dus la creșterea numărului de evenimente şi festivaluri în aer liber. În discuţiile purtate cu Arhitectul‑Şef al Capitalei, am evidenţiat posibilitatea ca Bucureşti2021 să devină un partener în dezvoltarea spaţiilor publice centrale din oraş (ex: proiectul PIDU, care este in discuţie în CGMB). Bucureşti2021 va sprijini şi iniţiativele din cartiere, animând spaţiile alături de comunităţile locale şi încu‑ rajând treptat aceste comunităţile să participe activ la dezvoltarea acestor spaţii.

Capacitatea organizatională a sectorului cultural — Programul Phoenix 2022 trategia Culturală a identificat nevoia de profesionalizare şi dezvoltare a capacităţii orga‑ nizaţionale a sectorului cultural. Phoenix 2022 este un program de dezvoltare a capaci‑ tăţii, în domeniul managementului de proiect şi al festivalurilor, producţiei de evenimente, precum și cel al formării de manageri şi personal tehnic. Avem în vedere o serie de cursuri şi workshopuri care implică colaborarea internaţio‑ nală între sectoare, strategii de dezvoltare, arte şi educaţie, arte şi spaţiul public. Programul

va fi dezvoltat în colaborare cu institutele culturale europene din Bucureşti şi partenerii CEaC şi se va desfăşura pe o perioadă de trei ani, între 2017–2019. Capacitatea de relaţionare europeană ucureștiul are un număr relativ mic de conexiuni și colaborări cu alte orașe europene. Acest lucru este evident şi a fost documentat în cartografierea şi analizele derulate pen‑ tru Strategia Culturală şi CEaC. Avem în vedere o serie de programe care vor: • sprijini vizitele/schimburile europene • sprijini rezidenţele internaţionale în Bucureşti • sprijini co‑producţii ce pot determina colaborări pe termen lung • organiza în Bucureşti întâlniri, seminarii şi conferinţe ale reţelelor europene • sprijini finanţarea participării locale în proiectele Europa Creativă.

Capacitatea la nivelul cartierelor ctivarea cartierelor este o investiţie pe termen lung care necesită atenţie susţinută. Bucureşti2021 a ales să lucreze cu ONG‑uri care sunt deja active în teren (printre altele: Komunitas, CeRe, studioBASAR, Calup). Sunt dezvoltate parteneriate care vor fi extinse în program prin workshopuri, cartografieri şi micro‑finanţări. Înainte de a coordona proiecte comunitare mai mari, vom susţine proiecte precum grădini comunitare, parcuri de skate sau festivaluri. Grupurile de tineri sunt integrate în acest program prin proiecte ce au loc în şcoli.

Capacitatea de comunicare şi dezvoltare a audienţei arometrul Cultural Bucureşti 2015 indică o problemă gravă de informare asupra pro‑ gramului cultural din oraş, atât pentru vizitatori, cât şi pentru locuitori. Mulţi opera‑ tori culturali au atras atenţia asupra lipsei unui hub de informare profesională pentru sec‑ torul cultural. Dacă ne dorim ca nivelul de implicare a cetăţenilor să crească semnificativ atunci trebuie să existe o strategie şi un plan de investiţii coordonate, ce se adreseză unor grupuri‑ţintă pe considerente demografice, de locaţie şi în funcţie de interes. Crearea unei platforme de informare pentru sectorul creativ şi cultural este o priori‑ tate pentru Bucureşti2021. Aceasta va dezvolta un program susţinut de poziţionare a culturii şi artei în domeniul public, incluzând campanii, puncte de informare, calendare de eveni‑ mente zilnice etc. De asemenea, include strategii pe domenii artistice (de ex.: muzică cla‑ sică, muzică contemporană, festivaluri), pentru susţinerea sectorului independent. Parte din același proiect este și dezvoltarea unui sistem de mentorat pentru operato‑ rii culturali individuali.

Pre‑program n 2019 va fi dezvoltat un pre‑program de 25–30 de proiecte principale, ce va lansa eveni‑ mente‑cheie, construite gradual în ceea ce priveşte capacitatea şi audienţa. Detalii vor fi prezentate în faza următoare a candidaturii.

Mai jos prezentăm trei proiecte care vor fi parte din programul de dezvoltare a capacităţii: Bucureştiul Vacant arte integrantă a Strategiei Culturale şi a procesului CEaC, acest proiect s‑a născut din lipsa actuală a spaţiilor pentru comunităţile artistice independente, în ciuda număru‑ lui mare de case, grădini şi clădiri industriale vacante răspândite pe toată suprafaţa orașu‑ lui, chiar şi în centrul acestuia. Cartografierea noastră a identificat aproximativ 60 de spaţii potenţiale, selectate pe cri‑ terii de proprietate, investiţii necesare și poziţionare. În parteneriat cu Departamentul de Urbanism al Oraşului şi Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” plănuim lan‑ sarea unui apel deschis în iarna anului 2016, pentru a genera idei şi opţiuni care să ajute la transformarea spaţiilor selectate în spaţii culturale. Câteva dintre spaţiile industriale iden‑ tificate au fost deja activate parţial, dar nu pot fi utilizate în întregime fără investiţii adiţio‑ nale (ex.: Halele Carol şi NOD Makerspace). Această abordare ar crea capacităţi suplimentare în oraş în conexiune cu CEaC şi ar răs‑ punde nevoilor actuale. De asemenea, ar dezvolta audienţa şi parteneriate pentru posibilele investiţii pe termen lung în soluţii permanente. Analiza preliminară indică ori nevoia unui centru mare pentru sectorul independent (o comparaţie bună este Les Friches, Marsilia), ori trei‑patru centre de dimensiuni medii amplasate în cartierele din oraş. Această soluţie ar crea şi o legătură mai bună cu planurile de regenerare a cartierelor. Cartografierea a fost făcută de studenţii Universităţii de Arhitectură şi Urbanism şi s‑a bazat și pe un studiu iniţiat de Calup, un ONG local care derulează proiecte temporare de activare a vilelor şi caselor de patrimoniu din centrul oraşului. Este pentru prima dată când este alcătuită o hartă comprehensivă cu spaţiile vacante din Bucureşti ce prezintă un potenţial cultural.

Institutul European al Romilor (IER) ER a fost propus ca o organizaţie independentă ce are misiunea de a creşte stima de sine a romilor şi de a combate prin artă, cultură, istorie şi media prejudecăţile împotriva aces‑ tei comunităţi. Iniţiativa IER este susţinută de Open Society Foundations, care a abordat for‑ mal Consiliul Europei (CE) cu o propunere de parteneriat. Plecând de la efortul depus ante‑ rior de CE pentru diseminarea cunoştinţelor de istorie şi cultură romă, IER va sprijini agenda politică şi activităţile legate de romi ale CE şi ale statelor membre. Printre fondatorii IER este şi Alianţa pentru Institutul European al Romilor, care include patru organizaţii nucleu: Fundaţia Culturală Europeană a Romilor, Fundaţia Romedia, Romano ButiQ din Bucureşti şi Centrul Cultural şi de Documentare al Populaţiei de Sinti şi Romi din Germania. Romano ButiQ este fondatorul Muzeului Culturii Rome şi Centrului de Documentare din Bucureşti, spaţii dedicate promovării artei şi personalităţilor, şi unei mai bune infor‑ mări asupra romilor.

ARCUB — Centru Cultural European anul Gabroveni, reconstruit complet, funcţionează ca hub‑ul CEaC şi ca Centru Cultural European din ianuarie 2015. Poziţionat în centrul oraşului, pe unde trec zilnic în jur de 10.000 de oameni, are cinci săli de expoziţii principale și spaţii pentru evenimente, o recep‑ ţie cu un Info Point despre Bucureşti2021 şi este, de asemenea, sediul echipei voluntarilor București2021. Estimăm că un număr de 150.000 de vizitatori au trecut deja pragul hanului în 2015 şi credem că se va ajunge la 200.000 din 2016. ARCUB va fi motorul procesului CEaC, oferind o platformă pentru dezvoltarea proiec‑ telor, ca şi pentru dezbateri şi discuţii periodice pe teme locale şi europene. Cu un program public complet de evenimente, ARCUB va servi ca legătură CEaC cu centre europene şi cu oraşul. În 2021, centrul va combina informaţiile generale cu funcţiile de contact ale CEaC, devenind un hub real şi digital cu o serie anuală de programe.

Patrimoniu şi inovaţie 4. În ce mod programul cultural va îmbina patrimoniul cultural local şi formele de artă tradiţionale cu expresiile culturale noi, inovatoare şi experimentale?

Patrimoniul cultural este parte integrantă în toate programele și temele Bucureşti2021. În cadrul programului de dezvoltare şi consolidare a capacităţii Bucureşti Vacant, explorăm potenţialul patrimoniului construit și vacant de a susţine înfiinţarea de centre artis‑ tice şi centre comunitare culturale (peste 400 de locaţii au fost cartografiate până acum — vezi p. 8). Patrimoniul industrial nu a fost inclus până acum în patrimoniul oficial al oraşu‑ lui. Acest lucru va genera soluţii arhitecturale şi de design inovative, care nu doar menţin şi protejează clădiri importante, dar oferă şi soluţii pentru adaptarea şi dezvoltarea de spaţii creative contemporane. Patrimoniul urban este un alt aspect avut în vedere în cadrul unor proiecte, precum Camerele Urbane (vezi p. 53) care unește spaţii simbolice şi clădiri repre‑ zentative în centrul orașului. Tradiţiile cultural‑artistice, artizanale, arhitecturale și muzicale, sunt esenţiale în cadrul unor proiecte precum Platforma Outernational şi Re‑design în Balcani. Acestea implică tradiţia populară, arhitectura şi tehnicile de construcţie într‑un proces de re‑design pe ter‑ men lung, care implică artişti contemporani, tehnologia digitală şi folosirea materialelor alternative. Patrimoniul, înţeles drept memorie și experienţă, atât la nivel individual, cât şi colec‑ tiv, este principala temă a programului Arhive creative. Artişti şi designeri digitiali vor folosi material provenit din arhive publice şi oficiale închise, arhive individuale şi de fami‑ lie, pentru a crea, în cadrul unei serii, proiecte de tip docu‑dramă şi naraţiuni ficţionale.

Dezvoltarea programelor 5. În ce mod oraşul a implicat sau doreşte să implice artiştii locali şi organizaţiile culturale în elaborarea şi punerea în aplicare a programului cultural? Vă rugăm să oferiţi câteva exemple concrete şi să numiţi câtiva artişti locali şi organizaţii culturale cu care doriţi să colaboraţi şi specificaţi tipul de colaborare avut în vedere.

Dezvoltarea programelor şi proiectelor va fi un proces pro‑activ şi colectiv. Cadrul acestuia va fi format din programul general, concept, temele principale şi un număr de programe‑cheie. • Curatoriumul se va afla în centrul procesului. Membrii săi îşi vor activa reţelele şi se vor angaja în iniţiative de explorare locală și europeană, pentru dezvoltarea progra‑ mului. Acest mecanism va oferi garanţia că propunerile nu vor reflecta doar aspectele comune, ci şi că este explorată o varietate largă de sub‑culturi, culturi de nişă şi carti‑ ere, pentru a identifica potenţiale idei şi posibili participanţi. Procesul deschis de cura‑ toriat va fi susţinut de activităţi de implicare a publicului. • În al doilea rând, în cursul procesului vor avea loc mai multe apeluri publice pentru proiecte legate de anumite comunităţi sau teme ale programului. Preferăm această abordare celulară în locul celei cu unul sau două apeluri publice, care ar avea ca rezul‑ tat o abundenţă de proiecte nerelevante, potenţial contraproductivă. Astfel de ape‑ luri publice pot viza proiecte pe tema Greentopia, proiecte pentru Camere Urbane sau proiecte pentru programul Orașul‑cartier. Acestea vor permite construirea pas cu pas a programului, cu calendare şi contexte diferite. Apelurile vor fi deschise pen‑ tru propuneri locale şi internaţionale, care trebuie, însă, să aibă şi un partener local. • În al treilea rând, în 2017 vor fi create o serie de platforme de lucru, cu scopul de a dezvolta şi de a realiza prototipuri pentru proiectele din 2021. Pentru proces este esen‑ ţial ARCUB — Centru Cultural European, un hub de dialog şi dezbatere, dezvoltare de ateliere şi co‑creaţie. Experienţa de până acum ne‑a arătat că acest complex de activi‑ tăţi creative poate să producă proiecte importante şi originale — cum este, de exem‑ plu, proiectul Un Poem al Oraşului. În toate aceste abordări, va exista o politică de deschidere şi o abordare pro‑activă. Ţinând cont de interesul deja exprimat, suntem siguri că aceste metode vor atrage nu numai insti‑ tuţii artistice bine organizate, ci şi sectorul independent şi o comunitate mai largă. În etapa de implementare a programului, Curatoriumul va colabora cu Departamentul de Programe, efectuând şi verificările necesare cu privire la sfera şi echilibrul general al for‑ melor de exprimare artistică, distribuţia teritorială şi obiectivele de bază ale programului, asigurându‑se că scopurile proiectului sunt respectate. Acelaşi model va funcţiona şi pentru organizatorii externi de proiecte, pentru a ne asigura că proiectele sunt fezabile. Ne dorim ca jumătate dintre programe să aibă loc în centrul orașului și jumătate în cartiere. 47

Capacitatea de a produce rezultate În ciuda contextului politic complicat, considerăm că am reuşit să menţinem acest proces de re‑implicare în viaţa orașului independent în raport cu politica de partid, locală, a sectoarelor şi cu politica personală.

1. Vă rugăm să confirmaţi şi să dovediţi că beneficiaţi de susţinere politică extinsă şi solidă şi de un angajament durabil din partea autorităţilor publice locale, regionale şi naţionale.

2. Vă rugăm să confirmaţi și să dovediţi că orașul dvs. dispune sau va dispune de o infrastructură adecvată și viabilă pentru a găzdui evenimentul. În acest scop, vă rugăm să răspundeţi la întrebările următoare: 2.a. Explicaţi pe scurt în ce mod Capitala Europeană a Culturii va utiliza şi va dezvolta infrastructura culturală a oraşului.

n 21.02.2014, ARCUB a fost mandatat de Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) să întreprindă demersurile pentru candidatura la titlul de Capitală Europeană a Culturii. Bucureştiul are trei niveluri de conducere politică şi administrativă: Primăria Municipiului Bucureşti (PMB), care are responsabilitatea generală a oraşului; şase sectoare, fiecare cu propriul Consiliu Local; Consiliul Judeţean Ilfov, responsabil pentru zona adia‑ centă oraşului. La nivel regional, PMB şi CJ Ilfov au creat o asociaţie regională — Agenţia pen‑ tru Dezvoltare Regională Bucureşti — Ilfov (ADRBI) — care se ocupă de planficarea generală a regiunii şi managementul fondurilor regionale UE. Bucureştiul a avut dintotdeauna o scenă politică extrem de complexă şi un echilibru instabil al puterii, ceea ce se datorează dimensiunii sale raportate la celelalte oraşe din România. Am acţionat pentru a crea atât bazele politice, cât şi relaţiile de lucru necesare cu PMB, sectoarele şi autorităţile regionale. Cei şase Primari de sector şi fostul Primar General şi‑au anunţat public sprijinul pentru proiect, iar la 29.04.2015 au semnat un protocol formal. La nivel de administrare, am creat un Grup de Lucru format din reprezentanţi ai fie‑ cărui sector (circa 20 de membri). Până acum, am organizat 20 de întâlniri de grup şi indi‑ viduale, iar pentru etapa următoare estimăm că vor avea loc întâlniri de grup bilunare. La nivel de oraş, am avut întâlniri lunare cu fostul Primar General, am realizat prezen‑ tări pentru Comisiile din CGMB şi am stabilit relaţii de lucru cu unele dintre ele. Pentru etapa următoare sunt programate întâlniri lunare cu 8 comisii de bază (Urbanism şi amenajarea teritoriului, Învăţământ, cultură, culte şi sport, Ecologie şi protecţia mediului, Relaţii inter‑ naţionale, cooperare şi asociere cu alte autorităţi publice, Relaţia cu UE, Comerţ, turism şi protecţia consumatorului, Patrimoniu, Relaţia cu Organizaţiile Neguvernamentale şi cu alţi parteneri sociali). Membrii CGMB au fost informaţi despre progresele înregistrate în procesul de pregă‑ tire a candidaturii. Am avut întâlniri şi cu reprezentaţi ai CJ Ilfov şi a fost convenit un proto‑ col de colaborare oficial, care va fi semnat în următoarele luni. Pentru a doua etapă a candidaturii, intenţionăm să creăm un Grup de Lucru PMB, cu membri din departamentele Primăriei, şi un Grup de Lucru regional, cu membri de bază din administraţia Judeţului Ilfov. Toate principiile de bază (program, organizare, buget) ale primei candidaturi au fost prezentate CGMB. Angajamentul formal pentru candidatura finală şi bugetul detaliat cu con‑ tribuţiile din partea Municipalităţii (bugetele 2017–2022) vor fi anunţate de CGMB până în mai 2016 (în funcţie de rezultatul preselecţiei). În ciuda contextului politic complicat, considerăm că am reuşit să menţinem acest proces de re‑implicare în viaţa orașului independent în raport cu politica de partid, locală, a sectoarelor şi cu politica personală, şi am realizat un proiect comun, iniţiat de sectorul cultural, care mobilizează şi coagulează sprijin venit din partea tuturor actorilor implicaţi.

roiectul nostru se referă la redefinirea ideii de infrastructură care să includă spaţiul cultural, dar şi la redefinirea spaţiului cultural şi public care să implice atât cartierele (comunităţile), cât şi mişcările artistice şi culturale independente. Bucureşti2021 are o per‑ spectivă amplă asupra utilizării şi raportării la termenul de infrastructură culturală în con‑ textul peisajului urban (care include şi peisajele naturale), ca o resursă incredibil de puter‑ nică, bogată şi în mare măsură neexplorată a oraşului. În ceea ce priveşte infrastructura culturală, ne concentrăm pe patru aspecte:

1. Instituţii culturale

ucureştiul are o platformă solidă de infrastructură culturală tradiţională, puternic con‑ centrată în centrul oraşului. Peste 80% din dotările culturale ale Bucureştiului se află într‑o zonă centrală de 8 km2, dintr‑o arie metropolitană de 400 km2. Cele mai multe dintre acestea au fost renovate în ultimii 12 ani, Teatrul Naţional dispunând acum de șapte scene. Am implicat majoritatea acestor instituţii în pregătirea proiectului şi am discutat deja ideea ca unele dintre spaţiile acestora să poată fi folosite ca potenţiale scene pentru program. Pe lângă proiectele lor proprii, aceste instituţii îşi pot implica în CEaC partenerii externi şi îşi pot activa reţelele (ex. NETA — New European Theatre Action). În plus, Biblioteca Naţională

poate găzdui activităţi comunitare şi evenimente pentru Bucureşti2021, cu care este dispusă să‑şi coordoneze calendarul şi programele. Sperăm ca aproximativ o treime din programul Bucureşti2021 să se desfăşoare în spa‑ ţii culturale deja existente. Cu o capacitate de 22.000 de persoane/zi în spaţiile oficiale de spectacole şi circa 50.000 de vizitatori/zi în muzee, oraşul poate demonstra că dispune de capacitatea necesară şi mediul propice pentru vizitatori.

2. Dotări în comunităţi şi cartiere

n aspect esenţial pentru Bucureşti2021, care derivă implicit din tema Bucureşti in−vizi‑ bil este extinderea, consolidarea şi reechilibrarea peisajului cultural al oraşului şi, în acelaşi timp, accentuarea identităţii cartierelor şi implicarea cetăţenilor, la nivel social şi cultural. Acesta este şi unul dintre obiectivele strategice ale Conceptului Strategic Bucureşti (CSB) 2035, care îşi propune să creeze sustenabilitate socială pornind de la nivelul cartie‑ relor. Aceasta necesită o prioritate sporită pentru crearea de spaţii culturale noi şi investi‑ ţii pentru dezvoltarea de centre de cartier accesibile. Considerăm că această prioritate este în curs de integrare în Planul Urbanistic General 2015–2025 (PUG), care va fi prezentat până în decembrie în CGMB.

3. Hub‑uri culturale independente

RCUB a comisionat Universităţii Naţionale de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” un studiu despre Spaţii potenţiale pentru activităţi culturale şi creative, care să demareze o analiză a clădirilor industriale abandonate din oraş, ce ar putea fi transformate în hub‑uri creative. Aceasta este o premieră pentru oraş şi se poate dovedi cu adevărat revoluţionară. În total, există 400 de spaţii nefolosite, acesta fiind şi unul dintre motivele pentru care Bucureştiul este numit adesea noul Berlin. În septembrie a avut loc o prezentare a spaţii‑ lor şi ne aşteptăm ca în curând să fie formulat un apel public adresat profesioniştilor inde‑ pendenţi şi ONG‑urilor, pentru propuneri concrete de conversie a 15–20 de spaţii selectate. CEaC ar putea investi în lansarea unor programe publice şi poate organiza ateliere şi seminare europene (ex. cu Trans Europe Halles şi AMATEO‑European Network for Active Participation in Cultural Activities).

4. Spaţiul urban ca spaţiu cultural

perăm să angrenăm autorităţile municipale şi de sector pentru a lăsa să se manifeste din plin viaţa și cultura în oraş: la îndemână, legală, accesibilă din punct de vedere finan‑ ciar, practică, adaptabilă, flexibilă şi plăcută din punct de vedere estetic. O direcţie concretă în care sperăm să cooperăm cu autorităţile locale este deschiderea mai multor spaţii, simplificarea procedurilor de eliberare a documentelor, asigurarea acce‑ sului liber la spaţiul public şi oferirea de infrastructuri mobile pentru evenimente. Considerăm că spaţiul urban este cea mai democratică şi deschisă infrastructură cul‑ turală în Bucureşti, un oraş cu aproape 2 milioane de locuitori, unde pot fi programate acti‑ vităţi în aer liber din aprilie până la sfârşitul lui octombrie. Cum planificăm ca evenimen‑ tele în aer liber (în principal gratuite) să reprezinte o treime din program şi să atragă două treimi din public, oraşul va fi scena, iar scena va fi oraşul.

2.b. Care sunt avantajele oraşului din punct de vedere al accesibilităţii (transportul regional, naţional şi internaţional)?

ucureştiul este principalul punct de intrare în România. Este cel mai lesne accesibil pe cale aeriană, prin Aeroportul Internaţional Henri Coandă (Otopeni), cel mai mare din ţară, care deservește cca 7,5 milioane de pasageri anual. Aici operează 31 de companii aeriene (dintre care 5 low‑cost), transportând pasageri către 70 de destinaţii din Europa şi restul lumii. Cele mai solicitate rute sunt către Londra, Viena, Frankfurt, Roma, Istanbul, Amsterdam şi Paris. Săptămânal, de pe Otopeni decolează cel puţin 434 zboruri către 9 oraşe din zonele de centru‑vest şi nord‑est ale ţării. Aeroportul se află la 18 km de centrul oraşu‑ lui (30 min. cu autobuzul sau trenul). Pe calea ferată, Bucureştiul are legături cu Budapesta, Viena, Belgrad, Praga, Sofia, Atena, Istanbul, Moscova şi Kiev. Gara de Nord, aflată la 3 km de centrul Bucureştiului (7 50

min. cu metroul), este principalul nod feroviar naţional, bine conectat cu principalele oraşe din toate zonele ţării. Regiunea Bucureşti–Ilfov este traversată de 6 din cele 9 linii princi‑ pale şi 4 linii secundare. Din Gara de Nord pleacă zilnic 220 de trenuri, iar preţul biletelor este scăzut în comparaţie cu alte ţări din Europa Centrală şi de Est. Majoritatea destinaţiilor din regiunea Ilfov se află la mai puţin de 1h de Bucureşti. Constanţa, oraşul care face legătura cu zonele turistice de la Marea Neagră, se află la 2,5h de mers cu maşina de Bucureşti, iar Tulcea, punctul principal de intrare în Delta Dunării, se află la 3,3h de mers cu maşina de Bucureşti 2.c. Ce capacitate de absorbţie are oraşul din punct de vedere al cazării turiştilor?

ele 137 de hoteluri, hosteluri şi hoteluri pentru tineret din regiunea Bucureşti–Ilfov au o capacitate totală de 20.983 de locuri, iar 90,7% dintre acestea se află în oraş (vezi tabel). Majoritatea hotelurilor din Bucureşti sunt concentrate în centru, cu acces rapid la aeroport. Oferta de cazare este dominată de lanţurile internaţionale, monopolul aparţi‑ nând aproape în totalitate hotelurilor cu grad sporit de confort. În Ilfov există câteva hote‑ luri mai mici, concentrate în principal de‑a lungul DN1, drumul naţional care face legătura cu aeroportul Otopeni.

2014 Bucureşti Ilfov Bucureşti

Nr. de paturi (excl. private rooms)

Vizitatori

Vizitatori străini

Vizitatori români

Nr. înnoptări

19.050/18.434 în hoteluri

1.510.222

864.504

645.718

2.497.182

1.933/ 1.404 în hoteluri

120.040

56.627

63.413

163.720

20.983/19.747 în hoteluri

1.630.262

921.131

709.131

2.660.902 Sursa: INS, 2014

Dintre cei 1,5 milioane de vizitatori înregistraţi în 2014, 57% au fost cetăţeni străini. Studiile din ultimii 10 ani arată că, în pofida crizei economice din 2008, numărul de vizitatori a cres‑ cut constant. În prezent, Bucureştiul este în principal o destinaţie pentru călătorii de afaceri, cu o rată de ocupare mai scăzută la sfârşit de săptămână, şi vara şi o durată medie a vizitelor scurtă (cca două nopţi). Din perspectiva EcoC, acesta este un avantaj clar, pentru că oferă potenţial de cazare la sfârşit de săptămână şi vara (iunie–august) şi preţuri extrem de scăzute în raport cu standardele europene (locul 26 din 27 de capitale europene). Capacitatea utili‑ zată este de cca 60% pe durata anului, dar scade până la 45% vara şi la sfârşit de săptămână. Interesul crescut arătat de vizitatorii tineri demonstrează că Bucureştiul poate oferi alternative la sistemul de cazare convenţional — prin servicii de tipul Airbnb, în Bucureşti pot fi închiriate apartamente şi camere particulare. CEaC consideră că există o oportunitate de creştere a capacităţii de absorbţie a oraşului, prin parteneriate cu operatori culturali care acţionează la nivel micro sau informal şi care îşi propun nu doar să asigure cazare în locu‑ inţe particulare, ci şi să le ofere vizitatorilor alt tip de experienţă în Bucureşti. Un sondaj informal în rândul posibilelor gazde, indică un potenţial de 850 de camere, care ar asigura un total de 300.000 de înnoptări pe an, la un preţ de 35–50% din preţul camerelor de hotel. 2.d. Din punct de vedere al infrastructurii culturale, urbane şi turistice, care sunt proiectele (inclusiv proiectele de renovare) planificate de oraşul dumneavoastră în legătură cu acţiunea Capitală Europeană a Culturii, din prezent până în anul pentru care este acordat titlul? Care este calendarul planificat pentru aceste lucrări?

SB2035 asigură cadrul pentru dezvoltarea pe termen lung a oraşului şi pentru noul PUG 2021–2025, care este de aşteptat să fie adoptat oficial în CGMB la sfârşitul anului 2015. În termeni de sincronizare, structură şi principii, CSB2035 oferă cadrul ideal pentru per‑ spectivele pe termen lung ale acţiunii Bucureşti2021, precum şi ale Strategiei Culturale, cu un potenţial evident de sinergie în perioada 2016–2021. În acest scop, a fost realizat un par‑ teneriat între Biroul Arhitectului‑Şef al Capitalei, Universitatea Naţională de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” şi Bucureşti2021/ Strategia Culturală, pentru a stabili priorităţi clare şi a asigura o dimensiune culturală bine definită a acestor acţiuni.

Bucureștiul conectat

Durată călătorie cu avionul

HELSINKI

STOCKHOLM SANDEFJORD

3h50’ RIGA

COPENHAGA

3h25’

MOSCOVA

MALMÖ

DUBLIN

SHEFFIELD

3h10’

LONDRA

HAMBURG

AMSTERDAM

2h10’

BEAUVAIS

PRAGA

VIENA

STUTTGART

STRASBOURG

PARIS

VARȘOVIA

BERLIN

DORTMUND EINDHOVEN DUSSELDORF KÖLN BRUXELLES CHARLEROI FRANKFURT

BRATISLAVA

MUNCHEN

ZURICH TREVISO BERGAMO VERONA MILAN VENICE CUNEO BOLOGNA GENOVA PISA NISA PERUGIA

BILBAO

1h15’

GIRONA ZARAGOZA BARCELONA MADRID

BUCUREȘTI ZAGREB BELGRAD VARNA SOFIA

ROMA

ALGHERO

CHIȘINĂU

BUDAPESTA

GENEVA

1h35’

NAPOLI

ISTANBUL BARI

SALONIC

VALENCIA

LISBONA

ALICANTE MALAGA

ATENA CATANIA MALTA LARNACA

Durată călătorie cu mașina

16h

Durată călătorie cu trenul

12h

1zi4h

23h

18h

14h

9h30’

BERLIN

PRAGA

PRAGA BRATISLAVA

VIENA VENEȚIA

BRATISLAVA

MUNCHEN VIENA

BUDAPESTA

ZAGREB

BUDAPESTA

ZAGREB

MILANO

BUCUREȘTI

BUCHAREST MILANO SOFIA ROMA

VARNA VARNA ISTANBUL

ROMA SOFIA

ATENA

Evidenţiem mai jos câteva dintre proiectele incluse în aceste documente, relevante pen‑ tru CEaC. 1. Camerele Urbane. Acest proiect major redefineşte unele dintre cele mai importante spaţii publice şi obiective turistice din centrul oraşului, pornind de la conceptul came‑ relor urbane — spaţii publice comunitare, cu activităţi integrate, bine definite. Acestea sunt cuprinse într‑un traseu de 2h de mers pe jos sau ½ h de mers cu bicicleta. În total, proiectul include 9 camere. Acesta poate fi un proiect de bază pentru redefinirea ora‑ şului pentru cetăţeni şi turism şi poate fi vital pentru angajamentul CEaC de a folosi spaţiul public drept spaţiu cultural. 2. Un program major de investiţii publice pentru centrul Bucureştiului — Oraşul Cultural — implică proiecte de regenerare şi extindere a zonei pietonale pe principalele artere (Calea Victoriei, Bd. Unirii, Bd. Magheru, Splaiul Dâmboviţei — cca 20 ha) şi va oferi o nouă experienţă urbană şi posibilităţi sporite pentru programe culturale în aer liber. 3. Un plan regional de transport integrat, care să faciliteze, pentru prima dată, acce‑ sul către centrul oraşului şi să genereze o mobilitate crescută. Va conecta şi comunită‑ ţile urbane şi rurale izolate şi cartierele la principalele linii de transport public (metrou, tramvai, tren, autobuz). Planul vine în sprijinul unui proiect CEaC de facilitare a acce‑ sului la proiecte, spaţii centrale, cartiere şi în zona limitrofă a oraşului, precum şi la un program cultural descentralizat. 4. Un program de investiţii în centre de cartier. Acestea vor avea funcţii nucleare, polivalente în comunitate, inclusiv de educaţie informală şi activităţi culturale şi soci‑ ale. În cunoscutul ghetou Ferentari Sud va fi implementat un proiect‑pilot pentru redu‑ cerea sărăciei printr‑o iniţiativă educaţional‑culturală complexă. Bucureşti2021 îşi va concentra abordarea asupra comunităţilor și va trata prioritar cartierele cu nevoi deo‑ sebite unde există o bază de sinergie și schimbare, cum sunt Ferentari, Andronache, 23 August, Giulești‑Sârbi, Bucureștii Noi. 5. Există planuri concrete de lucru pentru zona celor două râuri — Colentina și Dâmboviţa. Construcţia a două coridoare albastre şi verzi în oraş va extinde spaţiul public și zonele verzi. În legătură cu aceasta, proiectul Cartierului eco din zona Ghencea va avea o contribuţie semnificativă la extinderea spaţiilor verzi. Aceste proiecte pot reprezenta un mediu de lucru productiv pentru peisagişti şi pot oferi o platformă pen‑ tru programe educaţionale corespunzătoare iniţiativelor eco legate de Bucureşti2021. București2021 discută și alte proiecte cu Arhitectul‑Șef al Capitalei, iar lista completă a pro‑ iectelor relevante va fi prezentată în etapa finală a candidaturii.

Implicarea Publicului În pregătirea candidaturii, am iniţiat un proces de implicare strategică, pentru a identifica potenţiali parteneri pentru CEaC.

1 Explicaţi în ce mod au fost implicate populaţia locală şi societatea civilă în pregătirea candidaturii şi cum vor participa la punerea în aplicare a acţiunii.

in momentul în care am început pregătirile pentru candidatură, am fost conştienţi că implicarea populaţiei locale va reprezenta o provocare într‑un oraş cum este Bucureştiul, unde toate semnele arată în mod clar că există o breşă între oraş şi cetăţe‑ nii săi1. Astfel, am decis să poziţionăm implicarea cetăţenilor drept una dintre principalele dimensiuni în cadrul Bucureşti2021. Am structurat procesul (continuu în perioada 2014–2016) de‑a lungul a șase traiectorii simul‑ tane, care se intersectează: 1. Am inclus pregătirile deschise pentru candidatura Bucureştiului în programul parti‑ cipativ Bucureşti — Memoria | Explorarea | Imaginarea Oraşului, motorul din spatele activităţilor desfăşurate în vederea candidaturii (vezi p. 59). Acesta se desfăşoară la Hanul Gabroveni, sediul recent restaurat al ARCUB, unde se află şi „tabăra de bază” a proiectului Bucureşti2021. Aici sunt dezvoltate conexiunile dintre iniţiativele locale şi cele europene, iar oamenii fac cunoştinţă cu o platformă publică gândtă ca laborator de testare pentru colaborarea în iniţiativele legate de CEaC. Începând din 2017, vedem centrul evoluând ca un hub cultural şi ca un centru de reflecţie și acţiune, o platformă pentru proiecte dezvoltate în jurul temelor principale ale programului CEaC, asigurând legătura dintre iniţiativele locale şi cele comunitare. 2. Pentru a extinde activităţile de implicare a publicului, am reuşit să adaptăm cele şase programe anuale ale ARCUB, care includ peste 150 de proiecte în 2015, 80 de pro‑ iecte din linia de finanţare Tu Eşti Bucureşti şi 70 de proiecte dezvoltate direct de ARCUB, inclusiv şapte evenimente în aer liber gratuite (Spotlight Festival, Bucharest Jazz Festival, Bucharest Music & Film Festival, The International Street Theater Festival, Zielele Bucureştiului, Sound & Vision — Festival de Muzică Alternativă, Nopţile Albe ale Oraşului), şi să stabilim noi parteneriate cu o serie de evenimente gratuite impor‑ tante din oraş, cum sunt Street Delivery, Urban Fest, Festivalul Strada Armenească, Summer Well, Noaptea Albă a Galeriilor. Acestea funcţionează ca spaţii temporare de interacţiune majore, oferind ocazia de a interacţiona cu diverse publicuri prin intermediul Caravanei mobile Bucureşti2021, punctul nostru de contact în oraş, al dezbaterilor ad‑hoc, interviurilor şi chestiona‑ relor. În afară de aceasta, recurgem, ca vehicule pentru a ajunge la un public larg, la aproape 150 de proiecte, parţial finanţate şi parţial produse de ARCUB, dintre care 10 sunt evenimente în aer liber.

Conform Barometrului Cultural București 2015, „comunitatea locală” figurează pe locul 12 într‑o listă cu cele mai importante valori ale respondenţilor.

3. Fondul ARCUB Eşti Bucureşti. Pentru a genera proiecte care pot fi conectate cu proce‑ sul CEaC, ARCUB a îmbunătăţit criteriile de finanţare pentru iniţiative independente în 2015. Cele 80 de proiecte selectate au implicat şi activat grupuri, organizaţii şi per‑ soane particulare — cu o participare estimată la 80.000 de persoane — prin asigurarea de bugete pentru conferinţe, întâlniri, ateliere, festivaluri şi evenimente, pentru explo‑ rarea de noi modalităţi de conectare la oraş şi cetăţeni prin teme legate de proiectul 56

EdgeRyders European LAB derulat cu o serie de hackathon‑uri, rezidenţe, generare de idei online.

STABILIREA LEGĂTURII CU EUROPA: contactarea potenţialilor parteneri, orașele selectate CEaC, orașe din regiune, parteneri europeni de proiect, cartografieri EdgeRyders, contacte individuale prin partenerii de proiect.

6 workshopuri deschise pe tematici europene legate de strategii sub tema Europa in—vizibilă: spaţiu urban pentru schimbarea orașului; de la co‑creaţie la co‑proprietate — noul spirit colectiv; producţia eco; patrimoniul regândit.

IMPLICAREA BUCUREȘTIULUI: o serie de workshopuri în cele 6 sectoare; workshopuri cu tineri și persoane vârstnice, cu școli și comunităţi, în parteneriat cu ONG‑uri; caravana mobilă ca punct de contact, cu 1.000 interviuri, plus evenimente; workshopuri în cadrul unor festivaluri, concerte și programe în aer liber.

IMPLICAREA BUCUREȘTI2021: workshopuri în școli, 24 workshopuri în cartiere.

Deasupra / Proces Public

MEMORIA | EXLORAREA | IMAGINAREA: un program public, exploratoriu, de expoziţii, care dezvoltă idei, parteneriate și proiecte. Rezultatul constă în sute de fotografii, 150.000 de participanţi/vizitatori la evenimente, expoziţii, workshopuri, dezbateri.

BUCUREȘTI IN—VIzIBL: un laborator deschis pentru program și proiecte, cu evenimente publice, rezidenţe, studiouri deschise.

CURATORIUM‑UL EUROPEAN începe să lucreze cu cel din București.

Proces de bază

Dedesubt / Procese de suport CERCETARE ȘI ANALIZĂ, FAZA 1. Proces de analiză și cercetare pentru SC / CEaC. Analiză de cartografiere a tuturor sectoarelor culturale/formelor de artă. 35 focus grupuri și seminarii, consultare online cu 150 operatori. Raport Ian. 2016.

CURATORIUM: un forum de curatoriat colaborativ (30 persoane), conectat la 50–60 de reţele‑cheie din oraș, cu workshopuri lunare și activităţi de implicare. O serie de workshopuri pentru sectorul cultural.

11 GRUPURI DE LUCRU cu 120 persoane‑cheie din sectoare diferite, care și‑au implicat propriile reţele; întâlniri lunare. Subiecte: Finanţe, Business, Comunicare, Organizare, Turism, Sectoare administrative, Educaţie etc.

11 GRUPURI DE LUCRU continuă cu o analiză mai detaliată și un nivel mai ridicat de implicare a reţelelor și a instituţiilor cheie.

CERCETARE ȘI ANALIZĂ, FAZA 2. Barometrul Cultural cu analiza activităţii culturale și implicarea cetăţenilor; analiza finanţărilor din cultură; potenţial spaţial și nevoi în sectorul cultural, potenţialul spaţiilor urbane. Analiza comunităţilor. Consultări cu implicarea a 250 operatori, ONG‑uri și artiști.

CERCETARE ȘI ANALIZĂ, FAZA 3. Subiectele din faza 3 cuprind cercetarea conectivităţii culturale cu Europa, analiză de cartiere, patrimoniu cultural, industrii culturale. Dezvoltarea propunerii finale pentru trimis către CGMB a SC în Iunie 2016.

Iunie

Mai

Apr.

Mar.

Feb.

2016 Ian.

Dec.

Nov.

Oct.

Sept.

August

Iulie

Iunie

Mai

Apr.

Mar.

Feb.

2015 Ian.

Dec.

Nov.

Oct.

Sept.

August

Iulie

2014 Iunie

București2021 Procesul de pregătire pentru CEaC 2014–2016

Circa 50.000 de persoane au văzut sau vizitat Caravana mobilă Bucureşti2021 Circa 18.000 de cetăţeni au fost implicaţi în activităţi de feedback Circa 1.000 de persoane au participat la exerciţii de cartografiere

CEaC. Bugetul municipalităţii a fost convenit în mai 2015, iar suma de 1 mil. € alocată acestui program va finanţa activităţile din acest an. Iniţiativa va continua în 2016. 4. La nivelul comunităţii, am efectuat o serie de consultări cu cetăţenii, într‑o încercare de a realiza o cercetare generală a nevoilor culturale în diferite cartiere. Autorităţile publice din cele şase sectoare au susţinut iniţiativa, facilitând implica‑ rea iniţială a 200 de persoane active din cartiere, a 10 ONG‑uri, angajaţi ai administra‑ ţiei municipale, studenţi, pensionari şi artişti. În paralel, au avut loc o serie de ateliere cu elevi de gimnaziu (8–14 ani), care au explorat percepţia lor asupra împrejurimilor, pe baza plimbărilor lor de zi cu zi prin oraş. Din septembrie 2015, acţiunile de implicare a comunităţii locale se concentrează pe cartografierea profilului cultural şi a nevoilor din 12 cartiere reprezentative din Bucureşti (Bucureștii Noi, Dămăroaia, Băneasa, Floreasca, Lacul Tei, Titan, Tineretului, Timpuri Noi, Ferentari, Cotroceni, Prelungirea Ghencea, Drumul Taberei). Planificăm o serie de ateliere în cartiere şi de ateliere în şcoli, care vor fi reali‑ zate de ARCUB în parteneriat cu CeRe — Centrul de Resurse pentru Participare Publică, Asociaţia Komunitas, Fundaţia Parteneri pentru Dezvoltare Locală, alte ONG‑uri şi şcoli din cartiere aflate în diferite zone ale Bucureştiului. Aceasta este prima dată când este iniţiat în oraş un proces atât de amplu. Îi vizăm pe cetăţenii activi, atât tineri, cât şi în vârstă, din diferite medii sociale şi care fac parte din „grupuri de iniţiativă civică” infor‑ male. Înaintea atelierelor, vom realiza interviuri individuale. Acest proces va genera în mod natural, înaintea candidaturii finale, atât teme, cât şi structuri pentru proiecte în cadrul programelor noastre comunitare şi şcolare. După această etapă, intenţionăm să facilităm organizarea primului forum ofi‑ cial al reţelei de cartiere a oraşului, în colaborare cu CeRe (circa 1.000 de membri şi peste 40.000 de susţinători). Una dintre propunerile de consolidare a capacităţii se referă la finanţarea şi facilitarea acestei ample platforme civile începând din 2017, când va avea un rol‑cheie în proiectul CEaC. 5. Construim o comunitate online Bucureşti2021, care este în creştere şi îşi propune să implice cetăţenii — dintre care mulţi sunt tineri — într‑un mod informal, pe baza mai mul‑ tor tipuri de reţele de socializare, integrate şi conectate cu website‑ul nostru. (vezi p. 77) 6. Un alt model pe care îl testăm este cel al invitaţiilor adresate artiştilor internaţionali de a se implica la nivel local. De exemplu, Microtopiile Bucureştiului, un proiect de rezidenţă cu cinci fotografi nordici, a implicat elevii unei şcoli din cartierul Drumul Taberei, pentru a produce o reprezentare vizuală a zonei, din perspectiva imagina‑ ţiei cotidiene. Sunt planificate o serie de rezidenţe europene pentru scriitori, artişti de film/video şi artişti vizuali, care vor fi invitaţi să exploreze dinamica complexă de centru‑periferie a oraşului.

Proces de fundal În cursul pregătirii candidaturii, am iniţiat un proces de implicare strategică, externalizând efortul de identificare a unor potenţiale părţi interesate şi parteneri pentru CEaC către 11 grupuri de lucru formate din profesionişti din domenii diferite — infrastructură, business, turism, comunicare, organizare şi finanţe, evaluare şi monitorizare, educaţie, şi două grupuri de lucru cu reprezentanţi din PMB şi Primăriile de sector, pentru a asigura un sprijin politic amplu pentru Bucureşti2021. Până acum, circa 120 de persoane au participat la cel puţin una dintre întâlnirile pe care le‑au avut grupurile de lucru şi au fost implicaţi în discuţii şi seminare despre planificare urbană, potenţialul pentru turism cultural al Bucureştiului, strategii de dezvoltare urbană locală şi regională etc. Prin activităţile Curatoriumului, grupul cu 30 de profesionişti independenţi, cu experienţă în diferite arte, am avut 150 de întâlniri cu parteneri din

oraş, implicând circa 120 de persoane din instituţii locale şi naţionale şi din sectorul independent, care au participat la sesiunile de lucru tematice. Cercetarea detaliată asupra sectorului artistic şi cultural din Bucureşti comandată de ARCUB a implicat până acum până la 2.500 de interviuri individuale, chestionare pe cinci teme diferite, 35 de focus grupuri şi o serie de seminarii şi întâlniri deschise. Ne consultăm cu cetăţenii activi şi folosim ca referinţă experienţa lor, folosim observaţiile lor ca puncte de plecare pentru formularea de noi întrebări şi suntem inspiraţi de visele şi viziunea lor pentru a elabora posibile proiecte.

București Memoria | Explorarea | Imaginarea Orașului Martie–Octombrie 2015 | ARCUB Gabroveni

150 de evenimente anuale; participare estimată de 150.000 de vizitatori la expoziţiile, ate‑ lierele, întâlnirile şi evenimentele exploratorii „de proces”; 350 de persoane au contribuit la extinderea arhivei fotografice care documentează memoria orașului; peste 250 de artişti, sociologi, antropologi, peisagişti, arhitecţi, designeri, editori au colaborat la proiectele din cadrul MEI. Printre partenerii noştri: • • •

•

5 institute culturale: Institutul Goethe, Forumul Cultural Austriac, Institutul Francez, Institutul Polonez, Institutul Cultural Român 5 ambasade: Ambasada Elveţiei, Ambasada Franţei, Ambasada Suediei, Ambasada Norvegiei, Ambasada Olandei 10 ONG‑uri, asociaţii, fundaţii: Make a Point, Zeppelin, ARCEN, Bucureştiul meu drag, studioBASAR, Asociaţia Komunitas, Agenţia Împreună, Asociaţia ephemAIR, Bucureşti Optimist, Asociaţia Event Tour 8 instituţii culturale, 8 colecţionari privaţi

Punctele principale ale programului includ: •

Memoria oraşului — o expoziţie foto complexă cu 1.500 de fotografii din arhive până acum private, colecţii personale şi fotografii ale artiştilor, care au declanşat o serie de discuţii şi dezbateri despre memoria oraşului.

•

Romanian Design Week — 96 de artişti şi companii din design, arhitectură, modă şi media expuşi la Hanul Gabroveni şi în evenimente‑satelit în oraş.

•

Bucureşti ’21 — Un poem participativ manifest despre Bucureşti — 40 de scriitori români, din generaţii și reprezentând voci diferite, care scriu, printr‑o metodă unică, o poveste în 840 de versuri despre Bucureştiul in—vizibil.

•

Microtopiile Bucureştiului — Rezidenţe cu cinci fotografi nordici, care realizează o expoziţie foto după ce vizitează timp de o lună Bucureştiul.

•

Cartografierea oraşului — o serie de ateliere de cartografiere cu copii, realizate de Asociaţia Komunitas şi studioBASAR în câteva cartiere. O expoziţie publică în care sunt expuse rezultatele atelierelor, în cadrul temei EXPLORAREA.

•

Tururi pietonale pentru o nouă cartografiere a oraşului — 15 tururi tematice alternative cu 5.000 de participanţi, realizate de asociaţii locale, printre care ARCEN, Bucureștiul meu drag, Make a Point, Zeppelin.

•

Plimbări sonore — O plimbare sonoră este o experienţă deopotrivă sportivă, medita‑ tivă, critică, artistică, personală. Timp de o oră și jumătate, pe un traseu ales, partici‑ panţii desfășoară o plimbare tăcută, concentrându‑se asupra mediului acustic încon‑ jurător, verificându‑și amintirile sau așteptările, intuiţiile sau frustrările.

•

Atelier de explorare urbană — 6 dansatori au arătat cum un corp poate fi emoţio‑ nal când performează în spaţiul public, în relaţie cu arhitectura discrepantă a orașu‑ lui, cu natura și cu locuitorii săi.

2. În ce măsură titlul va crea în oraşul dumneavoastră oportunităţi noi şi durabile pentru categorii extinse de cetăţeni, în special tineri, voluntari şi persoane marginalizate şi defavorizate, inclusiv minorităţi, de a asista sau a participa la activităţi culturale? Prezentaţi totodată în detaliu în ce măsură activităţile respective sunt accesibile persoanelor cu handicap şi persoanelor în vârstă. Precizaţi care sunt părţile programului planificate pentru diferitele grupuri menţionate. (Această întrebare este opţională în etapa de preselecţie) 3. Explicaţi strategia dumneavoastră generală pentru extinderea categoriilor de public, în special legătura cu mediul educaţional şi participarea şcolilor.

Oportunităţi sustenabile de participare

onform Eurobarometrului privind accesul şi participarea la cultură (2013), 55% din popu‑ laţia adultă a României nu este implicată în scena artistică şi culturală, circa 38% se implică la nivel periferic şi participă la trei evenimente anual, în timp ce 7% se implică în mod regulat. Nivelurile de participare directă (ca hobby, voluntariat, nivel de amator) sunt extrem de scăzute şi există semne clare de polarizare şi segmentare tot mai mare (din punct de vedere social, al cartierelor, al vârstei etc.) a tiparelor culturale ale locuitorilor, care prezintă o pro‑ vocare specială pentru instituţiile culturale. Există şi indicii că potenţialele alternative ofe‑ rite de sectorul independent reuşesc să atragă atenţia şi să stimuleze alte formate de impli‑ care (festivaluri, proiecte, acţiuni, evenimente, cluburi). Deoarece au existat puţine eforturi de dezvoltare a unui public structurat la nivel de sector, cartier sau oraş, actuala situaţie arată că domeniul cultural este ca pe o piaţă auto‑ reglementată, fără platforme comune pentru a aborda subiecte cum sunt implicarea tine‑ rilor în campanii sau cross marketing. În această situaţie, dezvoltarea publicurilor pentru CEaC trebuie văzută ca o provocare structurală, ceea ce aşază CEaC în centrul unui potenţial efort, structurat pe 5 ani, de re‑angajare a cetăţenilor în artă şi cultură, dar şi al unei strate‑ gii de re‑formatare a actualelor programe şi produse, la nivel instituţional şi independent. Menţionăm nouă iniţiative despre care credem că sunt esenţiale pentru probleme legate de atragerea și dezvoltarea publicului: 1. Hub‑uri culturale reale şi digitale. Hub‑ul Bucureşti2021 va fi o platformă cultu‑ rală puternică, vizibilă şi deschisă, la Hanul Gabroveni. Pentru detalii referitoare la plat‑ formă şi modul de conectare la propunerea de Hub de informare online, vezi capito‑ lul despre Comunicare. 2. Acoperire. Vom folosi în continuare festivalurile în aer liber ca platforme temporare pentru evenimente‑satelit în cartiere, pentru a implica publicurile tinere şi mobile. Intenţionăm să cooperăm şi cu instituţiile municipale pentru a realiza proiecte rele‑ vante de implicare a publicului, în cadrul cărora teatre, muzee şi instituţii de arte ale spectacolului vor produce conexiuni cu anumite cartiere. Acestea vor fi dezvoltate pentru cea de‑a doua etapă a candidaturii. 3. Spaţiul public ca spaţiu cultural comun. Aşa cum am arătat deja, programul va folosi domeniul public ca spaţiu cultural principal în oraş. Prin intermediul unei stra‑ tegii care implică tururi, structuri mobile, acţiuni temporare, ne propunem să asigu‑ răm maximum de interacţiune cu toţi bucureştenii. 4. Cartiere creative. Un accent aparte va fi pus asupra proiectelor co‑create cu comunită‑ ţile locale, unde publicurile vor fi cele care decid asupra producţiilor alese şi pot fi impli‑ cate în dezvoltarea acestora. Printr‑o serie de experimente cu proiecte la scară redusă, implicând grupuri de cetăţeni activi, intenţionăm să implicăm, treptat, cât mai mulţi dintre locuitorii din cartierele‑dormitor pasive ale Bucureştiului — persoane cu familii, care sunt mai puţin mobile, cu acces limitat la dotări culturale şi cu un venit limitat. Din 2016 până în 2020, ne aşteptăm să implicăm 20–25 de cartiere din totalul de 70 în programe de consolidare a comunităţii, care vor duce la elaborarea de proiecte locale concrete în 2021. 5. Generaţia Y a Bucureştiului. Proiectul‑pilot Spot the Future Bucharest, realizat în parteneriat cu EdgeRyders, a scos la lumină o comunitate în plină dezvoltare de cetă‑ ţeni activi, tineri, motivaţi de schimbare, bine conectaţi la tendinţele europene şi glo‑ bale şi integraţi într‑o comunitate globală de 2.700 de membri online. Spot the Future Bucharest are în prezent 100 de participanţi activi. În această etapă, activişti‑cheie euro‑ peni vor fi invitaţi să organizeze, împreună cu parteneri locali, o serie de hackathon‑uri 60

care vor culmina cu o conferinţă de proporţii pe tema „noua colectivitate ca sursă de schimbare pornind de la soluţii urbane şi culturale”, în primăvara anului 2016, când ne aşteptăm ca reţeaua să aibă deja circa 500 de membri activi. Până în 2021, Spot the Future Lab se va fi dezvoltat într‑un forum important, care explorează resursele pen‑ tru schimbare şi inovare, atât în reţele online, cât şi printr‑o serie de rezidenţe inter‑ naţionale în oraş. Mai multe detalii despre acest proiect la pagina 42. 6. Oraşul adolescenţilor. Bucureşti2021 s‑a angajat deja să susţină ameliorarea dez‑ voltării creative pentru copii şi tineri. Vom angaja comunităţile specializate din Bucureşti pentru a prezenta copiilor între 7 şi 12 ani potenţialul mediului digital, al electronicii şi al artizanatului. Potenţiali parteneri sunt NOD Makerspace din Bucureşti, lashido.com sau Hackidemia. Printr‑o serie de competiţii de codare adresate adolescenţilor vrem să sprijinim dezvoltarea unui Grup de lucru pentru tineret Bucureşti2021. Cea mai bună echipă va primi găzduire gratuită pentru un site al adolescenţilor Bucureşti2021, care va fi un instrument de comunicare important, modelat după percepţia tinerei generaţii asu‑ pra oraşului. 7. Ia‑ţi oraşul la şcoală. Bucureşti2021 va colabora cu artişti locali şi internaţionali, pen‑ tru a propune şi a implementa ateliere educaţionale în şcoli. În afară de aceasta, propu‑ nem, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti o iniţiativă inclusă în programa pentru elevii de 11–16 ani, în conformitate cu principiile programului nor‑ vegian rucsacul cultural, centrat pe oraş şi cu scopul de a angaja câte o şcoală din fie‑ care cartier într‑o temă anuală. Rezultatul se va concretiza într‑o serie de prezentări publice. Prima temă, „Bucureştiul meu”, va fi testată în 2016. 8. Vino şi ia parte. Comunitatea noastră de voluntari, care se află în creştere, intenţi‑ onează să construiască o Platformă online pentru cultură. Prin aceasta, ei vor fi interfaţa digitală pentru Bucureşti2021, vor administra platforme media legate de eveniment şi vor acţiona ca motoare pentru comunitatea online. Vor reprezenta tot‑ odată şi comitetul director al evenimentului pentru generarea de publicuri active şi solidare, prin campanii de crowdfunding pentru proiecte. 9. Comunităţi‑cheie — Romii. Prin programul pe care îl propunem împreună cu Asociaţia Romano ButiQ, vrem să implicăm comunităţile rome din oraş. În paralel, luăm în considerare lansarea unui program‑pilot de tururi pietonale pentru vizitatori români şi străini, realizate de ghizi din comunitatea romă. Acestea ar putea include şi deschiderea caselor familiilor rome care vor dori să ia parte la expe‑ riment. Un astfel de proiect a fost deja testat cu succes de unul dintre partenerii noş‑ tri locali şi intenţionăm să extindem şi să multiplicăm modelul începând din 2016. În concluzie, aşa cum am arătat până acum, una dintre principalele dimensiuni ale proce‑ sului de candidatură este abordarea oraşului ca un complex de micro‑oraşe sau cartiere, mai degrabă decât ca „un oraş”. Credem că în Bucureşti, unde există provocări majore în ceea ce priveşte atragerea atenţiei, motivare şi implicarea cetăţenilor, această abordare îşi asumă procesul în toate aceste forme. În afară de o investiţie majoră în termeni de resurse şi cunoştinţe, procesul va implica şi construirea unor relaţii cu şi între diferite grupuri sociale, de vârstă, de gen sau etnice şi diferite zone, dar va trebui să rămână deschis pentru legături flexibile care aduc oamenii împreună, în orice moment, în comunităţi imaginare sau reale.

Gestionare Ne dorim ca orașul să‑și orienteze perspectiva de finanţare pentru cultură spre noi modele de cooperare creative și inovatoare.

Finanţe

Proiectul de buget pentru București2021 se bazează pe un calcul al nivelului cheltuielilor necesare pentru asigurarea unei investiţii în sectorul cultural pe o perioadă de șase ani (2017–2022) în toată regiunea.

Bugetul orașului pentru cultură Introducere

1. a. Care a fost bugetul anual pentru cultură al oraşului în ultimii 5 ani (cu excepţia cheltuielilor pentru actuala candidatură pentru Capitala Europeană a Culturii)?

Proiectul de buget pentru Bucureşti2021 este de 75 de milioane de euro. Estimarea se bazează pe un calcul al nivelului investiţiilor necesare pentru asigurarea unui program substanţial din punct de vedere al calităţii, diversităţii şi distribuţiei geografice. A fost luată decizia de a desfăşura un program de activităţi în întreaga regiune şi de a asigura investiţii în secto‑ rul cultural pentru o perioadă de şase ani (2017–2022). Am luat în considerare dimensiunile oraşului, nivelul de cofinanţare din sectorul cultural, dar şi nivelul preţurilor, iar în final am făcut comparaţii cu alte oraşe care au deţinut titlul. Acesta ar putea fi modificat în etapa finală a candidaturii.

ugetul pentru Cultură al oraşului este format din bugete de la Primăria Municipiului Bucureşti (PMB), care are responsabilitatea generală pentru artă şi cultură (ce include şi sport, recreere, servicii religioase, administrarea parcurilor, monumentelor istorice şi clădirilor publice), şi bugete suplimentare ale Primăriilor de sector, pentru aceleaşi activi‑ tăţi la nivel local. Tabelul 1 arată bugetul total pentru cultură, incluzând sumele pentru artă şi cultură, plus sport, patrimoniu, servicii religioase, monumente, administrare, investiţii etc., şi buge‑ tul pentru cultură care include doar sumele pentru artă şi cultură şi acoperă instituţii cul‑ turale, programe, evenimente şi activităţi. În 2015, bugetul total este de aproximativ 250 de milioane de euro (12% din bugetul PMB), dar bugetul net pentru artă şi cultură este de numai aprox. 80 de milioane de euro (3% din bugetul PMB). Tendinţa generală din ultimii cinci ani arată că, în timp ce bugetul total pentru cultură este stabil şi în pas cu inflaţia, procentul alocat scade (de la 15% la 12%). Totuşi, suma şi pro‑ centul alocate pentru artă şi cultură au crescut semnificativ, de la 48 la 80 de milioane de euro, reflectând noi priorităţi şi iniţiative ale oraşului.

2011

2012

2013

2014

2015

Bugetul anual pentru cultură al oraşului (PMB şi Primării de sector), care include: artă și cultură; sport şi recreere; administrarea parcurilor, clădirilor publice, patrimoniului, monumentelor; restaurări şi investiţii; sport şi servicii religioase (în euro)

€ 239.670.675

€ 233.976.140

€ 201.220.689

€ 211.628.973

€ 250.396.370

Bugetul anual pentru cultură în oraş (PMB şi Primării de sector) (în % din bugetul total anual al oraşului)

15,10%

14,43%

12,06%

12,00%

Bugetul anual pentru cultură, care include doar artă și cultură: toate instituţiile artistice publice, finanţări pentru activităţi, festivaluri, centre culturale etc. (în euro)

€ 48.637.056

€ 53.863.348

€ 50.687.975

€ 64.737.807

€ 80.224.523

Bugetul anual pentru cultură, care include doar artă și cultură: toate instituţiile artistice publice, finanţări pentru activităţi, festivaluri, centre culturale etc. (în % din bugetul anual total al Bucureştiului)

3,06%

3,30%

3,03%

3,75%

3,83%

Tabelul 1

ugetul defalcat al PMB şi al Primăriilor de sector, aşa cum este ilustrat în Tabelul 2, arată în mod clar că bugetele operaţionale pentru artă şi cultură la nivel local şi de sec‑ tor sunt extrem de limitate. Această realitate este reflectată evident în distribuţia inegală şi centralizată a activităţii culturale. Tabelul 2 arată bugetul pentru Cultură al PMB. Numai 35% din buget este alocat direct pentru subvenţii anuale fixe pentru 21 de instituţii (12 teatre şi instituţii de arte ale spectaco‑ lului, trei muzee, o bibliotecă publică, o şcoală de arte, un centru pentru conservarea şi pro‑ movarea culturii tradiţionale şi un centru cultural — ARCUB, o agenţie pentru monumente, un centru pentru educaţie şi sport). Aceasta arată că fondurile pentru activităţi non‑insti‑ tuţionale sunt extrem de limitate. Singura sursă este „fondul pentru iniţiative culturale” al ARCUB, înfiinţat în 1996, care se ridică la cca 1 milion de euro anual şi, în prezent, este total insuficient pentru a acoperi finanţarea proiectelor şi a sectorului independent. 2011

2012

2013

2014

2015

€ 239.670.675

€ 233.976.140

€ 201.220.689

€ 211.628.973

€ 250.396.370

% din bugetul total anual al oraşului (PMB şi Primării de sector)

15,10%

14,43%

12,06%

12,00%

Bugetul anual pentru cultură al PMB (în euro)

€ 117.623.199

€ 116.883.952

€ 94.059.516

€ 89.050.012

€ 112.274.104

% din bugetul total anual al oraşului (PMB şi Primării de sector)

7,41%

7,16%

5,63%

5,16%

9,70%

Bugetul anual pentru cultură, care include doar artă și cultură: toate instituţiile artistice publice, finanţări pentru activităţi, festivaluri, centre culturale etc. (în euro)

€ 41.375.973

€ 46.813.723

€ 44.402.403

€ 57.547.899

€ 72.026.822

% din bugetul total anual al oraşului (PMB şi Primării de sector)

2,60%

2,87%

2,66%

3,33%

6,22%

Bugetul anual pentru cultură al Primăriilor de sector (în euro)

€ 122.047.476

€ 117.092.188

€ 107.161.173

€ 122.578.961

€ 127.752.152

% din bugetul anual total al oraşului (PMB şi Primării de sector)

7,69%

7,18%

6,42%

7,00%

11,00%

Bugetul anual pentru cultură al Primăriilor de sector care include doar artă și cultură: toate instituţiile artistice publice, finanţări pentru activităţi, festivaluri, centre culturale etc. (în euro)

€ 7.261.183

€ 7.049.625

€ 6.285.572

€ 7.189.907

€ 8.197.700

% din bugetul total anual al oraşului (PMB şi Primării de sector)

0,45%

0,43%

0,37%

0,41%

0,70%

Tabelul 2

abelul 3 arată nivelul cheltuielilor de capital ale PMB şi ale Primăriilor de sector; suma fluctuează în funcţie de proiectele în desfăşurare. În 2015, PMB a prevăzut în buget inves‑ tiţii de peste 33 de milioane de euro, finanţate din bugetul local (11 milioane de euro) şi din fonduri europene (22 milioane de euro). Printre acestea se numără cele mai importante inves‑ tiţii cu bugete multianuale: consolidarea, restaurarea şi conservarea Casei Cesianu, Teatrul Ion Creangă, Teatrul Evreiesc, Teatrul de Vară Constantin Tănase, Observatorul Astronomic Vasile Urseanu, Arcul de Triumf, Complexul Sportiv Lia Manoliu, Muzeul Nicolae Minovici, circuitul turistic pe lacurile Floreasca şi Tei. Investiţiile în noi spaţii artistice şi culturale sunt extrem de limitate, în pofida unei nevoi evidente. Cea mai importantă investiţie a fost restaurarea completă a Hanului Gabroveni (sec. 18), susţinută şi prin Fonduri Norvegiene (buget total de 8 milioane de euro). Investiţia a creat primul centru cultural deschis, multifuncţional din oraş, inaugurat în ianuarie 2015 şi administrat de ARCUB, ca platformă pentru candidatura CEaC. 2011

2012

2013

2014

2015

Bugetul anual total pentru cultură al oraşului (PMB şi Primării de sector) (în euro)

€ 239.670.675

€ 233.976.140

€ 201.220.689

€ 211.628.973

€ 250.396.370

Cheltuieli de capital PMB (în euro)

€ 50.061.456

€ 44.242.854

€ 23.546.363

€ 2.168.547

€ 11.564.337

Cheltuieli de capital Primării de sector (în euro)

€ 30.143.166

€ 17.982.978

€ 11.010.751

€ 7.135.027

€ 24.166.380

Tabelul 3

1. b. În cazul în care oraşul intenţionează să utilizeze fonduri din bugetul său anual pentru cultură pentru finanţarea proiectului Capitală Europeană a Culturii, vă rugăm să precizaţi suma în cauză începând cu anul depunerii ofertei până în anul pentru care este acordat titlul de Capitală Europeană a Culturii.

rocesul de candidatură activă durează trei ani (2014–2016). În 2014, au fost alocaţi 65.000 de euro din bugetul anual al ARCUB pentru cercetare/pregătire a Strategiei Culturale şi a candidaturii. În 2015, au fost alocaţi 500.000 de euro din bugetul anual al ARCUB, iar pen‑ tru 2016 sunt prevăzuţi alţi 500.000 de euro. În total, 1.065.000 de euro. Planificarea bugetelor pentru 2017–2022 este orientativă în momentul de faţă. Intenţia este ca suma alocată de PMB să acopere cheltuielile administrative, cele de marketing & comu‑ nicare și parţial pe cele de program. Astfel, contribuţia PMB pe şase ani va acoperi mai multe capitole de finanţare decât contribuţiile celorlalte autorităţi implicate. Distribuţia bugetară prevăzută pentru perioada 2017–2022 va trebui alocată fără a fi reduse bugetele alocate în prezent pentru cultură, cu perspectiva de a continua unele dintre iniţiative şi după 2021. 2014

2015

2016

Suma din bugetul anual al oraşului alocată pentru cheltuieli operative CEaC (în euro)

€ 65.000

€ 500.000

Statut (Alocat/Estimat)

Alocat

Estimat

Tabelul 4

1. c. Ce sumă din bugetul anual general intenţionează oraşul să cheltuiască pentru cultură după anul pentru care este acordat titlul de Capitală Europeană a Culturii (în euro şi în % din bugetul anual general)?

rocesul CEaC a produs deja noi modele creative de cooperare inovatoare, care vor fi sus‑ ţinute şi după 2021. Vom propune Municipalităţii să stabilizeze la 15% procentul bugetar alocat anual Culturii, cu o creştere de 3% faţă de procentele investite în ultimii ani. Ne dorim ca orașul să‑și orienteze perspectiva de finanţare pentru cultură spre noi modele de coope‑ rare, în raport cu evaluarea CEaC şi în contextul analizei intermediare a Strategiei Culturale.

2022

Tabelul 5

2. Venituri pentru acoperirea cheltuielilor operaţionale: 2. a. Vă rugăm să explicaţi bugetul operaţional general (şi anume fondurile rezervate în mod special pentru acoperirea cheltuielilor operaţionale). Bugetul ar trebui să acopere faza de pregătire, anul pentru care este acordat titlul, evaluarea şi dispoziţiile pentru activităţile ulterioare.

Tabelul 6

2. b. Cum sunt defalcate veniturile care vor veni dinspre sectorul public pentru a acoperi cheltuielile operaţionale?

Suma din bugetul anual al oraşului (PMB şi Primării de sector) estimată pentru cultură după anul CEaC (în euro)

€ 270.000.000

% din bugetul total anual al oraşului (PMB şi Primării de sector) estimată pentru cultură după anul CEaC

15%

% utilizat pentru creşterea investiţiilor în cultură după anul CEaC

Statut (Alocat/Estimat)

Estimat

Bugetul operaţional pentru anul 2021

entru desfăşurarea activităţilor operaţionale ale CEaC, estimăm un buget de 75 de mili‑ oane de euro, defalcat pe şase ani, între 2017 şi 2022. După consultări cu sectorul public şi privat, estimăm că 90% din valoarea totală a bugetului va proveni din sectorul public (PMB, Primării de sector, judeţul Ilfov, Ministerul Culturii, fonduri UE, Premiul Melina Mercouri), iar 10% va proveni din sectorul privat (atragere de fonduri private, sponsorizări în bani sau în servicii, contribuţii, venituri din activităţi comerciale).

Venituri pentru acoperirea cheltuielilor operaţionale

euro

Din sectorul public

€ 67.500.000

90%

Din sectorul privat

€ 7.500.000

10%

TOTAL

€ 75.000.000

100%

Venituri din sectorul public:

C 65

a iniţiator al proiectului, vom solicita PMB să finanţeze 50% din buget pentru a asigura desfăşurarea proiectului, respectiv 37,5 milioane de euro. Dacă solicitarea va fi aprobată,

suma va acoperi în întregime cheltuielile administrative (7,5 milioane de euro), bugetul de comunicare (15 milioane de euro) şi 20% din bugetul pentru programe (15 milioane de euro). Intenţia noastră pentru a doua fază a candidaturii este să începem discuţii detaliate cu Primăriile de sector, contribuţia estimată a acestora fiind de circa 12% din buget, respec‑ tiv 9 milioane de euro. După discuţii suplimentare cu Primăriile de sector, intenţionăm ca repartiţia contribuţiilor acestora să fie calculată în funcţie de o serie de factori de bază: răs‑ pândirea populaţiei, indexul socio‑economic, distribuţia geografică a proiectelor, nivelul actual al cheltuielilor pentru Cultură. Angajamentul de finanţare a CEaC nu trebuie să afec‑ teze nivelurile actuale şi previzionate de cheltuieli pentru Cultură. Angajamente formale în acest sens vor fi anunţate în funcţie de prezentarea detaliilor referitoare la bugetul pentru faza finală a candidaturii. Ţinând cont că Judeţul Ilfov este dominat de zone rurale şi zone cu venituri reduse şi dezechilibre sociale, nu ne aşteptăm la un buget suplimentar impor‑ tant, luând în considerare şi prioritatea redusă acordată Culturii în mandatul prevăzut de lege al administraţiei judeţene. Am propus un nivel de 2% din buget, respectiv 1,5 milioane de euro. Totuşi, în ceea ce priveşte fondurile regionale europene, estimăm o contribuţie semnificativă la bugetul de programe. Anticipăm că şi judeţul Ilfov urmează să anunţe un angajament formal în timp util pentru faza finală a candidaturii. Propunem ca Guvernul să contribuie cu 20% din buget, respectiv 15 milioane de euro. Ministerul Culturii a publicat o declaraţie în care subliniază sprijinul pentru program, dar nu a stabilit încă principiile pentru angajamentul faţă de CEaC 2021. Tabelul 7

2. c. Autorităţile responsabile de finanţele publice (municipalitatea, autorităţile regionale, autorităţile naţionale) au votat deja sau şi‑au luat angajamente financiare pentru a acoperi cheltuielile operaţionale? Dacă nu este cazul, când intenţionează s‑o facă?

2. d. Care este strategia dumneavoastră de strângere de fonduri pentru a beneficia de sprijin financiar din programele/fondurile Uniunii Europene în vederea acoperirii cheltuielilor operaţionale?

Venituri din sectorul public pentru acoperirea cheltuielilor operaţionale

Estimat (în euro)

Estimat (în % din bugetul total)

Ministerul Culturii

€ 15.000.000

20%

Primăria Municipiului Bucureşti

€ 37.500.000

50%

Primării de sector

€ 9.000.000

12%

Consiliul Judeţean Ilfov

€ 1.500.000

Premiul Melina Mercouri

€ 1.500.000

Fonduri UE (cu excepţia Premiului Melina Mercouri)

€ 3.000.000

TOTAL

€ 67.500.000

90%

raşul Bucureşti (Primăria Generală şi Primăriile de sector) nu au votat încă bugetul pentru CEaC, dar sperăm ca acest angajament formal să fie făcut în timp util pentru etapa a doua a candidaturii.

unicipiul Bucureşti şi Judeţul Ilfov au stabilit un parteneriat strategic cu Consiliul pen‑ tru Dezvoltare Regională Bucureşti–Ilfov (CDRBI), care administrează fonduri strate‑ gice la nivel naţional şi european. Am avut deja o serie de întâlniri, pentru a discuta temele şi iniţiativele semnificative. CDRBI gestionează fondurile UE INTERREG şi Fondul Social European 2014–2020, care includ trei obiective strategice şi patru linii de finanţare relevante pentru Bucureşti2021. • • •

Susţinerea antreprenoriatului Dezvoltarea unei strategii regionale solide pentru turism cultural Susţinerea unei reînnoiri a practicilor administrative ale autorităţilor publice

Cele patru linii de finanţare relevante sunt: • Un program de dezvoltare a competenţelor şi reţelelor şi de poziţionare a tinerilor antreprenori. Acesta ar putea cofinanţa sectorul independent în programul de con‑ solidare a capacităţilor pre‑2021, precum şi, eventual, proiecte pentru iniţiative dura‑ bile pe termen lung. • Un plan de investiţii regional major pentru turism cultural, cu strategii concrete pen‑ tru sporirea accesului public (cu transportul în comun, piste de biciclete etc.) la o reţea integrată de spaţii din oraş şi din jurul oraşului. Există şi linii bugetare pentru iniţiati‑ vele regionale şi europene de marketing.

•

2. e. În cazul în care oraşului i se acordă titlul de Capitală Europeană a Culturii, care este calendarul de primire, de către oraş şi/sau organismul responsabil de pregătirea şi punerea în aplicare a proiectului privind Capitala Europeană a Culturii, a fondurilor care vor acoperi cheltuielile operaţionale?

Dezvoltarea unui portofoliu de obiective turistice într‑o reţea, care poate funcţiona în coordonare cu operatori şi agenţii de turism regional. Aceasta poate cuprinde şi poten‑ ţialul meşteşugurilor tradiţionale, patrimoniul, arhitectura şi atracţiile naturale, dar şi festivaluri şi evenimente cu profil contemporan, pentru a atrage vizitatori tineri şi activi din punct de vedere cultural. Îmbunătăţirea capacităţii de management a autorităţilor şi instituţiilor publice, precum şi organizarea de programe de formare profesională a managerilor, programe suport pentru poziţiile de management și marketing.

În al doilea rând, există un potenţial de finanţare şi prin programele INTERREG 2014–2020 pentru zona Balcanilor şi a Dunării, care au fost anunţate recent şi care au legături evidente cu iniţiativele Bucureşti2021 referitoare la artă, cultură, patrimoniu şi turism. În al treilea rând, intenţionăm să dezvoltăm şi să susţinem aplicaţii pentru câteva proiecte culturale ale reţelelor europene, prin intermediul programului Europa Creativă 2014–2020.

abelul de mai jos ilustrează calendarul necesarului de finanţare, pe baza proiecţiei de dezvoltare a programului şi a perioadei premergătoare acestuia, precum şi a bugete‑ lor detaliate pentru activităţi administrative şi de marketing.

Tabelul 8

Venituri din sectorul public pentru cheltuielile operaţionale

Estimat (în euro)

Estimat (în % din bugetul total)

Distribuţia pe ani ((în % din suma totală pentru fiecare instituţie) 2017

2018

2019

2020

2021

2022

Primăria București

€ 37.500.000

50,0%

5,6%

7,4%

12,9%

23,3%

37,3%

13,6%

Primării de sector

€ 9.000.000

12,0%

6,8%

16,2%

22,8%

34,7%

12,8%

Consiliul Judeţean Ilfov

€ 1.500.000

2,0%

6,4%

16,2%

22,7%

35,3%

13,0%

Ministerul Culturii

€ 15.000.000

20,0%

6,4%

16,2%

22,7%

35,3%

13,0%

Premiul Melina Mercouri

€ 1.500.000

2,0%

0,0%

100,0%

0,0%

Fonduri UE (cu excepţia Premiului Melina Mercouri)

€ 3.000.000

4,0%

0,0%

100,0%

0,0%

Sponsorizări comerciale, fonduri și iniţiative private

€ 7.500.000

10,0%

0,0%

100,0%

0,0%

TOTAL

€ 75.000.000

100,0%

Venituri din sectorul privat 2. f. Care este strategia de strângere de fonduri pentru a beneficia de sprijin din partea sponsorilor privaţi? Care este planul de implicare a sponsorilor în eveniment?

E • • • •

stimăm că 10% din bugetul Bucureşti2021 va proveni din sectorul privat, după cum urmează: Sponsorizări şi parteneriate Fundaţii internaţionale şi naţionale Venituri comerciale: vânzări de bilete, publicitate Iniţiative de finanţare determinate de proiect (ex. crowdfunding)

Sponsorizările şi implicarea companiilor în viaţa culturală şi artistică a oraşului au luat amploare în ultimii 20 de ani în Bucureşti, care are o poziţie‑cheie în România şi în Europa de Sud‑Est, găzduind sedii de companii multinaţionale şi importante companii naţionale. Formatul pentru colaborarea dintre sectorul artistic şi cel de business se bazează pe modele folosite în SUA/Europa (marketing şi servicii direcţionate) şi a dus la crearea unui format de bază care va fi dezvoltat şi extins în continuare. Acest potenţial are o legătură strânsă cu poziţionarea oraşului pe o piaţă regională foarte competitivă, unde Bucureştiul este lider şi motor al economiei româneşti. Credem că acest model poate fi acum extins într‑o formulă mai solidă şi mai diversifi‑ cată, care să permită dezvoltarea unei mai mari varietăţi de iniţiative individuale bazate mai degrabă pe parteneriate decât pe sponsorizări bilaterale. Am invitat câţiva specialişti inter‑ naţionali să dezvolte un cadru pentru artă şi business, care ar putea aduce beneficii pentru relaţiile pe termen lung la nivel naţional. 67

3. Cheltuieli operaţionale: 3. a. Vă rugăm să completaţi tabelul de mai jos în care să prezentaţi defalcarea cheltuielilor operaţionale.

Tabelul 9

3. b. Calendarul planificat pentru cheltuielile operaţionale

Tabelul 10

Am avut discuţii cu asociaţia Romanian Business Leaders, care a luat în considerare rolul de a identifica potenţiali parteneri, sponsori, furnizori de resurse, creând astfel legături concrete şi promovând în acelaşi timp programul şi proiectele în comunitatea de business. În afara sponsorizărilor directe, în bani, un rol important pentru implementarea Bucureşti2021 îl vor avea şi sponsorizările în echipamente, competenţe şi servicii (cazare, transport intern şi internaţional, comunicaţii, echipamente tehnice, spaţiu de reclamă, echi‑ pamente IT, spaţii pentru birouri etc.). Astfel de sponsorizări pot suplimenta bugetele exis‑ tente, permiţând realocarea acestora către noi proiecte. Ne aflăm deja în legătură directă cu 12–15 companii. În plus, băncile din România au programe de susţinere a proiectelor de dezvoltare. De exemplu, ING Bank sprijină, în cadrul strategiei de responsabilitate socială, proiecte de ameliorare a vieţii în oraş, care sunt selectate prin concursuri anuale. În cadrul Bucureşti2021, putem identifica proiecte care îndeplinesc criteriile pentru astfel de pro‑ grame de finanţare, suplimentând astfel bugetul. Pentru a atrage sectorul privat, intenţionăm să înfiinţăm un Forum online de Business Bucureşti2021, unde reprezentanţi ai mediului privat să poată interacţiona şi identifica pro‑ iecte de interes comun. Implicarea sectorului privat poate consolida proiectul prin: comu‑ nicare şi implicarea publicului, atragerea de sprijin politic, garantarea credibilităţii şi a inde‑ pendenţei de acţiune etc. Strategia va fi detaliată în următoarea etapă a candidaturii. Cheltuieli operaţionale pe tipuri de activităţi

Euro

Cheltuieli pentru program

€ 52.500.000

70%

Cheltuieli pentru promovare și marketing

€ 15.000.000

20%

Salarii, cheltuieli de regie şi cheltuieli administrative

€ 7.500.000

10%

Totalul cheltuielilor operaţionale

€

75.000.000

100%

Calendarul cheltuielilor

Cheltuieli pentru program

(în euro)

2017 2018 2019 2020

(în %)

Cheltuieli pt. promovare și marketing (în euro)

Cheltuieli pt. promovare și marketing (în %)

Salarii, cheltuieli de regie / administrative (în euro)

Salarii, cheltuieli de regie / administrative (în %)

€ 2.625.000

3,5%

€ 525.000

0,7%

€ 600.000

0,8%

€ 2.625.000

3,5%

€ 1.050.000

1,4%

€ 750.000

1,0%

€ 6.562.500

8,8%

€ 1.500.000

2,0%

€ 900.000

1,2%

€ 9.189.500

12,3%

€ 3.825.000

5,1%

€ 1.500.000

2,0%

2021

€ 26.250.000

35,0%

€ 6.075.000

8,1%

€ 2.625.000

3,5%

2022

€ 5.250.000

7,0%

€ 2.025.000

2,7%

€ 1.125.000

1,5%

TOTAL

€ 52.502.000

70,0%

€ 15.000.000

20,0%

€ 7.500.000

10%

4. Buget pentru cheltuielile de capital: 4. a. Cum sunt defalcate veniturile ce vor fi primite din sectorul public pentru acoperirea cheltuielilor de capital în ceea ce priveşte anul pentru care este acordat titlul?

4. b. Autorităţile responsabile de finanţele publice (municipalitatea, autorităţile regionale, autorităţile naţionale) au votat deja sau şi‑au luat angajamente financiare pentru a acoperi cheltuielile de capital? În caz contrar, când intenţionează s‑o facă?

4. c. Care este strategia dumneavoastră de strângere de fonduri pentru a beneficia de sprijin financiar din programele/fondurile Uniunii Europene pentru acoperirea cheltuielilor de capital?

4. d. Dacă este cazul, vă rugăm să inseraţi aici un tabel în care să se specifice ce sume se vor cheltui pentru noua infrastructură culturală utilizată în anul pentru care este acordat titlul.

Nu există un buget concret pentru investiţii în infrastructură şi nici nu este planificat ca Bucureşti2021 să primească fonduri pentru acoperirea investiţiilor de capital. Aşa cum au demonstrat în timp programele CEaC, investiţiile publice în proiecte care au legătură cu CEaC nu trebuie administrate de conducerea CEaC, ci direct de PMB, Primăriile de sector, de Guvern sau de consorţii separate pentru proiecte individuale. PMB pregăteşte Planul Urbanistic General pentru 2015–2025 (PUG), care este programat să fie prezentat în CGMB în decembrie 2015. Acesta acoperă proiectele generale de infrastructură planificate şi este de aşteptat să includă şi proiecte relevante pentru CEaC. În cadrul acestui plan, fiecare proiect individual trebuie urmat de o propunere concretă de buget, prezentată CGMB. Vom include proiectele relevante în următoarea etapă a candidaturii. Unul dintre obiectivele strategice ale Consiliului pentru Dezvoltare Regională Bucureşti– Ilfov se referă la un plan regional major de investiţii pentru turismul cultural, cu obiective concrete de îmbunătăţire a accesului publicului (transport în comun, piste de biciclete) la o reţea integrată de obiective în oraş şi în împrejurimi. În ceea ce priveşte spaţiile şi dotările culturale, acestea fac obiectul unei cercetări, negociate în prezent de Biroul Arhitectului‑Şef al Capitalei, în legătură cu PUG. Acest aspect va fi dezvoltat în următoarea etapă a candida‑ turii, în funcţie de deciziile luate de Municipalitate. Acest plan va fi detaliat pentru a doua fază a candidaturii. 68

Structura organizatorică

Implementarea CEaC va fi asigurată de o structură independentă, cu un management transparent și cu proceduri operaţionale stabilite în concordanţă cu legislaţia română și europeană.

1. Ce fel de structură de gestiune şi de punere în aplicare este avută în vedere pentru punerea în aplicare a evenimentului Capitală Europeană a Culturii?

2. Cum va fi organizată această structură din punct de vedere al conducerii? Vă rugăm să specificaţi în mod clar persoana (persoanele) care deţine (deţin) răspunderea finală pentru conducerea generală a proiectului.

3. Cum vă veţi asigura că această structură dispune de personal cu experienţă şi competenţe adecvate pentru a planifica, a gestiona şi a pune în aplicare programul cultural din anul pentru care este acordat titlul?

4. Cum vă veţi asigura că există o cooperare corespunzătoare între autorităţile locale şi această structură, inclusiv în ceea ce priveşte echipa artistică?

5. Care sunt criteriile şi dispoziţiile care au stat sau care vor sta la baza alegerii directorului general şi a directorului artistic? Ce profil au — sau vor avea — aceştia? Când îşi vor prelua atribuţiile? Care vor fi domeniile de acţiune ale fiecăruia în parte?

Subiectul organizării Bucureşti2021 a fost abordat din trei perspective: • Înfiinţarea unei structuri juridice formale pentru proiectul CEaC — Bucureşti2021, în perioada 2017–2022 • Structura concretă, logistică, organizatorică, de conducere a proiectului • Conectarea organizaţiei Bucureşti2021 cu comunitatea, cu proiectele Bucureşti2021, cu părţile interesate etc. Câteva consideraţii de bază după care am structurat modelul de organizare: • O structură deschisă care să încurajeze implicarea organizaţiilor/structurilor de bază din oraş/regiune şi care să aibă legături clare cu comunitatea • Dorinţa de a înfiinţa o structură care să includă reprezentanţi politici şi ai societăţii civile • Includerea reprezentanţilor CGMB, ai celor şase sectoare şi ai judeţului Ilfov • Asigurarea faptului că proiectul este organizat ca activitate non‑profit în sectorul cul‑ tural/educativ şi că poate funcţiona atât ca organizaţie care acordă granturi pentru proiecte şi iniţiative externe, cât şi ca producător de evenimente şi proiecte, dar şi a faptului că modelul organizaţional ales poate funcţiona ca structură‑umbrelă pentru proiect; • Asigurarea posibilităţii de cooperare şi asociere cu structuri internaţionale sau pro‑ grame de finanţare publică şi stabilirea unor legături cu sectorul de business la nivel naţional şi internaţional; • Asigurarea posibilităţii de a atrage finanţare din alte surse, conform legislaţiei, inclu‑ siv sprijin financiar din partea Guvernului României; • Asigurarea unui sistem fiscal optim, luând în considerare şi impozite, TVA etc.; • Asigurarea libertăţii de a alege cea mai flexibilă şi adecvată structură internă

Asociaţia Bucureşti2021

onform legislaţiei naţionale, intenţionăm să înfiinţăm o structură non‑profit, cu un carac‑ ter strict cultural şi educaţional, care să furnizeze în comun un serviciu public: organi‑ zarea şi desfăşurarea acţiunii Bucureşti — Capitală Europeană a Culturii în 2021. Structura formală a Asociaţiei (vezi organigrama) are trei niveluri: Comitetul Asociaţiei; Consiliul de conducere; Echipa executivă.

Nivelul 1: Comitetul Asociaţiei

a instrument de asigurare a unei platforme de dialog între diferite grupuri, conside‑ răm că acesta reprezintă un pas strategic pentru a implica oraşul şi a avea un dialog şi o dezbatere deschise.

•

• •

Comitetul Asociaţei va fi format din următoarele tipuri de reprezentanţi: Membri fondatori ai Asociaţiei, inclusiv Primăria Generală (cu cel puţin trei reprezen‑ tanţi politici/administrativi), cele şase sectoare, Consiliul Judeţean Ilfov, Agenţia pen‑ tru Dezvoltare Regională Bucureşti–Ilfov (ADRBI) Instituţii culturale şi de educaţie, inclusiv reprezentanţi ai instituţiilor locale, de sec‑ tor, municipale şi naţionale (de ex. ARCUB, Muzeul Naţional de Artă Contemporană, reprezentantul local al EUNIC — Reţeaua Europeană a Institutelor Culturale Naţionale) Sectorul artistic şi cultural independent şi reprezentanţi ai ONG‑urilor şi organizaţiilor comunitare (de ex. Uniunea Arhitecţilor din România, Reţeaua Teatrelor Independente, Asociaţia Intercultural) Comunitatea de business, inclusiv sectoarele media şi turism (de ex. asociaţia Romanian Business Leaders, Bucharest Regional Tourism Network) Membri onorifici fără drept de vot, invitaţi datorită experienţei şi reţelelor într‑un anu‑ mit domeniu.

Comitetul va avea trei responsabilităţi de bază: • Să aleagă Consiliului de Conducere • Să creeze un sistem de control solid pentru procedurile administrative, juridice şi finan‑ ciare şi să se asigure că Asociaţia îşi desfăşoară activitatea în aceşti parametri. O dată pe an, urmează să fie efectuat un audit extern • Să supravegheze planificările şi bugetele anuale, să realizeze controlul contabil anual şi al rapoartelor prezentate de Directorul General şi de Consiliul de Conducere Asociaţia poate implica şi comunitatea în întâlniri şi dezbateri publice asupra unor subiecte şi teme importante, devenind astfel un forum principal de implicare şi comunicare.

Nivelul 2: Consiliul de Conducere

onsiliul de Conducere este nucleul strategic al proiectului şi are, prin urmare, un rol clar în dezvoltarea, structurarea şi desfăşurarea proiectului. Membrii Consiliului vor fi recrutaţi şi numiţi de Comitetul Asociaţiei pentru o perioadă de trei ani, cu posibilitate de realegere. Membrii vor fi numiţi astfel: autorităţi municipale, instituţii culturale, ONG‑uri / repre‑ zentanţi ai sectorului independent şi civil, ai sectorului de business. Reprezentarea va fi echilibrată, iar numărul membrilor Consiliului va fi, provizoriu, de 13–21. Conform legisla‑ ţiei româneşti, preşedintele Asociaţiei poate fi şi preşedinte al Consiliului. Consiliul se va întruni trimestrial şi are următoarele atribuţii principale: • Să numească echipa executivă (Director General, Director de Program, Director Administrativ) pe baza unui apel public şi a unui proces de consultare cu consilieri independenţi • Să ia deciziile strategice generale legate de personal şi organizare, desfăşurarea pro‑ gramului şi a proiectelor, marketing şi implicarea publicului, finanţare şi resurse • Să susţină echipa de conducere în domeniile şi temele‑cheie, dacă este necesar • Să asigure o bună relaţie cu părţile implicate şi principalii parteneri • Să verifice bugetul, planurile de activităţi şi principiile de organizare şi să se asigure că Asociaţia funcţionează corespunzător

Nivelul 3: Structura executivă

D • • 70

etaliile privind structura executivă nu au fost încă definitivate, fiind analizate două variante: Modelul acceptat în România, cu un Director General, un Director Administrativ/ Financiar şi un Director de Program Conducere comună, cu doi directori: Administrativ şi de Program

În prima variantă, Directorul General are rolul clar de a asigura legătura între structura executivă internă şi Comitetul Asociaţiei, dar şi de a acţiona ca reprezentant public al organizaţiei. Pe de altă parte, Bucureşti2021 va avea şi un preşedinte proeminent al Consiliului, care va putea acţiona ca reprezentant public. Un al doilea aspect important se referă la asigurarea unei structuri stabile şi necesita‑ tea de a sublinia procesul atât de semnificativ de trecere de la structura responsabilă pen‑ tru candidatură la structura de implementare a programului. Ultima perioadă a fost mar‑ cată de tranziţii problematice în cazul altor CEaC şi considerăm că acesta este un potenţial risc. Suntem, aşadar, conştienţi că trebuie să asigurăm o echipă şi o conducere solide şi că riscul schimbărilor de personal trebuie să poată fi limitat şi să nu destabilizeze proiectul. Toate funcţiile de conducere din echipa executivă vor fi ocupate pe bază de apel public, iar procesul va fi gestionat de o agenţie de consultanţă independentă.

Rolul Curatoriumului

n alt factor important va fi rolul Curatoriumului de lider al programului. Experienţa noastră cu un Curatorium cu 30 de membri a fost extrem de interesantă şi conside‑ răm că modelul poate lansa şi califica proiectul. Pentru că urmărim în primul rând proiecte intersectoriale şi interdisciplinare, nu vom recurge la un model clasic de curatorium sau la unul bazat numai pe apeluri publice de participare. Considerăm că Directorul de Program poate acţiona ca „lider al curatoriumului”. Dezvoltăm şi ideea unui posibil Curatorium european paralel, care ar putea colabora cu membrii Curatoriumului local, pentru a sprijini şi a dezvolta dimensiunea europeană a programelor. Acesta este în curs de dezvoltare şi am primit deja declaraţii de interes.

Proiecte şi managementul proiectelor

ajoritatea proiectelor va fi implementată de organizaţii şi instituţii externe sau în parteneriat. Nu considerăm că Asociaţia Bucureşti2021 este o structură de producţie, deoarece cre‑ dem că aceasta ar submina angajamentul de a ne asigura că programul este acţionat din inte‑ riorul oraşului. Totuşi, suntem conştienţi că Bucureşti2021 va stimula proiecte de amploare, concrete, care vor implica necesităţi majore de producţie. În loc să înfiinţăm o echipă tehnică extinsă sau un departament de producţie, credem că situaţia ar putea fi gestionată cel mai bine în parteneriat cu marii producători cu expe‑ rienţă din Bucureşti. În acelaşi timp, considerăm că acesta va fi un program de consolidare a capacităţilor, care va funcţiona şi după 2021.

Echipe de proiect

rintre principalele atribuţii ale echipei de proiect se numără: programare şi produc‑ ţie; control financiar şi de buget; marketing şi comunicare; sponsorizări; monitorizare şi evaluare; relaţii externe şi internaţionale. Vedem o structură verticală clară a echipei de proiect, dezvoltând în acelaşi timp şi o structură orizontală, respectiv o structură internă de echipe care lucrează pe diferite teme. În jurul fiecărei teme, vom grupa un personal specializat în programare, administra‑ tiv şi financiar, marketing şi comunicare. Considerăm că această axă dublă va asigura o responsabilitate comună mai mare, un mai mare grad de integrare a procesului de luare a deciziilor şi un mai mare grad de flexibilitate.

Municipalitate Sectoare Regiune

Comitetul de Audit Intern

Sectorul Cultural: Instituţii Sectorul Independent Persoane particulare

Instituţii publice culturale & educaţionale

Entităţi de Business: Camera de Comerţ Romanian Business Leaders

Consiliul de Conducere

Audit Extern

Două modele posibile: Cu sau fără Director General

Director General

Director de Program

Director Administrativ

Curatorium (Consiliu Artistic) (RO–UE) Departamentul Programe şi Proiecte

Departamentul Comunicare

Departamentul Financiar, Juridic, Administrativ şi HR

Grupuri de lucru permanente: Grupul de lucru la nivelul autorităţilor locale, Business, Sponsorizare

Proiecte şi parteneri externi Structură propusă iniţial (va fi revizuită în etapa următare)

Grupuri de lucru consultative

onsiderăm că grupurile de lucru externe vor avea un rol esenţial. În procesul de pregă‑ tire a candidaturii, am iniţiat 11 grupuri de lucru şi intenţionăm să menţinem şi să extin‑ dem rolul acestora ca structuri consultative formate din specialişti, astfel încât Asociaţia să beneficieze de experienţa acestora. Acestea vor conecta Bucureşti2021 la organizaţiile externe relevante, la autorităţile locale etc., esenţiale pentru cadrul organizatoric al proiectului. Printre acestea, se numără următoarele grupuri de lucru: • Grupul de lucru la nivelul autorităţilor locale: cu reprezentanţi din departamente relevante, din sectoare şi judeţul Ilfov. Acestea vor creşte la maximum sinergia cu CEaC şi vor aduce resurse suplimentare, asigurând legătura cu şcolile, centrele comunitare, departamentele de transport şi comunicare • Grupul de lucru pentru educaţie, cu contacte la nivelul sistemului public de învă‑ ţământ preuniversitar, dar şi la nivel universitar • Grupul de lucru pentru sectorul de business, care are legături cu principalele reţele şi organizaţii, pentru a dezvolta relaţiile de business şi implicarea publicului. • Grupul de lucru pentru sponsorizări, care dezvoltă modele de sponsorizare şi de business pentru Bucureşti2021 • Grupul de lucru pentru comunicare și marketing, care oferă consiliere şi asigură conexiuni cu asociaţii şi reţele importante • Grupul de lucru pentru turism, care dezvoltă parteneriate cu organizaţii şi agenţii turistice, precum şi cu birouri de turism municipale, regionale şi naţionale • Grupul de lucru pentru afaceri europene şi relaţii internaţionale În cazul în care va fi necesar, vor fi înfiinţate şi alte grupuri de lucru. 72

1. Aţi derulat/planificat un exerciţiu de evaluare a riscurilor?

2. Care sunt principalele puncte tari şi puncte slabe ale proiectului dumneavoastră?

3. Cum intenţionaţi să depăşiţi punctele slabe, inclusiv prin utilizarea unor instrumente de atenuare şi de planificare a riscurilor, a planului privind situaţiile neprevăzute etc.?

puncte tari

Planul pentru situaţiile neprevăzute

În această etapă preliminară vom formula răspunsul folosind o analiză SWOT, la care se adaugă o serie de acţiuni pentru abordarea punctelor slabe şi a ameninţărilor.

Bază consistentă şi un hub cultural pentru proiect în centrul oraşului Grupurile de lucru existente, care susţin şi completează organizarea Bucureşti2021 Implicarea încă de la început a majorităţii actorilor externi importanţi, din toate sferele de activitate ale oraşului (autorităţi, mediu de afaceri, educaţie, cultură etc.) pentru a obţine un conţinut autentic, propuneri viabile de proiecte şi parteneriate pentru procesul CEaC, dar şi pentru a asigura un nivel de independenţă şi încredere Sprijin şi interes consistent din partea diverselor domenii culturale şi asociate — instituţii publice şi private. Sprijin în creştere din partea cetăţenilor, inclusiv iniţiative de voluntariat Experienţa în organizarea de evenimente de amploare Un oraş cu un specific cultural local, resurse materiale şi potenţial creativ aparent nelimitat Un proiect care se concentrează asupra poziţionării cetăţenilor ca metonimie a oraşului şi a implicării unor categorii de public predominant tinere

puncte slabe

Timpul relativ scurt pentru pregătirea candidaturii Colaborarea limitată cu unele Primării de sector Absenţa unei platforme de turism cultural în Bucureşti şi în regiune Dialogul insuficient între sectoarele culturale public, privat şi independent Implicare redusă a cetăţenilor în dialoguri şi dezbateri publice Nivel scăzut de participare culturală activă Aceste puncte slabe vor fi abordate astfel: Am optat pentru un proces pus în mişcare prin intermediul culturii şi credem că acesta poate continua şi poate crea sinergie, fără să facă implozie după 2021, aşa cum s‑a văzut în multe alte oraşe CEaC. Intenţionăm să creăm o structură neutră şi independentă, pentru a evita conflicte directe la nivel politic. Am invitat sectorul independent şi pe cel instituţional să colaboreze În realitate, lipsa unei strategii de turism sau branding a oraşului oferă libertatea de a dezvolta atât un profil clar al CEaC, cât şi o alternativă viabilă de turism cultural Ne‑am aliat cu deschizători de drumuri binecunoscuţi şi ONG‑uri respectate, pentru a susţine şi a construi relaţii pe termen lung pe care să ne putem baza.

oportunităţi

Dezvoltarea primei Strategii Culturale a oraşului, ca acţiune paralelă Integrare propusă între CEaC şi Strategia Culturală Oportunitatea de a spori numărul cetăţenilor implicaţi activ în viaţa oraşului Stimularea şi abordarea problemelor locale şi oferirea unor noi baze pentru iniţiative culturale Utilizarea atracţiei internaţionale a CEaC şi îmbunătăţirea imaginii Bucureştiului şi a României Iniţierea, consolidarea şi menţinerea unui dialog real între sectoarele culturale public, privat şi independent Activarea unei scene artistice culturale subterane şi extrem de active. Un Curatorium puternic, care va fi şi în continuare cheia programului creativ şi va asigura un proces dinamic, conectat cu principalele sectoare şi reţele ale oraşului

ameninţări

Realitatea politică, în mod tradiţional dezarticulată şi instabilă O tradiţie a lipsei de colaborare între Primăriile de sector şi Primăria Municipiului Bucureşti Stereotipurile negative despre România şi Bucureşti Dificultatea de a crea forumuri noi, viabile pentru implicarea cetăţenilor Aceste ameninţări vor fi abordate astfel: Pledăm pentru o structură independentă şi un angajament pe termen lung al părţilor implicate Imaginea negativă va fi abordată ca aspect esenţial al temei Bucureştiul in−vizibil, care se va baza pe imagini alternative ale oraşului, ale cetăţenilor săi, mărturii ale vizitatorilor, materiale pe care le vom utiliza în comunicare şi marketing Susţinerea inţiativelor „la firul ierbii” şi implicarea cetăţenilor într‑un proces clar vor constitui în continuare un element central al procesului.

Marketing şi comunicare Obiectivul strategiei de comunicare Bucureşti2021 este creșterea gradului de încredere şi de informare despre Bucureşti ca destinaţie culturală, la toate nivelurile: regional, naţional şi internaţional.

Introducere

Strategia de comunicare pentru Bucureşti2021 are un obiectiv pe termen lung (2015–2021), cu impact major prevăzut în 2021. Obiectivul este creșterea nivelului de încredere şi de infor‑ mare despre Bucureşti ca destinaţie culturală, la nivel regional, naţional şi internaţional. Există şi o nevoie pentru un proces de reţea, care poate crea un sistem de comunicare cul‑ turală mai bine integrat în oraş, în beneficiul creatorilor, producătorilor şi realizatorilor de programe cu conţinut cultural, dar şi al publicurilor locale şi al vizitatorilor. Această viziune care pleacă de la dorinţa de implicare a cetăţenilor a dus la o abordare mai puţin tradiţională a strategiei, care nu se bazează în primul rând pe expunerea media, ci pe activarea şi implicarea în proces a oamenilor. Cheia comunicării sunt oamenii care creează, proiectează, multiplică şi distribuie mesaje şi poveşti despre evenimente şi îi cheamă şi pe alţii să li se alăture. Nucleul strategiei noastre este legătura dintre oameni, atât online (social media), cât şi offline (în lumea reală). Această abordare va fi consolidată de legătura cu mijloacele media clasice (TV, radio, print), cu comunităţile, centrele culturale, instituţiile de cultură şi educaţie, operatorii cultu‑ rali, sectorul de business, ca şi de conexiunile pe care le‑am dezvoltat încă de la început cu artişti, dezvoltatori locali, studenţi, voluntari, cetăţeni ai Bucureştiului deveniţi ambasadori.

Comunicare — experienţa noastră de până acum: Am generat o acceptare largă şi sprijin pentru proiect prin: • Site‑ul lansat în martie 2015, cu un trafic de 100.000 de persoane/lună • Conturi Facebook şi Twitter lansate în martie 2015, cu un procent de implicare de 5.500 de persoane. Număr total de persoane expuse mesajului: 800.000, 80% din Bucureşti. • Aproape 80% dintre membrii comunităţii noastre online au sub 35 de ani. În prima etapă, comunitatea îşi propune să determine o conştientizare a candidaturii pentru CEaC. Buletinele informative şi informaţiile transmise de noi au ajuns la 23.000 de per‑ soane. Până la sfârşitul etapei finale a candidaturii, ne aşteptăm să mai atragem peste 10.000 de persoane. În a doua etapă, intenţonăm să folosim intens platforma online pentru a genera dezbateri, a colecta idei creative legate de activităţile planificate, a recruta voluntari şi a spori conţinutul generat de utilizatori. Începând din 2017, strate‑ gia pentru comunitatea online va fi remodelată în jurul principalelor grupuri‑ţintă pe care ne propunem să le implicăm în proces: comunitatea profesională, adolescenţii, consumatorii activi de cultură, voluntarii şi un public internaţional larg. • În martie 2015 a fost lansat un program cu un concept deschis, participativ: Bucureşti Memoria | Explorarea | Imaginarea oraşului. Începând din martie, au avut loc peste 150 de evenimente, iar multe altele sunt programate până la finalul lunii octombrie. Evenimentele au atras în total peste 150.000 de participanţi. • Au fost lansate o serie de campanii de comunicare pentru stimularea implicării în pro‑ cesul de candidatură. În cadrul campaniei Susţin București2021 au participat peste 20 de instituţii de stat și peste 1.000 de persoane din sectorul cultural. Acoperirea a fost de 23.000 de persoane. Un număr de 35 de activări au avut loc în cadrul celor mai importante evenimente din oraș. • Caravana mobilă Bucureşti2021 a realizat o expunere de 50.000 de persoane. • O echipă de şapte bloggeri a fost implicată în comunicarea beneficiilor şi a potenţialu‑ lui candidaturii oraşului Bucureşti la titlul de Capitală Europeană a Culturii. 74

•

O echipă de 90 de voluntari a început să se implice în proces şi în comunicarea pro‑ iectului. Scopul nostru a fost să pregătim şi să formăm o echipă de puncte de contact în reţelele şi comunităţile voluntarilor, în şcoli, companii, centre culturale şi mall‑uri. În aprilie 2015 a fost creat un Grup de lucru cu principalele trusturi media şi agenţii de presă naţionale. De atunci, au avut loc întâlniri lunare, cu participarea a 15 publi‑ caţii şi trusturi media importante. Principalele Grupuri de lucru înfiinţate în cursul procesului (instituţii culturale, secto‑ rul public, operatori culturali) s‑au conectat la site‑ul nostru şi la conturile de Facebook şi Instagram şi au promovat evenimentele noastre în rândul bazelor de date. Bucureşti2021 a fost menţionat în mai mult de 250 de articole din presa naţională şi locală, în peste 100 de interviuri radio şi în peste 300 de postări online, cu o audienţă estimată de circa 1 milion de persoane.

itlul Oraşul in—vizibil rezumă conceptul pentru candidatura Bucureştiului. El rezumă un proiect care se concentrează asupra potenţialilor parteneri şi a publicurilor nevă‑ zute, netestate şi nedezvoltate. Oricum, în a doua etapă a competiţiei, vom testa acest slo‑ gan înainte de a lua decizia finală privind utilizarea sa în scopuri de comunicare.

Strategia de marketing şi comunicare are cinci etape principale: 1. Programul dumneavoastră artistic poate fi rezumat printr‑un slogan?

2. Care este strategia urmărită de oraş în termeni de marketing şi de comunicare în anul pentru care este acordat titlul de Capitală Europeană a Culturii?

3. Cum vă veţi mobiliza propriii cetăţeni astfel încât să‑şi asume rolul de comunicatori ai evenimentului către lumea exterioară?

n 2015 şi 2016, ne vom concentra asupra impactului local şi regional. Campaniile de comunicare, concentrate asupra intensificării informării în legătură cu candidatura Bucureştiului şi implicării în noi formate de lucru, au fost deja testate. Scopul este ca mesajul referitor la candidatura oraşului să ajungă la cei aproape două milioane de locui‑ tori ai oraşului şi să‑i determine să se implice în proiect şi în procesul acestuia. Între 2017 şi 2020, accentul este pus pe crearea de noi legături şi parteneriate stra‑ tegice la nivel local şi regional, dar şi naţional şi internaţional, prin parteneri de comu‑ nicare şi apeluri publice pentru proiecte. Obiectivul este de a îmbunătăţi şi a schimba per‑ cepţia presei internaţionale despre Bucureşti. În perioada 2017–2020 vom continua să ne concentrăm şi asupra nivelurilor local, regional, naţional şi internaţional. Obiectivul regi‑ onal va fi dezvoltarea de canale de comunicare mai largi, împreună cu sectorul cultural şi prin implicarea într‑o serie de strategii de dezvoltare a publicurilor care să asigure un rol mai consistent al culturii în oraş, precum şi legătura cu diferite grupuri‑ţintă. Vom conso‑ lida treptat reţelele, vom implica voluntari şi amabasadori pentru Bucureşti2021. Obiectivul este dezvoltarea unei platforme de comunicare pe bază de parteneriate şi sporirea semni‑ ficativă a nivelului de implicare culturală a bucureştenilor. Între 2020 şi 2021 ne vom concentra pe campanii de comunicare care să promoveze proiectele prezentate în anul CEaC şi să sporească nivelul de informare despre Bucureşti ca destinaţie culturală. După 2021, ne vom concentra asupra comunicării beneficiilor şi impactului programului asupra oraşului şi vom continua să dezvoltăm formatele care au avut succes.

Strategia de marketing şi comunicare pentru anul CEaC va fi abordată folosind câteva instrumente: •

•

Crearea unei baze de date detaliate de contacte la nivel local, regional şi internaţi‑ onal, cu reţele, operatori culturali, instituţii, cluburi, şcoli, întreprinderi, presă, media, artişti, bloggeri, cetăţeni, politicieni, studenţi, antreprenori şi voluntari. Crearea de relaţii la nivelul oraşului şi al regiunii, prin dezvoltarea unei platforme de informare ample, pentru implicarea cetăţenilor prin sistemul educaţional public (şcoli, biblioteci), reţeaua de transport public şi puncte de informare în zone publice (panouri de afişaj, standuri de informare electronice). Compilarea unor platforme de date creative şi utilizatori ai acestora, şi dezvolta‑ rea de formate de dezbatere, reflecţie, schimb de informaţii şi mobilitate. Una dintre priorităţi va fi înfiinţarea unui hub deschis de informare pentru artă şi cultură şi pen‑ tru sectorul creativ.

Este nevoie de un proces integrat de comunicare culturală în beneficiul creatorilor, producătorilor și realizatorilor de programe culturale, dar și al publicurilor locale și al vizitatorilor

•

• •

•

Utilizarea de conţinut şi informaţie artistică pentru o comunicare autentică şi ori‑ ginală. Acest lucru va implica şi mandatarea unor activităţi, cum sunt cele de film, video şi muzică, pentru dezvoltarea principalelor teme ale proiectului şi construirea şi interpretarea conceptului de bază pentru Bucureşti2021, încurajarea unei diversi‑ tăţi de interpretări şi de conexiuni ascunse cu diferite comunităţi. Ştiri şi media/TV/radio: folosirea reţelei bine dezvoltate a oraşului pentru a spori inte‑ resul media pentru proiect şi a dezvolta contacte ample cu media locală şi internaţională Procesul de transmitere virală a mesajului CEaC necesită o implicare autentică a ope‑ ratorilor culturali şi artistici din întreaga regiune Bucureşti–Ilfov: toată lumea devine, în acelaşi timp, furnizor şi consumator pentru o viziune europeană a oraşului. Este important ca mesajul să fie fluid, să se răspândească simplu printre alţi comunicatori. Colectarea informaţiilor, monitorizare şi evaluare. Primii paşi au fost făcuţi prin mandatarea primului Barometru Cultural, iar acesta va reprezenta punctul de pornire pentru o analiză şi reflecţie continuă (vezi p. 21)

Platforme de comunicare pentru Bucureşti2021: •

Platforme municipale Hub de informare şi CEaC: Cum am precizat anterior, Hanul Gabroveni, complet reno‑ vat, a funcţionat, începând din ianuarie 2015, ca hub pentru CEaC şi Centrul Cultural European. Puncte de informare regionale: Punctele de informare CEaC vor fi amplasate în regi‑ unea Bucureşti–Ilfov. Campaniile de informare vor folosi spaţiul public, care include şi spaţiile de afişaj şi de informare, disponibile în anumite perioade ale anului şi în cursul anului 2021. Pentru această acţiune, partenerii sunt CGMB şi Consiliile Locale de sector. Regiile de transport în comun, RATB şi METROREX, vor folosi trenurile de metrou, auto‑ buzele şi tramvaiele ca galerii de mici dimensiuni şi spaţii pentru evenimente media în 2021. Cu 2 milioane de pasageri zilnic, aceasta reprezintă o platformă de comunicare activă la nivelul întregului oraş.

•

Artă şi acţiuni Marketing de eveniment. Activităţile de implicare a publicului vor fi dezvoltate cu ajutorul unor evenimente şi festivaluri importante (vezi p. 56). Acestea vor crea opor‑ tunităţi pentru crossmarketing, cu 25 de evenimente şi festivaluri importante, cu o expunere totală de circa 1 milion de vizitatori anual. Implicarea publicului şi cartierele. În cele 70 de cartiere va fi dezvoltată o largă gamă de acţiuni de implicare a publicului, în şcoli (200), biblioteci (30) şi centre comunitare (10). Obiectivul este să avem câte un ambasador în fiecare instituţie, iar în programul de implicare a cartierelor (vezi p. 45), vom forma ambasadori pentru fiecare cartier. Vom continua cu caravana mobilă ca punct de informare şi întâlnire, dar în 2020–2021 vom adăuga şi alte iniţiative, care vor continua şi vor asigura legătura cu programele de evenimente locale. Apreciem că până în 2020 vom avea o echipă de 400 de volun‑ tari ambasadori în cartiere. Marketing creativ artistic. Tema „oraşului in—vizibil” oferă o oportunitate unică de a mandata o serie de lucrări de explorare a oraşului. Acestea includ proiecte de film, video, poezie, muzică, cartografiere video etc. Acestea vor crea conţinutul original care va fi utilizat în comunicare, cu imagini multiple mai degrabă decât cu o imagine regizată.

•

Platforma de informare digitală Site multilingv: Vom dezvolta site‑ul Bucureşti2021 ca agregator social şi platformă de distribuţie cu conţinut multilingv, pentru a ne asigura o prezenţă online puternică. Site‑ul va avea un conţinut bogat de informaţie, actualizată constant şi generată nu numai de echipa de comunicare, ci şi de utilizatori. Începând din 2015, au fost trimise buletine de informare săptămânale. Social Media: Vom folosi canalele social media (Facebook, Twitter, Instagram, Pinterest) pentru a susţine consolidarea unei comunităţi largi şi implicate. Vom actua‑ liza permanent aplicaţiile, pentru a folosi valenţele tehnologiei digitale.

Formatul de storytelling multi‑transmedia: Vom crea o platformă pentru distribu‑ irea evenimentelor şi naraţiunilor. Modele de astfel de platforme au fost testate în alte ţări şi ajută şi susţin proiecte ad‑hoc de comunicare, cu scopul de a disemina subiec‑ tele candidaturii şi a le încredinţa un rol cetăţenilor. •

Hub şi portal cultural Ne‑am referit deja la crearea unui hub cultural public. Acesta va fi creat în 2018 şi va permite cumpărarea de bilete online şi realizarea unor proiecte în colaborare. Hub‑ul Bucureşti2021 este un loc unde vor fi dezvoltate temele şi programele‑cheie, prin‑ tr‑un dialog între Europa şi Bucureşti, şi va avea sediul la Hanul Gabroveni. O cameră de montaj publică, unde procesele vor fi prezentate ca expoziţii pop‑up, ca eveni‑ mente flashmob, ca transmisii live de evenimente europene, ca transmisii media live, în colaborare cu parteneri media, şi ca ateliere publice pentru o audienţă largă. Un centru de informare pentru toată lumea, cu un număr estimat de 40.000 de vizitatori în 2016 şi de 150.000 în 2021. Pentru a aborda problema lipsei evidente de informaţii accesibile public în legătură cu evenimentele şi activitatea culturală, lipsă evidenţiată în Barometrul Cultural, propunem crearea unui Hub de informare online, care va servi drept hub de informare comun, artistic şi cultural, al oraşului, unde toţi cetăţe‑ nii şi vizitatorii pot obţine informaţii şi se pot inspira din programul cultural. Modelul, aplicat cu succes la Amsterdam, va fi dezvoltat în 2017 şi va fi lansat în 2018 pentru public şi pentru operatori.

•

Bune practici CEaC Am analizat experienţa altor CEaC, din punct de vedere al punctelor tari şi al punctelor slabe. Vom implica în proiect cât mai mulţi bucureşteni, deci avem în vedere un for‑ mat de cursuri de pregătire pentru personal, inclusiv pentru personalul care inter‑ acţionează cu publicul (şoferi de taxi, recepţioneri, ghizi turistici, poliţia municipală).

•

Media Ştiri şi media/TV/radio: Prin utilizarea reţelei cuprinzătoare a ARCUB şi a altor orga‑ nizaţii culturale din oraş, s‑a înregistrat deja un interes tot mai mare al presei pentru acest proiect şi au avut loc contacte cu toată presa locală şi internaţională. Acestea vor fi dezvoltate în continuare, prin includerea presei specializate şi a revistelor etc. Editare şi broşuri: Strategia de comunicare va folosi toate canalele offiline tradiţio‑ nale, inclusiv print, radio şi televiziune, producţia de broşuri informative şi publicitate. Echipa editorială va fi înfiinţată o echipă editorială, care va produce şi disemina mate‑ riale informative pentru a pune bazele naraţiunii europene. Echipa de bloggeri: va fi înfiinţată o echipă de blogging online care va produce şi disemina informaţii despre proiect Ambiţia echipei noastre de voluntari, care se află în creştere şi consideră deja 2021 drept „anul absolvirii”, este de a construi o Platformă a Voluntarilor pentru Cultură. Aceasta va funcţiona ca trambulină pentru oricine vrea să realizeze un proiect, să se bucure doar de artă sau să participe activ la actul cultural.

•

Nevoi speciale Utilizarea noilor tehnologii: Vom folosi instrumente inovatoare care le vor permite persoanelor cu dizabilităţi să‑şi dezvolte propria poveste despre CEaC (vezi exemplul tururilor virtuale cu Google Street Views şi noile aplicaţii pentru smartphone, care permit persoanelor cu dizabilităţi să distribuie informaţii despre gradul de accesibili‑ tate al diverselor obiective).

Comunicare internaţională şi turism:

oate analizele ajung la concluzia clară că piaţa potenţială pentru turism este subdez‑ voltată în comparaţie cu alte oraşe europene mari. Grupul‑ţintă este format din tineri din mediul urban, interesaţi de cultură. Este aşadar logic să ne concentrăm asupra oraşe‑ lor care au legături aeriene directe cu Bucureştiul, iar numărul acestora este mare. Există

4. Cum intenţionează oraşul să pună în evidenţă faptul că acţiunea Capitală Europeană a Culturii aparţine Uniunii Europene?

o bună oportunitate de conectare cu diaspora românească tot mai numeroasă din Europa. Este logic să folosim identitatea balcanică în două direcţii — ca zonă naturală de influenţă şi piaţă situată în proximitate, accesibilă pe cale aeriană, rutieră şi feroviară, dar şi ca poten‑ ţială atracţie pentru o piaţă europeană mai largă. Strategia noastră de turism cultural va fi dezvoltată în comun cu PMB/Regiunea Bucureşti–Ilfov şi mai mulţi parteneri importanţi pe care i‑am implicat deja în proces. Scopul nostru este să dublăm numărul de vizitatori care vin în Bucureşti în 2021 în scopuri culturale, ceea ce va avea un efect pe termen lung, cu o creştere de minimum 30% după 2021. Oraşul are un potenţial evident de atragere a vizitato‑ rilor tineri, independenţi, interesaţi de cultură, care caută noi destinaţii în Europa. Cazările la hosteluri au crescut cu 600% faţă de 2005, iar numărul de apartamente private, camere de închiriat şi pensiuni a crescut cu 800% în ultimii cinci ani. Liniile aeriene low‑cost au anunţat şi ele o creştere a interesului pentru oraş. Potenţialul unui proiect CEaC în dome‑ niul turismului poate reprezenta un punct de cotitură pentru dezvoltarea turismului cultu‑ ral. Comunicarea internaţională va fi structurată în jurul următoarelor aspecte: • În 2017 va fi iniţiat un program de „vizite”, care să includă ziarişti, scriitori specia‑ lizaţi în turism şi bloggeri specializaţi în subiecte de cultură/turism. Programul va fi important şi pentru implicarea reţelelor şi conferinţelor relevante, care să genereze mai multe reacţii pozitive şi personale din partea vizitatorilor. • Este importantă şi ridicarea nivelului serviciilor de informare pentru vizitatori, inclusiv calendare şi servicii culturale online, informaţii tematice, puncte de infor‑ mare pe teren. • Dezvoltarea de pachete turistice în colaborare cu operatorii turistici străini, pen‑ tru promovarea la nivel internaţional a Bucureştiului drept CEaC. Aceste pachete vor fi corelate cu pachete turistice istorice şi pachete pentru litoral, create special pentru această ocazie. Operatorii culturali vor lua parte la dezvoltarea de noi tururi, cum este Turul Comunismului şi Bucureştiul Verde.

izibilitatea Uniunii Europene va fi asigurată în întreaga comunicare oficială a proiectu‑ lui, care va include logourile UE, şi în materialele tipărte, şi în activităţile online, con‑ form regulamentului publicat pe site‑ul europa.eu. Vor fi organizate evenimente speciale în colaborare cu Comisia Europeană şi cu Parlamentul European, pe teme concrete, importante şi pentru agenda locală, şi pentru cea europeană: diversitatea şi identitatea vizibilă şi invizibilă, natură şi cultură. În plus, crearea unei noi platforme online multifuncţionale va oferi o arhivă de docu‑ mentare online privind CEaC. Această structură va reprezenta un sprijin pentru pomova‑ rea proiectelor de colaborare între oraşele care au deţinut, deţin sau vor deţine titlul CEaC, sprijinind astfel obiectivele programului.

1. Explicaţi în câteva rânduri prin ce anume candidatura dumneavoastră este mai specială în comparaţie cu cele ale altor orașe. Adăugaţi alte comentarii pe care le consideraţi necesare în legătură cu candidatura dumneavoastră.

Informaţii Suplimentare

Bucureștiul se confruntă cu provocarea schimbării și a tranziţiei. Din pricina scării și a dimensiunii orașului, și având în vedere rolul lui de capitală, aceste provocări sunt unice prin intensitatea lor. Bucureștiul este, fără îndoială, un motor de schimbare economică și politică la nivel naţional. Se poate spune că, din pricina concentrării de resurse în București și în regiune, orice transformare constructivă în mobilizarea lor creativă ar avea un impact larg, dincolo de regiunea însăși. Abordările identificate în acest dosar de candidatură ar avea, credem noi, un beneficiu la nivel naţional. Orașe‑capitală de tipul Bucureștiului se află în linia întâi a multor aspecte problematice urbane și culturale din Europa. Această fază a apelului marchează primul proces competitiv de candidatură la CEaC pentru România și primul din 2007, când România a devenit membră a Uniunii Europene. Dintr‑o perspectivă europeană, pre‑selectarea Bucureștiului ar putea demonstra puterea potenţială a schimbării culturale în orașele mari, creând modele noi, care ar avea o relevanţă directă pentru orașe din centrul

și estul Europei. În eventualitatea în care Bucureștiul este nominalizat pentru CEaC 2021, plănuim să dezvoltăm parteneriate solide cu alte orașe din România. Și aceasta se numără printre responsabilităţile unei capitale. Sperăm ca această candidatură a noastră să fie considerată curajoasă și provocatoare. Folosind conceptul de oraș in—vizibil, dezvoltăm o nouă perspectivă care ar putea arăta o cale de urmat pentru multe orașe, și una care își folosește spre propriul avantaj potenţialul de dimensiune și de scară în termeni de capacitate de producţie, financiară și creativă. În acest dosar de candidatură, am încercat să fim onești și auto‑critici. Lucrul acesta nu a fost ușor într‑un moment de instabilitate politică în oraș. Dacă Bucureștiul va fi selectat pentru faza următoare, sperăm să folosim această competiţie ca pe un catalizator pentru schimbare, nu doar de sus în jos, ci și invers. Printr‑o astfel de acţiune, credem că putem avea un impact nu doar asupra sistemului nervos al cetăţenilor noștri și al sectorului cultural, ci și asupra altor orașe europene care se confruntă cu provocări similare.

Primăria Municipiului București Consiliul General al Municipiului București Primăriile de Sector Consiliul Judeţean Ilfov ARCUB Director General: Mihaela Păun Director Adjunct: Alina Teodorescu Coordonator Proiecte Culturale, Media & Marketing: Raluca Ciută Departamentul de Proiecte Culturale: Tereza Anton, Eliza Bercu, Rodica Ferăscu, Mara Grigore, Laura Jurilă, Nicoleta Mihai, Raluca Negoescu, Olivia Pareșcura, Sanda Pop, Carmen Teodoru Departamentul de PR & Marketing: Elena Ciobanu, Raluca Coman, Suzana Dobraniș, Gabriel Grosoiu, Renate Luică, Vania Pierșinaru, Vero Turza Departamentul Achiziţii: Carmen Alexandrescu, Pompiliu Dumitru, Mădălina Predica Resurse Umane: Costinela Gheorghe, Elena Iacob, Florica Ionescu, Denisa Viciu, Veronica Pușcaciu Contabilitate: Steluţa Ancutescu, Carmen Andrei, Georgeta Anton, Dumitru Bălășoiu, Doina Ciontu, Alina Costea, Ileana Ion Secretariat: Andreea Ciocmată, Elena Petrea, Elisabeta Truică Departamentul Tehnic și Administrativ: Petruţa Birceanu, Alexandru Bradu, Bogdan Cănănău, Elisabeta Crăciun, Constantin Cristea, Cătălin Diaconu, Răzvan Dinu, Dorin Dudau, Ilie Gheorghe, Vlad Lăzărescu, Alexandru Macrinici, Florin Mărgelatu, Vadim Marinescu, Ion Maxim, Gheorghe Negoiţă, Mariana Paraschiv, Matei Pfeifer, Marian Precup, Alexandros Raptis, Lucia Ţintoiu Echipa de Coordonare București2021: Roxana Bedrule, Ileana Botez, Magda Bucur, Raluca Ciută, Ela Creţu, Simona Fodor, Alexandra Fusoi, Anca Ioniţă, Iris Opriș, Raluca Stratulat Echipa de Strategie Culturală: Sabina Baciu, Corina Șuteu (Expert Politici Culturale), Ioana Tamaș Membrii Curatorium București2021 și invitaţi: Mihai Balko, Peter Bishop, Nicoleta Biţu, Andrei Borţun, Martin Bricelj, Neil Butler, Svetlana Cârstean, Dan Chirilă, Ioana Ciocan, Cătălin Creţu, Codruţa Cruceanu, Suzana Dan, Ekmel Ertan, Teodor Frolu, Xenia Kalpaktsoglou, Cosmin Manolescu, Mihaela Michailov, Vintilă Mihăilescu, Andi Miţoi, Christian Potiron, Anca Rîpeanu, Antigona Rogozea, Noemi Salanţiu, Pierre Sauvageot, Adrian Schiop, Claudia Șerbănuţă, John Varbiu, Mihaela Vasile, Sevdalina Voynova, Anamaria Vrabie Membrii Grupurilor de Lucru, invitaţi, colaboratori: Șerban Alexandrescu, Dragoș Anastasiu, Daniela Andrei, Ion Anghel, Lăcrămioara Bălan, Samil Benabdallah, Andrei Ionel Bergheș, Maria Besnea, Laurenţiu Bude, Cătălina Buduluș, Elena Calistru, Robert Casmirovici, Diana Chirtu, Maura Chivu, Roxana Cioroiu, Aura Corbeanu, Giani Croitoru, Dan Croitoru, Carmen Croitoru, Ion Dedu, Ovidiu Dîmbean, Sabin Dragoman, Constantin Enache, Tiberiu Florescu, Sorin Gabrea, Cosmin Gheorghiu, Doru‑Adrian Ghitcuţă, Bogdan Ginghină, Constantin Goagea, Cristina Gociman, Oana Grigore, Mihaela Hărmănescu, Camelia Horlaci, Bogdan Hreapcă, Liviu Nichi Ianăși, Alexandru Ichim, Călin Ile, Augustin Ioan, Carmen‑Gina Ionescu, Roxana Ionescu, Nora Ioniţă, Mario Kuibuș, Vera Marin, Lucian Marinescu, Mioara Matei, Alexandra Rodica Milea, Sergiu Neguţ, George Sorin Nicolescu, Dan Nicula, Răzvan Oltean, Virginia Oţel, Răzvan Pârjol, Marius Adrian Pascu, Gheorghe Pătrașcu, Mariana Perșunaru, Roxana Poede, Emil Barbu (Mac) Popescu, Gabriela Postescu, Corina Radu, Doru Răduţă, Andreea Rotaru, Alexandru Sandu, Monica Sârbu, Cristian Șofron, Raluca Stan, Marius Stan, Dorin Ștefan, Cosmin Teleașă, Masha Ţoropoc, Nicolas Triboi, Mihai Vasile, Roxana Vitan, Roxana Wring, Irina Zamfirache Echipa Info point București2021: Monica Albuleţ, Puiu Diana Alexandra, Elena Coman, Constantin Cristina, Irina Drăgănescu, Alina‑Mihaela Dumitrache, Ioana Gabriela, Teona Galgoţiu, Stan Gilda, Radu Irina‑Luana, Popescu Maria‑Voichiţa, Oana Lucia Munteanu, Andreea Rîmniceanu, Maria‑Ruxandra Sandu, Alexandra Săndulescu, Diana Stoicescu Voluntari: Alma Andreescu, Lia Bojan, Bianca Ceica, Mădălina Chihaia, Catinca Duran, Elena Enache, Ioana Gonţea, Veronica Guelmane, Cristina Honciuc, Ioana Iordache, Alexandru Ivanciu, Veronica Linguraru, Monica Magaon, Cristi Mihăilescu, Mia Olteanu, Luna Popescu, Robert Radoveneanu, Grigore Rosnitche, Cristina Rotaru, Ionuţ Slabu, Lăcrămioara Stan, Alexandru Ștefan, Alina Tudor

Artiști/Istorici/Sociologi/Antropologi/Peisagiști/ Arhitecţi/Designeri/Editori implicaţi în programul MEMORIA | EXPLORAREA | IMAGINAREA ORAȘULUI: Michael Acker, Gabriela Adameșteanu, George Anghelescu, Cristina Anisescu, Oddleiv Apneseth, Alexandru Arcuș, Emanuel Bădescu, Maria Balabaș, Mihai Balabaș, Andrei Bărbulescu, Ion Bârlădeanu, Dana Bergheș, Corina Bernic, Ionuţ Bica, T.O. Bobe, Adrian Borţun, Electric Brother, Karin Budrugeac, Radu Captari, Magda Cârneci, Catrinel Catană, Cezar Căzănoi, Paul Cernat, Codruta Cernea, Fanny Chartes, Liviu Chelcea, Valentina Chiriţă, Francisc Chiuariu, Marius Chivu, Adrian Cojocaru, Nicolae Comanescu, Mihai Constantin, Ioana Bâldea Constantinescu, Diana Culescu, Gabriela Culic, Silviu Dâncu, Mihaela Dedeoglu, Maja Demska, Lidija Dimkovska, Andrei Dósa, Mihaela Drăgan, Domnica Drumea, Florin Dumitrescu, Teodor Dună, Mihai Duţescu, Věra Duždová, Maja Nydal Eriksen, George Floarea, Gheorghe Florescu, Robert Olaf Gabris, Franz Galo, Sorin Gherguţ, Bogdan Ghiu, Daria Ghiu, Omu Gnom, Ilinca Goia, Aura Goia, Gorzo, Adela Greceanu, Ion Grigoescu, Silviu Groaza, Pascal Gravot Haeberli, Bedros Horasangian, Florin Iaru, Diana Iepure, Sorin Ilfoveanu, Oana Ilie, Doina Ioanid, Ștefan Ionel Ioniţă, Florin Iordan, Beatrice Iordan, Gheorghe Iova, Eugen Istodor, Sorin Istudor, Nora Iuga, Gabi Jiménez, T.S. Khasis, Mihails Kokarevics, Claudiu Kormartin, George Ștefan Kudor, Cristian Lăbuș, Milja Laurila, Damian Le Bas, Delaine Le Bas, Ana Cristina Leonte, Cristina Lilienfeld, Kiba Lumberg, Adrian Majuru, Marin Mălaicu‑Hondrari, Chris Maluszynski, Mădălin Mandin, Marius Manole, Ana Maria Marian, Șerban Marin, Medeea Marinescu, Angela Marinescu, Matei Martin, Răzvan Mazilu, Ioan Medrut, Șerban Mestecăneanu, Dan C. Mihăilescu, Liviu Mihaiu, Lidija Mirković, Lala Misosniky, Austin Mitchell, Răzvan Moldovan, Elena Moroșanu, Tamara Moyzes, Denis Mustafa, Sami Mustafa, Cristian Neagoe, Ioana Nicolaie, Andrei Niţescu, Philip O’Ceallaigh, Marian Palie, Anca Pandea, Ioana Pârvulescu, Katia Păscariu, Horia Roman Patapievici, Alina Pavelescu, Ioana Pelehătai, Sabin Penea, Cosmin Perţa, George Petrache, Răzvan Petrescu, Gheorghe Petrescu, Florina Pîrjol, Gabriela Piţurlea, Adrian Pleșca, Daniel‑Mircea Pop, Ioan Es. Pop, Dan Popescu, Alice Popescu, Simona Popescu, Maria Popistașu, Adrian Preda, Florica Prevenda, Nihad Nino Pušija, Florian Radu, George Răducanu, Ingvar Högni Ragnarsson, Marian Râlea, Andreea Răsuceanu, Mircea Roman, Marina Rosselle, Andra Rotaru, Ana Maria Sandu, Valeriu Schiau, Octavian Scurtu, Alina Șerban, Claudiu Silvianu, Ioana Sisea, Tiberiu Soare, Dan Sociu, Simona Sora, Octavian Soviany, Bogdan‑Alexandru Stănescu, Dragoș Ștefan, Răzvan Suma, Iulian Tănase, Aurel Tar, Ernest Târnoveanu, Roman Tolici, Roxana Trestioreanu, Florin Tudor, Răzvan Ţupa, Ștefan Ungureanu, Vivi Drăgan Vasile, Cristian Vasile, Luiza Vasilescu, George M. Vasilescu, Lucian Vasilescu, Mona Vătămaru, Carmen Lidia Vidu, Dominic Virtosu, Gheorghe Visu, Aurel Vlad, Miruna Vlada, Elena Vlădăreanu, Laura Zecheru, Marian Zidaru, Victoria Zidaru Mulţumiri: ARCEN, Asociaţia din Pod, CALUP, CeRe/Resource Centre for Public Participation, CURS/Centrul pentru Sociologie Urbană și Regională, EdgeRyders, Funky Citizens, Gabriel Aftenie, Universitatea Naţională de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, Asociaţia Komunitas, Make a Point, MKBT, My Dear Bucharest, Institutul Naţional pentru Cercetare și Formare Culturală, Odaia Creativă, Pro.Do.Mo, ProPatrimoniu, Robert Radoveneanu, Simina Bădică, studioBASAR, Zeppelin Mulţumiri: Biblioteca Central Universitară „Carol I”, Biblioteca Metropolitană, Biblioteca Naţională a României, Casa Artelor Sector 3, Centrul Cultural European Sector 6, Forumul Cultural Austriac, Institutul Goethe, Institutul Cultural Român, Institutul Cultural Polonez, Muzeul Naţional de Geologie, Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Muzeul Naţional Tehnic „D. Leonida”, Opera Comică pentru Copii, Romanian Design Week, CreArt, Teatrul de Comedie, Teatrul de Păpuși „Ţăndărică”, Teatrul „Constantin Tănase”, Teatrul Evreiesc, teatrul Excelsior, Teatrul „Ion Creangă”, Teatrul Masca, Little Teatrul Mic, Teatrul Municipal „L.S. Bulandra, Teatrul Naţional „I.L. Caragiale”, Teatrul Nottara, Teatrul Tineretului Metropolis, Teatrul Odeon, The Ark/Centrul Internaţional pentru Artă Contemporană, Muzeul Municipiului București, Muzeul Naţional al Literaturii Române, Muzeul Militar Naţional, Muzeul CFR din București, Muzeul Naţional de Istorie, Opera Naţională, Centrul Naţional de Artă „Tinerimea Română”, Grădina Botanică „Dimitrie Brândză”.

ARCUB Strada Lipscani nr. 84–90, 030034 București, România +4021 795 36 02 secretariat@arcub.ro contact@bucuresti2021.ro www.arcub.ro www.bucuresti2021.ro