Septembrie 2010

Integrarea europeanA, pas cu pas

17

Integrarea europeanг, pas cu pas

SEPTEMBRIE 2010, Nr. 9

PARTENERI

Unicul Cotidian Național

Institutul de Politici Publice Miєcarea Europeanг din Moldova Asociaюia pentru Politicг Externг din Moldova

Privire din exterior

Moldova ar putea fi o poveste de succes Vor reuşi oare moldovenii să nu uite că în fotbal există şi repriza a doua?..

D

upă acceptarea României în UE, la 1 ianuarie 2007, Republica Moldova a devenit, în mod logic, candidatul următor la integrare, sunt de părere Lyndon Allin, expert IREX pentru Moldova, şi Mathew Rojanski, directorul Programului Rusia şi Eurasia al Fundaţiei Carnegie pentru Pacea Internaţională, într-un articol publicat pe pagina-web a Fundaţiei.

Potrivitlor,Moldova are destule argumente pentru a fi acceptată în UE. În primul rând, Moldova poate să ofere multe avantaje economice, cum ar fi forţa de muncă mobilă şi pozitiv apreciată peste hotare; pământuri agricole fertile care acoperă circa 40% din PIB-ul ţării şi care pot fi mai rentabile în condiţiile unui management avansat; o infrastructură largă, dar care necesită investiţii şi o piaţă de desfacere mică dar deschisă pentru produsele europene. Iar echipa de miniştri din Guvernul condus de Vlad Filat, ce a lansat campania „regândeşte Moldova”, simbolizează potenţialul de care dispune această ţară. În al doilea rând, RM ar fi prima republică din CSI ce ar adera la UE, ceea ce ar încuraja şi vecina Ucraina, să aplice reformele necesare pentru realizarea ambiţiilor sale europene.

Integrarea în UE ar avea un impact pozitiv şi asupra Transnistriei, a cărei economie de mult timp se bazează pe comenzi din Europa, iar facilitarea accesului pe piaţa europeană ar determina Chişinăul şi Tiraspolul să găsească un compromis.

R

epublica Moldova ar putea fi povestea de succes care să dea viabilitate şi credibilitate Parteneriatului Estic, este una dintre concluziile studiului „Parteneriatul Estic - instrucţiuni de utilizare.

Republica Moldova ca o oportunitate”, făcut public la 8 septembrie la Bucureşti. Autorii studiului, realizat de Centrul Român de Politici Europene (CRPE), consideră că proiectul european nu a adus îmbunătăţiri notabile în vecinătatea estică a Uniunii Europene, la ceva mai bine de un an de la lansarea lui, în mai 2009.

Pagina 23

onc

Fii alături de Europa!

Citiţi cu atenţie paginile ce urmează, răspundeţi corect la întrebare, decupaţi talonul şi expediaţi-l pe adresa redacţiei. Câştigătorul va fi desemnat prin tragere la sorţi. Premiul va fi un set de cărţi de la Editura „Cartier”.

Începând cu ce dată paşapoartele biometrice vor fi obligatorii pentru toţi cetăţenii Republici Moldova?

Câştigătorul concursului din ediţia nr. 8 din luna august este Alexei Gutium din s. Cotiujeni, r-l Briceni. Felicitări şi telefonaţi-ne pentru detalii!

REDACTOR-ȘEF: SORINA ȘTEFÂRȚĂ

Parteneriatul Estic, instrucţiuni de utilizare:

Ce putem oferi noi Uniunii Europene?

C

E timpul să știi

Acest supliment apare cu sprijinul Fundaţiei germane „Friedrich Ebert” (FES) şi al Guvernului Estoniei, în cadrul proiectului „Consolidarea capacităţilor instituţionale ale Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene”, implementat de către Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în Moldova.

Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia FES; a Guvernului Estoniei sau a PNUD Moldova.

u

rs

TALON DE PARTICIPARE NUME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Prenume. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

ADRESĂ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

........................................................ ........................................................

TELEFON. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

RĂSPUNS . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ........................................................ ........................................................

A trecut mai bine de un an de la lansarea oficială, în luna mai 2009, a Parteneriatului Estic (PE), o iniţiativa polono-suedeză care încearcă să dea un nou impuls relaţiilor dintre UE şi şase vecini est-europeni (Belarus, Ucraina, Moldova, Georgia, Azerbaidjan şi Armenia). Principalele obiective ale PE sunt asocierea politică şi integrarea economică a acestor ţări cu UE. Raportul aduce argumente în sprijinul ideii că, deşi se pot observa unele realizări, PE este departe de a-si atinge potenţialul şi are nevoie de câteva succese vizibile. Perioada trecută de la lansarea PE nu a adus îmbunătăţiri notabile în regiune.

Economiile ţărilor din vecinătatea estică au fost serios afectate de criza economică globală şi nu s-au remarcat îmbunătăţiri

nici pe frontul democraţiei, R. Moldova fiind probabil singura excepţie. De asemenea, nu s-a ameliorat nici situaţia conflictelor (îngheţate) din regiune.

Studiul CRPE susţine o implicare mai mare a UE în vecinătatea sa estică. UE ar trebui să fie gata să intervină şi să sprijine ţările din vecinătate să facă faţă crizelor politice şi economice, precum recenta interdicţie impusa de Rusia vinului exportat de R. Moldova. De asemenea, trebuie avut în vedere că cele şase ţări din PE nu reprezintă un grup coerent, astfel că trebuie să se facă o diferenţiere clară a acestor ţări în funcţie de reformele realizate şi de obiectivele pe care şi le propun în relaţia lor cu Uniunea Europeană.

Detalii şi recomandări - în pag. 23

Se dă undă verde pentru zborurile low cost?

Premierul Vlad Filat i-a adresat preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, o scrisoare prin care anunţă intenţia RM de a adera la Spaţiul European Aviatic Comun. În scrisoare se spune că RM doreşte liberalizarea transportului aerian şi admiterea companiile aeriene low cost în ţara noastră. Pentru aceasta, premierul a propus delegarea, în viitorul imediat, a unei misiuni de evaluare a nivelului de pregătire al ţării noastre pentru liberalizarea spaţiului aerian şi identificarea echipei de negociatori din partea UE pentru discuţiile pe marginea noului cadru de cooperare în domeniul transportului aerian.

Aderarea RM la Spaţiul European Aviatic Comun va contribui la dezvoltarea economiei naţionale, va duce la scăderea preţurilor la biletele de avion

CM YK

şi va contribui la creşterea industriei turismului.

Spaţiul European Aviatic Comun include toate statele membre ale Uniunii Europene, statele candidate la aderare, Elveţia şi Norvegia.

18

Integrarea europeanг, pas cu pas

SPRE UE Integrarea pe scurt

Încă un pas spre UE: ratificarea Statutului CPI Parlamentul RM a ratificat fără rezerve, cu votul a 55 de deputaţi, Statutul Curţii Penale Internaţionale (CPI), adoptat în 1998 la Roma şi a adoptat amendamentele elaborate de Ministerul Justiţiei la Codul Penal al RM pentru ajustarea legislaţiei naţionale la prevederile Statutului. CPI este o instanţă internaţională de investigare şi judecare a persoanelor învinuite de comiterea genocidului, crimelor contra umanităţii şi crimelor de război. Astfel, prin ratificarea Statutului CPI, RM obţine posibilitatea de atragere la răspundere a persoanelor care au săvârşit infracţiuni ce cad sub jurisdicţia CPI, cetăţeni naţionali, cetăţeni străini sau apatrizi. Această instituţie are o importanţă deosebită pentru statele membre ale UE, toate ţările ei acceptând jurisdicţia Curţii. Ratificarea de către RM a Statutului CPI este un angajament asumat de statul nostru în procesul de negociere a semnării Acordului de Asociere cu UE. În calitate de membră a CPI, RM va achita o cotizaţie anuală în mărime de 0,002% din bugetul ţării.

Moldova învaţă deZecelaexperţi Ungaria din RM vor merge în Ungaria pentru a prelua experienţa colegilor maghiari în negocierile pe marginea zonei de comerţ liber. O înţelegere în acest sens au avut-o premierul Vlad Filat şi omologul său ungar, Victor Orban, în cadrul întrevederii avute la 7 septembrie. Premierul ungar a reiterat sprijinul

ţării sale pentru RM la capitolul liberalizării regimului de vize, dar şi a dialogului pe marginea creării zonei de liber schimb.

Victor Orban a menţionat că o prioritate a preşedinţiei ungare în UE va fi dezvoltarea Parteneriatului Estic, precizând că se preconizează şi organizarea unui summit ce va lua în dezbatere acest dosar.

Mihai Chimpu: investitorii doresc stabilitate politică

Între 13-14 septembrie, ministrul de Externe, Iurie Leancă, a participat la Conferinţa internaţională „GLOBSEC 2010 Security Conference”, desfăşurată la Bratislava, Slovacia. În cadrul grupului de lucru intitulat „Europa de Est şi Parteneriatul Estic: Aşteptări reciproce”, Leancă a expus poziţia ţării noastre vizavi de politicile UE în regiune şi a prezentat eforturile autorităţilor RM în procesul de integrare europeană. Miniştrii de Externe ai statelor Grupului Vîşegrad au menţionat că RM a reuşit să se impună pe parcursul ultimului an drept model regional în promovarea reformelor.

Cele mai importante probleme, discutate la Bruxelles Revenit din China, prim-ministrul Vlad Filat s-a deplasat la Bruxelles Andreea Ştefan Prima cu care s-a întâlnit a fost Cecilia Malmstrom, Comisar european pentru Afaceri Interne (foto). În cadrul discuţiei, la care a participat şi vicepremierul Iurie Leancă, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, s-a vorbit despre paşii întreprinşi de RM, începând cu 15 iunie 2010, când la Luxemburg a fost lansat dialogul dintre Comisia Europeană şi ţara noastră pe marginea liberalizării regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni. De asemenea, s-a discutat despre implementarea la nivel naţional a reformelor în domeniul justiţiei şi afacerilor interne. „În această perioadă scurtă ţara dvs. a înregistrat rezultate foarte bune, graţie agendei de reforme ambiţioase pe care o implementaţi”, a spus Comisarul, menţionând că cele două misiuni de evaluare ce au fost în RM vor elabora un raport de evaluare a paşilor întreprinşi de Guvernul de la Chişinău în vederea obţinerii regimului liberalizat de vize. Acest raport va fi prezentat în luna octombrie şi în baza lui se va trece la faza operaţională, urmând a fi elaborat şi aprobat un plan de acţiuni care, odată implementat de RM, va permite cetăţenilor

noştri să circule fără vize în UE. De asemenea, Comisarul a apreciat reformele demarate de Guvernul de la Chişinău în domeniul justiţiei şi afacerilor interne.

La rândul său, Vlad Filat a făcut o trecere în revistă a paşilor întreprinşi în vederea obţinerii regimului liberalizat de vize, între care aprobarea Legii străinului, racordată la standardele UE; iniţierea elaborării conceptului Managementului Integrat al Frontierei; decizia de

eliberare exclusivă, începând cu 1 ianuarie 2011, a paşapoartelor biometrice; elaborarea Foii de parcurs privind reforma poliţiei, intensificarea consultărilor bilaterale în domeniul justiţiei şi afacerilor interne.

Discuţia cu Dacian Cioloş, Comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, s-a axat pe perspectivele de dezvoltare a sectorului agricol al RM, în special, în ceea ce ţine de sectorul viti-vinicol. Vlad Filat s-a referit la proiectele

ce vor fi lansate cu suportul BERD şi BEI în RM, care sunt destinate sectorului viti-vinicol naţional, şi a spus că majorarea cotei de vinuri pe piaţa UE va impulsiona dezvoltarea sectorului viti-vinicol din RM. Dacian Cioloş l-a informat pe Filat că, în curând, la Chişinău va sosi o Misiune de evaluare a impactului socio-economic ca urmare preconizatei dublări a cotei de vinuri moldoveneşti pe piaţa UE. El a precizat că această analiză ar putea fi luată ca bază pentru ca RM să beneficieze în viitor şi de alte concesii la capitolul produse agroalimentare destinate exportului pe piaţa comunitară.

Interlocutorii au vorbit şi despre asigurarea calităţii produselor agroalimentare prin instituirea unor laboratoare de testare a calităţii. În cadrul întrevederii cu Siim Kallas, Comisarul european pentru Transport, au fost abordate aspecte ce ţin de aderarea RM la Spaţiul Aeronautic Comun European şi conectarea RM la Tratatul Comunităţii Transporturilor. Premierul a spus că RM este interesată în aderarea la Spaţiul Aeronautic Comun European şi că Guvernul este în aşteptarea vizitei de documentare în RM a experţilor Comisiei Europene.

Viitorul Acord de liber schimb şi sectorul agroalimentar

„Fără o economie funcţională este imposibilă ridicarea nivelului vieţii cetăţenilor, al calităţii serviciilor sociale, medicale etc.

Din aceste considerente, AIE implementează un amplu program de reformare a RM care presupune, înainte de toate, relansarea economiei naţionale”, a declarat preşedintele interimar Mihai Ghimpu în cadrul unei întrevederi cu un grup de investitori francezi. Ghimpu a menţionat că se face tot posibilul pentru a crea un climat investiţional favorabil pentru mediul de afaceri. „Desigur, investiţiile în economia statului puteau fi şi mai mari dacă în RM ar fi existat stabilitate politică, ce ar permite implementarea unor proiecte şi programe de dezvoltare pe termen lung. Dar, direcţia de dezvoltare a RM rămâne neschimbată”, a accentuat şeful statului. El a discutat cu investitorii francezi problemele cu care se confruntă aceştia în activitatea lor în RM, precum şi soluţiile ce urmează a fi elaborate pentru depăşirea situaţiilor de criză. Frederick Aubet, directorul general Lafarge Ciments Moldova, a menţionat că este normal să existe concurenţă, doar că pentru toţi să fie aceleaşi condiţii.

Cooperarea RM cu PNUD seLava fortifica 9 septembrie 2010, ministrul Iurie Leancă a avut o între-

vedere cu Helen Clark, administratoarea Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) şi preşedinta Grupului de Dezvoltare al Naţiunilor Unite, aflată în vizită oficială în RM. Demnitara ONU a apreciat capacitatea guvernului RM de a se concentra pe obiectivele propuse. Helen Clark a exprimat disponibilitatea organizaţiei de a oferi asistenţă în implementarea unui nou proiect ce presupune antrenarea unui număr de 150200 de experţi internaţionali, printre care originari din RM, în prestarea unor servicii de consultanţă în domeniile pe care le va stabili guvernul.

Selecţie de Natalia Hadârcă

Producătorii agricoli au şansa să pătrundă pe piaţa UE Semnarea unui Acord de liber schimb cu UE va însemna pentru producătorii agricoli din RM deschiderea unei pieţe vaste, dar şi concurenţă dură. Pentru a face faţă exigenţelor, în special, pe conformarea cu cerinţele de calitate şi de securitate alimentară, autorităţile moldovene trebuie să accelereze eforturile de ajustare la standardele europene. Or, la acest moment, o bună parte din cotele oferite la export de UE nu sunt valorificate în totalitate. Pentru a profita pe deplin de beneficiile unei eventuale deschideri şi mai aprofundate, e nevoie de a crea condiţii pentru creşterea randamentelor şi producţiilor culturilor agricole. Acestea sunt concluziile studiului „Impactul viitorului Acord de liber schimb între RM şi UE asupra sectorului agroalimentar din RM”, prezentat la 10 septembrie la IDIS „Viitorul”.

Pătrunderea pe piaţa UE reprezintă pentru producătorii agricoli o şansă nu atât de uşor de valorificat, explică autorul studiului, expertul economic IDIS, Viorel Chivriga: „Intrarea pe piaţa UE sună bine şi atractiv pentru fermierii noştri - asta înseamnă potenţial mare de absorbţie, putere de cumpărare ridicată şi stabili-

CM YK

tate relativă a preţurilor. Însă, pe această piaţă concurenţa este extrem de dură”. O altă barieră la dinamizarea exporturilor spre UE este sistemul sanitar şi fitosanitar, care tranzitează extrem de lent de la standardele sovietice bazate pe GOST-uri

la cele internaţionale, moderne, subliniază coautorul studiului, economistul Ion Perju.

Procesul de deschidere va avantaja considerabil economia RM, constată coautorul studiului, expertul asociat Alexandru Fala: „Pe termen mediu şi lung, se estimează creşterea afluxului investiţiilor străine directe şi a investiţiilor locale în sectorul agroalimentar, şi modernizarea agriculturii şi a unităţilor din industria prelucrătoare”.

Totodată, Fala este de părere că, după semnarea Acordului de liber schimb aprofundat, importurile din UE vor creşte cu 11,1-15,5%. Economistul mai estimează o creştere spectaculoasă a importului unor produse agroalimentare din UE, care au acum o pondere mică, cum ar fi băuturile alcoolice.

Pentru a exploata la maximum avantajul deschiderii economice a UE, studiul recomandă autorităţilor să insiste pe negocierea creşterii contingentelor tarifare la produse precum băuturile alcoolice, zahărul şi cerealele. Între timp, ajustarea la standardele de calitate europene trebuie să se producă la turaţii maxime.

Natalia Hadârcă

19

Integrarea europeanг, pas cu pas În urma adoptării de către Parlamentul European a deciziei de a acorda RM o asistenţă macro-financiară în sumă de 90 mln. euro, Comisarul european pentru Extindere şi Politică de Vecinătate, Stefan Fule, a declarat: „Salut această decizie care demonstrează angajamentul nostru de a sprijini RM în reformele care vizează contracararea efectelor crizei economice globale. Vom continua cooperarea bilaterală cu ţara, cu care negociem actualizarea profundă a relaţiilor noastre, prin intermediul Acordului de Asociere”.

interviu

Ingrid Tersman:

„Uniunea Europeană este cheia pentru viitorul Moldovei” M

ă aşteptam să întâlnesc o doamnă gravă cu statură de viking - un fel de Margaret Thatcher scandinavă. Dar am descoperit o domniţă în rochie violet, cu ochii strălucind şi faţa zâmbitoare. Excelenţa sa Ingrid Tersman, noua Ambasadoare a Regatului Suediei în R. Moldova, a venit la Chişinău în prima zi a toamnei, iar la 15 septembrie i-a înmânat scrisoarea de acreditare preşedintelui interimar Mihai Ghimpu. Are un CV impresionant, ceea ce ne face să fim optimişti vizavi de viitorul relaţiilor moldo-suedeze. Relaţii care, pe durata a mai mulţi ani, sunt o adevărată poveste de succes.

Sorina Ştefârţă

- Doamnă Ambasadoare, înainte de toate, vreau să salut sosirea Dvs. în RM şi să remarc faptul că ţările nordice, se pare, au decis să stabilească echilibrul de gen în corpul diplomatic de la Chişinău. Astfel, iată că, după Lituania, şi Suedia trimite o femeie pe post de Ambasadoare la noi…

- Dacă tot am pornit cu acest subiect, o să vă spun că şi în Suedia drumul femeilor spre o poziţie egală cu cea a bărbaţilor n-a fost unul scurt.

A fost un proces de durată, destul de anevoios, inclusiv în serviciul diplomatic. Astăzi, circa 35 de procente dintre ambasadorii suedezi sunt femei. Şi este o cifră impresionantă, dacă e să mă gândesc că în 1994, când am fost angajată eu la Ministerul de Externe, Stockholm avea doar câteva ambasadoare. Aducerea femeilor în funcţii-cheie în stat a fost, înainte de toate, o decizie de politică a guvernului suedez. De aceea, şi din poziţia mea actuală, voi promova egalitatea de gen, care e absolut necesară pentru buna guvernare a unei ţări. Este parteneriatul care poate genera cele mai bune soluţii pentru binele social.

- Sperăm să le puteţi inocula această convingere şi politicienilor noştri, care deocamdată au desemnat o singură femeie într-o funcţie de ministru.

- Sunt ferm convinsă că majoritatea politicienilor din RM văd necesitatea mai multor femei în poziţii mai înalte din cadrul Guvernului. Dar ceea ce pot eu, într-adevăr, să le spun politicienilor din RM e că în viitoarea strategie de colaborare dintre Suedia şi RM, care e în proces de elaborare, problema egalităţii de gen este unacheie. Ca şi egalitatea altor subiecţi, de altfel.

- Acum trei săptămâni, într-un interviu pe care ni l-a acordat, deja fosta secretară I la Ambasada Franţei, Veronique North Minca, ne spunea că de multe ori, când vine în Moldova, prietenii o compătimesc, spunându-i că probabil se va plictisi

nespus aici. Prietenii dvs. cum au reacţionat?

- Deşi am fost în mai multe ţări din Europa Centrală şi de Est, până a fi desemnată în calitate de Ambasadoare la Chişinău, nu mi s-a întâmplat să vizitez Moldova. Ştiam că este o ţară verde cu mult soare, care produce un vin excelent, şi cu oameni ospitalieri şi prietenoşi. Şi… cam atât. În ultimul an însă, am aflat foarte multe despre ţara dvs. de la colegii mei de la Externe care au vizitat RM sau au muncit la Chişinău. Mi-au spus, cu toţii, că sunt extrem de norocoasă că vin aici, căci e unul dintre cele mai frumoase locuri din Europa, o adevărată comoară. Şi impresia asta deja mi s-a confirmat.

- Noi deja ne-am convins că aţi dat un nou suflu ambasadei, inclusiv prin faptul că veţi fi primul şef de misiune cu reşedinţa la Chişinău, până acum acesta fiind la Bucureşti.

Ce înseamnă asta pentru relaţiile moldo-suedeze?

- Nu sunt doar eu nouă în cadrul ambasadei - tot stafful suedez, cu excepţia unei persoane, este nou-venit.

Este o provocare pentru noi toţi, dar şi o şansă de a constitui o echipă nouă şi, sper, entuziastă. Mai ales că fiecare dintre membrii acestei noi echipe au aceleaşi impresii calde despre Mol-

politice şi sociale de aici; precum şi cei care au reprezentat aici Suedia de-a lungul ultimilor ani - Julius Liljeström, şeful Misiunii, şi Madeleine Haag-Liljeström, managerul pe ţară în domeniul cooperării de dezvoltare. Ei au realizat o muncă excelentă aici şi misiunea noastră e să valorificăm în continuare ceea ce au făcut ei - să intensificăm dialogul politic, să dezvoltăm cooperarea de dezvoltare, în special, în cadrul strategiei de cooperare dintre ţările noastre, să promovăm comerţul reciproc, care deocamdată nu este la nivelul la care neam dori. Din păcate, companiile şi produsele moldoveneşti nu sunt aproape deloc cunoscute în Suedia şi eu văd în asta o mare provocare pentru mine şi colegii din misiunea noastră diplomatică. Avem mult de lucru…

- Dacă e să le luăm pe rând, care ar fi primii paşi în domeniul economic?

- Trebuie să recunosc că încă nu sunt pe deplin informată în ceea ce priveşte oportunităţile de afaceri în RM. Dar în strategia de cooperare moldo-suedeză, la care lucrăm, suportului în dezvoltarea pieţei şi a exporturilor moldoveneşti îi revine un loc important.

Apropo, cu riscul de a reitera o informaţie cunoscută deja, voi menţiona că Suedia e unul dintre cei mai mari donatori în RM. În 2009, bunăoară, am venit cu o contribuţie de peste 15 mln. de euro pentru ţara dvs., scopul cooperării noastre fiind să ajutăm RM în procesul de integrare europeană. Ne-am axat, preponderent, pe acordarea asistenţei ăscută în 1960, este licenţiată în Administraîn implementarea reformelor pe rea Businessului şi Economie a Universităţii asemenea sectoare-cheie pentru din Uppsala, Suedia (1986) şi masterandă în Relaţii Internaţionale a Universităţii Americane din o ţară, precum buna şi democratica guvernare, consolidarea Washington DC, SUA (1992). Din 1994, a deţinut competitivităţii în regiunile rurale diverse funcţii în cadrul Ministerului suedez de Externe - Senior Adviser în Departamentul Afaceri şi reducerea vulnerabilităţii din UE, director adjunct al Departamentului Afaceri domeniul energetic. Noua strateUE, director adjunct al Departamentului pentru gie de cooperare moldo-suedeză Securitate Europeană, director adjunct al Depentru anii 2011-2014, la care se partamentului pentru Europa Centrală şi de Est, lucrează împreună cu partenerii şefa Secţiei Ţările Baltice şi Europa Centrală. Între din RM şi care va fi gata până la 1997-2000, a deţinut funcţia de director adjunct sfârşitul anului, se focusează şi al Departamentului pentru Politici de Securitate mai mult pe integrarea europeaInternaţională, şefă a grupului pentru afaceri nă, care va fi un scop primordial al cu Ţările Baltice şi Rusia din cadrul ministerului suedez al Apărării. Vorbeşte engleza, germana şi acestui document. De asemenea, franceza. Este căsătorită şi are o fiică de 17 ani. ne vom axa pe promovarea reformelor în administraţia publică, pe asigurarea drepturilor omului, pe securitatea energetică şi protecţia mediului, pe dezvoltarea economică şi promovarea exporturilor. dova. De acum încolo Suedia va avea aici o reprezentanţă completă, care Suedia este prezentă de mai mulţi ani va promova în continuare legăturile în RM şi e important să fim aici şi acum, politice, economice şi culturale dintre când ţara face eforturi mari pentru a Moldova şi Suedia. De asemenea, vom se apropia de UE. - Şi dacă ar fi să vorbim de schimcontinua şi vom consolida cooperarea noastră comprehensivă de dezvolta- buri culturale?

- Mi-ar plăcea ca moldovenii să cure. De fapt, sper să fie o continuare fructuoasă a activităţii predecesori- noască mai multe din cultura suedeză lor mei - dl Ambasador Mats Aberg şi viceversa. Mă mândresc cu faptul că care, deşi s-a aflat la Bucureşti, a fost am înscris file importante în istoria întotdeauna la curent cu fenomenele cinematografiei, prin regizori ca Ing-

N

mar Bergman. Avem şi un patrimoniu muzical impresionant şi mă mândresc cu faptul că, atunci când se vorbeşte de muzica suedeză, primul nume care le vine tuturor în minte e ABBA, care de asemenea a făcut istorie. Cât priveşte noile tendinţe, cred că ar trebui s-o întreb pe fiica mea, Klara, care, la 17 ani ai ei, e la curent cu toate noutăţile.

- În interviul pe care l-am realizat în vară, colegul dvs., Julius Liljeström, spunea că „alegerile nu trebuie să influenţeze nici reformele, nici vectorul european al RM”. Dvs. aţi venit la Chişinău în chiar ajun de alegeri...

- Şi pot repeta acelaşi lucru: niciun fel de alegeri nu trebuie să dezbată RM de pe calea europeană pe care ea merge cu hotărâre în ultimul an şi nici să stopeze reformele. Evident că vom supraveghea ca procesul electoral să întrunească standardele democratice şi, totodată, sper ca forţele politice care vor guverna RM după acest scrutin să fie la fel de unite şi determinate în a duce ţara dvs. în UE. Este un lucru crucial pentru Moldova. Sunt convinsă, Uniunea Europeană este cheia şi pentru prosperarea economică a ţării dvs., şi pentru asigurarea plenară a drepturilor omului - deci, cheia pentru viitor.

- Este posibil ca, într-o zi, Suedia să pledeze pentru aderarea RM la UE? - Ceea ce facem acum e să vă dăm o mână de ajutor, în care scop, împreună cu Polonia, am şi lansat Parteneriatul Estic. Este un instrument excelent pentru apropierea de UE şi RM a avut inteligenţa să folosească din plin acest instrument. Toată lumea a remarcat progresele făcute de ţara dvs. în cadrul Parteneriatului, începând de la negocierea Acordului de Asociere RM-UE şi terminând cu lansarea dialogului privind liberalizarea regimului de vize.

- Dacă spuneţi, cu optimism, că cheia pentru viitorul RM este apropierea de UE şi racordarea la valorile europene, să înţelegem că suedezii - care relativ recent, în 1995, au devenit cetăţeni europeni - încă nu sunt marcaţi de euroscepticism, cum li se întâmplă periodic francezilor sau italienilor...

- Este adevărat că, timp de mai mulţi ani, suedezii nu au trăit un prea mare sentiment de fericire vizavi de posibila lor aderare la UE. Eram undeva în nordul continentului, iar integrarea se întâmpla cumva mai la sud... Acest lucru s-a produs, totuşi, şi aş zice că acum, după 15 ani, atitudinea oamenilor e total diferită. Acest lucru a devenit evident mai ales în 2009, când Suedia a deţinut preşedinţia UE. Astăzi ne simţim suedezi, dar ne simţim şi europeni. Astăzi, concetăţenii mei nu spun doar: „Noi suntem în Europa”.

Ei spun, cu mândrie: „Noi suntem Europa!” şi cred că aceasta e o evoluţie spectaculoasă.

- Vă mulţumesc pentru interviu şi sper ca, într-un viitor nu prea depărtat, şi concetăţenii mei să poată spune, cu mândrie: „Noi suntem Europa!”.

20

Integrarea europeanг, pas cu pas

Pagină îngrijită de Alina Țurcanu

EUROPenii

Costurile pentru fiecare student în universităţile de stat din Austria sunt cele mai mari din cele 30 de ţări puternic industrializate membre ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. Alocările anuale pentru un student, de la bugetul de stat, ajung la 51.000 de dolari, scrie cotidianul vienez „Osterreich”. În aceste condiţii, universităţile austriece au nevoie per total de subvenţii de la buget de 2,2 miliarde de euro anual, până în 2012, potrivit ministrului Ştiinţelor şi Educaţiei, Beatrix Karl.

Un punct fierbinte pe agenda europeană

Europenii

UE salvează câinii La 8 septembrie, parlamentarii europeni au votat noua directivă asupra protecţiei animalelor de laborator, care înlocuieşte o lege adoptată în 1986. Creştin-democraţii, majoritari în Parlament, nu au susţinut propunerea Verzilor de a favoriza experimentele asupra celulelor umane. Astăzi, 12,2 mln. de animale sunt utilizate anual în cele 1300 de laboratoare ale UE.

Romii, problema ce nu mai poate rămânea fără soluţie

Spania, atractivă pentru imigranţi

„Spania primeşte mai mulţi imigranţi decât Marea Britanie, Franţa sau Italia”, scrie ziarul „El Mundo”. Sosirea masivă de imigranţi a „modificat populaţia spaniolă, în sânul căreia prezenţa străinilor a fost multiplicată cu nouă în aceşti ultimi ani”, plasând ţara în topul ţărilor cu cea mai importantă populaţie străină, imediat după suprapopulata Germanie, scrie ziarul. Circa 12,3% din cele 46 mln. de locuitori ai Spaniei sunt străini, faţă de o medie europeană de 6,4%. Cotidianul atribuie aceste cifre „exorbitante” guvernului socialist şi „politicii sale nebune de imigraţie” şi consideră că „e necesar să fie pusă în mişcare o politică restrictivă” pentru a stabiliza fluxul migrator.

Cehii, cei mai muncitori

„Cehii muncesc cel mai mult în UE”, potrivit ultimelor cifre publicate de Eurostat asupra duratei medii de muncă în ţările membre. Astfel, în Cehia, bărbaţii lucrează în medie 42,7 ore săptămânal, urmaţi de greci (41,6) şi bulgari (40,5). În coada clasamentului sunt Olanda, Danemarca şi Suedia, unde nu se lucrează mai mult de 37,7 ore în medie pe săptămână, media UE fiind de 41,8 ore (2007). Durata medie a timpului petrecut la muncă a crescut în ultimii doi ani din cauza crizei economice.

Unii europeni lucrează mai mult pentru un salariu egal, de frică să nu-şi piardă locul de muncă.

Poluare luminoasă

„Europa străluceşte”, constată ziarul „Frankfurter Rundschau”.

Pe fotografia-satelit nocturnă pe care cotidianul a publicat-o în ediţia de la 8 septembrie, tot continentul este iluminat... mai puţin Slovenia. În 2007 şi 2010, ţara s-a dotat cu o reglementare unică în lume împotriva poluării luminoase. Pentru a împiedica luminile să sature orizontul, această ţară cu două milioane de locuitori a interzis luminile întoarse spre cer (mai ales „Sky Beamer”, proiectoarele verticale cu bătaie lungă) şi a înlocuit progresiv iluminatul public printr-o iluminare mai puţin violentă, de culoare galbenă.

Polonia, în fruntea turismului medical

„Turismul medical a devenit o specialitate a Poloniei”. În prima jumătate a anului, peste 120.000 de străini au vizitat Polonia pentru a beneficia de servicii medicale, cheltuind peste 0,25 miliarde euro. La aceasta au condus preţurile reduse, în special, pentru serviciile de chirurgie dentară şi pentru operaţiile estetice. Aici un implant dentar e de trei ori mai ieftin ca în Marea Britanie. Cea mai mare parte a turiştilor „medicali” provin din Germania.

Selecţie de Natalia Hadârcă

L

a 9 septembrie, Parlamentul European (PE) a condamnat Franţa pentru atitudinea sa faţă de romi. „În dezbaterea care este în toi asupra situaţiei romilor, Franţa a făcut multe erori, zdrenţuindu-şi imaginea. Totuşi, Franţa are meritul de a fi pus măcar o întrebare pertinentă aceea a rolului romilor în Europa - pe care Uniunea nu poate să continue să o lase fără soluţie”, se menţionează într-un articol publicat recent de „Le Monde”.

Ziarul scrie că „felul în care acest dosar a fost dirijat, chiar exploatat în scopuri electorale, apasă asupra acestei toamne europene a lui Nicolas Sarkozy. Într-o rezoluţie argumentată solid, dar fără a fi constrângătoare, PE a stigmatizat atitudinea Parisului în afacerea romilor.

Eric Besson, ministrul Imigraţiei, Integrării şi al Identităţii naţionale, a crezut că trebuie să reacţioneze denunţând „dictatul” aleşilor europeni.

Un asemenea dispreţ pentru una din marile instituţii europene nu va ameliora în niciun caz reputaţia Franţei. E cu atât mai prost venită cu cât preşedintele - cu câteva idei bune şi solide - încearcă să sudeze Vechiul Continent înainte de a prelua, în octombrie, preşedinţia G20”, se menţionează în articol. „Le Monde” consideră că „actul de acuzare ia sfârşit aici. Căci Franţa nu e vinovată de tot, departe de o asemenea situaţie, în afacerea romilor. Nu este singura care a procedat la expulzări. Alte ţări, ca Germania, Suedia, Italia, au procedat

identic. De ce? Pentru că UE se confruntă cu o problemă pe care, dacă o ignori, nu câştigi nimic şi care nu va dispărea de la sine. Integrând România şi Bulgaria în 2007, UE nu putea să se facă de parcă nu vede nimic: ştia că va moşteni situaţia celor câteva milioane de romi din aceste două ţări.

Situaţie execrabilă, căci romii sunt trataţi ca paria, cetăţeni de categoria a doua, victime uneori ale rasismului şi ale violenţelor. Astăzi cetăţeni europeni, nenumăraţi romi şi-au căutat salvarea în statele ceva mai bogate ale Uniunii.

Am văzut reapariţia taberelor mizerabile pe aici, pe colo la intrarea marilor oraşe din Italia şi Franţa. În cabane improvizate s-au înghesuit familii în căutarea unei improbabile integrări. Secretarul francez de Stat pentru Afaceri Europene, Pierre Lellouche, spune că Uniunea Europeană trebuie să pună în aplicare „un plan de urgenţă” pentru romi. Cu o prioritate absolută: a-i ajuta mai întâi în ţara de origine. Ca şi de a obliga Bucureşti şi Sofia să-şi asume responsabilităţile”, crede autorul articolului.

Andaluzia, un alt fel de exemplu

Totuşi, coexistenţa cu romii este posibilă, săptămânalul polonez „Tygodnik Powszechny” aducând drept exemplu cazul Andaluziei, unde trăiesc majoritatea dintre cei 500-800 de mii de romi - sau „gitanos”, cum se autodenumesc - din Spania. Gitanii locuiesc în Spania de mai multe sute de ani, în timpuri mai bune sau mai rele, dar mereu cu acelaşi lot de probleme: persecuţia, sărăcia, sedentarizarea forţată. Astăzi, toţi copiii romi merg la şcoală cu colegii lor payo. Putem regreta în continuare procentul de absenteism, care atinge

CM YK

Apropo...

„Şi romii trebuie să îşi asume responsabilitatea” „Franţa a greşit expulzând de pe teritoriul său o populaţie fragilă. Însă comunitatea romilor trebuie ea însăşi să iasă din mizerabilismul care o face vulnerabilă în România ca şi în restul UE”, propune reputatul scriitor şi psihiatru Ion Vianu în paginile „Revistei 22”, citat de www.presseurop.com.

Vianu propune o teorie interesantă şi extrem de judicioasă: „Soluţia pentru romi, în această problemă a lor ce a devenit una europeană”, nu va veni nici de la Paris, nici de la Bruxelles şi nici măcar de la Bucureşti, ci din partea „clasei lor mijlocii”, din deşteptarea lor, graţie„ieşirii din feudalitate”.„În România există azi nu persecutarea ţiganilor, ci mai degrabă un război civil larvar, absolut ineficient (deci absurd!) şi pentru una, şi pentru cealaltă tabără, între români şi romi. Nimeni nu câştigă, nimeni nu pierde războiul. Subvenţiile statului român (până una, alta, ruinat) şi ale UE (care a dat şi va da miliarde a căror contabilitate capătă, înainte de-a ajunge la destinaţie, contururi vagi) ajută întrucâtva, dar slab, la transformarea vieţii ţigăneşti.

Schimbarea decisivă, în condiţiile date (ale respectului pentru multiculturalism), nu poate veni decât de la comunitatea romă. Într-o zi, o masă critică de romi îşi va da seama că e exploatată şi menţinută în mizerie în primul rând de propria ei feudalitate profitoare. Această castă de împăraţi, regi şi bulibaşi - onorată de autorităţile româneşti, invitată la recepţiile de stat, care-şi cumpără bijuteriile la Paris - propune o justiţie paralelă şi o repartizare arbitrară a bogăţiilor. De fapt, casta opresivă blochează accesul romilor către o existenţă mai bună. În acea zi, a unei adevărate deşteptări etnice, romii înşişi vor realiza un mare progres. Abandonând condiţia lor mizerabilă de azi, resimţită ca o fatalitate, vor rezolva, prin propria voinţă, problema lor, o problemă europeană”, menţionează autorul, Ion Vianu.

30% din micii gitanos, însă ceea ce contează este că 94% dintre ei îşi duc la capăt şcolaritatea. Fiecare are propria şansă, în timp ce în Republica Cehă, de exemplu, copiii romi se regăseau până nu demult în şcoli specializate, aproape fără posibilitatea de a continua şcolaritatea.

Bineînţeles, Spania nu este niciun paradis rom: nu toate obiceiurile gitanos fac unani-

mitatea, şi putem încă întâlni cazuri de intoleranţă. Dar se pot vedea totuşi fructele muncii începute din timpul tranziţiei care a urmat morţii lui Franco. Înalţi demnitari europeni consideră că preşedintelui francez Sarkozy „a violat dreptul francez desfiinţând tabere de romi, dreptul european şi ataşamentul tradiţional al Franţei la drepturile omului”. www.presseurop.com

Integrarea europeanг, pas cu pas Douăzeci de oficiali din cadrul Parlamentului RM au participat la un curs de instruire în domeniul protocolului diplomatic internaţional, ce a avut loc la Chişinău în cadrul componentei „Suport pentru sporirea capacităţilor administrative şi politice ale Parlamentului RM” al Programului Comun al Consiliului Europei şi UE privind susţinerea democraţiei în RM. Cursul a fost despre eticheta internaţională, divertismentul oficial, aspectele logistice aferente vizitelor şi delegaţiilor oficiale, oferirea cadourilor, consecutivitatea ceremoniilor, imnurile şi drapelele internaţionale. A fost prezentat şi un manual pe protocolul internaţional în limba română.

Referendum la Ankara

Pagină îngrijită de Tatiana Corai

21

EUROPA Iniţiative europene

Ce înseamnă votul turcesc?

O bicicletă pentru deşeuri reciclabile

V

otând „Da” la profunda reformă a Constituţiei dorită de guvernul lui Recep Tayyip Erdogan, turcii şi-au arătat dorinţa de a moderniza ţara şi de a se apropia de UE, chiar dacă acest aspect nu se afla în centrul campaniei electorale.

Un pas uriaş spre democraţie - şi spre Europa Şahin Alpay „Zaman”, Istanbul Fadi Hakura, specialist în probleme legate de Turcia şi Catham House, Institutul Regal al Afacerilor Externe din Londra, pune la îndoială, într-un articol recent, larg răspândita opinie potrivit căreia fără Europa „Turcia nu

este capabilă şi nu doreşte să devină o democraţie liberală”. Argumentul lui era că „chiar dacă procesul de aderare la UE este în comă, societatea turcă este în plină tranziţie spre o mai largă democraţie, laicitate şi întinerire socio-economică. Europa a comis o greşeală uriaşă prin ţinerea la distanţă a Turciei. Turcia iese în evidenţă ca fiind o sursă de speranţă şi inspiraţie pentru multe ţări, atât musulmane cât şi ne-musulmane, aceasta proiectându-şi un viitor bazat pe propria sa inteligenţă. În cele din urmă, o dependenţă redusă faţă de UE va distruge mitul conform căruia doar Europa poate stimula liberalizarea Turciei şi, prin extensie, a ţărilor arabe din Orientul Mijlociu”. Are Hakura

dreptate? Un lucru este cert: modernizarea otomană urmează în mare măsură modelul European. Modernizarea a fost percepută drept o occidentalizare. Turcia republicană, în stadiul sau de fondare, a fost în mare măsură inspirată de modelele de modernizare autoritare din Europa (Germania, Italia şi Uniunea Sovietică). Pentru Turcia, democraţiile occidentale au devenit un model după cel de-al Doilea Război Mondial, iar Uniunea Europeană, după Războiul Rece.

Declaraţia de candidatură a Turciei pentru aderarea la UE din 1999 nu a condus doar la transformarea mişcării islamiste turce într-o mişcare liberală, dar a dus de asemenea şi la formarea unei foarte largi coaliţii pro-UE care include înseşi forţele armate. Între 2001 şi 2005, sub tutela birocratică a normelor europene, reformele constituţionale şi juridice care au iniţiat tranziţia spre democraţie au fost adoptate prin consens între partidul

guvernamental Justiţie şi Dezvoltare (AKP) şi principalul partid de opoziţie: Partidul Republican al Poporului (CHP). Turcia aparţine Europei?

Depinde şi de consecinţele referendumului.

Semnale negative privind aderarea Turciei la UE au apărut după 2005, iar argumentul îmbrăţişat de Franţa - cum că Turcia nu aparţine Europei - a condus la o scădere semnificativă a sprijinului acordat de populaţie procesului de aderare. În consecinţă, armata şi partidele de opoziţie conduse de „social-democratul” CHP au început să se opună cu înverşunare reformelor cerute de UE. „Uşoara influenţă” a UE asupra Turciei, capacitatea acesteia de a se constitui în exemplu, a scăzut considerabil dacă nu cumva s-a stins de tot.

Prin referendumul de duminică, Turcia a adoptat câteva amendamente constituţionale care vor reprezenta un al doilea pas uriaş (după reformele din 2001 şi 2005) în tranziţia spre o democraţie liberală. Reformele stipulate prin amendamente sunt în concordanţă cu cerinţele procesului de aderare la UE. Instituţiile UE, conduse de Comisia Europeană, şi-au exprimat sprijinul pentru aprobarea acestor amendamente - şi au considerat că Turcia merge „în direcţia bună”. Sprijinul venit din partea diferitelor cercuri de influenţă ale UE pentru susţinerea campaniei de organizare a referendumului pare a fi insignifiant dacă nu chiar inexistent. Principalele partide de opoziţie au continuat să manifeste împotriva pachetului de amendamente la Constituţie în toate modurile posibile iar noul lider al CHP, Kemal Kılıçdaroğlu, a afirmat că funcţionarii UE au fost mituiţi de AKP pentru susţinerea pachetului. Câteva cercuri din opoziţie au susţinut că amendamentele trebuie respinse pentru a opri ca Turcia să fie „condusă de Washington şi de Bruxelles”. În ceea ce privește procesul de apărare al pachetului de măsuri, purtătorul de cuvânt al taberei “da”, conduse de guvernul AKP, a făcut puţine referiri la UE dar a subliniat în schimb nevoia de a pune capăt regimului de tutelă birocratică, de rezolvare a problemei loviturilor militare, a adoptării unei constituţii populare în locul uneia militare şi a continuării procesului de democratizare şi de progres economic.

Paradoxala europenizare a Turciei Gian Paolo Accardo

Printr-un „Da” net, turcii au aprobat în 12 septembrie o reformă profundă a Constituţiei, dorită de către islamo-conservatorii primului-ministru Recep Tayyip Erdogan.

Modificările includ reducerea rolului armatei în cele mai înalte instanţe judiciare din ţară. Astfel, treizeci de ani zi cu zi după lovitura de stat militară din 1980, Erdogan câştigă o triplă victorie. În primul rând, el se prezintă într-o poziţie puternică pentru alegerile legislative de anul viitor, la care este candidat pentru un al treilea mandat consecutiv. În al doilea rând, el privează armata de poziţia sa privilegiată în multe înalte instituţii. În al treilea rând, Erdogan îşi apropie ţara de Uniunea Europeană, care pusese, printre altele, drept condiţii pentru aderarea Turciei, o democratizare crescută a vieţii publice şi a înaltelor instanţe jurisdicţionale turceşti.

Paradoxal, „europenizarea” Turciei se face în detrimentul laicităţii sale, iar partidul care întruchipează acest proces este unul religios. Iată de ce, printre alte motive, rezultatul referendumului a fost primit cu satisfacţie, dar şi cu o anumită prudenţă, în capitalele europene. Dar privind procesul de aderare a Turciei, mingea se află acum în terenul celor Douăzeci şi Şapte. Erdogan le va putea spune că şi-a pus capul în joc pentru a îndeplini cerinţele lor faţă de ţara sa. Este rândul lor acum să demonstreze că sunt pregătiţi să îşi asume riscuri - politice - pentru a duce la capăt negocierile de aderare.

După www.presseurop.com

28 milioane de euro pentru proiecte ECOVERDE în RM

Fondul Pentru Dezvoltare şi Investiţii Europene (EDIFM) şi-a început oficial activitatea în RM, anunţându-şi investitorii despre intenţia de a investi în proiectul ECOVERDE - un program de mediu unic implementat prin entităţi private, o soluţie pentru managementul deşeurilor pentru fiecare oraş ca unitate autonomă. În acest an, Fondul şi-a arătat interesul

să acopere financiar proiectul cu 28 mln. de euro. EDIFM intenţionează sa aloce mai multe fonduri pentru acest proiect în următorii doi ani. „Fondul a

analizat în primul stadiu trei proiecte ale unor oraşe care au aplicat pentru finanţare şi granturi ale EDIFM. Unul dintre aceste proiecte a atins ultimele stadii ale aprobării şi va fi confirmat probabil până la data de

28 septembrie 2010.

Proiectele care au aplicat până în prezent fac parte din programul ECOVERDE, care oferă o soluţie completă de tratare a deşeurilor ce va fi implementată în oraşele din RM”, anunţă într-un comunicat EDIFM. Fondul pentru Dezvoltare şi Investiţii Europene în Moldova

reprezintă câteva bănci europene şi fonduri internaţionale care, în colaborare printr-un mecanism unic financiar, pot susţine şi finanţa cu până la 100% sau obţine granturi pentru proiecte unice care se găsesc în interesul naţional al RM. După UNIMEDIA

CM YK

Ieşenii sunt provocaţi să identifice lucrurile folositoare pe care le aruncă zilnic la gunoi. În acest scop, a fost lansată campania de informare şi educare cu privire la colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje: „Colectează selectiv!

Deşeurile de ambalaje se reciclează!”. Printre deşeurile de ambalaje reciclabile se numără pachetul de biscuiţi, sticla de apă, cutia de suc, conserva, cutia de cereale... Programul demarat anul trecut, printr-o caravană a colectării selective în Bucureşti şi alte opt localităţi. Anul acesta, campania va ajunge în 17 oraşe. În cadrul campaniei, populaţia este invitată să participe la concursul naţional „Tu ce deşeuri de ambalaje ai generat astăzi?”. Concurenţii sunt invitaţi să numească cinci deşeuri de ambalaje reciclabile diferite. Cei care răspund corect participă la o tragere la sorţi care va avea loc la finalul campaniei, având şansa să câştige o bicicletă.

6,4 miliarde de euro pentru creştere inteligentă şi locuri deComisarul muncă Máire Geoghegan-Quinn a anunţat o investiţie

de aproape 6,4 mlrd. euro a Comisiei Europene în cercetare şi inovare. Pachetul - cel mai mare de acest gen care a existat vreodată - vizează o gamă largă de discipline ştiinţifice, domenii de politici publice şi sectoare comerciale. Această finanţare va împinge mai departe frontierele ştiinţei, va spori competitivitatea Europei şi va ajuta la soluţionarea unor provocări sociale precum schimbarea climatică, siguranţa aprovizionării cu energie şi cu alimente, sănătatea şi îmbătrânirea populaţiei.

Circa 16.000 de participanţi din organizaţii de cercetare, universităţi şi industrie, inclusiv aproximativ 3000 de IMM-uri, vor primi finanţare. Granturile vor fi acordate prin intermediul unor „cereri de propuneri” şi evaluări desfăşurate în următoarele 14 luni. Acest pachet reprezintă un stimul economic şi se preconizează că va crea peste 165.000 de locuri de muncă. Finanţarea oferă posibilitatea licitării pentru fonduri din cadrul celui de-al şaptelea program-cadru al UE, într-o gamă largă de domenii strategice. De exemplu, sănătatea primeşte peste 600 mln. euro, iar 1,2 mlrd. vor fi folosite pentru a stimula cercetarea în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC). Peste 1,3 mlrd. euro sunt rezervate pentru cei mai creativi oameni de ştiinţă, selectaţi de către Consiliul European pentru Cercetare.

Mai multe detalii despre propunerile pentru investiţii puteţi găsi la http://ec.europa.eu/research/fp7/index_en.cfm.

N. H.

22

Pagină îngrijită de Arcadie Gherasim

analize

Integrarea europeanг, pas cu pas Instabilitatea politică este principala cauză care nu face atractivă RM pentru investitorii germani, a declarat pentru Agenţia DECA-press Julia Kahrl, şefă adjunctă a Ambasadei germane la Chişinău. În cadrul unei şedinţe a Clubului oamenilor de afaceri din Bălţi „Impuls”, ea a spus că, deşi s-a schimbat guvernarea, în RM mai există bariere birocratice, infrastructură proastă şi un grad scăzut de securizare juridică a investiţiilor. Julia Kahrl a precizat că investiţiile germane, totuşi, sunt prezente în RM şi, mai ales, în regiunea de nord a ţării, unde pe parcursul anilor au venit câţiva importanţi investitori din Germania, aşa cum ar fi corporaţiile Knauff şi Draexlmaier.

Puncte de vedere

Ce se întâmplă cu vectorul european al R. Moldova? Î

n acest număr, vă prezentăm o variantă succintă a emisiunii „Dezbateri şi sinteze de politică externă”, difuzată la 5 septembrie la „Vocea Basarabiei”. Realizată de ziaristul Corneliu Rusnac de la Agenţia de ştiri şi analize IMEDIA, în colaborare cu Asociaţia pentru Politică Externă şi cu asistenţa Fundaţiei germane „Friedrich Ebert”, emisiunea l-a avut ca invitat pe consilierul prezidenţial Dan Dungaciu.

Moscova şi... coincidenţele În spaţiul în care ne aflăm, e foarte riscant să crezi în coincidenţe. Lucrurile nu se întâmplă pur şi simplu şi nu spun asta fără temei - este vorba de mai multe lucruri, cel puţin, bizare care s-au petrecut în ultima vreme şi care arată un anumit interes faţă de ceea ce i se poate întâmpla RM sau faţă de ceea ce declară liderii AIE că ar trebui să i se întâmple RM. Şi dacă până la constituirea actualei Alianţe aceste vorbe s-au mai rostit - pentru că, cel puţin din 2005 încoace, problema integrării europene era pe buzele tuturor -, acum lucrurile s-au complicat, s-au schimbat în sensul că chestiunea aceasta chiar se întâmplă. Nu integrarea europeană propriu-zisă, e adevărat, dar dorinţa de integrare începe să capete contur. Şi în acest context care, sigur, se leagă şi de alegeri, şi de referendum, apar lucruri care i se întâmplă RM fără o explicaţie foarte clară. Aş numi aici şi un tip de campanie ce a apărut în presa internaţională dintr-odată, brusc, şi în care RM e asociată cu state cu care, în realitate, nu are nicio legătură, dar care e regizat în aşa fel încât să sune foarte prost în ochii opiniei publice occidentale. Nu spun că aceste lucruri sunt decisive, dar sunt importante, pentru că ele creează atmosferă, iar deciziile politice se iau într-o atmosferă. Această atmosferă, dacă este creată şi devine defavorabilă unui proiect de integrare a UE sau a unui proiect de extindere, atunci şi RM ar putea fi afectată. […]

Adăugaţi la asta şi embargourile subite ale Moscovei, adăugaţi şi declaraţiile destul de dure ale Moscovei la adresa RM, dar şi a României şi cred că aşa vom avea întreg tabloul. Dacă luăm fiecare element disparat şi îl scoatem din context, s-ar putea să nu înţelegem chiar totul. Dacă avem în faţă tot tabloul, începem să ne punem întrebări şi acestea ar putea fi chiar pertinente.

Senzaţia mea e că problema e vectorul pro-european pe care RM şi l-a asumat nu doar în vorbe, ci şi în fapte.

Embargouri şi pragmatism

Cred că este foarte important modul în care Rusă îşi va construi proiecţia politică şi geopolitică pe termen scurt şi mediu. Rusă este statul cu cei mai

mulţi vecini şi negociază în acelaşi timp mai multe dosare. Şi poate că e nevoie să creezi o situaţie conflictuală într-o zonă, ca să ai o putere mai mare de negociere pe alte dosare... Fac o paranteză: vă aduceţi aminte - când în Rusia s-a desfăşurat Summitul UE Federaţia Rusă, inamicul principal era România care, chipurile, ar fi dat foarte multe cetăţenii şi care ar face foarte mult rău în vecinătatea sa, numită de Federaţia Rusă „vecinătate apropiată”, şi toată lumea de la Moscova acuza România. […] Ideea pe care o tot auzim, că RM trebuie să fie pragmatică în relaţia cu Rusia, riscă să se transforme într-o frază lipsită de conţinut, pentru că nimeni nu înţelege ce e aceea pragmatism până la urmă sau unde ne va duce el. Aici e problema de fond. În ciuda unor declaraţii care s-au făcut foarte cosmetizate, foarte pline de speranţe la adresa Rusiei, au venit acele embargouri fără nici o justificare sau, aparent, fără nici o logică şi sigur că acest pragmatism trebuie redefinit sau trebuie schimbaţi parametrii relaţiei. Senzaţia mea e că, dacă vrem să păstrăm cuvântul pragmatic în relaţia cu Rusia, cel mai pragmatic lucru e reconfigurarea economică a RM, adică, identificarea unor pieţe alternative.

Acesta ar fi cel mai pragmatic lucru şi, dacă ar fi să extragem, un lucru pozitiv din acest embargo cu care a fost ameninţată RM sau care s-a aplicat efectiv e această forţare, efectiv, pe care a resimţit-o Guvernul RM, ca să-şi caute alte pieţe pentru că de data aceasta lucrurile sunt serioase.

Puntea ca „niciunde”

S-a spus la un moment dat că RM, fiind între Est şi Vest, trebuie să fie un soi de punte între aceste două spaţii. Ideea de punte în această zonă, care s-a folosit şi la noi la un moment dat, trebuie să fie înţeleasă foarte bine. Puntea poate să fie un loc care te identifică drept nefiind niciunde.

Când eşti punte nu eşti niciunde...

Când ni se spune punte şi suntem aici, la frontiera euroatlantică, trebuie să fim foarte atenţi, pentru că ideea RM e să se apropie cât mai mult de UE, iar ulterior să se integreze în UE, deci, nu să rămână o punte. Nu am auzit niciun politician în RM care să spună: „Scopul meu în politica externă este să fac din RM o punte. Nu, vreau să o duc în UE”.

RM, nu ştiu dacă asta e suficient, pentru că acolo atinge doar o dimensiune. […] În ceea ce priveşte aspectul politic, lucrurile trebuie discutate cu foarte multă atenţie pentru că atmosfera care se creează la nivelul UE s-ar putea să genereze probleme.

Sunt foarte multe lucruri, astăzi, care nu sună bine la Bruxelles în ceea ce priveşte Balcanii de Vest şi unul dintre ele sugerează că i s-a dat prea multă putere Comisiei în gestionarea acestor state şi Comisia a generat acest Dan Dungaciu regim liberalizat de vize, chiar dacă nu există agrementul statelor UE. Şi Dacă rămâi punte, e un mare risc. În traducere diplomatică, asta ar însemna acolo s-a pornit o discuţie care, la râncă nu eşti în interiorul clubului, ci în dul ei, alături de dezbaterile legate de migraţia din UE, să Proiectul de federalizare a început în anul riscă creeze 2000 cu un proiect al OSCE, care a fost o atmola un moment dat susţinut de vreo patru sferă ce nu va fi ambasadori ai SUA, dar traducerea lui favorabiîn limba rusă s-a numit Memorandumul lă negocierii pe Kozak. Deci, ceea ce a început ca o RM chestiune ce se putea discuta s-a terminat care o va avea ca o poveste care a trebuit să fie respinsă cu fiecare stat în în stradă. parte. Ca să obţii liberaliafara lui. Ţi se conferă titlul de punte zarea vizelor trebuie să obţii un agrepeste care, dacă nu eşti foarte atent, ment politic de la fiecare stat şi atunci pot să treacă mulţi şi atunci situaţia nu sigur că atmosfera trebuie să fie una e deloc comodă. Nu mai vreau să repet cât mai favorabilă. Deci, problema tehaici parabola despre măgarul care s-a nică, care sună tehnic, despre cum să uitat când la o căpiţă, când la alta, până obţii liberalizarea vizelor, are în spate a murit de foame. Sigur, este nenatural diverse învelişuri politice, geopolitice. să spui că un stat care se învecinează cu Aici trebuie să fii foarte atent cum te zona răsăriteană trebuie să-i întoarcă ofertezi atunci când negociezi politic spatele sau să nu aibă nicio relaţie cu şi apare o dilemă care e permanent acest spaţiu. Evident că este natural să aproape în politica externă a RM: mergi fie aşa. Problema este din ce poziţie faci la pachet cu Ucraina sau mergi separat asta. Şi Polonia a avut relaţii cu Federa- de Ucraina? ţia Rusă - uneori bune, alteori mai puţin bune -, dar a făcut-o având garanţia că Regimul liberalizat în spatele ei stau UE şi NATO.

de vize

Drumul spre UE şi Acordul de Asociere

Este o întrebare extrem de complicată, pentru că acest Acord de Asociere are mai multe dimensiuni, iar fiecare dintre ele are mai multe subcapitole.

Se vorbeşte foarte mult în RM astăzi despre regimul liberalizat de vize, de pildă, care este o chestie concretă pe care omul o simte nemijlocit. În problema vizelor, însă, ai nevoie să fii credibil nu numai la nivelul Ministerului de Externe. Discuţia se mută la nivelul ministerelor de Interne şi dacă, de pildă, doar ministrul de Externe e cel care face parte din Delegaţia care promovează la Bruxelles şi UE statul

CM YK

Ca să obţină acest regim liberalizat de vize, RM trebuie să fie conştientă de complexitatea problemei. Senzaţia mea e că termenele de un an, un an şi jumătate, care au fost rostite în ajunul începerii negocierilor, sunt foarte optimiste. Nu spun că nu ar fi bine să fie aşa, dar complexitatea acestor dosare - şi în România s-au văzut lucrurile destul de limpede - este mai mare. Diferenţa dintre RM şi România e că în momentul în care România se pregătea de aderare, Bruxellesul era şi el pregătit, iar oboseala aceasta a extinderii nu era atât de presantă. Deci, era într-un fel natural, chiar dacă unii mai strâmbau din nas, să continue procesul de extindere. Nimeni nu-şi punea problema că

România sau Bulgaria trebuie ţinute în afara UE. Deci, era altă atmosferă. […] Va trebui să se ia o decizie - cum va fi ofertată RM pe viitor? Ca actor independent de orice pachet care, urmare a reculului pe care Ucraina l-a trăit recent, încearcă să ţâşnească pe turnantă şi să intre în UE singură? Sau merge, totuşi, la pachet cu Ucraina şi în momentul acela apar şi alte dificultăţi?

Decizia aceasta, oricare ar fi, trebuie luată de autorităţile RM. Toate aceste lucruri trebuie puse pe hârtie, asumate. Nu spun că nu au fost până acum asumate, asupra multor dintre aceste dosare se lucrează intens. Dar lucrurile trebuie clarificate şi percepute în adevărata lor dimensiune. RM şi-a asumat calea de integrare europeană într-un moment mai puţin favorabil cum a fost când acest drum l-a parcurs România.

A fost dificil şi în România, dar în RM totul e şi mai complicat.

Transnistria şi începuturile bune care se termină prost

Şi aici sunt două aspecte. Aspectul strict tehnic, care se leagă de liberalizarea vizelor, şi aspectul politic sau, dacă vreţi, geopolitic. Dacă RM este, într-un fel, pe prima pagină a discuţiilor bilaterale cu Rusia prin iniţiativa pe care Germania a avut-o, ăsta e un lucru bun. Dar poate să fie şi un lucru mai puţin bun, pentru că de multe ori în acest spaţiu traducerile nu sunt cele mai competente. Adică, proiectul de federalizare a început în anul 2000 cu un proiect al OSCE, care a fost la un moment dat susţinut de vreo patru ambasadori ai SUA, dar traducerea lui în limba rusă s-a numit Memorandumul Kozak.

Deci, ceea ce a început ca o chestiune ce se putea discuta s-a terminat ca o poveste care a trebuit să fie respinsă în stradă. Ei cam aşa se întâmplă şi cu iniţiativele europene. Nu tot ce începe bine se termină bine în această zonă.

Ce începe bine se poate termina prost. Şi atunci problema care trebuie să fie răspicat spusă şi la Chişinău - şi cred că într-o oarecare măsură este spusă, e că RM nu trebuie discutată în contextul chestiunii transnistrene, ci chestiunea transnistreană trebuie discutată în contextul RM. Cine încearcă să facă - fie din neştiinţă, fie din superficialitate - din RM o anexă a chestiunii transnistrene, riscă să împingă Chişinăul pe un drum completamente înfundat.

Ce înseamnă asta? Înseamnă că în momentul în care două mari puteri regionale, Germania şi Federaţia Rusă, negociază, în momentul acela trebuie să fii foarte precaut până unde merg acele negocieri şi cât este dispus fiecare actor să cedeze. Dar este dincolo de orice idee sau de orice bănuială că Germania a avut un alt tip de agendă când a propus acest aranjament sau această dezbatere cu Federaţia Rusă, nici vorbă de aşa ceva.

23

Integrarea europeanг, pas cu pas „Marea Britanie este un susţinător al procesului de integrare a RM în UE şi sunt bucuros că negocierile în contextul Parteneriatului Estic merg foarte bine în acest moment. Sper că va fi un proces foarte reuşit şi pentru RM şi UE”, a declarat Martin Harris, noul ambasador britanic la Bucureşti. „România şi Marea Britanie au o viziune similară în ceea ce priveşte viitorul Europei - Moldova susţinută pentru aderarea la UE”, a mai spus Harris. Întrebat cum va arăta Europa în viitor, Harris a spus că „este o Europă deschisă, cu comerţ liber, o Europă mare, care să includă Turcia şi Balcanii de Vest, şi o Europă mai competitivă faţă de China şi India”. „Această Europă conţine şi Republica Moldova”, a mai declarat Martin Harris.

Perspective

Parteneriatul Estic, instrucţiuni de utilizare:

Eurodeputatul Traian Ungureanu:

Moldova ar putea fi o poveste de succes Dar un eventual nou guvern comunist va reveni cel mai probabil la europenizarea de faţadă caracteristică perioadei 2005-2009 Continuare din pag. 17 Din grupul celor şase state din PE, RM are atitudinea cea mai favorabilă faţă de UE şi economia cea mai orientată către Uniune. Este şi singura ţară care şi-a dezvoltat rapid relaţiile cu UE pe parcursul lui 2009. Parcursul european al RM va depinde însă de rezultatele alegerilor parlamentare de la sfârşitul acestui an. Un eventual nou guvern comunist va reveni cel mai probabil la europenizarea de faţadă caracteristică perioadei 2005-2009.

Iată principalele concluzii: perioada trecută de la lansarea PE nu a adus îmbunătăţiri notabile în vecinătatea estică a UE, pentru că ţările membre sunt extrem de diferite atât în ceea ce priveşte aşteptările lor de la UE, cât şi caracteristicile lor; finanţarea reprezintă principala slăbiciune a PE, ea fiind inadecvată pentru scopurile propuse; deşi Comisia Europeană a menţionat complementaritatea PE cu Sinergia Mării Negre, încă nu e clar care este diviziunea muncii între cele două programe; adeseori UE nu face decât să reacţioneze la evenimente, fără să aibă o strategie clară sau fermitate politică; CRPE sugerează că UE ar trebui să fie gata să intervină să ajute ţările PE să facă faţă crizelor politice şi economice; UE ar trebui să investească mai mult în consolidarea capacităţii organizaţiilor societăţii civile din ţările PE şi să implice în mod corespunzător organizaţiile în elaborarea programului, printre altele, prin finanţarea adecvată a Forumului Societăţii Civile.

Republica Moldova poate salva Parteneriatul Estic RM şi Ucraina sunt cele mai avansate ţări în ceea ce priveşte integrarea europeană, arată studiul, remarcând o recuperare rapidă de ritm şi viteză a RM. În timp ce Ucraina a fost pe primul loc pentru multă vreme, RM vine repede din urmă, fiind singura ţară ce şi-a dezvoltat rapid relaţiile cu UE pe parcursul anului trecut. În acelaşi timp, procesul de democratizare pare a fi mai uşor de realizat în RM decât în alte ţări ale PE. RM ar putea fi povestea de succes de care este nevoie pentru a da viabilitate şi credibilitate PE. Negocierile RM cu UE avansează mai rapid decât cele ale Ucrainei, datorită dimensiunii mult mai reduse a ţării şi disponibilităţii sporite de a accepta condiţiile puse de UE. Continuarea ritmului rapid al reformelor va depinde, însă, de rezultatele alegerilor parlamentare din RM din noiembrie 2010. Un eventual nou guvern comunist va reveni cel mai probabil la europenizarea de faţadă caracteristica perioadei 2005-2009, atrage atenţia CRPE.

În privinţa liberalizării vizelor, actualul guvern al RM a început să implementeze reformele înainte de a i se cere aceasta de către UE. Dialogul cu privire la vize a fost lansat oficial la 15 iunie şi în septembrie sunt aşteptate două misiuni pentru a se evalua stadiul de pregătire al RM în ceea ce priveşte securitatea documentelor, paşapoartele biometrice şi migraţia ilegală. Transnistria rămâne în continuare o problemă pentru RM, chiar şi din acest punct de vedere. Guvernul RM se aşteaptă să primească în această toamnă o foaie clară de parcurs pentru liberalizarea vizelor, dar UE nu o va oferi, probabil, decât după alegerile anticipate din noiembrie 2010.

Premierul Vlad Filat a declarat că RM ar putea obţine un regim fără vize în aproximativ 18 luni de la primirea foii de parcurs, dar CRPE spune că aşteptările mai realiste sunt ca aceasta să se realizeze în aproximativ trei ani.

RM are în prezent economia cea mai orientată către UE din grupul PE. În 2009, exporturile către UE totalizau 678,5 milioane de dolari şi reprezentau peste 50% din totalul exporturilor RM. În această toamnă vor începe negocierile cu privire la crearea unei zone de liber schimb

Ce putem oferi noi Uniunii Europene?

Pagina 13 Chiar dacă mulţi oficiali europeni se tem că aderarea RM la UE ar provoca un nou val de migraţiune a forţei de muncă în Occident, aşa cum s-a întâmplat în cazul polonezilor sau a românilor, ei nu vor să vadă reversul acestei probleme, mai exact, faptul că în statele UE muncesc deja sute de mii de moldoveni, dar majoritatea lor se află ilegal pe teritoriul Uniunii. Munca lor este înalt apreciată, însă

condiţiile severe de a obţine o viză îi obligă să apeleze la traficanţi de persoane, ca să treacă hotarul european ilegal. În această situaţie, acceptând RM, UE ar stimula moldovenii aflaţi ilegal în statele sale să iasă din umbră şi să se întoarcă acasă sau să călătorească şi să muncească legal, ceea ce ar contribui enorm la lichidarea reţelelor de traficanţi de fiinţe umane, droguri şi arme. Extinderea UE prin Moldova ar instaura şi un

regim de securitate şi transparenţă avansat în regiune, ce ar stimula reformele în statele vecine. Allin şi Rojanski precizează că în prezent, aderarea RM la UE pare ireală, însă Bruxellesul trebuie să extindă liberalizarea regimului de vize şi să aprobe acordul cooperării comerciale cât mai curând posibil. Această apropiere le va permite moldovenilor să se bucure de multe beneficii pe care le aduce cu sine integrarea europeană.

Timpul.md

(DCFTA) consistente şi cuprinzătoare. În timp ce Guvernul RM se aşteaptă să poată semna un acord la doi ani de la lansarea negocierilor, acestea vor dura probabil mai mult. Deşi ţara va beneficia ca rezultat al DCFTA, implementarea sa va costa mult.

O estimare a acestor costuri vorbeşte pentru RM de o cifră de 1,1 miliarde USD, circa 20% din PIB-ul său pentru 2009. În privinţa RM, concluzia este una clară: Guvernul de la Chişinău trebuie să înţeleagă că, în ciuda dorinţei sale de a primi o perspectivă clară de aderare, PE este pentru moment cel mai bun cadru disponibil, care trebuie utilizat la maximum. Totuşi, pentru viitor, RM ar trebui să îşi continue eforturile de a obţine o perspectivă de aderare, şi nu doar perspectiva de a fi integrată într-o Comunitate Economică de Vecinătate, un posibil obiectiv final al PE. Grupul extrem de eterogen de ţări din PE ar putea să dăuneze RM, prin asocierea cu ţări precum Azerbaidjan sau Belarus, despre care nu este sigur dacă se democratizează sau nu.

Chiar dacă dimensiunea bilaterală a PE este mai importantă, asocierile informale contează atât pentru opinia publică din Uniunea Europeană, cât şi pentru responsabilii politici, susţine raportul.

Raportul apare în cadrul proiectului „Parteneriatul România - Moldova pentru integrarea europeană. Contribuţia societăţii civile” derulat de Centrul Român de Politici Europene şi Asociaţia pentru Politica Externă, cu suportul fundaţiilor „Soros-România” şi „Soros-Moldova”. Raportul este disponibil pe site-ul Centrului Român de Politici Europene la www.crpe.ro. Link direct http://www.crpe.ro/library/ files/pm_13_moldova_si_parteneriatul_estic_ro.pdf.

„Ce viitor poate să dea Rusia Moldovei? Ştim deja din trecut” - Valeriu Pasat, liderul Partidului Umanist, extra-parlamentar, crede că viitorul RM este în estul Europei, în uniunea vamală cu Rusia, Belarus şi Kazahstan, şi ulterior într-un fel de Uniune europeană a ţărilor esteuropene, fost sovietice. Este o idee realistă, născută dintr-un subînţeles dezinteres al UE faţă de RM sau pur si simplu un atac la adresa AIE?

- UE şi-a făcut datoria. E adevărat, nu cât ai pocni din degete, dar deja Parlamentul European a aprobat programul de asistenţă financiară pentru RM. Cum s-ar zice: banii sunt pe drum, iar sprijinul european nu este nicio clipă în dubiu. Moldova are o percepţie, o primire, o imagine foarte bună în acest moment la Bruxelles - e vorba de imaginea pe care o are, înainte de toate, actualul guvern al RM. În ce îl priveşte pe dl Pasat, da, se poate să fie şi cum spune domnia sa, dacă îşi ia răspunderea şi crede că poate obţine mai mult din Est. Asta înseamnă Rusia, nu?

Rusia care are propriile probleme economice, care stagnează, care se bazează în continuare pe exportul de materii prime, are un program de modernizare, dar doar un program, nimic mai mult. O ţară care va exporta în Moldova puţini bani, puţină asistenţă, cu excepţia banilor pentru comunişti. O grămadă de retorică anti-românească, pentru că asta este specialitatea lor, specialitatea dlui Pasat, şi în rest nimic.

- Ce are de pierdut RM dacă, să presupunem, ar urma o astfel de cale?

- Eu aş spune că are de câştigat tot ce a pierdut până acum.

Să vă explic un pic. Ce are de câştigat Moldova dacă se apropie de Rusia, o ţară pe care a avut prilejul să o cunoască bine vreme de 50 şi mai bine de ani? Cred că Moldova ştie ce este Rusia şi viitorul ei nu este acolo. Sigur că Europa şi UE nu sunt soluţia miraculoasă, nu schimbă lucrurile într-o zi sau într-o oră, dar le schimbă. Ce viitor poate să dea Rusia RM? Ştim deja din trecut.

- Declaraţiile care se fac în ultimul timp la Chişinău trebuie interpretate ca o întoarcere a spatelui UE sau fac parte din jocul politic preelectoral?

- Sunt sigur că e joc politic. Suntem deja în campanie electorală, o campanie electorală prelungită. Dl Pasat nu poate fi atât de naiv încât să creadă cu adevărat că RM poate întoarce spatele UE aşa că astea sunt declaraţii de campanie, sunt aceleaşi declaraţii pe care le-am văzut, din păcate, şi la referendum, acolo unde parlamentarii şi politicienii comunişti anunţau că RM se pregăteşte de unirea cu România. Sper că asemenea acte de politică naivă nu o să se mai repete sau măcar nu o să mai fie crezute de moldoveni. http://www.europalibera.org/content/article/2153501.html

24

Integrarea europeanг, pas cu pas

EUROPA CULTURII

Celebru pentru bere şi maşini

Oraşul ceh Pilsen va fi capitală culturală europeană în 2015 O

raşul ceh Pilsen (Plzen), metropolă a Boemiei occidentale, a fost ales săptămâna trecută, la Praga, drept capitală a culturii europene pe 2015, statut ce-i va permite să concretizeze numeroase proiecte culturale care să atragă mai mulţi turişti.

„Capitală culturală europeană” a fost iniţiat de Consiliul de Miniştri ai Culturii din Uniunea Europeană în 1985, cu scopul de a apropia popoarele Europei şi de a celebra contribuţia oraşelor la dezvoltarea culturii. Până în prezent, peste 40 de oraşe au deţinut acest titlu. Iată doar câteva. În 2010, titlul de capitală culturală europeană este deţinut de Istanbul (Turcia),

titlul de capitală culturală europeană a anului 2015 alături de oraşul belgian Mons, ales deja în februarie.

Pilsen este al doilea oraş ceh ales capitală culturală, după

Donaţie-record pentru „British Museum” British Museum a primit

o donaţie de 30 milioane de euro, cea mai mare valoare a unei donaţii private în sectorul cultural din Marea Britanie în ultimii 25 de ani.

Făcută de Lord John Sainsbury, membru al Partidului Conservator din Anglia şi fost preşedinte al lanţului de magazine Sainsbury’s, aceasta va fi folosită pentru mărirea suprafeţei celebrului muzeu din capitala engleză. Banii vor fi direcţionaţi către construirea unui nou centru de expunere şi de conservare, care va fi amplasat alături de clădirea istorică a instituţiei. British Museum, înfiinţat în 1753 la Londra, adăposteşte astăzi peste şapte milioane de obiecte de pe toate continentele, colecţiile sale fiind printre cele mai cuprinzătoare din întreaga lume.

Fotografiile lui Bernard Shaw, publicate on-line Mii de fotografii realizate de drama-

Prezidat de britanicul Robert Scott, juriul internaţional a preferat dosarul înaintat de Pilsen, axat pe tema deschiderii şi întrepătrunderea culturilor, celui propus de oraşul ceh Ostrava (nord-estul Cehiei).

Potrivit Agenţiei MEDIAFAX, alegerea trebuie să fie ratificată oficial de instanţele europene din domeniu. Cunoscut mai ales pentru marca de bere „Pilsner Urquell” şi tradiţia sa industrială reprezentată, de exemplu, de Uzina „Skoda”, Pilsen va deţine Viaţa culturală a oraşului, care numără 170.000 de locuitori, se concentrează în jurul prestigiosului teatru J. K. Tyl. Dar Pilsen a dat culturii cehe mai multe personalităţi, precum pictorul şi regizorul de filme animate Jiri Trnka (19121969), actorul şi scriitorul Miroslav Hornicek (1918 - 2003), cântăreţul Karel Gott (1939).

Rubrică de Silvia Bogdănaş

Praga, care a deţinut acest titlu în anul 2000. Programul

alături de Pecs (Ungaria) şi Essen (Germania). În 2009,

Vilnius a avut statutul de capitală culturală europeană alături de oraşul austriac Linz, iar în 2007, statutul de capitală

culturală europeană a fost împărţit de Sibiu şi Luxemburg. În 2011, acest titlu va fi deţinut de Turku (Finlanda) şi Tallinn (Estonia), oraşele Guimaraes (Portugalia) şi Maribor (Slovenia) vor fi capitale culturale europene în 2012, iar Marsilia (Franţa) şi Kosice (Slovacia) vor beneficia de acelaşi statut în 2013. Umea, un mic oraş universitar din nordul îndepărtat al Suediei, a fost desemnat capitală culturală europeană a anului 2014, devenind astfel cea mai nordică localitate europeană care obţine acest titlu, pe care îl va împărţi cu Riga.

Silvia Bogdănaş

Renaştere prin haos cultural Instalaţia artistului spaniol Juan Munoz, pe plaja din Barcelona

D

atorită culturii, oraşe europene în declin precum Bilbao, Berlin sau Lille au fost capabile de a inversa această tendinţă. Dar o nouă operă sau un muzeu uriaş nu sunt suficiente pentru a declanşa o dinamică de reînnoire, scrie Irene Tinagle în „La Stampa”, preluată de www.presseurop.com.

De mai mulţi ani, tendinţa dominantă în materie de dezvoltare urbană este utilizarea de factori de creaţie - precum arta, cultura, muzica sau designul - pentru a promova o nouă imagine a oraşului, pentru a atrage artişti, tineri profesionişti şi antreprenori inovatori. Mai multe oraşe au adoptat sau sunt pe cale de a adopta această abordare, începând cu Barcelona sau Bilbao, dar şi Glasgow, Edinburgh, Denver, Lille sau Berlin. Strategiile desfăşurate de către municipalităţi sunt diverse, dar includ deseori un amestec de intervenţii şi iniţiative care merg de

la infrastructuri până la programare culturală şi educaţie, trecând prin mari muzee simbolice sau mici evenimente de stradă. În încercarea de a simplifica, au apărut două strategii: pe de o parte, oraşe ce au tendinţa să investească în infrastructură, în uriaşe proiecte arhitecturale de regenerare urbană şi în evenimente majore, cum au făcut Barcelona şi Bilbao. Cea din urmă, cu muzeul Guggenheim, care atrage aproape un milion de vizitatori pe an, a reuşit să se transforme dintr-un oraş industrial în declin într-o destinaţie turistică privilegiată. Pe de altă parte, oraşe care adoptă micro-politici şi care depun mai multe eforturi asupra dezvoltării sociale şi culturale, adesea cu o combinaţie de stimulente fiscale pentru artişti şi programe educaţionale. Este cazul oraşului Lille care, de la sfârşitul anilor 1970, a început să se transforme din veche urbe industrială în centru cultural vibrant şi dinamic prin intermediul unor programe ce implică

şcolile şi universităţile, dar şi zeci de asociaţii, voluntari, magazine şi întreprinderi. Astăzi, Lille cheltuieşte 15% din bugetul său anual pentru promovarea şi producţia de cultură, fiind astfel unul dintre cele mai vii oraşe din Europa.

Cazul recent cel mai emblematic este Berlinul. Un oraş acum în vogă, dar care de ani de zile a stabilit un sistem de stimulente fiscale şi subvenţii pentru artişti şi pentru toate asociaţiile care lucrează în sectorul cultural.

Aceste ajutoare financiare, la care se adaugă o politică socială solidă şi o mare disponibilitate de spaţii la costuri reduse, atrag creativi din lumea întreagă în căutarea de ateliere, fără griji despre din ce trăiesc, cum s-ar întâmpla la Londra sau New York. Iar Berlinul, prin această abordare, şi-a construit încetul cu încetul o reputaţie internaţională de oraş la modă.

Bineînţeles că abordarea corectă nu consistă doar într-o operă, un muzeu sau un festival, ci în spiritul care le animă, în felul de a vedea şi a interpreta cultura, arta şi creativitatea; nu ca obiecte care se pun în vitrină pentru a le vinde şi a face profituri, ci ca o lume de oameni, de idei, de producţie şi inovare. O comunitate care produce idei, care dezbate şi creează dezbateri, care confruntă şi interpretează problemele timpului, generează activitate, curiozitate şi care este, de asemenea, stimulantă şi pentru non-artişti, pentru profesionişti, antreprenori, studenţi, oameni.

Pentru aceasta, trebuie ca mentalitatea să fie deschisă, să tolereze o măsură de confuzie, haos şi chiar de ineficienţă. Aceasta este mentalitatea oraşelor care reuşesc să utilizeze cu succes cultura ca o pârghie pentru dezvoltarea lor economică şi socială.

CM YK

turgul irlandez George Bernard Shaw vor fi disponibile on-line începând din vara anului 2011, a anunţat National Trust din Marea Britanie. Colecţia - care începe cu fotografii datând din 1890 conţine fotografii realizate în Irlanda, dar şi în călătoriile dramaturgului din Europa, Algeria, Noua Zealandă şi Africa de Sud.

150 milioane de euro pentru bursele Marie Curie Aproape 5000 de cercetători au depus cereri anul acesta

pentru bursele europene de cercetare Marie Curie, finanţate de UE. Aceasta înseamnă o creştere de 20% faţă de anul trecut şi de 70% faţă de 2008, conform site-ului Comisiei Europene, care mai menţionează că vor fi acordate aproximativ 800 de burse, în valoare totală de 150 de milioane de euro, pentru cercetătorii care lucrează la proiecte de până la trei ani într-o altă ţară.

Bursierii Marie Curie beneficiază de o formare profesională excelentă, care îi pregăteşte pentru viitoare locuri de muncă.

Ei primesc contracte de angajare de până la trei ani, precum şi prestaţii sociale complete şi o pensie.

„Regele moare”, de Silviu Purcărete, la Bucureşti

Producţia internaţională „Regele moare”, de Silviu Purcărete, va fi prezentată în cadrul Festivalului Naţional de Teatru (FNT) din Bucureşti. Evenimentul se desfăşoară între 30 octombrie şi 7 noiembrie. Spectacolul a avut premiera pe 15 septembrie, în cadrul Festivalului Ex Ponto din Slovenia, şi va fi prezentat apoi în cadrul FNT înainte de a susţine turnee în Franţa, Italia, Muntenegru, Macedonia şi Croaţia. Totodată, cu această nouă producţie va fi inaugurată, în ianuarie 2011, noua clădire a Teatrului Esch din Luxemburg.

Personalitate marcantă a teatrului european, Silviu Purcărete alege să monteze în 2010 „Regele moare”, de Eugene Ionesco, alături de o echipă internaţională, după ce, în 2007, a pus în scenă cu succes piesa „Macbett”, a aceluiaşi autor, la Royal Shakespeare Company.

Sarkozy şi femeile sale La capitolul apariţii editoriale, presa eu-

ropeană remarcă un titlu care s-ar putea să se vândă bine în această toamnă - albumul de benzi desenate „Sarkozy şi femeile sale”.

Albumul are 128 de pagini, este conceput pe baza unui scenariu semnat de o vedetă a radioului francez, Renaud Dély, şi este impregnat de ceea ce francezii consideră o mare victorie a civilizaţiei şi a democraţiei: dreptul la ireverenţă, dreptul de a fi ireverenţios cu Puterea şi cu puternicii zilei. „Sarkozy et ses femmes” trasează într-un stil ironic raporturile actualului preşedinte francez cu femeile care au avut un mare rol în viaţa sa, începând cu propria sa mamă, continuând cu soţiile sale şi terminând cu colaboratoarele sale şi cu adversarele sale pe tărâm politic.