CARTE DE RUGĂCIUNI Felix Rian Constantinescu 2016 MOTTO „Acești bieți supuși români, care sunt fără îndoială cei mai vechi și mai numeroși locuitori ai Transilvaniei, sunt atât de chinuiți și încărcați de nedreptăți de oricine, fie ei unguri sau sași, că soarta lor într-adevăr, dacă o cercetezi, este cu adevărat de plâns (...). Nu mă mir că pământurile lor sunt rău lucrate, căci doar cum ar putea fi altfel când omul de la o zi la alta nu e sigur de posesiunea sa și trebuie să fie zi de zi și poate în fiecare ceas la lucrul domnului său. Altfel, națiunea are într-adevăr spirit; neașezarea ei vine desigur din nenorocirea ei.” Împăratul Iosif al II-lea, Austria. „Fericite auguste împărate! (...) Națiunea română este cu mult cea mai veche dintre națiunile Transilvaniei din vremea noastră, întrucît este lucru sigur și dovedit, pe temeiul mărturiilor istorice, al unei tradiții niciodată întrerupte, a asemănării limbii, datinilor și obiceiurilor, că ea își trage originea de la coloniile romane aduse la începutul secolului al doilea de către împăratul Traian, în nenumărate rînduri, în Dacia, cu un număr foarte mare de soldați veterani, ca să apere Provincia. Urmașii lui Traian Augustul au stăpînit Dacia cîteva secole. Sub a lor neîntreruptă stăpînire, în această Provincie a fost răspîndită și credința creștină după ritul bisericii răsăritene prin străduința episcopilor Protogen, Gaudențiu, Niceta și Theotin, mai ales în secolul al IV-lea, după cum ne-o arată această întreagă istorie bisericească. (...) Cînd ungurii, către sfîrșitul secolului al IX-lea, sub ducele (lor) Tuhutum, au năvălit în părțile Transilvaniei, locuitorii romani ai acestor (părți) se numeau cu numele, schimbat, de vlahi, după mărturia celui mai vechi scriitor al Ungariei, Anonymus, notarul regelui Béla: în fruntea lor se afla în clipa aceea ducele lor propriu, Gelu, cu putere supremă, nenorocos însă în lupta la care a pornit cu ungurii spre apărarea patriei sale, de vreme ce în acea luptă el și-a pierdut și domnia și viața. (...) Atît istoria Patriei cît și istoria romană ne arată că românii au locuit în părțile Transilvaniei desigur cu multe secole înainte de a fi venit
ungurii, și, cînd ei, pierzînd în luptă pe propriul lor duce Gelu, nu s-au mai împotrivit ungurilor, ci mai curînd, de bunăvoia lor, prin chiar acest fapt au admis de la sine pe unguri la conlocuirea cu dînșii, la concetățenie, ca și la comunitatea drepturilor regnicolare. Ungurii au fost mulțumiți cu această liberă și spontană acțiune a românilor, și amîndouă neamurile șiau găsit în concetățenie și în comunitatea drepturilor fericirea lor, pe care n-au voi s-o încreadă sorților unui război ulterior, de al cărui sfîrșit nesigur amîndouă trebuiau să se teamă. (...) Că sașii au venit în părțile Transilvaniei în secolul al XII-lea, (iar) armenii și bulgarii în secolul al XVII-lea și că au obținut (și ei) admisiunea, ne mărturisesc, afara de istorie, privilegiile și diplomele principilor. Mai rămîn germanii, cetățeni ai Patriei, care, după cum ne-o dovedește de asemenea istoria, au venit în Provincie mai ales pe la sfîrșitul secolului al XVII-lea cu armata fericitului împărat Leopold și au obținut admisiunea exact în același fel în care (au obținut-o) și ungurii, care au venit pe la sfîrșitul secolului al IX-lea. (...)” Supplex Libellus Valachorum „„Înaintarea literaturii române și cultura poporului român în deosebitele ramuri prin studii, elaborare și editare de opuri, prin premii și stipendii pentru diferitele specialități de ltiință și arte și alte asemenea. Asociația va avea un președinte, un vicepreședinte, un secretar-prim, un secretar, un bibliotecar, și arhivar, un casier, un controlor - toți aleși pe trei ani.” ASTRA, Sibiu. *** Voi Mă chemați la templu Eu vă chem la sat. Pâinea eroilor La Cluj îmi plăcea să stau în Cimitirul Eroilor Singur Printre crucile soldaților români, maghiari, nemți, ruși Crucile Revoluției
Eram la cimitirul român din Primul sau Al Doilea Război Mondial Când un om m-a oprit Mi-a spus Nu vă supărați Poate vreți să primiți aceasta Și mi-a dat pâine, pateu și mi se pare roșii Nu aveam ce mânca la cămin Am mai trăit o zi Cu pâinea eroilor. COPIII FAC CUNOSTINTA CU GULAGUL Doamna a plecat puțin și ne-a spus să o asteptăm pe hol Ne-am spus să deschidem ușa Dietei Cavalerilor ne izbeam cu umărul în usă și apoi ne-a chemat doamna directoare și ne-a pus diafilm cu Păcală care trăgea ușa după el. COPIII MERG SA INTALNEASCA IUBIREA noi Copiii din grupa doamnei Ronai mergem cu doamna La sala mare să îi vedem pe Lizuca și pe Toto La teatrul pentru copii. COPIII FAC CUNOSTINTA CU IEPURII Era cam toamna anului 1987 Copiii au mers la doamna Ronai Acasă să vadă iepurii albi și gri negri și roșii frații pisicilor închiși în zăbrele cât niște sicrie pentru iepuri. COPIII FAC CUNOSTINTA CU MOARTEA Era poate Primavara lui 1988 De Înviere noi Copiii din grupa mare am fost duși încolonați de doamna Ronai la cimitir să vedem păpădiile mari și galbene și fluturii
albi. PLANSUL REGINEI Viata se petrece pe o tabla de sah. Lumea e un portulan Spun marii geografi Sunt patru targuri si-un ciolan Si banii olografi Un targ mai mare unul mic Un Iad si-un Paradis Cu elefanti razboiul punic In drum catre abis Era o fata doua fete Si-o Vergina Regina Fata dintai porni sa certe Cea buna sa se-nvina Veni in calea lui Tocila In calea lui veni Si pentru el si Sarsaila Pentru ei muri Acum statuie-i fata-n targ Tocila e plecat Dama de vita s-a-nnegrit Regina plange-n sat. OCHII LUI ZAMOLXE Spitalului de la Zam. Zalmoxis inseamna urs in zale, adica melc. Ochii lui Zamolxe sunt doi melci Morti in pestera Zalmoxis e un tau cosmic Degetele ii scot ochi de bour Genunchii ii sunt pietre sparte Cade in noapte Zamolxe Cu inima lumina. Parul, barba, vorba ii sunt ciorchini de struguri albastri Chipul, omul din nuci. Ganduri la Veghea lui Zalmoxis de Raul Constantinescu trebuie sa ma intorc la origini la pacea mintii unita cu pacea inimii la muntele din psihic
la chihlimbarul din ochi la tacere supunere si castitate. TRIBUNUL DE PE MUNTI Lumea icoana Urlet dorul Mort amorul Viata vama Cu Dumnezeu Sade pe munte Stance carunte La sfatul sau Poporul dor Pentru pamant Pentru cuvant Moartea omor. SONETE I Vegheaza plopii an de an Marie Peste castel negru de-orfani Stapana Cobor orfani pamant inghit Marie Tristae est Terra Harzoc Latina Te rog divina saraca Regina Cobori peste spitalul mort Marie Adu balsam in iad o tu Marie Si ai mila de Nebun si de Cadana Dar mana ta ramane intre stele De ce nu poti sa vii tu sa ne mantui Cand vietile ne sunt moarte in rele? Noapte de noapte negre trepte bantui Balante trag virtuti cu pietre grele Noi te rugam Marie sa ne bantui. II Un cantec vechi din ceruri vin Marie Coboar' din munti plini de orand Marie Din ingeri mii din stele vii Marie Si imi vorbesti ma lecuiesti Marie O viata stau la templul tau Marie Si plang cu plans de cerb in rau Marie Si mult te caut in campul vechi Marie Cand te gasesc ma mantuiesc Marie Esti mai frumoasa ca o ia Marie Mai buna esti ca mama mea Marie Iar te astept tu sa ma chemi Marie Si sa ma duci peste genuni Marie
Cu gura os cu piept pamant Marie Iarasi te chem din necuvant Marie. ARDEALULUI Ardealule, Ardealule Multi iti manca malurile Transilvanie plaiu ros Geaba intalnesti pe Mos Giocurit si giocuros Mancarea ti-e doar un os Plangi Ardele blestemat De ciocoi esti blestemat. POETUL RĂZVRĂTIT ȘI POETUL NEBUN Noi si voi Ne incercuiti ca un zid Voi ati facut lumea Voi sunteti Romani Ardeleanu nu are suflet Sa munceasca pe roata o mie de ani Sa moara in Romania inca o mie Veniti in pamanturile si satele noastre Va invata dascalii si tribunii Si apoi daca se ridica Un suflet ardelean Poet razvratit poet nebun Pus la index de Parlament si intelectuali Sa moara sa moara Si haitele de oameni sa urle. Vezi Mamă m-am spânzurat Felix Rian Vezi Mamă m-am spânzurat Uite Tată am plecat Inima din piept mi-am dat Păsările m-or mâncat Dumnezo m-o blestemat Fată mult eu n-am mai fost Că m-o luat Moartea la rost Eu Copilul cel mai prost Care râde-n zi de post Și când spune Tatăl nost Moartea mult de m-ar ierta
Că n-am fost pe voia Sa Și cine s-o mai speria Să i se sperie inima De toată durerea mea Am murit și m-am tot dus Tata de spate-i adus Mama are părul fus Frate-mio plânge că nu-s Unde-i fata? Unde-s? Nu-s... CRUCEA DE CETINĂ În memoria Masacrului sovietic de la Fântâna Albă din ziua de 1 aprilie 1941. Drum printre mitraliere Pelerini prin câmp Mergem spre moarte Diavolul sfânt Ne-ngroapă în carte Iară murim Dalbi ghiocei În roșu tărâm Iată-ne miei. Tortura Sabia îmi spintecă ochii Sabia îmi spintecă pieptul Crește plânsul mamei Dochii Mi-am pierdut în lume dreptu Și de-o fiu să fiu pământ Nu-s pământ de roșu vis Voi să știți bietu-mi cuvânt Ci-s pământ negru ucis. Luminii Tu lumină luminată Ochi de zeu palmă stelată Spune-mi mie cin’ ți-i tată Odată sau Niciodată? Că de când nu te-am văzut Și de când nu te-am privit Mama s-o făcut năut Bucovina o murit. 75 000 Am plecat în lumea mare Bucovina-i țara mea Ca pasărea călătoare România nu-i a mea 75 000 au fost Crucii de cetini arzând Morți prin lume fără rost În ochii mei de pământ. Simplegeist
Ah tu mamă ah tu tată Ce mă feți și mă răsfeți Unde-i mintea fermecată De copil vechi minteleț Voi muri și eu o dată Dară nu voi fi uitat Îngeri vor veghea în vatră În pământul neiertat? Oameni de la sat Oameni de la sat am fost În ogoru ce-am arat Când murit-a neamul prost Acolo ne-o aruncat Dară cine o uitat Viața-i un mormânt făcut La ce bun o treierat Pentru poporul vândut. Profesorul de sat Taci troiene că ești prost Cartea știu eu pe derost Taci tu câne că ești prost Cartea știu eu pe derost Despre suferința ta Nu scrie în cartea mea Nice despre moartea ta Nu scrie în cartea mea. Dispreț Vin din veacul de dispreț Mult am îndurat măi frate Veacul porcului mistreț Moartea le-o-ntrecut pe toate Viața ne-o murit în câmp Peste mine au scuipat N-am avut nice mormânt Orașul m-o și uitat. Crucea de cetină Aici crucea a -nflorit Aici țara a murit Cap de bour cap de bou Eu îs Moldova Singur Eu În frunte clocesc un ou M-am bătut cu Dumnezeu. Paradis in sat Uite tata Ceru parca-i de icoana Salta frunza ramura Plopii-s linii Soarele e alb
De gheata. GRAMATICĂ PENTRU GRAMATICA VIEȚII În sfântul Vas Creierul Ceas Lumină Divină Moarte Stăpână. Lucian Blaga la Lancrăm 1 LUCIAN BLAGA, Idee, idee! Stea de pământ, tristă idee, mamă mormânt. MORMÂNTUL, Ascultă cuvântul, când vine vântul, moare pământul, trezește sfântul. SPIRITUL, Tăcuta harpă, neagra marcă, lumina parcă, tăcuta țarcă. LUCIAN BLAGA, Tu vină, lumină, moartă stăpână, mă ține de mână. MORMÂNTUL, Copilă, copilă, în milă e milă, caută lumină, în noaptea stăpână. SPIRITUL, Ah, cât te-am căutat, al meu păcat, mormânt preacurat, mormânt luminat. LUCIAN BLAGA, În moarte e moarte, în pământuri parte, în litere carte, în creștinism moarte.
MORMÂNTUL, Copile-ai venit, la mama-i venit, iubirea e mit, mormântu-i trăit. Dialogul SPIRITULUI cu MORMÂNTUL 2 SPIRITUL, Mormânt e lumea Și lumea un mormânt Mormânt e Biblia Cuvânt în Mormânt. SPIRITUL, Cădem în moarte Cosmic nihil O arsă carte Eram copil. MORMÂNTUL, În mușchi cuvântul Șoptește mormântul Mort e pământul După Isus smântul. SPIRITUL, Fără de viață Ultima ceață În dimineață Tristă paiață. MORMÂNTUL, Te chem în moarte Să mă ai parte Te scriu în carte Fără de moarte. SPIRITUL, Nu, eu sunt fiară Mormântul să piară Sânge în sară Ura în vară. MORMÂNTUL, Te chem în moarte Să mă ai parte Te chem în viață În noua ceață. 3 Căderea NEGURII NEGURA, O, tu străine Vino la mine În munții ruine Din urâciune. NEGURA, Ascultă, ascultă Bezna e multă
Munte murit Bord nesfințit. NEGURA, E timpul luminii Din nopțile vinii Să vină străinii În sufletul vinii. 4 Lucian Blaga ridicându-se din Mormânt MORMÂNTUL, Te du în lume La lume spune Cei fără nume Copile nebune. (LUCIAN BLAGA tace) Cortina.
MOGOȘ ȘI MAZILU
Aiudul si Auschwitzul
Lumină din vină Fată preacurată Lună stăpână Mamă-nmiresmată Dumnezău-o muritu Marii s-or rugare Ceru prăbușitu În ochi de Fecioare.
Si Krisna i-a spus karma. Mai Aiudo groapa rece Cine-n lume te intrece? Auschwitz cu cuptoarela Roma cu duioarele? Auschwitz tu fratele mieu Ce stii tu de Dumnezeu? Ce stii tu de al meu dor? Ca iou vreu dor ca sa mor. Turnul Turnul de os Boltit frumos Turnul de lemn Tacut indemn Turnul de stei Salas de miei Turnul de dor In care mor. Unei Biblii germane Din Dacia sfanta cu sacri plopi Cerul un tub de culoare Un sah o carte si o Biblie incalcita Logica ocean.
Mor copiii Cad uciși Pleacă fiii -n păltiniș Taie brazii Toți călăii Curge sânge Sar dulăii Gropi comune Sus în munți Ochi închiși În sfinte nunți. Luna și Mama
AVRAM IANCU NEBUN Domnului profesor de fizică Badiu Iancu, nepot de soră de al lui Avram Iancu. Lung îi drumul moților Dar mai lung al morților Transilvanie ruptă roată Tu bătăi Bată-i să-i bată. VOIEVODUL DE ALBA IULIA Mihai Creștinul Se numea odată Copilul trist Fără de tată Fără popor Fără solie Doar Dumnezeu Privire vie. COL ULP TRA AUG DAC SARM
ROMANORUM SUMUS AETERNA CIVITATE ANIMA UT HUMUS FLORIS LATINITATE SACRUM CHRESTUS AMOR MORS LIBERTATIS MOXIS SILVAE MOR VINUM LACRIMA PANIS.
Ardealul tras pe roata Cu Romania toata Zdrobit sub plug de sange Mintit in carti de plangeri Grau omorat in vatra Porumb-ngropat in piatra Inflorit cu duhul vechi van Gogh mancand curechi.
GRI NEUTRU
ICOANĂ PE STICLĂ
În biserica turn de pază Îngeri cu aripi gri veghează Pictorul e-n piața lumii Chemat n-apoi de plânsul Mumii.
Cavalerul trac străpunsă Bălaurul dac Leule zeule Îngeri să dăsfac Calului alb Cerbule verbule.
Moisei
MESTERUL
+++++++++ ++++ +++ ++++++ ++++++...
Ciopleste lacrimi in lemn inzeite patimi in semn Si fluiere si linguri si cant si rabdare de sfant.
CIMITIRUL POEME SCRISE-N PIATRA DUHURI VORBIND IN VANT OASE CENUSA-N VATRA TACERE LA MORMANT ADUC COPII LUMINI MAMA E IN PAMANT SINGURI CA NISTE CANI – FURTUNA SI AVANT. TRAGEREA PE ROATA Roata hora romaneasca roata crunta ungureasca roata graului s-a painii strapunsa biserica mainii fost de roate Ardealu plin sangele ne e venin noi facutum drumuri ziduri si muritum rupti pe griduri. PAMANT SCHINGIUIT
RUGACIUNE Creierul bolta Inima-nalta Cerul uitat Ochiu bărbat Tacere mare Ghioc de soare Ger timpuriu Iarasi inviu. VOTUL ROMAN Arunc cu votul Grec ce sunt Pentru istorie Pentru pamant Merg prin zapada Prin ocari Ceru ma vada
Umblu pe mari. AUTOPORTRET INTERIOR In mine-i intuneric de iad Inaltimi de orga in mine Acvile ce urla vrabii ce cad Dincolo de rau si bine In mine e tacere si moarte si urlet de fiara Mintea mi-e deschisa carte Si plansul de ceara. DESTEAPTA-TE FELIX Stau privind peretele domol Cu crestetu-ntr-o rana ametit Bistrian de ganduri imi trec prin ochi Si vad vrun ce fara sa stiu ce vad Ochi mi se zvanta sub palma grea Imi sunt doua nuci pline de miez Sunt un bun copil cu viata rea Stau iar privind in gol - visez. ZARCA In zarca m-am pocait In zarca m-am spovedit Si in zarca am sa mor Numarandu-mi dor cu dor Cat ii lumea asta roata Toata ii numa o zarca Si in zarca nu-i lumina Decat inima stapana. EUROPA Candva Europa era o padure De la mari la mari Fara orase fara Moloh Doar o mare padure Un loc al pacii si intelepciunii Bucuria gasita in poieni Scanteile din foc devenind stele Si noi parintii nostri si ei parintii lor. RUSINEA Domnului Profesor Radu Vancu. Rusinea este dor si cant Lumea de razbati In inima ta tacand plangand
De tot mai singur cati Stai intr-un loc si-ti amintesti Prieteni mii trecand Mintea ti-e magic Ipotesti Si toti se sting in gand Ramai si tu-n rusinea ta De Chrestus rusinat De cruce ca el stai flamand Martir fii pentru sat In satul vechi vorbesti rugand Si singur stai ades Sezi rusinat si sangerand Si te uiti in eres. LAZAR SAINEANU Telal de basme l-am vazut vorbind frumos ca-n carte Batran si tanar nevazut viu si fara moarte. LIMBA CLOPOTULUI O data la o mie de ani limba clopotului ne suna in frunte adormiti in ger ca in legendele negre sufletele ne sunt biserici naruite cu Dumnezeu pribeag intrand la vecernie. MUIEREA E-o muiere ca oricare o muiere-n lumea mare si barbatu ii muri si se si imbolnavi cine-o creste fiii mei fii mei ca niste miei pe preut nu il lasa se ruga la Precesta Si spunea m-am vindecat Plans-am plans-am rau curat O-ntrebau, Te-ai vindecat? Zicea greu, Nu m-am lasat. Dmitri Shostakovich - Waltz No. 2
Vii valsuri sub Kremlinul rubiniu. FATA DECAPITATA. LEGENDA PENTICOSTALA Demult demult in alti ani rai cine mai stie sortii sai era-ntr-un sat o momarlana pe care o strigau tu Ana. cu Domnul se dragosti Ana innebuni In sat lumea-se vorbi ca Ana innebuni popa o-nfiera cu crucea mosu tuica bea cu butea. Ana innebuni cu Domnul se dragosti Fata mea sa nu te duci ca ne faci de ras la curci fata merse si veni taica capul ii tai'. Cu Domnul se dragosti Ana innebuni. Plange taica fata-i moarta Mergi la Lainici de te iarta Fata me sa pocai Pocaieste-te si tu. Ana innebuni Cu Domnul se dragosti Cu Domnul se drăgosti Ana ĂŽnnebuni.
Obsesie si dementa deceniului 1944-1964 Sunt veacuri repetitive vise urate reflectandu-se in oglinda generatiilor uraste-ti prietenii si vinde-ti fratii obsedante decenii recurente rusinea unui popor blestemul unei istorii homo homini lupus si negustorii cinstiti urla sa moara sa moara sa moara. HONTERUS. LEGENDA Vigilate et orate orice ardelean un frate Turnul Roman piatra neagra Biserica Romana Neagra Avva cu par negru pana.
NOUA DREAPTA
Aurel
Tu vino cu noi la lupta dar de nu crezi ca noi te batem - suntem hitleri pentru maine Ducele cu buza rupta Noi zidim violenta noii ere
Cazu steaua pe benedinctini lumina din cer si din batrani Dalb mesteacan rasarit vechi brad sacru mortflorit.
RUSIA Jele Rusia sufletul lumii tarina zavorata la sanul mumii Maica - in deochi vorbeste-mi Cu ochi in isop ceteste-mi.
LUCIAN BLAGA LA CLUJ Melc in cochilia albastra plange lebada maiastra moartea are chip de om sub al boltii sfinte dom totul are inteles iubirea e un eres Cluj rosu in soarele aztec
Sfantul Lucian deveni metec.
drum de dor si sange?
Inviere
CU PUTREDĂ MÂNĂ
Zalmoxis vine din mormant Romanul cade in pamant Copiii au aripi si plete Norii au inceput sa fete.
Cât fui închis uitai liturghia mă afurisi și împărăția dar am o credință de craniu-n tărână îl caut pe Cristos cu putredă mână.
BISERICA ȘI CIMITIRUL
PRICEASNA MAMEI
Biserica cimitir Cad stăpânii fir cu fir Cimitirul templu mare Îngerii să tăbărare Morții vii și vii morți Margarete rupte-n sorți.
Sta mama-n odaie si plange ades n-ar vrea ca sa planga dar doru-i da ghes toti au uitat-o barbatu-i murii fata-i pleca si se pustini unde esti mama unde esti fata unde esti fata unde esti mama?
CRIȘAN ÎN TEMNIȚĂ ÎN TEMNICIOARĂ CRIȘAN AMĂGIT GATA SĂ MOARĂ ȘEDE MINȚIT MÂNI M-OR LUA PE ROATĂ M-OR DA CORBI M-OR MÂNCA MUMA O VEDEA TOT CE-A MAI AVUT TOT CE I S-A DAT CU FIRU ȚESUT S-A SPÂNZURAT.
HEATHCLIFF In lumea lui tacere in lumea lor fiere a mers tot pamantul cristosul si sfantul.
RAGNAROK
SONETUL III
Am sezut intre meri in uda trista livada de devenii mar Pleiade ma vada cine va pune securea la radacina mea cine din pamantul meu ma va alunga si cand voi ajunge-n cer pe ce drum voi plange drum de piatre si fier
Ma rog sa-mi vii Marie Doamna mea Carte-ti trimit din temnita de piatra Sfanta coboara pe frunte-mi mana ta In sala de tortura cerul latra Doamne ma uita frange-aceasta vioara Alunga-ma din rai dar schimba-mi viata Veti ramane doar tu si dimineata Cazut in pamant piatra de moara Tu vezi Marie dorul greu de moarte Pe care l-ai cerut mama sub cruce Noi doua priviri scrise-ntr-o carte
In drum spre cer sonetul trist ma cruce Vazand cum cerul mi-e pulberi de sate Cruce de fier de lemn de piatra duce.