CARTE DE RUGĂCIUNI Felix Rian Constantinescu 2016 MOTTO „Acești bieți supuși români, care sunt fără îndoială cei mai vechi și mai numeroși locuitori ai Transilvaniei, sunt atât de chinuiți și încărcați de nedreptăți de oricine, fie ei unguri sau sași, că soarta lor într-adevăr, dacă o cercetezi, este cu adevărat de plâns (...). Nu mă mir că pământurile lor sunt rău lucrate, căci doar cum ar putea fi altfel când omul de la o zi la alta nu e sigur de posesiunea sa și trebuie să fie zi de zi și poate în fiecare ceas la lucrul domnului său. Altfel, națiunea are într-adevăr spirit; neașezarea ei vine desigur din nenorocirea ei.” Împăratul Iosif al II-lea, Austria. „Fericite auguste împărate! (...) Națiunea română este cu mult cea mai veche dintre națiunile Transilvaniei din vremea noastră, întrucît este lucru sigur și dovedit, pe temeiul mărturiilor istorice, al unei tradiții niciodată întrerupte, a asemănării limbii, datinilor și obiceiurilor, că ea își trage originea de la coloniile romane aduse la începutul secolului al doilea de către împăratul Traian, în nenumărate rînduri, în Dacia, cu un număr foarte mare de soldați veterani, ca să apere Provincia. Urmașii lui Traian Augustul au stăpînit Dacia cîteva secole. Sub a lor neîntreruptă stăpînire, în această Provincie a fost răspîndită și credința creștină după ritul bisericii răsăritene prin străduința episcopilor Protogen, Gaudențiu, Niceta și Theotin, mai ales în secolul al IV-lea, după cum ne-o arată această întreagă istorie bisericească. (...) Cînd ungurii, către sfîrșitul secolului al IX-lea, sub ducele (lor) Tuhutum, au năvălit în părțile Transilvaniei, locuitorii romani ai acestor (părți) se numeau cu numele, schimbat, de vlahi, după mărturia celui mai vechi scriitor al Ungariei, Anonymus, notarul regelui Béla: în fruntea lor se afla în clipa aceea ducele lor propriu, Gelu, cu putere supremă, nenorocos însă în lupta la care a pornit cu ungurii spre apărarea patriei sale, de vreme ce în acea luptă el și-a pierdut și domnia și viața. (...) Atît istoria Patriei cît și istoria romană ne arată că românii au locuit în părțile Transilvaniei desigur cu multe secole înainte de a fi venit ungurii, și, cînd ei, pierzînd în luptă pe propriul lor duce Gelu, nu s-au mai împotrivit ungurilor, ci mai curînd, de bunăvoia lor, prin
chiar acest fapt au admis de la sine pe unguri la conlocuirea cu dînșii, la concetățenie, ca și la comunitatea drepturilor regnicolare. Ungurii au fost mulțumiți cu această liberă și spontană acțiune a românilor, și amîndouă neamurile și-au găsit în concetățenie și în comunitatea drepturilor fericirea lor, pe care n-au voi s-o încreadă sorților unui război ulterior, de al cărui sfîrșit nesigur amîndouă trebuiau să se teamă. (...) Că sașii au venit în părțile Transilvaniei în secolul al XII-lea, (iar) armenii și bulgarii în secolul al XVII-lea și că au obținut (și ei) admisiunea, ne mărturisesc, afara de istorie, privilegiile și diplomele principilor. Mai rămîn germanii, cetățeni ai Patriei, care, după cum ne-o dovedește de asemenea istoria, au venit în Provincie mai ales pe la sfîrșitul secolului al XVII-lea cu armata fericitului împărat Leopold și au obținut admisiunea exact în același fel în care (au obținut-o) și ungurii, care au venit pe la sfîrșitul secolului al IX-lea. (...)” Supplex Libellus Valachorum „„Înaintarea literaturii române și cultura poporului român în deosebitele ramuri prin studii, elaborare și editare de opuri, prin premii și stipendii pentru diferitele specialități de ltiință și arte și alte asemenea. Asociația va avea un președinte, un vicepreședinte, un secretar-prim, un secretar, un bibliotecar, și arhivar, un casier, un controlor - toți aleși pe trei ani.” ASTRA, Sibiu. *** Voi Mă chemați la templu Eu vă chem la sat. Pâinea eroilor La Cluj îmi plăcea să stau în Cimitirul Eroilor Singur Printre crucile soldaților români, maghiari, nemți, ruși Crucile Revoluției Eram la cimitirul român din Primul sau Al Doilea Război Mondial Când un om m-a oprit Mi-a spus
Nu vă supărați Poate vreți să primiți aceasta Și mi-a dat pâine, pateu și mi se pare roșii Nu aveam ce mânca la cămin Am mai trăit o zi Cu pâinea eroilor. COPIII FAC CUNOSTINTA CU GULAGUL Doamna a plecat puțin și ne-a spus să o asteptăm pe hol Ne-am spus să deschidem ușa Dietei Cavalerilor ne izbeam cu umărul în usă și apoi ne-a chemat doamna directoare și ne-a pus diafilm cu Păcală care trăgea ușa după el. COPIII MERG SA INTALNEASCA IUBIREA noi Copiii din grupa doamnei Ronai mergem cu doamna La sala mare să îi vedem pe Lizuca și pe Toto La teatrul pentru copii. COPIII FAC CUNOSTINTA CU IEPURII Era cam toamna anului 1987 Copiii au mers la doamna Ronai Acasă să vadă iepurii albi și gri negri și roșii frații pisicilor închiși în zăbrele cât niște sicrie pentru iepuri. COPIII FAC CUNOSTINTA CU MOARTEA Era poate Primavara lui 1988 De Înviere noi Copiii din grupa mare am fost duși încolonați
de doamna Ronai la cimitir să vedem păpădiile mari și galbene și fluturii albi. PLÂNSUL REGINEI Viața se petrece pe o tablă de șah. Lumea e un portulan Spun marii geografi Sunt patru târguri și-un ciolan Și banii olografi Un targ mai mare unul mic Un Iad și-un Paradis Cu elefanți războiul punic În drum catre abis Era o fată două fete Și-o Vergină Regină Fata dintâi porni să certe Cea bună să se-nvină Veni în calea lui Tocilă În calea lui veni Și pentru el și Sarsailă Pentru ei muri Acum statuie-i fata-n târg Tocila e plecat Dama de vița s-a-nnegrit Regina plânge-n sat. OCHII LUI ZAMOLXE Spitalului de la Zam. Zalmoxis înseamna urs în zale, adică melc. Ochii lui Zamolxe sunt doi melci
Morți în peșteră Zalmoxis e un tău cosmic Degetele îi scot ochi de bour Genunchii îi sunt pietre sparte Cade în noapte Zamolxe Cu inima lumină. Părul, barba, vorba îi sunt ciorchini de struguri albaștri Chipul, omul din nuci. Gânduri la Veghea lui Zalmoxis de Raul Constantinescu trebuie să mă întorc la origini la pacea minții unită cu pacea inimii la muntele din psihic la chihlimbarul din ochi la tăcere supunere și castitate. TRIBUNUL DE PE MUNTI Lumea icoană Urlet dorul Mort amorul Viața vamă Cu Dumnezeu Șade pe munte Stânce cărunte La sfatul său Poporul dor Pentru pămant Pentru cuvânt Moartea omor. SONETE MARIANICE
II Veghează plopii an de an Marie Peste castel negru de-orfani Stăpână Cobor orfani pământ înghit Marie Tristae est Terra Harzoc Latina Te rog divină săracă Regină Cobori peste spitalul mort Marie Adu balsam în iad o tu Marie Și ai mila de Nebun și de Cadana Dar mâna ta rămâne între stele De ce nu poți să vii tu să ne mântui Când viețile ne sunt moarte în rele? Noapte de noapte negre trepte bântui Balanțe trag virtuți cu pietre grele Noi te rugăm Marie să ne bântui. III Un cântec vechi din ceruri vin Marie Coboar' din munți plini de orând Marie Din îngeri mii din stele vii Marie Și îmi vorbești mă lecuiești Marie O viață stau la templul tău Marie Și plâng cu plâns de cerb în râu Marie Și mult te caut în câmpul vechi Marie Când te găsesc mă mântuiesc Marie Ești mai frumoasă ca o ia Marie Mai bună ești ca mama mea Marie Iar te aștept tu să mă chemi Marie Și să mă duci peste triremi Marie Cu gura os cu piept pământ Marie Iarăși te chem din necuvânt Marie. IV Mă rog să-mi vii Marie Doamna mea Carte-ți trimit din temnița de piatră Sfântă coboară pe frunte-mi mâna ta În sala de tortură cerul latră Doamne mă uită frânge-această vioară Alungă-mă din rai dar schimbă-mi viața Veți rămane doar tu și dimineața Căzut în pamant piatra de moară
Tu vezi Marie dorul greu de moarte Pe care l-ai cerut mamă sub cruce Noi două priviri scrise-ntr-o carte În drum spre cer sonetul trist mă cruce Văzând cum cerul mi-e pulberi de sate Cruce de fier de lemn de piatră duce. ARDEALULUI Ardealule, Ardealule Multi iți mînca dealurile Transilvanie plaiu roș Geaba întâlnești pe Moș Giocurit și giocuros Mâncarea ți-e doar un os Plângi Ardele blestemat De ciocoi ești blestemat. POETUL RĂZVRĂTIT ȘI POETUL NEBUN Noi și voi Ne incercuiti ca un zid Voi ați făcut lumea Voi sunteți Români Ardeleanu nu are suflet Să muncească pe roată o mie de ani Să moară în România încă o mie Voi veniți în pământurile și satele noastre Vă învață dascălii și tribunii Și apoi daca se ridică Un suflet ardelean Poet răzvratit poet nebun. Vezi Mamă m-am spânzurat Vezi Mamă m-am spânzurat Uite Tată am plecat Inima din piept mi-am dat
Păsările m-or mâncat Dumnezeu m-o blestemat Fată mult eu n-am mai fost Că m-o luat Moartea la rost Eu Copilul cel mai prost Care râde-n zi de post Și când spune Tatăl nost Moartea mult de m-ar ierta Că n-am fost pe voia Sa Și cine s-o mai speria Să i se sperie inima De toată durerea mea Am murit și m-am tot dus Tata de spate-i adus Mama are părul fus Frate-mio plânge că nu-s Unde-i fata? Unde-s? Nu-s... CRUCEA DE CETINĂ În memoria Masacrului sovietic de la Fântâna Albă din ziua de 1 aprilie 1941. Drum printre mitraliere Pelerini prin câmp Mergem spre moarte Diavolul sfânt Ne-ngroapă în carte Iară murim Dalbi ghiocei În roșu tărâm Iată-ne miei. Tortura Sabia îmi spintecă ochii
Sabia îmi spintecă pieptul Crește plânsul mamei Dochii Mi-am pierdut în lume dreptu Și de-o fiu să fiu pământ Nu-s pământ de roșu vis Voi să știți bietu-mi cuvânt Ci-s pământ negru ucis. Luminii Tu lumină luminată Ochi de zeu palmă stelată Spune-mi mie cin’ ți-i tată Odată sau Niciodată? Că de când nu te-am văzut Și de când nu te-am privit Mama s-o făcut năut Bucovina o murit. 75 000 Am plecat în lumea mare Bucovina-i țara mea Ca pasărea călătoare România nu-i a mea 75 000 au fost Crucii de cetini arzând Morți prin lume fără rost În ochii mei de pământ. Simplegeist Ah tu mamă ah tu tată Ce mă feți și mă răsfeți Unde-i mintea fermecată De copil vechi minteleț Voi muri și eu o dată Dară nu voi fi uitat
Îngeri vor veghea în vatră În pământul neiertat? Oameni de la sat Oameni de la sat am fost În ogoru ce-am arat Când murit-a neamul prost Acolo ne-o aruncat Dară cine o uitat Viața-i un mormânt făcut La ce bun o treierat Pentru poporul vândut. Profesorul de sat Taci troiene că ești prost Cartea știu eu pe derost Taci tu câne că ești prost Cartea știu eu pe derost Despre suferința ta Nu scrie în cartea mea Nice despre moartea ta Nu scrie în cartea mea. Dispreț Vin din veacul de dispreț Mult am îndurat măi frate Veacul porcului mistreț Moartea le-o-ntrecut pe toate Viața ne-o murit în câmp Peste mine au scuipat N-am avut nice mormânt Orașul m-o și uitat. Crucea de cetină Aici crucea a
-nflorit Aici țara a murit Cap de bour cap de bou Eu îs Moldova Singur Eu În frunte clocesc un ou M-am bătut cu Dumnezeu. Paradis in sat Uite tata Ceru parca-i de icoana Salta frunza ramura Plopii-s linii Soarele e alb De gheata. GRAMATICĂ PENTRU GRAMATICA VIEȚII În sfântul Vas Creierul Ceas Lumină Divină Moarte Stăpână. Lucian Blaga la Lancrăm 1 LUCIAN BLAGA, Idee, idee! Stea de pământ, tristă idee, mamă mormânt. MORMÂNTUL, Ascultă cuvântul, când vine vântul,
moare pământul, trezește sfântul. SPIRITUL, Tăcuta harpă, neagra marcă, lumina parcă, tăcuta țarcă. LUCIAN BLAGA, Tu vină, lumină, moartă stăpână, mă ține de mână. MORMÂNTUL, Copilă, copilă, în milă e milă, caută lumină, în noaptea stăpână. SPIRITUL, Ah, cât te-am căutat, al meu păcat, mormânt preacurat, mormânt luminat. LUCIAN BLAGA, În moarte e moarte, în pământuri parte, în litere carte, în creștinism moarte. MORMÂNTUL, Copile-ai venit, la mama-i venit, iubirea e mit, mormântu-i trăit. Dialogul SPIRITULUI cu MORMÂNTUL 2 SPIRITUL, Mormânt e lumea Și lumea un mormânt Mormânt e Biblia Cuvânt în Mormânt. SPIRITUL, Cădem în moarte Cosmic nihil
O arsă carte Eram copil. MORMÂNTUL, În mușchi cuvântul Șoptește mormântul Mort e pământul După Isus smântul. SPIRITUL, Fără de viață Ultima ceață În dimineață Tristă paiață. MORMÂNTUL, Te chem în moarte Să mă ai parte Te scriu în carte Fără de moarte. SPIRITUL, Nu, eu sunt fiară Mormântul să piară Sânge în sară Ura în vară. MORMÂNTUL, Te chem în moarte Să mă ai parte Te chem în viață În noua ceață. 3 Căderea NEGURII NEGURA, O, tu străine Vino la mine În munții ruine Din urâciune. NEGURA, Ascultă, ascultă Bezna e multă Munte murit Bord nesfințit. NEGURA, E timpul luminii Din nopțile vinii
Să vină străinii În sufletul vinii. 4 Lucian Blaga ridicându-se din Mormânt MORMÂNTUL, Te du în lume La lume spune Cei fără nume Copile nebune. (LUCIAN BLAGA tace) Cortina. Aiudul și Auschwitzul
Măi Aiudo groapă rece Cine-n lume te întrece? Auschwitz cu cuptoarelă Roma cu duioarele? Auschwitz tu fratele mieu Ce știi tu de Dumnezeu? Ce știi tu de al meu dor? Că iou vreu dor ca să mor. Turnul Turnul de os Boltit frumos Turnul de lemn Tăcut îndemn Turnul de stei Sălaș de miei Turnul de dor În care mor. Unei Biblii germane Din Dacia sfântă cu sacri plopi
Cerul un tub de culoare Un șah o carte și o Biblie încâlcită Logica ocean. MOGOȘ ȘI MAZILU Mor copiii Cad uciși Pleacă fiii -n păltiniș Taie brazii Toți călăii Curge sânge Sar dulăii Gropi comune Sus în munți Ochi închiși În sfinte nunți. Luna și Mama Lumină din vină Fată preacurată Lună stăpână Mamă-nmiresmată Dumnezău-o muritu Marii s-or rugare Ceru prăbușitu În ochi de Fecioare. AVRAM IANCU NEBUN Domnului profesor de fizică Badiu Iancu, nepot de soră de al lui Avram Iancu.
Lung îi drumul moților Dar mai lung al morților Transilvanie ruptă roată Tu bătaie Minte lată. VOIEVODUL DE ALBA IULIA Mihai Creștinul Se numea odată Copilul trist Fără de tată Fără popor Fără solie Doar Dumnezeu Privire vie. COL ULP TRA AUG DAC SARM ROMANORUM SUMUS AETERNA CIVITATE ANIMA UT HUMUS FLORIS LATINITATE SACRUM CHRESTUS AMOR UT MORS LIBERTATIS MOXIS SILVAE MOR VINUM LACRIMAE PANIS. GRI NEUTRU În biserica turn de pază Îngeri cu aripi gri veghează Pictorul e-n piața lumii
Chemat n-apoi de plânsul Mumii. Moisei +++++++++ ++++ +++ ++++++ ++++++ CIMITIRUL POEME SCRISE-N PIATRĂ DUHURI VORBIND ÎN VÂNT OASE CENUȘĂ-N VATRĂ TĂCERE LA MORMÂNT ADUC COPII LUMINI MAMA E ÎN PĂMÂNT SINGURI CA NIȘTE CÂNI – FURTUNĂ ȘI AVÂNT. TRAGEREA PE ROATA Roata hora romaneasca roata crunta ungureasca roata graului s-a painii strapunsa biserica mainii fost de roate Ardealu plin sangele ne e venin noi facutum drumuri ziduri si muritum rupti pe griduri. PAMANT SCHINGIUIT Ardealul tras pe roată Cu Ungrovlahia toată Bour mort sub plug de sânge Mințit în cărți de plângeri Grâu martirizat în vatră
Porumb îngropat în piatră Înflorit cu duhul vechi Zugravii mâncând curechi. ICOANĂ PE STICLĂ Cavalerul trac străpunsă Bălaurul dac Leule zeule Îngeri să dăsfac Calului alb Cerbule verbule. MEȘTERUL Cioplește lacrimi în lemn înzeite patimi în semn Și fluiere și linguri și cânt și răbdare de sfânt. RUGĂCIUNE Creierul boltă Inimă-naltă Cerul uitat Ochiu bărbat Tăcere mare Ghioc de soare Ger timpuriu Iarași înviu. VOTUL ROMAN
Arunc cu votul Grec ce sunt Pentru istorie Pentru pământ Merg prin zăpadă Prin ocări Ceru mă vadă Umblu pe mări. AUTOPORTRET INTERIOR În mine-i întuneric de iad Înălțimi de orgă în mine Acvile ce urlă vrăbii ce cad Dincolo de rău și bine În mine e tăcere și moarte Și urlet de fiară Mintea mi-e deschisă carte Și plânsul de ceară. DEȘTEAPTĂ-TE FELIX Stau privind peretele domol Cu creștetu-ntr-o rană amețit Bistrian de gânduri îmi trec prin ochi Și vad vrun ce fara să știu ce văd Ochi mi se zvantă sub palma grea Îmi sunt două nuci pline de miez Sunt un bun copil cu viața rea Stau iar privind în gol - visez. ZARCA În zarcă m-am pocăit În zarcă m-am spovedit Și în zarcă am să mor Numărându-mi dor cu dor Cât îi lumea asta roată
Toată îi numa’ o zarcă Și în zarcă nu-i lumină Decât inima stăpână. EUROPA Cândva Europa era o pădure De la mări la mări Fără orașe fără Moloh Doar o mare pădure Un loc al păcii și înțelepciunii Bucuria găsită în poieni Scânteile din foc devenind stele Și noi părinții noștri și ei părinții lor. RUȘINEA SATULUI Domnului Profesor Radu Vancu. Rușinea este dor și cânt Lumea de răzbați În inima ta tacând plângând De tot mai singur cați Stai într-un loc și-ți amintești Prieteni mii trecând Mintea ți-e magic Ipotești Și toți se sting în gând Rămai și tu-n rușinea ta De Chrestus rușinat De cruce ca el stai flămând Martir fii pentru sat În satul vechi vorbești rugând Și singur stai ades Șezi rușinat și sângerând Și te uiți în eres. LAZĂR ȘĂINEANU
Telal de basme l-am văzut vorbind frumos ca-n carte Bătrân și tânăr nevăzut viu și fără moarte. TUDOR Tudore Mândrule Cântule Sfântule Ortule Mortule Domnule Omule. LIMBA CLOPOTULUI O dată la o mie de ani limba clopotului ne sună în frunte adormiți în ger ca în legendele negre sufletele ne sunt biserici năruite cu Dumnezeu pribeag intrând la vecernie. MUIEREA E-o muiere ca oricare o muiere-n lumea mare și barbatu îi muri și se și imbolnavi Cine-o crește fiii mei Fii mei ca niște miei
Pe preut nu îl lăsa Se ruga la Precesta Și spunea m-am vindecat Plâns-am plâns-am râu curat O-ntrebau, Te-ai vindecat? Zicea greu, Nu m-am lasat. Waltz No. 2 Vii valsuri sub Kremlinul rubiniu. FATA DECAPITATĂ. LEGENDĂ PENTICOSTALĂ Demult demult în alți ani răi cine mai stie sorții săi era-ntr-un sat o momârlană pe care o strigau tu Ană. cu Domnul se drăgosti Ana înnebuni În sat lumea-se vorbi că Ana înnebuni popa o-nfiera cu crucea moșu țuică bea cu butea. Ana înnebuni cu Domnul se drăgosti Fata mea să nu te duci că ne faci de râs la curci fata merse și veni taica capul îi tăi'. Cu Domnul se drăgosti Ana înnebuni. Plange taica fata-i moartă Mergi la Lainici de te iartă Fata me să pocăi Pocăiește-te și tu.
Ana înnebuni Cu Domnul se drăgosti Cu Domnul se drăgosti Ana înnebuni. RUSIA Jele Rusia sufletul lumii țarina zăvorâtă la sânul mumii Maica - în deochi vorbește-mi Cu ochi în isop cetește-mi. Obsesie și demență deceniului 1944-1964 Sunt veacuri repetitive vise urâte reflectându-se în oglinda generațiilor urăște-ți prietenii și vinde-ți frații obsedante decenii recurente rușinea unui popor blestemul unei istorii homo homini lupus și negustorii cinstiți urlă să moară să moară să moară. HONTERUS. LEGENDĂ Vigilate et orate
orice ardelean un frate Turnul Roman piatra neagră Biserica Romană Neagră Avva cu păr negru pană. Aurel Căzu steaua pe benedinctini lumină din cer și din batrani Dalb mesteacăn răsărit vechi brad sacru mortflorit. LUCIAN BLAGA LA CLUJ Melc în cochilia albastră plânge lebăda măiastră moartea are chip de om sub al bolții sfinte dom totul are înțeles iubirea e un eres Cluj roșu în soarele aztec Sfântul Lucian devenit metec. Înviere Zalmoxis vine din mormânt Românul cade în pamant Copiii au aripi și plete
Norii au început să fete. BISERICA ȘI CIMITIRUL Biserica cimitir Cad stăpânii fir cu fir Cimitirul templu mare Îngerii să tăbărare Morții vii și vii morți Margarete rupte-n porți. CRIȘAN ÎN TEMNIȚĂ ÎN TEMNICIOARĂ CRIȘAN AMĂGIT GATA SĂ MOARĂ ȘEDE MINȚIT MÂNI M-OR LUA PE ROATĂ M-OR DA CORBI M-OR MÂNCA MUMA O VEDEA TOT CE-A MAI AVUT TOT CE I S-A DAT CU FIRU ȚESUT S-A SPÂNZURAT. RAGNAROK Am șezut între meri în uda trista livadă de devenii măr Pleiade mă vadă cine va pune securea la rădăcina mea cine din pământul meu
mă va alunga și când voi ajunge-n cer pe ce drum voi plânge drum de pietre și fier drum de dor și sânge? CU PUTREDĂ MÂNĂ Cât fui închis uitai liturghia mă afurisi și împărăția dar am o credință de craniu-n tărână îl caut pe Cristos cu putredă mână. PRICEASNA MAMEI Stă mama-n odaie și plânge ades n-ar vrea ca să plângă dar doru-i dă ghes toți au uitat-o barbatu-i murii fata-i plecă și se pustini unde unde unde unde
ești mamă ești fată ești fată esti mamă?
HEATHCLIFF În lumea lui tăcere în lumea lor fiere
a mers tot pământul cristosul și sfantul.
POCĂITUL
Merge acasă pocăitul românii nu-i țin trăitul stă cu bătrâna la foc satul petrece el cată în foc și trece o viața spânu bătrânu satu-l petrece să dusă bătrânu. GHERLA
Spune spune pocăite de esti sfânt ce cați aice de tu crezi în Dumnezeu
de ce-i ești copilul rău? BISERICA IOBAGILOR
Biserica de piatră arde de cuvânt romanii stau pe vatră muierile-n pământ vorbește azi Cristosul venit din alte ere alb e tot Salașul minte orice durere. VECERNIE
Fac vecernie în casă demonu-ntristat mă lasă focul arde suspinând cetesc și tac și scriu cuvânt. FLUIERUL Fluier din munte Fluier de nuntă Fluier din carte
Fluier de moarte Fluier Fluier Fluier Fluier
din nuntă de munte de carte din moarte.
JALE
Jale mi-i să plec d-acasa plopu-n urmă să imi iasa jele mi-i de negru murg printre pietre sus în burg. CRUCEA STREIULUI
De mult trăsai o cruce streiul Streiului mă duce steiul dorului gridul boarelui ochiul zimbrului plânsul varului cruce frântă
zei cuvântă cruce spartă cruce moartă. INSCRIPȚIE
PRIETENII M-OR TRĂDAT PĂRINȚII M-OR JUDECAT DUMNEZEU M-O ÎNGROPAT ȚINTIRIMU M-O UITAT. WILLIAM SHAKESPEARE
William Cuceritorul William Scutură Sulița sub soarele anglu în cruce malteză de la Stratford la Londra și înapoi singuratate în tăcerile veghei.
COMUNISMUL ROMAN
poporului român. Fiare ce-și mănâncă fiii Fii ce-și batjocor părinții Românie stele mii te privesc cu ochii Sfinții mult dor ai adus în lume demon rău fără de nume ne-ai facut de chin în lume și-ai ucis românul nume. ROMÂNIA MODERNA
tatălui meu. Poduri de fier bani de aur cer fără cer tăcere tezaur noi închisori în temple vechi oameni ce mor ca vinul vechi. REX HUNGARORUM
Tu fiu al lui Iancu Matia Rege să-ți doinesc cântu
cel fără de lege Din iobagi și sărbi pe tronul maghiar ți-otrăviră șărpi românescul har acum Tu la Cluj pe-ntregul Ardeal ne dai învăț din al morții bal cel mai mare Rege al Ungariei Mari latin otrăvit de nobili barbari Drag fiu al lui Iancu Matia Rege hai sa-ți doin cântu cel fără de lege. EROUL DE LA STALINGRAD AMINTIRII OSTAȘULUI ROMÂN PAIC ȘTEFAN PLUTONIER ÎN ARMATA A 3-A A GENERALUI DE ARMATĂ PETRE DUMITRESCU COMBATANTĂ ÎN BĂTĂLIA ȘI ÎNCERCUIREA DE LA STALINGRAD ȘI COTUL DONULUI. + ZĂPADĂ DE SÂNGE ȘI CERUL PLÂNGE BRUN CONVOI STOI BLAC STOI EXTERMINAREA NU-I DE MÂNCAREA GLOANȚE ÎN CAP
MORMÂNT FĂRĂ VRAC CERCUL POLAR ÎN URM-AM LĂSAT RUSUL BARBAR M-A EXPLOATAT FRAȚII-OR MURIT DE RUSU CÂINIT DRACU SĂ-I IE DIN ȚARA ME. CERUL ROMÂNESC
Bourului. Veșmânt al Fecioarei înzăpezit de plânsetul mioarei zdrobit Din Sighet in Braila același cer Marin Preda și Nila în ger. GHEORGHE DOJA
Ia cleștele smulge-i limba limba care-a-nvațat colinda
taie-i nasul scoate-i ochii infidelul babei Dochii pune-l pe tronul Încins mesteacănul cesta nins. PAGANINI COPIL
Prietenului din copilĂrie Radu Vancea, care Îmi vorbea ades de Niccolo Paganini. Un biet copil scripcar Hainele-i sunt rupte Mării lumii far Cu buzele cusute Geniu în mizerie Mâini pentru altă viață Beat de idei puzderie Suflet de dimineață. MANEA NUMA BINE V-AM FĂCUT ȘI MEREU VOI M-AȚI FUTUT MAI CHEMAȚI PE CINEVA DOAR DOAR EU M-OI M-OI SPÂNZURA
ȘI-OȚI FURA ȘI CASA MEA ȚIGĂNIE DE CACA. CAPUL
Ghici mici ce mi-i capu? Visele vârâte-n sacu. TEMPLUL
TEMPLE TRISTE PĂRĂDUITE COLOANELE NĂRUITE PREOȚII OMORÂȚI DUMNEZEII COBORÂȚI... DOLIU
Mama carte moartă moarte mă-nnegresc înnebunesc cobor în vânt urc în mormânt
și din pământ vorbesc cuvânt. CETĂȚILE SACRE
Lui Robert. Roți de lumină soare de mină griduri de cânt dave-n cuvânt altare crăpate răbojuri uitate torna torna fratre fără de moarte. DESCÂNTEC
poetului moiseian Ioan Ivașcu Mesteacăn frânt Noapte de smânt Murg alergat În negru păcat Tu m-ai iertat Și m-ai luminat Cu frunze de jar Tăcere de har Mesteacăn alb Mesteacăn dalb.
III
Judeii, Romanorum, Graecis, Thraces, Scythes Secunda vita caeleste et aeternam Imperium e lux et vulgus beati Via aqua est aetheris tristae panem Tu plangit bebis lux perpetua Libertus sculptura tacet marem.
Revizioniștilor... Principatele Române Mâncă sare mâncă pâne Se jelesc rupte în patru Plânge târgu plânge satu Românie sfâșiată Câni te sfâșie te latră Vergină descoperită Tu Românie iubită. FATA IUBEATA A fost o fata margarint Zisa fata iubeata Cat a trait tot a iubit In sat de fum si ceata Azi in ceasul vietii La ce-am trait? Am batranit De ce traiesc iubetii? CONSTANTIN CEL MIC Printul Constantin cel Mic Fara imperiu in troian
Hristos i-e sangele de vin Are chipul scris pe ban Face minuni cu mana sacra Ii vorbesc mortii din pamant Imparat lasat la vatra 11 apostoli ii cuvant. TATĂ MURIND Doarme în patul ei Doamnei cu miei Privește în noapte Chipuri de lapte Privește pe cer Stele ce pier. FATA CU ICOANĂ
Stă la masă Și învață Cu nesărutată Față La icoană stă Privește 'ncet se roagă Duh primește. DOUA CEPE. FABULA
Ceapa rosie vine-acasa pe portita greu se lasa Greu mi-i prin strainatate Ceapa alba Ceapa frate Ma batjocuresc strainii spun ca-s rea scot ochiul painii spune tu surata hăi cum ramasi si cum te dăi
Eu is tinuta in cinste plang romanii -n bob de linte. PÂINEA ȘI ȚUICA. FABULĂ
Pe mine mă face mama râd copiii plânge mama spuse Pâinea tristă-n drum eu am la oricine drum Pe mine mă face tata râde lumea plânge tata zice Țuica lânga drum și iou am la oricine drum. HORA
Insangerat Ardeal Mori azi sus in deal In hora la mijloc Biserica de foc Rotile de fier Creierii t-i cer Ardeal azi ai sa mori Si ai sa inflori. UNUI PLOP
Plop leganat de vant plop rupt la pamant Frunzele tale mormant tacerea ta duh sfant. CANTECUL ROBILOR
Internilor din spitalul de la Paclisa. Sub bolta trist cantec cani fara pantec deasupra e bal val dupa val cautam lumina marie stapana deasupra e bal val dupa val.
FOAMEA SI BATAIA. FABULA
dedicata unei Pisici sarmane Ma Bataie crunta esti statu Foamea la povesti Ba tu Foame ma intreci as manca si pietre reci. SEZATOARE
lui Glad Berindei Omul e un abis vorbitor si singuratatea il cheama la vorba in el parintii sunt cartea mortilor pleaca se-ntoarce in alb cer vechi Corbu asadar sa vorbim inca un mileniu si inca o mie de ani sa adastam in limba felix philosophicum bestiam homo de ce traim nu stim duhule sfinte din guri ne curg cuvinte.
COLINDUL BOLII
In camp de soc Colind bolind Ma opresc in loc In amurg sfint Si zicu cu foc Doamne care-ai dat Care ai trimeas Tu nu ai ertat Nici al mieu necas Cat au fost de reu Te tie Dumnezau Ca nu m-ai iertat Si la cani m-ai dat Viata m-ai mancat De viu ingropat. CÂNDEA ȘI CÂNDREȘ
Cândreș frate Hai ne-om Bate Pentru Țară Și Cetate De-om Muri Ne-or zugrăvi
Doamne Temple Or zidi. CRUCIAȚII ROMÂNI
PLINĂ ȚARA E DE CRUCI DE PĂMÂNT ȘI DE NĂLUCI MIRCEA-N COZIA IANCU-N URȘI DOJA MORT CU OCHII SCURȘI ȚĂRANI CNEJI MORȚI ÎN BISERICI COPII BLÂNZI
SECERÂND FERIGI. BASTARDUL FRANCEZ
Prima atestare documentară a localităţii Pui este din anul 1426, ca domeniu aparţinând unei familii de origine franceză, pe nume Puly. http://www.primaria-pui.ro/ Vine Prințul Noaptea-n Sat Să Să Simtă Mai bărbat Naște Anca Pruncu Blând Și-l Duce La popă Sfânt Naște Ana Pui De aur
Și-l îmbracă -n foi De laur. Duhuri și păcat
O Părinte Lumea nu e Pentru mine Nici cetatea-ți Căzută În ruine Nu te Doresc Părinte Cetatea Mea Mi-e-n minte Duh mort Pentru Tine Doamne Nimeni Ca mine.
BARONUL NEGRU
A fost un om Mult se bătea Pentru rumânii Ce-ntâlnea Beat și bătut Și încernut Prinț în sat Crier bogat A strâns mâna La-mpărat Beat și bătut Și încernut Cuțit în inimă Primi Baronul negru 'nnebuni Beat și bătut Și încernut Mergea pe drum Citea la stele Cearnă cunună Și obiele Beat și bătut Și încernut
Rușinit Și înjosit A pierdut tot Ce-a iubit Beat și bătut Și încernut Norod rumân Nevastă rea Cum îi mănânci Tu inima. Liceul german Vechi burg mort în amurg Tineri bătrâni bistrieni români înțelepciune scrisă în carte și iubire fără de moarte. NENEA RĂDUCU
Din Război Până-n Aiud Cu Isus Și creier crud Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit În zăvoare L-au băgat Cu spini L-au încununat Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit Lacrimi sânge A scuipat Nimeni nimic N-a știat Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit Nea Răducu Criminalu Cruciatul Mort în valu Refren. Ochii din cap I-au strivit
Toată viața A doinit Poet viu În închisoare Și mort pentru Lumea mare. FOSILĂ VIE Cântul mântul cântul smântul plânsul spânzul plânsul dânsul. Fata tânără Fată tânără Băiat Stau la Margine De sat Apăi spune Fată când? Când om Merge în Mormânt. Spune Fată Mă iubești Ori numa Mă Amăgești?
Apăi spune Fată când? Când om Merge în Mormânt. Eu Băiete Mult te Țiu Plânge Muma A pustiu Apăi spune Fată când? Când om Merge în Mormânt. În lume De om Pleca Luna de Ne-o cununa Apăi spune Fată când? Când om Merge în Mormânt. PRICEASNA MAMEI Sta mama-n odaie si plange ades n-ar vrea ca sa planga dar doru-i da ghes toti au uitat-o barbatu-i murii fata-i pleca si se pustini.
Priceasnă Dumnezeu cu Sfântul Petre Vinu sara pe la vetre Doamne-n Steauă unde mergi Nu-mi vezi ochii în obezi? Eu mă duc în Luna mare Și să-mi țineți Sărbătoare Lumea voastă o trăi Cât pe mine m-oți primi Sufletul mi-e fără capăt Gura mi-e izvor cu șoapăt Veți muri și veți trăi Cât în lume suferi Eu mă duc în Luna mare Și să-mi țineți Sărbătoare Lumea voastă o trăi Cât pe mine m-oți primi Te rugăm nu ne lăsa Că ni-e lumea tot mai grea Pâini-n oțet de eți muia Veți avea inima mea. Ponorul în Livadă Boce ponorul Duce dorul Duce duhuri Boce ciuhuri Măr rotat Înger bărbat Blestemat Și înrugat
Moare floarea Lăcrămioara Vine moartea Și-mi ia partea Măr rotat Înger bărbat Blestemat Și înrugat. TRAIAN ÎN TUFIȘURI Plânge Traian în tufișuri Și -și mărturisește visuri Doina sfântă -l însoțește România -și spovedește. Cățelușul negru Merge-n drum Cam ostenit Nime-n uliți L-a primit O să meargă În alt sat
De mâncare ce-a aflat? O ocară și Un băț De la câini albi De răsfăț Prietenie ce-a Primit? O piatră și un Os de la omul cu Folos. MICA VRĂJITOARE Carul lumii Răsturnat Urlă porcii În palat Chiar Christosul A murit Lumea mult A-nnebunit Să vedem dacă Există Dumnezeu Mort în Batistă Chiar Christosul A murit Lumea mult A-nnebunit De-i departe Dumnezeu Să-l vedem Pe fiul său.
PROSTUL SATULUI La-nceput de an Stă-n câmp Și să uită la Pământ Vara este-n Țintirim Și citește Frații Grimm Toamna cântă Apucat Nu vra fată De-nsurat De Crăciun A-nnebunit Singurul Nespovedit. Îngerului Îngere Vino Aici Mușuroiul De Arnici Te roagă Copiii Mici Mâna Plină de Furnici.
Cartea citită în bancă De la plus La integrale Știința este Foarte mare Dacă le pui În balanță Cartea în sicriu E clanță Citește copile -n bancă Mărturisitor Și pankăr. MILESCU MILESCU PELERIN PE JOS SPRE PEKIN ROMÂN CĂTRE CHIN ÎMPĂRATU-L AȘTEPTĂ BLÂND MILESCU SE CERTĂ IARTĂ DAR MĂRIA TA EU MĂ-NCHIN LA MAMA MEA. SCRISOARE CĂTRE KENDEFFI Eu sunt cânele turbat eu sunt câine răsculat
ce-ai făcut cu-al meu barbat spune fata de-mparat râul tot tu ai arat și pădurea ai tăiat capuri negre-ai retezat munții toți tu ai lăsat copiii tu ne-ai mâncat tu vrei doar să fii bogat spune os de împărat. TIGROAICA DIN CSEJTE Voivodița Garofița Erzsebet
Ez mintelet După centurii De crime După urlet De prea bine Copila Înnebuni Fete simple Omorî Cine este Vinovat Maica mamă De-mpărat Or boierii în serai Ce-au făcut Iadul în Rai? EGLOGA GRECO-CATOLICĂ Război sfânt Se purtă În Translivania Sfântă Tunuri în Vechi zidiri Discursuri În tractir Un Ideal Născut Român -- maghiar Durut. PARA BELLUM
Unul grec Altul latin Dușmănie Între câini Nu-ți vinde Poporul tău Nu uita Cristosul tău Când ajungem În mormânt Noi suntem Celași pământ. EMBARGO Cuvinte libere Spunând adevărul După Război Război după Război Noi am învățat O viață nouă Și Lumea cuvânt nou Embargo, embargo Stomace leneșe Ne refuză dreptul La lapte praf Copiilor inamicului Copiilor cruciadelor Și te întreb Copil din Lumea Nouă
Ești fericit? Te întreb Copil Din lumea bună Pentru ce trăiești? Trăiești, trăiești... Ne-au dăruit un Lifestyle nou Embargo Embargo, embargo În lumea-ntreagă Embargo. APARTHEID CARE E NUMELE PĂMÂNTULUI? IERUSALIM? ORI BABILON? CARE E NUMELE OMULUI? ÎNGER SAU ANIMAL? CINE POATE SPUNE? NUMELE PĂMÂNTULUI PERLEI ALBASTRE ESTE CETATEA?
SATUL, BURGUL DEPOZITUL, CIMITIRUL ORI APARTHEID NEGRU APARTHEID? DEȘTEAPTĂ-TE AMERICA VISUL AMERICAN MERGE ÎNAINTE OBOSIT PORNOGRAFIC SAMUEL VISEAZĂ DATORITĂ TOXINELOR AVRAAM E MORT EVANGHELIA ȘI BANUL SUNT UNA ALBUL E ALB ȘI NEGRUL E NEGRU CONSTITUȚIA ÎNSEAMNĂ RĂZBOI LIBERTATEA CAPITAL CONTINENTELE MOARTE CUBA GAZA MAȘINA MÂNCÂND COPIII FLĂMÂNZI AI LUMII ȘI BĂTRÂNII DEGERAȚI AI LUI D-ZEU. ICONOCLASM A VENIT LA MINE IUBITA ȘI MI-A SPUS SFĂRÂMĂ-ȚI ICOANELE SUNT NEADEVĂR VOM DĂRÂMA BISERICUȚELE PĂGÂNE ARDE-MI FOTOGRAFIA MI-A SPUS
VOM UCIDE ARTA CA DOAR DUMNEZEU SĂ EXISTE ȘI ATUNCI AM ZDROBIT ICOANELE AM NIMICIT BISERICILE DUCILOR NEGRI ȘI I-AM ARS FOTOGRAFIA ÎN AMFORA ROȘIE A CREIERULUI MEU. BANII SE ADUNĂ BANII -N CÂMP HAI SĂ FACEM UN MORMÂNT ÎNGROPĂM AICIA ȚARA NIMENI NE ÎNFRUNTE FALA NOI SUNTEM BANII DE AUR CIOCĂNIȚI ÎN IAD DE-UN FAUR ÎNGROPĂM AICIA ȚARA NIMENI NE ÎNFRUNTE FALA NOI SUNTEM BANII DE-ARGINT AM ROBIT ÎNTREG PĂMÂNT ÎNGROPĂM AICIA ȚARA NIMENI NE ÎNFRUNTE FALA
NOI SUNTEM BANII D-ARAMĂ NOI NU DĂM LA NIME SAMĂ ÎNGROPĂM AICIA ȚARA NIMENI NE ÎNFRUNTE FALA SE ADUNĂ BANII -N CÂMP HAI SĂ FACEM UN MORMÂNT. CIMITIRUL ÎNTINȘI MORȚII ÎNGROPAȚI MULT SUNT PLÂNȘI MULT SUNT UITAȚI CÂND O VINI DUMNEZEU O-NVIA ȘI TATĂL MEU CÂND O VINI PRECESTA O-NVIA ȘI MAMA MEA. DEȘTEAPTĂ-TE BISERICĂ DEȘTEAPTĂ-TE DEȘTEAPTĂ-TE DEȘTEAPTĂ-TE DEȘTEAPTĂ-TE
BISERICĂ.. PATRIARHE PASTORE NUNȚIU
DEȘTEAPTĂ-TE FRACE
DEȘTEAPTĂ-TE POCĂITE DEȘTEAPTĂ-TE FREEMIND DEȘTEAPTĂ-TE COPILE.. Brâncoveanu Brâncovene Ce-ai făcut? Pe sultan L-ai întrecut Vino tu la Cartea mea Lasă-ți Mănăstirea ta Că de nu Copiii-ți tai Mie ori la câini Îi dai Constantine Brâncovan Ești rumân Sau ești roman? La Târgoviște -ai plecat Țara ai dus În păcat Ai moșii Și vrei palate Tu păgâne Vrei dreptate? La Viena ai Plecat În Veneția Bani ai dat Pe Necredinciosul
Toma L-ai lăsat Să fugă-n Roma Ți-ai luat Citheră și liră Flaute Și pianină În Ardeal Tu câne ghiaur Ai bătut Bănuți de aur Eu sultane Te iubesc Poporul Nu-mi părăsesc La toți capuri Le-au tăiatu Și-n mare Aruncatu. NOAPTEA DE 1 SPRE 2 FEBRUARIE 2017 Unul se roagă altul dă bolovani Și Dragnea vede Că se dă de pe bani. România-i balamuc Mai bine decât ospiciu Ascultați ce vă zic Șarpe Chiciurescu. COPILUL ZUGRAVULUI DE BISERICI Prietenă mică În adolescență Am avut un prieten Prof de temperanță
Nu știu despre sine Decât presupuneri Munca înseamnă bani Frescele culori De unde a venit Unde merge nu știu Dar el știe totul Și pe el nu-l știu. AROMÂNUL ȘI NĂRODUL FRATE AROMÂN VENIT UN NĂROD A ÎNTÂLNIT EU FRATE NU VOI SĂ MĂ BAT NICIE SUFLETUL SĂ-MI CAT ROMÂNIA AM VENIT FERI CĂ TE-AM ÎNTÂLNIT TRICOLORUL MULT IUBESC ȘI NORODUL ROMÂNESC ȘI NĂRODUL A GRĂIT ȘI NĂRODUL A JELIT AROMÂNU-I FRATE SFÂNT IARĂ EU SUNT
DOAR PĂMÂNT. CRONICA RIMATĂ DE LA PĂCLIȘA Hei, c-a fost un om odat Pe-aici mare împărat Nicolae I Cândea Care-a stabilit orânda El cu turcii s-a bătut Și-a primit to ce-a avut Mihail Întâi zis Cândea Cândea I și Ioan Cândea Și apoi Ioannu Cândreș Ce se
ruga fără greș Au ajuns Mult prea Bogați În biserici și ducați Stavrofore au luat pe bani Și au strâns la gologani Dar Cândreșu a murit La români a revenit Au avut întreg pământ Și l-au cărat în mormânt Deci ascultă basna toată Și te roagă Preacurată.
BARABA SPÂNZURAT Pe care Întemnițat Îl vreți iară Lepădat? Pe Baraba pe Baraba Care-a Omorât cu laba Nice îl vreți Pe Isus Care a venit De sus? Pe Baraba Pe Baraba Care a ucis Cu laba Și Baraba Înfruntat S-a dus și S-a spânzurat. DOMNIȘOARA POGANY Domnișoara Pogany Ce pe Brâncuși Îl iubi Fată de vampir Turbat Care-a chinuit Un sat Domnișoara Pogany
Ce cu Brâncuși Se iubi Fată de vampir Părat Care-a îngropat Un sat. RUGĂCIUNE RUGĂCIUNEA ESTE GÂND E FURTUNĂ ȘI AVÂNT DACĂ-N RUGĂ AM GREȘIT DUMNEZEU NE-A MIRUIT. - SFÂRȘIT. -