Cartea batjocorită (carte de rugăciuni naționale) - Rian by Constantinescu Felix-Gelu

CARTEA BATJOCORITĂ (Carte de rugăciuni naționale) Felix Rian Constantinescu 2016-2017

Fur Elise

MOTTO „Acești bieți supuși români, care sunt fără îndoială cei mai vechi și mai numeroși locuitori ai Transilvaniei, sunt atât de chinuiți și încărcați de nedreptăți de oricine, fie ei unguri sau sași, că soarta lor într-adevăr, dacă o cercetezi, este cu adevărat de plâns (...). Nu mă mir că pământurile lor sunt rău lucrate, căci doar cum ar putea fi altfel când omul de la o zi la alta nu e sigur de posesiunea sa și trebuie să fie zi de zi și poate în fiecare ceas la lucrul domnului său. Altfel, națiunea are într-adevăr spirit; neașezarea ei vine desigur din nenorocirea ei.” Împăratul Iosif al II-lea, Austria. „Fericite auguste împărate! (...) Națiunea română este cu mult cea mai veche dintre națiunile Transilvaniei din vremea noastră, întrucît este lucru sigur și dovedit, pe temeiul mărturiilor istorice, al unei tradiții niciodată întrerupte, a asemănării limbii, datinilor și obiceiurilor, că ea își trage originea de la coloniile romane aduse la începutul secolului al doilea de către împăratul Traian, în nenumărate rînduri, în Dacia, cu un număr foarte mare de soldați veterani, ca să apere Provincia. Urmașii lui Traian Augustul au stăpînit Dacia cîteva secole. Sub a lor neîntreruptă stăpînire, în această Provincie a fost răspîndită și credința creștină după ritul bisericii răsăritene prin străduința episcopilor Protogen, Gaudențiu, Niceta și Theotin, mai ales în secolul al IV-lea, după cum ne-o arată această întreagă istorie bisericească. (...) Cînd ungurii, către sfîrșitul secolului al IX-lea, sub ducele (lor) Tuhutum, au năvălit în părțile Transilvaniei, locuitorii romani ai acestor (părți) se numeau cu numele, schimbat, de vlahi, după mărturia celui mai vechi scriitor al Ungariei, Anonymus, notarul regelui Béla: în fruntea lor se afla în clipa aceea ducele lor propriu, Gelu, cu putere supremă, nenorocos însă în lupta la care a pornit cu ungurii spre apărarea patriei sale, de vreme ce în acea luptă el și-a pierdut și domnia și viața. (...) Atît istoria Patriei cît și istoria romană ne arată că românii au locuit în părțile Transilvaniei desigur cu multe secole înainte de a fi venit ungurii, și, cînd ei, pierzînd în luptă pe propriul lor duce Gelu, nu s-au mai împotrivit ungurilor, ci mai curînd, de bunăvoia lor, prin chiar acest fapt au admis de la sine pe unguri la conlocuirea cu dînșii, la concetățenie, ca și la comunitatea drepturilor regnicolare. Ungurii au fost mulțumiți cu această liberă și spontană acțiune a românilor, și amîndouă neamurile șiau găsit în concetățenie și în comunitatea drepturilor fericirea lor, pe care n-au voi s-o încreadă sorților unui război ulterior, de al cărui sfîrșit nesigur amîndouă trebuiau să se teamă. (...) Că sașii au venit în părțile Transilvaniei în secolul al XII-lea, (iar) armenii și bulgarii în secolul al XVII-lea și că au obținut (și ei) admisiunea, ne mărturisesc, afara de istorie, privilegiile și diplomele principilor. Mai rămîn germanii, cetățeni ai Patriei, care, după cum ne-o dovedește de asemenea istoria, au venit în Provincie mai ales pe la sfîrșitul secolului al XVII-lea cu armata fericitului împărat Leopold și au obținut admisiunea exact în același fel în care (au obținut-o) și ungurii, care au venit pe la sfîrșitul secolului al IX-lea. (...)” Supplex Libellus Valachorum „„Înaintarea literaturii române și cultura poporului român în deosebitele ramuri prin studii, elaborare și editare de opuri, prin premii și stipendii pentru diferitele specialități de ltiință și arte și alte asemenea. Asociația va avea un președinte, un vicepreședinte, un secretar-prim, un secretar, un bibliotecar, și arhivar, un casier, un controlor - toți aleși pe trei ani.” ASTRA, Sibiu. Psalmul 136 1. La râul Babilonului, acolo am șezut și am plâns, când ne-am adus aminte de Sion. 2. În sălcii, în mijlocul lor, am atârnat harpele noastre. 3

3. Că acolo cei ce ne-au robit pe noi ne-au cerut nouă cântare, zicând: "Cântați-ne nouă din cântările Sionului!" 4. Cum să cântăm cântarea Domnului în pământ străin? 5. De te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea! 6. Să se lipească limba mea de grumazul meu, de nu-mi voi aduce aminte de tine, de nu voi pune înainte Ierusalimul, ca început al bucuriei mele. 7. Adu-ți aminte, Doamne, de fiii lui Edom, în ziua dărâmării Ierusalimului, când ziceau: "Stricațil, stricați-l până la temeliile lui!" 8. Fiica Babilonului, ticăloasa! Fericit este cel ce-ți va răsplăti ție fapta ta pe care ai făcut-o nouă. 9. Fericit este cel ce va apuca și va lovi pruncii tăi de piatră. “Copile drag de ce ai rătăcit Prin lumea de păcat De-atata timp Eu te-am chemat să vii Dar tu M-ai ignorat Iubirea Mea va ține până-n veci Dar nu uita că-s drept Eu am să spun Mereu te-am asteptat Dar tu M-ai ocolit Vino acum nu amâna Ziua de mâine nu se știe dacă va mai fi Încrede-te în Cel ce a promis Că vei fi mântuit.” (RAZE DE SPERANŢĂ)

AVRAM IANCU NEBUN

Deal roșu muri Moșu merg câmpul pe mântul. TATĂL ȘOBOLAN Motto Acum 13 ani o fată a scris o poezie de o mie de strofe cu titlul ANATEMA pe care după aceea a rupt-o. Tatăl șobolan Satan Harfa de tumori Cuțitele galaxii Urâciunea pustiirii Urletele junglei Moartea Nu este lumină În familie Mândria-întuneric Sinuciderea copilului. RUGACIUNE

Doamne n-ai avut mila de mine Te-ai purtat ca si c-un caine Pentru cum tu te-ai purtat Singur tu te-ai rastignat. STANTE SFINTE 5

OSSIAN, GHILGAMES, NICĂ LA MASA DE SCRIS, SIBELIUS, CHOPIN, BEETHOVEN, MORMANTUL LUI MOZART, PAUL CONSTANTINESCU, ENESCU, BELA BARTOK, TARJA, LOUIS ARMSTRONG, CONFUCIUS, BRANCUSI, EMINESCU, LENAU, MACEDONSKI, BLAGA, NOR ROSU, PAVAROTTI, LADY DI, JFK si MLK, VICTOR HUGO, IOANA D ARC, AVRAM IANCU, PETOFI, PUSKIN, GOGOL, TOLSTOI, POEZIILE LUI PASTERNAK, ALFRED NOBEL, CHE, YOUSSOU, YESHUA, 2PAC, RIMARU, VILLON, CODEX BURANUS, CARMINA CATULLI, EPISTOLAE AD PONTO, EVANGELION, HORATIUS, SOKRATES, RAMA, QUETZALCOATL, VALERIUS CONSTANTINUS, MANIU, HOSSU, CORNELIU COPOSU, MELVILLE, POE, CORBUL, DANTE, CUORE, BRANCOVENII, GHICITORUL, RUMI, DJAFAR, MOISE, BOSCH, LINDA, MAHABHARATA, PERSANUL, OFRA. OSSIAN Te fericesc Irlandă ferită de trupu-mi Pe anglii barbari nu-i știi triștii vikingi Oameni ai topoarelor de fier și ai mării Dar te plâng Albion sacru cuprins de Moarte - o, rege saxon - nebun în Valhalla - cu ucigașii și măscăricii Lumea moare pietrele intră în pământ A sosit sfârșitul lumii - rugați-vă, rugați-vă. Tarja

Copilul bun - între copii răi - zâmbește Mâine va fi mai rău! - între nimic și euro Tarja - fata cea cuminte în lumea fără minte O stea izvorâtă la țară - roagă-te Tarja Nu e vorba de pământ nu e vorba de cuvânt Drumul duce la schit dar nu se oprește acolo Nu e vorba nici măcar de stalin - dacă oamenii Sunt flori se nasc iar și iar - Finland vs Israel Aș vrea să-ți scriu ochii într-o carte - dacă doar Cărțile sunt fără moarte - de la cel mai înalt Munte - ești tu - și poate Apocalipsa - nu ne vom Îndreptăți - vom muri și vom trăi - aceiași... PERSANUL Cu fruntea de urs in maini Tamaie in ochi si somnul Tacerea campurilor nesfarsite 6

In noapte si durerea gandirii Filozoful acuzat in locul pars Cu pietre - poetul beat si Atavic - minaretul mut in noapte Tacerea ca moartea in rubaiat. PENTRU CEAM MURIT

PENTRU CEAM MURIT PENTRU CEAM JERFIT MURMÂNT NEO ZIDIT MULT NEO OCĂRIT PENTRU CEAM IUBEAT ȘI VIEAŢA NEAM DAT ȘI ŢARĂ AM DAT ȘI-NTÂI ÎMPĂRAT? RĂU NEO CHINUIT NEO ZAVISTUIT NEO DISPREŢUIT ȘI NEO MURUIT.

FETELE LUI MIRCEA VULCĂNESCU ȘI RADU GYR

ÎNCHISOARE CÂNT CE MOARE SUFERINŢĂ BIRUINŢĂ RUGĂCIUNE MAME BUNE PLÂNSUL FETEI DORUL TETEI AM VENIT LA ÎNCHISOARE CU O MÂNĂ DE MÂNCARE TATA-I PIATRĂ SUS ÎN CÂMP INIMILE LOR MORMÂNT ÎNCHISOARE ÎNCHISOARE CU ROMÂNU N-AI RĂBDARE ȘI CE NOI PLÂNGEM AICI AUZIM ÎN REDUIT AUZIM TĂIAT ÎN PIATRĂ ȘI ÎN CÂNTECUL DIN VATRĂ.

MONASTIREA SCÂNTULUI

MONASTIREA SCÂNTULUI LACRIMILE SFÂNTULUI ȘOPOCĂITUL VÂNTULUI TĂCUTUL CUVÂNTULUI TU EȘTI CARTE NESFÂRȘITĂ DIN DURERE IZVODITĂ FRUNTEA MEA NEMIRUITĂ MAMA MEA CEA NEMURITĂ.

COPIII FAC CUNOȘTINŢĂ CU GULAGUL Doamna a plecat puțin și ne-a spus să o asteptăm pe hol Ne-am spus să deschidem ușa Dietei Cavalerilor ne izbeam cu umărul în usă și apoi ne-a chemat doamna directoare și ne-a pus diafilm cu Păcală care trăgea ușa după el. COPIII MERG SĂ INTALNEASCĂ IUBIREA noi Copiii din grupa doamnei Ronai mergem cu doamna La sala mare să îi vedem pe Lizuca și pe Toto La teatrul pentru copii. COPIII FAC CUNOSTINTA CU IEPURII Era cam toamna anului 1987 Copiii au mers la doamna Ronai Acasă să vadă iepurii albi și gri negri și roșii frații pisicilor închiși în zăbrele cât niște sicrie pentru iepuri. COPIII FAC CUNOSTINTA CU MOARTEA Era poate Primavara lui 1988 De Înviere noi Copiii din grupa mare am fost duși încolonați de doamna Ronai la cimitir să vedem păpădiile mari și galbene și fluturii albi.

OCHII LUI ZAMOLXE Spitalului de la Zam. Zalmoxis înseamna urs în zale, adică melc. Ochii lui Zamolxe sunt doi melci Morți în peșteră Zalmoxis e un tău cosmic Degetele îi scot ochi de bour Genunchii îi sunt pietre sparte Cade în noapte Zamolxe Cu inima lumină. Părul, barba, vorba îi sunt ciorchini de struguri albaștri Chipul, omul din nuci.

Gânduri la Veghea lui Zalmoxis de Raul Constantinescu

trebuie să mă întorc la origini la pacea minții unită cu pacea inimii la muntele din psihic la chihlimbarul din ochi la tăcere supunere și castitate.

TRIBUNUL DE PE MUNŢI Lumea icoană Urlet dorul Mort amorul Viața vamă Cu Dumnezeu Șade pe munte Stânce cărunte La sfatul său Poporul dor Pentru pămant Pentru cuvânt Moartea omor.

SONETE MARIANICE II Veghează plopii an de an Marie Peste castel negru de-orfani Stăpână Cobor orfani pământ înghit Marie Tristae est Terra Harzoc Latina Te rog divină săracă Regină Cobori peste spitalul mort Marie Adu balsam în iad o tu Marie Și ai mila de Nebun și de Cadana Dar mâna ta rămâne între stele De ce nu poți să vii tu să ne mântui Când viețile ne sunt moarte în rele? Noapte de noapte negre trepte bântui Balanțe trag virtuți cu pietre grele Noi te rugăm Marie să ne bântui. III Un cântec vechi din ceruri vin Marie Coboar' din munți plini de orând Marie Din îngeri mii din stele vii Marie Și îmi vorbești mă lecuiești Marie O viață stau la templul tău Marie Și plâng cu plâns de cerb în râu Marie Și mult te caut în câmpul vechi Marie Când te găsesc mă mântuiesc Marie Ești mai frumoasă ca o ia Marie Mai bună ești ca mama mea Marie Iar te aștept tu să mă chemi Marie Și să mă duci peste triremi Marie Cu gura os cu piept pământ Marie Iarăși te chem din necuvânt Marie. IV Mă rog să-mi vii Marie Doamna mea Carte-ți trimit din temnița de piatră Sfântă coboară pe frunte-mi mâna ta În sala de tortură cerul latră Doamne mă uită frânge-această vioară Alungă-mă din rai dar schimbă-mi viața Veți rămane doar tu și dimineața Căzut în pamant piatra de moară Tu vezi Marie dorul greu de moarte Pe care l-ai cerut mamă sub cruce Noi două priviri scrise-ntr-o carte În drum spre cer sonetul trist mă cruce Văzând cum cerul mi-e pulberi de sate Cruce de fier de lemn de piatră duce. 14

PARADIS ÎN SAT

Uite tată Ceru parca-i de icoană Saltă frunza ramura Plopii-s linii Soarele e alb De gheață.

Lucian Blaga la Lancrăm 1 LUCIAN BLAGA, Idee, idee! Stea de pământ, tristă idee, mamă mormânt. MORMÂNTUL, Ascultă cuvântul, când vine vântul, moare pământul, trezește sfântul. SPIRITUL, Tăcuta harpă, neagra marcă, lumina parcă, tăcuta țarcă. LUCIAN BLAGA, Tu vină, lumină, moartă stăpână, mă ține de mână. MORMÂNTUL, Copilă, copilă, în milă e milă, caută lumină, în noaptea stăpână. SPIRITUL, Ah, cât te-am căutat, al meu păcat, mormânt preacurat, mormânt luminat. LUCIAN BLAGA, În moarte e moarte, în pământuri parte, în litere carte, în creștinism moarte. MORMÂNTUL, Copile-ai venit, la mama-i venit, iubirea e mit, mormântu-i trăit. Dialogul SPIRITULUI cu MORMÂNTUL 2 SPIRITUL, Mormânt e lumea Și lumea un mormânt Mormânt e Biblia Cuvânt în Mormânt. 16

SPIRITUL, Cădem în moarte Cosmic nihil O arsă carte Ulise copil. MORMÂNTUL, În mușchi cuvântul Șoptește mormântul Mort e pământul În Isus smântul. SPIRITUL, Fără de viață Ultima ceață În dimineață Tristă paiață. MORMÂNTUL, Te chem în moarte Să mă ai parte Te scriu în carte Fără de moarte. SPIRITUL, Nu, eu sunt fiară Mormântul să piară Sânge în sară Ura în vară. MORMÂNTUL, Te chem în moarte Să mă ai parte Te chem în viață În noua ceață. 3 Căderea NEGURII NEGURA, O, tu străine Vino la mine În munții ruine Din urâciune. NEGURA, Ascultă, ascultă Bezna e multă Munte murit Bord nesfințit. NEGURA, E timpul luminii Din nopțile vinii Să vină străinii În sufletul vinii. 4 Lucian Blaga ridicându-se din Mormânt MORMÂNTUL, Te du în lume La lume spune 17

Cei fără nume Copile nebune. (LUCIAN BLAGA tace) Cortina.

Aiudul și Auschwitzul

Măi Aiudo groapă rece Cine-n lume te întrece? Auschwitz cu cuptoarelă Roma cu duioarele? Auschwitz tu fratele mieu Ce știi tu de Dumnezeu? Ce știi tu de al meu dor? Că iou vreu dor ca să mor.

COL ULP TRA AUG DAC SARM

ROMANORUM SUMUS AETERNA CIVITATE ANIMA UT HUMUS FLORIS LATINITATE SACRUM CHRESTUS AMOR UT MORS LIBERTATIS MOXIS SILVAE MOR VINUM LACRIMAE PANIS.

Moisei

+++++++++ ++++ +++ ++++++ ++++++

CIMITIRUL I POEME SCRISE-N PIATRĂ DUHURI VORBIND ÎN VÂNT OASE CENUȘĂ-N VATRĂ TĂCERE LA MORMÂNT ADUC COPII LUMINI MAMA E ÎN PĂMÂNT SINGURI CA NIȘTE CÂNI – FURTUNĂ ȘI AVÂNT.

PĂMÂNT SCHINGIUIT

Ardealul tras pe roată Cu Ungrovlahia toată Bour mort sub plug de sânge Mințit în cărți de plângeri Grâu martirizat în vatră Porumb îngropat în piatră Înflorit cu duhul vechi Zugravii mâncând curechi.

ZARCA

În zarcă m-am pocăit În zarcă m-am spovedit Și în zarcă am să mor Numărându-mi dor cu dor Cât îi lumea asta roată Toată îi numa’ o zarcă Și în zarcă nu-i lumină Decât inima stăpână.

LAZĂR ȘĂINEANU

Telal de basme l-am văzut vorbind frumos ca-n carte Bătrân și tânăr nevăzut viu și fără moarte.

Waltz No. 2 (Poem pillatian) Vii valsuri sub Kremlinul rubiniu.

HONTERUS. LEGENDĂ

Vigilate et orate orice ardelean un frate Turnul Roman piatra neagră Biserica Romană Neagră Avva cu păr negru pană.

CRIȘAN ÎN TEMNIŢĂ

ÎN TEMNICIOARĂ CRIȘAN AMĂGIT GATA SĂ MOARĂ ȘEDE MINŢIT MÂNI M-OR LUA PE ROATĂ M-OR DA CORBI M-OR MÂNCA MUMA O VEDEA TOT CE-A MAI AVUT TOT CE I S-A DAT CU FIRU ŢESUT S-A SPÂNZURAT.

RAGNAROK

Am șezut între meri în uda trista livadă de devenii măr Pleiade mă vadă cine va pune securea la rădăcina mea cine din pământul meu mă va alunga și când voi ajunge-n cer pe ce drum voi plânge drum de pietre și fier drum de dor și sânge?

HEATHCLIFF

În lumea lui tăcere în lumea lor fiere a mers tot pământul cristosul și sfantul.

GHERLA

Spune spune pocăite de esti sfânt ce cați aice de tu crezi în Dumnezeu de ce-i ești copilul rău?

CRUCEA STREIULUI

De mult trăsai o cruce streiul Streiului mă duce steiul dorului gridul boarelui ochiul zimbrului plânsul varului cruce frântă zei cuvântă cruce spartă cruce moartă.

REX HUNGARORUM

Tu fiu al lui Iancu Matia Rege să-ți doinesc cântu cel fără de lege Din iobagi și sărbi pe tronul maghiar ți-otrăviră șărpi românescul har acum Tu la Cluj pe-ntregul Ardeal ne dai învăț din al morții bal cel mai mare Rege al Ungariei Mari latin otrăvit de nobili barbari Drag fiu al lui Iancu Matia Rege hai sa-ți doin cântu cel fără de lege.

EROUL DE LA STALINGRAD

AMINTIRII OSTAȘULUI ROMÂN PAIC ȘTEFAN PLUTONIER ÎN ARMATA A 3-A A GENERALUI DE ARMATĂ PETRE DUMITRESCU COMBATANTĂ ÎN BĂTĂLIA ȘI ÎNCERCUIREA DE LA STALINGRAD ȘI COTUL DONULUI. + ZĂPADĂ DE SÂNGE ȘI CERUL PLÂNGE BRUN CONVOI STOI BLAC STOI EXTERMINAREA NU-I DE MÂNCAREA GLOANŢE ÎN CAP MORMÂNT FĂRĂ VRAC CERCUL POLAR ÎN URM-AM LĂSAT RUSUL BARBAR M-A EXPLOATAT CU GREU M-AM ÎNTORS CU GREU AM VENIT SIBERIA-M VĂZUT ȘI AM BIRUIT.

GHEORGHE DOJA

Ia cleștele smulge-i limba limba care-a-nvațat colinda taie-i nasul scoate-i ochii infidelul babei Dochii pune-l pe tronul Încins mesteacănul cesta nins.

PAGANINI COPIL

Prietenului din copilărie Radu Vancea, care Îmi vorbea ades de Niccolo Paganini. Un biet copil scripcar Hainele-i sunt rupte Mării lumii far Cu buzele cusute Geniu în mizerie Mâini pentru altă viață Beat de idei puzderie Suflet de dimineață.

FATA IUBEAŢĂ

A fost o fată mărgărint Zisă fata iubeață Cât a trăit tot a iubit În sat de fum și ceață Azi în ceasul vieții La ce-am trăit? Am bătrânit De ce trăiesc iubeții?

CÂNTECUL ROBILOR

Internilor din spitalul de la Păclișa. Sub boltă trist cântec câni fara pantec deasupra e bal val după val cautăm lumină marie stapână deasupra e bal val dupa val.

FOAMEA ȘI BĂTAIA. FABULĂ

dedicată unei Pisici sărmane Mă Bătaie cruntă ești stătu Foamea la povești Ba tu Foame mă întreci aș mânca și pietre reci.

ȘEZĂTOARE

lui Glad Berindei Omul e un abis vorbitor și singurătatea îl cheamă la vorbă în el parinții sunt cartea morților pleacă se-ntoarce în alb cer vechi Corbu așadar să vorbim încă un mileniu și încă o mie de ani să adăstăm în limbă felix philosophicum bestiam homo de ce traim nu știm duhule sfinte din guri ne curg cuvinte.

COLINDUL BOLII

În câmp de soc Colind bolind Mă opresc în loc În amurg sfint Și zicu cu foc Doamne care-ai dat Care ai trimeas Tu nu ai ertat Nici al mieu necas Cât au fost de reu Te ție Dumnezău Că nu m-ai iertat Și la câni m-ai dat Viața m-ai mâncat De viu îngropat.

CÂNDEA ȘI CÂNDREȘ

Cândreș frate Hai ne-om Bate Pentru Ţară Și Cetate De-om Muri Ne-or zugrăvi Doamne Temple Or zidi.

CRUCIAŢII ROMÂNI

PLINĂ ŢARA E DE CRUCI DE PĂMÂNT ȘI DE NĂLUCI MIRCEA-N COZIA IANCU-N URȘI DOJA MORT CU OCHII SCURȘI ŢĂRANI CNEJI MORŢI ÎN BISERICI COPII BLÂNZI SECERÂND FERIGI.

Duhuri și păcat

O Părinte Lumea nu e Pentru mine Nici cetatea-ți Căzută În ruine Nu te Doresc Părinte Cetatea Mea Mi-e-n minte Duh mort Pentru Tine Doamne Nimeni Ca mine.

NENEA RĂDUCU Din Război Până-n Aiud Cu Isus Și creier crud Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit În zăvoare L-au băgat Cu spini L-au încununat Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit Lacrimi sânge A scuipat Nimeni nimic N-a știat Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit Nea Răducu Criminalu Cruciatul Mort în valu Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit Poet viu În închisoare Și mort pentru Lumea mare. 44

FOSILĂ VIE

Cântul mântul cântul smântul plânsul spânzul plânsul dânsul.

MILESCU

MILESCU PELERIN PE JOS SPRE PEKIN ROMÂN CĂTRE CHIN ÎMPĂRATU-L AȘTEPTĂ BLÂND MILESCU SE CERTĂ IARTĂ DAR MĂRIA TA EU MĂ-NCHIN LA MAMA MEA.

SCRISOARE CĂTRE KENDEFFI Eu sunt cânele turbat eu sunt câine răsculat ce-ai făcut cu-al meu barbat spune fata de-mparat râul tot tu ai arat și pădurea ai tăiat capuri negre-ai retezat munții toți tu ai lăsat copiii tu ne-ai mâncat tu vrei doar să fii bogat spune os de împărat.

TIGROAICA DIN CSEJTE Voivodița Garofița Erzsebet Ez mintelet După centurii De crime După urlet De prea bine Copila Înnebuni Fete simple Omorî Cine este Vinovat Maica mamă De-mpărat Or boierii în serai Ce-au făcut Din Iadu Rai?

PARA BELLUM

Unul grec Altul latin Dușmănie Între câini Nu-ți vinde Poporul tău Nu uita Cristosul tău Când ajungem În mormânt Noi suntem Celași pământ.

CIMITIRUL II

ÎNTINȘI MORŢII ÎNGROPAŢI MULT SUNT PLÂNȘI MULT SUNT UITAŢI CÂND O VINI DUMNEZEU O-NVIA ȘI TATĂL MEU CÂND O VINI PRECESTA O-NVIA ȘI MAMA MEA.

CRONICA RIMATĂ DE LA PĂCLIȘA Hei, c-a fost un om odat Pe-aici mare împărat Nicolae I Cândea Care-a stabilit orânda El cu turcii s-a bătut Și-a primit to ce-a avut Mihail Întâi zis Cândea Cândea I și Ioan Cândea Și apoi Ioannu Cândreș Ce se ruga fără greș Au ajuns Mult prea Bogați În biserici și ducați Stavrofore 51

au luat pe bani Și au strâns la gologani Dar Cândreșu a murit La români a revenit Au avut întreg pământ Și l-au cărat în mormânt Deci ascultă basna toată Și te roagă Preacurată.

BARABA SPÂNZURAT Pe care Întemnițat Îl vreți iară Lepădat? Pe Baraba pe Baraba Care-a Omorât cu laba Nice îl vreți Pe Isus Care a venit De sus? Pe Baraba Pe Baraba Care a ucis Cu laba Și Baraba Înfruntat S-a dus și S-a spânzurat.

CÂNTURILE BISERICILOR NEGRE MAMEI MELE VALERIA MĂNĂSTIREA COLŢ BISERICA PICTATĂ BISERICA DE PIATRĂ BISERICA RUGATĂ ÎNDRĂCIŢII LATRĂ CĂLUGĂRE SFÂNT ROMÂNESC CUVÂNT RÂU CE SUSURĂ FOC CE PICURĂ. Hunedoara Cântă Inidoară Biserică mioară Ev de pământ Sate mormânt Cât te-am așteptat Doamne te-am rugat O Cristoase sfânt Umblă pe pământ. Streisângeorgiu Cântă Streisângeorgiu Cavaler Sângheorghios Harfă de litere Cor de cithere Biserică albă Floricică dalbă Schit în amurg Lacrime curg. Sânpetru Cântă Sânpetre Cartea de pietre Cantă mă tată Cartea pictată Cât ești tu 54

De veche În lumea De streche. SÂNTĂMĂRIE Cântă Sântămărie Satul de slugărie Pe Cândea și Iuda Cneaz rău în Buda Cu pictură ortodoxă Te-nveșmântași Și pentru coroană Poporul ți-ai uitat. MĂNĂSTIREA PRISLOP DE LA ATHOS LA TISMANA NICODIM ȘI SFÂNTA ANA PLÂNGI ZAMFIRĂ PLÂNGI DOMNIŢĂ CÂNŢI PRISLOAPE -N ICONIŢĂ. SĂLAȘU DE SUS CÂNTĂ BISERICĂ DE IOBAGI CÂNTĂ BISERICĂ DE SĂRACI NOI NEAMUL NE-AM PIERDUT CĂ AM DAT TOT CE-AM AVUT. DENSUȘ CÂNTĂ ICOANELE ÎN DENSUȘ O CASTELULE DIN SUS CNEAZ CĂLUGĂR 55

DANIIL CASĂ TEMPLU BAN UMIL. STREI CÂNTĂ BISERICĂ DIN STREI CINE ȘTIE ANII MEI? CÂT SANGE EU AM VĂZUT CÂŢII MIRII AM LĂUT CÂŢI RUMÂNI AM BOTEZAT CÂŢII CNEJI AM ÎNGROPAT CLOPOT SFÂNT ÎN TURN GORGAN CÂNDREȘ DOMN CU CHIPUL BAN. BISERICA DIN PĂCLIȘA LA SCHITU IEU M-AM UITAT NIMENI NU-L ASCULTĂ-N SAT LA ICOANE AM PRIVIT DE SĂTENI M-AM ÎNDOIT.

IUBITUL NESĂRUTAT IUBITUL NESĂRUTAT PLÂNSETUL ÎNMIRESMAT INIMA RUPTĂ ÎN DOUĂ LACRIMA RUPTĂ ÎN NOUĂ EU LA FATĂ M-AM UITAT LOCUL MEU DIN CER I-AM DAT TIMPUL TRECE BĂTRÂNESC FATA LUI ISUS IUBESC.

HAI MĂI ŢIGANE Hai măi Tigane Muncește Mâncarea Se isprăveste Hai mă Române Cânta Să ai inimă De sfântă.

RUGĂCIUNE RUGĂCIUNEA ESTE GÂND E FURTUNĂ ȘI AVÂNT DACĂ-N RUGĂ AM GREȘIT DUMNEZEU NE-A MIRUIT.

DOMNIȘOARA POGANY Domnișoara Pogany Ce pe Brâncuși Îl iubi Fată de vampir Turbat Care-a chinuit Un sat Domnișoara Pogany Ce cu Brâncuși Se iubi Fată de vampir Părat Care-a îngropat Un sat.

Important Suflet. Lirism. Pietre de hotar. Poezie. Pădure. Divinitate. Pasiune. Divinitate. Cântec. Prietenie. Viața în doi. Iubire. Sentiment. Justiție între oameni. 28-V-1997 [poem scris în camera de internat școlar – camera 3] CFG 60

Chemare a Sfintei Ioana d'Arc în ajutorul soldatului

Isus Maria Rege al Angliei vin înaintea ta Fată a lui Isus, a Franței și Mariei care ai învins pe cumplitul rege al Angliei și îți cer ajutorul în bătălia mea de azi 61

(se spune bătălia) ajută-mă pe mine și superiorii mei să învingem fie și de a fi să murim dar tu ai putere împreună cu Maria Virgina Domnului și Isus Fiul Domnului for să ne mai ții în viață o zi îți mulțumim și ne punem săbiile inimilor înaintea ta Martiră a Bisericii și Sfântă a Îngerilor. Amin.

Acatistul lacrimilor

Vă chem pe voi lacrimi vă invoc și vă desfac în mine și peste întreg pământ plângi suflete plângi 62

poporule Lacrimi să-ți fie sufletul Pentru durerea Mea.

Cântecele pure

Cântecele pure Pe harfe de vânt Sânge și mure Ursă-n mormânt 63

Cassandră zdrobită Flori în noroi Pădure vrăjită Lumea de apoi. PENTRU CARTE DE RUGĂCIUNI (Monastirea scântului)

HIMERA

Din răsărit crunt izvorât himeră tăcută bestie tăcută Și veacul trece și ne întrece himera piere fiară și fiere. APOSTOLUL

Eu am fost întâi chemat eu am fost primul bărbat Sunt Andrei și eu vă spun mă crucificați acum Însă mâine oi înflori însă mâine oi verzi România oi potopi și pe voi 64

oi mântui. CENUȘĂ ÎN LUMINĂ

Ui cenușă În lumină A murit A mea stăpână Am rămas orfai în lume fără mumă fără nume. ARDERE DE TOT

SUNT O ARDERE DE TOT PENTRU CRISTOS SAVAOT ȘI MAI CAT O RUGĂCIUNE RUGA MEA FĂRĂ DE NUME O VENI DE OI MURI LUMEA TOATĂ OI PĂRĂSI. VULTURI DE FIER Vulturi de fier În vremuri ce pier 65

Veghind pământul Fier li-e cuvântul Noroade-au murit Copii s-au jertfit Pajere-or grăi Rumâni mântui. FAMILIA ROMÂNĂ Tu române ești creștin Mânci pâinea muiată-n vin Muierea îți poartă ie și e ca Sfântă Mărie Nu fi tu creștinu rău respinge nimic al său. ALT RĂSUNET Tu popor înmiresmat care sângele ț-ai dat nu te plâng și nu te boc nu-ți zic pace nici noroc De oi fi de n-oi mai fi de oi fi și mort oi fi

Pune mâna scrie carte popor sfânt făr de moarte Dar atâta vei trăi cât mereu te vei căi. LUMINĂ Hai copilă dă-mi lumină tu nu ai avut vro vină așa îi necazu viaței ca bucuria paiaței eu oi sânge tu oi plânge dară moartea nu ne-o stânge. MATROANA ROMANA Tu fiul Matroanei Tu pruncul Doamnei Mama ta-i piatră iar lumea o șatră mereu să te lupți să remâi în cărți 67

cartea e harfă marmura-i spartă. ICOANA Tristă icoană dăruită din pictură plămădită Ce ești tu icoană sfântă? demonul ce nu cuvântă? Icoană uriașă plânsă icoană durută și ninsă. HAȘDEU Nebun plângând geniu cuvânt fiică-n mormânt hașdeul sfânt Carte și gând dor de pământ paris și avânt poeme în vânt. TEMNIŢA BOLNAVILOR „N-am avut noroc Să stau cu frații mei” Cântec de la Zam

Noi suntem bolnavi noi suntem oameni slabi Mult am suferit până am murit. FECIOARA ROMANĂ Cânt sfânta fecioară romană minervă și ceres zeiță umană Înțelepciune și pietate povești de iubire crucificate. MAMA BEŢIVULUI O bătrânică cam puțintică c-un handralău -Mă duc să beu! Mă copile ești nebun haide mintea să-ți aduni Ea mult se roagă el trage la joagăr Și mor odată tânăr 69

și mată. MARIA CÂNDREȘA O icoană ce-am făcut și la lume am dădut Poate la ea s-o uita și mămuca mi-o picta. CERȘETORUL Eu - eu sunt Cerșetorul târgul batjocoritorul Am căutat s-ajut săracii să nu mai umble cu sacii Rău m-ați mai batjocorit dar de-acu s-a mântuit. PIATRĂ DE MORMÂNT Sunt piatra de mormânt a părinților mei sfinți Avraham și Sara și craniu voi fi. 70

ȘOIMUL PATRIEI

ȘOIMUL PATRIEI CÂNTĂ ȘOIMUL PATRIEI PLÂNGĂ PĂMÂNTUL DRACULUI PĂMÂNTUL LACULUI.

ZALMAN RABINSOHN

TATĂL FETEI ȘI-AL MIRESEI PLÂNSUL LETEI ÎMPĂRĂTESEI SÂNGE MAREA SÂNGE ŢARA PLÂNGE ZALMAN PLÂNGE LABAN.

EROUL DE LA PĂCLIȘA Spune psalmule Odată De țară Neatârnată Că nărodu O ieșit Lângă schit S-o priponit Lângă schit El s-o rugat Plânge maica La-mpărat Pentru libertate -n vulg Copită de negru Murg.

DEȘTEAPTĂ-TE BISERICĂ

DEȘTEAPTĂ-TE BISERICĂ.. DEȘTEAPTĂ-TE PATRIARHE DEȘTEAPTĂ-TE PASTORE DEȘTEAPTĂ-TE NUNŢIU DEȘTEAPTĂ-TE BOACĂ DEȘTEAPTĂ-TE POCĂITE DEȘTEAPTĂ-TE FREEMIND DEȘTEAPTĂ-TE COPILE..

ZBOR

SINGUR ÎN ICOANA PRESSE-PAPIER ÎMI PRIVESC CHIPUL ÎN OCHIUL TĂU CERUL ÎNNORAT DE PLUMB DUMNEZEU VOI MERGE VA VENI ANUL ÎN CARE VOI MERGE ÎN MOARTE PE PICIOARELE MELE CĂLĂUZIT DE CEI TĂCUŢI ȘI DE CEI MORŢI PÂNĂ ATUNCI TRĂIESC DAR ALTCINEVA TRĂIEȘTE ÎN MINE CREIERUL MEU BOLNAV CREIERUL MEU ANGELIC.

KRISTALNACHT ÎN MINE SUNT SINAGOGI CU VITRINELE SPARTE DE CRISTOS OCHII TĂCIUNI ROȘII DE OŢEL NEGRU ACOPERIT DE FUNINGINE SUNT UN CREMATORIU ASASINÂND SUFLETUL UMANITĂŢII PLÂNG CU LACRIMI DE PLUMB TOPIT CE NU MAI CURG O STATUIE DE BRONZ UNDEVA PE O GRĂMADĂ DE GUNOI LA MINE AU VENIT TOŢI CEI MORŢI CEI VII ȘI CEI NEVII I-AM VĂZUT PE TOŢI CHEMÂND MOARTEA CU OCHI DE ZEI NU NU MAI VREAU SĂ TRĂIESC VOI SĂ DEVIN CADAVRU CÂND VOI FI MURIT ȘI VOI FI FOST PUTRED SE VA SPUNE DESPRE MINE AICI A FOST UN URIAȘ UN CĂPCĂUN DIN VECHIME MORŢII S-AU TEMUT DE EL EU NU VOI MAI AUZI SAU NU VOI MAI ASCULTA VOI PUTREZI ÎN PĂMÂNTUL MAMEI MELE.

SUNT ACEST POPOR

SUNT ACEST POPOR BUN ȘI MULTICOLOR SUNT ACEASTĂ LUMINĂ NĂSCUTĂ DIN LUMINĂ VĂ ROG NU MĂ UCIDEŢI E RUGĂCIUNEA MEA VĂ ROG NU MĂ APRINDEŢI E RUGĂCIUNEA MEA.

ANA BLANDIANA. Un proces al comunismului

1. Cheie de lemn Ruptă în semn Biserică frântă Temniță sfântă 2. Cimitir negru Tristețe allegro Infern fără cap Românul Harap 3. Eu te-am Bătut Eu te-am Născut.

CUVINTELE APOSTOLULUI

NU VOI VENI ÎN MAREA TRADIŢIE DE DINAINTEA MEA NU VOI FACE BUCATA DE PÂINE VIN VOI VENI VORBIND DESPRE NOAPTEA CARE SE ÎNTOARCE IAR CU IAR CA O FIICĂ ALUNGATĂ VOI VORBI DESPRE LACRIMI CARE SUNT STELE ÎN OCHII OAMENILOR ȘI COPIILOR ȘI ÎN OCHII USCAŢI ȘI MARI AI BĂTRÂNILOR VOI VORBI DESPRE TĂCERE NU DESPRE ICOANE CARE SUNT UNA ȘI VOI VORBI DESPRE MINE CARE NU SUNT NU POT NU AM PUTUT FI ISUS.

TACI PĂRINTE

TACI PĂRINTE DOAMNE SFINTE PANA CÂND TU AI VENIT VIAŢA MEA S-A PRĂPĂDIT TACI PĂRINTE LASĂ RUGA OCHII NOȘTRI ÎS MURUGĂ FATA NOASTRĂ TE-O JELIT C-UN ŢARAN NI S-O NUNTIT TACI PĂRINTE TACI DIN GURĂ CÂND DAI CUMINECĂTURĂ TACI PARINTE TACI IUBITE MARIA SĂ-ŢI DEA CUVINTE. ĂSTA NE FIE VERDICTUL VINOVĂŢIA ȘI SCRISUL. CARTEA BATJOCORITĂ. Testament poetic

Eram la o carieră de piatră Și i-am dus Patronului Memorialul Durerii M-a costat vreo 60 de Lei Eu făceam 30 Și fratele mijlociu Mi-a dat cartea la câini S-o rupă și s-o batjocorească Cartea mea batjocorită. [Barajul] Lac sărat, lac sărat Roagă-te să fii iertat Lac sărat, lac sărat Roagă-te să fii iertat 80

Apă, multă apă Îl apasă acum, Apă neagră, rece Bate vechiul drum Satul e pustiu e rece și umed Gâlgâie a morțiu apa din fântână. Colind cimitirul Beat De apa neagră Care mă înghite Cruci verzui Cruci albastre Cruci negre Cruci negre pământ roșu pământ greu. Iar sus sus de tot Văd o cruce albă pe-un lăcaș creștin. Biserică de lemn De lemn de gorun. Biserică de piatră De piatră din munte. Biserică de oameni [De baci și frățâni] Ai apă-n altar Și pești… Un somn solitar Veghează icoana [Sântului Cuvânt Pe sfărmat Mormânt] pictată cu lacrimi pictată cu gânduri cu roșu de sânge pe-un scut de barbar. Unde-nainte stăteau Moșnegii Acum odihnesc Racii ursuzi și mustăcioși Ce privesc tot înapoi În locul unde demult s-adunau fetele mari [rămăsără doar scoicile 81

Parcă salbe desprinse din Părul lor] Urc scările unde era corul Rămas din Bizanț Cu bănci lungi de [mesteacăn Acum cântă doar broaște] Către Dumnezeu Lac sărat, lac sărat Lacrimile te-au săpat Lac sărat, lac sărat Ai făcut un păcat Lac sărat, lac sărat Clopotele nu mai bat Lac sărat, lac sărat Dumnezeu te-a și iertat Lac sărat, lac sărat… Felix 25-VI-1997 H.H. Latină Mă spargeți... pentru voi, un arheolog e doar acela ce vrea să găsească aur sau mesaje Pt. voi nu contează acei Ce găsind ceva unelte și un fost foc în vatră, reconstituie viața LOR, a celor ce au fost. Poem într-un vers Mi-i clipa pustie Gerunziu Picurând. Plouând. Fulgerând. Tunând. Șiroind. Smiorcăind. Plângând. Urând. 82

Urlând. Lovind. Simțind. Gândind. Scriind. Palpitând Gerunziind. CFG Vineri, 20-VI-1997 Poezii, poezii Poezii, poezii Trebuie să scriu – ce? Poezii. Sper să scriu bine sper să fiu bun să dau din mine să scriu gr Gelu Roman Reabilitarea lui Bicilis Voi, poeților, l-ați chemat pe Zamolxe, Marele Zeu, De-atâtea ori și Nu v-ați gândit la el; Omul Iuda Vânzătorul. Pe el l-ați uitat. Dar totuși… gândiți-vă că poate Datorită trădării lui, voi existați ca oameni. 28-VI-1997 [semnat] GR Important Suflet. Lirism. Pietre de hotar. Poezie. Pădure. Divinitate. Pasiune. Divinitate. Cântec. Prietenie. 83

Viața în doi. Iubire. Sentiment. Justiție între oameni. 28-V-1997 [poem scris în camera de internat școlar – camera 3] CFG Pastel Oră. Sală de clasă. Curtea școlii – Cer. Alburiu. Nori – Veselie. Joacă. Minge – Castani. Flori. Pariez că plouă. Sunt trist. 28-mai-1997 CFG Chemare a Sfintei Ioana d'Arc în ajutorul soldatului Isus Maria Rege al Angliei vin înaintea ta Fată a lui Isus, a Franței și Mariei care ai învins pe cumplitul rege al Angliei și îți cer ajutorul în bătălia mea de azi (se spune bătălia) ajută-mă pe mine și superiorii mei să învingem fie și de a fi să murim dar tu ai putere împreună cu Maria Virgina Domnului și Isus Fiul Domnului să ne mai ții în viață o zi îți mulțumim și ne punem săbiile inimilor înaintea ta Martiră a Bisericii și Sfântă a Îngerilor. Amin. Pasărea măiastră Haida haida lăutare Ţine că dragostea moare Haida haida mă scripcare Mei pe drumul plin de care Să te duci la Târgu Jiu Cânele url-a morțiu Să te duci la Dunăre Să mori în Ada Kale Haida haida lăutare Ţine că dragostea moare Haida haida mă scripcare Mei pe drumul plin de care 84

Ba să vii și de la Cluj Unde toată țara-i slugi Și când ajungi la Cernăuți Acolo să mori și să amuți Ba încalte piatră să te faci Sfințească-se țara de draci. CÂNTUL IZBEI IZBA IZBA AM AJUNS ÎN VÂRF DE MUNTE IZBA IZBA IZBA IZBA CINE ȘTIE SĂ M-ASCULTE IZBA IZBA IZBA IZBA B-AM AJUNS ÎN CER DE MOARTE IZBA IZBA IZBA IZBA TOATE STELELE ÎN CARTE IZBA IZBA IZBA IZBA BA ȘI DRACII LEUŢ ÎN IADU IZBA IZBA IZBA IZBA CÂŢI DIN PĂCĂTOȘI SĂ CREAD IZBA IZBA IZBA IZBA PĂCĂTOȘII MORŢI ȘIRAG IZBA IZBA IZBA IZBA ȘI ÎNGERII PRUNCI ALEAG. CÂNTUL URZICEI SAI URZIŢĂ COCONIŢĂ PLÂNI GENUNCHE ȘI RĂRUNCHE URZICUŢĂ SĂRĂCUŢĂ CEAS DE VIOARĂ PRIMĂVARĂ. Cântul piatrei Piatră Mioară Stei Bordei Frunză strâmsă În murmânt Tată murt În niecuvânt.

Cântul fântânei În toate fântânile Luna În toate mormintele Muma Și om mierge Măi departie Unde focul Nu mai ardie.

Păsăretul Vine păsăretu-n Câmp Stă ciobanu La cuvânt Voi de unde ați Vinit Voi de undie-ați Coborât? SATIRĂ I

Văd furnicile albe, văd furnicile roșii Văd furnicile negre bătându-se-n câmp Să civilizăm câmpul să mâncăm Moșii Noi poporu-înviat al regelui sfânt Regii dorm în mușuroaie castele Grași, burtoși, roșii, negri și albi Mănâncă câmpul și viețile mele Scriu Constituții false pe bani calpi. SATIRĂ II

POETUL SCRIE VEȘNIC VOLUM FURĂ ȘI CARTE ÎNNOADĂ 86

MODERN HALIMA STRÂNSE ACUM TOŢI ÎI ÎNCHINĂ IZVOADĂ FALS GIG ÎN MINTE-I AJUNS ETERNĂ MARMURĂ-I FRUNTEA DE LIPSĂ DE SENS E PĂTRUNS SCOARŢE BRODÂND ÎNCĂ. SATIRA III Cu Biblia-n poala zac in pat de mort In fereastra neagra spitalul luce stele Vantul e-un Spirit izgonit din Sort In lumea de copii, pitici si iele Un om pe strada am vazut trecand Taran de-aici bracat in haine rele In timp ce burghezi rad cinic falind Spirite goale in luxure castele. SATIRA IV Moartea, ce pot sa incern Sa devii pamant dulce de dor Nici putrezire, nici infern Infin plai de mior Pamant ajuns pamant si stei In moarte inflorim vitral Sa fiu una cu-ntregul Strei Galb inger vegetal. SATIRĂ V

Prietenia, uman crez Religie-oarbă închinând Suflet ca vas spart în Horez Beatific amăgind Când omu-n visu-i a trăit Lui pâinea-a adunat mereu Sobol uman cu zâmbet rât Amic cu Dumnezeu.

FLAȘNETARUL

Caleidoscop rostogolesc De cântece sparte și albe Nori în sufletu-mi vechi, dantesc Și-n pupilele-mi dalbe Flașnetar de mileniu trei Pământ țin în palme nebun Gunoi, sare în ochii mei Suflete la Domnul adun. OMUL SĂRAC

Cine-l vadă Cine-l creadă Pe omul Cu părul zadă Mult a mers Și mult stat Om nebun Și împărat Cine-l vadă Cine-l știe Cine-l creadă Cin să fie? Om sărac Tu n-ai dever Nici la Domnul Nici în cer. DOI CORBI

Doi Corbi văd în dreapta mea C-un șobolan în cioc unul Nu-mparte stârvul cu sora sa Până i-l fură mezinul Se bat pe urmă bătăioși și negri Iar ars în jar tartoru-nvinse Și zboară cerneală pe cedri În fugă mezinu-l ajunse. 88

MINTEA

PUSNICUL PLÂNGE ÎN MUNTE MINTEA CU PLETE CĂRUNTE DE CE CRISTOASE TAINA MEA MINTE DE BLESTEM MI-AI DA? PLÂNS NEGRU MONAHUL ÎN VÂNT PLÂNGE ȘI-NGHITE PĂMÂNT NU ȘTIE ÎNVĂŢĂTURA MINTEA IUTE DRACUL FURĂ MINTE PLINĂ DE ECHOURI CUPOLE OGIVE BOLŢI DUHURI CHEM DOMNUL PE NOURI CA LOGODNICE LA PORŢI. SINGURATATE

De ani pierdut în satul mort Cu noaptea mamă, îndurând Torc în cuvânt, doinesc în tort Și plâng și rag behăi în câmp Sunt singur și cânt manele Bătut de Zavistie ș-Ocara Câne s-accepte durerile mele Iară sunt singur în moară. MĂNĂSTIREA DIN MUNTE

Pietre năruite Plânsul răului Sfinte izvodite Ochiul tăului Cântul sfântului Temple rezidite Plânsul vântului 89

Fete mântuite Dorul Domnului Rugile simțite Luna muntelui Stelele-nflorite. NOAPTEA

Cât iubesc vecinica noapte Buiac de gând cu ochi izvor Scriind nume-mi trist în carte Și plâng de ce traiesc și dor Cânt negru, lyra stelelor Ochi îmi sunt ferestre sparte Morți aduc lacrimi tuturor Semne vin de peste moarte. REVELAŢIE

Între cărți sfinte, în rugă Tăcută în noaptea de fier Din psalmii romantici fugă În dorul din carte și cer Vini dupa Mine, creștină Deviza zeului profet Mergi dupa Mine lumină Eternă în ochi de poet. GENIUL Cu fruntea cărbuni de argint Capul de masă-și spovadă Orbire-i în capu-i de sfânt Vuiet dar cine să-l creadă? Citeț al cuvintelor vechi Zgâriate-n fresce pe griduri 90

Constantinopolit la Lech Negru Diwan de lieduri. MARTISORUL TATEI In ajun de Revelatii carmine primii un martisor scris in Te iubesc viata ni-e un op de cantece marine prin dragul de parinti eu ma mantuiesc. La lumina mainilor. Balada

O, imi port lacrimile In pricesnele cainilor O, o, si-mi pricesn plansul Jos, la lumina mainilor O, poetul a scris visuri Sus la lumina mainilor Vai, visul furat maiastru O, De Valjean al painilor. HOLOCAUSTUL CĂRŢILOR

BURGUL RUNIC RUG ZIDEȘTE MÂNTUIREA NI-E APROAPE VÂLVĂTAIA-N CĂRŢI BĂLTEȘTE ORICE TOM NEGRU CAP E DUHURI TREC PESTE ORAȘE CENUȘĂ PURTÂND ÎN PLETE TRENURI FIARE URIAȘE HEIDI CU MĂTUȘA DETE. ANTICRISTUL

Lucifer născut trist copil O viață de cruce-n pământ Numit criminal, pedofil 91

Demon ce tot' are Duh Sfânt De mult lumea i se-nchină Tatăl îl vrea doar mântuit Smerit între rău și vină Anticrist pe Domnul a iubit. CIMITIRUL CIMITIRUL E-UN ORAS MAI MIC TOTI SUNTEM ACOLO OMUL SI NEOMUL IN CANT DE MORT PURTAT TACUT PE DRIC RUGAM PE INGERI SA-SI COBOARE SONUL POATE MAINE VOM MURI PE DRUMUL CATRE CRUCE NE VA PRIMI NU NE-A PRIMI NOI CRUCEA-N TRUP OM DUCE. SOMNUL

Blestemat somn cat chin sa te-apuc Din pantec negru de Mures in mlastini Sa te sugrum ca primavara-un cuc Sa vad in tine trupu-mi fara patimi Chit ce ma chinui in constiinta-mi nuda Si puti a mort si a mumie sfanta Peste viu ce cristelnita te uda Te rog mai stai la pieptu-mi inca. CREDINTA

O, tu, Credinta - sfanta amagire Iti plang cetasii beti in teatre Actor Isus charisma in ursire Claunul continua, cainii latre Dar te chem, Credinta in inima muta Unde nu-i frate, vin ori paine rupta Iti spun nume ce-mi tine ani o suta Zac bolnav in lumea cu burta supta. 92

CULTURA

A plecat din Cluj cand a trebuit cu bani si relatii din prostitutie probabil a ajuns in burgurile Germaniei asemeni unor neincapatoare castele de iepuri plongeur si banii din timpul liber mai mult nu stiu ce facea la ora cinci seara stiu ca s-a intors si si-a facut ceainariile una la dever in dosul bisericii toate plantele lumii alta pe-o ulita laturalnica unde se gaseau si mai multe plante Aime Cesare poetii Jamaicai Martinica si studentii negrii n-au mai contat ca au aparut mintile cul... CASIMIRUS

Iernile ard de ger urs in strafunduri de minte Cobor prin ochi pana la vintrele spurcate Ma rog in catedrala ca martirul anglu Ori ca Poloniu sobolanul brit - ma rog Dar se-firipa primavara muncii altei ierni Si fetele ce merg agale-n drum Cantul penitent al soarelui convert Si les inviu in munca si in rugaciune. PASAREA DE SARMA GHIMPATA

Ruxandrei Cesereanu Pasare de sarma ghimpata Romania nu phoenix nu Vultur pasare de otel inghimpat Ce ne strapungi palma bratul taiat 93

Soldatii cersesc la catedrala Vaduvele tale sed fara picioare In drum pasare pasare de sarma ghimpata Vei zbura oare vreodata? Germinatiuni

Si Blaga poate fi superficial, si Biblia. Samburi piersice mere si teste Plesnind in menghina imbobocirii Inimi batand si incoltind in trupuri Coptul tacerii si mintea satului Logodnicii incoltind in trup Iubirea uriasa rodie imprastiindu-si sporii In durere sanul copt ca o cana cu lapte Samburi, samburi, samburi, samburi. PRIMAVARA LUI FELIX

NU E NICI O FECIOARA MA NASC IAR DUPA DECENII HIBERNALE GERMINEZ SI DEVIN IARBA FRUNZA VERDE FLOARE FARA CHIP VOI MAI TRAI POATE ORI NU IN MINE VOR MAI CANTA CARTILE INAINTE DE MOARTE DE NU PRIETENI DATI-MI CUCUTA SI DOAMNA MATRAGUNA. Noapte și soare

Iarăși noaptea urlă în cer Ingerul trece la poarta Un cantec innoada in Eri Viata fara moarte Nu nopții nici înțeleciunei 94

Lumină de ceapă ce moare Port sacru chipul urâciunei Cruzimea ultimului soare. EXPRESIONISM

Urla satul in indigo si verde Cadavre oamenii in bordeie negre Sub harfa cu milioane de stele Muza numara tacerile mele O, voi pleca pe ostrovul durerii Acum ca am plans apele marii Linii de jad se-nfrunta in mine In schitul cosmos boltite ruine. CONDITIA TRAGICA

Taranii - proletarii - profesorii - geniile Flamande nebune ori moarte - jegul Saracia vicioasa - pacatoasa - vinovata Respinsa - conditia tragica a umanului Ideile subjugate capitalului - arta si rusine Cei care trag la roaba - cei ce intorc balegarul Cei ce sapa morminte - cei ce nu au caiete Viciul asteptand la poarta colegiului - banii. CALEA UMILINŢEI

E o cale între cei doi lobi Ai creierelor noastre Umblă pe ea - poate nu E dreaptă - dar umblă Cum poți - cocoșat Aplecat de durere Pălmuit și scuipat Îndurerat - umilit. 95

ARS DADAISTA I UNU - unitatea primordială, indivizibilă, reprezintă începutul (iubirii, al unei simpatii, al prieteniei, dar și al unei activități). Este simbolul singuraticului, care trebuie să își croiască drum în viață și care se aseamănă cu această cifră, dacă dovedește tărie de caracter (vezi, de aemenea, „cifră” și cifrele de la doi la treisprezece). II DOI - simbolizează contrastul, bine și rău, a fi și a nu fi. Această cifră se referă, deci la piedicile pe care le întâlnim în cale. Cifra doi simbolizează, de asemenea, eternul feminin, femeia care este tovarășa de viață a bărbatului, pentru ca acesta să își îndeplinească menirea dată de natură (vezi, de asemenea, „cifră”). III TREI - a fost dintotdeauna o cifră sfântă („Sfânta Treime”), care exprimă forța creatoare. Ea este elementul voinței noastre, al ideii, a treia persoană fiind rezultatul uniunii dintre bărbat și femeie, dând naștere viitorului. Cifra trei poate prevesti evenimente pozitive și negative. Visele care prevestesc ceva negativ apar cu puțin înainte de ora trei (cine este superstițios, bate de trei ori în lemn). IV 96

PATRU - această cifră este aproape întotdeauna de bun augur, simbolizează sprijinul, stabilitatea, puterea, păstrarea bunurilor deja obținute, dar și natura cu cele patru anotimpuri, cele patru puncte cardinale și cele patru faze ale lunii (vezi, de asemenea, „pătrat”). TIGHINA Da Americă Ești mare și umpli Aproape tot pământul Libertatea îți este al Doilea nume Pentru colonia ta Pearl Harbour Ai însângerat Europa și Japonia Iar acum Când sunt asediați bieții copii Români Îi trimiți pe ruși Tot pe ruși?... Felix Rian în Ziarul Călăuza noastră, Deva, 2004 -Sfârșit-