You are now receiving a site suspension of 3 days. Should your activities persist, we will have no alternative but to place further and longer suspensions on your account. AnnD Site Supervisor„ - AllPoetry.com A LITTLE ARTICLE - BEGGERS CAN'T BE CHOOSERS, A DEAD DREAM? By F. R. CONSTANTINESCU
cry freedom
WHAT MADE THE PURITANS OF NEW ENGLAND ABANDON OR TRANSFORM THEIR UTOPIC DREAM? wHY DID THEY ASSOCIATE WITH THE SOUTH OF VIRGINIAN COLONIES, WITH THE SLAVES AND TOBACCO? IS IT, WAS IT, A BETRAYAL, A SELF-BETRAYAL? DID THEY RETIRE? WHAT WAS IT? DID THEY AFTER THE SALEM GENOCIDE SAW THE NEED OF A MUCH WIDER AND MORE LIBERAL WORLD? JUST A HANDFUL OF QUESTIONS. AND THE GREATEST. WAS THE AMERICAN DREAM DEAD FROM THE START? THIS LITTLE ARTICLE IS NOT ANTIAMERICAN. IT JUST TRIES TO GO DEEPER TO THE ROOTS OF THE MECHANISMS OF OUR WORLD. NOW WE HAVE TO FACE EASTER AGAIN. HOW DO WE DO IT? LIKE THE PURITANS, LIKE THE SLAVE-POPRIETORS, OR LIKE TRAITOR OF BROTHERS OF THE EAST? DOUG SAYS, BEGERS CAN'T BE CHOOSERS. IN THIS WORLD MOST OFTEN JUSTICE IS IN RAGS. MAYBE THIS IS THE KEY OF WHAT HAPPENED IN AMERICA AND HER FIRST 13TH COLONIES. – A LITTLE ARTICLE. ---------------------------------------------THE POETRY
Revistă inter-națională online de poezie pură, Martie – Mai, nr. 1, FOLK & FOLKLORE , Ed. Felix Rian Constantinescu. „Last night Jesus entered my cell oh, how sad and how tall seemed Christ! The Moon followed after him in the cell and made him taller and sadder.” Radu Gyr, (1905 - 1975) _________________________
„WE ARE GOING TO CHANGE SOUTH AFRICA.” BANTU STEPHEN BIKO
by F. R. Constantinescu Written - thought - self-spoken - dreamt Copyrighted - own - claimed - fought for A piece of property - like a stool or an USD - the poetry is the solace of the self
„Account Banned On account: FRConstantinescu. This ban ends 2017-04-05 22:18:00 UTC PST. (About 2 days from now) A moderator decided to ban this account because some of our rules were broken: I have today removed the text from your Bio stating your intention to remove our members poems to publish for your own means. This is strictly against our site rules and will NOT be tolerated.
What's it all about - money & checknotes or the freedom of the word inside us and Man? Really? The poetry is a violent game In which we have to lose like the gladiators.
--------------------------------------------
EDITORIAL 1
CORNEL BUDA DIN ORASTIE SAU DESPRE STILUL HUNEDOREAN, IGNIDOREAN, de F. R. Constantinescu.
rug, publicata de poetul Cornel Buda la Cluj in anul 2014, dupa cum aveam sa constat o precursoare si mai mult decat atat o carte frate bun cu manuscrisul meu interzis si respins si marginalizat DISPRETUITI-VA PARINTII (Carte de rugaciuni nationale) si Imersiune posibila, 2004.
Romania a cunoscut in secolele 17-18 ceea ce este poate cea mai inalta forma de arta si cultura romaneasca, din toate vremurile, stilul eclectic brancovean. Acesta impreuna cu cei care au fost Brancovenestii si Cantemirestii au eclipsat pana si zecile de manastiri ale lui Stefan al 3-lea cel Mare si chiar legendarele ctitoriri ale Basarabilor de peste munti, incununate de cultura universala a Cantemirestilor si de credinta universala a Brancovenilor.
Putem numi si stilul si judetul al Ignidoarei.. Ceea ce credem ca e si mesajul cartii a carei citire v-o doresc. Mai mult nu voi spune, caci in g e i s t u l lui Rilke, Oare cum ar putea fi tradusa poezia in h e r m e n e u t i c a? Voi spune doar ca judetul Hunedoara e dorul Ardealului.. ----------------„Când Iisus auzi că Ioan a fost pus în închisoare plecă în Galileia./ Și părăsind Nazaretul a venit de a locuit în Capernaum lângă mare, în hotarele lui Zebulon și Neftali:/ Ca să se împlinească ce s’a zis prin Isaia profetul care zice:/ Pământul lui Zebulon și pământul lui Neftali, cum mergi spre mare, dincolo de Iordan, Galileia păgânilor,/ Poporul care stătea în întuneric a văzut lumină mare și celor ce ședeau în laturea și-n umbra morții răsăritu-le-a lumină./ De atunci începu Iisus să propovăduiască și să spună: Pocăiți-vă căci s’a apropiat împărăția cerurilor./ Pe când umbla el pe lângă Marea Tiberiadei a văzut doi frați, pe Simon ce se numește Petru și pe Andrei, care aruncau mreaja în mare căci erau pescari.” - Biblia lui Gala Galaction, 1939. --------------------------------------------------------"I Will Always Love You"
Mult mai modesti suntem Noi, dar aici in pamanturile sterpe si bolovanoase ale judetului Hunedoara fiecare dintre poetii acestui pamant ne luptam ca Crisan ori Ioannes de Hunedoara cu noi insine scriind iar si iar cu ochii in piatra, Cred Doamne ajuta necredintei mele. Nu suntem oameni de mare cultura. Nu avem orase prea civilizate ci vechi si puzderie de sate. Fossatumuri. Nu suntem mari, ci vechi. Albi. Batrani. Am trait, ne-am cunoscut si ne-am citit decenii ori secunde dar pentru prima data vedem emergand, intuim un stil hunedorean sub semnul Paliei de la Orastie, cum este stilul sacru arhitectural vechi hategan si hunedorean de la Nucsoara si Densus pana la Ribita si Criscior, bisericutele de pietre sfinte ale sacrilor cnezi hunedoreni.
By
Astfel ce au adus veacurile 11-16 in evanghelia de piatra a bisericii nord-bizantine, aduc deceniile acestea in poezie, proza si exegeza in tinutul Hunedoarei. Astfel oameni ca fratii Evu, tatal meu, poetul C. Stancu, regretatul poet Ciprian Nickel din Deva, ca si atatia altii laolalta cu prozatori dedicati si oameni care studiaza critic lucrarile literare, stim tot mai mult cine suntem, primim o identitate, nu locala cum de atatea ori ni s-a aruncat in fata sau in spate, ci c u l t u r a l a.
Dolly Parton If I should stay I would only be in your way So I'll go, but I know I'll think of you each step of the way And I will always love you I will always love you Bitter-sweet memories That's all I am taking with me Good-bye, please don't cry We both know that I'm not What you need I will always love you
Iar acest stil autentic hunedorean este tot mai evident cu placheta de versuri Cal arzand pe 2
I will always love you
Motto: „La miez de noapte prinde viață Năluca-nveșmântată-n ceață, Nevăzut prin nori el zboară Veghind a Hațegului Țară…”
I hope life, treats you kind And I hope that you have all That you ever dreamed of And I wish you joy And happiness But above all of this I wish you love And I will always love you I will always love you I will always love you
Legende spun, povești destule de cruntul Nopcea Față-Neagră; ce-or fi drept și ce-or fi hule, ascunde hronica poneagră. Cumplit ca-n vis seară de seară de sub pământ umbra-i răsare, străbate-a Hațegului Țară zburând mereu pe nori călare.
_ WITH JESUS IN THE CELL, by Radu Gyr (1905 - 1975)
O lume-ntreagă-i știe spaima, birăi, fișpani, baroni îngheață… i se dusese demult faima haiducului cu neagră față. Streini hulpavi, ne-având ce face, în nopți la joc tocau averi – bănet, aurării, conace… sărmanilor șir de poveri.
Last night Jesus entered my cell oh, how sad and how tall seemed Christ! The Moon followed after him in the cell and made him taller and sadder. His hands seemed as lilies on tombs, the eyes deep as forests. The Moon beat him with silver on garments silvering on his hands ancient marks. Startled I left from under my gray blanket -From where you come, Lord, what eon? Jesus took a hand to his mouth and made me a sign to shut. He sat next to me on the mat -Put on my wounds your hand! On the ankles he had nails and rust like he bore chains once Sighing he laid his beat bones On my mat with cockroaches The Moon lit but the large lattices traced on his snow, lines. The cell seemed mountain, seemed Skull and lice and rodents were squirming I felt how my head falled on my hand and I slept a thousand years... When I awoke from the depth of depths the straws were smelling of roses I was in the cell and it was Moon only Jesus was nowhere... I reached my arms, no one, silence. I askt the wall: not a reply! Only the cold rays, edged in the summit with their spear pierced me... -Where are you, Lord? I screamed at the lattice From the Moon came smoke of incence... I felt... and on my hands I felt the marks of his nails. ____________________________________ NOPCEA FAȚĂ-NEAGRĂ
Castel, moșii, țărani, trăsură pierdeau jucând totul pe-o carte; trișori-n huzur fără măsură, se îngropau sub oarbe soarte. Și pietre scumpe, podoabe rare mormane se-adunau pe masă; perdant sărac ori bogat mare grofii din joc puteau să iasă… În aprinsă rugă-n jurământ, Nopcea, la‘ lui Sân Giorz icoană, prin perete drum pe sub pământ, deschise-n sfânta sa prigoană, cu voinicii lui sub neagră față, prin strâmte locuri și hațeguri, lovind scurt, ei dări înhață și aur, biruri pier în neguri… Pe tainic drum de sub pământ, la răspântii cu-a lui ceată răsărea la miez de noapte ca un vânt birurile spre-mpărat oprea, întorcea averi pe la sărmani, făcea dreptate-n miez de vatră; le da merinde, arme, bani, pierind apoi sub drum de piatră.
Raul Constantinescu (Bradu, Argeș, 1944 - )
Scotea scântei prin păr, prin mâini, 3
i se ridica pleata vâlvoi; nu-l simțeau pândași nici câini, când trecea ca un strigoi cu mască neagră pe obraz, credeau că-i însuși dracul, ei, când apărea-ntr-al nopții ceas în fruntea cetei lui de zmei.
Felix Rian Constantinescu POETUL SCRIE VEȘNIC VOLUM FURĂ ȘI CARTE ÎNNOADĂ MODERN HALIMA STRÂNSĂ ACUM TOȚI ÎI ÎNCHINĂ IZVOADĂ FALS GIG ÎN MINTE-I AJUNS ETERNĂ MARMURĂ-I FRUNTEA DE LIPSĂ DE SENS E PĂTRUNS SCOARȚE BRODÂND ÎNCĂ. =============================== Arhitectură
În noaptea soră-nvăluit, Nopcea tăcut zbura neajuns pe drum de umbre tăinuit, prin labirint de nepătruns la Peștera Bolii în adânc – ca semn venind dinspre trecut – comori peste comori se strâng altar de har necunoscut.
Felix Rian Constantinescu Dacă aș fi zidar Aș face casele de piatră - boltite - biserici vechi În rugăciune lângă Lună
Legende spun, povești destule de Față-Neagră Bassarabă; ce-or fi drept și ce-or fi hule, rapsozii nicicând nu se-ntreabă, dar mereu seară de seară de sub pământ umbra-i răsare, veghind a Hațegului Țară, zboară plutind prin cer călare. --------------------------------------------***
Am trăi în ele viețile trezviei - ca sihaștrii din munți ori din stupii de cireș, beți Dumnezeu s-ar întoarce. _____________________________ CU PUMNUL ÎN GURĂ Raul Constantinescu
Steven Sassman (Texas, USA)
Generații cu pumnul în gură, legate la ochi, cu ceară-n urechi bâjbâie printre rămășițele vechi să-și reînvie străvechea figură a nemuririi răsărind din zile apuse cu-aceleași doruri vii și vise nespuse și peste barbarii valuri ce-au năvălit, iată-ne vii; sub vremi nu am pierit! ================================
... decade de consum marșul îndatoritor al achiziției al obiectelor resturi și bucăți ale VISULUI AMERICAN cum e văzut la TV îngrămădit și viscolit în curtea din spate a casei mult prea mică să țină Visul tot ce-și pot permite batjocura amară a tuturor anotimpurilor în vânt culori înălbite metalice ruginituri plăcile scorojite dar aceste lucruri nu au fost niciodată ce au fost au fost în schimb ce au Semnificat așa că încă își țin valoarea încă țin Visul _____________________________ SATIRĂ II 4
„YOU SHOULD WOMEN...” – Frankie & Johnnie.
Ion Vlasiu - Mireasă -------------------------------------------------------------MADALINA MANOLE DO YOU KNOW W/ HAPPENED W/ MADALINA MANOLE? THE WORLDS IN COLLISION - THE VILLAGE THE TENDER GIRL - THE SENSUCHT - THE LOVE THE ROCK OF THE DOR - THE BLUE GIRL SHE DRANK A PINT OF TRIUMF - BECAUSE SHE WANTED TO MAKE A STATEMENT - LIKE CLEOPATRA AND MAYBE SHE IS A LEGEND - WAS ANYWAY BUT LEGENDS ARE OFTEN FORGOTTEN BY T/ SAD MIND. -----------------------------------------------------------______________________________________ Steven Sassman, (Texas, USA)
5
HAVE
SAID,
Mihai Eminescu, 28 de ani.
Linda Maria Baros, Academia Mallarme, Paris.
6
--------------------------------------------------------------
„YOU SHOULD HAVE SAID, WOMEN...” – Frankie & Johnnie. ---------------------------The Abortion by Anne Sexton Somebody who should have been born is gone. Just as the earth puckered its mouth, each bud puffing out from its knot, I changed my shoes, and then drove south. Up past the Blue Mountains, where Pennsylvania humps on endlessly, wearing, like a crayoned cat, its green hair, its roads sunken in like a gray washboard; where, in truth, the ground cracks evilly, a dark socket from which the coal has poured,
Paul Gauguin, Madame Ginoux ------------------------------------------------------------
7
Somebody who should have been born is gone. the grass as bristly and stout as chives, and me wondering when the ground would break, and me wondering how anything fragile survives; up in Pennsylvania, I met a little man, not Rumpelstiltskin, at all, at all... he took the fullness that love began. Returning north, even the sky grew thin like a high window looking nowhere. The road was as flat as a sheet of tin. Somebody who should have been born is gone. Yes, woman, such logic will lead to loss without death. Or say what you meant, you coward...this baby that I bleed.
Anne Sexton, American Poet, 20th Century. ---------------------------------------------------
DISPREȚUIȚI-VĂ PĂRINȚII (Carte de rugăciuni naționale) Felix Rian Constantinescu 2016-2017
6 000 000 STARS
8
domnului său. Altfel, națiunea are întradevăr spirit; neașezarea ei vine desigur din nenorocirea ei.” Împăratul Iosif al II-lea, Austria. „Fericite auguste împărate! (...) Națiunea română este cu mult cea mai veche dintre națiunile Transilvaniei din vremea noastră, întrucît este lucru sigur și dovedit, pe temeiul mărturiilor istorice, al unei tradiții niciodată întrerupte, a asemănării limbii, datinilor și obiceiurilor, că ea își trage originea de la coloniile romane aduse la începutul secolului al doilea de către împăratul Traian, în nenumărate rînduri, în Dacia, cu un număr foarte mare de soldați veterani, ca să apere Provincia. Urmașii lui Traian Augustul au stăpînit Dacia cîteva secole. Sub a lor neîntreruptă stăpînire, în această Provincie a fost răspîndită și credința creștină după ritul bisericii răsăritene prin străduința episcopilor Protogen, Gaudențiu, Niceta și Theotin, mai ales în secolul al IV-lea, după cum ne-o arată această întreagă istorie bisericească. (...) Cînd ungurii, către sfîrșitul secolului al IXlea, sub ducele (lor) Tuhutum, au năvălit în părțile Transilvaniei, locuitorii romani ai acestor (părți) se numeau cu numele, schimbat, de vlahi, după mărturia celui mai vechi scriitor al Ungariei, Anonymus, notarul regelui Béla: în fruntea lor se afla în clipa aceea ducele lor propriu, Gelu, cu putere supremă, nenorocos însă în lupta la care a pornit cu ungurii spre apărarea patriei sale, de vreme ce în acea luptă el și-a pierdut și domnia și viața. (...) Atît istoria Patriei cît și istoria romană ne arată că românii au locuit în părțile Transilvaniei desigur cu multe secole înainte de a fi venit ungurii, și, cînd ei, pierzînd în luptă pe propriul lor duce Gelu, nu s-au mai împotrivit ungurilor, ci mai curînd, de bunăvoia lor, prin chiar acest fapt au admis de la sine pe unguri la conlocuirea cu dînșii, la concetățenie, ca și la comunitatea drepturilor regnicolare. Ungurii au fost mulțumiți cu această liberă și spontană acțiune a românilor, și amîndouă neamurile și-au găsit în concetățenie și în comunitatea drepturilor fericirea lor, pe care n-au voi s-o
Fur Elise
MOTTO „Acești bieți supuși români, care sunt fără îndoială cei mai vechi și mai numeroși locuitori ai Transilvaniei, sunt atât de chinuiți și încărcați de nedreptăți de oricine, fie ei unguri sau sași, că soarta lor într-adevăr, dacă o cercetezi, este cu adevărat de plâns (...). Nu mă mir că pământurile lor sunt rău lucrate, căci doar cum ar putea fi altfel când omul de la o zi la alta nu e sigur de posesiunea sa și trebuie să fie zi de zi și poate în fiecare ceas la lucrul 9
9. Fericit este cel ce va apuca şi va lovi pruncii tăi de piatră.
încreadă sorților unui război ulterior, de al cărui sfîrșit nesigur amîndouă trebuiau să se teamă. (...) Că sașii au venit în părțile Transilvaniei în secolul al XII-lea, (iar) armenii și bulgarii în secolul al XVII-lea și că au obținut (și ei) admisiunea, ne mărturisesc, afara de istorie, privilegiile și diplomele principilor. Mai rămîn germanii, cetățeni ai Patriei, care, după cum ne-o dovedește de asemenea istoria, au venit în Provincie mai ales pe la sfîrșitul secolului al XVII-lea cu armata fericitului împărat Leopold și au obținut admisiunea exact în același fel în care (au obținut-o) și ungurii, care au venit pe la sfîrșitul secolului al IXlea. (...)” Supplex Libellus Valachorum
Această carte este ctitorită de Biserica Ortodoxă Română. Este o priceasnă și o spovedanie, o doină. Biserica iși dăruiește binecuvântarea nemeritată, eu vin cu sufletul nostru defect. Realizez că e o carte neobișnuită, dar în poeziile problematice am încercat să intru în psihologia personajelor mele asemeni toporului lui Dostoievski.. FELIX
„„Înaintarea literaturii române și cultura poporului român în deosebitele ramuri prin studii, elaborare și editare de opuri, prin premii și stipendii pentru diferitele specialități de ltiință și arte și alte asemenea. Asociația va avea un președinte, un vicepreședinte, un secretar-prim, un secretar, un bibliotecar, și arhivar, un casier, un controlor - toți aleși pe trei ani.” ASTRA, Sibiu. Psalmul 136 1. La râul Babilonului, acolo am şezut şi am plâns, când ne-am adus aminte de Sion. 2. În sălcii, în mijlocul lor, am atârnat harpele noastre. 3. Că acolo cei ce ne-au robit pe noi neau cerut nouă cântare, zicând: "Cântaţi-ne nouă din cântările Sionului!" 4. Cum să cântăm cântarea Domnului în pământ străin? 5. De te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea! 6. Să se lipească limba mea de grumazul meu, de nu-mi voi aduce aminte de tine, de nu voi pune înainte Ierusalimul, ca început al bucuriei mele. 7. Adu-ţi aminte, Doamne, de fiii lui Edom, în ziua dărâmării Ierusalimului, când ziceau: "Stricaţi-l, stricaţi-l până la temeliile lui!" 8. Fiica Babilonului, ticăloasa! Fericit este cel ce-ţi va răsplăti ţie fapta ta pe care ai făcut-o nouă.
PENTRU CEAM MURIT
PENTRU CEAM MURIT PENTRU CEAM JERFIT MURMÂNT NEO ZIDIT MULT NEO OCĂRIT PENTRU CEAM IUBEAT ȘI VIEAȚA NEAM DAT ȘI ȚARĂ AM DAT ȘI-NTÂI ÎMPĂRAT?
10
RĂU NEO CHINUIT NEO ZAVISTUIT NEO DISPREȚUIT ȘI NEO MURUIT.
ÎNCHISOARE ÎNCHISOARE CU ROMÂNU N-AI RĂBDARE ȘI CE NOI PLÂNGEM AICI AUZIM ÎN REDUIT AUZIM TĂIAT ÎN PIATRĂ ȘI ÎN CÂNTECUL DIN VATRĂ.
MONASTIREA SCÂNTULUI
FETELE LUI MIRCEA VULCĂNESCU ȘI RADU GYR
MONASTIREA SCÂNTULUI LACRIMILE SFÂNTULUI ȘOPOCĂITUL VÂNTULUI TĂCUTUL CUVÂNTULUI
ÎNCHISOARE CÂNT CE MOARE SUFERINȚĂ BIRUINȚĂ
TU EȘTI CARTE NESFÂRȘITĂ DIN DURERE IZVODITĂ FRUNTEA MEA NEMIRUITĂ MAMA MEA CEA NEMURITĂ.
RUGĂCIUNE MAME BUNE PLÂNSUL FETEI DORUL TETEI AM VENIT LA ÎNCHISOARE CU O MÂNĂ DE MÂNCARE TATA-I PIATRĂ SUS ÎN CÂMP INIMILE LOR MORMÂNT 11
să vadă iepurii albi și gri negri și roșii frații pisicilor închiși în zăbrele cât niște sicrie pentru iepuri. COPIII FAC CUNOSTINTA CU MOARTEA Era poate Primavara lui 1988 De Înviere noi Copiii din grupa mare am fost duși încolonați de doamna Ronai la cimitir să vedem păpădiile mari și galbene și fluturii albi.
COPIII FAC CUNOȘTINȚĂ CU GULAGUL OCHII LUI ZAMOLXE
Doamna a plecat puțin și ne-a spus să o asteptăm pe hol Ne-am spus să deschidem ușa Dietei Cavalerilor ne izbeam cu umărul în usă și apoi ne-a chemat doamna directoare și ne-a pus diafilm cu Păcală care trăgea ușa după el.
Spitalului de la Zam. Zalmoxis înseamna urs în zale, adică melc. Ochii lui Zamolxe sunt doi melci Morți în peșteră Zalmoxis e un tău cosmic Degetele îi scot ochi de bour Genunchii îi sunt pietre sparte Cade în noapte Zamolxe Cu inima lumină. Părul, barba, vorba îi sunt ciorchini de struguri albaștri Chipul, omul din nuci.
COPIII MERG SĂ INTALNEASCĂ IUBIREA noi Copiii din grupa doamnei Ronai mergem cu doamna La sala mare să îi vedem pe Lizuca și pe Toto La teatrul pentru copii. COPIII FAC CUNOSTINTA CU IEPURII Era cam toamna anului 1987 Copiii au mers la doamna Ronai Acasă 12
TRIBUNUL DE PE MUNȚI Gânduri la Veghea lui Zalmoxis de Raul Constantinescu
Lumea icoană Urlet dorul Mort amorul Viața vamă Cu Dumnezeu Șade pe munte Stânce cărunte La sfatul său Poporul dor Pentru pămant Pentru cuvânt Moartea omor.
trebuie să mă întorc la origini la pacea minții unită cu pacea inimii la muntele din psihic la chihlimbarul din ochi la tăcere supunere și castitate.
13
Mai bună ești ca mama mea Marie Iar te aștept tu să mă chemi Marie Și să mă duci peste triremi Marie Cu gura os cu piept pământ Marie Iarăși te chem din necuvânt Marie. IV Mă rog să-mi vii Marie Doamna mea Carte-ți trimit din temnița de piatră Sfântă coboară pe frunte-mi mâna ta În sala de tortură cerul latră Doamne mă uită frânge-această vioară Alungă-mă din rai dar schimbă-mi viața Veți rămane doar tu și dimineața Căzut în pamant piatra de moară Tu vezi Marie dorul greu de moarte Pe care l-ai cerut mamă sub cruce Noi două priviri scrise-ntr-o carte În drum spre cer sonetul trist mă cruce Văzând cum cerul mi-e pulberi de sate Cruce de fier de lemn de piatră duce. SONETE MARIANICE
PARADIS ÎN SAT
II Veghează plopii an de an Marie Peste castel negru de-orfani Stăpână Cobor orfani pământ înghit Marie Tristae est Terra Harzoc Latina Te rog divină săracă Regină Cobori peste spitalul mort Marie Adu balsam în iad o tu Marie Și ai mila de Nebun și de Cadana Dar mâna ta rămâne între stele De ce nu poți să vii tu să ne mântui Când viețile ne sunt moarte în rele? Noapte de noapte negre trepte bântui Balanțe trag virtuți cu pietre grele Noi te rugăm Marie să ne bântui.
Uite tată Ceru parca-i de icoană Saltă frunza ramura Plopii-s linii Soarele e alb De gheață.
III Un cântec vechi din ceruri vin Marie Coboar' din munți plini de orând Marie Din îngeri mii din stele vii Marie Și îmi vorbești mă lecuiești Marie O viață stau la templul tău Marie Și plâng cu plâns de cerb în râu Marie Și mult te caut în câmpul vechi Marie Când te găsesc mă mântuiesc Marie Ești mai frumoasă ca o ia Marie 14
Ah, cât te-am căutat, al meu păcat, mormânt preacurat, mormânt luminat. LUCIAN BLAGA, În moarte e moarte, în pământuri parte, în litere carte, în creștinism moarte. MORMÂNTUL, Copile-ai venit, la mama-i venit, iubirea e mit, mormântu-i trăit. Dialogul SPIRITULUI cu MORMÂNTUL 2 SPIRITUL, Mormânt e lumea Și lumea un mormânt Mormânt e Biblia Cuvânt în Mormânt. SPIRITUL, Cădem în moarte Cosmic nihil O arsă carte Ulise copil. MORMÂNTUL, În mușchi cuvântul Șoptește mormântul Mort e pământul În Isus smântul. SPIRITUL, Fără de viață Ultima ceață În dimineață Tristă paiață. MORMÂNTUL, Te chem în moarte Să mă ai parte Te scriu în carte Fără de moarte. SPIRITUL, Nu, eu sunt fiară Mormântul să piară Sânge în sară Ura în vară. MORMÂNTUL, Te chem în moarte Să mă ai parte Te chem în viață În noua ceață. 3 Căderea NEGURII
Lucian Blaga la Lancrăm 1 LUCIAN BLAGA, Idee, idee! Stea de pământ, tristă idee, mamă mormânt. MORMÂNTUL, Ascultă cuvântul, când vine vântul, moare pământul, trezește sfântul. SPIRITUL, Tăcuta harpă, neagra marcă, lumina parcă, tăcuta țarcă. LUCIAN BLAGA, Tu vină, lumină, moartă stăpână, mă ține de mână. MORMÂNTUL, Copilă, copilă, în milă e milă, caută lumină, în noaptea stăpână. SPIRITUL, 15
NEGURA, O, tu străine Vino la mine În munții ruine Din urâciune. NEGURA, Ascultă, ascultă Bezna e multă Munte murit Bord nesfințit. NEGURA, E timpul luminii Din nopțile vinii Să vină străinii În sufletul vinii. 4 Lucian Blaga ridicându-se din Mormânt MORMÂNTUL, Te du în lume La lume spune Cei fără nume Copile nebune. (LUCIAN BLAGA tace) Cortina.
COL ULP TRA AUG DAC SARM
ROMANORUM SUMUS AETERNA CIVITATE ANIMA UT HUMUS FLORIS LATINITATE SACRUM CHRESTUS AMOR UT MORS LIBERTATIS MOXIS SILVAE MOR VINUM LACRIMAE PANIS.
Aiudul și Auschwitzul
Măi Aiudo groapă rece Cine-n lume te întrece? Auschwitz cu cuptoarelă Roma cu duioarele? Auschwitz tu fratele mieu Ce știi tu de Dumnezeu? Ce știi tu de al meu dor? Că iou vreu dor ca să mor.
16
Moisei
+++++++++ ++++ +++ ++++++ ++++++
CIMITIRUL I POEME SCRISE-N PIATRĂ DUHURI VORBIND ÎN VÂNT 17
Bour mort sub plug de sânge Mințit în cărți de plângeri
OASE CENUȘĂ-N VATRĂ TĂCERE LA MORMÂNT ADUC COPII LUMINI MAMA E ÎN PĂMÂNT SINGURI CA NIȘTE CÂNI – FURTUNĂ ȘI AVÂNT.
Grâu martirizat în vatră Porumb îngropat în piatră Înflorit cu duhul vechi Zugravii mâncând curechi.
ZARCA PĂMÂNT SCHINGIUIT În zarcă m-am pocăit În zarcă m-am spovedit Și în zarcă am să mor Numărându-mi dor cu dor
Ardealul tras pe roată Cu Ungrovlahia toată 18
Bătrân și tânăr nevăzut viu și fără moarte.
Cât îi lumea asta roată Toată îi numa’ o zarcă Și în zarcă nu-i lumină Decât inima stăpână.
Waltz No. 2 (Poem pillatian) LAZĂR ȘĂINEANU Vii valsuri sub Kremlinul rubiniu. Telal de basme l-am văzut vorbind frumos ca-n carte
19
CRIȘAN ÎN TEMNIȚĂ HONTERUS. LEGENDĂ ÎN TEMNICIOARĂ CRIȘAN AMĂGIT GATA SĂ MOARĂ ȘEDE MINȚIT
Vigilate et orate orice ardelean un frate Turnul Roman
MÂNI M-OR LUA PE ROATĂ M-OR DA CORBI M-OR MÂNCA MUMA O VEDEA
piatra neagră Biserica Romană Neagră Avva cu păr negru pană.
TOT CE-A MAI AVUT TOT CE I S-A DAT 20
CU FIRU ȚESUT S-A SPÂNZURAT.
în uda trista livadă de devenii măr Pleiade mă vadă cine va pune securea la rădăcina mea cine din pământul meu mă va alunga și când voi ajunge-n cer pe ce drum voi plânge drum de pietre și fier drum de dor și sânge?
HEATHCLIFF
Formație de tineri ardeleni cu poetul Johan Klein. RAGNAROK
În lumea lui tăcere în lumea lor fiere
Am șezut între meri 21
de ce-i ești copilul rău?
a mers tot pământul cristosul și sfantul.
CRUCEA STREIULUI GHERLA De mult trăsai o cruce streiul Streiului mă duce
Spune spune pocăite de esti sfânt ce cați aice
steiul dorului gridul boarelui ochiul zimbrului plânsul varului
de tu crezi în Dumnezeu 22
pe-ntregul Ardeal ne dai învăț din al morții bal
cruce frântă zei cuvântă cruce spartă cruce moartă.
cel mai mare Rege al Ungariei Mari latin otrăvit de nobili barbari Drag fiu al lui Iancu Matia Rege hai sa-ți doin cântu cel fără de lege.
EROUL DE LA STALINGRAD REX HUNGARORUM
Tu fiu al lui Iancu Matia Rege să-ți doinesc cântu cel fără de lege
AMINTIRII OSTAȘULUI ROMÂN PAIC ȘTEFAN PLUTONIER ÎN ARMATA A 3-A A GENERALUI DE ARMATĂ PETRE DUMITRESCU COMBATANTĂ ÎN BĂTĂLIA ȘI ÎNCERCUIREA DE LA STALINGRAD ȘI COTUL DONULUI. +
Din iobagi și sărbi pe tronul maghiar ți-otrăviră șărpi românescul har
ZĂPADĂ DE SÂNGE ȘI CERUL PLÂNGE BRUN CONVOI STOI BLAC STOI
acum Tu la Cluj
EXTERMINAREA 23
NU-I DE MÂNCAREA GLOANȚE ÎN CAP MORMÂNT FĂRĂ VRAC
mesteacănul cesta nins.
CERCUL POLAR ÎN URM-AM LĂSAT RUSUL BARBAR M-A EXPLOATAT CU GREU M-AM ÎNTORS CU GREU AM VENIT SIBERIA-M VĂZUT ȘI AM BIRUIT.
GHEORGHE DOJA
Ia cleștele smulge-i limba limba care-a-nvațat colinda
Biserica ortodoxă din Strei, 1310. PAGANINI COPIL
taie-i nasul scoate-i ochii infidelul babei Dochii
Prietenului din copilărie Radu Vancea, care Îmi vorbea ades de Niccolo Paganini.
pune-l pe tronul Încins
Un biet copil scripcar Hainele-i sunt rupte 24
Mării lumii far Cu buzele cusute
De ce trăiesc iubeții?
Geniu în mizerie Mâini pentru altă viață Beat de idei puzderie Suflet de dimineață.
CÂNTECUL ROBILOR FATA IUBEAȚĂ Internilor din spitalul de la Păclișa. A fost o fată mărgărint Zisă fata iubeață Cât a trăit tot a iubit În sat de fum și ceață Azi în ceasul vieții La ce-am trăit? Am bătrânit
Sub boltă trist cântec câni fara pantec deasupra 25
e bal val după val
și pietre reci.
cautăm lumină marie stapână deasupra e bal val dupa val.
ȘEZĂTOARE FOAMEA ȘI BĂTAIA. FABULĂ lui Glad Berindei dedicată unei Pisici sărmane
Omul e un abis vorbitor și singurătatea îl cheamă la vorbă în el parinții sunt cartea morților pleacă se-ntoarce în alb cer vechi Corbu așadar să vorbim încă un mileniu și încă o mie de ani
Mă Bătaie cruntă ești stătu Foamea la povești Ba tu Foame mă întreci aș mânca 26
să adăstăm în limbă felix philosophicum bestiam homo de ce traim nu știm duhule sfinte din guri ne curg cuvinte.
CÂNDEA ȘI CÂNDREȘ COLINDUL BOLII Cândreș frate Hai ne-om Bate
În câmp de soc Colind bolind Mă opresc în loc În amurg sfint Și zicu cu foc Doamne care-ai dat Care ai trimeas Tu nu ai ertat Nici al mieu necas Cât au fost de reu Te ție Dumnezău Că nu m-ai iertat Și la câni m-ai dat Viața m-ai mâncat De viu îngropat.
Pentru Țară Și Cetate De-om Muri Ne-or zugrăvi Doamne Temple Or zidi. 27
SCURȘI ȚĂRANI CNEJI MORȚI ÎN BISERICI COPII BLÂNZI SECERÂND FERIGI.
Duhuri și păcat CRUCIAȚII ROMÂNI O Părinte Lumea nu e Pentru mine
PLINĂ ȚARA E DE CRUCI
Nici cetatea-ți Căzută În ruine
DE PĂMÂNT ȘI DE NĂLUCI
Nu te Doresc Părinte
MIRCEA-N COZIA IANCU-N URȘI
Cetatea Mea Mi-e-n minte
DOJA MORT CU OCHII
Duh mort Pentru Tine 28
Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit
Doamne Nimeni Ca mine.
Nea Răducu Criminalu Cruciatul Mort în valu Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit Poet viu În închisoare Și mort pentru Lumea mare. FOSILĂ VIE NENEA RĂDUCU Din Război Până-n Aiud Cu Isus Și creier crud
Cântul mântul cântul smântul
Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit
plânsul spânzul plânsul dânsul.
În zăvoare L-au băgat Cu spini L-au încununat Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit Lacrimi sânge A scuipat Nimeni nimic N-a știat
29
SCRISOARE CĂTRE KENDEFFI Eu sunt cânele turbat
MILESCU
eu sunt câine răsculat
MILESCU PELERIN PE JOS SPRE PEKIN ROMÂN CĂTRE CHIN
ce-ai făcut cu-al meu barbat
ÎMPĂRATU-L AȘTEPTĂ BLÂND MILESCU SE CERTĂ IARTĂ DAR MĂRIA TA EU MĂ-NCHIN LA MAMA MEA.
spune fata de-mparat râul tot tu ai arat și pădurea ai tăiat capuri negre-ai retezat munții toți tu ai lăsat copiii tu ne-ai mâncat 30
tu vrei doar să fii bogat spune os de împărat.
PARA BELLUM TIGROAICA DIN CSEJTE Voivodița Garofița Erzsebet Ez mintelet
Unul grec Altul latin Dușmănie Între câini
După centurii De crime După urlet De prea bine
Nu-ți vinde Poporul tău Nu uita Cristosul tău
Copila Înnebuni Fete simple Omorî
Când ajungem În mormânt Noi suntem Celași pământ.
Cine este Vinovat Maica mamă De-mpărat Or boierii în serai Ce-au făcut Din Iadu Rai?
31
CRONICA RIMATĂ DE LA PĂCLIȘA Hei, c-a fost un om odat
CIMITIRUL II
Pe-aici mare împărat
ÎNTINȘI MORȚII ÎNGROPAȚI MULT SUNT PLÂNȘI MULT SUNT UITAȚI
Nicolae I Cândea
CÂND O VINI DUMNEZEU O-NVIA ȘI TATĂL MEU
Care-a stabilit orânda
CÂND O VINI PRECESTA O-NVIA ȘI MAMA MEA.
El cu turcii s-a bătut Și-a primit to ce-a avut Mihail Întâi zis Cândea Cândea I și Ioan Cândea Și apoi Ioannu Cândreș Ce se ruga fără greș Au ajuns Mult prea Bogați În biserici 32
și ducați Stavrofore au luat pe bani
Regele Mihai cu Regina Maria și Regina Elena.
Și au strâns la gologani
BARABA SPÂNZURAT
Dar Cândreșu a murit
Pe care Întemnițat Îl vreți iară Lepădat?
La români a revenit
Pe Baraba pe Baraba Care-a Omorât cu laba
Au avut întreg pământ
Nice îl vreți Pe Isus Care a venit De sus?
Și l-au cărat în mormânt
Pe Baraba Pe Baraba Care a ucis Cu laba
Deci ascultă basna toată
Și Baraba Înfruntat S-a dus și S-a spânzurat.
Și te roagă Preacurată.
33
Streisângeorgiu Cântă Streisângeorgiu Cavaler Sângheorghios Harfă de litere Cor de cithere Biserică albă Floricică dalbă Schit în amurg Lacrime curg. Sânpetru Cântă Sânpetre Cartea de pietre Cantă mă tată Cartea pictată Cât ești tu De veche În lumea De streche.
CÂNTURILE BISERICILOR NEGRE MAMEI MELE VALERIA
SÂNTĂMĂRIE MĂNĂSTIREA COLȚ Cântă Sântămărie Satul de slugărie Pe Cândea și Iuda Cneaz rău în Buda
BISERICA PICTATĂ BISERICA DE PIATRĂ BISERICA RUGATĂ ÎNDRĂCIȚII LATRĂ
Cu pictură ortodoxă Te-nveșmântași Și pentru coroană Poporul ți-ai uitat.
CĂLUGĂRE SFÂNT ROMÂNESC CUVÂNT RÂU CE SUSURĂ FOC CE PICURĂ.
MĂNĂSTIREA PRISLOP
Hunedoara
DE LA ATHOS LA TISMANA NICODIM ȘI SFÂNTA ANA
Cântă Inidoară Biserică mioară Ev de pământ Sate mormânt
PLÂNGI ZAMFIRĂ PLÂNGI DOMNIȚĂ CÂNȚI PRISLOAPE -N ICONIȚĂ.
Cât te-am așteptat Doamne te-am rugat O Cristoase sfânt Umblă pe pământ.
SĂLAȘU DE SUS 34
CÂNTĂ BISERICĂ DE IOBAGI CÂNTĂ BISERICĂ DE SĂRACI NOI NEAMUL NE-AM PIERDUT CĂ AM DAT TOT CE-AM AVUT. Biserica ortodoxă din Nucșoara DENSUȘ CÂNTĂ ICOANELE ÎN DENSUȘ O CASTELULE DIN SUS CNEAZ CĂLUGĂR DANIIL CASĂ TEMPLU BAN UMIL. STREI CÂNTĂ BISERICĂ DIN STREI CINE ȘTIE ANII MEI? CÂT SANGE EU AM VĂZUT CÂȚII MIRII AM LĂUT
IUBITUL NESĂRUTAT
CÂȚI RUMÂNI AM BOTEZAT CÂȚII CNEJI AM ÎNGROPAT CLOPOT SFÂNT ÎN TURN GORGAN CÂNDREȘ DOMN CU CHIPUL BAN.
IUBITUL NESĂRUTAT PLÂNSETUL ÎNMIRESMAT INIMA RUPTĂ ÎN DOUĂ LACRIMA RUPTĂ ÎN NOUĂ EU LA FATĂ M-AM UITAT LOCUL MEU DIN CER I-AM DAT TIMPUL TRECE BĂTRÂNESC FATA LUI ISUS IUBESC.
BISERICA DIN PĂCLIȘA LA SCHITU IEU M-AM UITAT NIMENI NU-L ASCULTĂ-N SAT LA ICOANE AM PRIVIT DE SĂTENI M-AM ÎNDOIT.
35
RUGĂCIUNE HAI MĂI ȚIGANE
RUGĂCIUNEA ESTE GÂND E FURTUNĂ ȘI AVÂNT
Hai măi Tigane Muncește Mâncarea Se isprăveste
DACĂ-N RUGĂ AM GREȘIT DUMNEZEU NE-A MIRUIT.
Hai mă Române Cânta Să ai inimă De sfântă.
36
Important Suflet. Lirism. Pietre de hotar. Poezie. Pădure. Divinitate. Pasiune. Divinitate. Cântec. Prietenie. Viaţa în doi. Iubire. Sentiment. Justiţie între oameni. 28-V-1997 [poem scris în camera de internat şcolar – camera 3] CFG DOMNIȘOARA POGANY Domnișoara Pogany Ce pe Brâncuși Îl iubi Fată de vampir Turbat Care-a chinuit Un sat Domnișoara Pogany Ce cu Brâncuși Se iubi Fată de vampir Părat Care-a îngropat Un sat.
37
Cântecele pure Pe harfe de vânt Sânge și mure Ursă-n mormânt Cassandră zdrobită Flori în noroi Pădure vrăjită Lumea de apoi.
Chemare a Sfintei Ioana d'Arc în ajutorul soldatului
PENTRU CARTE DE (Monastirea scântului) Isus Maria Rege al Angliei vin înaintea ta Fată a lui Isus, a Franței și Mariei care ai învins pe cumplitul rege al Angliei și îți cer ajutorul în bătălia mea de azi (se spune bătălia) ajută-mă pe mine și superiorii mei să învingem fie și de a fi să murim dar tu ai putere împreună cu Maria Virgina Domnului și Isus Fiul Domnului for să ne mai ții în viață o zi îți mulțumim și ne punem săbiile inimilor înaintea ta Martiră a Bisericii și Sfântă a Îngerilor. Amin.
HIMERA
Din răsărit crunt izvorât himeră tăcută bestie tăcută Și veacul trece și ne întrece himera piere fiară și fiere.
Acatistul lacrimilor
Vă chem pe voi lacrimi vă invoc și vă desfac în mine și peste întreg pământ plângi suflete plângi poporule Lacrimi să-ți fie sufletul Pentru durerea Mea. Cântecele pure
38
RUGĂCIUNI
CENUȘĂ ÎN LUMINĂ
Ui cenușă În lumină A murit A mea stăpână Am rămas orfai în lume fără mumă fără nume. ARDERE DE TOT
SUNT O ARDERE DE TOT PENTRU CRISTOS SAVAOT
Georg Trakl APOSTOLUL
ȘI MAI CAT O RUGĂCIUNE RUGA MEA FĂRĂ DE NUME
Eu am fost întâi chemat eu am fost primul bărbat Sunt Andrei și eu vă spun mă crucificați acum
O VENI DE OI MURI LUMEA TOATĂ OI PĂRĂSI.
Însă mâine oi înflori însă mâine oi verzi
VULTURI DE FIER Vulturi de fier În vremuri ce pier Veghind pământul Fier li-e cuvântul
România oi potopi și pe voi oi mântui.
Noroade-au murit 39
Copii s-au jertfit Pajere-or grăi Rumâni mântui.
vei trăi cât mereu te vei căi.
FAMILIA ROMÂNĂ Tu române ești creștin Mânci pâinea muiată-n vin
LUMINĂ
Muierea îți poartă ie și e ca Sfântă Mărie
Hai copilă dă-mi lumină tu nu ai avut vro vină
Nu fi tu creștinu rău respinge nimic al său.
așa îi necazu viaței ca bucuria paiaței
ALT RĂSUNET
eu oi sânge tu oi plânge dară moartea nu ne-o stânge.
Tu popor înmiresmat care sângele ț-ai dat
MATROANA ROMANA
nu te plâng și nu te boc nu-ți zic pace nici noroc
Tu fiul Matroanei Tu pruncul Doamnei
De oi fi de n-oi mai fi de oi fi și mort oi fi
Mama ta-i piatră iar lumea o șatră
Pune mâna scrie carte popor sfânt făr de moarte
mereu să te lupți să remâi în cărți
Dar atâta 40
cartea e harfă marmura-i spartă.
TEMNIȚA BOLNAVILOR „N-am avut noroc Să stau cu frații mei” Cântec de la Zam Noi suntem bolnavi noi suntem oameni slabi Mult am suferit până am murit.
ICOANA Tristă icoană dăruită din pictură plămădită Ce ești tu icoană sfântă? demonul ce nu cuvântă?
FECIOARA ROMANĂ Icoană uriașă plânsă icoană durută și ninsă.
Cânt sfânta fecioară romană minervă și ceres zeiță umană
HAȘDEU
Înțelepciune și pietate povești de iubire crucificate.
Nebun plângând geniu cuvânt fiică-n mormânt hașdeul sfânt
MAMA BEȚIVULUI Carte și gând dor de pământ paris și avânt poeme în vânt.
O bătrânică cam puțintică c-un handralău -Mă duc să beu! 41
dar de-acu s-a mântuit. Mă copile ești nebun haide mintea să-ți aduni
PIATRĂ DE MORMÂNT Sunt piatra de mormânt a părinților mei sfinți
Ea mult se roagă el trage la joagăr
Avraham și Sara și craniu voi fi.
Și mor odată tânăr și mată. MARIA CÂNDREȘA
ȘOIMUL PATRIEI
O icoană ce-am făcut și la lume am dădut
ȘOIMUL PATRIEI CÂNTĂ ȘOIMUL PATRIEI PLÂNGĂ
Poate la ea s-o uita și mămuca mi-o picta.
PĂMÂNTUL DRACULUI PĂMÂNTUL LACULUI.
CERȘETORUL Eu - eu sunt Cerșetorul târgul batjocoritorul
ZALMAN RABINSOHN
TATĂL FETEI ȘI-AL MIRESEI PLÂNSUL LETEI ÎMPĂRĂTESEI
Am căutat s-ajut săracii să nu mai umble cu sacii
SÂNGE MAREA SÂNGE ȚARA PLÂNGE ZALMAN PLÂNGE LABAN.
Rău m-ați mai batjocorit 42
ÎN MOARTE PE PICIOARELE MELE CĂLĂUZIT DE CEI TĂCUȚI ȘI DE CEI MORȚI PÂNĂ ATUNCI TRĂIESC DAR ALTCINEVA TRĂIEȘTE ÎN MINE CREIERUL MEU BOLNAV CREIERUL MEU ANGELIC.
EROUL DE LA PĂCLIȘA Spune psalmule Odată De țară Neatârnată Că nărodu O ieșit Lângă schit S-o priponit
KRISTALNACHT ÎN MINE SUNT SINAGOGI CU VITRINELE SPARTE DE CRISTOS OCHII TĂCIUNI ROȘII DE OȚEL NEGRU ACOPERIT DE FUNINGINE SUNT UN CREMATORIU ASASINÂND SUFLETUL UMANITĂȚII PLÂNG CU LACRIMI DE PLUMB TOPIT CE NU MAI CURG
Lângă schit El s-o rugat Plânge maica La-mpărat Pentru libertate -n vulg Copită de negru Murg.
O STATUIE DE BRONZ UNDEVA PE O GRĂMADĂ DE GUNOI LA MINE AU VENIT TOȚI CEI MORȚI CEI VII ȘI CEI NEVII I-AM VĂZUT PE TOȚI CHEMÂND MOARTEA CU OCHI DE ZEI NU NU MAI VREAU SĂ TRĂIESC VOI SĂ DEVIN CADAVRU
DEȘTEAPTĂ-TE BISERICĂ
DEȘTEAPTĂ-TE BISERICĂ.. DEȘTEAPTĂ-TE PATRIARHE DEȘTEAPTĂ-TE PASTORE DEȘTEAPTĂ-TE NUNȚIU
CÂND VOI FI MURIT ȘI VOI FI FOST PUTRED SE VA SPUNE DESPRE MINE AICI A FOST UN URIAȘ UN CĂPCĂUN DIN VECHIME MORȚII S-AU TEMUT DE EL EU NU VOI MAI AUZI SAU NU VOI MAI ASCULTA VOI PUTREZI ÎN PĂMÂNTUL MAMEI MELE.
DEȘTEAPTĂ-TE BOACĂ DEȘTEAPTĂ-TE POCĂITE DEȘTEAPTĂ-TE FREEMIND DEȘTEAPTĂ-TE COPILE.. ZBOR
SINGUR ÎN ICOANA PRESSE-PAPIER ÎMI PRIVESC CHIPUL ÎN OCHIUL TĂU CERUL ÎNNORAT DE PLUMB DUMNEZEU VOI MERGE VA VENI ANUL ÎN CARE VOI MERGE
43
VOI VENI VORBIND DESPRE NOAPTEA CARE SE ÎNTOARCE IAR CU IAR CA O FIICĂ ALUNGATĂ VOI VORBI DESPRE LACRIMI CARE SUNT STELE ÎN OCHII OAMENILOR ȘI COPIILOR ȘI ÎN OCHII USCAȚI ȘI MARI AI BĂTRÂNILOR VOI VORBI DESPRE TĂCERE NU DESPRE ICOANE CARE SUNT UNA ȘI VOI VORBI DESPRE MINE CARE NU SUNT NU POT NU AM PUTUT FI ISUS.
SUNT ACEST POPOR
SUNT ACEST POPOR BUN ȘI MULTICOLOR SUNT ACEASTĂ LUMINĂ NĂSCUTĂ DIN LUMINĂ VĂ ROG NU MĂ UCIDEȚI E RUGĂCIUNEA MEA VĂ ROG NU MĂ APRINDEȚI E RUGĂCIUNEA MEA. ANA BLANDIANA. comunismului
Un
TACI PĂRINTE
proces
al
TACI PĂRINTE DOAMNE SFINTE PANA CÂND TU AI VENIT VIAȚA MEA S-A PRĂPĂDIT TACI PĂRINTE LASĂ RUGA OCHII NOȘTRI ÎS MURUGĂ FATA NOASTRĂ TE-O JELIT C-UN ȚARAN NI S-O NUNTIT TACI PĂRINTE TACI DIN GURĂ CÂND DAI CUMINECĂTURĂ TACI PARINTE TACI IUBITE MARIA SĂ-ȚI DEA CUVINTE. ĂSTA NE FIE VERDICTUL VINOVĂȚIA ȘI SCRISUL.
1. Cheie de lemn Ruptă în semn Biserică frântă Temniță sfântă 2. Cimitir negru Tristețe allegro Infern fără cap Românul Harap 3. Eu te-am Bătut Eu te-am Născut. CUVINTELE APOSTOLULUI
-Sfârșit-------------------------------------------
NU VOI VENI ÎN MAREA TRADIȚIE DE DINAINTEA MEA NU VOI FACE BUCATA DE PÂINE VIN 44
The Statue of Liberty. ___________________________________ American & English Poetry . American & English Poetry . American & English Poetry . American & English Poetry . American & English Poetry . American & English Poetry . American & English Poetry . American & English Poetry . American & English Poetry . American & English Poetry . American & English Poetry . American & English Poetry . American & English Poetry . American & English Poetry . ___________________________________
Csibi Barna nemulțumit de Mihai Eminescu.
Poeme de Raul Constantinescu Karl Schmidt-Rotluff, Emaus.
Biserica din Strei, Kândres, frescă. ______________________________________
AMERICAN POETRY
&
ENGLISH
ULYSSE
-----------------------------------------xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx
Al mării rătăcesc de țărm departe, sirenele în cânt mă fură-ntruna; pe stânci sub fulgere înfrunt furtuna, infernul îl trec neatins de moarte, iar goană ca aceasta nu-i niciuna printre ciclopi și hule să mă poarte; din toate părțile 'ncolțit sunt foarte când în ithaca s-a întins minciuna. Mă va răpi pe mai departe cântul și nopți și zile voi veghea la proră; spre alte zări îmi voi spori avântul 45
vis prin ninsori de foc sub auroră, un verde țărm îmi va surâde-n zare cu penelopa soare-ntre altare
Repin, Edecarii de pe Volga. PRIVIRILE CELOR CE MOR (Quinset)
ULTIM SILF
Cum gheara morții nimic nu-i sfâșietor și nici mai greu prin zile nu te-ncearcă hule și-uragane într-a vieții barcă – sub munți de talazuri o coajă de nucă... precum suflul morții nimic nimicitor
Iată prin eter nu mai sunt carne nu mai sunt lut... duh în extaz lăuntric foc întrebare mă înalț dincolo văzutelor nevăzut, altfel de floare ochi ce nicicând nu doarme în turnul babel de veghe corolă de lavă în noapte, viu steag printre bezne și nori întreg și parte, coajă și miez pârguit departe-n aproape-n marea carte mă înfășor literă cu literă muiate în sânge și foc; din toate și tot vis mă înfirip în ultima fantă spectru pe-ale sufletului chei efemer din crisalida secundei ies același mereu altul din haos renasc din roua ierbii în zori din apuse splendori prim și ultim silf sub marele divul ochi de nimeni zărit ... nebănuit...
nu se-arată printr-al clipelor înalt zbor când pe spirala de ani viața-i pe ducă nu-i scapă nimeni săraci bogați sfinți ori regi când semne dulci prelung le face-mbietor și chiar de-ar fi să piară-n spulber lumi întregi, tăișul ghilotinei e ne-ndurător; în urmă-i rămân piramide de cranii... din toate ceasul morții e îngrozitor: pre toți ne dor prin ani privirile stranii din ultime clipe ale celor ce mor...
LIANT În babel mă zidesc turn punct vertical desfășurat printre infinite puncte linii arce spre afeliu-n cheia de boltă căi concurente fug continuu; în dans sonuri eterne aurore ritmul inimii răsfrâng – o jertfă printre alte mii de mii 46
înainte de mine și după – limba dintâi vie și azi, în turn sânge liant – ale vieții ghirlande-n cruguri de stele
--------------------------------------------
47