SEINKAMPF, ALSO NAMED THE TRIAL AND REPENTANCE OF A COMMUNIST LEADER AND HIS DISCIPLES. Caietderegie

SEINKAMPF, ALSO NAMED THE TRIAL AND REPENTANCE OF A COMMUNIST LEADER AND HIS DISCIPLES -CAIET DE REGIEFelix Rian Constantinescu 2017-

Motto: „Dar ce-ar fi fost de făcut atunci? Conducătorii trebuiau să fie imediat întemnițați, judecați și națiunea trebuia scăpată de ei.”

Adolf Hitler https://www.youtube.com/watch?v=PJxKtOwgLdw - tHE lAST sUPPER.

Prologue This is a great novel man.. Îmi place · Răspunde · 15 minute Constantinescu Felix-Gelu Constantinescu Felix-Gelu i THINK OF MY NAZI PAST AND I THINK OF THE AMERICANS AND I WANT TO SAY THAT I A WESTERN LITERARY GENERAL WOULDN T FUCK WITH THEM. EVEN CHINA WISHES JUST TO BE THEIR FRIEND. THEY ARE VERY ORGANIZED FROM THE BEGINNING. tHE WORLD SCREAMS FOOD, THEY SING YOU BETTER SHAPE UP.

Îmi place · Răspunde · 8 minute · Editat Constantinescu Felix-Gelu Constantinescu Felix-Gelu ROMANIA S DESTINY WAS EVIDENT EVER SINCE 98-99 WHEN PRESIDENT CLINTON CAME IN ROMANIA AN D SAID STAY THE COURSE, STAY THE COURSE, THE FUTURE IS YOURS! Îmi place · Răspunde · 3 minute · Editat Constantinescu Felix-Gelu Constantinescu Felix-Gelu RIGHT THEN YOU SHOULD HAVE STOPPED SHMENNING.. Îmi place · Răspunde · 5 minute Constantinescu Felix-Gelu Constantinescu Felix-Gelu AND AS FOR ME WHATEVER WILL HAPPEN WITH ME WILL HAVE SERIOUS REPERCOURSIONS FOR ROMANIA S LITERATURE, CIVILISATION AND CIVIL RIGHTS CULTURE. THE DAY WHEN YOU COULD JUST ACT OUT OF YOUR NOBLE INSTINCTS ARE OVER.

1. MJ - They don t Care About Us 2. Schindler s List - Oscar and Amon about Power 3. Rereading of Mein Kampf as a r e a l, applied - used - Il Principe of the Modern Age. 4. The nazism of modern politicians, postfascist, - Communist, postcommunist, socialist, _Romanian_, andthe ignorance of Romanian conetmporary mentality and policy regarding mental illnesses, and the use of psichiatry as idealist supressing and extermination subcamps.

5. Michael Jackson - Earth Song - the asylums - The Place Where Is Nothing.

6. Modern leprosy.

7. The Gods and the Dead: ROMANIA. 8. Therapy?

9. „You felt bad because you remained without vices.”

Nietzsche and the Overcoming of Yourself, in Romanian d e p ă ș i r e a d e s i n e.

10. The Years of Study and Suffering Of Wilhelm Meister.

11. Wyclef Jean - Industry.

12. THE KILLED DREAM. A Declaration Of Independence

A psychologycal analysis of the tutsi and hutu conflict which lead to 1994 genocide Felix Rian Constantinescu 2017 Ubumwe, umurimo, gukunda igihugu Rwandan devise Unlike the African themes analysed by me not remember how many years ago, the Rwandan genocide is r e a l, horrifying the West and the not so long freed East in 1994.

This text does not want to put the terrible question Who Is To Blame?, but What Happened?

What happened then? A small state inside the African shores found indepenence and in a few chess movements found itself from prosperous peaceful colonialism in the midst of apocalyptic unofficial African nazism.

One million Africans died maybe in a few weeks, in a country smaller than Moldova.

Why? A good place to begin is with an excerpt from Tom Sawyer Detective in which are analysed all the reasons for the killing of a man. „(...)

Si o sa va spun de ce. Pentru ce omoara cineva un om Tom Sawyer? Raspunde-mi la intrebarea asta.

Pai, hm...

Raspunde-mi! Doar nu esti prost. De ce se omoara oamenii?

Pai, cateodata din razbunare, si...

Stai putin. Nu te grabi. Razbunare zici? Asa e. Dar a avut cineva ceva contra neispravitului aluia? Cine crezi c-ar fi putut sa vrea sa-l omoare pe... pe iepurele ala?!

Tom ramasese cu gura cascata. Nu-i trecuse, cred, prin cap ca trebuie sa ai un _motiv_ ca sa omori pe cineva, iar acum isi dadea seama ca nimeni nu putea sa aiba ceva contra unui mielusel ca Jubiter Dunlap.

Fierarul spuse dupa un timp: -Chestia cu razbunarea nu tine, precum vezi. Atunci ce urmeaza?

Jaful? Asta trebuie sa fi fost, Tom! Da, cred ca de data asta am nimerit-o. Vreun individ i-o fi jinduit oala de noapte, asa ca... Și fierarul pufni în râs și râse până nu mai putu, iar Tom părea atât de abătut și de plouat, încât am știut că i-e rușine că venise.

Dar moș Hooker nu-l cruță de loc. Începu să înșire toate motivele pentru care un om ar fi fost în stare să ucidă pe cineva, deși până

și-un prost putea să-și dea seama că nici unul din motivele astea nu se potrivea în cazul de față; și râdea de se prăpădea de toată povestea asta și de ăi de porniseră în căutarea cadavrului.

-Dac-ar fi avut un pic de minte, și-ar fi dat seama că leneșul ăla a șters-o fiindcă voia să răsufle nițel după atâta muncă... O să sewntoarcă peste vreo două săptămâni, și atunci cum o să vă simțiți voi, băieți? Dar luați câinele, poftim, duceți-vă și căutați-i rămășițele. Zău, Tom, ia-l! Și moș Hooker izbucni iar într-un hohot de râs.”

It is also very illustrative what happens between Tom and Huck before goying to blacksmith Jeff Hooker. „-Bine - i-am zis - întâi să găsim cadavrul. Cred că asta ajunge pentru azi. De fapt, nici nu știm să fie vreun cadavru sau să fi fost omorât careva. Dobitocul ăla s-o fi dus cine știe unde, și poate că n-a fost omorât câtuși de puțin.

-Ascultă, Huck Finn - mă repezi Tom, enervat la culme. În viața mea n-am pomenit un om ca tine, să vrea să strice totul! Când _tu_ nu ești în stare să vezi nimic promițător în ceva, nu-l lași nici pe altul să vadă. La ce-ți folosește să torni apă rece peste cadavrul ăla și să scornești teoria asta egoistă, că n-a avut loc nici un omor? Nu-ți folosește la nimic. Nu pricep cum de te poți purta astfel. Eu nu m-aș purta așa cu tine, știi bine asta. Poftim, ni se ivește un prilej grozav de a ne cuceri faima, iar tu...”

So it seems to me, that the Rwandan killings had much deeper psychological connections. The Europeans, Belgium, created in Rwanda The New African, the Chosen. And the Africans saw in their perfection and acceptance the transgressions and sins of their own continental outcast condition. So when God died, the Chosen died too.

So what more can it be said? One million people were killed, made men and connected. In magnitude, the Rwandan Holocaust is very close to the Armenian and Jew. Ubumwe, umurimo, gukunda igihugu is Rwanda's state devise. It says, Unity, Work, Patriotism. A lesson learnt?

And this is why Paul Rusesabagina is Rwandaise conscience's Messiah. He will forever be remebered. A hutu butler...

13. APARTHEID CHRISTIANITY. A CASE F. G. Constantinescu The black movement against apartheid in the second half of the last century South Africa is one of the most enlightened stamps of history of the entire global era, with figures like Biko as a wonderful leader and martyr, with the everyday Negro in the same

time a fighter and a believer, fighting by faith and believing in God by fighting against the injust system parasiting their millennial land, and Mandela - a still incarcerated at the time historical legend, the closest to God man we ever knew, much more than Elvis, Maradona or other genial soccer players, or swing guitarists. As a shadowed symetry the white spirituality of the Republic of South Africa appears tainted, infected, a nonChristianity, a what it really was - an apartheid Christianity, because the cruel truth of life and soul is that apartheid emerged from Christianity, and then Christianity from apartheid in an diabolical yin-yang of hypocrite alienated historical dialectics. The true history of the South African apartheid is a local species of KKK white suprematists taking over an entire country, inhabited aproximately by 80-90 percent of Black citizens.

As I have said, apartheid was born from what I can call White Christianity, a Christianity of superiors in a world of inferiors.

The Calvinist Boers thought themselves richer, more beautiful and also more human than their Black Christian slaves living in the country. To them for centuries the thought of mixing was horrid. They were too good, too blondes, too white for that, and considered the noble Black tribes of the land mere animals, a prejudice disproved by history. The statue of Liberty of New York should have marched her marines and troops against this Christian and fraternal system of slavery, and she should have done it and spare Soweto and the rest of Black South Africa of wrongful suffering, agony and death. But America did nothing or is it almost nothing and so now we have on our hands for the next millennia of history The Black Saga which after decades of blood is the first saga that actually ended well. And who knows maybe without Krueger who wouldn't have had Steve Biko, and without all those apartheid Christians, we wouldn't have met Nelson Mandela.

Anti-apartheid history is an emulous history, inspiring to go and do the same. a somewhat resembling situation is met in the medical psichiatric system. I will locate that it is about Romania, the little country on the Danube. I had a diagnosis which wasn't even a disease, but - as it was in the time - because I was called to the Army, my father thought to not to pay nobody and just to talk with the doctor, an old lady; and so because of the circumstances she changed the dyagnosis which became my ball and chain through life trnasforming me in a second-class citizen; I am not allowed to work, and I am not allowed to do anything but

just survive. And one of my brothers, trying to help me, took me to an another medic, and the medic said that in these kind of diagnosis a medic does not change what an another medic has done, it's like in the Mafia probably. It doesn't matter of the circumstances you got it, once you got it nobody will never do nothing because psychiatrists are just humans and not apostles.

It's the machine which once it'd grabbed you it will eat you alive but will never let go. And the sad truth is that in psychiatry many times too often some of the most prominent lunatics are the psychiatrists, it's a proffessional defect. In my case I am inspired

by Biko and all anti-apartheid movement to fight this osified system of archane medicine, in which the medical mentalities are truly the less progressed in the entire medical field. I say all this without any trace of sourness, just with dissapointment; even Freud was just a nut, and Carl Gustav Jung - the true talent of psychiatry - a beautiful fool. and histories like the anti-apartheid history in the former Republic of South Africa truly gives me hope, that someday people will understand more than it's written in the book and look at us as humans who deserve a human destiny of work, love and future. But enough with all that, and I guess that the psychiatrists are like all other people, some good some incompetent and you just have to pray to God to keep you on the bright side of the street and hope for the day when your brothers will see you differently.

Apartheid was engineered by a Christian community, basing a good part of it's raw rasism on ill-used arguments taken from the field of Biblical faith. There were many books written about the sins of apartheid in the former Boer state of South Africa, but want I desire to emphasis is the abomination of racist Christianity, the practice and teaching of the agent comunity in the midst of the other communities of subjects. Once as a white state you clearifiend theologically that the Black were the deserving to be slave Ham, and you put yourself in a mix of the white Japhet with the friend of God Abraham, then you can do anything to preserve this state of social equilibrium: the shooting, the beating, the beating to death, the imprisonment without trial, a practice which lasted for decades, the misterious deaths of dozens of political detainees while being in prison, the epic-long prisons sentences for people like Mandela, the home ban and the security watch for writing or publishing an article, the bantustans, the working regims in the gold mines, the Black townships, the rules of the white cities for the Black citizens, the

politics which dind't differentiate between men and women as it was in the case of the wife of Mapetla Mahapi, widow with to little children, being detained after inquiring on the death of her husband in custody; the apartheid devicers realized that they can do anything after justifying themselves with Holy Scripture verses because then nothing else would stop them, and they did it, and most unflatterring from the point of view of white culture is that was their white mentality for the entire four centuries of their White history in South Africa, maybe now is better, I don't know.

But this is not just theirs, but this is generally the white mentality and the Protestant mentality, [no it’s the entire white Christianity ] their sister church mates from North America exterminated an entire race in one hundred years. We Latin, French and Russian Slavs we have a tendency to mix but we are no more less racist in our own ways, for instance we Romanians leaving behind our latter nationalism we are now prisoners of our own little country, our little obsession, and the racism of the Russians is the messianic panslavism - which diffused afterwards in Marxism-Leninism, another safe way to save the world, man and society -, just - of Feodor Dostoyevsky, another religious racism, but not just religious, more, a spiritual, redempting one resembling with the Rastafarian positive psychosis [but today I see a difference]. Maybe is time that the stern of history to be shifted from the White man to another kind of man, because the White man man made a fool of himself since the days of Alexander the Great. And to return to our sheep, a great worrying thing is that such ideologies can occur from the Holy Writ of the Christian Gospel. Not very well is also that the Mosaic state of Israel experimented some practices of apartheid against their fellow Palestians, I do not know to what extent in the present.

This can be an indication to what extent did the White man understand the New Testament he received whenever when and also to what extent do the Israelites understand their father Abraham? Jesus Christ never did put somebody in a bantustan, not even the lepers, and nor did Abraham and Jacob, patriarchs of peace, even the Mosaic city is named Holy Peace, so it should be holiness and peace, not a variant of apartheid. What can it be said is that apartheid is the extremism of people who want to be bad but do not want to be atheists, like the Communists and the Fascists. Bible should be taken out of the hand of the apartheidists and see with what are they left with. Christianity is a positive obsession, and it should be as such, not fascism.

14. Oskar meets Amon Goeth.

15. Dau aici textul unei scrisori pe care am primit-o ieri, cine citește să înțeleagă: Bună ziua, felix te rog să vii la control pentru că nu mai eliberăm rețete tatălui și vei ajunge din nou la spitalul Zam. Internat. ? să evităm această situație.

10.04.2017 ss RC Parafa.

Dr GHIȚĂ Ruxandra Cristina medic primar psihiatru cod 693272 16. Mylene Farmer - Desenchantee 17. Comuniștii iau curentul. The Communists stop the electricity.

18. The Prodigy method.

19. Izvor tulbure (O semificțiune) Îl chema Pătru. Un pocăit, frate bun și dulce din Clopotiva.

Erau anii '50, ani grei se spunea seara când țăranii și țărăncile cu pruncii suflau în cartofii rumeniți ori mămăliga încinsă cu brânză de oaie. Apăruseră lucruri noi, primari noi, de ăia de le zicea activiști și jăndari mai aprigi ca oricând.

Nu se luase cu nimeni și începea să fie cam bătrâior Să tot fi fost aproape de vreo patruzeci de ani și trăia din munca pământului aprig de sub munte. Făcuse doar patru clase, nici pe ălea nu le terminase. Dar făcuse școala Domnului, într-un an citise Biblia de șapte ori de la început la sfârșit și acum o știa pe de rost. În vremea aceea era păstor la Râu de Mori și Clopotiva unu de-i zice Ciorogaru, băiatu lu Ciorogaru ăl bătrân, venit de la școală de la București, prieten bun cu Pătru și cu văru-său cu Ioan. Pe Ioan îl băgaseră legionarii la Gherla, era mai bătrân dar de-asta cei de-acum îl lăsau în pace. Avea un băiat, Ionel, în armată în Valea Jiului la Lupeni plecat de trei ai. Trebuia să vină acasă. Iau zis, Hai, mă, să te băgăm în fanfara minei aicea, dar el nu vru și făcu armată cu muncă în mină numai să vină acasă. Dar ăsta era Ion nu Pătru.

Pătru trăia singur în casa de lângă cimitiri și când nu era pe câmp citea din Biblie la fereastră ori la lumânare privind afară la

crucile de lemn înnegrit ori de piatră tocită. Așa făcea. Așa se nimerise cu casa lângă cimitiri, nu era gropar. la biserică era frumos ca în casa Domnului. În Clopotiva, erau baptiști, botezători a doua oară și cu minte la cap. Lumea vorbea de ei că sunt înțelepți că nu se certau și nu prea vorbeau cu lumea. Tinerii mergeau pe jos de la o biserică la alta să se ia în cete de dragoste cântând până către Deva într-o parte și Câmpu lu Neag peste munte în alta. iacă erau tineri și mergeau pe drum de la cinci dimineața când se crăpa lumina până noaptea cântând și râzând. Numai Pătru nu mergea. Nu prea mersese, nu-i plăcuse lui să meargă. Lui îi plăcea să stea în liniște și să privească pe fereastra lui scundă ori să stea laoparte cu văru-său ori nepotul lui să cânte și să se roage să mai vorbească de ce a mai fost în lume și timpul trecea de parcă și Dumnezeu cobora și era mai aproape.

Dar asta era bucuria bisericii. Lumea, de voie de nevoie, se schimbase. Erau care nu făceau nimic ba pe la primărie ba pe la miliție sau plecau la oraș de nici nu mai veneau și trimiteau înapoi bani mulți pe care nu voiau să-i primească ori îi dădeau la popa cu pomană și colaci de păcate. Nu mai știai cine ți-i frate, cine ți-i fârtate. Mulți țărani mureau la ocnă. De ce nimeni nu înțelesese. S-au smintit timpurile vorbeau când nu mai aveau ce clopotivenii. Și își vedeau de treabă.

Acum oamenii vorbeau de Pătru că înnebunise și oaminii câinoși râdeau de el. El se oprea când vedea oameni în fața cârciumei, ori bând Plugare pe uliță, ori numai că i se năzărea sau îi știa el, de le predica.

Atâta spunea și satul se prăpădea de râs și țăranii îi râdeau în față și-i spuneau că se țicnise și de vreo două ori l-au luat și l-au bătut dar unul care venise în sat spusese că îl va vindeca prin discursuri.

Numai unii oameni plângeau și spuneau -Săracu Pătru... Săracu Pătru....

Mărturisea necăjit cu sânul tulbure. Când trecea o soră ori un frate pe stradă se întorcea și le spunea: -Nu vă uitați la Pătru... Pătru e nebun...

20.

PARTERUL (Schiță) Felix Rian Constantinescu Motto:

„Aproape adevărat, doar că acolo au fost închisi copii nevinovați, la fel ca și la Păclișa, victime a regimului lu Ceaușescu...”

Paul Boantă „...aș vrea să vă rog dacă ați putea să îmi spuneți ce vă amintiți din acei ani atât în Păclișa cât și în Zam ai acestei detenții și exterminări psihiatrice, un domeniu care ar trebui să ajute sufletele nefericite, și deasemenea asupra motivației. De ce s-au putut și se pot întâmpla asemenea lucruri din politici de stat, un popor și stat creștin?” "malicious hooligan, engaged in anti-Soviet activities", PRAVDA; (FĂRĂ RĂSPUNS) Este vorba de parterul castelului - alcătuit din patru, cinci saloane - alcătuit din patru cinci saloane lui Nopcsa în care sunt închiși în medie patruzeci-cincizeci de bărbați și băieți, toți cu suferințe psihice, unii abandonați de familie, unii - câțiva - spioni, turnători sau securiști.

Sunt păziți de doi sau trei gardieni-infirmieri, care se uită la un televizor aproape fără sonor și mănâncă tot timpul stând pe rând jos la masă lângă fereastra înaltă ce dă în aleea de primire de lângă ușa de intrare și recepția unde țin bolnavii imobilizați spunându-le înainte să îi bage la secret, -Hai să-ți facem o injecție... ,injecție după care omul se simte bolnav, împăcat cu spitalul și sine însuși, simțindu-se că a venit acasă, acel acasă față de care a păcătuit prin absență o viață întragă; nevorbind cu pacienții închiși acolo ca animalele, unul fără pile neieșind de acolo decât după luni de zile când ajunge la al doilea leșin spre comă ca mine și e mutat la etaj, unde singurul avantaj e că mănâncă ceva mai mult și poate ieși în curte.

Aceasta doar cei care reușesc să iasă prin bună purtare. Cei care nu sunt cuminți, ca să mă exprim în jargonul medicilor, nu ies de acolo niciodată decât când îi scot gardienii într-o curticică interioară lângă un gard, și unii – aleși după motive incerte rareori în curtea mare, în apropierea spitalului. Și tineri a căror singură vină este o boală și sărăcia sau dezinteresul familiei sunt condamnați la a duce o viață în inumanitate, în foame și condiții de lagăr, cu mâncare de lagăr și cu singura deosebire că nu sunt puși la muncă, dar de fapt e un regim de exterminarea al statului față de indivizii care nu se pot întreține datorită bolii.

A rămas o moștenire din timpul comunismului exterminarea prin psihiatrie, acum fiind nu la același nivel, dar în general oamenii

cu idei sunt trimiși la aceste gherle pentru a nu deranja sistemul ori noii boieri roșii, iar cum am mai spus mai sunt bolnavii obișnuiți care mor și ei datorită extenuării. Iar intelectuali ca Ciprian Nickel mor uciși. Nickel, poetul Devei, a murit în Parter, spânzurat în condiții necunoscute de un copac de un nebun, în 2001 ori 2002. Nu se cunoaște motivul.

Nu îi vizitează decât o doctoriță, iar în rest nu există nici un program, nici un asistent social ori terapeut, nici un preot sau pastor care să se intereseze de acești oameni. Doctorii încearcă să îi ajute, dar sistemul social îi vede ca pe niște gândaci nefolositori care trebuie deratizați în timp prin foame, izolare și deznădejde.

Bolnavii la sosirea unui alt bolnav își spun unul altuia despre cazuri de sinucidere și înmormântări în câmp fără cruce. Astfel doctorii încă de multe ori sunt fericiți să încerce să convingă sistemul securist-medical să nu mai ucidă copii și dizidenți Am fost închis acolo cred de două ori și am stat cam o lună și jumătate. În acest timp am slăbit îngrozitor, nu am avut cu cine să vorbesc, am fost bătut de gardieni și legat de pat - bătut de două ori cu bastonul de cauciuc și legat o dată - pentru că am dat cu o sticlă de plastic în care era apă în camera video considerândo degradantă, mâncam o jumătate de cană de ceai cu două feliuțe de pâine, nu am ieșit afară decât o dată în curtea interioară după ce am leșinat prima dată, înainte de asta încă o dată în curtea interioară și apoi la sfârșit când am căzut într-un leșin pe care îl simțeam o comă în care să cad și să nu mă mai ridic, după care am fost dus la etaj.

Gardianul care m-a bătut prima dată continuu cu un baston peste spate, pentru că m-au bătut doi, mi-a spus cu cinism când n-am mai putut, după ce eu i-am spus că rezist prin rezistență nonviolentă: - Mi-ar fi plăcut să fi rezistat mai mult!...

Sunt mulți pacienți care acolo stau și nu cunosc mai bine. Nu-i ajută nimeni, și întregii Românii și lumii, tuturor oamenilor, răi și buni, nu le pasă de ei. Toată ziua umblă cu frunțile în jos ca șobolanii pe coridoarele înguste căutând pe jos chiștoace sau împărțind chiștoace de țigări. Și niciodată nimeni, nici gardian, doctoriță sau pacient nu dă o bucată de pâine în parter.

Infirmierii au camera lor unde mănâncă de le troznesc fălcile dar niciodată n-au dat nimic deși cum spune domnul Boantă și acum sunt acolo băieți, tineri, mai mult niște copii care suferă de foame toate chinurile pe care și le cheamă Biserica duminică de duminică.

Turnătorii stau o noapte și apoi dispar, de obicei drogați tatuați care vor să-și ușureze verdictele ori copii de mineri, iar securiștii rămân internați ascultând întinși pe pat, îi simți că sunt securiști.

Cum se poate exprima durerea unui Werther care vrea să iasă până în curte să vadă cerul, copacii, ori vede pe fereastra zăbrelită nu copacul înflorit ci corcodușii înrodiți și ar vrea să mănânce roșcove în locul mâncării pe care nu i-o dă nimeni. Ușa e mai închisă de poarta cetății Dite din Infern.

Parterul m-a vindecat pe mine de iubire încât nici față de iubita mea nu mai simt nimic firesc. Felul în care se stă și se doarme ca animalele, bietele animale în cuști și de multe ori câte doi într-un pat mi-a rescris reflexele nu după legile vieții și lui Dumnezeu ci ale parterului. Am devenit un Buddha abia în parter.

Noi am sperat la puțină umanitate din partea umanității. Odată cu căderea cortinei albe mulți dintre noi și din copiii și soții sau frații voștri vor mai continua să moară în acel loc blestemat, nedemn nici măcar pentru imaginația lui Charles Dickens un loc după chipul și asemănarea părinților fondatori Sykes, Fagin și Murdstone. Pentru noi este o lume a tăcerii cuvintele sunt scumpe în parter, iar unii nu putem vorbi, de aceea când murim nu mai rămâne decât tăcerea.

11 decembrie 2016 21. MORGA Vizavi de camera mea este o clădire de marimea unei barăci de tablă depozit de țevi instalații electrice, ridicată pe locul porții acum zidite al vechiului parc Pogany și blocata de însăși acest altar misterios, abominabil, a cărei funcție am aflat-o la douăzeci de ani dupa ce am cumpărat casa; este morga spitalului de copii cu boli psihice. O cladire lipsită de orice fereastră, indicator pe care să scrie MORGA, și neluminată decât de felinarul din livada mea, ca o lumânare înfiptă în pietrișul nisipos de Dumnezeu pentru copiii morți. Nu este loc pentru nici un altar sau lumină.

Când moare un copil ceilalți vin să-l petreacă pe aleea nobiliară blocată de gardul comunist, în felul lor, nesimțind trecerea timpului, de la o moarte la alta, moartea care îi va elibera din conditia de nonpersoane, ca și pe mine. Trecătorii grăbiți urinează pe morgă și pleacă închizându-se aferat la pantaloni din mers.

22. Trauma and Exodus.

23. ANESTHESIZED BRAINS - Money.

24. The Place That Does Not Exist.

25. Madness.

26. Mihai I - Carol II - Mihai I - Carol II - The Marechal - Dr. Petru Groza - Ana Pauker, Teohari Georgescu, Vasile Luca - Dej Maurer et. Co - Nicolae Ceaușescu - Ion Iliescu - Emile Constantinescu - Ion Iliescu - Traian Băsescu - Klaus Iohannis, the Magician.

27. The Rich & Famous, The Poor and Vicious, the Mad and Dying.

28. People who don't wash their feet.

29. REM - Shiny Happy People.

30. Snow - Informer. - discotheque dancers by the sea in 1992 31. Isav și lintea.

32. „I saw Joe Di Maggio at the Dinky Donuts again.”

33. „Fascist!”

34. Romanian Socialists are milionaires. Ave Maria.

35. „Don t you wanna break Her?” 36. Nebunii sunt periculoși și trebuie lăsați ca Martin cel Avid pe ostroave fără mâncare. Noi putem să avem țigări, băutură, droguri, femei și bărbați.

37. Beautiful World, Beautiful People, Beautiful Man, Beautiful Child. I have a Dream today!

38. -Doctorii și polițiștii sunt cei mai mari criminali... -(operatoare 112) Asta e!

39. „One Of These days I Will Get Organi-zi-zed.”

40. A-ha.

41. Billy Idol? „Rubin s cards were marked in advance.”

42. „There s only one way for us, the way that leads us back to Jerusalem.”

43. Hospital prostitution.

44. „Nu pricep unde se tot duc banii!”

45. In the Midnight hour!

46. „We ll al stay in touch!”

47. The President Dream.

48. ”Dupa ce Relu Fenechiu a fost condamnat in scaunul de ministru, iata ca Guvernul Ponta, "cel mai cinstit", inregistreaza inca o victorie majora: Liviu Dragnea este condamnat in dosarul Referendumul. Adica este gasit vinovat pentru fraudarea referendumului din 2012.

Ca e vorba despre o pedeapsa de un an cu suspendare este, cred, mai putin important. Important mi se pare ca un complet al Inaltei Curti de Casatie si Justitie a confirmat acuzatiile procurorilor si deci vinovatia lui Liviu Dragnea. Si semnificatiile acestei confirmari sunt, cred, multiple.

Pe de-o parte, iata ca un complet al celei mai inalte instante din Romania confirma ca referendumul din 2012 a fost fraudat. Cu cate voturi nu vom sti niciodata, dar a fost fraudat. Ceea ce mi se pare de maxima gravitate. Este daca vreti bomboana pe coliva acelei veri nebune, in care eu consider ca statul de drept a fost luat cu asalt, inclusiv prin amputarea competentelor CCR si ignorarea deciziilor acesteia, situatie care a facut necesara interventia externa sustinuta.

Pe de alta parte, nu cred ca vinovati au fost gasiti numai cei condamnati in acest dosar. Simbolic, condamnata este o intreaga masinarie electorala, un sistem de denaturare a votului, care devenise deja traditional in Romania.

Robert Negoita a spus clar ca PSD a procedat exact la fel la alegerile locale si parlamentare din 2012, la europarlamentarele si prezidentialele din 2014.

"Cum se mai poate face campanie in Romania? Este o decizie pe care o respect. Exista creat un precedent periculos pentru cine doreste sa faca campanie in Romania", a spus Liviu Dragnea dupa condamare. Fals! Se poate face campanie, pot fi chemati oamenii la vot, pot fi convinsi, dar in mod transparent, prin mijloace legale, cu argumente politice. Nu adunandu-i cu japca, morti si vii impreuna, nu punand la cale un mecanism inclusiv IT de influentare, de numarare si transmitere a votului inainte de inchiderea urnelor.

Condamnarea aceasta ar trebui sa dea un semnal puternic ca practica nu mai este tolerabila si ea ar putea provoca o gripare a masinariei, foarte importanta in perspectiva anului electoral care urmeaza.

Cine mai face asa poate iesi, iata, cu o condamnare din afacere.

Daca e suspendare poate merita deranjul!, vor spune unii. Daca ramane cu suspendare. Urmeaza contestatia la completul de cinci al ICCJ condus fie de presedintele Livia Stanciu, fie de vicepresedintele Ionut Matei. Sunt doi magistrati extrem de intransigenti, daca ne uitam la istoricul lor. Ar putea urma o achitare, dar si pedeapsa mai dura. Nu stiu ce sa zic!

Asadar, condamnarea primita de Liviu Dragnea mi se pare si condamnarea simbolica a unui mecanism toxic pentru cel mai important mecanism al democratiei: votul.

Apoi, ICCJ confirma ca nu discutam despre un dosar politic, asa cum a fost catalogat de la inceput dosarul Referendumui. Va aduceti aminte cata tevatura a fost facuta pe seama procurorilor care au pus oamenii sa scrie declaratii si sa jure pe Biblie, pe

capota masinii. Iata ca procurorii au avut dreptate sa ancheteze, potrivit completului ICCJ. In plan politic, Victor Ponta cred ca are motive sa rada cu un ochi si sa planga cu celalalt.

Sigur, in ecuatia interna de partid, scapa de un adversar periculos. Achitarea dlui Dragnea l-ar fi eroizat si i-ar fi putut justifica pretentii mari in perspectiva Congresului PSD. Asa, e foarte greu sa mai ridice capul.

Dar, pe de alta parte, este condamnat un om de baza al guvernului pe care il conduce si inca pentru un referendum care a fost organizat de Cabinetul Ponta.

Este o lovitura de imagine pe care nu are cum sa o contracareze.

Sa ai in trei ani de mandat doi ministri condamnati in functie, pe langa nici nu mai stiu cati ministri trimisi in ancheta, mi se pare un bilant extrem de grav, mai ales pentru, nu-i asa?, un fost procuror, profesie de baza pe care din timp in timp premierului ii place sa ne-o reaminteasca.

Este foarte grav ca dl Dragnea a ramas in Guvern pana in clipa condamnarii in prima instanta, la fel ca Relu Fenechiu. Si in pofida marii rezolutii adoptate prin martie de PSD, potrivit careia cei anchetati pentru coruptie nu pot ramane in functii de partid, dl Dragnea a ramas.

Chiar daca nu se refera la mita, fapta dlui Dragnea este una asimilata celor de coruptie si, ca dovada, a si fost anchetata de DNA. Pentru Opozitie, condamnarea vicepremierului ar fi trebuit sa fie un moment de glorie si prilejul unor atacuri dure la adresa Guvernului. Ar fi trebuit, daca masinaria de fraudare condusa de Liviu Dragnea nu ar fi fost una a USL, adica a PSD si a vechiului PNL. Vechii liberali au fost partasi la ceea ce s-a intamplat in 2012. Au calificat dosarul Referendumului drept unul politic, pe vremea cand erau parteneri cu Liviu Dragnea.

Politic si moral, condamnarea acestuia le este opozabila si vechilor liberali, asa ca nu ma mira ca sunt extrem de rezervati.

Si, largind si mai mult cadrul, ma astept ca tocmai din cauza semnificatiilor ei multiple, aceasta condamnare sa intensifice atacurile impotriva Justitiei. Deja am observat la Victor Ponta o manevra de politizare a sentintei care ar pedepsi "simbolic" decizia politica de suspendare a presedintelui Basescu sustinuta de 7,4 milioane de romani.

Deci nu e o sentinta penala, ci una politica, impotriva vointei poporului? Si ceea ce e impotriva vointei poporului trebuie starpit, nu?

Razboiul pentru supravietuire devine deci mai mult ca niciodata pe viata si pe moarte - Ziare.com” 49. SUNTEM COPII. 50. The City Of Night.

51. UN ȚIGĂNUȘ DIN UNCIUC: Eu zic s-o n-o ardem în amenințări. CIOBANUL: Taci din gură că ăsta-i mai handicapat ca tine. (și câinii lătrau).

52. Trial before Pilate & Pilate s Dream.

53. Constantinescu Felix-Gelu I am here.. to kill you.. or die and then kill you.. Îmi place • Răspunde • 30 minute Constantinescu Felix-Gelu Constantinescu Felix-Gelu I ain t afraid of you Motherfucker.. Îmi place • Răspunde • 29 minute Constantinescu Felix-Gelu Constantinescu Felix-Gelu What can you do? to me? Tell me?

What can you do what you Communist haven t done? Îmi place • Răspunde • 29 minute Constantinescu Felix-Gelu Constantinescu Felix-Gelu Take my energy? Îmi place • Răspunde • 28 minute Constantinescu Felix-Gelu Constantinescu Felix-Gelu Operate on my brain? Îmi place • Răspunde • 28 minute Constantinescu Felix-Gelu Constantinescu Felix-Gelu Starve me? Îmi place • Răspunde • 28 minute Constantinescu Felix-Gelu Constantinescu Felix-Gelu Beat me? Îmi place • Răspunde • 28 minute Constantinescu Felix-Gelu Constantinescu Felix-Gelu Exclude me? Îmi place • Răspunde • 28 minute Constantinescu Felix-Gelu Constantinescu Felix-Gelu Tell me, I wanna know.. Îmi place • Răspunde • 28 minute Constantinescu Felix-Gelu

Constantinescu Felix-Gelu https://www.youtube.com/watch? v=1plPyJdXKIY Amewrica is bad and all the money should be owne d by 3 per(s)ons right?

54. 21 one century will be free of Comunism, or should be.

Pax Christiana.

55.

IRINA (Roman în două părți) Prolog I TRY TO LIVE RIGHT Au trecut mulți ani și poate multe din predicțiile Cetății și Turnului s-au adeverit asupra mea. Pe mine nu mă interesează.

Privind în oglinda sufletului meu văd, îmi văd propria viață și văd că și eu am una.

Oamenii despre care am scris au fost dezamăgiți în iubire. Eu atâta timp cât am o costiță și o omletă în tigaie nu mă interesează iubirea ca pe Huck Finn. Dar am fost și eu dezamăgit de o altă iubire, de oameni, de Biserică, de mireasa lui Dumnezeu.

Tot ce mi-am dorit a fost o viață de apostolat și am văzut an după an începând de la convertirea anului 2005 cum oameni sunt mulți și apostoli nu.

După toate dezamăgirile, oameni care îmi judecau tatuajele, ori mă batjocoreau toată ziua la lucrul cu ziua, sau râdeau de mine între ei în coduri, sau pur și simplu mă numeau dilău și nebun îmi amintesc ultima dată când am îngăduit Bisericii să mă chinuie.

Era prin 2012, mama mea murise, eu eram trist și în doliu, în negru cred în întregime, și am mers la o capelă de fițe. Acolo din întâmplare cânta o domnișoară foarte de treabă, una dintre puținii tineri de azi care se mai interesează cu adevărat de literatură, church and out. Fata aceasta mă iubea cred, lucru care pe mine nu mă interesa, dar nici nu puteam fi indiferent.

Dar nu despre mine este vorba.

După închinare, am ieșit afară așteptând pe cineva și am observat că a ieșit și ea cu un chitarist mai mare ca mine, cu familie, minte la cap și tot tacâmul și cum le aud eu pe toate am auzit.

-De el? e dilău. Și m-am gândit și mă gândesc că în ce mă privește toată valoarea bisericii stă într-un cuvânt, dilău. Înțelegeți omul acela era un om cu minte, un apostol, un părinte, un creștin.

A. DIALECTICA SEXUALĂ A LUI FELIX SUPERMANN

1 Maternitate sadică Întreaga viață a lui Felix Supermann a stat sub semnul sexului, încă de când era tânăr, încă de când era copil, băiețel, embrion.

Dacă nu era pacient n-ar fi vorbit despre asta, dar cum meseria pacientului este să-și spună probleme încerca să spună. Că fusese bătut și abuzat încă după concepție de către tatăl său. Că înainte de naștere la maternitate a avut drept moașă o asistentă obsedată alcoolică lesbiană care îi pipăia mama în travaliu. După ce s-a născut a fost luat sub oblăduirea maternității două sau trei săptămâni. acolo asistenta l-a abuzat și torturat pe domnul Supermann care atunci era făt pentru vina normalității mamei sale. Nu știa exact ce îi făcuse cu mici excepții, primele lui amintiri, dar uneori avea viziuni ca și cum ar fi stat lângă un șarpe uriaș, monstruos și lipicios. Coșmarurile lui repetitive din copilărie se petreceau la maternitate, însă el credea că au loc undeva între cer și pământ, stele și iad, în spațiul dintre filele cărții vieții, acolo unde proorociile sunt țesute. Și toată copilăria și viața a crezut că avea să moară martirizat.

Amintindu-și unul dintre vise putea să reconstruiască poate prima sa zi pe pământ ca om. Niște oameni se uitau la el, și îl drăgălășeau și cineva spusese: -Arată ca Isus! Și îi arătau dealurile verzi din jurul maternității și înțelegea că sunt ca un amfiteatru. Și apoi în jurul lui se făcea gol și el era gol și deodată apăreau niște oameni care se strângeau în jurul lui și se uitau la el și o femeie spunea pe același ton dar cu o răutate malefică: -Arată ca Isus!! Și îl strângea în scutece ca într-o togă romană și apoi îi strângea pieptul ca într-o cămașă de forță poate sufocându-l dar asta nu-și amintea. Apoi îi râdea în nas și toată viața avea să-și amintească râsul, răutatea și buzele drogate ale femeii aceleia, monstrul de la maternitatea din Hațeg din martie 1982. Și se trezea sub brațul mamei.

-A fost halima la maternitate, spunea îngerul. Prin 1985, mama sa rămase iar însărcinată și avortă, de ce doar Allah poate ști toate cele o sută de motive, motiv pentru care avea să moară înainte de vreme în același spital, după 26 de ani, la reanimare.

-Celălalt vis, ambele visate până la vârsta de cinci ani iar și iar, era cu o casă în care intram, spunea, care acum văd că de fapt era creșa, actuala Judecătorie din Hațeg, unde cineva la intrare îi

spunea că trebuie să-i spună ceva, și îl întorcea și răsucea pe toate părțile cumva ca în niște haine. Oricare ar fi fost tema, cert e că avea piciorul drept și rădăcina penisului mutilate, piciorul ținându-și-l perpendicular cu celălalt și în urâtul său penis neavând stabilitate. Cine poate să judece însă toate? Ar trebui să fie oameni mulți pe pământ, atâția încât să nu mai aibă sfârșit.

Am primit educația sexuală la maternitate și am continuat-o la creșă, spunea.

Epilog Ehei, dragii Moșului, au fost multe ale peripeții în viața supereroului care ar putea alcătui un bestseller de 600 de pagini și poate va fi scris cândva cu apă pe apă într-o altă viață. În schimb mă mulțumesc cu această povestioară pe care cred oamenii o vor citi cu tot atât nesaț cum citesc Verdictul.

B. Pedofilie și vitralii Motto: "Be nice to strangers, cause sometimes you're a stranger too."

We're No Angels, 1989 I Giton Giton, cum ai trăit când te-ai făcut mare? Cum ai reușit? Ai copilărit la bloc la marginea ghetoului, o copilărie frumoasă, dar privește adevărul în față, psihic ai fost un Huck Finn. Cum a fost în ziua aceea? Erai cu prietenul tău pe aleea cu cuburi din spatele blocului și a trecut ea, doamna Freud. Era îmbrăcată în negru și bătrână. Noi stăteam pe aleea pietruită și o priveam.

Søren mi-a șoptit că e nebună. Doamna Freud a zâmbit și s-a oprit. Privindu-ne, ne-a spus ceva, nu știu ce. Søren mi-a spus încet: -Hai să fugim.

Eu nu am fugit. Prietenul meu s-a oprit mai încolo. Bătrâna mi-a spus cu o tandrețe ciudată și duritate, severitate, apropiindu-și gura de a mea, de fața mea: -Dă-mi o pupă.

Mirosea înțepător, a rom aveam să aflu mai târziu. Am stat fără să fac nimic, tulburat, cu o frică stranie. După un timp, biata femeie privi înainte și își urmă drumul mergând ca Terminator unu. A mai convertit un psihic. Pentru mâine, lectură obligatorie a povestirii O zi minunată pentru peștii-banană, de J. D. Salinger, cu impresii de lectură notate în jurnal. Atenție să nu vă pierdeți mințile! Succes.

Comentariu. Voiam să merg să văd lumea, dar văd că nu am de ce pentru că totul s-a petrecut aici, aici este scena vieții mele. Dar ce s-a întâmplat? Ce s-a întâmplat, Giton? Te întreb așa cum l-a întrebat Kramer pe Frank Costanza despre Coreea. Am fost abuzat. Creierul mi-e mucegăit, inert, pe jumătate putred, ca o carie fetidă ori o scoică moartă, iar în el am o perlă uriașă, grunțuroasă, grea, chinuindu-mă ca ochiul de bufniță al unei Erinii. Odată corupt, am căutat cu toată mintea parcă să corup chiar la vârsta aceea de copil și am corupt. Chiar și un copil poate să fie un monstru. Creierul meu, Lotte. Creierul. Creierul meu își amintește ceva ce a uitat. Am primit în copilărie programarea unei educații pe care mama nu a dorit-o pentru mine. Sunt Un monstru. Un psihopat. Am gânduri incontrolabile îngrozitoare. Ăsta și nu eșecul în dragoste este motivul sinuciderilor mele. E îngrozitor când te sinucizi și mori măcar puțin de fiecare dată, ca în sex. Ai un sentiment de regret, de sfârșit, fie că ești credincios sau nu ești torturat de credință, și nu mai vezi decât negru.

Aceasta e povestea mea, nu sunt un zeu care visează oameni.

Faptul că am menționat Coreea, înseamnă că sunt o victimă, un ucis.

-Spune-mi, Lotte, mă iubești și așa faustic? Blestemat?

Ca Oedip simțeam impulsul de a-mi înțepa ochii cu ace, dovada că psihologul Freud știa ce spune. Acum dorm și îmi simt creierul dospind, măduva spinării mi se îngroașă ca o viperă cu corn grasă, pântecoasă. Simt trecutul cu mine ca un butuc fixat de gât precum un guler cervantin. Acum nu mai am obsesia sinuciderii.

Dar nu știu ce ma în loc. Riscul? Doamna Freud, bestie cu mii de nume și capete cu boturi mirosind a rom, m-a omorât ca pe un melc. Scriu, în patul mamei, lucruri pe care nu le pot citi cu voce tare în locul în care le-am scris. Azi nu știu dacă voi iubi vreodată vreo femeie.

56. „O neînțelegere psihologică.” - Feodor Mihailovici Dostoievski.

57. The Chancellor Idiot.

58. O Brien about Power.

59. Domnule Dragnea cu respect vă spun că sunt Americanii în țară. Sunteți anacronici.

60. Spre deosebire de dumneavoastră, marea masă a poporului române mereu, din 44 a aștepta să vină Statele Unite și Regatul Unit. Cu toate trădările noastre mărunte și uriașe. Îmi place • Răspunde • 4 minute • Editat Constantinescu Felix-Gelu

Constantinescu Felix-Gelu And to you see that 1984 is now a soap opera and the book a fairy tale? Îmi place • Răspunde • 3 minute Constantinescu Felix-Gelu Constantinescu Felix-Gelu Money. Îmi place • Răspunde • 3 minute Constantinescu Felix-Gelu Constantinescu Felix-Gelu https://www.youtube.com/watch? v=X_mJgVwQ3Qw Okay. God help you. God help you all.

61. Jesus Christ Superstar - Gethsemane (1973) FINIS CORONAT OCTOPUS Epilogue Heaven On Their Minds.