D EM
CREAŢIE VESTIMENTARĂ
INTRODUCERE
VĂ IE ATI CŢ R LE NST O
LECŢIE DEMONSTRATIVĂ
Încă din vechime, omul a avut nevoie de veşminte. Indiferent cum a evoluat moda de-a lungul timpului, un lucru este sigur: pasiunea pentru hainele de calitate nu se demodează niciodată! V-ar plăcea să vă croiţi propriile ţinute? Vă doriţi venituri suplimentare, după orele de program sau chiar o meserie în care simţul artistic se îmbină cu abilităţile practice? Soluţia este acum la îndemâna dumneavoastră: alegeţi cursul EUROCOR Creaţie Vestimentară! Îmbinaţi pasiunea cu profesia, pentru un viitor mai sigur! Cursul EUROCOR Creaţie Vestimentară vă oferă toate informaţiile de care aveţi nevoie pentru a excela în acest domeniu! Veţi învăţa pas cu pas cum să realizaţi diverse obiecte de îmbrăcăminte, de la fuste, pantaloni şi paltoane, până la lenjerie şi costume de baie. Veţi ajunge să croiţi obiecte de vestimentaţie dificile, precum rochii de seară şi de mireasă. Veţi învăţa să faceţi obiecte vestimentare speciale, precum echipamentele de sport sau hainele pentru copii. Veţi studia armonia culorilor şi veţi învăţa să adaptaţi o ţinută în funcţie de diverse siluete. Veţi face mulţi oameni fericiţi reuşind să le oferiţi ţinute adecvate, care le vor pune în valoare personalitatea. Învăţaţi comod! Primiţi pachetele de curs acasă, la birou sau la cel mai apropiat oficiu poştal. Studiaţi când vreţi, fără stres, în confortul propriului cămin, în fotoliu sau pe terasă, după program sau în weekenduri, vara sau iarna... când şi unde doriţi! Vă veţi bucura de o atenţie deosebită! Beneficiaţi de sprijinul unui profesor personal, un specialist cu experienţă, care poate fi contactat prin corespondenţă poştală. Urmând acest curs veţi ajunge să realizaţi şi să purtaţi haine originale ce vor atrage cu siguranţă atenţia asupra eleganţei dumneavoastră. În plus, învăţaţi o meserie mereu actuală. Iată doar două motive pentru a alege cursul Eurocor de Creaţie vestimentară! Mult succes! LECŢIA DEMONSTRATIVĂ vă ajută să vă familiarizaţi cu materialele şi metoda de studiu EUROCOR. Din punctul de vedere al numărului de pagini, aceasta reprezintă mai puţin de jumătate din conţinutul unui caiet de curs. Vă prezentăm câteva secţiuni teoretice, exemple, exerciţii şi un model de temă, selectate din diverse lecţii, pentru a vedea exact cum sunt structurate caietele. 1
LECŢIE DEMONSTRATIVĂ
CREAŢIE VESTIMENTARĂ
STRUCTURA LECŢIILOR Studiul eficient al cursului nostru este garantat de structura unitară a celor 24 de lecţii grupate câte două în 12 caiete. Informaţiile noi sunt prezentate într-un mod atractiv, astfel încât procesul de memorare devine simplu şi rapid! Caietele se parcurg uşor, într-un mod relaxat, datorită semnelor grafice şi cuvintelor-cheie special concepute pentru a marca diverse componente ale lecţiilor. Aveţi la dispoziţie un conţinut bogat de informaţii, pentru a vă dezvolta atât abilităţile practice, cât şi simţul artistic. Metoda graduală de învăţare, de la simplu la complex, vă ajută să deveniţi un adevărat profesionist în domeniul creaţiei vestimentare.
Exerciţiile, temele pentru acasă şi colaborarea cu profesorul personal vă oferă o evaluare obiectivă a gradului de însuşire a noţiunilor noi.
PRIMIREA CURSULUI La Eurocor, cursanţii aleg unde să primească pachetul de curs! Dvs. ce alegeţi? 1. Acasă, la cutia poştală (Cutia poştală trebuie să aibă dimensiunile de minimum 22x30x1 cm.). 2. La serviciu. 3. La oficiul poştal de care aparţineţi (Adresa declarată la înscriere trebuie să fie cea din buletin).
@
CONTUL DE CURSANT Fiecare cursant are propriul cont pe site-ul www.eurocor.ro. Aici găsiţi informaţii despre stadiul trimiterii pachetelor de curs sau plăţile efectuate şi înregistrate. Din contul de cursant se poate accesa aplicaţia PlataOnline.
ABSOLVIREA Odată cu expedierea ultimului pachet de curs, veţi primi şi testul de evaluare finală. Calificativele obţinute pot fi: foarte bine, bine şi insuficient (în funcţie de punctajul realizat). Odată promovat acest test, veţi obţine Certificatul de absolvire Eurocor. 2
CREAŢIE VESTIMENTARĂ
LECŢIE DEMONSTRATIVĂ
Programa cursului Creaţie vestimentară Lecţia 1
Lecţia 13
Informaţii generale despre structura corpului Principiile de compoziţie a costumului (ritm, simetrie, uman. Poziţie, proporţii, constituţie. Luarea asimetrie, proporţii, contrast etc.) măsurilor. Marcarea dimensiunilor hainelor Lecţia 14
Lecţia 2
Obţinerea unui tipar cu mânecă tip cămaşă cu Tiparul de bază pentru fuste. Fuste drepte, în clini, răscroială pătrată la gât şi cu şliţ conice, în cute. Îndepărtarea celor mai frecvente defecte ale mulajului
Lecţia 3
Lecţia 15
Stiluri vestimentare: clasic, ţinută de birou, Vestimentaţie sport şi pentru relaxare. Hanorace, romantic, sport, etno bluze de vânt, pantaloni „capri”, costume de baseball. Îmbrăcăminte specială Lecţia 4 Realizarea tehnică a fustelor. Plătci, buzunare, Lecţia 16 tăieturi, drapări ş.a. Realizare tehnică: repartizarea cutelor, obţinerea plătcilor, realizarea mânecilor
Lecţia 5
Lecţia 17
Rolul ţesăturii şi al culorii în crearea veşmintelor. Moda şi vârsta Factura materialului, cromatica, îmbinarea Lecţia 18 armonioasă a culorilor Mărimi nestandardizate. Corectarea siluetei, alegerea Lecţia 6 ţesăturii, a culorii, a detaliilor decorative Croiul şi designul pantalonilor de damă
Lecţia 7
Lecţia 19
Rolul iluziilor vizuale în crearea costumului. Moda pentru copii: de la cei mai mici până la Corectarea prin iluzii vizuale a corpului adolescenţi
Lecţia 8
Lecţia 20
Obţinerea unui tipar de bază pentru haine de damă. Rochii, jachete, paltoane pentru diferite siluete
Croiul şi designul îmbrăcămintei pentru copii
Lecţia 9
Lecţia 21
Îmbrăcămintea de gală. Rochii pentru recepţii, Realizarea unui costum de birou de damă şi bărbătesc cocktail-uri, rochii de seară şi de mireasă Lecţia 22 Lecţia 10 Accesorii pentru îmbrăcămintea de damă şi Croirea gulerelor şi a manşetelor (guler de cămaşă, bărbătească. Căciuli, pălării, manşoane, genţi etc. guler tip şal, guler de tunică, gulere răsfrânte etc.) şi realizarea unor tipuri diferite de manşete
Lecţia 11
Lecţia 23
Paltoane, pardesie: destinaţie, tipuri şi forme diferite. Realizarea lenjeriei şi a costumelor de baie pentru Scurte, paltoane, impermeabile, poncho-uri, pelerine tipuri diferite de siluete
Lecţia 12
Lecţia 24
Obţinerea unui tipar cu mânecă raglan. Tipuri de Expres-model: veşminte şi accesorii în câteva minute mânecă raglan
3
CREAŢIE VESTIMENTARĂ
LECŢIE DEMONSTRATIVĂ
LEC}IA
9
Îmbr\c\mintea de gal\ Ziua de na[tere, un vernisaj, revelionul, o nunt\ – sunt momente `n care fiecare dintre noi vrea s\ arate deosebit. Tocmai acestui scop `i servesc hainele de gal\. Ele ne fac s\ str\lucim [i dau un aer s\rb\toresc evenimentelor speciale. În cadrul unui ansamblu de gal\, subliniat elegant, toate detaliile sunt bine gândite. Vestimenta]ia de gal\ d\ posibilitatea alegerii unei mari game de ve[minte, în care se pot reg\si toate visele dumneavoastr\, toate ideile îndr\zne]e [i propunerile modei contemporane. Câte posibilit\]i de a da frâu liber fanteziei [i crea]iei!
Fiecare modul începe cu o introducere în care sunt prezentate principalele aspecte ce vor fi studiate.
Iat\ de ce în aceast\ lec]ie vom înv\]a s\ realiz\m profesionist hainele de gal\ pentru ocazii festive.
Partea I }es\turile, forma, destina]ia [i garniturile hainelor de gal\ Pentru început, v\ propunem înc\ o dat\ s\ v\ examina]i garderoba.
?
Exerci]iu Aminti]i-v\ care sunt hainele dumneavoastr\ de gal\. La ce ocazii le purta]i? De când [i pentru ce evenimente concrete le-a]i comandat sau le-a]i cump\rat?
hainele de gal\ de zi [i de sear\
În mod tradi]ional, hainele de gal\ se împart în dou\ grupe principale: haine de gal\ de zi [i de sear\. Alegerea uneia dintre cele dou\ categorii se stabile[te în func]ie de specificul evenimentului [i de etichet\. S\ vedem care sunt micile secrete ce ne vor ajuta s\ fim mereu adecvat `mbr\cate. Rochiile [i costumele de gal\ de zi nu sunt realizate din brocart, catifea [i atlaz sau din materiale asem\n\toare. Ziua nu se poart\ podoabe str\lucitoare din pietre pre]ioase sau imita]ii ale lor. Mult mai potrivite sunt pietrele semipre]ioase, bijuteriile din argint, cu modele elegante [i discrete, sau chiar bijuteriile false. Seara este acceptat\ o mai mare fantezie, atât în ceea ce prive[te îmbr\c\mintea, cât [i la alegerea accesoriilor.
Crea]ie vestimentar\
1 (selecţie din Lecţia 9, pagina 1)
4
CREAŢIE VESTIMENTARĂ
Crea]ie vestimentar\
LECŢIE DEMONSTRATIVĂ
Lec]ia 13
2
Partea I Regulile compozi]iei ~nainte de a preciza care sunt legile care guverneaz\ compozi]ia, trebuie s\ preciz\m ce `nseamn\ aceasta. Cuvântul compozi]ie provine din italian\ (composito), unde însemna reprezentare a laturilor, a p\r]ilor, prin a c\ror unire se forma o anumit\ unitate.
Definiţiile sau informaţiile importante sunt amplasate în chenare.
centrul compozi]ional
Compozi]ia reprezint\ o modalitate specific\ de structurare a elementelor unei opere, astfel `ncât s\ formeze un ansamblu omogen, echilibrat [i indes tructibil, capabil s\ transmit\ privitorului ideea [i emo]iile artistului. Prin urmare, compozi]ia vestimentar\ reprezint\ o alc\tuire, o reunire a elementelor vestimentare într-un întreg. Creatorul de mod\ care lucreaz\ asupra compozi]iei costumului trebuie s\-[i concentreze aten]ia asupra acelor caracteristici care ajut\ la eviden]ierea principalelor tendin]e [i asupra tr\s\turilor orient\rii actuale a modei, f\r\ s\ piard\ din vedere no]iunile elementare [i oricând valabile de compozi]ie vestimentar\. Dac\ este vorba de compozi]ia unei crea]ii autonome, cum ar fi o bluz\, atunci vom examina elementele ei componente: fa]a, spatele bluzei, mânecile ei, man[etele, gulerul, buzunarele, nasturii [.a. Dac\ vorbim despre compozi]ia costumului, aceasta cuprinde unitatea jachetei, a pantalonilor, a bluzei, a p\l\riei, a pantofilor [i a tuturor accesoriilor. În felul acesta, putem distinge diferite niveluri ale compozi]iei. De cele mai multe ori `ns\, vom analiza un `ntreg ansamblu vestimentar. S\ trecem acum la legile [i regulile compozi]iei. O regul\ de baz\ a acesteia este necesitatea existen]ei unui centru compozi]ional. Centrul compozi]ional reprezint\ acel accent al modelului care ne atrage imediat aten]ia. Centrul compozi]ional poate fi ob]inut cu ajutorul culorii (contrastant\ fa]\ de culoarea de baz\, puternic\, vie), printr-o form\ neobi[nuit\, printr-un element decorativ etc. Se poate spune c\ centrul compozi]ional este un element în jurul c\ruia se unesc toate celelalte elemente ale costumului [i c\ruia ele i se subordoneaz\, aflându-se în dependen]\ fa]\ de acesta. Locul amplas\rii centrului compozi]ional depinde atât de mod\, cât [i de preferin]ele creatorului costumului. Centrul compozi]ional poate fi exprimat prin reunirea câtorva elemente. În cea mai mare parte a cazurilor, acesta contribuie la o eviden]iere mai precis\ a inten]iei creatorului de mod\. De exemplu, dorim s\ amplas\m centrul compozi]ional în partea inferioar\ a costumului. Atunci partea superioar\ va trebui s\ fie concis\, iar partea de jos poate fi imaginat\, de pild\, ca o fust\ cu volane voluminoase, împodobite eventual cu broderie.
(selecţie din Lecţia 13, pagina 2)
5
CREAŢIE VESTIMENTARĂ
LECŢIE DEMONSTRATIVĂ
Crea]ie vestimentar\
Lec]ia 5
12
Combina]ia culorilor înrudite reprezint\ gama cromatic\ re]inut\, echilibrat\; în ea nu sunt contraste evidente. Combina]ia culorilor înruditcontrastante reprezint\ combina]ia culorilor înrudite [i a perechilor contrastante. Sunt mai str\lucitoare [i ofer\ posibilit\]i largi crea]iei vestimentare. Trebuie s\ fim aten]i `ns\ la combinarea culorilor înrudit-contrastante.
Combina]ie de culori `nrudite
Combina]iile ideale sunt considerate cele din dou\ culori, în care cantitatea culorii principale însumatoare este aceea[i cu a culorii contrastante.
Combina]ie de culori contrastante De o mare armonie sunt combina]iile a
Gam\ rece de culori
Gam\ cald\ de culori
dou\ culori, amplasate `n cerc la polii coardelor verticale [i orizontale.
Acum s\ împ\r]im conven]ional cercul în jum\tatea superioar\ [i cea inferioar\. În jum\tatea superioar\ se afl\ toat\ gama cald\, iar în cea inferioar\ – gama de culori reci.
Cuvintele cheie marchează unele aspecte de bază ale cursului.
A[a cum am spus mai înainte, cercul culorilor este construit pe baza a dou\ perechi contrastante, amplasate una în fa]a celeilalte (ro[u – verde, galben – albastru). Exist\ armonii ale culorilor contrastante. Dac\, de exemplu, tras\m prin centrul cercului linii de la ro[u la verde, vom vedea c\ fiec\rei nuan]e de ro[u îi corespunde o anumit\ nuan]\ de verde. ~ns\, în designul vestimentar, combina]iile a dou\ culori sunt destul de rare. Cele mai expresive sunt considerate combina]iile a trei culori.
variante de combina]ii armonice
S\ examin\m câteva variante de combina]ii armonice a câte trei culori. 1. Armonia se realizeaz\ prin combina]ia culorilor amplasate în vârfurile triunghiului echilateral înscris în cerc, pentru care în\l]imea este culoarea principal\, iar partea opus\ o reprezint\ coarda vertical\ sau orizontal\. 2. Armonia este dat\ de culorile amplasate în vârfurile triunghiului dreptunghic, a c\rui ipotenuz\ este diametrul cercului, iar catetele – coarde verticale sau orizontale. 3. Armonia este dat\ de culorile aflate în vârfurile triunghiului cu un unghi obtuz, la care în vârful unghiului obtuz se afl\ una dintre culorile de baz\, iar pe latura opus\ unghiului este coarda vertical\ sau orizontal\. Exist\ [i combina]ii de patru culori înrudit-contrastante. Astfel de armonii se pot ob]ine înscriind în cerc un patrulater.
(selecţie din Lecţia 5, pagina 12)
6
CREAŢIE VESTIMENTARĂ
LECŢIE DEMONSTRATIVĂ
Lec]ia 13
Crea]ie vestimentar\
6
Exerci]iu
?
caracterul unitar al compozi]iei
Completa]i schi]ele de mai jos, realizând diferite variante de amplasare a elementelor compozi]ionale (ale detaliilor: ale gulerului, ale închiderii, ale buzunarelor [i ale finisajelor), acordând aten]ie propor]ionalit\]ii lor.
Ultima lege, care este cea mai important\, const\ în caracterul unitar al compozi]iei. Compozi]ia va fi unitar\ din punct de vedere stilistic dac\ la realizarea ei au fost respectate toate legile [i regulile enumerate anterior; cu alte cuvinte, unitatea compozi]iei reprezint\ supunerea elementelor secundare celui principal, interdependen]a tuturor componentelor [i echilibrul lor. Caracterul unitar duce la precizia exprim\rii inten]iei [i la o mai bun\ interpretare a lui. De fapt, `n esen]\, caracterul unitar al compozi]iei depinde de capacitatea de a renun]a la ceea ce este de prisos. Exemplu
Exemplele clarifică aspectele teoretice prezentate.
~n costumul al\turat se observ\ clar centrul compozi]ional, amplasat în partea superioar\ a costumului, în regiunea umerilor. Este interesant c\ centrul compozi]ional este realizat nu numai cu ajutorul mijloacelor decorative (un guler voluminos, franjuri), dar [i pe cale constructiv\ (linia mânecii raglan, tighelul). Dup\ destina]ie, costumul este unul de zi [i de aceea forma lui este extrem de simpl\. Materialul propus pentru realizarea costumului este denimul, care este frumos [i practic. Finisajul – franjuri [i tighel – este `n armonie cu stilul jeans. Potrivirea volumelor a fost aleas\ restrictiv (jacheta cu un volum mic [i o fust\ destul de voluminoas\, cu o u[oar\ l\rgire în partea inferioar\). Armonia cromatic\ [i a facturii a fost atins\ printr-o rezolvare coloristic\ logic\: denimul albastru deschis, completat cu un tricou portocaliu [i pantofi. Detaliile [i finisajul sunt în mare armonioase [i subliniaz\ construc]ia compozi]ional\ a costumului. În felul acesta, putem spune cu hot\râre c\ acest costum se distinge prin caracter unitar [i armonie, deoarece la realizarea lui au fost respectate toate regulile compozi]ionale prezentate anterior.
(selecţie din Lecţia 13, pagina 6)
7
CREAŢIE VESTIMENTARĂ
LECŢIE DEMONSTRATIVĂ
Crea]ie vestimentar\
Lec]ia 17
2
Tinere]ii îi sunt specifice tr\s\turi precum frumuse]ea, naivitatea, fantezia, sociabilitatea, c\utarea, dorin]a de schimbare, o anumit\ doz\ de u[urin]\, erotismul, lipsa de grij\, provocarea, r\zvr\tirea, elegan]a. Aici `[i au, prin urmare, originea c\utarea [i dorin]a tinerilor de a experimenta, str\dania de a fi originali, de a se remarca, f\r\ îns\ a ie[i prea mult `n eviden]\ fa]\ de persoanele de aceea[i vârst\. Tinerii accept\ repede orice noutate care g\se[te recunoa[tere în mediul lor. Mi[carea hippy a fost, `n primul rând, o reac]ie `mpotriva r\zboiului (de aici vine [i sloganul ei: Make love, not war) [i a societ\] ii de consum. Propunerea lor era `ntoarcerea la natur\. ~n zona vestimentar\ au fost propuse: c\ma[a indian\, ia româneasc\, poncho-ul din America latin\, fustele ]ig\ne[ti. A fost o mod\ romantic\, preferând ve[mintele lungi, largi, cu motive florale, opus\ celei de la `nceputul anilor ‘60, când se purtau formele geometrice (rochii Mondrian), influen]ate de costumul cosmonau]ilor, cu materiale sintetice [i `n culori deschise (alb, auriu, argintiu).
Prezentările şi detaliile istorice au fost marcate special.
De regul\, tinerii î[i pot permite s\ nu se gândeasc\ la neajunsurile trupului, de unde [i libertatea deplin\ în alegerea culorilor, a ]es\turilor, modelelor, finisajelor [i accesoriilor. Probabil c\ acest segment de vârst\ este cel mai fertil sol pentru creatorii de mod\, inclusiv pentru cei încep\tori. Totu[i, din aceast\ cauz\, tinerii afla]i `n c\utarea unui stil personal, neavând un gust educat, sunt cei mai vulnerabili, devenind victime sigure ale creatorilor de mod\ la fel de needuca]i, dar foarte gr\bi]i s\-[i impun\ crea]ia „artistic\”.
Exerciţiile vă ajută să puneţi în practică ce aţi învăţat.
?
Exerci]iu Elabora]i câteva schi]e de modele pentru tineri. Încerca]i s\ descrie]i ideea de baz\. În prima etap\ a maturit\]ii – perioada de înflorire –, pe primul plan se afl\ încrederea în sine, independen]a, libertatea deplin\, optimismul [i expresivitatea, precizia, elegan]a [i, ceea ce este mai important, dorin]a de a pl\cea. Frumuse]ea devine mai puternic\ în urma experien]ei [i a cunoa[terii, posibilele neajunsuri ale trupului fiind mascate cu pricepere. Aceast\ etap\ a vie]ii poate fi numit\ „vârsta elegan]ei”. Maturitatea se manifest\ [i `n alegerea unui stil de `mbr\c\ minte potrivit personalit\]ii fiec\ruia [i, de aceea, orice experiment se încheie cu o victorie. Cât timp dureaz\ aceast\ vârst\, aceasta depinde numai de noi. (selecţie din Lecţia 17, pagina 2)
8
CREAŢIE VESTIMENTARĂ
LECŢIE DEMONSTRATIVĂ
Lec]ia 13
Crea]ie vestimentar\
?
7
Exerci]iu Elabora]i gama cromatic\ pentru costumul de al\turi, iar apoi analiza]i adecvarea costumului dat cu legile compozi]iei studiate de dumneavoastr\. Legea de compozi]ie
Corespunde
Nu corespunde
Prezen]a centrului compozi]ional
Exerciţiile reflectă situaţii concrete care pot apărea în activitatea unui designer vestimentar.
Unitatea formei costumului [i a destina]iei lui Adecvarea materialului la destina]ia [i forma costumului Adecvarea finisajului decorativ la destina]ia [i forma costumului Propor]ionalitatea p\r]ilor [i a elementelor compozi]iei: a) propor]ionalitatea volumelor b) armonia culorii [i a facturii c) propor]ionalitatea detaliilor d) armonia finisajelor Caracterul unitar al compozi]iei
forma
Este evident c\ legile compozi]iei se bazeaz\ în mare parte pe no]iunea de form\. De aceea, o s\-i acord\m acesteia o aten]ie deosebit\. Primul lucru care trebuie precizat `n ceea ce prive[te forma este c\ aceasta nu exist\ în sine, ci depinde `n mod esen]ial de linia corpului, a trupului omului, ca un fel de baz\ constructiv\. Propriet\]ile formei spa]iale reprezint\ totalitatea semnelor ei receptate vizual: form\ geometric\, dimensiune, mas\, factur\, desen, culoare, contrast clar-obscur. Toate aceste propriet\]i vor deveni mai clare la o analiz\ mai atent\. Forma geometric\ reprezint\ proprietatea formei costumului determinat\ de dimensiunile ei dup\ cele trei coordonate ale spa]iului, precum [i de caracterul de suprafa]\ al formei în func]ie de trupul omului. Dac\ este vorba de o form\ geometric\ a costumului, atunci se au în vedere cele mai simple figuri geometrice, prin care putem schi]a conven]ional silueta costumului. Cele mai r\spândite siluete sunt în form\ de A, de H, de X [i de T.
(selecţie din Lecţia 13, pagina 7)
9
CREAŢIE VESTIMENTARĂ
LECŢIE DEMONSTRATIVĂ
Crea]ie vestimentar\
?
Lec]ia 14
25
Exerci]iu Construi]i tiparul unei mâneci de c\ma[\ cu r\scroial\ alungit\ (oval\). Bluza sau rochia cu r\scroieli coborâte [i mânec\ trei sferturi ajut\ la ascunderea unor neajunsuri, cum ar fi mâinile prea lungi. Mai mult, ea „scurteaz\” în mod vizual mâinile [i mânecile prea lungi, folosind un [ir de nasturi sau t\ieturi pe toat\ lungimea. De asemenea, se pot folosi pentru aceasta [i mânecile segmentate în dou\ p\r]i, care amintesc de m\nu[ile lungi. Construirea tiparului mânecii tip c\ma[\ cu r\scroial\ p\trat\ Pe tiparul de baz\ al construc]iei cu mânec\ ata[at\ vom realiza urm\toarele construc]ii suplimentare (Tiparul 3).
construc]ii suplimentare pe tiparul spatelui
1.
Vom lungi linia umerilor cu 2 cm. Vom marca U11 (pentru o r\scroial\ p\trat\, coborârea umerilor va fi de 1-2 cm sau um\rul va r\mâne pe loc).
2.
Vom muta t\ietura umerilor în direc]ia fe]ei (dup\ cum a fost mutat\ [i t\ietura umerilor pentru mâneca având r\scroial\ oval\).
Veţi întâlni tipare detaliat prezentate pentru realizarea diferitelor obiecte de îmbrăcăminte.
Tipar 3. Tiparul de baz\ pentru un articol cu mânec\ având r\scroial\ p\trat\
(selecţie din Lecţia 14, pagina 25)
10
CREAŢIE VESTIMENTARĂ
LECŢIE DEMONSTRATIVĂ
Lec]ia 14
Crea]ie vestimentar\
31
Partea a II-a Construirea c\m\[ii b\rb\te[ti Din grupa de construc]ii cu mânec\ tip c\ma[\ fac parte [i c\m\[ile b\rb\te[ti. Datele ini]iale pentru construirea tiparului sunt urm\toarele: SG = 20,5 cm SPII = 52 cm SPIII = 50 cm lP = 19,2 cm lU = 15,3 cm Adaosuri: AP = 10 cm AlG = 1,5 cm
LSTI = 48,2 cm ÎUOP = 46,8 cm DPF = 46,9 cm ÎTG = 25,2 cm CÎNCH = 18,4 cm
ÎUO = 47,5 cm lS = 20,4 cm LM = 59,4 cm CU = 32,2 cm
ALMS = 1 cm AITG = 3 cm
ACU = 14 cm ACÎNCH = 4 cm
ALS = 3 cm ALF = 2 cm
Modalitatea de luare a m\surilor corpului b\rb\tesc este aceea[i ca pentru femei. O m\sur\ suplimentar\, necesar\ pentru construirea c\m\[ii b\rb\te[ti, este ÎUOF (în\l]imea um\rului, oblic\, din fa]\). Se m\soar\ distan]a de la punctul um\rului pân\ la punctul de intersectare a liniei taliei cu linia de mijloc a fe]ei. Dup\ ce a]i notat datele ini]iale, vom trece la realizarea tiparului. Vom începe construirea re]elei de baz\. Calculele sunt f\cute pentru dimensiunile 176-100-88. re]eaua de baz\
Formulele de calcul şi măsurătorile specifice sunt explicate pe larg.
1.
Vom construi un unghi drept cu în\l]imea în punctul A0 (Tiparul 6).
2.
Din punctul A0 la dreapta pe orizontal\ vom trasa l\]imea articolului. Vom marca a1:
A0a1 = SPIII + AP = 50 + 10 = 60 cm
3.
Din punctul A0 la dreapta pe orizontal\ vom trasa l\]imea spatelui. Vom marca a:
A0a = lS + ALS = 20,4 + 3 = 23,4 cm
4.
Din punctul a1 la stânga pe orizontal\ vom trasa l\]imea fe]ei. Vom marca a2:
a1a2 = lP + ALF = 19,2 + 2 = 21,2 cm
5.
Din punctul A0 în jos pe vertical\ vom trasa pozi]ia liniei adâncimii r\scroielii. Vom marca P:
A0P = ÎTG + AlTG = 25,2 + 3 = 28,2 cm (selecţie din Lecţia 14, pagina 31)
11
CREAŢIE VESTIMENTARĂ
LECŢIE DEMONSTRATIVĂ
Crea]ie vestimentar\
Lec]ia 14
32
Tipar 6. Tiparul c\m\[ii b\rb\te[ti
6.
Din punctul A0 în jos pe vertical\ vom trasa pozi]ia liniei taliei. Vom marca T:
A0T = LSTI + ALMS = 48,2 + 1 = 49,2 cm
7.
Din punctul T în jos pe vertical\ vom trasa pozi]ia [oldurilor. Vom marca {:
T{ = 0,5 × LSTI – 2 = 0,5 × 48,2 – 2 = 22,1 cm
8.
Prin punctele P, T, { vom trasa la dreapta linii orizontale.
9.
Din punctul a1 vom coborî o vertical\ [i vom nota cu P3, T3, {3 intersec]ia cu orizontalele de baz\ din P, T [i {.
10. Din punctele a [i a2 vom coborî linii verticale [i vom nota cu P1 [i P4 intersec]ia cu linia adâncimii r\scroielii. (selecţie din Lecţia 14, pagina 32)
12
CREAŢIE VESTIMENTARĂ
LECŢIE DEMONSTRATIVĂ
Lec]ia 8
Crea]ie vestimentar\
17
Adaosuri tehnice pentru sectoare ale construc]iei Tabelul 3
Adaosuri
Tabelele vă ajută să deprindeţi mai uşor calculele necesare în acest domeniu.
Denumire conven]ional\
Dimensiunea adaosului (cm) pentru diferite tipuri de articole Rochie
Jachet\
Palton Pardesiu
Scurt\
Pentru lejeritatea r\scroielii gâtului (pe l\]ime)
AlTG
1,5-2,5
2,5-3
2,5-3,5
3,5-4,5
Pentru l\]imea gâtului spate
AlG
0,5-1
1-1,5
1-2
2-2,5
Pentru în\l]imea gâtului spate
AÎG
–
0,2
0,2-0,4
0,5-0,6
Pentru lungimea liniei mediane a spatelui
ALMS
0,5
0,5-1
1-1,2
1,5-2
Pentru lungimea de la în\l]imea gâtului pân\ în talie
ALGT
0,5-0,6
0,8-1,2
1,2-2
2,5-3
Pentru grosimea perni]ei um\rului
AGPU
0-0,5
1
1
1
Pentru alungirea t\ieturii gâtului [i grosimea perni]ei um\rului
AATG
0-1,3
2,5
2,5
2,5
Pentru în\l]imea îndoirii mânecii la cus\tur\
AÎMC
0,5
0,7-0,8
1
1,2-1,5
Adaosuri de lejeritate în zone ale spatelui [i ale fe]ei Tabelul 4 Dimensiunea adaosului (cm) pentru siluete Articolul
Fix pe corp ALS
ALF
Pe corp ALS
Rochie
0,6-0,8
0
0,8-1
Jachet\
0,8-1
0-0,2
1-1,2
Pardesiu
1-1,2
Lejer
Dreapt\
ALF
ALS
ALF
ALS
ALF
0-0,3
1-1,4
0,5-0,8
1,4-2
Trapezoidal\ ALS
ALF
0,8-1,4
2-2,6
1,4-2
0,2-0,8 1,2-1,6 0,6-1,2 1,6-2,2
1-1,8
2,2-2,8
1,6-2,2
0,2-0,4 1,2-1,4 0,4-0,9 1,4-1,8 0,8-1,5 1,8-2,4
1,2-2
2,4-3
1,8-2,6
Observa]ia 1 Dimensiunile adaosurilor înf\]i[ate în tabelele 1-4 sunt recomandate pentru siluete apropiate de cea standard: 164–96–104. Pentru persoane cu o circumferin]\ a pieptului mai mic\ [i cu o în\l]ime mai mare la valorile de mai sus trebuie s\ ad\ug\m 0,2-0,5 cm, iar pentru persoanele cu o circumferin]\ mai mare a pieptului [i cu o statur\ mai mic\ trebuie s\ sc\dem 0,2-0,5 cm. Observa]ia 2 Pentru articolele de iarn\ (ce dispun de c\ptu[eal\ groas\), adaosurile vor fi luate din coloana corespunz\toare pardesiului (valoarea mai mic\), la care ad\ug\m valoarea π δ, unde δ este grosimea c\ptu[elii. De exemplu, grosimea sinteponului este 0,5-1 cm, a vatelinei 0,8-1,2 cm [.a. Calculul [i construirea articolului sunt pentru o siluet\ cu dimensiunile 164–92–100. (selecţie din Lecţia 8, pagina 17)
13
CREAŢIE VESTIMENTARĂ
LECŢIE DEMONSTRATIVĂ
Lec]ia 16
Crea]ie vestimentar\
28
Partea a II-a Modelarea mânecilor ~n îmbr\c\mintea de dam\ (atât cea cotidian\, cât [i cea de gal\) mânecile se disting printr-o mare varietate. Ele pot avea forme [i lungimi diferite: cu un volum m\rit în partea superioar\, l\rgite în jos, cu cute sus sau jos [.a. Mari posibilit\]i pentru realizarea inten]iilor creatoare ofer\ tiparul mânecii aplicate cu o singur\ cus\tur\. O copiem pe hârtie (adic\ realiz\m tiparul), apoi facem modific\rile constructive necesare, dup\ care realiz\m calcul mânecii. Realizarea mulajului din ]es\tur\ special\ v\ ajut\ s\ ave]i o imagine clar\ despre forma [i înf\]i[area mânecii proiectate de dumneavoastr\. Pe tiparul modificat croim mâneca, o introducem în r\scroial\ [i o m\sur\m pe corp. Vom fixa l\]imea, lungimea mâinii, facem toate modific\rile necesare. În continuare descoasem mulajul mânecii, copiem modific\rile pe [ablon [i realiz\m calcul mânecii. Mânecile având cute `n zona de coborâre (figura 1)
Un astfel de tip de mânec\ va fi construit pe baza tiparului unei mâneci cu o singur\ cus\tur\. Pe tipar marc\m liniile t\ieturilor, al c\ror num\r [i direc]ie depind de forma dorit\ a mânecii. Lungimea t\ieturilor determin\ cap\tul l\rgirii: pân\ la linia adânciturii r\scroielii, pân\ la cot [.a.
8 (32)
Pentru a ob]ine cutele sau pensele în zona coborârii mânecii, vom face t\ieturi în direc]ia acestor elemente [i le vom desface cu dimensiunea cutelor.
fig. 1
Dac\ este prev\zut un num\r impar de cute sau pense, atunci linia primei cute va fi marcat\ pe linia C1C2, iar celelalte la distan]e egale la dreapta [i la stânga acesteia (Tiparele 1a, 1b). linia l\rgirii
linia l\rgirii
Caietele conţin schiţe practice de croire şi modelare.
Tipar 1a
Tipar 1b
Tipar 1c
Tipar 1d
(selecţie din Lecţia 16, pagina 28)
14
CREAŢIE VESTIMENTARĂ
LECŢIE DEMONSTRATIVĂ
Lec]ia 24
Crea]ie vestimentar\
26
Modelul 2. Pelerin\
Tipar 2
O astfel de pelerin\ poate fi purtat\ de femeile de orice vârst\. În func]ie de material [i de finisarea decorativ\, pelerina poate fi de toat\ ziua, de gal\, de serviciu sau de cas\. Pe tipar sunt indicate liniile de îmbinare ale cus\turilor laterale [i locurile unde sunt amplasate buzunarele mari, aplicate (Tiparul 2). Marginile buzunarelor [i ale pelerinei pot fi dublate cu rejans\ sau cu o panglic\. Închiderea se realizeaz\ printr-o gaic\. Modelul 3. Pelerin\ cu glug\
Tipar 3
(selecţie din Lecţia 24, pagina 26)
15
CREAŢIE VESTIMENTARĂ
LECŢIE DEMONSTRATIVĂ
Crea]ie vestimentar\
Lec]ia 14
20
LEC}IA
14
Ob]inerea unui tipar cu mânec\ tip c\ma[\ cu r\scroial\ p\trat\ la gât [i cu [li] Partea I Realizarea tiparului mânecii tip c\ma[\ cu r\scroial\ p\trat\ [i alungit\ (oval\) pentru articole de dam\ 8 (15-40)
Acest semn arată că anumite noţiuni se leagă de teme tratate anterior. În acest caz, le regăsim şi în Lecţia 8, paginile 15-40.
Croiala tip c\ma[\ este caracterizat\ prin moliciunea formei [i printr-un volum semnificativ în regiunea pieptului. Aceast\ croial\ este universal\ [i poate fi folosit\ atât pentru rochii [i bluze, cât [i pentru pelerine, impermeabile, paltoane [.a. Tiparul mânecii tip c\ma[\ se realizeaz\ pe baza tiparului construc]iei cu mânec\ ata[at\, cu utilizarea m\sur\torilor [i adaosurilor corespunz\toare acestui tip de `mbr\c\minte. Pentru realizarea unui volum în regiunea pieptului, adaosul AP va fi m\rit cu 2-4 cm [i chiar mai mult. Pentru rochii, el poate atinge 10 cm, pentru scurte, 16 cm [i chiar mai mult, iar pentru paltoane, 14-16 cm. Adaosul de lejeritate al r\scroielii ASPM va fi m\rit cu minim 2-4 cm, iar adâncimea maxim\ a r\scroielii poate ajunge la jum\tatea t\ieturii laterale. O condi]ie important\ la realizarea r\scroielii pentru mâneca tip c\ma[\ o constituie amplasarea în\l]imii t\ieturii laterale, care trebuie s\ ias\ ferm din jum\tatea r\scroielii. Aceasta se explic\ prin particularit\]ile realiz\rii tehnologice a mânecii. În func]ie de model, linia umerilor poate fi alungit\ (coborât\) cu minim 1-2 cm sau l\sat\ în pozi]ie ini]ial\. Pensa pieptului va fi redus\ cu 1-3 cm sau, pentru m\rimi mici (40-46), nici nu este proiectat\. Aceste particularit\]i se refer\ atât la realizarea unei mâneci tip c\ma[\ cu r\scroial\ alungit\ (oval\), cât [i la r\scroiala p\trat\. S\ examin\m acum mai am\nun]it particularit\]ile de realizare a construc]iei cu mânec\ tip c\ma[\ cu r\scroial\ alungit\ sau oval\. (selecţie din Lecţia 14, pagina 20)
16
CREAŢIE VESTIMENTARĂ
Crea]ie vestimentar\
LECŢIE DEMONSTRATIVĂ
Lec]ia 12
30
În continuare vom m\sura lungimea r\scroielii fe]ei din punctul S pân\ în punctul P2’ (cu panglica centrimetric\ amplasat\ pe coaste) [i vom compara lungimea acesteia cu lungimea liniei ata[\rii p\r]ii anterioare din punctul S pîn\ în punctul P11. Dac\ este nevoie, vom m\ri lungimea liniei de ata[are (dac\ ea este mai mic\ decât lungimea r\scroielii fe]ei). În mod analog vom verifica lungimea r\scroielii spatelui [i lungimea liniei de ata[are a p\r]ii cotului. În acela[i fel se pot ob]ine detalii pentru orice tip de mânec\ raglan.
?
Exerci]iu Construi]i tiparul unui tip de mânec\ raglan, la alegere. Tipar 9a. Tiparul semiraglanului În secolele al XV-lea – al XVI-lea erau la mod\ `n rândul nobilimii mânecile ample, supradimensionate, din combina]ii de materiale, care se decorau din bel[ug [i cu materiale pre]ioase, încât existau chiar tentative de a limita acest lux. Astfel, la Regensburg, municipalitatea permitea fiec\rui burghez s\ aib\ maxim trei perechi de mâneci. Ele se prindeau de um\r cu un sistem de g\ici [i panglici. Mânecile scumpe erau un obiect de vânzare [i de schimb, putând fi d\ruite ca semn al dragostei, iar mânecile vechi erau oferite s\racilor.
Concluzii A]i parcurs, `ncetul cu `ncetul, prima jum\tate a acestui curs. Sper\m c\ sunte]i mul]umi]i de rezultatele ob]inute. F\r\ îndoial\ c\ cea mai bun\ confirmare a valorii cuno[tin]elor ob]inute de dumneavoastr\ este aplicarea lor în practic\. Ar fi interesant de aflat ce lucruri noi, realizate de dumneavoastr\ în timpul studierii acestui curs, v-au ap\rut în garderob\. S-au schimbat stilul [i imaginea dumneavoastr\ exterioar\? Mai sunt înc\ multe de aflat [i v\ dorim succes [i inspira]ie pe drumul c\tre scopul propus! (selecţie din Lecţia 12, pagina 30)
17
CREAŢIE VESTIMENTARĂ
LECŢIE DEMONSTRATIVĂ
Crea]ie vestimentar\
Lec]ia 20
48
DIC}IONARUL CREATORULUI DE MOD| Termenii specifici sunt explicaţi pe larg la finalul caietelor.
BANDAN| – batic pestri], cu desene, din bumbac. Este purtat la gât sau, r\sucit într-o band\ lat\, pe frunte. Ini]ial era un batic pentru gât al coloni[tilor [i cowboy-lor americani. În anii ’90 este deosebit de popular ca element al vestimenta]iei în stilul „western”, pirat, printre bicicli[ti sau rockeri. BANGLES – multe br\]\ri înguste [i sub]iri, purtate împreun\. Sunt inspirate de podoabele tradi]ionale ale unor triburi africane. În Europa sunt la mod\ din anii 1900. BLUZ| MARIN|REASC| – bluz\ realizat\ dup\ modelul uniformei marin\re[ti, cu un guler mare drept, r\sfrânt. Era purtat\ de copiii din secolul al XIX-lea [i `nceputul secolului al XX-lea (gândi]i-v\ la Dl. Goe). DISCO – stil vestimentar popular în anii ’70, mai ales ca ]inut\ pentru discotec\. Sunt caracteristice piesele str\ lucitoare [i sclipitoare: ]es\turi „metalice”, lurex, beteal\, strasuri [.a. DOUBLE-FACE – palton sau scurt\ care poate fi purtat\ pe ambele fe]e; a ap\rut în anii ’20. Una dintre fe]e era de regul\ din gabardin\, iar cealalt\ din lân\ de c\mil\. GRAFFITTI (din italian\ „zgâriat”) – orientare în moda pentru tineret. Se exprim\ prin inscrip]ii [i desene stridente pe pere]ii cl\dirilor, dar [i pe tricouri, scurte [.a. GRANNY-LOOK – mod\ romantic\ din anii ’70; predominau rochiile lungi, `n culori `nchise, cu motive m\runte demodate HIP-SKIRT – fust\ cu linia taliei joas\, care coboar\ pe [olduri, adesea cu elastic pe mijloc NIKITUCH – batic de mici dimensiuni, care se leag\ la gât. S-a folosit `n moda anilor ’50 [i la sfâr[itul anilor ’80. OVERSIZE-LOOK – stil în care sunt preferate piese vestimentare mai mari cu câteva numere SHAKE – pantaloni f\r\ cus\tur\ interioar\ [i exterioar\. Îmbin\rile se realizeaz\ la cus\turile din fa]\ [i din spate. ~n costumul popular românesc se `ntâlnesc pantalonii oltene[ti sau schilere[ti, care erau pantaloni de c\l\rie. TOP – toate variantele unor tricouri scurte cu mâneci sau cu bretele VINTAGE-LOOK – stil romantic, c\ruia îi sunt caracteristice vestimenta]ia [i accesoriile parc\ abia descoperite în cuf\rul bunicii sau la talcioc: gentu]e cu franjuri, [aluri împletite etc. (selecţie din Lecţia 20, pagina 48)
18
CREAŢIE VESTIMENTARĂ
Crea]ie vestimentar\
Temele vă ajută să vă verificaţi cunoştinţele dobândite.
LECŢIE DEMONSTRATIVĂ
Lec]ia 5
16
TEMA PENTRU ACAS| 6 1. Linia longitudinal\ a jum\t\]ii anterioar\ [i posterioar\ a pantalonilor trece paralel cu: a) linia care une[te punctele G [i V; b) linia care une[te punctele G1 [i V1; c) linia care une[te punctele F1 [i F2. 2. G\si]i cele mai potrivite elemente decorative pentru modelele propuse.
3. Justifica]i alegerea elementelor decorative. 4. Face]i câteva schi]e de pantaloni b\rb\te[ti [i de dam\ [i descrie]i procesul model\rii tehnice pentru unul dintre modele.
(selecţie din Lecţia 5, pagina 16)
19
CREAŢIE VESTIMENTARĂ
LECŢIE DEMONSTRATIVĂ
EX
EM
PL
U
Temele se pot rezolva pe formularele speciale inserate în caiet. Un profesor personal vă îndrumă pe toată durata studiului.
În cursul Eurocor de CREAŢIE VESTIMENTARĂ, tehnicile de croitorie se îmbină cu estetica şi armonia culorilor. Rezultatele pot fi adesea uimitoare – haine frumoase, de calitate, purtate cu plăcere! Începeţi chiar astăzi o călătorie fascinantă în lumea modei! Veţi ajunge să realizaţi şi să purtaţi haine de vis, exact pe gustul dumneavoastră! Vă veţi remarca la birou, la interviuri, în cercul de prieteni, în familie... peste tot! Veţi reuşi să câştigaţi bani în plus, desfăşurând o activitate plăcută! Începeţi chiar astăzi cursul EUROCOR Creaţie vestimentară! Veţi avea numai de câştigat! Mult succes!
Tel. 021 33 225 33; 20
www.eurocor.ro