Vinul

OPINII

Tot despre ºpagã Fãrã îndoialã, un producãtor prins cã dã ºpagã pentru a primi note mai bune îºi recupereazã imaginea mai repede decât jurnalistul / degustãtorul prins cã acceptã „foloasele necuvenite“. De la ceasurile Cartier de 2.600$ oferite RADU RIZEA de Depardieu jurnaliº tilor pânã la excursiile în Bordeaux ale lui Parker, cu toate cheltuielile acoperite de cãtre unul sau altul dintre producãtori, forma de mitã variazã gigantic. Dacã un cadou scump poate fi motiv sã supectezi intenþia de a „cumpãra note bune“ (deºi vinurile de la Depardieu pe care am avut ocazia sã le gust nu aveau nevoie de „impulsuri“), o excursie de documentare – la cramã sau la un salon internaþional de vinuri, unde producãtorul îºi poate aºeza exponatele „în context“, alãturi de produse similare ale concurenþei - poate fi consideratã mai degrabã o investiþie în obiectivitatea jurnalistului, o garanþie a faptului cã acesta are suficiente cunoºtinþe despre vin cât sã emitã o opinie pertinentã.

Aceste discuþii, teribile, de altfel, pline de pasiune ºi vehemenþã, au umplut de ceva vreme paginile presei generaliste ºi de specialitate din Vest, multe degete arãtând spre „incompetenþa“ ºi „corupþia“ din rândul degustãtorilor ºi jurnaliºtilor de vin. Din fericire, în România nu se poate vorbi despre aºa ceva, pentru cã numãrul de producãtori de vin care comunicã în vreun fel cu publicul, altfel decât „la raft“ este încã derizo riu. Este de notorietate faptul cã pe unii mari proprietari nu-i gãseºte nimeni cu lunile, nici mãcar apropiaþii din companie. Alþii se ascund de presã parcã i-ar cãuta cineva cu arcanul, pentru un stagiu de concentrare într-o unitate de infanterie, toamna. De instituþiile oficiale nu ne mai plângem – arsenalul de scuze ca sã nu-ºi facã treaba s-a consolidat atât de bine în 20 de ani încât astãzi pot fi emise rãspunsuri oficiale de zeci de pagini în care fie nu se spune nimic, fie se voleibaleazã pisica dintr-o curte în alta pânã nu mai înþelegi nimic. ªi nici mãcar nu mai ºtii cui sã-i dai o ºpagã, dacã ai nevoie de vreo informaþie... ªpaga e strâns legatã de lãcomie ºi incompetenþã. Producãtorul care o dã cumpãrã opinii favorabile pentru un vin prost, fãcut prost ca sã fie mult ºi sã aducã mulþi bani. Jurnalistul care o ia nu are suficientã competenþã pentru a-ºi câºtiga prin profesie statutul dorit. Sau este suficient de lacom cât sã nu conteze de unde vine, cât vine, pentru ce vine banul. ªpaga este o scurtãturã imoralã, menitã sã ardã etape din evoluþia naturalã a producãtorului, sã-l ajute sã câºtige mai repede notorietate, fãrã sã mai munceascã se creascã de la vinurile-test iniþiale la vinuri de performanþã. Acestea fiind zise, chiar credeþi cã scandalul care încearcã sã discrediteze presa de vin ºi degustãtorii din vest are vreo bazã? O eroare de un punct într-o degustare de 100 de vinuri poate sã compromitã o profesie?

2

degust ri • tiri la zi www.vinul.ro evenimente • bloguri

Premii pentru excelenþã. În vinurile de la raft

CEZAR IOAN

De la prima ediþie, am spus cã aceastã revistã este un demers publicistic adresat în primul rând consumatorului. A venit vremea sã reconfirmãm, prin fapte noi, acest enunþ mai vechi. În afarã de notele de degustare, articolele ºi interviurile pe care vi le oferim prin intermediul paginilor tipãrite sau prin website-uri ºi bloguri, în toamna aceasta mai încercãm, cu „mijloacele specifice” care ne stau la îndemânã, încã douã acþiuni de comunicare în folosul consumatorului. În primul rând, la sfârºitul lunii septembrie, va apãrea pe piaþã „Ghidul Vinul.Ro” – o carte ce va conþine toate notele de degustare de la începuturile revistei ºi pânã acum, dar ºi capitole instructive despre cum se degustã ºi cum se apreciazã, cum se interpreteazã culorile, cum (ºi de ce) se pãstreazã, se învechesc sau se consumã proaspete anumite vinuri, ce accesorii se folosesc ºi în ce scopuri etc. Totul, pe înþelesul oricui. Subtitlul Ghidului este „Cum sã-þi iei vin fãrã sã iei plasã“ – ºi nu mai e nevoie, cred, de alte explicaþii. Poate doar sã menþionez cã e vorba de primul ghid critic apãrut pe piaþã, scris fãrã menajamente, aºa cum v-aþi obiºnuit deja din revistã.

Un alt proiect, pe care îl avem în vedere încã de când ne-am

apucat sã descoperim lumea minunatã a vinului, se numeºte „Premiile de excelenþã Vinul.Ro“.

Asupra lui vreau sã mã opresc puþin mai mult.

De la primele contacte cu podgorenii de frunte ai României, prin 2002, am sesizat (spusã uneori voalat, alteori direct ºi explicit) o suspiciune legatã de concursurile de vin organizate la noi în þarã. Îndoielile principale privind aceste concursuri îºi aveau originea fie în faptul cã uneori juraþii erau persoane implicate în procesul de fabricaþie al unor vinuri ºi puteau sã nu fie imparþiali, fie în faptul cã era imposibil de controlat dacã un anumit vin trimis la concurs de cãtre un producator exista ºi pe raft la acelaºi nivel calitativ. Soluþia logicã pãrea ca în astfel de concursuri sã fie evaluate vinuri cumpãrate direct de la rafturile magazinelor.

N-aam înþeles nici pânã în ziua de azi de ce un astfel de concurs cu vinuri de la raft nu a avut loc deja. ªi nici nu e momentul acum sã-mi dau eu cu pãrerea dacã suspiciunile menþionate mai sus aveau ori nu suport în realitate. Sau dacã existã vreo legãturã de cauzalitate între unele suspiciuni ºi faptul cã acest tip de concurs nu a avut încã loc. Cert este cã am decis sã-ll organizãm noi, în aceastã toamnã (n-am cercetat atent, dar cred cã e vorba chiar de o premierã mondialã, nu doar naþionalã). Costurile sunt mari pentru o revistã de niºã, ca a noastrã. Însã credem cã acþiunea este una de bun simþ ºi de utilitate, având în vedere „falsele legende“ care se propagã în piaþã ºi care

mai mult zãpãcesc decât ajutã consumatorul. În urma evaluãrii vinurilor cumpãrate de la raft (ºi insist asupra acestui aspect esenþial), vom anunþa public ºi îi vom sãrbãtori cu reverenþã pe marii câºtigãtori ai fiecãrei categorii premiate. Vom crea, astfel, primul standard de calitate a vinurilor de pe piaþã, cu certificare independentã ºi imparþialã. Vrem sã reclãdim, prin demersul nostru, în crederea consumatorilor cã existã ºi pe rafturile magazinelor vinuri româneºti bune. Este continuarea fireascã - zicem noi! - a demersurilor începute prin degustãrile lunare ale juriului revistei (pe care le vom continua ºi în viitor, fiþi siguri). Din motive de buget, anul acesta se vor evalua doar vinuri „de retail“, cele care se gãsesc în majoritatea lanþurilor de supermarketuri, hypermarketuri ºi cash & carry, pentru cã acestea sunt cele mai vizibile ºi cele mai prezente pe mesele consumatorului obiºnuit. Poate cã la anul vom încerca ºi o evaluare a vinurilor destinate exclusiv restaurantelor, magazinelor specializate sau colecþionarilor privaþi. În mod normal, Concursul ar trebui sã se bucure de interes maxim din partea tuturor celor implicaþi în producerea ºi comercializarea vinului. Producãtori, distribuitori, profesioniºti din restaurante, asociaþii profesionale care au legãturã cu domeniul vor gãsi aici o importantã resursã care sãi ajute în business. Cum trãim în România, iar piaþa este încã insuficient maturizatã, rãmâne de vãzut dacã se va întâmplã asta. Însã cu siguranþã consumatorii vor gãsi ceva interesant ºi util în acþiunea noastrã.

ACTUALITATE PREMIILE DE EXCELEN VINUL.RO La sfârºitul lunii octombrie, va avea loc la Centrul Aroma din Bucureºti evenimentul „Premiile de excelenþã Vinul.Ro“, primul concurs cu juriu internaþional pentru vinuri româneºti cumpãrate de la raft. Prin acest tip de concurs se doreºte relansarea credibilitãþii vinurilor româneºti de pe raft ºi recondiþionarea ºi reinventarea ideii de valoare destinatã consumatorului. Astfel, o vastã selecþie reprezentativã de vinuri româneºti, achiziþionate direct de pe rafturile magazinelor, va fi evaluatã de un juriu internaþional de experþi. Juriul va fi format în majoritate din jurnaliºti de vin strãini de la publicaþii cu tradiþie, reputaþie ºi notorietate, cãrora li se vor adãuga jurnaliºti ºi degustãtori români. Jurizarea va fi publicã, cei interesaþi vor putea urmãri dintr-u un loc special amenajat activitãþile propriu-zzise de jurizare. Pentru a întãri componenta proconsumator, va fi organizatã ºi o secþiune Hors Concours în care membrii juriului vor fi simpli consumatori, iar în urma evaluãrilor acestora vor fi acordate premii de popularitate. Anunþarea rezultatelor va avea loc la sfârºitul lunii octombrie - începutul lunii noiembrie, în cadrul unei gale festive. În contextul acestui eveniment, ziarul Adevãrul - partener media al demersului iniþiat de Vinul.Ro - a decis sã ofere un premiu suplimentar, de popularitate, pe baza voturilor exprimate online de cititorii sãi.

LEC

IE DE SHERRY

Importatorul Cramele Recaº a organizat, la sfârºitul lunii trecute, o degustare de sherry-u uri, sub îndrumarea unuia dintre cei mai importanþi producãtori de asemenea vinuri din lume, Carlos Gonzales, unul dintre asociaþii companiei Gonzales Byass (ºi descendent direct al fondatorului).

De la cel mai sec Tio Pepe la cel mai dulce ºi oxidat nectar, degustarea a

reprezentat o adevãratã excursie prin gustul ºi istoria vinurilor fortifiate de Jerez. „Din pãcate, consumatorii români, induºi în eroare de unele produse de pe piaþã, încã mai cred cã sherry-u ul este un lichior de cireºe...

E pãcat, pentru cã un pahar de sherry este o plãcere deosebitã“, a spus Rareº Marinescu, director al companiei importatoare.

NOI REGULI EUROPENE PENTRU PRODUC IA DE VIN Începând cu 1 august, Uniunea Europeanã a adoptat un nou set de reguli referitor la producþia de vin, cu scopul de a îmbunãtãþi competitivitatea vinurilor produse în UE, în faþa unei concurenþe tot mai dure a vinurilor din Lumea Nouã.

Cea mai importantã schimbare este cã producãtorilor li se va permite sã scrie pe etichete varietatea de struguri utilizatã. Pânã acum, existau etichete diferite, variind în funcþie de legislaþia din þara de destinaþie a vinului. Se putea bea, de exemplu, un Mouton Cadet Bordeaux AOC Merlot în New York, însã inscripþia “Merlot” nu avea voie sã ajungã pe etichetele din Londra.

O a doua schimbare importantã este cã AOC-u urile franceze (Appelation d’Origine Controlée) vor deveni AOP (Appellation d’Origin Protegée), iar vinurile “de þarã” (Vins du pays) vor primi titlul de IGP (Indication Geographique Protegée).

Fondurile utilizate pânã acum pentru distilarea supraproducþiei vor fi reorientate spre promovare ºi pentru modernizarea cramelor ºi a podgoriilor.

DOSAR

Preþul vinului RADU RIZEA În preajma interminabilului scandal al preþurilor din hypermarket-uri, Vinul.Ro încearcã sã rãpundã câtorva întrebãri pe care toþi iubitorii de vin ºi le pun, zi de zi. De ce un vin e scump ºi altul ieftin? De ce acelaºi vin e mai scump la colþul strãzii decât în hypermarket? Existã sau nu costuri de marketing, promovare ºi PR care se regãsesc în preþul plãtit pe o sticlã de vin?

Cum se aleg canalele de distribuþie ºi ce greºeli de poziþionare macinã încã piaþa vinului din România? Ce este, de fapt, preþul de listã? La ce te poþi aºtepta de la o sticlã de vin ieftinã ºi de la una mai scumpã? Sunt probleme care se pun în fiecare zi, cu fiecare excursie la cumpãrãturi, în jurul fiecãrei decizii de cumpãrare. Încearcã sã ne lãmureascã asupra mecanismelor de formare a preþurilor reprezentanþii a patru jucãtori importanþi de pe piaþã: Recaº, Murfatlar, Crama Opriºor ºi Vinexpert.

6

degust ri • tiri la zi www.vinul.ro evenimente • bloguri

PRE UL „LA POARTA FABRICII“ Fiecare producãtor are libertatea de a produce 16 tone la hectar sau doar 6.

Sã foloseascã sticle grele, „cu umeri“, etichete aurite ºi dopuri de lux, sã dea sute de mii de euro pe butoaie franþuzeºti ºi sã plãteascã vinificatori de top din regiuni consacrate. Sau nu. Nu existã criterii mai importante decât altele, ci doar o atitudine faþã de consumator ºi o intenþie, declaratã sau nu, a procesului de vinificaþie. În ceea ce priveºte piaþa, „preþul unui vin se stabileºte într-o economie liberã prin raportul dintre cerere ºi ofertã. Prin urmare, dupã ce evaluezi unde este poziþionat produsul tãu, preþul se stabileºte în funcþie de câteva elemente care þin de mixul de marketing“, spune Rareº Marinescu, director la Cramele Recaº. „Fiecare verigã a lanþului comercial este o societate comercialã care oferã servicii de depozitare, manipulare, stocare, transport, servicii fãrã de care consumatorului final i-ar fi aproape imposibil sã se întâlneascã cu produsele“, adaugã Marinescu. Mai puþin preocupaþi de distribuþie, pentru cei de la Murfatlar conteazã cel mai mult adresabilitatea: „În momentul în care scoþi un produs pe piaþã, ai foarte clar în cap targetul cãruia vrei sã te

„P

roducãtorul are o marjã de profit pe care ºi-oo stabileºte, iar distribuitorii beneficiazã de o politicã comercialã care intrã în costul produsului

DANIEL NEGRESCU adresezi, cu alte cuvinte ºtii bine condiþiile pieþei. Piaþa este, de fapt, cea care-þi dã toate indiciile pentru stabilirea preþului. Singurul care adaugã este retailerul sau horecarul (termen generic care desemneazã profesioniºtii din domeniul hotelãriei, restaurantelor, firmelor de catering). Producãtorul are o marjã de profit pe care ºi-o stabileºte, iar distribuitorii beneficiazã de o politicã comercialã care intrã în costul produsului“, dupã cum spune Daniel Negrescu, director de marketing la Murfatlar România. În ceea ce priveºte aspectele tehnice, „calitatea

materiei prime, cantitatea de materie primã realizatã la hectar ºi tehnologia de obþinere a produselor premium sunt factori determinanþi în stabilirea preþului unui vin“, explicã Luminiþa Tzakis, national key account manager la Crama Opriºor. „Mai departe, la acelaºi producãtor, costurile de producþie pot fi ºi cu 300% mai mari de la un vin la altul, în funcþie de o multitudine de elemente. Spre exemplu un vin din recolta anului trecut nu mai poartã în componenþa de preþ elementele care þin de depozitarea pentru învechire în anumite condiþii speciale. Pentru vinuri fãcute în aceleaºi condiþii, preþurile pot sã difere iarãºi cu peste 100% de la un producãtor la altul, în funcþie de costul unor materii prime (struguri, sticle, dop, proces tehnologic)“, completeazã Rareº Marinescu.

PRE UL DE LIST ,

PRE UL DE DESFACERE

De la “poarta fabricii” pânã în frigiderul consumatorului, vinul mai are de parcurs destule etape, cea mai importantã fiind cea în care încearcã sã-

„Î

n linii foarte generale costul unui distribuitor variazã între 18 - 20%, al unui retailer trebuie sã fie de peste 30%, pentru a-ººi acoperi chetuielile

RARE MARINESCU ºi transmitã identitatea. Costurile legate de publicitate, promovare, PR, marketing, la care se adaugã mult hulitele taxe ale retailerilor se adunã peste toate cheltuielile de producþie, transport, depozitare. Acolo unde existã, pentru cã, dupã cum spune Cãtãlin Pãduraru, „fãrã sã judec pe nimeni, constat doar cã majoritatea producãtorilor considerã investiþie doar pãmântul, via, echipamentele agricole ºi pe cele de vinificare, ºi nu vinul în sine. Adicã, se investesc X milioane de euro în cele de mai sus ºi nimic în design de produs, strategie de piaþã ºi comunicare.

Asta face ca piaþa sã fie aglomeratã de produse prost poziþionate

DOSAR în funcþie de ce gãsesc în sticlã. „Încã se fac greºeli mari, cum ar fi campaniile agresive de reducere de preþuri (de exemplu: 1+1 gratis pentru epuizarea stocurilor), descalificarea produselor prin astfel de campanii (fãrã sã þinã cont de rulajul produselor); supraevaluarea produsului de cãtre unii producãtori; nealegerea corectã a canalu-

„P

iaþa este, de fapt, cea care-þþi dã toate indiciile pentru stabilirea preþului. Singurul care adaugã este retailerul sau horecarul

DANIEL NEGRESCU, DIRECTOR DE MARKETING MURFATLAR

ºi cu preþuri prost întocmite. Din experienþa ultimilor 15 ani, de când mã ocup exclusiv de piaþa premium de vinuri, ºtiu cã majoritatea producãtorilor îºi „faulteazã“ canalele de distribuþie, vânzând direct unor clienþi persoane fizice sau vânzând direct unor clienþi privaþi cu preþuri mai mici decât cele la care au acces chiar vânzãtorii consacraþi. Mi se pare mai inteligent sã susþii vânzãtorii buni, sã-i încurajezi, chiar dacã oferta lor nu este monocromã”.

Cu alte cuvinte, dacã „ai pile“, te descurci mai bine decât un client obiºnuit. ªi cumperi la notoriul „preþ de listã“. Ce este, de fapt, acest preþ? „Preþul de listã este un punct de reper.

El nu trebuie sã difere de la un canal de piaþã la altul, iar cei care practicã acest lucru sunt comercianþi slabi, în sensul lipsei de profesionalism. Ceea ce trebuie sã difere este discountul pe care îl acordã comerciantul de la preþul de listã în funcþie de canalul de piaþã, de nevoile acestuia ºi de dimensiunea acestuia. Nu cred cã un producãtor

„M

ajoritatea producãtorilor considerã investiþie doar pãmântul, via, echipamentele agricole ºi pe cele de vinificare, ºi nu vinul în sine

C T L I N P DURARU, PROPRIETAR VINEXPERT

vinde la preþ de lista mai mult de 1% din total“, explicã Rareº Marinescu.

De la preþul de listã, punând adaosurile distribuitorilor ºi altor intermediari, se va ajunge, într-un final, la preþul de desfacere, care variazã în funcþie de canal. Dacã un butic cumpãrã vinul de la hypermarket, evident, îl va vinde mai scump. În funcþie de profilul, dimensiunea magazinului, numãrul de angajaþi ºi nivelul chiriei, fiecare alege cât are de adãugat la preþul de achiziþie. „În linii foarte generale costul unui distribuitor variazã între 18 - 20%, al unui retailer trebuie sã fie de peste

30% pentru a-ºi acoperi chetuielile.

Nu am o experienþã concretã în HoReCa, dar pot sã remarc faptul cã, de obicei, adaosurile practicate sunt peste 70% la vinuri“, spune Marines cu. În HoReCa, acest nivel este absolut normal, pentru cã acest adaos trebuie sã susþinã zeci de salarii ºi cheltuieli, însã nu meritã de fiecare datã. „Diferenþa de preþ între canale este ceva uzual ºi acceptat de cãtre consumatori atât timp cât acea diferenþã se vede ºi în serviciul pe care þi-l oferã canalul respectiv. Dacã te duci la restaurant ºi-þi dau vinul cald, atunci diferenþa de preþ pe care-o plãteºti pe acea sticlã de vin devine nejustificatã“, sesizeazã Daniel Negrescu.

SUPRAEVALUATE

I DEVALORIZATE

Preþul este prima informaþie relevantã despre un vin, în ochii consumatorului, formând aºteptãri direct proporþionale cu suma solicitatã. Cumpãrãtorii se pot simþi înºelaþi sau pot considera cã au fãcut o afacere bunã,

lui de vânzare pentru vânzarea sau promovarea produselor“, spune Lu miniþa Tzakis. „Mai existã ºi lãcomia unui producãtor care vede cã marfa lui a început sã se vândã ºi se hotãrãºte sã o scumpeascã cu 10%, doar aºa, cã „a început sã meargã. Din fericire pentru producãtorii de vin, retailul modern a impus (e drept cã un pic cu forþa) poziþionãri corecte ale vinurilor pe segmentul entry-level. Datoritã acestor reþele, producãtorii au fost nevoiþi sã adopte preþuri corecte, chiar dacã nu asta îºi doreau“, adaugã Rareº Marinescu.

Când se iese din zona entry-level, însã, lucrurile sunt ceva mai complicate. Dupã cum spune ºi Cãtãlin Pãduraru , un împãtimit al vinurilor bune: „Da, la vinurile de câteva sute de euro sticla, evident, nu are acces oricine. Sigur cã e inclusã ºi doza de imagine. Dar sã înþelegem lucrurile.

Sã presupunem cã am produce un vin care întruneºte superlativele criticii ºi ale publicului avizat. Acelaºi lucru ºi anul trecut... ªi acum cincizeci de ani. ªi acum o sutã de ani... Avem câteva mii de sticle ºi câteva milioane de doritori. Iertaþi-mã, e normal sã fie scump. Un château celebru garanteazã, prin propria istorie, un anumit standard, atrage dorinþele marilor cunoscãtori, a starurilor. O fi ºi snobism aici (termenul a cãpãtat la noi foarte multe nuanþe peiorative) dar, dacã ar fi sã funcþioneze societatea românescã pe aceste criterii, selectânduºi în acest fel valorile, am fi departe.

Altfel spus, puþin snobism nu stricã!”

„F

iecare verigã a lanþului comercial este o societate comercialã care oferã servicii fãrã de care consumatorului final i-aar fi aproape imposibil sã se întâlneascã cu produsele

RARE MARINESCU, DIRECTOR CRAMELE RECA degust ri • tiri la zi www.vinul.ro evenimente • bloguri

7

DOSAR

Românii,

fideli vinului alb, demidulce GEORGE

ERBAN

Românii cautã cel mai mult vinul alb, preferând soiurile Muscat sau Riesling, în timp ce, din punct de vedere al gustului, aceºtia se orienteazã în special cãtre vinul demidulce, potrivit unui studiu al companiei de cercetare a pieþei MEMRB România, realizat în perioada iunie 2008-mai 2009.

Astfel, 71,2% dintre consumatorii români au optat la raft pentru vinul alb, în timp ce doar 28,8% pentru cel roºu. Comparativ cu aceeaºi perioadã a anului precedent, valorile sunt aproape neschimbate (diferenþã de 0,1%), semn cã, cel puþin în ultimii doi ani, preferinþele au rãmas aceleaºi.

Nici în privinþa ambalajului diferenþele nu sunt semnificative, sticla rãmâne preferatã PET-ului, cu un procent de 61% faþã de 38,4%. Potri8

degust ri • tiri la zi www.vinul.ro evenimente • bloguri

vit datelor analizate de MEMRB România, în topul preferinþelor, cu 43,8% (în creºtere faþã de aceeaºi perioadã a anului precedent), se aflã vinul ambalat în recipiente cu o capacitate de 0,7 – 0,75L, urmat de recipientele de 2L, preferate de 36,1% dintre consumatori. În acelaºi timp, românii preferã vinul demidulce celui sec (45,3% din volumul total al vânzãrilor, faþã de doar 8,7%), în timp ce 28,2% dintre vânzãri au vizat vinul demisec ºi doar 5,6% pe cel dulce.

Dupã soi, Muscatel a fost în topul opþiunilor, cu 6,2% din volumul total al vânzãrilor, fiind urmat de Riesling 5,9%, Grasã de Cotnari - 3,4%, Muscat cu 3,2%, Muscat Ottonel ºi Pinot Noir fiecare cu câte 3,1%, precum ºi Feteascã Regalã - 3%. La polul opus gãsim soiurile Chardonnay cu 0,7%

din volumul total al vânzãrilor, Busu ioacã - 0,5% ºi Aligote cu doar 0,1%.

Din punct de vedere al valorii vânzãrilor pentru perioada iunie 2008 mai 2009, supremaþia este deþinutã de Riesling - 7,9%, Grasã de Cotnari 6,5% ºi Pinot Noir - 5,2%.

SPRE VINURI MAI ALCOOLICE Din datele MEMRB mai reiese faptul cã s-a înregistrat o uºoarã migrare cãtre vinurile cu o concentraþie alcoolicã mai mare. Dacã în perioada iunie 2007 – mai 2008 24,2% dintre români au cumpãrat vin cu o concentraþie alcoolicã cuprinsã între 11,1% ºi 12%, în perioada similarã a anilor 2008-2009 acest procent a crescut pânã la 27,3%. Un plus a fost semnalat ºi pentru concentraþia alcoolicã cuprinsã între 10,1% ºi 11% - de la

„45,3%

din volumul total al vânzãrilor reprezintã vinul demidulce ºi doar 8,7% vinul sec

26,9% la 27,4%. Aceste creºteri s-au produs în detrimentul vinurilor mai slab alcoolice (pânã la 9%), care au înregistrat o scãdere în preferinþele consumatorilor de la 26,7% la 23%.

Vinurile cu o concentraþie alcoolicã cuprinsã între 13,1% - 14% ºi 14,1% 15%, au fost preferate de doar 0,3% ºi respectiv 0,7%. În privinþa pieþei de desfacere, cele mai multe vânzãri au loc prin intermediul magazinelor mari sau mai mici de cartier (alimentare sau bãcãnii), ale chioºcurilor ºi magazinelor generaliste, care, cumulat, deþin mai mult de

DOSAR jumãtate din piaþã (58,7%), în timp ce, prin reþelele de supermarketuri ºi hypermarketuri, volumul de vânzãri ajunge la 22,8% (uºoarã creºtere faþã de aceeaºi perioadã a anului precedent).

Volumul vânzãrilor prin HoReCa (restaurante, baruri, cafenele etc) a fost, în perioada monitorizatã, de 18,4%.

Potrivit MEMRB, principalii producãtori de vin din România (Murfatlar, Vincon Vrancea, Cotnari, Jidvei ºi Vinexport Focºani) au înregistrat o creºtere a volumului de vânzãri. În perioada iunie 2008 - mai 2009 aceºtia au deþinut o cotã cumulatã de 51,6%, în creºtere faþã precedentul an, când cifra se ridica la 49,8%. Ei au obþinut un plus de aproape 1% ºi în privinþa valorii totale a vânzãrilor, de la 63,4% la 64,1%.

PIA A VINULUI, ESTIMAT LA 500 DE MILIOANE DE EURO Anul trecut, piaþa vinului din România s-a ridicat la valoarea de 500 de milioane de euro (în creºtere faþã de

„71,2%

dintre consumatorii români au optat la raft pentru vinul alb, în timp ce doar 28,8% pentru cel roºu

2007), în timp ce în 2009 aceasta nu va cunoaºte modificãri semnificative, estimeazã Patronatul Naþional al Viei ºi Vinului (PNVV). „Pentru 2009 estimãm ca piaþa vinului sã înregistreze o valoare comparativã cu cea a ultimilor ani. Dupã aprecierile noastre, la nivelul anului 2008, piaþa s-a situat la valoarea de 500 milioane de euro, faþã de 450 de milioane de euro în 2007.

Pentru acest an este devreme deocamdatã sã facem o apreciere exactã a valorii pieþei“, ne-au declarat reprezentanþii PNVV. Aceºtia mai spun cã românii au rãmas tradiþionaliºti ºi preferã vinurile autohtone celor de import. De asemenea, din estimãrile acestora, în România consumul de vin alb se situeazã în jurul valorii de 65%, consumul de vin

roºu este de doar 30%, în timp ce restul este reprezentat de consumul de vin rozé. Potrivit estimãrilor PNVV, se remarcã în ultima perioadã o creºtere lentã (dar constantã) a preferinþelor consumatorilor pentru vinul roºu (sec).

2008 – BALAN A COMERCIAL , TOT NEGATIV

Balanþa comercialã a României în privinþa exportului ºi importului de vin a continuat sã fie una negativã ºi în 2008. Conform datelor care ne-au fost furnizate de cãtre Asociaþia Producãtorilor ºi Exportatorilor de Vin din România (APEV), numai anul trecut þara noastrã a exportat circa 138.000 hl, în valoare de 24,1 milioane de dolari, cu 2 milioane mai mult decât în 2007.

Cu excepþia Germaniei (27% din valoarea totalã a exporturilor de vin), care a rãmas lider, topul primelor þãri (ca valoare) în care vinul românesc a fost exportat a suferit unele modificãri în 2008. Dacã în 2007 Federaþia Rusã era pe locul doi, în 2008, locul secund a fost preluat de China (13%), urmatã de Marea Britanie ºi Federaþia Rusã cu câte 11%. Din punct de vedere al cantitãþii de vin exportate, principalele destinaþii au vizat Germania, Bulgaria, Federaþia Rusã, Marea Britanie ºi Estonia. În privinþa importurilor, numai anul trecut, potrivit APEV, þara noastrã a importat circa 384.000 de hl de vin, cifrã în uºoarã creºtere faþã de anul precedent, dar mult mai micã decât în 2006, când România a înregistrat o „explozie“ a importurilor de vin (de la 46.000 hl în 2005, la 583.000 hl). Ca valoare, în 2008, cifra importurilor s-a ridicat la circa 54 de milioane de dolari, mai mare cu 14 milioane decât s-a realizat în 2007.

Principalele þãri din care România importã vin sunt Italia (26%), Franþa (25%), Spania (24%) ºi Republica Moldova (10%).

EFICIEN ÎN CRE TERE PENTRU VITICULT U R Din cifrele care ne-au fost puse la dispoziþie de Patronatul Naþional al

ÎNCEPUTUL LUI 2009, EXPORTURILE PESTE IMPORTURI Pe primul trimestru al anului 2009, exporturile de vin au depãºit importurile, pentru prima datã în istoria comerþului cu vin din România postbelicã, potrivit datelor furnizate de Asociaþia Producãtorilor ºi Exportatorilor de Vin din România (APEV).

• 3.411 tone de vin exportat • 2.624 de tone de vin import • 3,4 milioane de euro , valoarea exporturilor • 3,3 milioane de euro , valoarea importurilor

PONDERE PE PIA Sursa: APEV

Viei ºi Vinului (PNVV) reiese faptul cã în 2008, faþã de 2000, producþia totalã de vin nu a cunoscut o scãdere foarte mare, ceea ce înseamnã cã vorbim de o eficientizare a producþiei în domeniul viniviticol, dar ºi de eliminarea hibrizilor sau replantãri, deºi vorbim de o suprafaþã semnificativ mai micã a viilor aflate pe rod (186,9 mii ha faþã de 247,5 mii ha). Astfel, în 2008, vorbim de o producþie totalã de vin de circa 5,3 milioane hl, în timp ce acum opt ani aceasta se ridica la 5,4 milioane hl. În ultimii ani (2000-2008), cel mai nefast an pentru piaþa vinului a fost 2005, când vorbim de o reducere a producþiei cu aproape jumãtate, comparativ cu media anualã a acestei perioade.

De asemenea, cel mai productiv an a fost 2004 când s-a înregistrat o producþie de circa 6,1 milioane de hl.

DOC-UL ÎN SC DERE Producþia totalã de vin certificat DOC la nivel naþional a înregistrat o scãdere anul trecut, de la 348.887 hl (în 2007) la 305.710 hl, relevã datele centralizate de cãtre Oficiul Naþional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri (ONDOV). Acest lucru s-a înregistrat, de asemenea, pe fondul scãderii suprafeþei totale de viþã de vie autorizatã DOC la nivel naþional pentru producerea de struguri. Scãderea de anul trecut a fost de la 21.252 de hectare la 17.997 ha. Potrivit ONDOV, principalele suprafeþe viticole autorizate DOC sunt Mur fatlar (3.715 ha), Dealu Mare (2.216 ha), Târnave (1.574 ha), Cotnari (1.387 ha), Huºi (1.266), Oltina (1.001 ha).

Cea mai mare producþie de vin certificat DOC, în funcþie de soi, a fost cea de Riesling Italian (39.450 hl), Sauvignon blanc (30.227 hl), Feteascã Regalã (25.578 hl), Grasã de Cotnari (23.603 hl), Frâncuºã (23.072 hl) ºi Muscat Ottonel (22.795 hl).

„58,7%

din vânzãrile de vin au loc prin intermediul magazinelor mari sau mai mici de cartier (alimentare sau bãcãnii), ale chioºcurilor ºi magazinelor generaliste

degust ri • tiri la zi www.vinul.ro evenimente • bloguri

9

PAHARUL DE VO R B

Cu vinul bun

trebuie

sã ai rãbdare

Cu to ii îl tim pe Toni Grecu de pe vremea când se îndoia de râs la glumele improvizate de c tre colegii lui din Divertis, pornind de la o tem sau alta. Semn de candoare, de chef de via , de acel strop de deschidere spre lucrurile bune din via pe care ni-l dorim s -l vedem la fiecare dintre oamenii de lâng noi. Toni Grecu iube te în acela i timp cump tarea i excelen a, râsul i sobrietatea, dar mai ales iube te oamenii al turi de care toate acestea au sens.

RADU RIZEA Mâncarea, bãutura ºi râsul sunt expresii ale aceleiaºi „joie de vivre“. Cum mai ºtie românul sã trãiascã în aceste zile?

Românul ºtie sã trãiascã, problema este cã nu poate pune în practicã tot ceea ce ºtie. ªtiinþa care se ocupã de studiul traiului se numeºte Vivrologie, de la frantuzescul vivre - a trãi ºi grecescul logos, care ºtim cu toþii ce în10

• ºtiri la zi www.vinul.ro degustãri evenimente • bloguri

seamnã. Vivrologia româneascã are în esenþa trei direcþii: mâncarea, bãutura ºi femeile. Ele se îmbinã în diverse

„V

ivrologia româneascã are, în esenþã, trei direcþii: mâncarea, bãutura ºi femeile

rapoarte în funcþie de abilitãþile ºi buzunarul fiecãrui român. Sã ne ocupam de bãuturã, cãci asta vã intereseazã. La acest capitol, s-a constatat o schimbare a gustului românilor ºi o aplecare mai mare spre bere, în detrimentul strãmoºescului vin de butuc. Aceasta reprezintã o curiozitate, dacã þinem cont de tradiþie ºi de faptul cã trãim într-o zonã temperat - continentalã, cu patru anotimpuri ºi cu temperaturi mici aproape jumãtate de an, perfectã pentru consumul vinului. E o chestiune trecãtoare, probabil, fiindcã vorba aia: „Nu-i Vasluiul ca Berlinul / Cum nici berea nu e ca vinul“. În privinþa mîncãrii, ºi aici se constatã schimbãri, iar Vivrologia ne spune cã ceea ce se întîmpla acum în farfuria

românului nu e chiar cel mai bun lucru. E prea mult junk-food, sunt prea multe E-uri ºi extrem de multe grãsimi. Incidenþa obezitãþii a crescut alarmant, iar bucuria de a mânca bun ºi sãnãtos s-a transformat în nevoia de a mânca mult ºi dezordonat. Norocul nostru este cu cea de-a treia direcþia din Vivrologie, femeile. Aici lucrurile par sã stea mult mai bine: nu dãuneazã la sãnãtate în nici un fel, indiferent de consum, sunt recomandate oricând ºi oricum, bucurã ºi destind, regleazã metabolismul ºi echilibrul hormonal ºi mental. Toate acestea cu o singurã condiþie: sã nu fie neveste!

„TR ITUL BINE NU SE IDENTIFIC NEAP R AT CU CANTITATEA“ Dacã ar fi sã identificãm un superlativ al „trãitului bine“, care ar fi acela? (alt popor?

Un personaj?)

Din punctul meu de vedere, trãitul bine nu se identificã neapãrat cu cantitatea. Nu îmi da senzaþia cã trãiesc bine o ceafã de porc cu cartofi prãjiþi ºi

nici trei vedre de vin înghiþite la o masã. Eu unul mã simt mai bine când am o vagã senzaþie de foame, decât atunci cînd sunt sãtul ºi simt cã plesnesc. O mâncare uºoarã, cu vegetale ºi ceva carne de pui bine gãtitã, un pahar de vin demisec alb ºi o companie veselã ºi destinsã sunt destul sã mã

„F nfaasustt-fsf-w-aowaoindineevxdeinesottacãat, mdatã facã sã fiu mulþumit. Dacã atmosfera este tensionatã sau am în preajmã oameni care mã agaseazã, totul este stricat. Prefer sã mãnânc marmeladã cu pâine în compania unui om vesel ºi relaxat, decât sã consum delicatese de orice fel în companii care nu-mi fac plãcere. Deci, cel mai important lucru, ca sã spui cã te simþi bine, sunt atmosfera ºi, evident, oamenii din jurul tãu. În opinia mea, poporul care ºtie sã trãiascã bine, în sensul cã este atent la ce ºi cât mãnâncã, ºi este pretenþios ºi rafinat, este poporul francez. În Fran-

PAHARUL DE VO R B þa, mâncarea este apreciatã dupã gust, nu dupã cantitate. În restaurantele franþuzeºti, porþiile sunt mici, unele chiar foarte mici, dar foarte gustoase.

Despre vin nu e cazul sã mai vorbim.

Unde se aflã vinul în ierarhia intoxicaþiilor personale? Ce vinuri preferaþi?

Nu sunt un bãutor pasionat, ºi, mai ales, nu sunt o persoanã care sã facã pasiune pentru alcool de nici un fel.

Urãsc beþia ºi beþivii profesioniºti. Îmi plac chefurile cu mãsurã ºi cu veselia

„A

cum tot ce intrã în stomacul sau creierul românilor trece ºi prin televizor. Fãrã investiþii sãnãtoase în reclame inteligente, vinul bun pierde teren

aceea datã de consumul normal de bãuturã. Vinul, atât cât beau eu, ºi, recunosc, beau extrem de puþin, l-aº putea trece pe primul loc între bãuturile ce se consumã la ocazii. Când e foarte cald, mai beau câte o bere, dar rar. Vinul alb, demisec fãcut de tata la Iaºi, în garaj, este preferatul meu, „Feteascã Albã de garaj“. E unic. La noi acasã, vinul nu lipseºte din beci ºi e în cantitãþi îndestulãtoare sã ajungã de pe un an pe altul.

VINUL, LIANT

PENTRU SOCIALIZARE

Ajutã vinul, sau mai mult

„B

ucuria de a mânca bun ºi sãnãtos s-aa transformat în nevoia de a mânca mult ºi dezordonat

moleºeºte, atunci când vine vorba de creaþie?

Nu consum niciodatã alcool atunci cînd lucrez. Mai mult mã agitã decât mã concentreazã. Când beau vin îmi place sã vorbesc, nu sã scriu. Vinul este un liant perfect pentru închegarea unor discuþii, pentru socializare.

Aþi gãsit vreodatã bucuria împãrtãºirii / vorbirii unui vin, alãturi de prieteni?

Da. Este foarte plãcut sã deguºti vin alãturi de oameni cu care poþi conversa.

Ce se poate face pentru a muta interesul masiv al românilor de la poºirci ieftine la vinuri simple ºi curate, nu neapãrat ieftine, dar rezonabile?

Trebuie fãcutã reclamã aºa cum fac cei din industria berii. Acum, tot ce

„U

rãsc beþia ºi beþivii profesioniºti

intrã în stomacul sau creierul românilor trece ºi prin televizor. Fãrã investiþii sãnãtoase în reclame inteligente, vinul bun pierde teren. Consumul de vin se bazeazã pe oarecare ºtiinþã ºi educaþie.

Una e sã bei aºa-zisul vin de butuc din poamã 1001, care-þi toacã creierii ºi te face legumã, ºi alta este sã savurezi un Burgund. Deci trebuie sã învãþam sã savurãm. Cu vinul bun trebuie sã ai rãbdare.

Fast-food existã, fast-wine deocamdatã nu s-a inventat.

DEGUST R I . RO

Pariaþi pe

Merlot!

Editorii Vinul.Ro au analizat luna aceasta 15 vinuri din soiuri Merlot produse în România, aceast sesiune de degustare dep ind toate a tept rile noastre: cinci vinuri au fost cotate la peste 80 de puncte (vinuri de recomandat), iar alte nou au primit peste 70 de puncte (vinuri peste medie, dar mare aten ie la pre ).

VALENTIN CEAFA L

U

14 dintre cele 15 Merlot-uri care au intrat în degustare au fost cumpãrate direct de pe rafturile supermarketurilor ºi magazinelor specializate, cu preþuri cuprinse între 10 ºi 100 de lei ºi reprezintã un eºantion reprezentativ pentru întreaga ofertã de Merlot-uri româneºti. O concluzie ce se poate trage în urma acestei degustãri este aceea cã acest soi deþine acel plus calitativ ºi de potenþial, cu ajutorul cãruia ar putea sã tragã dupã el întreaga piaþa vinurilor de la noi.

Merlot-ul cel mai bine cotat de juraþii Vinul.Ro a fost Merlot 2006 Crama Rotenberg, care a primit 86 de puncte pentru evoluþia gustativã impresionantã ºi pentru personalitatea sa datã de aromele foarte intense ºi foarte frumoase de viºine sãlbatice, cireºe negre ºi brusture. La fel de complex ºi interesant, a fost ºi Merlot 2006 Prince Matei, un vin cu arome foarte distinse, cu impresii puternice de con• ºtiri la zi www.vinul.ro degustãri evenimente • bloguri

12

dimente, dar care, faþã de Merlot 2006 - Crama Rotenberg, are un infim deficit la capitolul personalitate ºi evoluþie gustativã.

Foarte apreciate au fost ºi vinurile Merlot 2007 - Menestrel (catifelat, cu o evoluþie bunã ºi tonuri de cireºe coapte, ciocolatã ºi caramel), Merlot 2007 Domeniul Coroanei Segarcea (o astringenþã plãcutã ºi o aciditate ridicatã, cu un atac blând de lemn, capuccino ºi viºine negre) ºi Merlot 2007 - La Cetate (un vin cu o combinaþia aromaticã de viºine negre, cacao ºi coriandru ce îi dã o personalitate aparte), toate fiind apreciate la peste 80 de puncte, categoria vinurilor de recomandat.

Dacã la alte degustãri pe soiuri s-a întâmplat sã nu avem probe care sã treacã pragul vinurilor peste medie (70 de puncte), de aceastã datã nouã dintre cele 15 vinuri au urcat peste aceastã limitã. Dintre acestea meritã amintite Merlot 2007 - Domeniul Coroanei Segarcea (79 de puncte), Merlot 2006 - Prince ªtirbey (79 de puncte), Merlot 2006 - Prince Mircea (77 de puncte), Merlot 2008 - Caloian (76 de puncte), Merlot 2008 - Mãisatru, vinul cu cel mai bun raport calitatepreþ (75 de puncte), vinuri intense, echilibrate cu o bunã structurã ºi concentraþie aromaticã.

O mare decepþie a fost Merlot 2007 - Vinul Cavalerului, care, în ciuda corpului bunicel, a dezamãgit de la prima înghiþiturã pânã la senzaþia finalã din cauza aromelor dezagreabile.

DEGUST R I . RO MERLOT 2006 CRAMA ROTENBERG

MERLOT 2006 – PRINCE MATEI

MERLOT 2007 – MENESTREL

IG Dealurile Munteniei 12,9 % vol. alc., sec

DOC-CMD Dealu Mare, Zoreºti 14 % vol. alc., sec

DOC CMD Dealu Mare, Ceptura 12,9 % vol. alc., sec

Producãtor: Crama Rotenberg Ca sã fie apreciat la adevãrata valoare, acest vin trebuie decantat. Dupã acest procedeu, vinul se deschide impresionant, etalând arome foarte intense ºi foarte frumoase de viºine sãlbatice, cireºe negre ºi brusture. Gustul sãu este rotund, catifelat, cu o evoluþie impunãtoare ºi un final lung, intens.

Preþ: 69 lei

Producãtor: Vinarte Culoare roºie, ce vireazã spre cãrãmiziu.

Nasul este foarte distins ºi complex, cu impresii puternice de condimente, cireºe ºi miez de nucã. Gustul aratã faptul cã învechirea la sticlã îi prieºte, împrãºtiind note puternice de coacãze ºi condiment.

Preþ: 100 de lei

Producãtor: Crama Rotenberg Aromele foarte frumoase, medii ca intensitate, amintesc de viºinele zaharisite de dulceaþã, completate pe alocuri de niºte ierburi aromate. Este catifelat, cu o evoluþie bunã ºi tonuri de cireºe coapte, ciocolatã ºi caramel.

Preþ: 40 lei*

86

de puncte

84

de puncte

* vinul nu se gãseºte momentan decât la producator

MERLOT 2007 DOMENIUL COROANEI SEGARCEA

MERLOT 2007 – LA CETATE

MERLOT 2007 – DOMENIUL COROANEI SEGARCEA

DOC-CMD Segarcea 13,5 % vol. alc., sec

IG Dealurile Olteniei 13,5 % vol. alc., sec

DOC-CMD Segarcea 13,5 % vol. alc., sec

Producãtor: Domeniul Coroanei Segarcea Arome de fructe roºii dulci, atinse de tonuri de cafea ºi condimente. Gustul are o astringenþã plãcutã ºi o aciditate ridicatã, cu un atac blând de lemn, capuccino ºi viºine negre. Postgust condimentat, intens.

Preþ: 29 lei

Producãtor: Crama Opriºor Combinaþia aromaticã de viºine negre, cacao ºi coriandru îi dã acestui vin o personalitate aparte. Se simte un uºor buchet de sticlã, mai ales în partea finalã a gustului, dar este echilibrat, lãsând în gurã senzaþii dulci de cireºe coapte, vanilie ºi lemn.

Preþ: 32 de lei

Producãtor: Domeniul Coroanei Segarcea Aromele intense ale acestui vin reprezintã o combinaþie de tonuri de prune coapte, piper proaspãt zdrobit ºi coacãze negre. Un vin intens, prietenos ºi elegant, cu un final definit de tuºe de ardei gras ºi cireºe coapte.

Preþ: 20 lei

81

de puncte

80

de puncte

MERLOT 2006 – PRINCE TIRBEY

MERLOT 2006 – PRINCE MIRCEA

MERLOT 2008 – CALOIAN

IG Dealurile Olteniei 14 % vol. alc., sec

DOC-CMD Mehedinþi, Vânju Mare 13 % vol. alc., sec

IG Dealurile Olteniei 14,5 % vol. alc., sec

Producãtor: Agricola ªtirbey Aromele elegante ºi intense de viºine zaharisite, bine încadrate de tonurile de condimente ºi lemn, fac din acest vin unul relaxant, luminos. A evoluat foarte bine în sticlã, este complex ºi echilibrat, cu un gust rotund ºi tanini bine integraþi.

Preþ: 54 lei

Producãtor: Vinarte Aromele de fructe roºii sunt estompate de buchetul de sticlã, care lasã sã se întrevadã doar tonurile condimentate.

Gustul este sobru, dominat de note de iod, lemn ºi prune afumate, iar finalul destul de astringent.

Preþ: 35 de lei

Producãtor: Crama Opri;or Este un vin proaspãt, intens, mai ales datoritã senzaþiei mineralitãþii ridicate.

Aromele sale ierboase, sãlbatice sunt îmblânzite de notele de cafea, fructe de pãdure ºi cacao. Gustul, încã tânãr, cu aciditate ridicatã, lasã un final condimentat, persistent.

Preþ: 25 de lei

79

de puncte

77

de puncte

MERLOT 2008 – M I A STRU

MERLOT 2007 – NORTH RIDGE

MERLOT 2007 – V - LEGENDS OF TRANSYLVANIA

IG Dealurile Olteniei 14,5 % vol. alc., sec

DOC Dealu Mare 14% vol. alc., sec

13,5 % vol. alc., sec

Producãtor: Crama Opriºor Senzaþii gustative dulci, intense ºi gust intens de fructe roºii confiate ºi sâmburi de migdale. Este un vin tânãr, condimentat, cu o astringenþã vegetalã pe final.

Preþ: 16 lei

Producãtor: Rotherfield Properties Un vin ierbos, cu arome intense de coacãze ºi ardei iute. Gustul oferã senzaþii dulci, mai ales pe final, însã are o ºi astringenþã iodatã, care îl dezechilibreazã uºor.

Preþ: 18 lei

75

de puncte

MERLOT 2006 – DOMENIILE S H TENI DOC-CMD Dealu Mare 13 % vol. alc., demidulce

Producãtor: Domeniile Sãhãteni Un vin comercial, din cauza gustului sãu dulce, dar care nu este deloc de lepãdat, având o bunã structurã ºi un final foarte intens, cu arome de viºine ºi tufãnele. Senzaþiile dulci îl dezechilibreazã uºor.

Preþ: 12 lei

70

de puncte

79

de puncte

76

de puncte

Producãtor: Cramele Recaº O uºoarã nuanþã de buchet de sticlã acoperã aromele moderate de cireºe.

Gustul dezvoltã niºte senzaþii dulcege ce amintesc de viºine ºi ardei gras, cu un final de condimentat, vegetal.

Preþ: 15 lei

72

71

de puncte

de puncte

MERLOT 2006 – PRAHOVA VALLEY SPECIAL RESERVE

MERLOT 2007 – VINUL CAVALERULUI

IG Dealurile Munteniei 13 % vol. alc., sec

Producãtor: SERVE În ciuda corpului bunicel, acest vin dezamãgeºte de la prima înghiþiturã, pânã la senzaþia finalã. Aromele de fructe roºii sunt acoperite brutal de note de pucioasã (hidrogen sulfurat ºi mercaptan), cu un final astringent, neplãcut.

Preþ: 17 lei

Producãtor: Cramele Halewood Construcþia aromaticã ºi gustativã a acestui vin este un pic dezechilibratã de niºte tonuri de lemn, cam intense ºi de o astringenþã datã de taninii uscaþi.

Preþ: 10 lei

83

de puncte

12,5 % vol. alc., sec

70

de puncte

54

de puncte degust ri • tiri la zi www.vinul.ro evenimente • bloguri

13

LIFE-ST YLE A i plecat din club/de la concert/de la teatru i a i ajuns la tine acas . Jum tate din drumul c tre inima ei e f cut. tie c e ti pl cut, amuzant, inteligent, relaxat.

Dar e noapte, i oamenii au i alte nevoi decât cele legate de „o inim albastr “. Livr ri la domiciliu nu exist la ora asta, iar dac o la i s a tepte pe canapea i dispari prea mult vreme în buc t rie, ri ti s nu-i mai po i oferi decât o p tur i-o pern . Dac dragostea trece prin stomac, Vinul.Ro v prezint în fiecare num r trei pa i c tre inima ei: gust ri delicioase, de g tit rapid, la care s asorta i vinurile potrivite. (Radu Rizea)

Ghidul seducþiei

FRUCTE DE MARE ÎN

OFRAN

Pregãtiþi o jumãtate de canã de vin roºu, în care amestecaþi douã grame de ºofran. Mãrunþiþi un bulb de fenicul, doi-trei cãþei de usturoi, o ceapã micã ºi o roºie medie de la care au fost scoase seminþele. Pregãtiþi scoicile ºi tãiaþi creveþii la aceeaºi dimensiune cu scoicile. Feniculul ºi ceapa se trag în ulei pânã se înmoaie (maximum 5 minu-

te), se adaugã usturoiul ºi se mai lasã un minut. Se adaugã vinul cu ºofran ºi se lasã sã scadã. Se adaugã scoicile, creveþii ºi cubuleþele de roºie, împeunã cu o jumãtate de canã de supã de carne, ºi se lasã la foc mic pânã se gãtesc fructele de mare.

Se asorteazã cu un vin alb, sec ºi rece, de preferinþã unul cu arome puternice. FI M I C : Rosemount Road White . FI MEDIE: Soave Levario Masi. FI MARE: Sauvignon Blanc Sole Recaº.

PUI LA TIGAIE

DESERT R

Trageþi fileuri de piept de pui la tigaie, în unt topit, la foc uºor peste medie, aproximativ 4 minute pe fiecare parte. Când e pãtrunsã, aºezaþi carnea pe un pat de ierburi (de genul pungilor de rucola din supermarketuri, în care se mai

Ungeþi câteva pricomigdale cu îngheþatã de vanilie ºi presãraþi deasupra un pic de ghimbir ras fin. Pe cãldurile de afarã, este unul dintre cele mai practice ºi rãcoritoare deserturi. În plus, se poate asorta cu aproape orice vin. Pentru cã este vorba, totuºi, de un demers romanþios, încercaþi cu un Oenoterra MIC : spumant. FI Cashmere . F I MEDIE : spumant Riesling Carl Reh. FI (FOARTE) MARE: Cricova Cristal Brut.

PE PAT VERDE

14

• ºtiri la zi www.vinul.ro degustãri evenimente • bloguri

rãtãcesc ºi câteva frunze de nãsturel, citronelã, mentã ºi cimbru). În zeama rãmasã în tigaie, adãugaþi o canã de supã de pui, muºtar ºi smântânã, pe care le fierbeþi pânã se leagã sosul.

Puneþi sare, piper ºi sos peste carne.

Mâncarea se poate cupla cu aproape orice vin “de varã”, de la albe proaspete, preferabil cu arome exotice, de ºcoalã nouã, la rosé-uri parfumate. FI M I C : Lindemans Semillon / Chardonnay.

FI MEDIE: Rosé Nachbil. FI MARE: Domain Ceptura Rosé Davino.

CORITOR

EVENIMENT

Cel mai senzual vin românesc, „Emot10ns“, zis i „Pinky“, de la Crama Opri or, a fost lansat la începutul lunii august, la Club Turabo Society din Bucure ti, în cadrul evenimentului ce a aniversat 10 ani de prezen Playboy pe pia a româneasc .

Iepuraºii au sãrbãtorit cu

„Emot10ns“ VALENTIN CEAFA L

U

„Ideea asocierii cu Playboy a fost generatã de naºterea lui Pinky. Acest vin este foarte sexy ºi, ca sã arãtãm lumii acest lucru, ne-am dus cu el la Playboy.

Ei, specialiºti fiind în treburile sexy, au venit imediat cu ideea de a-l mãrita pe Pinky cu zece fete deodatã - cele mai frumoase, ºi sã sãrbãtoreascã cu el aniversarea lor de 10 ani! ªi aºa a devenit Pinky - Emot10ns“, a declarat Rodica Cãpãþînã, director general al Cramei Opriºor.

Invitaþii la eveniment - oameni de afaceri, specialiºti, împãtimiþi ai vinului, reprezentanþi mass-media, dar ºi personalitãþi mondene - au avut ocazia sã admire etichetele acestei game ºi sã descopere „misterul“ prin care acest vin ºi-a schimbat culoarea, îndrumaþi de somelierii Sergiu Nedelea ºi Laurenþiu Achim, care au expus în ter16

• ºtiri la zi www.vinul.ro degustãri evenimente • bloguri

meni de senzaþii ºi arome noua creaþie a Cramei Opriºor . Atmosfera s-a transformat într-una cu adevãrat explozivã, în momentul când vinurile au fãcut un tur de prezentare pe catwalk-ul improvizat, „ajutate“ de „jucãuºii“ iepuraºi Playboy ºi de celebrele

playmate-uri Daniela Crudu, Amina ta Diakite ºi Andreea Perju. Dupã o sesiune foto prelungitã - oaspeþi cu iepuraºi ºi iepuraºii cu noul vin - toþi cei prezenþi au fost invitaþi sã participe la petrecerea aniversarã Playboy - 10 ani, unde vinurile „Emot10ns“ au fãcut

senzaþie, participând decisiv la menþinerea bunei dispoziþii.

Etichetele ediþiei limitate „Emot10ns“ servesc drept ºevalet pentru cei mai provocatori nuri dezvãluiþi de-a lungul celor 10 ani pe coperta revistei Playboy. Cu toate cã sunt mai multe etichete în aceastã gamã, în sticle se gãseºte acelaºi vin, un Sauvignon Blanc, care, în urma unui „accident rarisim“, a virat cromatic spre nuanþe roz, lucru ce i-a adus ºi renumele de „Pinky“. Este un vin intens, mineral, cu arome plãcute de flori de viþã de vie ºi soc ºi un postgust citric.

Fenomenul ciudat prin care Sauvignonul blanc „Emot10ns“ ºi-a schimbat culoarea, cãpãtând nuanþe rozalii este explicat de oenologul Liviu Grigoricã: „Totul a început în urmã cu câteva zeci de ani când s-a observat cã uneori, fãrã a exista o explicaþie logicã, unele vinuri albe îºi schimbã cu-

EVENIMENT

loarea, din alb-verzui transformându-se în rozaliu. Fenomenul ce a produs schimbarea de culoare în literatura de specialitate se numeºte «pinking». Soiurile Sauvignon Blanc ºi Chardonnay sunt cele mai sensibile la acest fenomen, fiind predispuse sã-ºi modifice culoarea înspre roz, vinul pãstrându-ºi calitãþile sale de gust ºi aromã“. Potrivit specialiºtilor, acest fenomen apare în cazul în care vinificarea strugurilor se face în condiþii reductive, evitându-se contactul mustului ºi vinului cu aerul ºi implicit oxigenul din mediul înconjurãtor. În România, acest fenomen nu a fost semnalat pânã acum.

Aceastã ediþie limitatã a Cramei Opriºor, reprezintã o recidivã de a aduce erotismul alãturi de vin, dupã ediþia limitatã Erotikon, un omagiu adus contingenþei dintre vin, artã ºi eros.

Recomandat de Vinul.Ro! UN NOU CONCEPT DE PROMOVARE A VINURILOR DE CALITATE

„A

cest vin este foarte sexy ºi, ca sã arãtãm lumii acest lucru, ne-aam dus cu el la Playboy

RODICA C P T Î N DIRECTOR GENERAL CARL REH WINERY

„Recomandat de Vinul.Ro” va fi, de-acum înainte, una dintre garanþiile suplimentare de calitate în faþa consumatorilor.

Demersul Vinul.Ro, gândit ca un avantaj comercial în retail ºi concretizat într-un „neckhanger” (cartonaº agãþat de gâtul sticlei, inscripþionat cu recomandarea menþionatã), are un dublu scop: pe de-o parte oferã vizibilitate sporitã la raft, fiind de naturã sã individualizeze o anumitã marcã în ochii grãbiþi ai consumatorului modern, iar pe de altã parte furnizeazã o recomandare independentã, o certificare suplimentarã a calitãþii, de naturã sã-l ajute pe consumator în alegerea unui vin. Produsele recomandate de Vinul.Ro fac obiectul unei analize atente din partea degustãtorilor din colectivul redacþional, care îºi dau girul numai asupra acelor vinuri care se disting prin calitãþi deosebite ºi un raport preþ / calitate avantajos.

Primele sticle care poartã aceastã semnalizare sunt cele din gama „Mãiastru”, de la Crama Opriºor, precum ºi gama „LIVIA”, de la Crama Gârboiu – un producãtor de dimensiuni mijlocii din Vrancea. Sistemul de recomandãri al revistei este deschis tuturor producãtorilor care realizeazã vinuri deosebite, pe viitor acest concept urmând sã fie extins ºi cãtre alte game.

ÎN CURÂND PE PIA : GHIDUL VINUL.RO Vinul.Ro va lansa în curând cartea „Ghidul Vinul.ro. Ce vinuri sã cumperi fãrã sã-þþi iei plasã”, un instrument informativ care vine în ajutorul clienþilor care cautã un vin în magazine. Acest ghid conþine repere clare, informaþii relevante ºi judecãþi critice imparþiale despre vinuri cu care vã veþi „confrunta“ la raft. Editorii Vinul.Ro au fãcut toatã „munca de jos“, astfel încât, având acest instrument la îndemânã, veþi fi mai feriþi de riscul de a da bani buni pe un produs prost. Acest „ghid al vinurilor de supermarket“ se adreseazã atât pasionaþilor, împãtimiþilor de vinuri, cât ºi (mai ales) clienþilor obiºnuiþi, fãrã cunoºtinþe speciale în domeniu; oameni care de prea multe ori au cãzut în plasa campaniilor de marketing ori s-aau lãsat furaþi/înºelaþi de etichetele colorate, strãlucitoare, ce servesc adesea drept camuflaj pentru vinurile proaste. degust ri • tiri la zi www.vinul.ro evenimente • bloguri

17

WEB-ST YLE ANDREI RADU DOBRE andreiard.ro Andrei Radu Dobre este un designer absolvent de psihologie ºi sociologie ºi, potrivit declaraþiilor sale, este „obsedat de expresie“. A început sã scrie pe

Blogger de vinuri

andreiard.ro din noiembrie 2003. κi descrie blogul ca fiind un jurnal „intim ºi public în acelaºi timp“, considerându-ll „latura sa exhibiþionistã“.

RECOMAND RI: Chateauneuf du Pape 2003, Guigal, Carmenere Reserva 2006, Misiones de Rengo, Refošk 1999 , Santomas, Slovenia.

MIHNEA MIRONESCU desprevin.blogspot.com Atracþia lui Mihnea Mironescu faþã de vinuri ºi comunicarea acestora a început în 2007 cu un Pinot Noir - La Cetate, “care m-aa înnebunit cu aromã puternicã ºi interesantã, captivantã” , dupã 14 ani de “consum exclusiv de bere, din cauza celebrelor Chardonnay ºi Pinot Gris,

ambele greþos de dulci”. Ideea unui blog de vinuri a plecat de la crearea unui jurnal despre primele vinuri degustate. “Blogul meu este un jurnal al vinurilor despre care am reuºit sã scriu ceva, reprezintã drumul meu”, susþine Mihnea Mironescu, afirmând cã “este un blog nepãrtinitor, subiectiv, fãrã menajamente”.

RECOMAND RI: E. Guigal CrozesHermitage 2004, Cono Sur 20 Barrels Pinot Noir 2006, Marques de Caceres Rioja Gran Reserva 2000, The Hedonist Shiraz 2005, Novac - Prince ªtirbey, Negru de Drãgãºani - Prince ªtirbey 18

• ºtiri la zi www.vinul.ro degustãri evenimente • bloguri

În ultimii ani, comunicarea cu ajutorul blogurilor a luat o amploare inimaginabil . De la blogurile despre biciclete pân la cele despre ciorapii de dam , de la cele culinare, la blogurile-jurnal i cele despre nimic, toate au ca obiectiv principal comunicarea opiniilor sau experien elor personale. În România, latura utilitar a majorit ii blogurilor este aproape inexistent , dar cel mai important lucru este acela c genereaz comunit i de bloggeri, care propag informa ia, prin cit ri reciproce.

VALENTIN CEAFA L

U

Cu toate cã vinul nu este la fel de atractiv ca politica sau sportul, au apãrut ºi la noi câteva bloguri care comunicã în acest domeniu. Remarcabil este faptul cã unii dintre autorii de bloguri despre vin nu sunt nici jurnaliºti profesioniºi ºi nici nu sunt implicaþi în aceastã industrie.

Legat de aceastã pasiune ºi cât ºi despre utililtatea comunicãrii vinului în acest mod, am discutat cu Mihnea Mironescu, George Mitea, Alin Ioni þã ºi Radu Andrei Dobre, unii dintre cei mai productivi comunicatori din oeno-blogosfera româneascã. Pentru cã au vrut sã spargã barierele virtuale, de curând, o parte dintre aceºtia au pus chiar bazele unui grup de degustare de vinuri.

DESPRE VIN, DOAR DIN PASIUNE Ce anume i-a determinat pe aceºti oameni sã scrie despre vin ºi, mai ales, sã-ºi facã publice opiniile pe internet?

Toþi cei chestionaþi de Vinul.Ro au declarat cã fac acest lucru din entuziasm, atraºi de complexitatea acestui domeniu. „Vinul este un subiect complex, interesant, variat, care meritã atât explorat, cât ºi discutat, comunicat, meditat“, susþine Mihnea Miro nescu. La rândul sãu, George Mitea considerã cã „vinul este un accesoriu al

persoanei. Nu sunt atât de egomaniac sã scriu despre mine (blogosfera musteºte de exhibiþioniºti!), iar vinul este un subiect «bun», reliefând tarele societãþii care îl produce; în acest caz: adolescentinã ºi aflatã în crizã identitarã”.

Radu Andrei Dobre ºi Alin Ioniþã precizeazã cã nu au intenþionat sã scrie de la început despre vinuri, aceastã pasiune venind cu timpul. „Blogul meu nu este unul despre vin propriu-zis, ci doar scriu despre câteva vinuri care m-au încântat“, spune Radu Andrei Dobre, subliniind cã aspectele tehnice nu-l preocupã prea tare, preferând sã comunice „impresiile ºi trãirile mele personale ºi subiective, într-o formã diferitã, proprie mie“.

Internetul este privit de bloggerii chestionaþi de noi ca o alternativã mai interactivã ºi mai prolificã decât alte

„P

rincipala satisfacþie a blogului este aceea cã am reuºit sã cunosc o mânã de oameni pasionaþi ºi ei la rândul lor de vin.

ALIN IONI

canale media. „Aº fi putut sã public «recenzii» despre vinuri într-o revistã culturalã din localitatea de domiciliu (n.r. - Galaþi). Dar, în afara cazului în care revista cu pricina nu se gãseºte în sala de aºteptare a vreunui cabinet medical, este mult mai probabil sã fii citit pe internet decât pe hârtie.

Net-ul face ca problemele ºi ideile tale sã devinã, prin concursul altora, brusc «interactive», deci mai fecunde“, susþine George Mitea.

SATISFAC IILE COMUNIC RII Una dintre satisfacþiile pe care þi le oferã blogul, potrivit respondenþilor noºtri, este cea a comunicãrii. „Exorcizezi subiectul, ca sã spun aºa. Apoi, în particular, þi se pot confirma sau

WEB-ST YLE ALIN IONI alibus.blogspot.com Cu toate cã se considerã un începãtor în ale vinurilor, Alin Ioniþã aka.

“Alibuº”, este foarte activ în ceea ce priveºte comunicarea vinului ºi interacþiunea cu ceilalþi oeno-b bloggeri. Din pasiunea pentru vin, a început chiar un masterat pe teme viti-vvinicole, chiar dacã este de formaþie matematician ºi de meserie analist programator. Despre vin a început sã scrie la începutul lui

infirma unele pãreri, poþi învãþa mai multe, poþi sã te informezi”, afirmã George Mitea. În aceeaºi notã, Radu Andrei Dobre este de pãrere cã „acest tip de comunicare este, de fapt, comunicarea propriei mele fiinþe, astfel mã apropie de oameni cu care am ce discuta“, indicând astfel un alt tip de satisfacþie, cea legatã de socializare: „Principala satisfacþie este aceea cã am reuºit sã cunosc o mânã de oameni pasionaþi ºi ei la rândul lor de vin. De la o parte încerc sã îmi însuºesc sfaturile, iar cu o parte din ei am reuºit sã stabilesc ºi întâlniri pe aceastã temã“, declarã ºi Alin Ioniþã. „Vãzând cã anumite idei stârnesc discuþii sau reacþii din partea altora, parcã începi sã te aºtepþi la reacþii la fiecare postare“, spune Mihnea Miro nescu, subliniind cã rãspunsurile cititorilor „te motiveazã sã scrii mai bine, sã te documentezi mai bine“.

COMUNITATE ÎN CRE

TERE

Chiar dacã nu este constituitã formal într-un grup, se simte o creºtere a comunitãþii bloggerilor de vin de la noi. „Am vãzut asta prima datã anul trecut, când am fost invitat la o degustare organizatã pentru bloggeri la Casa Iancului. Am rãmas plãcut impresionat ºi am ºi cunoscut un blogger care acum face parte din micul grup pe care l-am strâns, de pasionaþi de vin“, afirmã Mihnea Mironescu. În acelaºi timp, Alin Ioniþã considerã cã este mult prea devreme sã vorbim despre o comuni-

tate, dar cã este benefic faptul cã existã o “interacþiune între bloggeri”.

“Majoritatea posturilor sunt interesante ºi utile (nu de puþine ori mi-am direcþionat resursele, fãrã sã-mi parã rãu, bazându-mã pe pãrerile confraþilor). Este firesc sã interacþionãm, având în vedere interesul comun, cã doar nu ne-am întâlni sã discutãm pe blogurile gen badea, ciutacu&co. Preferãm stabilimentele mai respectabile!”, spune George Mitea.

DESPRE PIA

„N

et-u ul face cã problemele ºi ideile tale sã devinã, prin concursul altora, brusc «interactive», deci mai fecunde”

GEORGE MITEA

I CONSUMATOR

Despre piaþa vinurilor din România toate pãrerile bloggerilor intervievaþi merg cãtre aceeaºi direcþie: semne de îmbunãtãþire existã. „Am remarcat cã este într-o diversificare ºi o creºtere calitativã extrem de pozitive. Apar noi producãtori, cramele se retehnologizeazã, viile se replanteazã, începe ºi la noi sã conteze comunicarea, brandul,

„V

Cu toate cã este de acord cã se fac investiþii ºi cã au apãrut vinificatori strãini, cu experienþã, George Mitea

inul este un subiect complex, interesant, variat, care meritã atât explorat, cât ºi discutat, comunicat, meditat

MIHNEA MIRONESCU

marketingul. Din pãcate preþurile o iau razna cu o vitezã ce nu mai þine pasul cu calitatea ºi valoarea realã”, remarcã Mihnea Mironescu.

susþine cã doar „dacã se respectã recomandãrile privind regiunile de culturã, dacã existã tehnologie modernã, dacã existã know-how ºi respect pentru meserie ºi consumator - se poate ieºi la liman, botezat ca-n apa Iordanului (ºi nu în apa Borsecului)“.

Cât despre nivelul de educaþie al consumatorului de vin de la noi, cei chestionaþi au rãspuns cã nu este unul foarte ridicat, dar apar semne de îmbunãtãþire. „Cred însã cã, pânã nu vom avansa cu educaþia consumatorului, este prematur sã vorbim despre o evoluþie pozitivã a pieþei vinului în România“, explicã Alin Ioniþã.

Concluzia este însã trasã de George Mitea: „Vinul românesc este bun în potenþã ºi slab în existenþã (ºi Aristotel bea vin!). Sper cã nu va trebui salvat de el însuºi ca Vama Veche“.

Variantele integrale ale acestor interviuri pot fi gãsite pe www.degustãri.ro

2007 mai întâi în treacãt, apoi din ce în ce mai des, pânã când vinul a devenit subiectul principal al majoritãþii postãrilor sale.

RECOMAND RI: Brunello di Montalcino, Amarone della Valpolicela, Prince Matei, Syrah Cramele Recaº, care „aratã cã satisfacþia nu e întotdeauna cocoþatã pe un preþ foarte mare“.

GEORGE MITEA lucruribune. blogspot.com George Mitea este ultimul venit în rândul bloggerilor de vin, prima sa postare fiind publicatã pe 4 mai 2009. Spune despre blogul sãu cã este “o gazetã de perete cu opinii despre varietãþile autohtone. Nu cã Shiraz-u ul sau Beaujolaisul n-aar merita atenþie, dar atenþia altora. Deocamdatã, Feteascã Neagrã ºi

Bãbeasca mã pasioneazã mai mult“.

90% dintre postãrile sale sunt despre varietãþi autohtone, 5% soiuri strãine, iar restul “e tãcere”(sic).

RECOMAND RI: Pinor Noir, 1999, Special Reserve, Prahova Valley, Feteascã Neagrã, 2002, Special Reserve, Prahova Valley, Cadarca, 2003, Wine Princess. degustãri • ºtiri la zi www.vinul.ro evenimente • bloguri 19

DEGUST R I . RO

Enira Bessa

(me mucho)

Valley!

20

MERLOT, SYRAH – ENIRA ROSE 2008

MERLOT – EASY BY ENIRA 2008

Un vin cu o culoare plãcutã, rosé-somon, cu tente de foaie de ceapã.

Nasul este foarte proaspãt, intens, cu arome de fructe roºii ºi trandafiri, iar atacul puternic oferã senzaþii dulci de cireºe ºi cãpºune. Este prietenos, rãcoritor, susþinut de o aciditate zglobie, cu un finish de grapefruit, lung ºi constant.

Este destinat sã poatã fi bãut în orice moment al zilei, sã fie prietenos, însã cu toate acestea etaleazã un amestec intens, aproape sãlbatic, de arome de condimente, frunzã de brusture, coacãze ºi smochine. Gustativ, are un atac moderat, o evoluþie constantã în intensitate ºi un final complex, picant, cu note de lemn bine înglobate.

ENIRA RESERVA 2006

SYRAH BY ENIRA 2007

BV BY ENIRA 2007

Varianta evoluatã a cupajului Enira 2006 lasã senzaþia aromaticã a unui mare bordolez: arome de piper proaspãt zdrobit, mirodenii exotice ºi arome de cutie de lemn. Gustul are o componentã specialã, carnal-sangvinicã, cu o evoluþie explozivã ºi final de prune coapte, stafide ºi curmale.

Potrivit vinificatorilor, acest vin reprezintã examenul de maturitate al companiei Enira. Nasul îþi oferã arome foarte intense ºi sumbre de lemn, piper ºi foi de dafin, cu unele note vegetale.

Senzaþiile dulci de curmale ºi smochine îmbracã foarte bine limba, impunând o texturã catifelatã. Evoluþie frumoasã, gradualã ºi final astringent, foarte lung.

Lemnul este prima senzaþie aromaticã pe care þi-o oferã acest cupaj de Merlot, Cabernet Sauvignon, Petit Verdot ºi Syrah, dar cu timpul se desface foarte frumos, în nuanþe de curmale, coacãze negre ºi piele. Gustul este un adevãrat „killer“, intensitatea ºi structura sa bogatã, fãcând aproape imposibilã degustarea unui alt vin dupã. Taninii sunt înveliþi frumos de tonurile de fructe roºii de pãdure, stafide ºi piper.

degust ri • tiri la zi www.vinul.ro evenimente • bloguri

ENIRA 2006 Un cupaj de Merlot, Syrah, Cabernet Sauvignon ºi Petit Verdot, rotund, bine îmbrãcat de aromele puternice de cafea, piper ºi fructe roºii. Gustul este înnobilat de un discret buchet de sticlã, care îi conferã niºte tonuri uºor iodate de miez de nucã, cu o texturã catifelatã ºi postgust foarte lung ºi condimentat.

VALENTIN CEAFA L

U

Cu toate cã nu spune mare lucru, numele Enira trebuie sã devinã un punct de reper pentru orice pasionat de vin din România, mai ales cã în curând vinurile cu denumire de origine „România“ ale cosmopolitei companii producãtoare vor fi prezentate consumatorilor. Pânã atunci, cei interesaþi pot evalua potenþialul producãtorului Bessa Valley Winery degustând cele douã vinuri propuse pieþei româneºti Enira ºi Enira Reserva), produse în (E

Bulgaria, în regiunea Pahzardzhik, aflatã la 120 km sud-est de Sofia.

Editorii Vinul.Ro au analizat toate vinurile din portofoliul companiei Bessa Valley, iar ceea ce a uimit în primul rând a fost constanþa calitãþii la toate vinurile degustate: vinuri intense, complexe, cu personalitate, cu un bun echilibru al componentelor ºi cu o expunere aromaticã impresionantã, ce aminteºte de vinurile produse în Bordeaux. De la cele mai uºoare, mai direcEnira Rosé 2008 ºi Easy by Enira te (E 2008), pânã la cele mai complexe, ce se

cer a fi descoperite, cum ar fi Enira Reserva 2006, Syrah by Enira 2007, dar mai ales BV by Enira 2007, toate urmãresc o linie de vinificare sofisticatã.

Podgoria Bessa Valley a fost înfiinþatã în 2001 de cãtre un grup de investitori internaþionali din care fac parte Contele Stephan von Neipperg (proprietar al podgoriilor bordoleze La Mondonette, Chateau Peyreau, Chateau Canon la Gaffeliere ºi Clos de Heiny Haupt L’Oratoire) ºi Karl-H mann (co-fondator al companiei ECM în Cehia). Aceastã podgorie

acoperã o suprafaþã de 300 de hectare, dintre care 140 pe rod. În România, acest grup de investitori a constituit în 2006 societatea WineRo, principalul obiectiv al acesteia, potrivit lui Ghenadie Bobeicã, reprezentantul companiei, fiind acela de a produce vinuri de înaltã clasã, care sã atace segmentul high-end. Astfel, în perioada 2007-2008 WineRo a înfiinþat în localitatea Aliman (Constanþa), o podgorie de 80 de hectare, cu soiurile Merlot, Cabernet Sauvignon ºi Feteascã neagrã.

WWW.SOMELIERI.RO

Clubul Naþional al Somelierilor din România a cãpãtat de curând o nouã formã, transformându-sse în Asociaþia Somelierilor din România (ASR), grupare profesionalã non-p profit, singura din þarã afiliatã Asociaþiei Someleriei Internaþionale (ASI).

Potrivit reprezentanþilor ASR, noua formaþiune îºi propune sã reprezinte somelierii români, sã le ofere sprijin, sã promoveze valorile ºi calitatea în acest domeniu prin antrenarea membrilor în activitãþi specifice, interne ºi internaþionale. De asemenea, un alt obiectiv important al acestei asociaþii este participarea directã la educarea publicului ºi formarea pieþei aferente someleriei.

Comitetul director al Asociaþiei Somelierilor din România este format din Doru Dumitrescu - preºedinte, Virgil Dumitraºcu - vicepreºedinte ºi Cristian Baºchir - secretar general. Printre cele mai importante acþiuni viitoare ale acestei asociaþii se numãrã participare la Adunarea Generalã a ASI din Osaka, în noiembrie 2009, organizarea Cluburilor de vin ASR, participarea la concursul „Cel mai bun sommelier din Europa 2010 „, Vin D’Alsace, Strasbourg, noiembrie 2010 ºi participarea la cea de-aa XIII-aa ediþie a concursului „Cel mai bun somelier al lumii „, Moet & Chandon, Santiago de Chile, aprilie 2010.

Meseria de sommelier nu a existat în România pânã în anul 2003, când a fost inclusã Codul Ocupaþiilor din România.

Imediat dupã acest moment, a fost adoptatã chiar ºi o lege care recomandã restaurantelor cu standard ridicat sã angajeze un sommelier la un anumit numãr de scaune. degust ri • tiri la zi www.vinul.ro evenimente • bloguri

21

PAHARUL DE VO R B

ªtefan

Vuza

despre estetica gustului

PUBLICITATE

Industria i milionar de top 300, tefan Vuza nu are mari probleme în a- i asigura micile, dar importantele pl ceri ale vie ii: o sticl de vin bun, venit pe o construc ie gastronomic m car coerent , dac nu perfect , un moment de intimitate în care s vorbeasc doar cu licoarea i s treac lipsit de stres peste problemele de zi cu zi. F r a fi snob, este un om calculat, pentru care nu exist ingrediente mai importante

22

degust ri • tiri la zi www.vinul.ro evenimente • bloguri

decât altele, atunci când vine vorba despre echilibrul unei întâmpl ri gastro-oenologice.

Aveþi o copilãrie petrecutã în toate zonele þãrii. Firmele din grupul pe care îl conduceþi descriu întreaga suprafaþã a þãrii. A lãsat acest con tact permanent urme în apucãturile gastronomice?

Sunt nãscut în Iaºi, dar mi-am petrecut mai puþin de 10% din viaþã în Moldova. Am stat destul de mult în Cluj, apoi patru ani în Craiova, la Liceul Militar de Aviaþie, urmaþi de ªcoala Militarã de Ofiþeri de Tancuri din Piteºti, în cele din urmã cu douã facultãþi în Bucureºti, deci încã opt ani. Dupã ce am terminat studiile – fondasem deja grupul – m-am stabilit în Cluj pentru cã acolo era inima afacerilor, la distanþã egalã de toate fabricile. Pe vremea aceea nu cum-

„R

omânii nu au înþeles pânã acum cã o sticlã de 20 de euro oferã mult mai mult decât patru sticle de câte cinci euro

pãrasem INAV-ul, poate m-aº fii stabilit în Bucureºti, cine ºtie… Dar la Cluj se mai iau în calcul ºi alte aspecte, în primul rând calitatea forþei de muncã. În Bucureºti – toþi vor mulþi bani ºi nimeni nu vrea sã dea ºi ceva în schimb. În Cluj e altfel, oamenii muncesc altfel. În fine, asta e altã discuþie. Cert e doar cã nu am devenit gurmand în peregrinãrile prin þarã, ci abia în restaurantele de calitate din Vest. Iubesc mâncãrurile lumii în egalã mãsurã în care iubesc cãlãtoriile.

Chiar recent, între noiembrie 2008 ºi aprilie 2009, am fost plecat în jurul lumii. 112 þãri. ªi am mâncat la cele mai bune restaurante, am stat la cele mai spectaculoase hoteluri... În India am petrecut opt zile ºi opt nopþi într-un tren de lux, traversând miile alea de kilometri. Trenul avea patru vagoane-restaurant, fiecare cu specificul sãu, ca sã nu te plictiseºti de mâncare în timpul cãlãtoriei.

BUCURE

TI - PU INE RESTAURANTE DE CALITATE

Ce e atât de deosebit între restaurantele din România ºi cele deafarã? Suntem europeni, suntem în UE… Unde putem sã mâncãm ca sã nu simþim prea acut diferenþele?

Totul e diferit. De fapt, nu încape comparaþie, începând cu servirea bãuturilor ºi ambient ºi terminând cu mâncarea, calitatea ºi servirea mâncãrurilor. E o treabã simplã: poþi aprecia un restaurant dupã selecþia de vinuri ºi felul în care acestea sunt servite. Dacã

„M

âncarea româneascã nu respectã niciun criteriu de utilitate, de logicã a digestiei

te întreabã chelnerul de ºpriþ când ceri vin, e clar cã acela e nivelul resturantului, de ºpriþ. În Bucureºti existã foarte puþine restaurante de calitate. Dacã vrei un prânz, mergi la Heritage. Dacã vrei ceva italienesc, mergi în Marriott.

Pentru un business lunch ar mai fi câteva. Casa di David pentru cinã,

PAHARUL DE VO R B chiar dacã e mai aglomerat niþel. În Ploieºti e London House, din Cluj prefer Majestic-ul. Unul dintre locurile unde mã bucur mereu sã ajung este pãstrãvãria din Slãnic Moldova, aproape de Bacãu. E acolo un om care le-a vãzut pe toate, e acolo de dinainte de Ceauºescu. Când ajungi te întreabã diverse, despre cum mãnânci, ce fel de om eºti, ce îþi place, dacã te pricepi sau nu. ªi, de fiecare datã, îþi pregãteºte ceva senzaþional, sofisticat sau simplu,

„C

am toate listele de vinuri din România sunt vraiºte, acolo unde existã mãcar aºa ceva

dupã cum e clientul. Mai e o pensiune în Apuseni, Lara, unde e – la fel – mereu plãcut. E un proprietar care chiar pune suflet. Alungã - elegant, nu brutal - clienþii care nu au ce sã caute acolo, face cu mâna lui o pâine cu morcovi... o minunãþie! Dacã vorbim exclusiv de mâncare româneascã, cei de la Jariºtea au grijã de papilele clienþilor, însã selecþia de vinuri... Cam toate listele de vinuri din România sunt vraiºte, acolo unde existã mãcar aºa ceva. Despre wine-bar-uri, ce sã mai spunem? Sunt practic inexistente.

Ca sã înþelegeþi diferenþa, existã în Elveþia wine-bar-uri exclusiv pentru femei, dar unde nu poþi sã mergi sã ceri de bãut în timpul zilei. Ziua existã degustãri, de obicei de patru vinuri, în funcþie de ce ai mâncat în ziua aceea – predominant bazic sau acid. Abia seara poþi sã comanzi o anumitã sticlã sau ce vrei tu.

DE LA CANTITATE, LA CALITATE

Mult-ccelebrata mâncare de cantinã din România?

Am mâncat în facultate. Fãrã asemenea experienþe nu ajungi sã-i apreciezi pe cei care îºi respectã reþetele.

Nu poþi sã te bucuri de ceea ce este bun, mai târziu. Însã mâncarea româneascã nu respectã nici un criteriu de utilitate, de logicã a digestiei. Nici la bãuturã nu stãm încã prea bine pentru cã oamenii nu au înþeles pânã acum cã o sticlã de 20 de euro oferã mult mai mult decât patru sticle de câte cinci euro. ªi la mine, acesta a fost pasul hotãrâtor spre vin, când am trecut de la cantitate la calitate. E posibil sã aibã o legãturã ºi cu vârsta, cu oboseala, cu evoluþia. Dupã 30 de ani eºti mai tentat sã cauþi lucrurile bune.

De obicei, e interzisã întrebarea cu “cel mai bun vin”, mai ales cã existã vinuri pentru fiecare moment al zilei, pentru fiecare partener de dialog, pentru fiecare mâncare.

Dar care este, totuºi, vinul care vi s-aa aºezat cel mai bine pe suflet?

N-am sã uit niciodatã primul Petrus. Eram la etajul unui vas de croazierã, într-o camerã specialã, “vintage room”. Petrus a venit la sfârºtitul unei degustãri în crescendo, în care fiecare dintre cele ºapte vinuri era însoþit de un fel de mâncare. Nu mult, 30-50 de grame din fiecare fel, dar era perfect adecvat prin texturã, gust. Un Petrus proaspãt desfãcut ºi bãut poate sã nu aibã nici un fel de farmec, însã realizezi despre ce e vorba abia când e bine aerisit, decantat ºi aºezat unde îi e locul, la capãtul unui ºir de vinuri din ce în ce mai bune.

Fiind demult trecut de zilele în care conta mult preþul sticlei, care este cel mai ieftin vin pe care l-aaþi bea acum?

Nachbil, cu certitudine. Este un vin excelent, mult prea ieftin pentru cât oferã, dupã pãrerea mea. ªi dacã ar costa cu 30-40% mai mult, tot ºi-ar merita banii. Ca vinuri de consum, uzuale, am de toate în colecþie. Îmi plac ºi cele din Lumea Nouã, mai ales Penfolds, ºi cele clasice. Am o colecþie de 4.000 de sticle, 80% vinuri strãine, pe care am contruit-o astfel încât sã acopere toate nevoile de consum ºi pe care o primenesc anual sau de douã ori pe an, dupã cum e cazul.

acã te întreabã chelnerul de ºpriþ când ceri vin, e clar cã acela e nivelul resturantului, de ºpriþ

PUBLICITATE

„D

M RCI DE LEGEND

, Robert parkerizatorul Robert M. Parker Jr. este numele care nu las rece pe nimeni din lumea vinului. Pe Parker îl iube ti sau îl ur ti ca pe Gigi Becali, Britney Spears sau Valentin Stan, îns e greu s î i r mân indiferent.

Robert Parker are avantajul de a fi apãrut pe piaþã într-o vreme în care critica de vin era aproape inexistentã.

Practic, scriau despre vin doi oameni – Robert Blazer (care nu a spus aproape niciodatã ceva rãu despre un vin, iar criticile sale puteau fi considerate de-a dreptul poezie) ºi Robert Finigan, primul jurnalist care, bucurându-se de ceva notorietate, a pledat în favoarea independenþei criticului de vin faþã de producãtori ºi a adoptat o poziþie din care încerca sã urmãreascã interesul publicului. Pânã la cei doi, aproape toþi „scriitorii de vin“ erau fie implicaþi

„U

nii producãtori «cautã» gustul care sã îi placã lui Parker, dând naºtere unui fenomen de «parkerizare» a vinurilor

în afaceri cu vinul (distribuþie, magazine, restaurante), fie reprezentanþi angajaþi ai unor companii producãtoare.

Lansarea lui Robert Parker ca independent a fost însoþitã de instrumentul cel mai blamat ºi cel mai întrebuinþat al zilelor noastre: sistemul de punctare a vinurilor cu pânã la 100 de puncte (dintre care 50 „din oficiu“).

Succesul lui rapid – cifrele fiind preferate, pare-se, de cãtre americani, oricãror descrieri, poetice sau tehnice – i-a deschis porþile cãtre podgorii ºi producãtori care fuseserã inaccesibili pânã atunci. Dacã în anii ’70 era imposibil sã speri la o degustare pe verticalã a douã-trei decenii de Château Lafite – experienþã rarã chiar ºi astãzi, pentru mulþi jurnaliºti de specialitate – Parker a fãcut-o posibilã.

Cercul vicios se deschide cu interesul producãtorilor francezi faþã de giganticul potenþial al pieþei americane ºi se închide cu preferinþa lui 24

degust ri • tiri la zi www.vinul.ro evenimente • bloguri

Parker pentru un anume tip de vin.

De fapt, de aici se nasc cele mai multe controverse, majoritatea legate de faptul cã unii producãtori „cautã“ gustul care sã îi placã lui Parker, dând naºtere unui fenomen de „parkerizare“ a vinurilor.

DEMOCRA I E

I PUTERE

Pentru cã 40 dintre cele 51 de puncte pe care le poate oferi Parker provin din criterii relativ obiective – culoare, aromã, buchet, gust, finiº, nivel ºi potenþial – mare bãtãlie dintre vinuri se dã în zona dintre vinurile de 89 ºi cele de 91 de puncte. Cele 10 puncte aparþin exclusiv gradului de plãcere resimþit de Parker în degustãri. Iar plãcerea lui vine dintr-o concentraþie mai micã a acidului, un plus de fruct ºi de lemn, tanini moi ºi catifelaþi ºi cu un grad alcoolic cât mai ridicat.

O datã ce a fost clarã influenþa lui Parker asupra preþurilor noilor producþii din Bordeaux, problema eticã ridicatã de consumatori (susþinuþi, mai evident sau nu, de cãtre concurenþa lui Parker) a fost dacã este normal ca o asemenea putere sã fie concentratã în mâinile unui singur om. Întrebarea este cu atât mai legitimã cu cât revista lui Parker se hrãneºte din notorietatea ºi autoritatea lui, 50.000 de abonaþi în SUA ºi alte mii în 37 de þãri fiind un eºantion important al iubitorilor de vinuri high-end.

Cu toate acestea, o mare parte a editorilor „grei“ sunt implicaþi, într-un fel sau altul, în afaceri cu vin. Parker însuºi a investit într-o podgorie, Beaux – Freres, împreunã cu fratele sãu ºi, deºi nu a publicat nici o criticã oficialã a vinurilor sale, este de presupus cã „vinul lui Parker“ se vinde bine.

Despre viaþa sa privatã, care nu a scãpat atenþiei publicului, se comenteazã cã ar fi la fel de relevantã în felul

„P

entru serviciile aduse statului francez, Parker a fost declarat mai întâi cavaler, apoi ofiþer al Legiunii de Onoare

în care noteazã vinurile. Se ºtie cã Parker este „fan Bordeaux“, dar se ºtie mai puþin cã este cãsãtorit cu fiica proprietarului de la Château Quinault, Alain Reynaud, fost preºedinte, între 1996 ºi 2004, al „Union des grands crus de Bordeaux“. Pentru serviciile aduse statului francez, a fost declarat mai întâi cavaler, apoi ofiþer al Legiunii de Onoare, înainte douã distincþii devenind ºi cetãþean de onoare du-P Pape. Ce al oraºului Chateauneuf-d nu pune nimeni la îndoialã este calitatea ºi precizia senzorialã a lui Robert Parker. Chiar dacã descrierile sale sunt mult mai seci ºi mai la obiect decât cele ale colegilor sau concurenþilor sãi, sunt întotdeauna exacte.

Primul mare pas spre celebritate al lui Parker a fost fãcut, de altfel, într-un impas de piaþã: a pariat pe calitatea producþiei din 1982 din Bordeaux într-un moment în care toþi criticii se pregãteau s-o declaseze. Istoria i-a dat dreptate lui Parker, iar legenda a început sã se formeze.

ACTUALITATE

Vinurile Huºilor,

peste Marele Zid Chinezesc

„Casa de Vinuri Hu i“ a intrat de curând pe pia a Chinei, devenind astfel a cincea companie din România care î i deschide reprezentan în aceast ar .

Potrivit lui Serghei Bunescu, managerul „Casei de Vinuri Huºi“, investiþiile pentru promovarea pe piaþa chinezã s-au ridicat la aproape 3 milioane de euro. În afarã de China, „Casa de Vinuri Huºi“ mai activeazã ºi pe pieþe precum Rusia, Italia, Spania ºi þãrile baltice, exporturile reprezentând 30% din producþia de vin. „Întâmpinãm greutãþi mari pe pieþele externe, pentru cã nu suntem recunoscuþi cu vinuri nici ca þarã, nici ca podgorii. Foarte puþini cunosc podgoriile renumite din România. Percepþia

„S

tare este de 10 milioane de litri, crama fiind dotatã cu echipament de ultimã generaþie din Franþa ºi Italia.

Dupã modernizarea combinatului de vinificaþie, urmãtorul pas pentru Casa de Vinuri Huºi este producerea de vinuri premium ºi ridicarea podgoriei Huºi la nivelul celorlalte podgorii renumite din þarã. „Pentru

untem nevoiþi sã creºtem exporturile, chiar ºi pe aceastã perioadã de crizã, asta pentru cã pe piaþa internã se duce o luptã acerbã între producãtori

SERGHEI BUNESCU vinurilor noastre pe piaþa externã este una micã ºi avem foarte mult de muncit pentru a promova produsele noastre“, afirmã Bunescu, subliniind cã „suntem nevoiþi sã creºtem exporturile, chiar ºi pe aceastã perioadã de crizã, asta pentru cã pe piaþa internã se duce o luptã acerba între producãtori, adeseori neþinându-se cont de nicio regulã“. Anual, „Casa de Vinuri Huºi“ îmbuteliazã în jur de cinci milioane de sticle, din care 3,5 milioane sunt destinate pieþei interne, iar restul pentru export.

INTA: VINURILE PREMIUM

Combinatul de vinificaþie „Casa de Vinuri“ Huºi a fost privatizat acum 10 ani ºi este fostul combinat IAS Vidiºamp Huºi, în care, dupã intrarea în posesia actualilor proprietari, s-au investit peste 3 milioane de euro, pentru a-l folosi conform normelor europene.

Capacitatea de prelucrare ºi depozi-

a atinge acest deziderat am început sã cumpãrãm plantaþii de vie în suprafaþã totalã de 1.000 de hectare în podgoriile Huºi, Vrancea ºi Babadag“, declarã Serghei Bunescu. Anual, compania achiziþioneazã de la persoane fizice pânã la 2-3 milioane de kilograme de

struguri din soiuri: Zghiharã, Busuioacã de Bohotin, Feteascã Regalã, Feteascã Albã, Riesling Italian ºi Tãmâioasã Româneascã. În ceea ce priveºte succesul de piaþã al acestor vinuri, Serghei Bu nescu considerã cã „vinurile de Huºi încã nu au fost descoperite de adevãraþii iubitori ai vinului bun. Ca drept dovadã, dupã retehnologizarea combinatului, anul acesta am luat 2 medalii de aur la Concursul Internaþional de Vinuri, în mai 2009, la Bucureºti, ºi o medalie de argint la Concursul Naþional VinVest. Vinurile de Huºi sunt vinuri cu o aciditate bunã, cu o fructuozitate puternicã, cu arome specifice soiurilor, vinuri uºoare care se pot consuma la orice masã, cât ºi la petreceri”. În total „Casa de Vinuri Huºi“ are înregistate 24 de branduri pentru retail ºi HoReCa, dintre care o parte sunt pe piaþã, în perioada urmãtoare urmând sã fie lansate ºi altele. „Zghihara este un soi aparte, care se

produce numai la Huºi. Este un soi autohton foarte bun, un vin de «cursã lungã» cu o aciditate ridicatã ºi cu un potenþial foarte bun pentru viitor.

Avem gama «Mihai Viteazul» DOC, mai multe sortimente care sunt produse de noi din podgoria Babadag din localitatea Mihai Viteazu din Constanþa. De asemenea, mai producem un cupaj din 3 soiuri: Merlot, Cabernet Sauvignon ºi Feteascã Neagrã, un vin roºu dulce ce a fost lansat recent. Se numeºte «Inimã de Haiduc» ºi este diferit de vinurile roºii existente“, afirmã managerul „Casei de Vinuri Huºi“.

Vinul Feteascã Regalã „Mihai Viteazul“ a câºtigat douã medalii de aur la Concursul Internaþional de Vinuri Bucureºti, din mai 2009, iar Feteasca Regalã DVH (Domeniile Viticole Huºi) a fost premiatã ciu medalie de argint la concursul VinVest 2009.

„V

inurile de Huºi încã nu au fost descoperite de adevãraþii iubitori ai vinului bun

SERGHEI BUNESCU degust ri • tiri la zi www.vinul.ro evenimente • bloguri

25

LANSARE

Cotnari a lansat la sfâr itul lunii iulie un nou vin, care poart numele lupt torului K1 C t lin Moro an i care, potrivit reprezentan ilor companiei, se adreseaz publicului activ, tân r, printre care se num r i sus in torii lupt torului.

VALENTIN CEAFA L

U

Prezent la evenimentul de lansare, preºedintele directoratului companiei Cotnari, Constantin Deleanu, a declarat cã ideea vinului „Cãtãlin Moroºan“ s-a nãscut în toamna trecutã, când „Moartea din Carpaþi“ l-a rugat sã cumpere strugurii unor producãtori din Cotnari. „Cãtãlin m-a rugat sã le cumpãr strugurii, cu promisiunea cã se va ocupã el ºi de vânzarea vinului obþinut din strugurii aceºtia. Am mai cumpãrat struguri de la producãtorii particulari ºi în zilele urmãtoare. Fiecare venea cu 400-500 kg de struguri din soiuri diferite“, a precizat Deleanu.

Vinul este un amestec dulce de Grasã de Cotnari, Tãmâioasã româneascã ºi Feteascã Albã, vinificate împreunã. „La început spuneam în glu-

„C

ine bea cinci sticle de vin de-aal meu ºi se ridicã treaz de la masã sã vinã sã îi plãtesc vinul!

C

T LIN

MORO

AN

mã cã acesta este vinul lui Cãtãlin Moroºan. ªi aºa i-a rãmas numele.

Cãtãlin vine de sãrbãtori ºi mai ia câte o cantitate din acest vin. Îl bea cu prietenii ºi tot timpul îl laudã cã este foarte bun. De acum o sã-l bea cu prietenii din toatã þara“, a încheiat Constantin Deleanu. Conform datelor Cotnari, Vinul „Cãtãlin Moroºan” a fost îmbuteliat în peste un milion de sticle de 0,5 litri.

LANSARE

Cotnari

loveºte cu dulcele

Moroºan

Te miri cã alte þãri au produse tradiþionale de calitate ºi protejate?

ALEGE ORIGINALUL! REFUZÃ FÃCÃTURILE! „Moartea din Carpaþi“ a afirmat cã doreºte ca acest vin sã aibã un succes mai mare decât vinul lui Adrian Mutu, lansând ºi o provocare pentru consumatorii lui. „Cine bea cinci sticle de vin de-al meu ºi se ridicã treaz de la masã sã vinã sã îi plãtesc vinul!“. De asemenea, Moroºan a mai declarat cã pe viitor intenþioneazã sã se implice în lumea vinului: „Dacã nu gãsesc acþiuni de cumpãrat, voi cumpãra câteva hectare cu vie ºi o sã-mi fac ºi o micã cramã, unde voi produce vin“.

Cotnari are în acest moment 1.100 de hectare de viþã-de-vie, iar pentru anul 2009 a anunþat cã are în plan investiþii de peste 10 milioane de euro pentru creºterea suprafeþei cultivate cu

„L

a început spuneam în glumã cã acesta este vinul lui Cãtãlin Moroºan. ªi aºa i-aa rãmas numele

CONSTANTIN DELEANU, PRE EDINTE COTNARI

Adevãraþii cârnaþi de Pleºcoi se fac la Pleºcoi.

circa 275 de hectare, redimensionarea parcului de maºini ºi pentru mãrirea capacitãþilor de prelucrare ºi depozitare în cadrul combinatului de vinificaþie. Portofoliul Cotnari este format din trei game: gama „Clasic“ (Frâncuºa, Dealul Catalina, Feteascã Albã, Grasã de Cotnari - dulce ºi demidulce, Tãmâioasã Româneasca - dulce ºi demidulce), gama „Selecþie“ (Frâncuºa, Chateau Cotnari, Blanc de Cotnari, Grasã de Cotnari ºi Tãmâioasã Româneasca) ºi gama „de Spirit“, o gamã popularã cu mare trecere la public (Casa de Piatrã, 2XL ºi Vin Selecþionat).

Vei simþi diferenþa!

Distribuþie exclusivã de cârnaþi veritabili de Pleºcoi, fabricaþi artizanal dupã metoda tradiþionalã: Universal Horeca SRL, Bucureºti Tel: 0722-993.915 www.plescoi.ro

DEGUST R I . RO

De bãut pe

burta plinã!

RADU RIZEA De pe vremea când se îngânau industrializarea ºi globalizarea, tãriile distilate din plante, vinurile fortifiate, lichiorurile de maceraþie ºi ale asemenea lor s-au mutat încet ºi sigur dinspre butoaie ºi alambicuri cãtre pogoane de vase de ciment ºi inox. Deodatã cu aceste fenomene a apãrut ºi confuzia generalã dintre aperitive ºi digestive (nu, aperitivele nu sunt „platouaºele“ cu mizilic, ci bãuturile servite înaintea mesei). Mai întâi datoritã exploziei internaþionale a unor bãuturi pânã atunci rezervate consumului tradiþional al unor zone geografice restrânse, apoi din cauza fenomenului „fusion“, în care aceste tabieturi culinare ºi-au pierdut semnificaþia. Astãzi este greu, dacã nu imposibil, de spus dacã o anumitã bãuturã îºi gãseºte locul mai degrabã înainte sau dupã o masã.

Cel mai simplu, dacã ar fi sã o luãm ca la numãrãtoarea pe degete, este sã stabilim ce diferenþiazã digestivul de aperitiv, iar aici rãspunsul este simplu:

„D

icþionarele de gastronomie franþuzeascã ridicã digestivul la rang de ritual

rolul pe care bãutura îl are în digestie.

Ca principiu, se pot separa aperitivele de digestive dupã concentraþia de substanþe carminative, adicã dupã capacitatea ingredientelor fie de a preveni formarea de gaze gastrointestinale, fie de a uºura eliminarea acestor gaze, prevenind balonarea. Proprietãþi carminative certe au câteva plante: anasonul (mai ales în seminþe), lemnul dulce, asafoetida, busuiocul, calamusul (trestia-mirositoare), scorþiºoara, cardamomul, cuminul, chimenul, coriandrul, mãrarul, feniculul, ghimbirul, ºtirul, oregano, mãgheranul, mai multe varietãþi de mentã, ceapa, lãmâiþa (citronela), ºofranul ºi rozmarinul.

Rezultã cã lichiorurile de anason ºi de coajã de lãmâie, amaro-urile italiene, unele bitter-uri ºi ferneturile intrã cu cea mai mare uºurinþã în aceastã categorie. Pe de altã parte, distilatele 28

degust ri • tiri la zi www.vinul.ro evenimente • bloguri

DEGUST R I . RO

de fructe (inclusiv cognac-urile, armagnac-urile, grappa ºi brandy-urile) se revendicã, atât în Italia, cât ºi în Franþa, ca fãcând parte din aceeaºi categorie, deºi nu este clar dacã au sau nu vreo legãturã cu „carminativele“.

Dicþionarele de gastronomie franceze ridicã digestivul la rang de ritual, menþionând cã este, îndeobºte, dulce, dar nu ezitã nici o clipã sã punã “eau de vie” ºi cognac-ul în aceeaºi categorie.

Pentru a mai elimina din confuzie, poate cã este bine sã ne orientãm cãtre cei care au impus cognac-ul în ritualul subsecvent unei mese copioase: britanicii. În sens iniþial, distilatele de fructe, mai ales cele de struguri, nu se numeau „digestif“, ci „after-dinner“ (la fel ca whisky-ul), fapt ce sugereazã cã nu au nici o legãturã cu siesta de dupã-amiazã sau cu digestia, ci mai degrabã cu ritualurile încheierii de zi ºi pregãtirea pentru somn.

APERITIVE I DIGESTIVE NA IONALE În Italia, mare parte dintre bãuturile servite ca aperitiv sau digestiv în alte pãrþi ale lumii au un rol mult mai clar.

Maraschino se foloseºte la salate de fructe ºi deserturi, Frangelico se serveºte „la cafea”, Campari – aproape exclusiv în cocktail-uri (cu vin spumant, apã tonicã, vodcã etc.). Ca aperitive tradiþionale se gãsesc Aperol, Biancosarti ºi Martini Bianco. Digestivele, mult mai diversificate, includ vinurile fortifiate – Marsala, Vin Santo – ºi lichioruri – Limoncello, strega, nocino, amaro, centerba, sambuca ºi amaretto. În Franþa, aperitivul de frunte este champagne, evident, cât mai brut. Însã bucãtãria tradiþionalã include ca „închizãtoare“ ºi pastis-ul, calvados-ul, cognac-ul ºi armagnac-ul, alãturi de

distilatele de fructe de peste 35% concentraþie alcoolicã precum Mirabelle – “þuicã” de prune din Lorraine, sau lichiorul de pere din Ardèche. Mai exotice, s-au rãspândit în ultima vreme prin lume arrack-ul de cocos din Sri Lanka, schnaps-ul german ºi chacha gruzinã.

Limonello, Limonetta ºi Crema di Limonello.

FERNET BRANCA Este un „amaro“ în chintesenþa sa, radical mai dur decât suratele sale din Ramazzoti, Averna, Jaclasa medie (R germeister, Amaro Bio, Lucano), fãcând parte din seria „durilor“, alãturi de Fernet Stock ,

(ºi uºor aromat) cu caramel. Fiecare dintre ingrediente reuºeºte sã se exprime în notele din gust ºi postgust.

Este atât de eficient încât poate fi considerat singurul adevãrat remediu pentru mahmurealã. Mulþi îl recomandã ºi pentru durerile menstruale,

LIMONCELLO Lichiorul italian care a cucerit de puþinã vreme restaurantele americane provine din zona delimitatã de peninsula Sorrentino, lângã Napoli, coasta Amalfi ºi insulele Procida, Ischia ºi Capri, însã a început sã devinã o bãuturã extrem de popularã ºi în Sicilia, Sardinia, Menton (Franþa) ºi Gozo (insulã aparþinând de Malta).

Este fabricat din coji de lãmâie, macerate în alcool, la care se adaugã apã ºi zahãr. Este dulce, gliceric, dar

„C

a principiu, se pot separa aperitivele de digestive dupã capacitatea ingredientelor de a preveni formarea de gaze gastrointestinale

reconfortant, mai ales când se serveºte tradiþional, în ceºti de ceramicã îngheþate (varianta de restaurant fiind “ciocãnele” udate ºi þinute la congelator).

Existã ºi variante ale bãuturii, produse în alte zone ale Italiei – Limoncino,

colicile copiilor mici (cu atenþie, evident!) ºi disconfort gastrointestinal. Varianta mai soft a bãuturii, Brancamenta, este “corectatã” cu un pic de mentã.

ANGOSTURA

Luxardo Fernet sau Amaro Santa Maria al Mon te. Include mirt, ºofran, rubarbã, cardamom, aloe ºi distilate de struguri, fiind colorat

Unul dintre cele mai iubite produse din clasa bitter-urilor, Angostura provine din exoticul Trinidad Tobago.

Este o bãuturã pe bazã de rãdãcinã genþianã, maceratã în alcool, la care se adaugã apã. Pentru a îmbogãþi bãutura, alãturi de genþianã se mai adaugã coajã de angostura (Angostura trifoliata) ºi alte ierburi aromatice. Fiind o bãuturã cu un gust extrem de puternic, este rar bãutã ca atare. S-a consacrat în cocktailul Pink Gin, pe vremea când era folositã pentru a masca gustul de chininã din apa tonicã. Astãzi se bea în bere de ghimbir, limonadã, în celebrul cocktail Manhattan sau alãturi de vermut. degust ri • tiri la zi www.vinul.ro evenimente • bloguri

29

RECO M A N D R I

RADU RIZEA

NEGRU DE DR

VALENTIN CEAFA L U

G

ANI,

AGRICOLA

TIRBEY

REVELATIO DAVINO 2008

14% alc.

13,7% vol. alc., DOC Delau Mare Ceptura

Nu vã lãsaþi pãcãliþi de rusticitatea numelui. Vinul este de departe mai intelectual decât multe alte soiuri cultivate în România. Din aerul de „þãran“ pare sã nu fi pãstrat decât o dozã de oarecare inocenþã, cinste ºi curãþenie. Într-un fel, seamãnã cu odaia de oaspeþi în care nu vine decât foarte rar cineva, fapt care nu o împiedicã pe stãpâna casei sã scuture des aºternuturile, sã nu paþã vreo ruºine. În ciuda numelui, nu este vreo „motorinã“, ci mai degrabã un vin „soft“ ºi mai catifelat, profund, dar limpede, cu tanini fini ºi arome excepþionale de mure, coacãze ºi viºine supracoapte. Ca toate lucrurile bune, are pãcatul de a fi prea puþin.

Preþ: aproximativ 68 de lei Disponibil: Vinexpert, magazine specializate

Revelatio este una dintre noutãþile pregãtite de Davino pentru 2009. Cupajul de Sauvignon blanc ºi Feteascã Albã reprezintã într-adevãr o descoperire senzorialã: arome complexe ºi sobre, o combinaþie de fructe ºi flori exotice, evoluþie gustativã uniformã, echilibratã ºi postgust rezonant, de lungimea ºi intensitatea finiºului de vin roºu. Atât Sauvignonul, cât ºi Feteasca au câte un cuvânt de spus în aceastã combinaþie, dar ceea ce “ºocheazã” plãcut simþurile este nota acutã de cremene, amprentã a terroirului, ce vine sã amplifice tot complexul gustativ-aromatic.

Preþ: 82 de lei Disponibil: magazine specializate, HoReCa

CROFT ORIGINAL, GONZALES BYASS

TEMPRANILLO, CORONA DE CASTILLA, 2005

17,5%

13,5% vol. alc., DOC Ribera del Duero

Un sherry clasic, pe placul tuturor. Are supleþea unui sherry „fino“, dar alunecã pe gât ca mãtasea, în acelaºi fel în care ar face-o un sherry mai dulce. Este, de fapt, un “pale cream”, pragul la care ajung sherry-urile fino seci, îndulcit cu struguri Pedro Ximenez. Reconfortant, fãrã agresivitatea ce ar putea fi aºteptatã la o asemenea concentraþie alcoolicã, poate fi abordat ºi ca aperitiv, alãturi de un somon slab, ºi ca desert, mai ales pe lâncã o îngheþatã de vanilie ºi fistic.

Preþ: aproximativ 25 de lei Disponibil: Magazinele Cramele Recaº

MERLOT – ENIRA EASY, 2008 Este genul de vin care te face sã te întrebi: ce au oamenii ãia la Sud de Dunãre ºi nu avem ºi noi?

Sau sã pufneºti, invidios, printre dinþi ºi sã dai vina pe globalizare, extratereºtri, masoni, chinezi sau PSD, cu o urmã de speranþã în gândul cã, într-o zi, poate vor apãrea ºi la noi 20 de Rotenbergi ºi Opriºori. Easy este cel mai nepretenþios vin de la Enira, ºi totuºi este seducãtor. Are calitatea unui vin de top românesc, dar preþul unui australian fãrã pretenþii. Tanini catifelaþi, fructe de pãdure, un pic de fum, un pic de lemn, totul într-un ansamblu sexy, alunecos, îmbietor ºi prietenos.

Preþ: aproximativ 25 de lei Disponibil: în curând, în magazine specializate 30

ri • tiri la zi www.vinul.ro degust evenimente • bloguri

Importator: Procer Company Tempranillo este unul dintre acele soiuri care cer atenþie, deorece la prima vedere poate pãrea prea vulgar sau prea rustic.

Tempranillo, Corona de Castilla, este un vin cu aspect impresionant ºi culoare intensã. Anii în plus petrecuþi în sticlã îºi spun cuvântul. Un vin bãrbãtesc, intens aromat, dar foarte plãcut, cu note de coacãze, mentã ºi piele. Are o structurã bunã ºi un final lung ºi curat.

Preþ: 36 de lei Disponibil: retail, magazine specializate

MALBEC 2007 - TRIVENTO TRIBU Mendoza Argentina 13,5% vol. alc.

Importator: Vino Sur Un Malbec frumos ca un tango: intens, energic, ritmat, elegant. Arome de coacãze, prune, mirodenii, catifelate de tonurile lactat-vanilate. Gustul este echilibrat, mãtãsos, cu nuanþe de prunã uscatã ºi cireaºã, pe un fundal condimentat, ce lasã sã se perceapã pe final o atingere taninoasã.

Preþ: aprox. 60 de lei Disponibil: la importator, restaurante

Recomandãri internaþionale ªi

în acest numãr Vinul.Ro prezintã câteva din recomandãrile de vinuri fãcute de cãtre editorii publicaþiilor internaþionale de profil (Wine Spectator ºi Decanter), precum ºi recomandãrile redactorilor The Wall Street Journal.

La închiderea ediþiei noastre, editorii WS mai fãceau odatã turul lumii în trei pahare, pentru cele trei categorii de preþ luate în considerare: SUB 15$ - Riesling Alice White, Australia de Sud-E Est, 2008 . 86 de puncte pentru un vin de 8 dolari, descris ca „soft“, proaspãt, cu arome de pere ºi flori, cu un finiº gentil.

15-30$ - Soave Tamellini, 2008. La doar un punct în plus, însã exact la limita inferioarã, de 15$, cei de la Tamellini au produs un vin cu arome intense de fructe, însã ºi foarte mineral, cu un finiº foarte lung ºi condimentat.

PESTE 30$ - E. Jeune, C h â t e a u n e u f -d d u -P Pape, Domaine de St.-P Paul, 2007. 90 de puncte, 38 de dolari ºi un tiraj de doar 966 de cutii, din pãcate. Vinul este descris ca fiind rotund ºi plin de sevã, cu arome de sos de prune, smochine ºi coacãze, uºor completate de un strop de lemn dulce ºi note de tãmâie, cu un finiº lung ºi suplu.

VINUL RO U AL S P T MÂNII: Château Cantegrive, Cotes de Castillon, Bordeaux, Franþa, 2006 (6,92 lire sterline). Nu este un vin de talia grand cru-urilor, însã nu e în nici un caz un vin de dat deoparte, cel puþin dacã e bãut anul acesta. Bine direcþionat, curat, plin de fructe, cu accente de coacãze ºi arome secundare ierboase, poate fi încadrat cu uºurinþã în categoria vinurilor elegante.

VINUL ALB AL S P T MÂNII: Deutz, Marlborough Cuvée, Brut, Noua Zeelandã. Un spumant atractiv ºi remarcabil, la un preþ greu de refuzat (11,99 lire). Este descris ca fiind crocant, cu o atingere de pepene galben ºi note finale de miere care îl completeazã ºi îl rotunjesc.

Lovite puternic de crizã, preþurile pentru vinurile din Bordeaux au scãzut dramatic, mai ales pentru recolta din 2005.

Se anunþã o vreme în care se poate cumpãra calitate de top la preþuri rezonabile. Topul celor mai bune afaceri, alcãtuit de WSJ, este format din: - Château GruaudLarose (Saint-JJulien) 55,99 – 61,99$ (cel mai bun din degustare, apreciat ca fiind între “foarte bun” ºi “delicios”) Ba - Château Haut-B tailley (Pauillac) - 39,99$ 46,99$ (foarte bun) - Château Beychevelle (Saint-JJulien) - 47,99 89,95 (bun / foarte bun) - Château DuhartMilon (Pauillac) - 55,99$ 59,99$ (bun / foarte bun) - Château Giscours (Margaux) - 55,99$ 66,95$ (bun / foarte bun) - Château Gloria (Saint-JJulien) - 39,99$ 54,99$ (bun / foarte bun) - Château LafonRochet (Saint-E Estèphe) 35,99$ - 46,99$ (bun / foarte bun) - Château Lascombes (Margaux) 63,99$ - 99,99$ (bun / foarte bun) Notele acordate de Wall Street Journal sunt: “Câh!”, “OK”, “Bun”, “Foarte bun”, “Delicios” ºi “DELICIOS!”.

TOP

Cei mai

puternici

din lumea vinului

Pe baza propriilor evalu ri, a voturilor cititorilor i a evolu iei din ultimii ani, Decanter a propus, în luna iulie, topul celor mai puternici oameni din industria vinului, inând cont de bog ia, influen a i popularitatea (chit c e de bine sau nu!) de care se bucur personajele.

De la nou-venitul Nicholas Sarkozy, intrat direct pe locul 7, la ie irea definitiv a lui Bernard Arnault (Moet&Chandon, -Hennessy, Veuve Cliquot, Krug, Chateau d’Yquem, Domaine Chandon, Glenmorangie) din sfera primilor zece, topul din acest an are destule surprize.

Locul 8: Jancis Robinson: cea mai apreciatã femeie din lumea vinului, vechi critic, membru al Officer of the Order of the British Empire ºi Master of Wine, actualmente editorialist pen-

RADU RIZEA Locul 10: Pierre Pringuet, CEO Pernod-Ricard. Grupul deþine, în lumea bãuturilor alcoolice, branduri ca Tequila Sauza, Chivas Regal, Absolut, Wyborowa, Havana Club, Martell, Glenlivet, Jameson Irish Whis-

cuvânt greu în comerþul cu vinuri.

Locul 4: Melvin „Mel“ Dick: Senior vice president al Southern Wines and Spirits of America. Dupã 11 ani în departamentul de vânzãri al E & J. Gallo Winery ºi 37 de ani ca ºef al diviziei de vinuri al Southern Wines and Spirits of America, Mel Dick este unul dintre oamenii care au ridicat cel mai mult standardul serviciilor în comerþul cu vinuri.

Locul 3: Mariann Fischer Boel: Comisarul european pentru agriculturã ºi dezvoltare ruralã. Implicatã în lupta preþurilor in lanþurile de retail, recent devenitã „blogger de vin“ (http://blogs.ec.europa.eu/fischerboel/). A fost artizanul înþelegerii istorice dintre UE ºi Australia, în urma

ISSN 1844-3915

www.vinul.ro Consultant ºtiinþific

Liviu Grigoricã

liviu.grigorica@gmail.com

Redactor-ºef

Valentin Ceafalãu vali@vinul.ro

key, Pernod, Kahlua, Malibu (rom cu arome de cocos), Courvoisier, Jacob’s Creek, Mumm, Clos du Bois ºi o serie de nume grele din Sonoma ºi Napa.

Locul 9: Nicolas Sarkozy. Preºedintele Franþei. Încearcã sã introducã

Seniori editori

Radu Rizea radu@vinul.ro Loreta Budin loreta.budin@gmail.com Redactori

Dora Todea, George ªerban, Dan Petrici, Sergiu Nedelea

tru Financial Times ºi consilier al Reginei Elisabeta pentru achiziþiile pivniþei regale.

Locul 7: Jean-Christophe Deslarzes: boss-ul generaþiei care nu pune mare preþ pe dopurile de plutã. Compania sa, Alcan, creatã dupã o îndelungatã experienþã în industria aluminiului, a dat lovitura cu producerea de dopuri de tip screw-cap.

Locul 6: Dan Jago: marele ºef al unui dintre cele mai mari lanþuri de retail din lume, Tesco. De la sfârºitul lui 2005, Jago decide ce vin, bere ºi

Food editor

Cristian Boerean

cristian.boerean@gmail.com

Publicitate

Andrei Chica andrei@vinul.ro 0722.993.915

DTP

Omni Press & Design www.opd.ro

Director ediþia online

Bogdan Gavrilã

bogdan.gavrila@core-target.ro

Publisher

Cezar Ioan cezar@vinul.ro

este editatã de SC Cezar Connaisseur SRL, Bucureºti.

Responsabilitatea pentru articolele publicate revine autorilor. Preluarea de texte ºi imagini din aceastã publicaþie sau de pe site-ul Vinul.Ro se poate face numai cu acordul prealabil al editorului.

32

degust ri • tiri la zi www.vinul.ro evenimente • bloguri

noi reglementãri pentru publicitatea la vin în televiziunile ºi cinematorgrafele franceze, model ce ar putea cãpãta anvergurã europeanã. „Vinul nu poate pus în aceeaºi oalã cu drogurile sau tutunul“, le-a spus Sarkozy producãtorilor de vin francezi. Industria de vin din Franþa este (în ciuda recentei scãderi a vânzãrilor), cea mai mare din lume, cu 75.000 de angajaþi.

tãrii cumpãrã lanþul de magazine, fixeazã preþuri ºi dicteazã promoþii, indiferent de dorinþele producãtorilor.

Locul 5: Annette Alvarez-Peters: “Assistant General Merchandise Manager” al lanþului de magazine en gros Costco, unul dintre cele mai mari din SUA. O datã cu creºterea consumului de vin în Statele Unite, a câºtigat un

cãruia Australia a acceptat sã protejeze denumirile istorice europene: Champagne, Chablis, Sherry ºi altele.

Locul 2: Robert Parker: Cel mai celebru ºi cel mai controversat critic de vin din lume, inventator al sistemului de punctare a vinurilor care îi poartã numele. A fost implicat, alãturi de mai mulþi editori ai revistei pe care o conduce, într-o serie de scandaluri legate de „avantaje“ pe care ºi le-ar fi creat prin promovarea unor châteauuri. A isterizat o lume întreagã în clipa în care s-a aflat cã notele sale pot duce la schimbarea preþului unui vin cu 1020%. Împãtimit al Bordeaux-ului, ºi-a atras critici pentru neglijarea altor zone vitivinicole franceze ºi europene.

Locul 1: Richard Sands, CEO al gigantului Constellation. Angajat al companiei de 27 de ani, conduce astãzi o afacere cu venituri de 5,2 miliarde de dolari pe an, reprezentând 200 de branduri de vin din 150 de þãri. Hardy’s, Robert Mondavi ºi Vincoor International sunt doar câteva dintre companiile de talie foarte mare aflate