CAIET DE LUCRU – DISCIPLINA ISTORIE SUPORT PENTRU ELEVII CARE NU AU ACCES LA INTERNET / CURENT ELECTRIC Proiect al Consiliului Consultativ al disciplinei Istoria - Inspectoratul Școlar Județean Neamț
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE – II - GENEZA SPIRITULUI MODERN AN ȘCOLAR 2020 - 2021
Clasa a VI-a REALIZATORI PROF. DR. LUMINIȚA MOSCALU PROF. CRISTINA IFTIME
Referent – prof. Elena Preda Editare – prof. Cristina Iftime
1. RENAȘTEREA – GENEZA SPIRITULUI MODERN (pag. 26 – 27, 30 – 31, 36 - 37 manual) Schița lecției Umanismul şi Renaşterea s-au manifestat, mai întâi în Peninsula Italică, apoi şi în alte regiuni ale Europei – Franța, Spania, Anglia, spațiul german, Transilvania. 1.1. Apariția Renașterii
1.2 Arhitectura în perioada Renașterii ➢ s-a inspirit din cea antică, au fost utilizate cupola (de la romani) și coloanele în stil doric, ionic și corintic (de la greci) ➢ stilul arhitectural renascentist s-a născut în Toscana, la Florenţa; ➢ Catedrala Santa Maria del Fiore (Domul din Florenţa) ➢ cel mai important monument religios al Renaşterii este catedrala Sfântul Petru din Roma
În Peninsula Italică, a fost favorizată de: • •
•
dezvoltarea economică a oraşelor italiene, sprijinirea artiştilor cu fonduri, de oamenii bogaţi, precum familia Medici, la Florenţa mecenat redescoperirea unor texte şi valori ale Antichităţii.
➢ operele literare erau scrise atât în limba latină cât și în cea vorbită de fiecare popor. ➢ Reprezentanți: • Italia - Dante Alighieri (a scris Divina comedie); - Francesco Petrarca (a scris despre istoria Romei, în Despre bărbaţi iluştri); • Spania – Miguel de Cervantes a scris Don Quijote de La Mancha • Anglia – William Shakespeare – pag. 36 – 37 manual • Franța – Francois Rabelais a scris Gargantua și Pantagruel
1. 3. Renașterea artistică ➢ s-a manifestat în pictură, sculptură, muzică ➢ artiștii au folosit modelele Antichității pentru a reda natura și frumusețea corpului uman ➢ sunt redate perspectiva (dicționar, pag. 26 manual), lumina și întunericul, folosind nuanțe noi de culori ➢ reprezentanți : Leonardo da Vinci, Michelangelo Buonarotti (pag. 30 manual)
1.4. Renașterea literară 1. 5. Geneza spiritului modern Renașterea și Umanismul - au produs schimbări importante în gândire - Au pus bazele lumii moderne - Exprimare liberă - Recunoașterea valorilor umane: Libertatea , Cinstea, Respectul Explicarea lumii înconjurătoare
1
--
-
Sursa foto - Caiet de Istorie, clasa a VI-a , Editura Art Educațional
2
FIȘĂ DE LUCRU FIȘĂ-TEST LA ISTORIE CLASA a VI a
A.
B.
C.
I. Identificați domeniul artistic reprezentat în fiecare imagine, artistul și capodopera. 15p.
II. Realizați corespondențe între coloanele A și B.
15p.
A
B
1. Michelangelo Buonarroti 2. Giodano Bruno 3. Leonardo Da Vinci III.
a.Cupola Catedralei Sf. Petru b.Univers infinit c.Cina cea de Taină
Precizați
15 p.
1. Autorul sculpturii David. 2. Autorul lucrării Romeo și Julieta. 3. Autorul lucrării Principele. V.Stabiliți valoarea de adevărat (A) sau fals (F) a afirmațiilor de mai jos: 1. Renașterea a însemnat întoarcerea la valorile antichității greco-romane 2. Rafael Sanzio este autorul lucrării Școala din Atena 3.Gutenberg este autorul teoriei heliocentrice
3
15 p.
FIȘĂ-TEST LA ISTORIE CLASA a VI a VI. Explicați următoarele noțiuni istorice: perspectivă, mecenat.
VII. Citiți textul:
10p.
20puncte.
„Aflând că vor fi descoperite frescele de la Vatican s-a adunat toată suflarea să privească picturile, rămânând cu toţii muţi de încântare.” G. Vasari
Răspundeți următoarelor întrebări: 1. Menționați numele artistului și al capodoperei la care face referire textul. 2. Precizați semnificația termenului frescă. 3. Prezentați caracteristicile Renașterii artistice.
Se acordă 10 puncte din oficiu
4
2. UMANISMUL (pag. 28 – 29, 32 - 35 manual)
Schița lecției Umaniștii au dezvoltat o gândire nouă, având în centrul preocupărilor ființa umană. 2.1 Un nou mod de gândire Umanismul – nou mod de gândire - a fost o mișcare culturală și științifică din vremea Renașterii - a susținut - dezvoltarea omului ca ființă liberă , educată și responsabilă - cunoașterea și înțelegerea lumii prin cultură și știință Difuzarea ideilor umaniste s-a realizat datorită: • • • •
apariţiei tiparului cu litere mobile, inventat de Gutenberg; înfiinţării unor biblioteci; scrierii lucrărilor literare şi ştiinţifice în limbile vorbite de popor. Prima carte tipărită a fost Biblia (1455)
2. 2. Educația umanistă Omul ideal = - omul universal ▪ ▪
educat, responsabil dispunea de cunoștințe vaste , din toate domeniile
Pedagogia (vezi definiția vocabular, pag. 28 manual) ▪ ▪ ▪
dezvoltarea spiritului critic (vezi definiția vocabular, pag. 28 manual) dezvoltarea curiozității față de natură și societate dezvoltarea dorinței de a învăța
2.3. Domenii ale Umanismului a. au fost traduse operele Antichității greco – romane și scrieri religioase – Erasmus din Rotterdam b. astronomie – Nicolaus Copernic, Johannes Kepler, Galileo Galilei, Giordano Bruno (vezi Studiul de caz pag. 34)au cercetat alcătuirea Universului și corpurile cerești c. medicină – Wiliam Harvey a studiat circulația sângelui d. fizică – Galileo Galilei (despre căderea corpurilor) și Evanghelista Torricelli (a inventat barometrul cu mercur) 2.4. Umanismul în Țările Române - reprezentanți: Nicolaus Olachus, Johannes Honterus – savanți Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neeculce – cronicari Dimitrie Cantemir – istoric (Descriptio Moldavie - Descrierea Moldovei)
5
3. REFORMA. CONTRAREFORMA pag. 38 – 41 manual
Schița lecției A. Reforma
Definiţie: Reforma a fost o mişcare socio-politică şi ideologică de la începutul secolului al XVIlea, îndreptată împotriva Bisericii Catolice, a cărei principala consecinţă a fost desprinderea din cadrul său a bisericilor reformate sau protestante. 3. 1. Cauzele Reformei: Religioase: • bogăţia nejustificată preoţilor; • cumpărarea şi vinderea funcţiilor bisericeşti; • vânzarea indulgenţelor (indulgenţă = rugăciune pentru iertarea păcatelor în schimbul unei sume de bani.) economico-sociale: • taxele mari către Biserică; • acumularea şi folosirea pământului în mod neonest de către Biserica Catolică; • burghezia dorea o Biserică mai săracă, simplă şi sărbători mai puţine. culturale: • apariţia Renaşterii şi Umanismului; • tipărirea cărţilor în limbile naţionale. 3.2. Reformatori
I. Martin Luther (spaţiul german) - considerat iniţiatorul Reformei; A afişat pe uşa Catedralei din Wittenberg (octombrie 1517) 95 de teze împotriva Bisericii Catolice în care susștinea că: ( pag. 42 – 43 manual) ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢
indulgenţele nu au nicio valoare; numai credinţa poate salva sufletul omului; Biblia trebuie interpretată după propria conştiinţă; simplitatea ceremonialului religios; confiscarea bunurilor bisericeşti; nu acceptă cultul Maicii Domnului, al sfinţilor, icoanelor, moaştelor; refuză celibatul (interzicerea căsătoriei) preoţilor.
6
II. Ulrich Zwingli (Elveția) ➢ era convins că umanismul creştin trebuie să se bazeze doar pe Biblie; ➢ a reuşit să-i convingă pe oameni că trebuie eliminat din practicile religioase tot ce nu se întâlneşte în Biblie; celibatul, adorarea sfinţilor, indulgenţele, pelerinajele, existenţa mănăstirilor. ➢ a obţinut de la autorităţile din Zurich închiderea mănăstirilor, iar bunurile confiscate au fost donate şcolilor şi săracilor. III. Jean Calvin (Franţa) - instalat la Geneva după 1514, a transformat oraşul într-un oraş-biserică; Au fost impuse reguli puritane: ➢ puţine petreceri şi reuniuni mondene, ➢ mai puţine spectacole de teatru; ➢ cerceii de aur şi hainele de mătase au fost interzise IV. regele Henric al VIII-lea (Anglia) a intrat în conflict cu Roma şi s-a proclamat , prin Actul de Supremaţie din 1534, şeful Bisericii Anglicane; pag. 44 – 45 manual ➢ aceasta a fost scoasă de sub autonomia papei, ➢ au fost menţinute dogma şi liturghia catolică; ➢ mănăstirile au fost desfiinţate, iar averile lor confiscate. 3.3. Consecințe – a. apariția religiilor protestante: luteranismul (nordul și centrul Europei, inclusive în Transilvania), calvinismul, anglicanismul. b. ieşirea de sub autoritatea papei a unor zone întinse în nordul, centrul şi vestul Europei; c. dezvoltarea învăţământului şi a culturiii în limbile vorbite de popor.
B. CONTRAREFORMA = reacția Bisericii Catolice la desfășurarea Reformei și apariția religiilor protestante Conciliul de la Trento (1545-1563); • • • • •
ridicarea pregătirii clerului; dezvoltarea învăţământului teologic; întemeierea de noi ordine călugăreşti pentru răspândirea şi consolidarea catolicismului (precum Ordinul iezuit); reorganizarea tribunalului Inchiziţiei – pag. 40 – 41 manual crearea unui Index cu titluri de cărţi interzise pentru credincioşi.
7
FIȘĂ DE LUCRU- REFORMA ȘI CONTRAREFORMA I. Menționați cauzele reformei.
30p.
II. Notați statele în care s-au răspândit luteranismul, calvinismul şi anglicanismul. 30p.
III. Citiți textul de mai jos şi răspundeți cerințelor. 30p. „21.Prin urmare, acei predicatori ai indulgențelor greșesc, deoarece spun că prin indulgențele papei omul este eliberat de orice pedeapsă și mântuit... 27. Ei le predică oamenilor, spunându-le că îndată ce bănuțul zăngănește încutia de bani, sufletul zboară afară [din Purgatoriu]... 32. Ei vor fi condamnați pentru veșnicie, împreună cu învățătorii lor, care se cred ei înșiși siguri de propria mântuire, pentru că au scrisori de iertare“. Martin Luther, Cele nouăzeci şi cinci de teze, 1517 a) Menționați semnificația indulgenţelor. b) Precizați ideile fundamentale ale Lutheranismului. c) Prezentați prevederile Conciliului de la Trento. Oficiu 10 p.
8
Studiu de caz – BAROCUL (pag. 46 – 47 manual) Barocul – current artistic apărut la sfâr;itul sec. al XVI-lea , sub influența Contrareformei, ca o reacție față de Reforma protestantă. În sec. al XVII-lea s-a răspândit în Europa și în teritoriile stăpânite de europeni pe alte continente. FIȘĂ DE LUCRU- BAROCUL Clasa a VI-a I. Precizația semnificația termenilor: Reformă, Contrareformă, Baroc.
30p.
II. Menționați cei mai importanți reprezentanți ai Barocului în:
30p.
a) Pictură b) Sculptură c) Arhitectură III. Prezentați caracteristicile picturii baroce, plecând de la imaginile următoare:
(Caravaggio, Chemarea Sfântului Matei).
(Caravaggio, Cina din Emmaus).
9
30p.
4.Absolutismul – de la Atlantic la Munții Urali pag. 48 – 56 manual 4.1. Europa monarhilor Monarhia – principala formă de conducere a statelor europene la începutul Epocii Moderne (sec. al XVI-lea) State europene Vestul Europei Regatul Angliei
Centrul Europei Imperiul Romano - German
Regatul Franței
Est și Sud Est Imperiul Otoman Imperiul Rus (se afirmă din sec. al XVII-lea)
Regatul Spaniei
Țările Române Localizează-le pe harta din manual, pag. 49
4.2. Absolutimul monarchic
➢ s-a instaurat treptat, de la sfârșitul sec. al XV-lea, prin consolidarea puterii monarhului Definiție – Absolutismul monarchic reprezintă regimul politic în care monarhul concentrează toată puterea în stat în mâinile sale.
Instituțiile statului MONARHUL ( REGE/ ÎMPĂRAT)
CONSILIUL REGAL
ADUNAREA/ PARLAMENUL
Politică internă - conducătorul statului - stabilea legile - exercita justiția Militar - comandant suprem al armatei Economic - bate monedă Politică externă – declară război - încheie tratate cu alte țări
Format din miniștri
Aprobă impozitele stabilite de monarh
Sfătuiesc monarhul / regele
10
CANCELARIA
CONSILIUL DE JUSTIȚIE
Emite documentele de stat
Sancționează, în numele regelui, nerespectarea legilor
Reprezentanți Nume Carol al V-lea de Habsburg (Quintul)
Stat condus Spania și coloniile acesteia (1516 – 1556) Imperiul Romano – Grerman (1519 – 1556)
Soliman Magnificul Imperiul Otoman (1520 - 1566) Vezi Studiu – pag. 50 – 51 manual Elisabeta I Anglia (1558 - 1603) Ludovic al XIV -lea Franța (1643 - 1715) Vezi Studiu – pag. 52 – 53 manual Petru I cel Mare Rusia (1682 - 1725) Vezi Studiu – pag. 54 – 55 manual
4.3.Țările Române la începutul modernității aveau conducere și organizare proprie se aflau sub suzeranitatea (dominația) Imperiului Otoman Reprezentanți
-
TRANSILVANIA
ȚARA ROMÂNEASCĂ
MOLDOVA
Sigismund Báthory
Mihai Viteazul
Petru Rareș
(1588 – 1599, 1601 - 1602) a încercat să-și extindă autoritatea asupra Moldovei și a Țării Românești
Diploma leopoldină 1691 Transilvania a devenit voievodat autonom sub suzeranitate habsburgică (austriacă)
• •
(1593 - 1601) s-a luptat cu otomanii la Călugăreni și Giurgiu (1595) a unit Țara Românească cu Transilvania (1599) și Moldova (1601)
Constantin Brâncoveanu -
(1688 - 1714) a contribuit la dezvoltarea culturii, a școlilor , a sprijinit Biserica
11
(1527 – 1538; 1541 - 1546) - a consolidate influența Moldovei în Transilvania - s-a confruntat cu otomanii conduși de Soliman Magnificcul
Dimitrie Cantemir (1693, 1710 - 1711) - s-a aliat cu Petru cel Mare împotriva Imperiului Otoman - reprezentant al umanismului românesc
FIȘĂ DE LUCRU
I.
Precizați atribuțiile monarhului absolut. 30p.
II.
Menționați instituțiile absolutismului monarhic. 30p.
III. Citiți cu atenție și răspundeți următoarelor întrebări: 30p. ,,Nu vǎ lǎsaţi guvernaţi; fiţi stǎpânul; sǎ nu aveţi niciodatǎ favoriţi, nici prim ministru; ascultaţi, consultaţi Cosiliul, dar decideţi: Dumnezeu, care v-a fǎcut rege, vǎ va lumina. Orice putere, orice autoritate rezidǎ în mâna regelui şi nu pot exista altele în regat... Tot ceea ce se gǎseşte pe întinderea statelor noastre, de orice naturǎ, ne aparţine... Cel care a dat regi oamenilor a vrut sǎ fie respectaţi ca locotenenţii sǎi, rezervându-şi numai lui dreptul de a analiza conduita lor. Voinţa sa este ca acela care s-a nǎscut supus sǎ asculte fǎrǎ discernamânt şi aceastǎ lege, aşa de directǎ şi de universalǎ: ,,Oricât de rǎu va fi un prinţ, infinit mai criminalǎ este revolta supuşilor sǎi”. Ludovic al XIV-lea, Memorii (Sfaturi pentru instruirea prinţului moştenitor)
1. Precizați opinia referitoare la autoritatea pe care o avea regele.
2. Menționați două măsuri luate de regele Ludovic al XIV-lea, în domeniul politicii interne.
3. Prezentați caracteristicile absolutismului monarhic.
Oficiu 10 p.
12