Cuvânt înainte Ghidul de angajabalitate—un proiect de legătură Ghidul de Angajabilitate este primul proiect LEAP și an de an acesta crește cu noi. Ediția de anul acesta reprezintă un rezumat privit din perspectiva partenerilor noștri ale activităților noastre și a modului în care am reușit să conectăm diverști actori importanți de pe piața muncii și de pe scena educației. Odată cu proiecte precum Angajabilitatea în Centru sau Zilele Educației nonformale LEAP a făcut saltul la nivel național în orașe precum Iași, Cluj-Napoca, Timișoara și Sibiu. Ghidul nu își propune să reprezinte o rețetă pentru cei care vor să aibă succes în carieră , ci reprezintă mai degrabă o resursă de informații utile și bune practice. Ne bucură diversitatea perspectivelor în ceea ce privește educația nonformală, și asemenea lucrrării de la introducerea primei secțiuni, Impactul Voluntariatului, invităm citiorii să privescă această ediție astfel. E-mail: office@leap.ro Websites: www.leap.ro www.zenf.ro www.studentpolicyforum.leap.ro
Link Education And Practice – este prima organizație constituită ca platformă de interacțiune între studenți, companii, instituții și ONG-uri, cu scopul de a crea o punte de legatură între oferta educațională existentă și cerințele pieței de muncă. Pentru aceasta, LEAP își propune să promoveze și să faciliteze accesul tinerilor la activități de educație nonformală (cum ar fi voluntariatul, stagiile de practică, traininguri) – activități care rafinează calitățile și aptitudinile importante în dezvoltarea personală și profesională.
Cuprins Impactul voluntariatului
Cetățenie activă și incluziune socială
Aminitiri din... şcoala vieţii
Policy Center for Roma And Minorities
Serviciul European de Voluntariat
Gipsy Eye
Zilele Educației Nonformale
Alternative Sociale
Drumul spre angajare
International Roma Art Festival
Voluntariatul, un prim drum spre dezvoltarea personala
Clubul de educație nonformală
Începuturile unei organizații
Learning Environment
Angajabilitate
Scriere creativă
Orientare în carieră.Care sunt primii pași?
Photovoice
Practica ta
Biblioteca Vie
Asociația Oamenilor de Afaceri din Iași
Scrierea academică
Junior Chamber International
Training
Antreprenoriat
Public Speaking
Impactul voluntariatului
Impactul voluntariatului Andrei Popescu Coordonator Departament ”Tineret în Acțiune” Website: www.tinact.ro
Nu ştiu alţii cum sunt, dar io unu’, cand ma gândesc la... voluntariat, îmi creşte inima de bucurie. Mi se pare invenţia cea mai tare de la roată încoace! De ce? Pentru că, în opinia mea, este combinaţia cea mai tare în care pot să “socializez” (pentru a folosi un englezism la modă) şi să mă simt bine cu oameni cu valori similare cu ale mele în timp ce îmi împlinesc idealurile, dar învăţ şi o grămadă de lucruri practice pe care le pot folosi în viaţă şi în cariera viitoare. Prea frumos pentru a fi adevărat? Probabil. Dar nu imposibil! Adevărul: ca orice lucru în viaţă, nu totul este lapte şi miere! Dar poate fi mai dulce sau mai acru şi în funcţie de cum ne “setăm papilele gustative”. Momente de agonie care se împletesc cu cele de extaz. Oameni foarte entuziaşti care pot deveni enervant de încăpăţânaţi tocmai datorită entuziasmului şi dorinţei de a face „ceea ce este bine”. Sunt oameni cu care trebuie să lucrezi şi să faci echipă! Oameni alături de care trăieşti experienţe puternice. Împreună cu ei înveţi în câteva momente, capitole întregi din... enciclopedia vieţii. Momente în care te întrebi ce cauţi aici şi îţi juri că este ultima oară când faci treaba asta. Până data viitoare ;-)! Pentru că acestea sunt momentele în care ajungi să îţi testezi cel mai bine limitele, să te „reinventezi” şi să ajungi să cunoşti cel mai bine “natura umană”. A ta şi a celor din jur!
Amintiri din... şcoala vieţii
Aaa... angajabilitate! Căci despre asta vorbim, nu? Dezvoltă voluntariatul competenţe necesare pentru a creşte gradul de angajabilitate? În mod cert da! Dar... în final un angajator îţi poate oferi o slujbă pentru ceea ce ştii, dar vei rămâne pentru ce poţi şi ce eşti! Adică pentru competenţe şi caracter. Iar voluntariatul reprezintă o oportunitate excelentă pentru a le dezvolta şi defini, atât prin prin poveştile sale de succes, dar şi prin eşecuri! Adică prin lecţiile de viaţă care ni le pune la dispoziţie. Apropos de eşec... o excelentă experienţă de învăţare! Nu înseamnă că trebuie să îl căutăm cu lumânarea, dar atunci când apare... poate fi mult mai bine să îl abordăm ca o provocare. O provocare care poate fi însă şi mult mai “ieftină” atunci când înveţi lecţia în activităţi de voluntariat decât la locul de muncă. Şi pentru noi, şi pentru angajator ;-)! Desigur, voluntariatul nu este respunsul pentru tot şi toate! Dar, dacă există potenţial, de ce să nu îl exploatăm?
Impactul voluntariatului Corina Pintea Director Executiv Pro Vobis Centrul național de resurse pentru voluntariat Website: http://www.provobis.ro
Vă gândiți deseori ce bine ar fi dacă ați învăța în alte maniere ceea ce vi se predă la facultate, dacă ar fi predate mai dinamic, mai interactiv, dacă ați avea un rol mai activ în propriul proces de învățare. Nu-i așa? Ei bine, până când se va schimba din temelii sistemul educațional, nu are rost să așteptați tot sperând și frustrându-vă. Aveți ceva mult mai potrivit la dispoziție: educația nonformală – e tot educație, adică are obiective clare de învățare, își propune să vă îmbogățească și să vă pregătească pe anumite paliere și domenii de activitate. De cele mai multe ori, ea vizează abilități și competențe mai generale, transversale, care sunt necesare în mai multe tipuri de joburi, cum ar fi: comunicare eficientă, adaptabilitate, capacitate de negociere sau gândire critică, managementul timpului și al sarcinilor, capacitatea de luare a deciziilor și multe altele. Dar pe lângă acest aspect, educația non-formală are marele avantaj ca este ALTFEL decât educația formală, din mediul academic. Te pune pe tine în centrul procesului de învățare, pornește de la nevoile tale și se bazează pe experiențele și trăirile tale anterioare. Pune în valoare ceea ce tu ai trăit și ai simțit într-o anume situație și construiește pe această bază. Îți oferă libertatea de a lua propriile decizii, de a alege ce și cum înveți. Îți oferă practic un cadru, în care tu ai posibilitatea să te desfășori, să profiți de oportunități, să te provoci, să îți testezi limitele, asumându-ți responsabilități și construindu-te pas cu
Educația nonformală și Serviciul European de Voluntariat
pas. Ceea ce tocmai am descris se întâmplă în adevăratele cursuri de formare de tip non-formal, dar mai ales în cadrul activităților de voluntariat bine gândite. Voluntariatul e forma cea mai profundă de educație non-formală, și dintre toate activitățile de voluntariat pe care le ai la dispoziție, cele la care ai acces prin Serviciul European de Voluntariat sunt cele mai “îmbibate” de educație non-formală, aventură, autocunoaștere și șansa de auto-modelare. Serviciul European de Voluntariat – SEV – este o oportunitate cu totul specială și extrem de potrivită studenților și nu numai. Programul se adresează tinerilor între 18 și 30 de ani, interesați să investească în propria lor dezvoltare și dispuși să facă acest lucru printr-un stagiu de voluntariat internațional, cu durata de până la un an. Așadar, ce trebuie să faci? În primul rând - să îți dorești să faci voluntariat! Apoi să fii dispus să te desprinzi de mediul tău de viață confortabil de zi cu zi și să te arunci într-o lume nouă, să fii flexibil și deschis colaborării cu oameni cu nevoi și abordări diferite de ale tale, cu scopul de a contribui la implementarea unui proiect comunitar, pe care desigur că îl alegi chiar tu. Odată ce ai decis că vrei să faci asta, îți vei găsi o organizație de trimitere și vei începe cu ea căutarea celui mai potrivit proiect. Detalii despre ce presupune mai concret SEV și pașii pe care trebuie să îi urmezi găsești pe www.voluntareuropean.ro. Ceea ce trebuie să reții acum e că merită! Merită să îți acorzi acest lux – al unei perioade dedicate
Impactul voluntariatului ție și dezvoltării tale, în care îți iei viața în mâini, fără să te mai preocupi de costuri de chirie și masă, ci de cum să îți îndeplinești cât mai bine sarcinile din proiect, să aduci o contribuție pozitivă într-o comunitate, în același timp în care îți clădești caracterul, acumulezi competențe noi, experiențe bogate, îți faci prieteni, călătorești și înveți din toate acestea. Așa stând lucrurile, nu văd cum ai mai putea spune NU! Dacă nu mă crezi, găsești povești ale foștilor voluntari SEV tot pe site-ul www.voluntareuropean.ro. Îi las pe ei să te convingă! Ce sfaturi aș avea pentru studenții aflați la început de drum? Încercați toate oportunitățile de învățare și dezvoltare care vă ies în cale. Nu ezitați să mergeți la training-uri, conferințe, schimburi de tineri. Dar mai ales, încercați experiența de a fi voluntari - și în țară, în orașul tău, dar și în străinătate, într-un program de genul SEV. Alegeți un domeniu care vă place, vă pasionează sau vă intrigă, o cauză în care credeți sau un grup de beneficiari pentru care credeți că puteți face ceva util. Identificați apoi o organizație non-guvernamentală care se ocupă de tematica aleasă. Și oferiți-vă voluntari în proiectele lor. Veți descoperi o lume nouă, provocatoare, dinamică, plină de aventuri și culoare, dar și de sarcini și responsabilități, din care cu siguranță veți ieși mai câștigați, mai bogați spiritual, dar și mult mai bine pregătiți pentru piața muncii și pentru viitorul vostru.
Ce organizații studențești cunoaștem? ASSP-UB este o asociaţie reprezentativă a studenţilor în Ştiinţe Politice din Universitatea Bucureşti. Fondată în Aprilie 2003, Asociaţia este independentă politic si nonprofit, fiind condusă de către studenţi, scopul său fiind de de a avea un impact naţional în sfera ştiinţelor politice. ASSP-UB susţine valorile cetăţeniei active prin proiecte create şi implementate cu scopul de a încuraja studenţii în ştiinţe politice, dar şi tinerii interesaţi de problemele ridicate de acest domeniu să se implice activ în societatea civilă. De asemenea, promovează şi stimulează interacţiunile multiculturale prin schimburi de tineri în ştiinţe politice din toată lumea, oferind o bază pentru învăţarea şi cooperarea interculturală.
'Business Organization for Students este o organizaţie studenţească, noguvernamentală, fondată în martie 2001 de către un grup de studenţi cu iniţiativă. Se dorea atunci ca această organizaţie să fie primul pas pentru studenţi spre a-şi construi propriile afaceri, o oportunitate de a acumula know-how-ul necesar şi de a-şi testa ideile într-un cadru real. Astăzi, atât membrii fondatori, cât şi restul alumnilor şi-au creat un drum sigur în lumea business-ului, fiind liderii propriilor afaceri.
Impactul voluntariatului Diana Maria Păiuș Manager Zonal Fundaţia Serviciilor Sociale Bethany, Iaşi Website: www.bethany.ro
Trebuie să mărturisesc încă de la început: experienţa ZENF 2011 a fost una de tipul “am văzut, mi-a plăcut, m-a convins !”. Şi asta încă de la început, când Cristina mi-a povestit cu atât de mult entuziasm ce înseamnă Zilele Educaţiei Non Formale pentru echipa de la LEAP şi pentru toţi tinerii care au trecut deja pe acolo. Fiind o organizaţie care crede în potenţialul enorm pe care tinerii îl au la dispoziţie, era natural ca Fundaţia Serviciilor Sociale Bethany să valorizeze această oportunitate şi să se implice ca partener în eveniment. Susţinem educaţia nonformală în toate formele ei, convinşi fiind de faptul că modelează personalităţi şi dezvoltă abilităţi mai mult decât orice altă experienţă. Credem că tinerii din România trebuie să fie expuşi la cât mai multe astfel de iniţiative, atât de valoroase pentru dezvoltarea lor personală şi profesională. Ştim că pentru a creşte, ai nevoie de ajutor. Cu toţii am trecut prin exact aceleaşi etape. Cu toţii am avut emoţii, cu toţii ne-am pus uneori la îndoială stima de sine sau am simţit nevoia ca cineva să ne ajute să putem depăşi o problemă. Cred că este de responsabilitatea noastră, a celor care au fost ajutaţi să se dezvolte şi să devină oamenii care sunt azi, să dea mai departe din ajutorul oferit. Pe lângă sesiunile de dezvoltare personală oferite tinerilor participanţi la workshop-uri, Fundaţia Bethany a creat în cadrul ZENF 2011
Testimonial Zilele Educației Nonformale
şi o resursă valoroasă pentru cei care doresc să îşi deschidă orizonturile prin voluntariat. Astfel, Ghidul Oportunităţilor de Voluntariat din Iaşi, ediţia 2011, conţine o colecţie de oportunităţi de voluntariat în cele mai importante organizaţii ieşene, pe care tinerii le pot accesa în cursul anului 2012. Publicaţia se găseşte on-line la adresa http://www.bethany.ro/ resurse_pentru_voluntari.html. Aşteptăm cu mare drag o nouă ediţie a ZENf, convinşi fiind de faptul că acolo unde se întâlnesc oameni valoroşi, care pun suflet în tot ceea ce fac, nu va apărea nimic mai prejos decât excelenţa!
Impactul voluntariatului Iulian Olariu Trainer Website: www.iulianolariu.ro
Am început să fac voluntariat încă de sfârșitul liceului când am fost determinat de o veche pasiune din acea vreme (radioul) să descopăr mai multe despre ceea ce îmi place și să mă pregătesc cât mai bine pentru cariera pe care mi-o doream. În primul an de facultate am luat legătura cu AIESEC - cea mai mare asociație internațională ce se adresează tinerilor studenți. Încă suntem apropiați după mai bine de patru ani de voluntariat în care m-am implicat în activitățile organizației în fiecare zi, așa cum mergi la birou și lucrezi pentru obiectivele tale și ale companiei. Aici am avut ocazia să experimentez mai multe domenii printer care Marketing, Vânzări și mai ales Resurse Umane. Cel din urmă m-a atras cel mai mult și astfel am reușit să descopăr cel mai bine ce îmi place să fac și încotro vreau să îmi construiesc viitorul. Acesta este unul din primele motive pentru care recomand oricui care citește acest Ghid de angajabilitate să facă voluntariat. Doar experimentând diverse domenii și proiecte poți găsi acea activitate pe care ai face-o cu mare plăcere la nesfârșit, pentru care să devii pasionat și de care să nu te plictisești niciodată. Știu că asta e întrebare firească pentru mulți tineri, iar gândurile despre ce o să mă fac atunci când am să fiu mare sunt gânduri frecvente chiar și după ce ne-am ales o facultate. Ei bine, din fericire sunt multe organizații studențești în toate orașele țării și recomand o implicare activă, deschisă la
Drumul spre angajare începe cu voluntariat!
nou și pornită să descopere și să experimenteze. Primul meu job după terminarea facultății nu a presupus sămi fac un CV și nici nu a ținut cont de notele pe care le-am avut înainte. Totul a pornit de la ceea ce știam să fac, de la pasiunile mele care și atunci se suprapuneau perfect cu viața profesională pe care mi-o doream. În cadrul AIESEC am avut ocazia să învăț făcând lucruri mai mult decât oriunde. Fiecare zi de proiect era o experiență de învățare. Fiecare obiectiv atins era pentru mine o reușită, iar asta m-a format alături de oameni în care am găsit mereu o sursă de insiparatie. Șanse mai mari la angajare nu înseamnă o vastă experiență teoretică, ci multă atitudine și rezultate despre care să poți povesti la un eventual interviu. Acum, sunt trainer și încerc să transmit mai departe cunoștințe și abilități care să fie de folos în orice activitate. Fac asta pentru mai multe companii din țara noastră cu care colaborez. În paralel, am construit un ONG de care mă ocup împreună cu o echipă extraordinară. Dorim să oferim oportunități de învățare non-formală și de implicare socială tinerilor liceeni din toată țara. Este important să descoperi cât mai devreme că există și alte lucruri de învățat pe lângă ceea ce îți oferă școala și, mai mult decât atât, întotdeauna vom considera voluntariatul un mediu excelent de dezvoltare și descoperire a celui mai bun “eu”. Deși susțin programe de training având ca temă vs. viață
Impactul voluntariatului personală. Consider că ceea ce faci te reprezintă și trebuie să fii același să te bucuri și să îți placă. De aceea, deciziile pe care le luăm acum în cei mai buni ani pentru dezvoltarea noastră sunt cele mai importante și trebuiesc atent cântărite. Implică-te, experimentează, voluntariază, caută ce-ți place și transformă pasiunile tale în oportunități de carieră. Este mult mai simplu decât îți imaginezi. Succes!
Voluntariatul, un prim pas spre dezvoltarea personală
Testimonial oferit de Organizația Salvați Copiii Filiala Timiș
Voluntariatul reprezintă un subiect modern în realitatea de astăzi. Acesta a fost asociat mereu cu latura emoţională a fiinţei umane, aspecte ca şi bunătatea sufletească şi caritabilitatea fiind asociate cu voluntariatul. Multele definiţii dedicate acestui fenomen- „...interes public desfășurat din proprie inițiativă de orice persoană fizică, în folosul altora, fără a primi o contraprestație materială” (Legea Voluntarului, 2006), precum şi domeniile unde
se cere cel mai des a fi voluntar - servicii sociale, protecţia drepturilor omului, protecţia mediului, educativ şi de învăţământ, religios, întăresc ideea amintită anterior. Organizaţia Salvaţi Copiii Filiala Timiş confirmă natura puternic afectivă implicată în munca de voluntariat pe care un număr de peste 50 de tineri voluntari o realizează săptămânal. Astfel, desele întâlniri cu copiii centrelor noastre, la care voluntarii participă benevol, implicarea în activităţile educative, de suport psiho–socio– afectiv, de relaţionare şi timp liber aduc un puternic impact timic în viaţa acestora, o adevărată satisfacţie în a oferi o mână de ajutor, satisfacţie ce aduce cu sine o stare de bine, de mulţumire. Cu toate acestea, implicațiile voluntariatului în viața psihică a tinerilor sunt mult mai profunde. Din experiența noastră de până acum, putem spune că voluntariatul susține și o bogată stimulare a abilităților cognitive ale voluntarilor noștri, întrucât interacțiunea cu copiii beneficiari ai serviciilor organizației aduce cu sine diverse situații care solicită capacitatea de rezolvare de probleme și găsirea unor soluții imediate de către voluntar. Cu alte cuvinte, voluntariatul oferă o mare oportunitate de a pune în practică informațiile dobândite în mediul educației formale, școli, licee, facultăți, de a le exersa și a le materializa, pregătind voluntarul pentru viața profesională care îl așteaptă. Astfel, ușor putem descoperi legătura strânsă dintre educația non-formală și voluntariat, întâlnirea lor fiind posibil a se manifesta în special în câmpul de activitate al ONG-urilor. Prezența noastră la activitățile Zilelor Educației Non–Formale a avut ca și combustibil tocmai acest periplu de idei și o puternică motivație de a ajuta la dezvoltarea personală a tinerilor, elevi sau studenți, informând despre abilitățile, capacitățile, într-un cuvânt satisfacțiile pe care le poate obține voluntarul prin oferirea de ajutor unui copil aflat în nevoie. Mulțumim tuturor voluntarilor pentru efortul necondiționat depus în a schimba lumea!
Impactul voluntariatului George Irimescu Membru fondator Asociația culturală Paspartu
Începuturile unei organizații
Website: www.asociatiapaspartu.ro
Vară, terasă, băuturi reci. Se vorbeşte despre vrute şi nevrute, se salvează economia mondială, se găsesc soluţii pentru încălzirea globală şi parcă s-ar găsi şi câteva explicaţii pentru echilibrul geopolitic mondial. Sunt însă şi acele întâlniri care se termină cu o concluzie, idee aia care îi entuziasmează pe toţi. Nu mai ştii cine a zis-o primul, fiecare a mai avut ceva de adăugat sau obiectat, dar ştii că ţi-a dat de gândit. Şi la următoarea întâlnire povesteşti la ce te-ai mai gândit, ce lucruri ai mai aflat şi, la un moment dat, ideea aia născută nu-ştiu-deunde poate deveni proiectul tău de suflet. În orice caz, fiecare are motivele sale pentru care începe o asociaţie, un proiect, o formaţie, o trupă de teatru sau mai ştiu ce altă activitate. Eu le-am avut pe ale mele, şi le am în continuare. Nu doresc decât şi îţi dau câteva sfaturi pe care nu ţin să le urmezi, ci măcar să te gândeşti la ele: Gândeşte-te bine la aşteptările pe care le ai de la demersul tău, şi vezi care sunt şi aşteptările celor cu care mergi la drum. În primul rând, gândeşte-te la tine şi vezi dacă ceea ce urmează să faci îţi place, te pasionează, îţi este într-un fel de folos pentru dezvoltarea ta. Altfel nu are rost să îţi pierzi timpul cu o activitate în care nu crezi sau care nu îţi serveşte propriei dezvoltări, numai pentru că „dă bine” să faci voluntariat. De asemenea, caută să cunoşti cât mai bine aşteptările colegilor. Şi nu identitatea de aşteptări este neapărat cheia, este poate idealul, ci cunoaşterea lor este suficientă. Odată ce ai reuşit să cunoşti echipa, încearcă să ţii proiectul la un nivel realist. Nu mă înţelege greşit, e foarte bine să îţi doreşti ca el să crească şi să
proiectezi un punct departe unde vrei să ajungă. Dar ritmul în care vei ajunge acolo depinde de posibilităţile echipei. Keep it simple stupid zicea Kelly Johnson şi avea dreptate. Încă un citat, şi vă las în pace: Da Vinci spunea: simplicity is the ultimate sophistication. Încearcă să nu complici lucrurile peste măsură, să nu laşi proiectul să te depăşească. Un proiect suplu şi eficient este mai valoros pentru mine decât unul stufos care nu iese la lumină pentru că e prea mare pentru cei ce l-au pus pe hârtie. Nu te teme de schimbări, gestionează-le. Cu timpul, se poate schimba motivaţia ta. Tu te schimbi până la urmă, şi ajungi să îţi doreşti lucruri diferite de la tine. Se poate schimba echipa. Sau se pot schimba lucruri în echipă, cum ar fi faptul că deodată toti colegii de asociaţie încep să lucreze. Încearcă să faci în continuare ceea ce îţi doreşti într-o formă adaptabilă la schimbări. Totodată, ele trebuie făcute cu atenţie pentru că îţi pot denatura tot proiectul. Sau dacă există contradicţii între membrii asociaţiei pe anumite teme, caută întotdeauna părerea obiectivă a unui cunoscător, chiar dacă el vine din afara echipei. Pentru că nu numai faptul că trebuie făcută o schimbare e o decizie greu de luat, ci şi ce pui în loc. Nu lăsa greutăţile să te descurajeze. Învaţă din ele. Foloseşte-le pentru ca proiectul tău să fie mai bun. Ştiu că sună ca mama clişeelor, dar am văzut suficiente proiecte frumoase răpuse de delăsare şi destul de puţin victorioase pentru că au ajuns acolo unde şi-au dorit. Special pentru asociaţiile culturale – Este foarte important să fiţi la curent cu tot ce petrece în oraşul din care sunteţi. Din motive lesne de înţeles, e greu sa susţineţi o activitate despre care nu ştiţi foarte multe. De asemenea, numai cunoscând în profunzime un fenomen îi poţi identifica nevoile şi poţi îţi poţi dai seama unde este cazul să intervii.
În concluzie, studenţia este o perioadă frumoasă, în care e bine să experimentezi cât mai multe lucruri. Iar o asociaţie îţi dă ocazia asta. Şi dacă ce ţi-am zis te ajută într-un fel, nu pot să mă bucur pentru faptul că cele scrise au fost într-adevăr utile. Spor la treabă!
Learning Environment
Learning Environment Mario Barangea Lector Fundația Calea Victoriei
Am primit acum un an, (aparent din senin) o invitație la ZENf (Zilele Educației Nonformale). Nu știam în acel moment despre ce este vorba. A fost un ”blind-date”. Însă unul care a mers excelent. Știam că o să găsesc acolo tineri interesați de învățare, de cunoaștere, dar nu bănuiam că entuziasmul va fi a doua lor natură. Am zis că invitația (pe care m-am străduit să o onorez maximizat) a venit ”aparent din senin” pentru că, de fapt, ea a fost pregătită de interesul din ce în ce mai crescut pentru (re) descoperirea creativității. Am susținut acolo două ateliere de scriere creativă. Denumirea poate părea pretențioasă dar puterea de expresie a fost mai mare decât impresia dificultății. Într-un atelier de scriere creativă se catalizează capacitățile de spontaneitate mai degrabă decât talentul sau măiestria artistică. Lucrurile acestea din urmă sunt câștiguri vizibile în timp îndelungat, prin exercițiu, nu achiziții de primă instanță. Plăcerea pură a jocului dezinteresat cu cuvintele și expresiile face să iasă la lumină un rest ireductibil de inocență care încă stăruie undeva în adâncul nostru. În ceea ce privește segmentul terapeutic, el este evident încă de la prima ședință. Una este să construim în joacă și altceva să ne construim înăuntrul unui joc. E o diferență clară, sesizabilă imediat. Dacă deja scrieți în diferite forme (jurnal, blog sau chiar proiecte literare) un atelier de scriere creativă nu va putea fi decât benefic. Undeva între teorie și practică, între joc și comunicativitate, atelierele de scriere creativă provoacă prin recomandarea unor lucruri esențiale: lectura creativă în primul rând. Este imposibil ca
Scriere creativă la Zilele Educației Nonformale
cineva să vrea să scrie (bine) fără ca mai întâi să știe să citească (bine). Apoi, prin exercițiile propuse – personalizate, concepute pentru fiecare cursant în parte. Abordarea e destul de liberă cât să îngăduie fiecărui participant posibilitatea de a se povesti pe sine compunând personaje, atribuind stări, imaginând situații. Imaginația e singurul lucru necesar pentru a putea accede înăuntrul unui atelier de scriere creativă. Cuvântul ”creativ” pare să ascundă o realitate misterioasă, pare rezervată unei elite. De fapt lucrurile stau de multe ori exact invers. Imaginația e în posesia oricui. Ea trebuie doar folosită. Problema care se identifică încă de la început este aceea că nu oricine știe cum săși folosească imaginația. Așadar, atelierele de scriere creativă sunt despre ”cum” mai degrabă decât despre ”ce”. Nu ”ce” scriem contează neapărat (pentru că ne ”scriem” pe noi înșine oricum) ci ”cum” facem acest lucru. A scrie nu este, totuși, ceva ușor de făcut. Solicită o migală aparte, e o formă de artă așa cum și pictura, de exemplu, este. Dar finisarea este impregnată de relaxare. Educația nonformală, unde scrierea creativă și creativitatea, în general, își găsesc un domiciliu stabil, mi se pare a fi forma cea mai fericită prin care expresivitatea personală nu se reduce la scheme fixe. Dimpotrivă, acceptarea nivelului propriu și conștientizarea faptului că ce-i posibil e realizabil sunt regulile principale de funcționare. Nu aș vrea să sune ce am spus mai înainte ca și cum educația nonformală ar fi un mecanism impersonal de auto-dezvoltare. Orice set de reguli e viu, în cazul acesta.
Learning Environment Lavinia Chiburte Coordonator Proiecte Centrul de Resurse Publică
pentru
Participare
Website: www.ce-re.ro
„Nu pot să cred că aţi avut încredere să îmi daţi aparatul [de fotografiat] acasă”. Acestea sunt cuvinte ce vorbesc despre a câştiga încredere prin a da încredere la rândul tău, despre cum dai unei persoane care nu are alte instrumente la îndemnă puterea de a se exprima. Cuvintele de mai sus aparţin unui beneficiar al metodei PhotoVoice, metodă cuprinsă în proiectul „Participarea tinerilor prin imagini” ( www.ce-re.ro/ participareatinerilor) desfăşurat de Centrul de Resurse pentru participare publică – CeRe într-o comunitate de rudari din satul Malul Vânăt, comuna Merişani. (jud. Argeș). Ce este Photovoice? Photovoice este o metodă de influenţare şi sensibilizare a decidenţilor la nivel local sau guvernamental prin prezentarea de „fotografii vii” realizate de membrii acelor grupuri defavorizate, marginalizate care nu au deprinderea de a determina introducerea pe agenda publică a problemelor lor şi nici capacitatea de a se mobiliza pentru urmărirea unui interes comun. Această metodă este foarte flexibilă şi poate fi adaptată pentru diverse situaţii (evaluare nevoilor comunităţii, realizarea unei hărţi a problemelor, evaluarea unor programe publice etc.), diverse grupuri şi diverse domenii (mediu, sănătate, educaţie etc.). PhotoVoice şi educaţia non-formală – Mai mult decât o metodă de fotografiere participativă, PhotoVoice are capacitatea de a abilita oameni şi comunităţi. Prin crearea unui spaţiu de discuţie în cadrul comunităţii, creezi un prilej pentru ca oamenii să-şi poată împărtăşi propriile nevoi, dorinţe şi perspective de
PhotoVoice, o metodă de „abilitare” sau cum fotografiile dau voce
viitor, să poată să mediteze asupra problemelor pe care le întâmpină şi asupra unor posibile soluţii. Iar apoi le oferi acestora nişte instrumente prin care pot face auzite, văzute şi conştientizate nevoi şi probleme. Obiectivul acestei metode este de a abilita grupurile marginalizate, de a creşte puterea de advocacy la nivel comunitar prin utilizarea fotografiei participative. Descoperim astfel o nouă modalitate de dezvoltare a comunităţilor defavorizate, marginalizate şi nu numai, prin intermediul fotografiei participative. Doua aspecte sunt importante, fotografia ca mijloc de empowerment şi fotografia ca instrument de advocacy, de participare publică. Aceste două dimensiuni sunt atinse în două dintre etapele desfăşurări metodei PhotoVoice, şi anume: empowerment în procesul de realizare a fotografiilor prin conştientizarea problemelor pe care individul şi sau comunitatea le are, prin dezvoltarea capacităţilor de a identifica o problema şi de a o surprinde în aşa fel încât să fie „vizibilă” şi pentru ceilalţi; instrument de advocacy în partea de expunere publică a fotografiilor şi mesajelor, moment în care autorităţile şi publicul larg iau cunoştinţa de aspectele problematice ale comunităţi, punându-se astfel presiune pe rezolvarea acelor aspecte problematice. PhotoVoice încearcă să aducă schimbări sociale pozitive în comunităţile marginalizate sau minoritare, prin intermediul unor instrumente prin care participanţii să îşi poată susţine şi îmbunătăţi calitatea vieţii. Imaginile utilizate, precum şi cuvintele asociate acestora sunt expuse local, naţional şi internaţional prin diverse mijloace: expoziţie de fotografie, trimitere de cărţi poștale,
Learning Environment mass-media, expoziţii online. Cine este CeRe? CeRe este o organizaţie nonguvernamentală care s-a născut în 2006 din convingerea că participarea publică nu este doar un moft, ci un principiu, care, dacă este folosit în adevăratul sens, poate aduce un câştig important comunităților din țara noastră. Noi avem convingerea că hotărârile despre bunul mers ale unei comunități, fie ea oraş, comună sau chiar țară, trebuie luate de cei care guvernează împreună cu cei care locuiesc acolo. Participarea publică este o nevoie, pentru că nimeni nu are monopolul soluţiilor bune şi nimeni nu este omniscient. Şi credem că participarea este un obicei care se învaţă – atât de cei care iau decizii, cât şi de cei care sunt afectaţi de ele.
Ce organizații studențești cunoaștem? VIP România este o organizație formată exclusiv din studenți implicați, care vor să își dezvolte aici pasiunile și să ajungă să facă din ele o carieră. În cei 13 ani de implicare în domeniul educației, VIP a organizat o serie de proiecte pentru studenți interesați de diverse domenii, oferindu-le șansa de a testa varianta activității și studiului extrașcolar. O educație puternică se bazează pe armonia dintre teoretic și practic, iar VIP asigură contextul favorabil învățării practice, dar completează, în același timp, și cunoștințele teoretice.
Advice este ONG-ul tinerilor creativi care îşi propune să ofere studenţilor mijloacele şi contextul necesare pentru a deveni urmatoarea generaţie de profesionişti din industria creativă. De mai bine de 9 ani organizăm evenimente dedicate studenţilor care aspiră la un loc în industria creativă: de la şcoli de publicitate, strategie şi creativitate - Teach Me, Think Strategy, Creativity Blueprints - la conferinţele deschise unui număr mare de participanţi - Adrev - sau concursuri de grafică Imprint.
Learning Environment Maria Butyka
Asociația A.R.T. Fusion Website: http://www.artfusion.ro
Sloganul de mai sus introduce foarte bine idea bibliotecii vii doarece, aceasta este o metodă educațională care oferă oamenilor oportunitatea de a discuta la nivel personal cu cineva considerat “străin” într-un mod structurat, protejat, într-un spațiu limitat de timp. Toate acestea, fără alte angajamente următoare și luând din aceasta lecții importante de viață. Acest cadru creat al Bibliotecii Vii, este probabil unul dintre motivele pentru care Biblioteca Vie a fost atât de populară oriunde în lume unde a fost organizată, și în special în România. Dar ce este Biblioteca Vie? Biblioteca Vie își propune să atragă atenția asupra acceptării diversității, pentru că, de multe ori, diferențele dintre oameni nu sunt valorificate ca fiind resurse. De cele mai multe ori, aceste diferențe duc la punerea de etichete, crearea de prejudecăți, care, în cele din urmă duc la discriminare, suspiciune și excludere. Așadar, Biblioteca Vie funcționează ca o bibliotecă obișnuită, doar că, în loc de cărți poți împrumuta de pe “raft” persoane reale cu povești de viață care surprind diversitate și dau o altă perspectivă asupra prejudecăților în toate formele ei. Cărțile din biblioteca vie sunt oameni reprezentând grupuri care se confruntă, sau se pot confrunta cu prejudecăți sau stereotipuri (de gen, vârstă, educație, meserie, etnie, rasă, religie etc) și care ar putea fi victime ale discriminării sau
Biblioteca Vie “Un străin este un prieten pe care încă nu îl cunoști!„
fi victime ale discriminării sau excluderii sociale. Sau, în cele din urmă pot fi oameni cu povești care ar da cititorului o experiență unică de învățare în domeniul diversității. Cititorul din cadrul unei biblioteci vii poate fi oricine care este gata să se întâlnească cu propriile prejudecăți și stereotipuri. Este o persoană care iși dorește să petreacă 50 de minute din timpul sau pentru a “citi o carte” de la care câştigă o experiența de învăţare plină de semnificații. În 2009, la inițiativa Asociației A.R.T. Fusion, a fost prima dată când Biblioteca Vie s-a organizat în România într-un spațiu public deschis, având pe rafturi peste 25 de titluri de cărți. Succesul a fost foarte mare. Au participat aproximativ 400 de cititori încântați de metodă. În acest sens, ne-am propus ca în următorii ani să organizam cel puțin 5 biblioteci pe an și să devenim organizație contact pentru metoda - lucru care s-a și întâmplat. Pentru mine, titlurile cele mai interesante ca cititor și organizator de Biblioteca Vie au fost: feministă, deținut, artist, polițist, persoană cu dizabilități, homosexual, țigan, preot. Însă, alte zeci de titluri nemaipomenite poți să gasești în cele peste 25 de biblioteci vii care deja s-au întâmplat și urmeaza să se întâmple în România de la an la an: lesbiană, italian, secui, blondă, funcționar public, pensionar, sportiv, doctor, psiholog, african, muzician, jurnalist, actor etc.
Learning Environment Delia Panait Vicepreședinte Asociația FRONT
Testimonialul unei cărți vii la Zilele Educației Nonformale
Webiste: www.feminism-romania.ro
“Sunt femeie şi asta mă încurcă uneori”, de şi cu Delia Panait. Acesta a fost titlul pe care l-am purtat cu zâmbetul pe buzebuze, dar cu teama că voi fi o carte vie “necitită”, întrucât (în opinia mea) titlul meu era mult mai aproape de un truism, decât de o problemă socială realpercepută de ceilalţi. Teama s-a destrămat încă din primele minute ale expunerii mele pe raftul confesiunilor şi al problematicilor inechităţilor sociale de tot felul. Poate pentru că eram “la prima ediţie”?! Fără falsă modestie, m-am transformat rapid într-un bestseller, iar paginile mele nu au fost doar răsfoite, ci şi subliniate şi conspectate. Capitolul cu cel mai mare succes a fost cel referitor la maternitate şi la raporturile deficitare pe care acest concept le naşte, odată contrapus unor termeni precum: carieră, muncă neremunerată, sacrificiu de sine, aşteptări tradiţionale şi (mai ales) roluri tradiţionale impuse de o societate încă patriarhală. Cititorii mei nu m-au putut lăsa din mână până nu au consumat integral paginile referitoare la experienţele specific femeieşti (naştere, viol, avort, prostituţie, menstruaţie etc.) şi implicaţiile lor socio-politico-medicale, pe care pur şi simplu nu le teoretizareră până atunci, în ciuda faptului că trăiseră zilnic în preajma a cel puţin unei femei.
Ha! să le fi văzut privirile iscoditoare şi însetate de informaţie parcurgând capitolul privind reprezentarea politică a femeilor şi şocul trăit la aflarea veştii că peste jumătate din populaţia ţării (peste 50% femei) este pur şi simplu nereprezentată politic, atâta timp cât avem doar 9% femei în Parlament. Tare le-a mai plăcut intriga referitoare la rolurile de putere şi rândurile care descriau rolul perpetuu-asistenţial al femeilor şi, respectiv, cel de execuţie a deciziilor masculine, despre lipsa de educaţie în sensul autonomiei personale indiferent de gen, despre diferenţele salariale pentru aceeaşi muncă (femeile sunt plătite cu cca. 15% mai puţin – încălcarea principiului: plată egală, la pregătire şi muncă egală), despre cele mai sărace domenii bugetare – educaţia şi sănătate – ca fiind domenii feminizate. Ciudat şi îmbucurător cum lectura asta, care înglobează nu numai alte cărţi sau studii, ci şi experienţe personale, în doar câteva minute/ore poate transforma şi modifica ireversibil percepţii şi prejudecăţi construite în ani de zile de către o societate nefuncţională pentru oricine iese din tiparele hegemoniei masculului alb de categorie socială medie spre superioară....dar despre asta în volumul II.
Learning Environment Ce organizații studențești cunoaștem?
„Biblioteca Vie a fos t c creată și dezvoltată de o organizația daneză “St op the Violence” ca parte a activității pe care organizația o oferea vizitatorilor în cadru l Festivalului Roskilde în anul 20 00. În acest mo me nt, org an iza ția Hu ma n Library este organiza ția oficială ca re su sți ne im ple me nta rea metodei la nivel mo ndial. Pentru organizațiile care doresc să cunoas că mai mu lte despre metodă, pot contacta organizația co nta ct a me tod ei pe ntr u Ro mâ n ia - AR T Fu sio n la art _fusion_romania@ yahoo.co m. Organizația ofe ră gratuit consultanță și un gh id al metodei pentru cei inte resați să i m p l e m e n t e ze m etoda în comunitatea lor.
Asociația Studenților Economiști din România a luat naștere la 24 martie 1998, ca încununare a eforturilor unui grup de tineri de la Facultatea de Relații Internaționale care au dorit să dea posibilitatea studenților să își exprime punctul de vedere, pentru a duce la îndeplinire propunerile lor. ASER dorește să aducă o rază de schimbare în societate, să dea posibilitatea studenților de a se exprima, de a se dezvolta, de a se informa mai mult, iar membrii asociației sunt un exemplu de încredere în voință, în inițiativă, în dorința sincera de a schimba ceva. Asociaţia Studenţilor din Universitatea Bucureşti (ASUB) este organizaţia studenţească de reprezentare constituită legal la nivel de universitate, formata din alte 14 organizații din UB si recunoscută de către forurile superioare Din momentul naşterii, 17 mai 1999, scopul ASUB este de a reprezenta toţi studenţii Universităţii din Bucureşti cu preponderenţă pe partea sindicală. ASUB realizeaza si promoveaza actiuni cultural civice ale studentilor, iar in ultimii ani si profesionale.Unele dintre proiectele ASUB sunt ASUBFest, ASUBSportFest si dezbateri/conferinte pe diverse teme.
Learning Environment Ana-Maria Doboș Responsabil Relații Publice Centrul de Informare Profesională, Orientare în Carieră și Plasament Universitatea ”Alexandru Ion Cuza” din Iași
Scriere academică
Website: https://cariera.uaic.ro/
Participând la Zilele Educației Nonformale din Iași din partea Centrului de Carieră al Universității ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași (CIPO), am fost provocată de organizatori să propun o temă care să facă legătura dintre educația formală și cea nonformală. După ce am analizat mai multe experiențe avute cu studenții atât în mediul formal al seminariilor de la facultate, cât și în mediul nonformal, dar și experiența mea recentă de student, am încercat să prioritizez nevoile lor atunci când vine vorba de competențe transversale. Mai mult, corectând teme ale studenților din anul I realizate în cadrul unor seminarii, am observat că aceste informații nu sunt transmise din liceu și devin o parte esențială a schimbării odată cu trecerea de la liceu la facultate. Așa am ajuns la ideea susținerii unui seminar de scriere academică, numit ”Ce să știi ca să scrii”. E important pentru studenți să știe să scrie corect nu doar pentru că le asigură o notă mai mare la un seminar sau altul, ci și pentru că îi ajută să transmită mult mai ușor informațiile la care de multe ori muncesc foarte mult. Atât modul în care este structurat conținutul, cât și forma îi ajută să își ”vândă” ideile. De multe ori, forma se dovedește a fi la fel de importantă ca și conținutul, fiind practic ”ambalajul” ideilor, pe care îl pot face mai mult sau mai puțin atractiv. Și de ce să nu îl facă atractiv pentru profesori, tinând cont că acest lucru este foarte simplu dacă respectă o serie de reguli?
Îi sfătuiesc pe studenți să învețe să scrie corect academic încă din anul I de facultate, atât la nivel de structurare a ideilor, cât și la nivel de formă pentru că pe măsură ce practică principiile de scriere academică, acestea vor deveni din ce în ce mai ușor de utilizat și le vor putea extrapola și în alte activități, atunci când vor avea de redactat alte tipuri de documente (cum ar fi articole, rapoarte sau proiecte). În plus, cu siguranță vor avea un avantaj nu doar la lucrările de seminar, ci și la redactarea articolelor științifice, a lucrării de licență sau a celei de dizertație. Subiectul este cât se poate de formal și într-adevăr a fost o provocare să țin un astfel de seminar în cadrul ZENf. Am folosit metode și exerciții specifice educației nonformale, ținând cont că acestea ajută la sedimentarea cunoștințelor transmise. Pentru că timpul a fost scurt, nu am urmărit formarea de abilități, ci fixarea unor informații esențiale: ce etape urmăm atunci când redactăm o lucrare academică, cum ne alegem tipul de lucrare și subiectul, cum ne documentăm, cum structurăm conținutul, cum scriem notele de subsol și bibliografia și cum tehnoredactăm o lucrare academică. Astfel, pentru că oamenii învață mai bine făcând decât ascultând, am propus o serie de activități din zona nonformalului și am reușit (după cum au indicat și feedback-urile primite) să fixăm aceste informații esențiale.
Learning Environment Andreea Dobre Trainer Asociația Timișoara.ro Website:
TRAINING. Este cuvântul pe care l-am auzit prima dată în anul 1 de facultate și, tot atunci, am avut ocazia să și înțeleg ce înseamnă. Până în acel moment – 2004, toamnă, experiența îmi arăta că educația se limita la mersul la școală și studiul individual, în majoritatea timpului, iar, ocazional, întâlniri cu câțiva colegi pentru a elabora un proiect sau referat „la comun”. După participarea la primul training am știut că pe acest drum vreau să îmi bătătoresc propria cărare: așa vroiam să învăț și, mai mult, așa vroiam să îi învăt și pe alții... Așa că, am devenit trainer. Meseria de trainer (formator, denumirea oficială încadrată în COR) a apărut oficial în România în anul 2000 și, din acel moment și până în prezent există peste 40.000 de posesori de certificat de formator gata să livreze module de educație nonformală, care să completeze și să aducă plus valoare educației școlare, universitare și să întregească peisajul „life long learningului” (educației pe tot parcursul vieții – concept dezvoltat în România odată cu adoptarea Sistemului Bologna). Acum, în vremurile în care trăim și în viteza cu care ne mișcăm, educația non-formală este, din perspectivă personală, una dintre cele mai eficiente căi de dezvoltare personală și profesională. Mă bucură faptul că tot mai multă lume vorbește despre acest subiect și că tot mai multe persoane aleg să învețe ceva nou, ori să își dezvolte o competență, într-un alt fel.
Training
Acest „altfel” a fost îmbrățișat și de cei de la LEAP, care prin eforturi voluntare, dedicație și mult profesionalism, încearcă să aducă educația non-formală mai aproape de tineri, organizând ZENf (Zilele Educației Non-formale) în 4 orașe din țară. Experiența participării la prima ediție ZENf, la Timișoara, în calitate de trainer, m-a făcut să continui să cred că „tinerii din ziua de azi” nu sunt indiferenți și dezinteresați de propria lor dezvoltare, ci, de cele mai multe ori, metodele prin care aceștia ajung la nivelul de competențe dorit nu sunt potrivite și atractive. Consider că fiecare om are propriile mecanisme optime de învățare și dezvoltare, din acest motiv încurajez atât tinerii cât și persoanele trecute de vârsta studenției să încerce să-și descopere propriile metodele de cultivare a competențelor și abilităților dorite, poate educația non-formală e una dintre ele... Cred că pentru un student este important ca pe lângă educația formală pe care o primește prin intermediul facultății, să caute să participe la cât mai multe sesiuni care au la bază metode și tehnici de educație nonformală pentru că cele două forme în nici un caz nu se exclud una pe alta, ci sunt complementare și ajută la formarea complexă a studentului, la mai multe nivele și pe mai multe planuri.
Learning Environment Liviu Gajora ARDOR Asociația Română de Dezbateri Oratorie și Retorică
Fără teamă, despre vorbitul în public și educația nonformală
Website:
Ne-a făcut o plăcere deosebită să ne implicăm în ZNEF 2011, nu doar pentru că ARDOR (Asociația Română de Dezbateri Oratorie și Retorică) are deja o tradiție de colaborare cu LEAP, ci și deoarece credem că educația nonformală merită mai multă atenție în România. Mai mult, suntem de părere că abilitățile pe care le promovăm pot fi de folos tinerilor într-o multitudine de situații. Unul dintre foștii membri ai asociației, Viorel Murariu, obișnuia să spună că „școala ne învață să citim și să scriem, însă nimeni nu ne învață să vorbim și să ascultăm”. Dezbaterile au ca scop tocmai transmiterea acestor abilități, din ce în ce mai importante într-o lume în care a identifica informația relevantă și a „te vinde” într-o manieră convingătoare tind să devină din ce în ce mai importante, indiferent de domeniul de activitate ales. Am început să mă implic în programul de dezbateri chiar de la începutul liceului și am continuat implicarea și în facultate. Educația nonformală primită în ARDOR m-a ajutat nu doar să îmi dau seama în ce domeniu vreau să activez (comunicare), ci și să profit de oportunități unice în acest domeniu. Am fost participant și arbitru la competiții de dezbateri, am fost participant și susținător de traininguri și m-am implicat în organizarea diferitelor proiecte de dezbateri online și offline derulate de ARDOR de-a lungul anilor. În toate aceste interacțiuni am avut ocazia de a cunoaște persoane
extraordinare din domeniul educației, al jurnalismului și al societății civile. Oamenii pe care îi poți întâlni în comunitatea de dezbateri sunt oameni atrași de aceleași valori pe care le promovăm: capacitatea de a argumenta corect și convingător, gândirea strategică, dar și abilitatea de a reacționa spontan, puterea de a vorbi în public și de adaptare la reacțiile audienței. Toate aceste lucruri se regăsesc într-o formulă coerentă în dezbaterile pe care le promovăm și le încurajăm și au un efect benefic atât în cadrul competițiilor, pentru tineri elevi și studenți, cât și în cadrul evenimentelor publice, pentru publicul larg. Poate tocmai pentru că vedem activitatea noastră ca un amalgam al trăsăturilor enumerate, încercăm să „strecurăm” în trainingurile de vorbit în public și elemente de argumentare și gândire strategică. Credem că tinerii trebuie să știe să se prezinte nu doar convingător, ci și onest, nu doar cu stil, ci și cu idei. Sper că de la an la an ZENf va continua să crească, iar educația nonformală va continua să își manifeste prezența atât de necesară.
Learning Environment Zoran Popovici co-founder EDUKUBE trainer CAD Website: http://edukube.org/
Evoluția jocului Jocul există în societatea noastră de mii de ani, însa prezentul nostru este unul special pentru acest mediu de exprimare. Suntem martori la o schimbare a felului in care evoluează jocul în societate. Evoluția tehnologiei IT a produs o mutație a jocului de la ritualul organizat în grupuri mici adunați într-un spațiu fizic la activitatea unui individ într-o rețea unde colaborează mii de persoane fără bariere fizice. De la șah la Call of Duty și Farm Ville, jocul își depășește rolul de comunicare și interactiune sociala. Nu este de mirare că o idee simplă prezentată sub forma unui joc poate să induca o experiență placută de ne uitat. După perioada copilăriei, jocului i-a fost atribuit timpul de la sfărșitul unei săptămâni de lucru, devenind astfel o evadare din realitate, o lume opusă realitații cotidiene. De la hartie și piese de lemn jocul a evoluat la leduri și procesoare, a devenit un mediu de exprimare artistic și un loc pentru experimente sociale, economice și educationale. În prezent jocul a depașit limitele camerei adolescenților și a devenit pe de o parte un experiment de avangardă în arta contemparană dar și o unealtă profesională în studile economice și în instituțile de învățământ.
De ce Game Designer?
Game designer-ul și procesul de game development Game developmentul ca proces complex de creare, programare și prezentare interactivă a ajuns să depășească limitările textului scris, a filmului sau a teatrului. Un joc îți permite nu numai să descoperi o poveste dar îți dă posibilitatea de a determina modul în care interacționezi cu lumea pe care o descoperi și jucătorul este cel care decide căt de violent sau pașnic face acest lucru. În ultimii ani am fost martori la evoluția limbajelor de programare în unelte care permit game designer-ului libertatea de exprimare, posibilitatea creării unui mediu vizual complex și aplicarea unor reguli fizice reale sau fantastice asupra acestui mediu. Cu aceste unelte game designer-ul are rolul de a creea o poveste captivantă într-un mediu virtual cu fizică reală, atribuind gamer-ul două roluri, al eroului virtual pe care îl controlează precum și cel al regizorului care prezintă povestea. În cazul jocurilor fără o poveste, jucătorul este cel care are această sarcină de a umple golului lăsat de lipsa poveștii. Prima dată cănd a-ți jucat Tetris, care a fost povestea voastră care v-a făcut să ajungeti la nivelul următor? Dacă bursa de valori este susținută de teorii avansate în economie, dezvoltarea unui joc se face pe baza unui set teoretic de regului numite game mechanics. Aceste reguli au rolul de a
Learning Environment face un joc atractiv și captivant prin declanșarea unor stimuli de la nivel fizic la cel psihologic. Game mechanics sunt blocurile colorate care formează scheletul unui joc și reprezinta modul în care se configureaza relația dintre joc și gamer. Game design, mai mult decăt petrecerea timpului liber Suntem martori nu numai la o evoluție a jocului ca și unealtă dar și a modului în care acestea interacționează cu viața noastră cotidiană. Jocurile ne afectează modul în care ne comportăm cănd ieșim la un bar vineri seara (FourSquare), cum ne atrenăm pentru un maraton (Nike +), ne ținem contabilitatea sau învățăm o limba străină. Ce am considerat la un moment dat ca find o activitate de timp liber devine un mod în care interacționăm cu lumea care ne înconjoară.
Maria Lazăr Freelance Trainer
EcoArt
Dacă nu aș fi înțeles că o minte curioasă este motorul celor mai frumoase experiențe de viață, probabil nu m-aș afla acum în situația de a mulțumi tuturor subiectelor curiozității mele: oameni, orașe, civilizații, culturi și sentimente. Sunt recunoscătoare că am avut ocazia de a deprinde câteva instrumente care mi-au permis să mă apropii creativ de aceste subiecte și să le ofer forma pe care a avut-o sesiunea EcoArt de la ZenF 2011, iar aceste instrumente au fost consolidate în cadrul anilor de frecventare cu regularitate a mai multor evenimente de educație non-formală. Pentru mine, participarea cu un atelier în cadrul Zilelor Educatiei Nonformale este atât modul meu de a susține un eveniment național dedicate acestei forme de educație, dar și oportunitatea de a interacționa cu persoane dedicate domeniului și de a oferi participanților la atelier satisfacția timpului folosit în scopul dezvoltării lor. Dacă inițial prezența mea la cursuri non-formale se datora temelor abordate, despre care nu auzisem la facultate sau nu
Learning Environment avusesem ocazia să citesc literatura de specialitate (mă refer la perioada 2004-2006), odată cu absolvirea modulului de Master NLP îmi clarificasem și interesul pentru educația adulților și am înțeles că succesul în orice carieră comportă aspectul educației pe parcursul întregii vieți. Din fericire, experiența de lucru în 2 multinaționale care aveau platforme de educație și dezvoltare cu incredibil de multe cursuri online adresate mult cunoscutelor “soft skills”, a reprezentat oportunitatea de ma familiariza cu cele mai cunoscute tendințe în domeniu. Atribui cel mai important rol pe parcursul educației mele tot curiozității care m-a determinat să mă apropii și de alte arii curriculare și astfel, am avut parte de experiențe de lucru în mediul IT sau financiar, deși sunt licențiată în filologie. Referitor la creativitate, cred că între “creative writing” și scrierea de cod într-un limbaj de programare sunt mai multe asemănări decât deosebiri. Iar modul la care am început să percep importanța frumosului se extinde la toate nivelurile creației, indiferent de domeniul în care se manifestă. Astfel, am ajuns să apreciez materialele diverse care pot servi ca suport de lucru pentru creația artistică, iar în acestă perioadă a preocupărilor pentru mediu și protejarea lui, mi s-a părut firesc să fac tranziția dintre posibilitatea de a aduce frumosul în viața de zi cu zi, utilizând materiale aflate deja la îndemâna oricui. Pornind de la simpla hârtie reciclată, se pot realiza obiecte artistice surprinzătoare și cred că am reușit să transmit participanților la EcoArt impulsul de a privi într-un mod creativ materialele care îi înconjoară și de a le reutiliza în scop artistic. Cred că de fapt, dincolo de a fi un privilegiu, arta secolului nostru este atât accesibilă, cât și ușor de accesat. Arta poate presupune doar cunoștințe elementare, în aceeași măsură în care și unele proceduri tehnice complexe pot genera obiecte artistice. Astfel, cu cât un artist se percepe pe el ca imaginativ, flexibil, inventiv și raportarea la mediul său artistic și la produsele sale artistice va avea o bază creativă. Dar, întradevăr, consolidarea motivației de a crea este probabil o
provocare, pentru că fără investirea propriilor valori, și a unor afinități emoționale, nu se fundamentează intenția artistică. Ca rezultat, în contextual actualelor provocări de adaptare la un mediu în continuă schimbare, arta poate oferi alternativa
Ce organizații studențești cunoaștem? BEST (Board of European Students of Technology) este o organizaţie internaţională pentru studenţii la universităţi tehnice europene, înfiinţată în 1989 la Berlin cu scopul de a facilita comunicarea şi dezvoltarea studenţilor europeni prin educaţie complementară. În 30 de ţări există 90 de grupuri locale BEST în universităţi tehnice, grupuri care creează o reţea de studenţi inovativă, bine organizată şi puternică. În România, BEST este reprezentată de grupurile locale din universităţile tehnice din Brașov, București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara. LSAC( Liga Studentilor din Facultatea de Automatica si Calculatoare ) este o organizaţie non-guvernamentală, apolitică, membru fondator al UNSR. ce are ca scop principal reprezentarea drepturilor şi intereselor studenţilor prin mijloace specifice şi prin reprezentanţii săi în diferitele foruri din Facultatea de Automatică şi Calculatoare şi din Universitatea Politehnica Bucureşti. Liga Studenților din Facultatea de Automatică și Calculatoare, derulează împreună cu Facultatea și cu Universitatea programe destinate studenților, obiectivul său primar fiind dezvoltarea profesională și personală a acestora.
Learning Environment Alina Tudorache Trainer & Coach NLP Președinte Association of NLP Generator
Colaborare in cadrul Zilelor Educatiei Nonformale In 2011 am proiectat parti ale unei noi arhitecturi de training si activitati bazate pe Programare Neuro-lingvistica. Zilelor Educatiei Nonformale in Iasi au reprezentat una din oportunitatile anului 2011 de a oferi un cadou pentru toti aceia interesati de educatia nonformala si de Programare Neuro-lingvistica, in plan local. ZENf a venit in intampinarea nevoilor mele de a livra doua programe unice in Romania si de a obtine un prim feedback al acestora. Repatterning Trust through Time-Line Š si Organizational EntitiesŠ, cele doua sesiuni sutinute, orientate catre schimbare personala si profesionala, au adus un feedback colaborativ, un follow-up integrat in Association of NLP Generator. Propria mea experienta cu educatia nonformala si cum m-a ajutat in dezvoltarea carierei Primul impact cu educatia nonformala l-am avut cu 8 ani in urma, in cadrul programului NLP Professional Start, certificat de MindMaster si Austrian Training Center. In timp, am urmat diferite etape de formare NLP, am intalnit stiluri diferite de practica NLP si experimentat technicile NLP printre oameni care m-au incantat.
Programare Neuro-lingvistica (NLP)
In prezent, sunt Trainer si Coach NLP, certificat national si international, cat si cercetator in domeniul aplicatiilor NLP. Am sustinut training-uri NLP open si in-company, am initiat grupuri de intalnire si dezvoltare prin tehnici NLP, in Romania si in Franta si am participat ca trainer in cadrul diferitelor evenimente de educatie nonformala in tara, precum ZENf si Laboratorul de Educatie Nonformala.
Learning Environment Traian Bossenmayer Trainer & Coach
Pentru mine educaţia non-formală a fost întodeauna mult mai atrăgătoare decât cea formală din simplul motiv că prima îmi oferă mult mai mare libertate de alegere în funcţie de interesul propriu. În timpul şcolii am avut un real dezinteres pentru tot ce însemna studiu în sistem, simpla idee de obligativitate mă demotiva suficient de mult încât să nu încerc să fiu mai mult decât mediocru. Într-un mod paradoxal, în ciuda acestui dezinteres, mi-am ales o profesie în care învăţarea şi curiozitatea joacă un rol central. Sunt consultant, trainer si coach si lucrez de aproximativ şapte ani în acest domeniu al dezvoltarii potenţialului uman în context organizaţional. Mi-am început cariera în domeniul resurselor umane ca recruiter într-o companie de consultanţă internaţională. Ştiam extrem de puţine lucruri despre acest domeniu când am fost la interviu, motivaţia mea pentru alegerea acelei companii fiind cu totul alta. Am găsit însă un cadru liber în care mi s-a oferit şansa să învăţ în primul rând din experienţă. Au urmat după aceea mai multe joburi ca specialist de resurse umane şi ulterior m-am orientat şi către training. Coachingul a apărut mai târziu, dar mi s-a părut încă de la început un lucru extrem de familiar. Familiaritatea venea probabil din aceeaşi valoare care m-a atras şi către educaţia nonformală, aceea a urmăririi în primul rând a autonomiei. individuale. Am început să folosesc din ce în ce mai mult coachingul ca instrument de schimbare atunci când am realizat că pot crea cu ajutorul lui tocmai acel spaţiu de învătare flexibil, permisiv şi poate cel mai important non-directiv care m-a ajutat şi pe mine de atâtea ori în dezvoltarea proprie.
Educația nonformală și coachingul Un model cunoscut în teorie în care se vede cel mai bine, din punctul meu de vedere, diferenţa dintre educaţia non-formală şi cea formală este cel al lui Kolb (1984) cu cele patru stadii de învaţare: trecerea printr-o experienţă concretă, observarea și reflecţia, formarea unor concepte abstracte şi testarea lor într-o situaţie nouă. Dacă în educaţia formală se pune accent în primul rând pe experienţa și formarea (predarea) unor concepte abstracte, în educația non-formală accentul se pune şi pe reflecţie și experimentarea acestor concepte într-un context nou. Şi tocmai în cadrul acestor două etape transformarea, învaţarea este una autentică, puternică si completă pentru individ. Coachingul vine ca o completare normală pentru că un coach lucrează exclusiv cu cadrul de referinţă al clientului, cu propria percepţie asupra realităţii şi se orientează spre viitor, spre planificarea unor experienţe viitoare într-un context nou care provoacă zona de confort a acestuia. Pentru cei care doresc să urmeze cariera de coach, există o serie de programe de formare care trec prin toate tehnicile de bază până la etapa de certificare. Durata poate să varieze de la 6 luni la 1-2 ani în funcţie de cât de rapid alege fiecare cursant să parcurgă etapele de formare. În România există 2-3 şcoli de profil, alte opţiuni fiind Anglia, Franța, Germania. Pe langă aceste aspecte tehnice cred însă că mai este un detaliu despre care se vorbeşte mai puţin, dar care este extrem de important. Lucrul cu propria persoană pentru un coach ar trebuie să fie, pe langă formarea propriu-zisă, o preocupare constantă. Forma în care fiecare alege să o facă poate să difere, de la sedinţe de coaching, terapie, la supervizare, însă aceasta trebuie să existe pentru că un coach care nu este obişnuit să lucreze cu propriul cadru de referinţă, să-şi provoace propria zonă de confort, cu siguranţă va avea dificultăţi în crearea unei relaţii de lucru sănatoasă, lipsită de jocuri și agende ascunse cu clientul.
Learning Environment
Mădălina Buzdugan Vicepreședinte PR & Marketing Training People Association
De-a lungul timpului, vorbitul în public a reprezentat o teamă eternă a celor din jur, de la simpla prezentare a temei în fața clasei până la discursurile în fața echipei conduse, de la postura de student neîncrezător în sine până la funcția de reprezentant al unei companii. Motivele? Dintre cele mai diverse, cele mai cunoscute fiind teama de a te face de rușine în fața altora, frica de necunoscut și întrebările ce pot ieși de acolo, emoțiile de nestăpânit sau timiditatea exagerbată. Tot de-a lungul timpului, am învățat că nu există limite în afara celor pe care ni le impunem singuri, iar un nod în gât și-o pulsație rapidă a stomacului nu reprezintă nimic în fața provocării supreme de a vorbi în public. Pot fi, fără doar și poate, praguri pe care le treceți, de fiecare dată cu mai mult curaj și fruntea sus, câteodată împiedicându-vă, dar mereu încercând. Povestesc mereu în trainingurile pe acest subiect cum exersarea unui discurs înaintea livrării sale face minuni sau cum un zâmbet și-un moment scurt de pauză aduce vorbitorul înapoi pe subiect. De asemenea, utilizarea corectă a limbajului trupului, înțelegerea gesturilor sau a posturii folosite, alături de atitudinea deschisă și adaptată momentului sunt elemente ce vă aduc mai aproape de succes. Toate acestea nu reprezintă nimic fără voință și dorința de a fi mai bun în fața altora. O dată luată această decizie, următorii pași vor fi evidenți – participarea la un training pe public
Vorbitul în public, tărâmul nimănui
speaking, asumarea unei simulări de discurs, exersarea și personalizarea stilului de vorbire. E un proces frumos de creștere, ce vă va face să vă descoperiți și altfel decât până acum și veți putea să vă puneți în valoare atuurile dobândite în trecut. Apoi, o dată cu feedbackul primit, vorbitul în public va fi din ce în ce mai puțin o frică și-o nebuloasă și din ce în ce mai mult o oportunitate de exprimare și dezvoltare. Trebuie doar să vă doriți să fiți mai buni, restul vine de la sine.
Learning Environment Training People Assoociation
”În aprilie 2011 m-am aşezat în faţa calculatorului şi am început să scriu un articol pe blog. În articol scriam de dorinţa de a îmbunătăţi piaţa de training din România împreună cu alţi traineri pasionaţi de ceea ce fac. Ne-am întâlnit prima dată, ţin minte şi acum, pe 16 aprilie 2011, 20 de oameni la o cafea şi am început să punem lumea la cale. După întâlniri săptămânale de pus la punct ce vrem şi cum vrem să facem, în august am dobândit şi personalitate juridică. Training People e o comunitate de traineri uniţi de dorinţa de a îmbunătăţi training-ul şi trainerii din România. Planurile noastre imediate sunt legate de crearea unui program de Formare de Formatori care să sprijine dezvoltarea celor ce doresc să devină traineri extraordinari, care au în plan să îşi dezvolte o carieră în domeniu. De asemenea, ne dorim să creştem şi să atragem mai mulţi traineri pasionaţi de ceea ce fac, să fim o platformă de sprijin, resurse şi comunicare pentru şi între trainerii din România. Suntem un ONG care va crește o dată cu implicarea din ce în ce mai activă a celor pasionați de training și suntem deschiși la sugestii și critici. Ne găsiți pe site(www.trainingpeople.ro) și pe Facebook. (www.facebook.com/TrainingPeopleAssociation), suntem mereu dornici de o discuție interesantă pe o temă comună precum trainingul.” Crina Pentelychuk fondator Training People Association
Learning Environment Un loc comun numit educație nonformală Oana Moșoiu Trainer, voluntar, profesor, mamă Website: www.trainingulmeu.ro
Sunt întrebată de multe ori despre cum am reușit. Răspunsul meu este simplu - am început de foarte devreme să mă implic în diverse activități. Voluntariat, activități plătite, experiențe cu învățături. După un timp, și nu mult, aceste experiențe s-au consolidat, s-au integrat și au început să rodească precum un vlăstar altoit pe un trunchi de copac. Deschiderea oferită de situațiile în care funcționam m-au dus către alegeri valoroase și iată-mă ajunsă într-un context mai organizat, de unde am avut ocazia să particip, pentru prima dată, la un training internațional. Acesta a fost primul contact cu educația nonformală ca și concept, dar și experiență în același timp. Așa am realizat că tot ce făcusem anterior acestei experiențe fusese tot educație nonformală, alteori informală, însă sigur mă ajutase să învăț lucruri care, în alt context, nu mi-ar fi fost accesibile. Comunicarea facilă cu cei din jur și în public, intersecția cu oportunități de călătorie, de lărgire a orizontului cultural și de schimbare a perspectivelor de viață, interacțiunea cu oameni foarte diverși, din spații culturale diferite, cu experiențe de excepție din care am avut de învățat, oportunitățile de a face efectiv lucruri, de a fi implicată în realizarea unor proiecte, provocarea de a le face să fie reușite... acestea sunt lucrurile pe care le-am câștigat și pe care încă le câștig încă, zi de zi, la alt nivel acum, dar neîndoielnic rezultate ale educației nonformale
căreia am ales, la un moment dat, să mă dedic și să petrec un timp din viața mea. Din fericire, în paralel evoluția mea profesională s-a orientat, nu întâmplător, spre educația formală, universitară. Le spun studenților mei, atunci când îi îndrum spre explorarea educației nonformale, că a avea experiențe de acest fel înseamnă a mai urma o facultate. Uneori chiar și două. Doar astfel pot exprima intensitatea și complexitatea învățării pe care o „trăiești”, iată expresia cea mai potrivită pentru a descrie educația nonformală – o învățare trăită. Doar în acest context poți muta concepte din teoretic în practic. Luarea deciziilor, echipă, proiect, cooperare și competiție, emoția reușitei, bucuria succesului, împlinirea personală pe care o trăiești cu fiecare activitate încheiată cu bine – iată ecosistemul emoțional și spiritual al educației nonformale. Totul este servit cu maximă concentrare, cu focalizarea tuturor energiilor creatoare, cu exprimarea potențialului personal și cu explorarea capacităților despre care habar nu aveai că le deții. E un malaxor în care sunt mixate cunoștințe diverse, căpătate de cine știe unde și care aici își găsesc relevanța și pot face diferența. Un melting point în care toate acumulările anterioare capătă sens. De asemenea, în mod surprinzător poate, dar înseamnă și o dinamică fizică extraordinară, călătorii, umblat, mers, plecat, ajuns. Și iar plecat. Știu că mie educația nonformală mi-a dat o carieră și poate o viață dincolo de proiectul de start-up cu care plecasem la drum, ca adolescentă. Iar acest lucru s-a întâmplat pentru că la un moment dat, când mi-a apărut o oportunitate în cale, am făcut alegerea de a urma acea oportunitate. Vă doresc să aveți ochii deschiși, mintea trează și o dorință vie de a vă face simțită prezența în această lume.
Cetățenie activă și incluziune socială
Cetățenie activă și incluziune socială Policy Center for Roma and Minorities
Parteneriatul strategic dintre Policy Center for Roma and Minorities și LEAP a început cu ocazia organizării celei de-a doua ediții a Zilelor Educației Nonformale (2011) și s-a concretizat ca urmare a împărtășirii unei viziuni comune asupra relevanței educației nonformale în îmbunătățirea situației membrilor grupurilor marginalizate social. Policy Center for Roma and Minorities este o organizaţie non -guvernamentală, non-profit, de tip think-tank, înfiinţată în România în anul 2008, care acţionează în vederea soluţionării problemelor legate de incluziunea socială a romilor şi a celorlalte minorităţi etnice.
Parteneriatul strategic dintre Policy Center for Roma and Minorities și LEAP a început cu ocazia organizării celei de-a doua ediții a Zilelor Educației Nonformale (2011) și s-a concretizat ca urmare a împărtășirii unei viziuni comune asupra relevanței educației nonformale în îmbunătățirea situației membrilor grupurilor marginalizate social. Policy Center for Roma and Minorities este o organizaţie non -guvernamentală, non-profit, de tip think-tank, înfiinţată în România în anul 2008, care acţionează în vederea soluţionării problemelor legate de incluziunea socială a romilor şi a celorlalte minorităţi etnice. De peste un an, Policy Center a deschis în Școala Generală nr. 136 un Club de Educație Alternativă în cadrul căruia pilotăm metode de educație n o n f orm a l ă în v e d er ea îmbunătățirii performanței școlare și a reduceri i abandonului școlar în rândul copiilor din zona de ghetou Aleea Livezilor (Ferentari). Dincolo de a adresa probleme structurale, Clubul de Educație Alternativă se bazează pe o abordare inovatoare prin crearea unui spațiu creativ și sigur pentru copiii din ghetou. Considerăm că educația nonformală le permite copiilor să devină conștienți de abilitățile și talentele lor, să înțeleagă și să interiorizeze alternative la viața de ghetou și să interacționeze cu modele umane care să-i inspire în parcursul personal și profesional ulterior (mentorii și voluntarii din club dar și personalități precum Damian Drăghici, Melania Medeleanu, Alexander Nanau, Virgil Stănescu etc).
Cetățenie activă și incluziune socială Printre activități, remarcăm eficiența sportului în a facilita comunicarea cu membrii comunității. Sportul ca formă de incluziune socială este un instrument insuficient valorificat în momentul de față în România în ciuda rezultatelor pozitive dovedite în timpul intervenției Policy Center în zona de ghetou. Printre activități menționăm și cursuri de streetdance și dansuri clasice, teatru, muzică, fotografie, educație financiară, filmare care condiționează participarea copiilor la lecții de matematică, limba română și engleză. Acest cadru oferă numeroase oportunități copiilor din grupuri marginalizate creând posibilitatea unui parcurs profesional care ia în considerare abilitățile și talentele copiilor. În cadrul ZENf 2011, Policy Center a colaborat în organizarea a două evenimente – Biblioteca Vie și Expoziția photovoice Dincolo de Ghetou. Expoziţia a surprins prin intermediul imaginilor viaţa de zi cu zi a copiilor din zona de ghetou din Ferentari subliniind contrastul dintre mediul în care aceşti copii trăiesc şi activităţile în care sunt implicaţi în cadrul Clubului de Educaţie Alternativă. Expoziţia a avut ca piese centrale imagini realizate de 11 copii de la Clubul de Educaţie Alternativă în timpul cursului de fotografie coordonat de tânăra fotografă Alisa Tarciniu. Pe durata cursului, copiii au primit aparate de fotografiat cu ajutorul cărora au surprins imagini din ghetou, imagini ale existenței lor zilnice. Această inițiativă a fost realizată cu sprijinul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, Roma Education Fund și a Comisiei Europene prin intermediul Campaniei REACT. Cu ajutorul LEAP, fotografiile au fost expuse în toate orașele în care s-au desfășurat Zilele Educației Nonformale (București, Iași, Timișoara și Cluj). Contribuția Policy Center în organizarea Bibliotecii Vii în București a constat în implicarea unui grup de beneficiari ai Clubului de Educație Alternativă din Ferentari. Aceștia au împărtășit experiența de a trăi într-o zonă de ghetou și modul în care educația nonformală îi ajută șă-și depășească condiția și să facă reale progrese profesionale.
Colaborarea cu LEAP nu s-a oprit însă aici. Ne exprimăm gratitudinea pentru eforturile realizate de membrii echipei LEAP de a strânge jucării pentru copiii din Ferentari cu ocazia Crăciunului. După un an de intervenție în Școala nr. 136 am reușit să mai deschidem două cluburi în alte școli din zonă și poate indicatorul cel mai clar al efectelor educației alternative constă în motivația copiilor care își exprimă dorința de a merge la liceu și de a face performanță în domeniile în care sunt talentați (dans, baschet, fotbal, teatru, fotografie etc).
Cetățenie activă și incluziune socială Alternative sociale George Pascaru Sociolog Website: www.asociatia alternativesociale.ro
Alternative Sociale s-a implicat în ZENF 2011 în Iaşi pentru că ia foarte în serios educaţia nonformală. J Şi avem criterii clare care au poziţionat pentru noi evenimentul în favorites. Ca ONG care lucrează de 15 ani cu voluntari, majoritatea studenţi şi masteranzi, ne-am dorit să ne aducem contribuţia la ZENF şi să fim parte la acest eveniment din trei motive: ZENF este în primul rând util. Evenimentul a răspuns în Iaşi unei nevoi a studenţilor de conectare la alte resorturi privind angajabilitatea decât clasica participare la cursuri şi seminarii, nevoia de contact cu practica, cu oamenii care fac lucruri zi de zi despre ce se învaţă la facultate. Deci interes din partea celor vizaţi avem! ZENF este actual pentru că într-o lume în care suntem înconjuraţi de fel de fel de stimuli, care mai de care mai distractori, e nevoie de alternative educaţionale. Alternative complementare la practicile deja existente care să vină cu un design adaptat, creativ şi targetat pe “client”, după cum vom spune peste niste ani studenţii de azi! Deci avem un event fresh, appealing şi nişat foarte bine. ZENF este eficient. Proiectul a mobilizat în Iaşi actori din cele mai diverse arii de activitate şi cu subiecte din cele mai interesante. Şi avem raportul evenimentului pentru a demonstra acest lucru. Numărul participanţilor a fost peste cel propus iar educaţia nonformală a jucat un rol de mare impact în această
punere în scenă. Alternative Sociale susţine voluntariatul ca metodă importantă de creştere a angajabilităţii. Foarte concret spun, noi credem că prin voluntariat s-ar putea să descoperi că eşti în stare să faci lucruri de care nu te credeai capabil! Educaţia nonformală ne-a oferit privilegiul de a aborda problematicile din proiectele noastre din perspective noi. În spatele oamenilor pe care îi asistăm am descoperit poveşti de viaţă extraordinare prin photovoice. Mesajul nostru nedeclarat pentru studenţi este legat de implicarea lor socială pentru că e cool să cunoşti oameni noi şi în viaţa reală, nu numai online şi să mai faci şi ceva pentru ei. În cadrul ZENF 2011 de la Iaşi, printre altele, Alternative Sociale s-a implicat în realizarea unei Biblioteci Vii, care pentru noi a fost metoda de educaţie nonformală prin care persoane cu informaţii relevante despre un subiect devin ambasadorii acelei problematici prin împărtăşirea experienţelor din viaţa lor.
Angajabilitate
Angajabilitate
Orientarea în carieră: care sunt primii pași?
Mihaela Feodorof Managing Partner Yourway Life&Career Counseling Website: www.yourway.ro
Te-ai hotărât să-ți cauți un job? Fie că ești încă student sau ți -ai încheiat studiile, pregătirea pentru acest pas merita să-i dedici timp. Te voi ajuta să faci primii pasi în cariera profesională cu ajutorul întrebărilor pe care sunt sigură că le ai déjà în minte. De ce vreau să lucrez? Să vedem. În primul rând din criterii strict financiare, firește. Independența și maturitatea se capătă prin aceasta probă la îndemână. Cum altfel să mă descurc singur dacă nu reușesc sămi câștig proprii bani? Ce aș face pentru a câștiga bani? Ce știu să fac și cu ce fac eu diferența în competiția cu alți potențiali candidați? Mai am de lucrat la acest capitol? Mai pot adăuga ceva: cursuri, internship-uri, experiențe? Dar cel mai important aspect, regăsit în nevoile multor persoane cu care am lucrat de-a lungul anilor. Ce-mi place cel mai mult să fac? Ce mă reprezintă și-mi dă energia de a merge mai departe indiferent de greutățile pe care le voi întâlni pe drumul meu profesional? Astfel îți vei putea defini un parcurs profesional iar orice interlocutor, posibil șef sau recutor, te pot ajuta să-ți atingi mai ușor țelurile.
Începe cu obiective pe termen scurt, clare, ușor de indeplinit. Ai posibilitatea să-ți probezi fortele într-un ONG studențesc? Du-te și vezi cum ți se potrivește. Accesarea diverselor roluri într -un mediu prietenesc îți va da încredere în abilitatile tale și le va dezvolta în competențe. Nu te teme de greșeli. Cine spune că este perfect și că nu poate accepta o greșeală nu are nici șansa să învețe din aceste experiențe. Încercarea unei activități, “intrarea în pâine” te poate ajuta să afli mult mai multe despre tine decât din afara contextului. Și apropos de învățat. Dezvoltarea personală și profesională nu este neapărat o condiție a angajatului pe care să o asigure organizatia. E treaba ta să crești în direcția în care simți că ai nevoie. Dacă angajatorul te poate sprijini în acest demers, foarte bine. În caz contrar, nimeni nu e vinovat ca nu se întâmplă. Așa că alege conștient orice resursă care te poate ajută să devii, cum îmi place mie să spunJ, “azi mai bun ca ieri și mâine mai bun ca azi”. Nu înceta să visezi. Caută să pui “cărămidă pe cărămidă” la visul tău și într-o zi o să vezi că se va împlini. Pentru că nu ai renunțat la el și subconștientul a lucrat. S-ar putea să dureze ani, asa că n-ar fi rău să înveti să ai răbdare. În încheierea articolului aș vrea să vă gândiți la cariera voastră profesională ca la un drum pe care voi definiți cu cine, în ce condiții și mai ales cu ce scop îl parcurgeți, în funcție de nevoile și motivațiile fiecăruia.
Angajabilitate Diana Maria Păiuș
General Manager, Adecco Romania Website: www.adecco.ro
Activitatea Adecco în România este marcată de angajamentul pentru dezvoltarea resurselor umane. În acest sens, percepem educația formală ca un pas important de pornire, dar care se desăvârșește abia la momentul la care sunt fructificate în adevăratul sens al cuvântului oportunitățile de educație non-formală. Aceasta din urmă oferă beneficii reale în ceea ce privește dezvoltarea personală și profesională a tinerilor, în sprijinul creșterii gradului lor de ocupabilitate, adaptabilitate și mobilitate pe piața munciii. Întrucât Adecco percepe angajarea studenților ca un sector emergent în ceea ce privește direcțiile de dezvoltare a pieței muncii, aceasta a fost abordată distinct față de recrutarea în sens larg, prin conceperea și implementarea „Programului multiregional integrat de stagii de practică pentru studenți în vederea creșterii gradului acestora de angajabilitate”, finanțat din Fondul Social European, prin POSDRU 2007-2013 (www.practica-ta.ro). Acest proiect are în vedere oferirea unor stagii de practică reale și relevante studenților din Timișoara, Cluj-Napoca și Sibiu, având ca obiectiv angajarea ulterioară a acestora în cadrul companiilor care au găzduit cele trei săptămâni de internship. Pentru empowerment-ul studenților stagiari, Adecco organizează
Testimonial Zilele Educației Nonformale
interviuri de consiliere în carieră și training-uri pentru dezvoltarea soft skills. În încheierea articolului aș vrea să vă gândiți la cariera voastră profesională ca la un drum pe care voi definiți cu cine, în ce condiții și mai ales cu ce scop îl parcurgeți, în funcție de nevoile și motivațiile fiecăruia.
Vă mulțumesc pentru atenție!