Romanian Pavilion at the Biennale arte 2015 Adrian Ghenie Darwin’s Room Curated by Mihai Pop
Duchamp’s Funeral II 2009 Oil and acrylic on canvas, 200 × 300 cm Private Collection, London
At this year’s Venice Biennale, the Romanian Pavilion in the Giardini showcases Darwin’s Room, an exhibition of recent paintings by Adrian Ghenie (b. 1977), curated by Mihai Pop. The title refers not only to a series of portraits (and self-portraits in the guise) of the great British naturalist, but also to Ghenie’s exploration of twentieth-century history as an expanded »laboratory of evolution,« with seminal ideas fighting for survival and domination as part of an allegorical interweaving of past and future histories. The conceptual construct behind the exhibition as a whole is based on the artist’s vision of the contemporary world, defined by memory and desire, upheaval and spectacle. Looking to the future involves a close examination of the myths that underlie the writing of history, of the fictions that have come to define a nation, and the power struggles whereby the
»centre« and the »periphery« (or victors and vanquished) have emerged. Through Darwin’s »laboratory,« Adrian Ghenie proposes a means to reinterpret historical sources, filtered through copious »unofficial« and non-hierarchised materials. Darwin’s Room reveals our affinities for the irrational, for everything that forms a part of the mythological fantasies of contemporary man. »Although we are living in 2015, a large part of mankind still lives in the paradigm of the irrational, in a kind of Middle Ages, even if the people who live like that use iPhones. It is a pre-Darwinian world,« the artist says in a recent interview. Ghenie draws on an imaginary history in which Darwin met Freud and Marx. Darwin’s room does not contain scientific evidence or secrets about the evolution of the species, but rather it provides a glimpse into the human subconscious, where fears and the pressure of responsibility give rise to stubborn obsessions.
Pie Fight Study 2012 Graphite on paper 31 × 21 cm The Sander Collection, Darmstadt Charles Darwin as a Young Man 2014 Oil on canvas 53 × 34 cm Private Collection, Portugal
Ghenie’s painting can also be understood through the prism of such phantasms, which are nurtured by the artist’s conceptual laboratory itself. Painting is a history-loaded medium and like every other art (including science and philosophy) it is likewise a »demonstration« (of something and in a specific way), a monstrare. Writing about Adrian Ghenie, philosopher Alexandru Polgár observes that via »great« figures history reveals (de-monstrates) its own monstrosity, a disproportion that ends up taking on the features of an individual and relating them to the »divine,« to something larger than each of us as individuals and perhaps larger even than all of us collectively. The sequence of the Darwin’s Room exhibition is punctuated by three sub-themes that lend nuance to the development of the curatorial concept. The core rests under the sign of The Tempest as a metaphor for the disquietude of subterranean history. It is a journey through realms replete with obscurity and enlightenment, whose elements are linked by a »syncretism of primordial fears, as they manifested themselves in the primitive religions—fear of tempests, lightning, death« (Marcel Brion). Imagined within a tempestuous atmosphere, Darwin and the Satyr (2014) sets in opposition
the world’s need for the irrational, embodied in the esoteric figure of the satyr (comparable with those found in old alchemical treatises), on the one hand, and the figure of the great scientist, on the other. The image has not been selected from the repertoire of the explicable, but rather we are confronted with an oneiric amalgamation of two opposing worlds. Opernplatz (2014) recreates the saturnalian atmosphere in which the Nazis burned around twenty-five thousand books on the night of 10 May 1933—an intense image of twentieth-century history, of ideological puri fication. In the image, the cloudy sky becomes an active element of history: the unexpected storm hindered the burning of the books in the public square. Black Flag (2015) is one of the works in which the theme of history is summed up by the raising of a black flag, an abstract commemoration. It can be transposed upon any traumatic context functioning within a relationship of familiarity and alienation relative to the chromatics of the painting, which are theoretically impossible from a pictorial point of view— between the dominants of white and red. Portrait Gallery surveys a number of emblematic figures of recent history, imagined within
Turning Blue 2008 Oil on canvas, 30 × 31.5 cm Collection Cooreman → Self-portrait as Vincent van Gogh 2012 Oil on canvas, 42 × 29 cm Kemal Has Cingillioglu Collection
an irrational transformation, as if merging with nature itself, reverting to the typology of the »species.« The portraits of Hitler (Untitled, 2012) and Lenin (Turning Blue, 2008) are »consecrated« portraits of the monstrous, but in painting them Ghenie places himself in opposition to the propaganda images that generated them. Where the propaganda image is purified and idealised, Ghenie seems to overload his historical figures with pictorial matter in an attempt to convey their true nature through gesture, colour and pictorial accident. Charles Darwin at the Age of 40 (2014) and Charles Darwin as a Young Man (2014) are r epresentations of the scientist betrayed by his own body. The great naturalist is wracked by illness, laid low by the biology of his own body, thereby becoming a romantic figure, a spirit shackled inside a fragile carcass. In Study for Self-portrait as Charles Darwin (2014), by means of superimposition the artist identifies himself with a history that still
provokes debate, and the superimposition itself resembles a eugenic process, the result of a genetic amelioration of the individual. In the works of the Pie Fight Study (2012) series, Ghenie returns to one of his recurrent sources, the cinema, namely the universal absurdity of The Battle of the Century (an anarchistic early-twentieth-century American film comedy). This series of works can be cited as a mise en abyme of collective humiliation. In Degenerate Art (2014), in which the portrait of Van Gogh becomes an extension of landscape and the texture of nature, the history of art is viewed in relation to ideology, as the title suggests, and the surface of the painting thereby becomes an exercise in simulating—and implicitly understanding—that history. The third sub-theme is The Dissonances of History, a personal jigsaw puzzle of historical facts that are inexplicable from the standpoint of any connexion between arguments, actions
and consequences; incongruent history, which diverts things in unexpected directions, res onates with the intimacy of Adrian Ghenie’s pictorial practice, and the final painting is the result of a process whereby pictorial accident is integrated into a narrative. Conceived as one of the exhibition’s centrepieces, Persian Miniature (2013) is a work in which the finesse of the miniature is transposed on a monumental scale using the pictorial means of abstract expressionism. The work speaks of the encounter with the wild beast in the troubling space of the forest, about the anxiety of the encounter with »the other.« Carnivorous Flowers (2014) portrays Josef Mengele and the murky story of his flight to South America. His relocation to a space in which history would otherwise not have placed him becomes the pretext for a work about hypocrisy and the failure of the idea of justice, to be found in history’s subterranean reaches. Duchamp’s Funeral II (2009) is one of Adrian Ghenie’s best-known works. Here, the artist imagines the funeral of the father of conceptual art, with all the pomp of a state funeral for a (party) leader, establishing a symmetry between the two types of ideology: that of art and that of society. The exhibition concept is translated architectur ally through the reconfiguration of the three original spaces of the Pavilion, built in 1938, which are defined by symmetrically placed skylights. The architecture of the exhibition, designed by Attila Kim, also echoes Ghenie’s preoccupation with history: the compartmentalisation of the exhibition space recreates an important period in the history of the Romanian Pavilion. The three white spaces, bathed in natural light, »restore« the original rooms of the Pavilion and recreate the classic, rigorous, monumental structure of painting salons. The rooms are connected to each other by two dark spaces, created where the original walls once stood, as a necessary interstice between the pavilion’s white exhibition rooms. Along with other notable representatives of the same artistic community, Adrian Ghenie is one of the founders of the Paintbrush Factory in Cluj, which serves as a venue for some of Romania’s most dynamic artistic initiatives.
Charles Darwin as a Young Man 2013 Oil on canvas, 45 × 43 cm Titze Collection
Adrian Ghenie has exhibited his work at the Centro de Arte Contemporáneo, Málaga (2015); the Museum for Contemporary Art, Denver (2012); S.M.A.K. Museum, Ghent (2010); and the National Museum of Contemporary Art, Bucharest (2009). He has taken part in joint exhibitions at MAC, Belfast (2015); SFMoMA (2012); Palazzo Strozzi, Florence (2012); Kunsthalle Mücsarnok, Budapest (2012); Galleria d’Arte Moderna e Contemporanea Bergamo (2010); and the Liverpool Biennial (2008). He lives and works in Berlin and Cluj.
Study for Self-portrait as Charles Darwin 2013 Charcoal on paper 45 × 35 cm Collection Alessandra and Paolo Barillari, Rome
Charles Darwin at the Age of 40 2014 Oil on canvas, 42 × 29.5 cm ISelf Collection, London
La ediția din acest an a Bienalei de la Veneția, Pavilionul României din Giardini găzduiește expoziția Darwin’s Room, curatoriată de Mihai Pop, expoziție care cuprinde picturi recente ale artistului Adrian Ghenie (n. 1977). Titlul se referă atât la o serie de portrete înfățișându-l pe celebrul om de știință britanic (dar și autoportrete ale artistului ca Charles Darwin), cât și la explorările lui Adrian Ghenie în istoria secolului al XX-lea, văzută ca un »laborator extins al evoluției«, cuprinzând ideile fundamentale ale acestei perioade sub forma unei tensiuni între trecut și prezent. Construcția conceptuală a expoziției se bazează pe viziunea artistului despre lumea contemporană, definită de memorie și dorință, frământări și spectacol. Privirea către viitor implică examinarea atentă a miturilor care au stat la baza scrierii istoriei, a ficțiunilor care au ajuns să definească o națiune și a luptelor de putere prin care s-a format »centrul« și »periferia« (sau învingătorii și învinșii). Adrian Ghenie propune prin »laboratorul« lui Darwin o cale de reinterpretare a surselor
istorice, filtrate prin materialul vizual »neoficial«, abundent și neordonat ierarhic. Darwin’s Room revelează afinitățile noastre pentru irațional, pentru tot ce face parte din fantasticul mitologic al omului contemporan. »Deși trăim în 2015, o bună parte din omenire trăiește în paradigma iraționalului, într-un fel de Ev Mediu, chiar dacă cei care trăiesc în felul acesta folosesc iPhone-ul. E lumea dinainte de Darwin«, spune artistul într-un recent interviu. Ghenie recurge la o istorie imaginară în care Darwin i-a întâlnit pe Freud și pe Marx. Camera lui Darwin nu conține dovezi științifice sau secrete despre evoluția speciilor, ci este o privire în subconștientul uman, unde fricile și presiunea responsabilității nasc obsesii greu de înlăturat. Pictura lui Ghenie poate fi înțeleasă și prin prisma acestor fantasme, alimentate de însuși laboratorul conceptual al artistului. Pictura e un mediu purtător de istorie și, ca toate artele (inclusiv știința și filosofia), e, de asemenea, »arătare« (a ceva, într-un fel specific), o monstrare. Scriind despre Adrian Ghenie, filosoful Alexandru Polgár observa că, prin »marile«
Pie Fight Study 2012 Oil on canvas, 42 × 38 cm Collection of Rodica Seward, Paris and New York ← The Storm 2015 Oil on canvas, 240 × 200 cm Courtesy of the Artist
figuri, »marile« personalități, istoria își arată (monstrează) propria-și monstruozitate, o disproporție care ajunge să preia trăsăturile unui individ și să le relaționeze cu »divinul«, cu ceva mai mare decât fiecare dintre noi ca individ și poate chiar mai mare decât noi înșine luați împreună. Traseul expoziției Darwin’s Room este punctat de trei subteme care nuanțează parcursul conceptului curatorial. Miezul stă sub semnul Furtunii ca metaforă a neliniștii istoriei subterane. O călătorie prin ținuturi pline de obscuritate și de iluminare, ale căror elemente sunt legate printr-un »sincretism între fricile originare, așa cum s-au manifestat ele în religiile primitive – frica de uragan, de trăsnet, de moarte« (Marcel Brion). Imaginată într-o atmosferă de furtună, lucrarea Darwin and the Satyr (2014) opune nevoia de irațional a lumii, întruchipată de figura ezoterică a satirului (comparabilă cu cele din vechile tratate alchimice), figurii marelui om de știință. Imaginea nu e aleasă din repertoriul explicabilului, ci suntem confruntați mai curând cu o amalgamare onirică a două lumi aflate în opoziție.
Opernplatz (2014) recreează atmosfera satur niană în care au fost arse în seara de 10 mai 1933 circa 25 000 de cărți de către naziști – o imagine intensă a istoriei secolului al XX-lea, de epurare ideologică. În imagine, cerul înnorat devine element activ al istoriei: furtuna venită pe neașteptate a îngreunat arderea cărților în piața publică. Black Flag (2015) este una dintre lucrările în care tema istoriei este sintetizată prin stea gul negru arborat, o comemorare abstractă, care poate fi transpusă în orice context traumatic și funcționează într-o relație de familiaritate și de stranietate față de cromatica teoretic imposibilă din punct de vedere pictural – între dominantele de alb și roșu. Galeria de portrete trece în revistă câteva dintre figurile emblematice ale istoriei recente imaginate într-o transformare irațională, de parcă ar fi contopite cu natura însăși, redevenite tipologie a »speciei«. Portretele lui Hitler (Untitled, 2012) și Lenin (Turning Blue, 2008) sunt portretele »consacrate« ale monstruosului,
Pie Fight Study 18/2/12 2012 Oil on canvas, 55.5 × 76 cm The Sander Collection, Darmstadt Study for Darwin and the Satyr 2014 Collage and acrylic paint on paper 29.7 × 21 cm Courtesy of the Artist
dar, prin pictarea lor, Ghenie se plasează în opoziție cu imaginea de propagandă care le-a generat. Dacă aceasta epurează și idealizează, la Ghenie personajele istoriei apar încărcate de materie picturală, în încercarea de a le reda, prin gest, culoare și accident pictural, adevărata lor natură. Charles Darwin at the Age of 40 (2014) și Charles Darwin as a Young Man (2014) sunt reprezentările omului de știință trădat de propriul corp; marele naturalist este chinuit de boală, lovit de biologia propriului trup, devenind astfel un personaj romantic, un spirit încătușat într-o carcasă fragilă. Study for Self-portrait as Charles Darwin (2014) este o identificare prin suprapunere a artistului cu o istorie care încă suscită dez bateri, suprapunerea însăși semănând cu un proces de eugenie, cu rezultatul unui proces de ameliorare genetică a individului. În lucrările din seria Pie Fight Study (2012), Ghenie reia una dintre sursele sale recurente, cinematografia, mai precis absurdul universal al filmului The Battle of the Century (comedia
americană cu accente anarhiste de la începutul secolului trecut). Această serie de lucrări poate fi citită ca o punere în abis a umilirii colective. Prin lucrarea Degenerate Art (2014), în care portretul lui Van Gogh devine un teritoriu extins al peisajului și al texturii naturii, istoria artei este văzută în relație cu ideologia, așa cum aflăm din titlu, iar suprafața picturală devine astfel un exercițiu de simulare – și implicit de înțelegere – a acelei istorii. A treia subtemă, Disonanțele istoriei, este un puzzle personal de fapte istorice inexplicabile din punctul de vedere al înlănțuirii între argumente, acțiuni și consecințe; istoria incongruentă, care deturnează lucrurile într-o direcție neașteptată, rezonează cu intimitatea practicii picturale a lui Adrian Ghenie, tabloul final fiind rezultatul unui proces, prin care accidentul pictural se integrează într-o narațiune. Gândită ca unul dintre capetele de perspectivă ale expoziției, Persian Miniature (2013) este o lucrare în care finețea miniaturii e transpusă la dimensiuni monumentale prin
Black Flag 2015 Oil on canvas 200 × 200 cm Courtesy of the Artist → Darwin and the Satyr 2014 Oil on canvas 220 × 148 cm Private Collection, Los Angeles
mijloacele picturale ale expresionismului abstract. Lucrarea vorbește despre întâlnirea cu fiara în spațiul neliniștitor al pădurii, despre angoasa întâlnirii cu »celălalt«. Carnivorous Flowers (2014) îl portretizează pe Josef Mengele și povestea obscură a fugii sale în America de Sud. Mutarea lui într-un spațiu în care istoria nu l-ar fi așezat devine pre textul unei lucrări despre ipocrizia și eșecul ideii de justiție, regăsite în subteranele istoriei. Duchamp’s Funeral II (2009) este una dintre lucrările cele mai cunoscute ale lui Adrian Ghenie; artistul își imaginează aici înmormântarea părintelui artei conceptuale cu fastul unei înmormântări a unui lider (de partid), stabilind o simetrie între cele două tipuri de »ideologii« – a artei și a societății. Conceptul expoziției se traduce arhitectural prin reconfigurarea celor trei spații originale ale Pavilionului, construit în 1938, definite de luminatoarele amplasate simetric. Arhitectura expoziției, gândită de Attila Kim, devine totodată și un ecou al preocupării lui Ghenie cu istoria: compartimentarea spațiului expozițional recreează o perioadă importantă de istorie a Pavilionului României. Cele trei spații albe, inundate în lumină naturală, »restituie« Pavilionului
sălile originale și refac structura clasică, riguroasă și monumentală a saloanelor de pictură. Sălile sunt legate între ele de două spații întunecoase, create în locul zidurilor originale, ca un interstițiu necesar între sălile albe de expunere ale pavilionului. Adrian Ghenie se numără printre fondatorii Fabricii de Pensule din Cluj, alături de alți reprezentanți remarcabili ai aceleiași comunități artistice, care a coagulat în ultimii ani unul dintre cele mai active spații culturale din România.
Expozițiile sale personale includ: Centro de Arte Contemporáneo Málaga (2015); Museum for Contemporary Art, Denver (2012); Muzeul S.M.A.K., Ghent (2010); Muzeul Național de Artă Contemporană din București (2009). Printre expozițiile sale de grup se numără: MAC Belfast (2015); SFMoMA (2012); Palazzo Strozzi, Florența (2012); Kunsthalle Mücsarnok, Budapesta (2012); Galleria d’Arte Moderna e Contemporanea Bergamo (2010); Liverpool Biennial (2008). Artistul trăiește și lucrează la Berlin și Cluj.
Burning Bush 2014 Oil on canvas, 240 × 200 cm Private Collection, Norway
In occasione della Biennale di Venezia di quest’anno, il Padiglione Rumeno ai Giardini pre senta Darwin’s Room, una mostra di opere pittoriche recenti di Adrian Ghenie (artista nato nel 1977), a cura di Mihai Pop. Il titolo fa riferimento non solo alla serie di ritratti (e di autoritratti nelle vesti) del grande naturalista britannico, ma anche all’esplorazione compiuta da Ghenie della storia del XX secolo quale »laboratorio di evoluzione« diffuso, nel quale idee essenziali sono in lotta per la sopravvivenza e il dominio, parte di un intreccio allegorico di storie passate e future. La struttura concettuale dell’intera mostra si fonda sulla visione che l’artista ha del mondo contemporaneo, definito dalla memoria e dal desiderio, dal caos e dallo spettacolo. Guardare al futuro richiede un’attenta analisi dei miti che sottendono alla scrittura della storia, delle finzioni che sono giunte a definire una nazione, delle lotte di potere da cui sono emersi il »centro« e la »periferia« (o i vincitori e gli sconfitti). Attraverso il »laboratorio« di Darwin,
Adrian Ghenie propone uno strumento capace di reinterpretare le fonti storiche, filtrate dai numerosi materiali »non ufficiali« e non gerarchizzati. Darwin’s Room mette in luce la nostra prossimità con l’irrazionale, con tutto ciò che contribuisce a creare le fantasie mitologiche dell’uomo contemporaneo. Come afferma l’artista in una recente intervista,»anche se viviamo nel 2015, un’ampia parte del genere umano vive ancora all’interno del paradigma dell’irrazionalità, in una sorta di Medio Evo, nonostante usi l’iPhone. Si tratta di un mondo pre-darwiniano«. Ghenie fa appello a una storia immaginaria, in cui Darwin incontra Freud e Marx. La stanza di Darwin non contiene né la verità scientifica né i segreti sull’evoluzione delle specie. Essa consente però di guardare all’interno dell’inconscio umano, laddove le paure e la pressione della responsabilità generano forti ossessioni. La pittura di Ghenie può essere letta anche attraverso il prisma di tali fantasmi, nutriti dal laboratorio concettuale dell’artista stesso. La pittura è un medium carico di storia e, come ogni
Degenerate Art 2014 Oil on canvas, 53 × 40 cm Private Collection, Berlin
altra arte (incluse la scienza e la filosofia), allo stesso modo è una »dimostrazione« (di qual cosa e in un modo specifico), un monstrare. Il filosofo Alexandru Polgár, scrivendo a proposito di Adrian Ghenie, osserva che attraverso le »grandi« figure la storia rivela (di-mostra) la propria stessa mostruosità, una sproporzione che finisce con l’assumere l’aspetto di un individuo, mettendolo in relazione al »divino«, a qualcosa di più grande di ciascuno di noi come singole persone e forse anche di più grande di tutti noi come collettività. La sequenza della mostra Darwin’s Room è marcata da tre sottotemi che conferiscono diverse sfumature allo sviluppo del progetto curatoriale. Il nucleo risiede in La Tempesta, metafora dell’inquietudine della storia sotterranea. Si tratta di un viaggio attraverso regni colmi di oscurità e luce, i cui elementi costitutivi fanno riferimento a un »sincretismo di paure primordiali, così come si sono manifestate nelle religioni primitive: paura delle tempeste, dei fulmini, della morte« (Marcel Brion). Immaginata all’interno di un’atmosfera tempestosa, l’opera Darwin and the Satyr (2014) mette in contrapposizione da un lato il bisogno di irrazionalità del mondo, incarnato dalla figura
Opernplatz 2014 Oil on canvas, 130 × 100 cm Private Collection, Germany
esoterica del satiro (simile a quelli presenti negli antichi trattati alchemici), e dall’altro la figura del grande scienziato. L’immagine non è riconducibile al repertorio di ciò che si può spiegare. Al contrario, ci troviamo di fronte alla mescolanza onirica di due mondi opposti. Opernplatz (2014) restituisce l’atmosfera saturnina nella quale i nazisti, nella notte del 10 maggio 1933, diedero fuoco a qualcosa come 25.000 libri: vivida rappresentazione della storia del XX secolo, di purificazione ideologica. Nell’immagine, il cielo nuvoloso appare come un elemento attivo della storia: l’inaspettato temporale ostacolò l’incendio dei libri sulla pubblica piazza. Black Flag (2015) è una delle opere in cui il tema della storia viene richiamato dall’innalzamento di una bandiera nera, commemorazione astratta trasponibile in qualsivoglia contesto traumatico, che opera nell’ambito di una relazione di familiarità e alienazione relativa ai colori del dipinto, pittoricamente impossibili, tra i dominanti del bianco e del rosso. Galleria di ritratti indaga un certo numero di figure paradigmatiche della storia recente, immaginandole oggetto di una trasformazione irrazio nale, come se si fondessero con la natura stessa,
tornando alla tipologia delle »specie«. I dipinti che raffigurano Hitler (Untitled, 2012) e Lenin (Turning Blue, 2008) sono ritratti »consacrati« del mostruoso. Tuttavia, dipingendoli Ghenie si distanzia dalle immagini di propaganda che le hanno generate. Mentre l’immagine di propaganda è purificata e idealizzata, Ghenie sembra sovraccaricare le sue figure storiche con la materia pittorica, nel tentativo di trasmettere, attraverso il gesto, il colore e la casualità pittorica, la loro vera natura. Charles Darwin at the Age of 40 (2014) e Charles Darwin as a Young Man (2014) sono rappresentazioni dello scienziato tradito dal proprio corpo. Il grande naturalista è rovinato dalla malattia, abbattuto dalla biologia del proprio corpo e diventa così una figura romantica, uno spirito prigioniero di un fragile involucro corporeo. In Study for Self-portrait as Charles Darwin (2014), attraverso la sovrapposizione l’artista identifica sé stesso con una storia ancora oggetto di dibattito. L’atto stesso della sovrapposizione richiama un processo di eugenetica, il risultato del miglioramento genetico dell’individuo. Nelle opere parte della serie Pie Fight Study (2012), Ghenie torna a una delle sue fonti ricorrenti, il cinema, in particolare all’assurdità universale de La battaglia del secolo, commedia americana dell’inizio del Novecento. Questa serie di lavori può essere vista come la mise-enabyme dell’umiliazione collettiva.
In Degenerate Art (2014), in cui il ritratto di Van Gogh diventa l’estensione del paesaggio e della texture della natura, la storia dell’arte è vista in relazione all’ideologia, come suggerisce lo stesso titolo, e la superficie del dipinto diventa un esercizio di simulazione e di comprensione implicita di questa storia. Il terzo sottotema è Le dissonanze della storia, un personale puzzle di fatti storici inesplicabili dal punto di vista delle connessioni tra ragionamenti, azioni e conseguenze; una storia incongrua, che devia le cose in direzioni inattese e risuona della qualità intimistica della pratica pittorica di Adrian Ghenie. Il dipinto finale è il risultato di un processo nel quale la casualità della pittura viene integrata all’interno del racconto. Concepito come uno dei perni della mostra, Persian Miniature (2013) è un’opera in cui la precisione della miniatura viene trasposta su scala monumentale attraverso l’uso degli strumenti pittorici dell’Espressionismo astratto. Il lavoro parla dell’incontro con una belva selvaggia nello spazio inquietante di un bosco, dell’angoscia dell’incontro con l’»altro«. Carnivorous Flowers (2014) ritrae Josef Mengele e la misteriosa storia della sua fuga in Sud America. La sua ricollocazione in uno spazio in cui la storia non lo avrebbe altrimenti condotto diventa il pretesto di un’opera che ruota intorno
Persian Miniature 2013 Oil on canvas, 300 × 290 cm Private Collection, New York ← Carnivorous Flowers 2014 Oil on canvas, 42 × 52 cm Private Collection, Denmark Untitled 2012 Oil on canvas, 50.5 × 40 cm Courtesy of the Artist
all’ipocrisia e al fallimento dell’idea di giustizia presente negli sviluppi sotterranei della storia. Duchamp’s Funeral II (2009) è uno dei lavori più noti di Ghenie. Qui l’artista immagina il funerale del padre dell’arte concettuale con tutta la solennità di un funerale di Stato per un capo (di partito), stabilendo così una simmetria tra due generi di ideologia: quella dell’arte e quella della società. L’impianto concettuale della mostra si riflette architettonicamente nella riconfigurazione dei tre spazi originali del Padiglione costruito nel 1938, definiti da lucernari disposti simmetricamente. Il progetto architettonico della mostra, opera di Attila Kim, rievoca inoltre l’interesse di Ghenie nei confronti della storia: la suddivisione dello spazio espositivo riporta alla luce un importante periodo della storia del Padiglione Rumeno. I tre bianchi spazi, inondati di luce naturale, »restaurano« le sale originali del Padiglione e ricreano la struttura classica, rigorosa e monumentale dei saloni destinati all’esposizione dei dipinti.
Le sale sono collegate l’una all’altra da due spazi bui, ricavati laddove si trovavano le pareti originali, intesi come interstizi necessari tra le bianche sale espositive del padiglione. Insieme ad altri importanti rappresentanti della stessa comunità artistica, Adrian Ghenie è tra i fondatori di Fabbrica dei Pennelli a Cluj, sede di alcuni dei progetti artistici più dinamici della Romania. Adrian Ghenie ha esposto il suo lavoro presso Centro de Arte Contemporáneo, Málaga (2015); Museo di Arte Contemporanea, Denver (2012); S.M.A.K. Museo, Gand (2010); Museo Nazionale di Arte Contemporanea, Bucarest (2009). Ha partecipato a mostre collettive presso MAC, Belfast (2015); SFMoMA, San Francisco (2012); Palazzo Strozzi, Firenze (2012); Kunsthalle Mücsarnok, Budapest (2012); Galleria d’Arte Moderna e Contemporanea, Bergamo (2010); Liverpool Biennial (2008). L’artista vive e lavora tra Berlino e Cluj.
Romanian Pavilion at the 56th International Art Exhibition La Biennale di Venezia Adrian Ghenie—Darwin’s Room Curated by Mihai Pop 9 May—22 November 2015 Giardini della Biennale www.venicebiennale.ro
Adrian Ghenie—Darwin’s Room is accompa nied by a book edited by Juerg Judin and Mihai Pop and published by Hatje Cantz Verlag. The Romanian edition is published by Editura Humanitas. For the public events and guided tours programs please visit our website: www.venicebiennale.ro The Romanian Pavilion at the 56th Venice Biennale is accompanied by a group exhibition at the New Gallery of the Romanian Institute for Culture and Research in Humanities. Curated by Diana Marincu, Inventing the Truth. On Fiction and Reality features the work of Romanian artists Michele Bressan, Carmen Dobre-Hametner, Alex Mirutziu, Lea Rasovszky, Ștefan Sava, and Larisa Sitar. The New Gallery of the Romanian Institute for Culture and Research in Humanities Campo Santa Fosca, Palazzo Correr, Cannaregio 2214, 30121 Venice www.inventingthetruth.com
Commissioner: Monica Morariu Deputy Commissioner: Alexandru Damian Lead Project Coordinator: Corina Șuteu Project Development Manager: Oana Radu Exhibition Architect: Attila Kim Pavilion Staff Coordinator: Corina Bucea Production of the exhibition and co-editor of the Pavilion’s publications: Juerg Judin Production assistant: Mihaela Lutea A project initiated by the Paintbrush Factory in Cluj in partnership with Film ETC. Association in Bucharest, and organized by the Romanian Ministry of Culture, the Ministry of Foreign Affairs, and the Romanian Cultural Institute. With the support of The National University of Arts, Bucharest; The University of Art and Design, Cluj; George Enescu University of Arts, Iași; Hatje Cantz Verlag, Berlin; Editura Humanitas, Bucharest; Galerie Judin, Berlin; PACE Gallery, New York / London; Tim Van Laere Gallery, Antwerp; Nicodim Gallery, Los Angeles / Bucharest; Galerie Thaddaeus Ropac, Paris / Salzburg; Fundația Plan B, Cluj; The Association of Contemporary Art Galleries in Romania; and The Friends of MNAC Association, Bucharest. International press contact Jennifer Joy, Sutton PR T +1 646 765 6599 / jen@suttonpr.com Romanian press contact Cristian Neagoe, cristian@venicebiennale.ro Translations English: Alistair Ian Blyth Italiano: Costanza Paissan Design Jakob Straub