Newsletter Decembrie 2009 - Daciana Sarbu

Page 1

Newsletter Europarlamentar Decembrie 2009

newsletter

din cuprins: • Vizita in inima Europei • Daciana, premiata pentru Ecoatitudine • Ajutoare pentru irigatii • Raport de activitate europarlamentara


Vizita in inima Europei ”Pentru mine este important ca acesti copii si profesorii lor au vizitat Parlamentul European, pentru ca au vazut de aproape cum arata o institutie europeana care li se parea, poate, prea distanta. Am incercat sa le arat astfel ca aici se iau decizii legate de viitorul lor si am vrut sa inteleaga inclusiv unele proceduri si mecanisme. M-a bucurat mult curiozitatea lor, faptul ca vor sa invete, inclusiv despre Europa. Cred ca acest interes poate fi o garantie ca generatiile tinere din Romania vor fi generatii europene”

Daciana Sarbu

Elevi si profesori din Hunedoara si Timis, invitati de Daciana Sarbu la Bruxelles

Eurodeputata PSD Daciana Sarbu a invitat, la sediul Parlamentului European din Bruxelles, un grup de vizitatori din judetele Hunedoara si Timis. Oaspetii deputatei europene au fost elevi, insotiti de cadre didactice, de la Scoala Generala nr. 11 din Hunedoara (clasele III-VIII), respectiv de la liceele “Jean Louis Calderon” si “Colegiul Banatean” din Timisoara (clasele X-XII), acestia din urma fiind si membri ai trupei Teatrului Francofon “Cercle Magique” (Timisoara). Copiii din Hunedoara invitati la Bruxelles au fost castigatorii concursului de mediu “Scoala lui Andrei”, din juriul caruia a facut parte eurodeputata PSD.


Europenii din Hunedoara Elevii scolii generale nr 11din Hunedoara, in vizita la Parlamentul European

„Ideea dvs a primit aprecierea noastră cea mai sinceră pentru că şi dvs, ca şi noi, credeţi – şi, iată, faceţi cu adevărat ceva extraordinar în sensul acesta – că prima

şi cea mai importantă valoare pe care o avem sunt copiii, şi lor trebuie să le acordăm toată atenţia, ştiinţa şi

grija noastră, acordândule oportunităţi, fiind conştienţi că viitorul nostru va fi atât de bun pe cât de bine vom şti să ne creştem copiii”. Inv. Ileana Circo, Scoala 11 Hunedoara, in mesajul catre Daciana Sarbu


Daciana, premiata pentru Ecoatitudine Printre nominalizati s-a numarat si Robin Barnett, ambasadorul Marii Britanii

“A fi ‘verde’ nu este doar o optiune de doctrina sau de atitudine, ci devine o strategie de supravietuire. Intelegand acest lucru, forurile europene au constientizat deja nevoia de a actiona acum. Urmeaza insa doua provocari: aplicarea masurilor decise la Bruxelles de catre autoritatile din fiecare stat membru, si asumarea unui stil de viata ecologist de catre cetateni. Pentru Romania, miza e cel putin la fel de mare ca si pentru celelalte state membre UE. Pentru ca noi inca suferim profund de boli pe care ei, in mare masura, le-au vindecat sau cel putin le trateaza. Noi inca avem probleme de mediu derivate din criza infrastructurii, precum colectarea deseurilor din toate localitatile tarii sau distrugerea acestora cu grija fata de mediu. Apoi, la noi dezvoltarea se face in continuare cu sacrificarea asumata a sanatatii mediului si implicit a oamenilor – vezi cazul Rosia Montana sau poluarea iesita de sub control din marile orase. In fine, la noi aplicarea legilor, inclusiv a celor de mediu, inca este aleatorie sau lipsita de fermitate. Din toate aceste motive, avem noi forme de relief, precum rauri de PET-uri, munti de gunoaie sau fluvii de emisii de carbon. Consider atitudinea si implicarea civica a fiecaruia, cel putin la fel de importanta ca actiunea autoritatilor, mai ales cand aceasta din urma este incompleta si insuficienta. Educatia in spirit “verde” a generatiei tinere este insa, dupa parerea mea, marea miza a Romaniei astazi. Fara a considera generatiile actuale o cauza pierduta, cred ca a invata la scoala respectul pentru mediu si pentru cei din jur este o solutie vitala pentru viitor. Le multumesc organizatorilor pentru premiu. Le multumesc, de asemenea, pentru incredere celor care au ales numele meu dintr-o lista prodigioasa. Recunoasterea lor ma onoreaza si ma motiveaza. Daciana Sarbu


Obiectivele socialistilor europeni la Copenhaga “Acordul de la Copenhaga trebuie sa reprezinte un angajament din partea statelor bogate de reducere a emisiilor si fonduri in plus pentru ca statele in curs de dezvoltare sa poata gestiona schimbarile climatice. Uniunea Europeana trebuie sa continue sa-si dezvolte o politica externa de mediu si sa vorbeasca pe o singura voce, pentru a-si mentine rolul de lider al negocierilor, dar si pentru a mentine un standard ridicat al obiectivelor in discutiile cu partenerii internationali; in acest fel, acordul obtinut la Copenhaga va fi unul ambitios, corespunzand celor mai noi descoperiri stiintifice. Schimbarea climatica este o problema de justitie sociala�. (din rezolutia sustinuta de grupul S&D la Copenhaga)


Ajutoare pentru irigatii Daciana Sarbu a adresat Comisiei Europene o intrebare scrisa pe tema subventiilor de stat pentru irigatii din Romania Romania este unul dintre statele Uniunii Europene care resimt acut efectele schimbarilor climatice. Secetele prelungite din timpul verii pericliteaza in fiecare an culturile agricole, avand consecinte directe asupra productivitatii agricole. In anul 2008, Romania a alocat ajutoare de stat in valoare de 620 de milioane de euro pentru sistemul de irigatii si pana la sfarsitul anului 2009 a putut pastra, conform principiului "sans cesse ", ajutoarele de stat pentru irigatii existente pana la data aderarii. In luna septembrie a acestui an , Comisia Europeana a respins solicitarea Romaniei de a prelungi acordarea ajutoarelor de stat pentru irigatii in anul 2010. De asemenea, guvernul a prevazut o masura care sa permita furnizarea de energie ieftina pentru sistemul de irigatii, dar Comisia a impus restrictii si pe aceasta varianta de sprijin, pentru ca ar putea fi considerata ajutor de stat. Avand in vedere faptul ca, pentru ca Romania sa poata face fata concurentei de pe piata alimentara, este nevoie de o finantare consistenta pentru irigatii, mai ales in contextul in care aceasta tara se confrunta cu fenomene extreme cauzate de schimbarile climatice.

In acest sens,

1. Prevede Comisia Europeana un alfel de sprijin, la nivel european, care sa suplineasca ajutoarele de stat pentru irigatii? 2. Ce fel de ajutoare prevede Comisia Europeana pentru a veni in sprijinul fermierilor in lupta cu efectele schimbarilor climatice?


Catre un mediu neafectat de fumul de tigara Discurs sustinut de Daciana Sarbu in plenul Parlamentului European

“Cetatenii si mediul din Uniunea Europeana trebuie sa beneficieze de protectia oferita de interzicerea fumatului in spatiile publice. Nu avem voie sa ignoram faptul ca, in acest moment, fumatul ramâne una dintre cauzele cele mai importante ale imbolnavirilor si deceselor. Luptam cu toate fortele impotriva unor epidemii periculoase si inventam vaccinuri complicate si costisitoare pentru a ne proteja de noi virusuri, dar efortul de a ne proteja copiii, familiile si natura inconjuratoare de nocivitatea fumatului ne este mult mai la indemâna. Logica simpla, daca nu recursul la concepte precum dreptul majoritatii nefumatoare ar trebui sa ne convinga sa tratam acest efort ca pe o prioritate. Unele studii recente arata ca interzicerea fumatului in America de Nord si Europa a determinat reducerea rapida a unor probleme grave de sanatate, iar acest efect a putut fi constatat aproape imediat dupa introducerea interdictiei de a fuma. In tari care au interzis total fumatul in spatiile publice impactul pozitiv asupra sanatatii s-a datorat unui cumul de factori. Printre acestia se numara si eliminarea fumului inhalat indirect de fumatori, dar si reducerea fumatului pasiv pentru nefumatori. As vrea sa nu pierdem din vedere un fapt esential: fumatorii sunt o minoritate in Uniunea Europeana. Bineinteles, nimeni nu poate sugera suspendarea dreptului indivizilor de a fuma, nici macar in numele unor principii pe care le sprijinim cu totii, precum o sanatate publica bine protejata sau un mediu eliberat de sursele de poluare. In acelasi timp, insa, majoritatea formata din nefumatori doreste un mediu neafectat de fumul de tigara. Acest adevar ar trebui sa ne ghideze in elaborarea si sustinerea legislatiei antifumat. Din moment ce evidenta ne sugereaza ca fumatorii tind sa renunte la fumat cu sprijinul acestor masuri ajutatoare, cred ca trebuie sa consolidam masurile legislative antifumat ca parte a politicii comunitare de control al consumului de tutun, pentru a contribui concret la imbunatatirea sanatatii publice pe teritoriul Uniunii Europene”.


Raport de activitate europarlamentara Septembrie – decembrie 2009

19 interventii in plen. Printre temele de discurs: o o o o o

Sprijin pentru agricultura Eliminarea violentei impotriva femeilor Criza din sectorul produselor lactate Sistemele de ajutor direct pentru agricultori in cadrul politicii agricole comune Schimbarile climatice

18 amendamente depuse in Comisia de Agricultura si in Comisia de Mediu, Sanatate Publica si Siguranta Alimentara; printre rapoartele amendate se numara: o o

“Calitatea produselor agricole” "Un viitor sustenabil pentru transporturi"

12 intrebari adresate Comisiei Europene, pe teme precum: o o

o o o o

Subventiile pentru irigatii acordate agricultorilor din Romania Crearea unui fond de urgenta pentru subventionarea ingrijirilor medicale de baza pentru bolnavii cronici in statele membre puternic afectate de criza economica Folosirea telefoanelor mobile de catre copiii sub 14 ani Criza din sectorul ovinelor Agricultura ecologica Strategia europeana pentru regiunea Dunarii

2 rezolutii o o

rezolutie referitoare la impactul schimbarilor climatice asupra sanatatii publice rezolutie referitoare la crearea unui cadru armonizat pentru produsele homeopate

Declaratie scrisa privind promovarea alternativelor la cercetarile și testele pe animale

Raportor din umbra o o o

pentru directiva privind protectia animalelor folosite in scopuri stiintifice pentru raportul privind alimentele noi privind combaterea schimbarilor climatice - pentru o strategie coordonata EU - LAT, in cadrul negocierilor de la Copenhaga


Va doresc tuturor sarbatori stralucitoare, un Craciun cat mai alb si un An Nou cat mai verde. Unii europeni sunt, mai nou, pasionati de albine, iar faptul ca traiesc in orase nu ii impiedica deloc sa-si cultive acest interes.

La Multi Ani! Ani! Cu prietenie, Daciana Sarbu

Natural England, agentia guvernamentala responsabila, in Marea Britanie, de asigurarea “protejarii si imbunatatirii” mediului natural (respectiv ale solului, florei si faunei, mediilor marine si geologice), lanseaza zilele acestea o provocare catre locuitorii oraselor britanice: sprijinirea refacerii populatiei nationale de albine, prin plantarea – in balcoanele si gradinile proprii – de flori si plante preferate de acestea. Argumentatia este simpla: in ultimii doi ani, numarul albinelor a scazut cu 10-15%, afectand polenizarea plantelor si recoltelor, ceea ce a generat efecte negative inclusiv asupra agriculturii. Prin crearea de conditii pentru dezvoltarea acestora inclusiv in comunitati urbane, se urmareste si cresterea rezistentei lor la bolile care acum le ameninta supravietuirea.

Cum puteti vorbi cu Daciana: Scrieti-i pe adresa: Rue Wiertz 60 B-1047 Bruxelles (Grupul Socialist din Parlamentul European) Sunati la: +40 726314081 (birou) +32 2 2845805 (Bruxelles); +33 3 88 1 75805 (Strasbourg) Trimiteti un fax la: +32 2 2849805 (Bruxelles); +33 3 88 1 79805 (Strasbourg) Trimiteti un email la: dacianaoctavia.sarbu@europarl.europa.eu dacianasarbu@yahoo.com Trimiteti un mesaj pe site: www.dacianasarbu.ro Intrati pe blog: dacianasarbu.wordpress.com

Cresterea albinelor este promovata astfel ca un hobby (deja adoptat de foarte multa lume), iar celor interesati li se ofera si un model de stup urban – “Beehaus”, mic si compact, adaptabil unor spatii reduse. Aceasta idee este, de altfel, ilustrativa pentru un curent care se dezvolta tot mai puternic in acesti ani – design-ul urban care tine cont de natura si o integreaza in prim-plan. Ceea ce ne arata ca nu numai legislatia comunitara sau cotele impuse de emisii de carbon ne pot ghida catre o lume mai echilibrata ecologic, ci si initiative punctuale, aplicate in cele mai neasteptate zone.


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.