Newsletter Europarlamentar Februarie 2011
newsletter
din cuprins:
Delta Dunarii Preturile alimentelor Comasarea spitalelor Credite agricole Nutritie & cancer Medicamentele falsificate
DELTA DUNARII. FOTO: Daniel Petrescu
Delta Dunarii – Paradisul in pericol Daciana Sarbu, membru in Comisia de Mediu a PE, a organizat la Bruxelles expozitia foto ‘Delta Dunarii – Paradisul in pericol’, desfasurata la sediul Parlamentului European in perioada 1-3 februarie 2011. Coorganizatorii expozitiei au fost Asociatia Salvati Dunarea si Delta si WWF. Vernisajul a avut loc in prezenta unui numar mare de oaspeti (europarlamentari, functionari europeni, membri ai organizatiilor de mediu, jurnalisti), printre care s-a numarat si Jo Leinen, presedintele Comisiei de Mediu din PE. Evenimentul a fost gandit ca un semnal adresat forurilor europene ca Delta Dunarii este un spatiu de o importanta inestimabila, care adaposteste un numar impresionant de specii de flora si fauna, dar care este grav amenintat in prezent de o dezvoltare haotica a turismului, de impactul negativ al pescuitului intensiv si al braconajului, de saracirea comunitatilor locale. Daciana Sarbu, initiatoarea actiunii, a subliniat in mesajul sau ca Delta nu poate fi protejata cu adevarat decat prin aplicarea ferma a legilor. ‘Problema e simpla: avem o comoara si actiunile unora ii distrug frumusetea. Sa intarim regulile si sa ne asiguram ca ele sunt respectate de toata lumea. Practica e mult mai complicata decat teoria, dar daca ne pasa de soarta Deltei, nu avem nicio alta cale sa o aparam’, a subliniat eurodeputata. Liviu Mihaiu, directorul Asociatiei Salvati Dunarea si Delta, a subliniat valoarea de patrimoniu a regiunii – a treia delta din lume ca biodiversitate si cea mai importanta de pe teritoriul european, adaugand: ‘Daca pana acum fotografiile pe care le prezentam despre Delta Dunarii erau de natura turistica, de pliant, aici si acum vrem sa aratam celor prezenti ca exista pericolul de a o distruge ireversibil’. Cristian Tetelea, Manager de Programe – Bazinul Dunarii in cadrul WWF, a subliniat necesitatea unei viziuni clare asupra viitorului Deltei, a unui control strict al braconajului si a unei gestionari ferme a turismului, pentru ca Delta sa fie ‘o adevarata rezervatie a biosferei si nu un spatiu dedicat vanatorii si pescuitului, acoperit de ciment si de gunoaie’. Jo Leinen, presedintele Comisiei de Mediu a Parlamentului European, s-a declarat, la randul sau, impresionat de bogatia de specii si frumusetea peisajului Deltei, pe care a vizitat-o, si a vorbit despre nevoia unei actiuni coordonate pentru protejarea acesteia. Cele 30 de fotografii expuse la Parlamentul European au fost realizate de patru fotografi romani pasionati de natura: Dan Dinu, Iliuta Goean, Helmut Ignat si Daniel Petrescu, care au evitat perspectiva idilica asupra Deltei Dunarii, prezentand in schimb o viziune realista, care include si efectele negative resimtite deja asupra naturii si comunitatilor.
In opinia organizatorilor expozitiei, o viziune comuna pentru concilierea intereselor de conservare cu cele economice, acceptata si sustinuta de toti factorii de interes, ar putea fi o solutie pentru problemele cu care inca se confrunta astazi Delta Dunarii: • Intarzierea lucrarilor de reconstructie ecologica. Reconstructia ecologica a Deltei este o solutie necesara mentinerii proceselor naturale ale Deltei Dunarii, benefica pentru conservarea pe termen lung a sistemului deltaic si dorita de comunitatile locale. Desi reprezinta obiectivul prioritar al Planului de Management al ARBDD, reconstructia ecologica a terenurilor degradate neproductive nu se realizeaza, din cauza intereselor divergente ale institutiilor locale, dar si a situatiei proprietatilor sau concesiunilor paguboase. • Pescuitul intensiv si braconajul au condus la diminuarea resursei piscicole a Deltei. Desi Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura a modificat legea pescuitului, introducand noi reguli pentru aceasta activitate in Delta Dunarii, inclusiv interzicerea pescuitului cu setca, iar pescuitul speciilor de sturioni este interzis pe o perioada de zece ani, operatiunile institutiilor de control si ale justitiei sunt ineficiente in a asigura respectarea legii. • Turismul: dezvoltarea haotica din ultimii ani a turismului reprezinta o amenintare tot mai mare la adresa biodiversitatii Deltei, iar aceasta tendinta continua sa creasca. Comunitatile locale nu beneficiaza de pe urma dezvoltarii turistice, ci din contra, se simt ignorate de investitiile realizate de intreprinzatori. Resursele naturale ale Deltei trebuie sa reprezinte sursa de venituri pentru locuitorii ei, singurii care au respecta valorile deltaice si care pot contribui la conservarea biodiveristatii. • Transformarea plajelor si in special a grindului Chituc, prin amenajarea unor statiuni turistice, are un impact major asupra habitatelor plajelor litorale elemente unice in Europa. Asemenea planuri imobiliare pentru amenajarea de statiuni turistice incalca atat prevederile Directivelor Uniunii Europene privind conservarea biodiversitati, cat si statutul de rezervatie a biosferei, patrimoniu UNESCO.
DELTA DUNARII, intre frumusete si degradare. FOTO: Dan Dinu
Preturile alimentelor, aduse in atentia decidentilor europeni Intr-o luare de cuvant in plenul Parlamentului European, Daciana Sarbu a cerut Comisiei Europene sa ia masuri urgente impotriva cresterii preturilor la alimente si sa se implice mai mult in sprijinirea agricultorilor europeni. In opinia sa, noua politica agricola comuna trebuie sa garanteze alimente la preturi accesibile pentru cetateni si venituri decente pentru producatori. Eurodeputata, membra in Comisia de Agricultura si Dezvoltare rurala (AGRI) a PE, a atras atentia ca indicele FAO al preturilor la alimente a atins in luna ianuarie un nivel record, iar aceasta situatie loveste in primul rand in categoriile cele mai vulnerabile de populatie. Acestea sunt deja afectate de criza economica, iar preturile tot mai mari ale hranei le ameninta insasi supravietuirea. Costurile mereu crescande ale produselor alimentare nu se reflecta, insa, in veniturile producatorilor agricoli, a subliniat eurodeputata. “Tin sa subliniez ca, de cele mai multe ori, cresterea preturilor la alimente nu are efecte si asupra cresterii veniturilor fermierilor – ci dimpotriva”, a afirmat Daciana Sarbu, adaugand ca, din cauza numarului mare de intermediari, veniturile agricultorilor “sunt departe de a fi echitabile”. Eurodeputata a solicitat din nou, masuri concrete de combatere a speculatiilor de pe piata agricola, dupa ce a insistat asupra acestei probleme si in cadrul raportului pe care l-a realizat in numele Comisiei AGRI – raport adoptat de plenul Parlamentului European in ianuarie 2011. Daciana Sarbu a insistat asupra faptului ca problema preturilor alimentare este un argument in favoarea mentinerii Politicii Agricole Comune a UE, in contextul in care au aparut recent voci care se pronunta impotriva acesteia. Eurodeputata PSD si-a exprimat speranta, in plenul Parlamentului de la Strasbourg, ca Politica Agricola Comuna post 2013 “va garanta cetatenilor accesul la alimente cu preturi rezonabile, iar agricultorilor – dreptul la venituri decente”.
“De cele mai multe ori, cresterea preturilor la alimente nu are efecte si asupra cresterii veniturilor fermierilor – ci dimpotriva. Din cauza numarului mare de intermediari, veniturile agricultorilor sunt departe de a fi echitabile”.
Comasarea spitalelor – un dezastru pentru sistemul sanitar Daciana Sarbu a interpelat Comisia Europeana cu privire la situatia sistemului de sanatate din Romania, subliniind situatia disperata in care se afla atat pacientii, cat si medicii din cauza subfinantarii dramatice si masurilor recente initiate de guvernul Boc. Eurodeputata a atras atentia asupra efectelor profund negative ale deciziei guvernului Boc de comasare a unor spitale, care va forta un numar mare de pacienti sa parcurga distante mari pentru a avea acces la ingrijiri medicale. In acelasi timp, Daciana Sarbu solicita Comisiei Europene sa ia masuri in privinta migratiei medicilor, intervenind pentru a se asigura ca statele membre nu iau decizii care sa provoace sau sa accentueze acest fenomen. Europarlamentarul – care activeaza in Comisia de Mediu, Sanatate publica si Siguranta alimentara a PE – sustine, in mesajul adresat executivului comunitar, impunerea unui numar standard de medici la mia de locuitori, ca masura de imbunatatire a functionarii sistemelor de sanatate din UE. Potrivit ultimelor statistici, Romania are 1,9 medici la 1000 de locuitori, fata de media de 3,5 medici la 1000 de locuitori din celelalte tari europene. Numarul deosebit de scazut se datoreaza inclusiv migratiei din ultimii ani catre alte tari din UE. Din 2007, cand Romania a devenit membru al Uniunii Europene, si pana in prezent, peste 8000 de medici specialisti romani au emigrat. Exodul se datoreaza subfinantarii Sanatatii si nivelului foarte scazut al salariilor personalului medical, a subliniat europutata in apelul sau catre Comisia Europeana.
Accesul la credite agricole poate fi o sansa pentru agricultorii romani In calitatea sa de membru in comisia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala din PE, Daciana Sarbu a solicitat Comisiei Europene sa sprijine accesul la credite al agricultorilor din state precum Romania, pentru ca acestia sa poata fi competitivi pe piata europeana. In cadrul interpelarii adresate CE, eurodeputata a subliniat ca, la nivelul Uniunii Europene, agricultorii din unele state membre pot beneficia de credite avantajoase pentru a-si finanta activitatile agricole, in timp ce in alte state membre, precum Romania, accesul la credite este foarte dificil, iar dobanzile sunt exorbitante. „Acest fapt duce la perpetuarea agriculturii cu doua viteze in UE, agricultorii din noile state membre neputand sa fie competitivi pe piata”, subliniaza Daciana Sarbu. Eurodeputata solicita Comisiei Europene crearea, impreuna cu Banca Centrala Europeana, a unui fond special de creditare a agriculturii, de care sa poata beneficia toti agricultorii din UE. In acelasi timp, forul european este indemnat sa impulsioneze statele membre sa asigure accesul agricultorilor la credite. „Am pornit de la situatia celor mai multi agricultori romani, care simt acum ca nu au niciun ajutor din partea UE ca sa poata obtine venituri decente din munca lor. Fie ca vor sa-si cumpere un tractor sau sa treaca la productia bio, fie ca vor sa inceapa o afacere in domeniul agricol sau sa-si retehnologizeze ferma, acestia au nevoie de finatare. Numai prin facilitarea accesului la credite putem sa sustinem cu adevarat agricultorii, inclusiv pe cei mai defavorizati, si in acelasi timp sa eliminam decalajele dintre tarile cu agricultura puternica si noile state membre, precum Romania”, subliniaza Daciana Sarbu. Eurodeputata adauga ca noua Politica Agricola Comuna (PAC) trebuie sa fie mult mai echitabila: „Agricultorul din Romania trebuie sa aiba acces la aceleasi niveluri ale subventiilor si la aceleasi mecanisme de sprijin ca si cel din Spania sau Franta, iar acest principiu trebuie sa se regaseasca in noua PAC”. In luna ianuarie, Parlamentul European a adoptat, cu o majoritate covarsitoare, raportul realizat de Daciana Sarbu pe tema rolului strategic al agriculturii in contextul securitatii alimentare. In cadrul raportului, eurodeputata a solicitat forurilor europene sa sustina, prin programe si fonduri speciale, agricultura traditionala, fermele mici, exploatatiile familiale si productia ecologica.
Alimentatia si sanatatea copiilor nostri Tinerele genereratii se hranesc din ce in ce mai prost. Numarul copiilor obezi s-a dublat in Romania in ultimul deceniu. Europarlamentarul Daciana Sarbu, initiatorul unui proiect privind alimentatia corecta a copiilor, a acordat ziarului Adevarul un interviu despre demersul ei. "Proiectul se numeste «Hrana desteapta pentru copii sanatosi», am demarat anul trecut proiectul si avem nenumarate evenimente anul acesta. Avem intalniri cu parintii, demonstratii de gatit, discutii cu nutritionisti, toate acestea sa convingem educatorii si copiii. Ne axam pe copiii cu varste cuprinse intre doi si sase ani, sa se schimbe alimentatia, meniurile lor din gradinite, spre o alimentatie sanatoasa. Vrem sa acoperim toata tara, macar capitalele de judeţ. Intruna din gradinite au schimbat meniul in urma intalnirii cu noi”. Daciana Sarbu crede ca este rolul parintilor sa il obisnuiasca pe copil de mic cu o alimentatie corecta, dar acest lucru nu se intampla pentru ca "e o lipsa de informatie, unele programe de la TV ar trebui interzise pentru ca promoveaza produse nesanatoase si parintii nu stiu ce rau pot face pe viitor copiilor", a spus Daciana. „Trebuie inceput cu reclamele din emisiunile pentru copii, trebuie interzise, in America s-a interzis intrunul din lanturile de fast-food asocierea mancarurilor cu jucariile. Este o mare problema, pentru ca cei mici sunt manipulati, ei cumpara pentru acea jucarie si mananca si ce e alaturi", a adaugat ea. „Ni se spune ca excesul de sare, zahar si grasimi dauneaza organismului, dar nu e suficient, daca vedem ca toate reclamele prezinta altceva....", a conchis europarlamentarul. (articol aparut in ziarul Adevarul)
Am demarat anul trecut proiectul«Hrana desteapta pentru copii sanatosi». Vrem sa acoperim toata tara, macar capitalele de judet. Intr-una din gradinite au schimbat meniul in urma intalnirii cu noi.
Noua Politica Agricola Comuna - speranta pentru mai multa echitate (Fragmente din interviul acordat de Daciana Sarbu publicatiei The Diplomat) “Pentru agricultorii romani este foarte important sa poata beneficia de subventii europene de niveluri cel putin apropiate de cele ale agricultorilor din vechile state membre ale UE. Un echilibru mai bun intre formele de sprijin la care au acces tarile UE este esential, in opinia mea, ca sa putem vorbi de o politica agricola comuna cu adevarat echitabila si utila inclusiv agriculturilor mai putin dezvoltate. De aceea am solicitat Comisiei Europene atat in raportul pe care l-am realizat in numele Comisiei pentru Agricultura a Parlamentului European, cat si prin interpelari directe, mai multe formule de sustinere pentru fermierii din statele noi membre precum Romania, de exemplu sprijin financiar pentru fermele mici si exploatatiile familiale, pentru productia bio, dar si acces mai usor la credite. Fara a aplica astfel de masuri, nu vom reusi sa punem capat agriculturii cu doua viteze in UE, fiindca agricultorii din noile state membre nu vor putea sa fie competitivi pe piata”.
“Din pacate, romanii din mediul rural – majoritatea lor covarsitoare nu au posibilitati materiale sa-si munceasca pamantul nici macar pentru a-si asigura o existenta decenta – despre obtinerea de productivitate si profit nici nu poate fi vorba. Este trist ca dispunem de atatea resurse agricole care, pana la urma, nu sunt folosite, dar este revoltator ca, dupa integrare, cand dispunem de acces la fonduri si experienta UE, decidentii nationali nu pun in miscare toate aceste oportunitati pentru a folosi acest potential si a-i ajuta pe acesti oameni sa iasa din saracie”.
Informarea privind nutritia ne poate salva viata Exista o legatura puternica intre cancer si alimentatia deficienta. Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii, nu mai putin de 30% din toate cazurile de cancer ar putea fi puse pe seama proastelor obiceiuri alimentare. Din aceste motive, Daciana Sarbu a solicitat Comisiei Europene sa se implice in informarea populatiei pe aceasta tema, din moment ce o larga majoritate a cetatenilor europeni nu sunt constienti de aceasta relatie de cauzalitate. Eurodeputata considera ca eforturile de pana acum nu sunt suficiente: “Comisia a atras atentia asupra stilului de viata cumpatat care poate reduce riscul de cancer, prin elaborarea Codului european impotriva cancerului, care cuprinde urmatorul indemn legat de obiceiurile alimentare: Mariti si variati cantitatea de legume si fructe pe care o consumati zilnic: mancati cel putin cinci portii zilnic. Limitati consumul de alimente cu continut de grasimi animale”. Comisia, de altfel, s-a angajat in sensul de a „elabora si sustine campanii de informare si de educare specifice, destinate sensibilizarii publicului in ceea ce priveste problemele de sanatate legate de alimentatia deficienta”, care a fost enuntat in „Strategia pentru Europa privind problemele de sanatate legate de alimentatie, excesul de greutate si obezitate” din 2007 (COM(2007)0279). Daciana Sarbu a solicitat insa un raspuns explicit in legatura cu intentiile Comisiei in scopul de a garanta ca aceste informatii de baza despre cancer si alimentatie sunt cunoscute publicului.
“Ce face Comisia pentru a garanta ca aceste informatii de baza despre cancer si alimentatie sunt cunoscute publicului?
Alimentatia sanatoasa, de la teorie la realitate (Text publicat pe blogul Dacianei Sarbu, dacianasarbu.wordpress.com)
“Am participat, saptamana trecuta, in Club A, la o dezbatere despre alimentatie sanatoasa. Contextul era unul relaxat, iar compania – foarte potrivita: trei bloggeri culinari cunoscuti (Beatrice Vornicu – Delicioasa, Lavinia Stejereanu – Bucatar sub acoperire, Radu Popovici – Retelele lui Radu), plus un veteran al blogging-ului care isi face intotdeauna timp pentru a scrie despre ce a mai gatit (Cristian Greger). Atmosfera – inedita, asa cum te-ai putea astepta de la un auditoriu format din studenti la Jurnalism. Mi-a placut discutia pentru realismul ei. Nu pot spune ca s-a petrecut acolo chiar o “ciocnire a civilizatiilor”, dar cu siguranta s-au intalnit viziuni si stiluri de viata diferite. Cand colegii de discutie au intrat in detalii concrete despre meniul sanatos si din ce ar trebui sa fie compus acesta, o voce de student din sala ni s-a adresat tuturor cu fermitate: “Cum as putea sa mananc sanatos, cand sunt nevoit uneori sa supravietuiesc cu 10 RON pe zi?” Din pacate, in tara lui Boc, asa arata realitatea. Avem pamanturi curate si fertile, dar in piata gasim mere fara gust, asezonate cu diferite substante ca sa reziste calatoriei de prin America de Sud si pana aici; iar merele noastre, sanatoase si bune, fie se strica in curtea producatorului, fie ajung prin magazinele bio la preturi foarte mari. E doar un exemplu, si doar unul din resorturile preturilor atat de mari ale alimentelor. Si atunci, cum sa mananci sanatos? Ceea ce am vrut sa transmit si in dialogul de care va povestesc, si in general, in turneul “Hrana desteapta pentru copii sanatosi”, e un fapt foarte simplu: poti manca (mai) sanatos si cu bani putini. Pentru ca alimentatia sanatoasa nu e o chestiune de bani, ci mai ales una de informatie si de alegere corecta. Nu va vine sa credeti? Atunci sa exemplific. In opinia mea, exista trei lucruri pe care oricine, indiferent de buget, le poate face pentru a manca mai sanatos: 1. a renunta la prajirea alimentelor. 2. a renunta la sucurile carbogazoase. 3. a renunta la toate pseudoalimentele de supermarket pe care bunica voastra nu le-ar recunoaste drept hrana. E un reper pe care l-am invatat de la Michael Pollan si cred ca poate fi util oricui. A manca sanatos nu inseamna a cheltui sume exorbitante pe fructe bio, peste crescut in salbaticie ori “diete” de inspiratie japoneza. Inseamna a intelege ca hrana are o singura definitie, foarte clara – ea serveste la alimentarea unui organism viu. Cocktailurile de chimicale sau produsele care sunt mult mai mult rezultatul unor industrii decat ale agriculturii nu ne ajuta sa ne hranim, ci ne pacalesc si imbolnavesc organismul. Evident, sunt doar niste pasi – simpli, in opinia mea – cu care poate sa inceapa orice “insanatosire” nutritionala, indiferent de varsta, ocupatie sau venituri. De aici si pana la ideal este o cale lunga. Dar idealul este inutil, cata vreme nu incercam sa-l adaptam la realitate.
Pensiile – in atentia forurilor UE In Parlamentul European s-a dezbatut recent Raportul Oomen-Ruijten referitor la Cartea verde intitulata „Catre sisteme europene de pensii adecvate, viabile si sigure”. Daciana Sarbu s-a implicat in aceasta dezbatere, solicitand eforturi mai mari de cooperare intre statele membre, pentru a se asigura ca transferarea drepturilor la pensie se face in mod corect intre diferite tari” “In cele 27 de state membre ale Uniunii Europene exista diferite sisteme de pensii. Dar inversarea piramidei demografice si cresterea sperantei de viata implica nevoia crearii unei strategii europene pentru consolidarea coeziunii si coerentei pensiilor in Uniunea Europeana. As vrea insa, sa mentionez si disfunctiile care apar in cazul mobilitatii fortei de munca intre diferite state membre. Exista cazuri in care drepturile la pensie nu se transfera in mod adecvat intre diferite tari membre ale Uniunii Europene. In acest sens, trebuie sa incurajam cooperarea intre statele membre in ceea ce priveste transferul drepturilor la pensie intre diferite tari. Pe de alta parte, este datoria noastra morala sa asiguram cetatenilor nostri dreptul de a beneficia de pensii care sa le asigure un trai decent” Raportul discuta despre faptul ca, in prezent, populatia intra pe piata muncii la o varsta mai inaintata din cauza ratei somajului care afecteaza in mod deosebit tinerii slab calificati sau datorita unei educatii mai indelungate iar, in cazul unora, de nivel mai ridicat; in medie, populatia paraseste piata muncii inainte de a implini varsta legala de pensionare, viata profesionala a acesteia este marcata de perioade de inactivitate, iar durata de viata este mai lunga. Datele actuale arata ca numarul de persoane care intra pe piata muncii este in scadere (populatia UE cu varsta de munca va incepe sa scada incepand cu 2012), iar numarul de pensionari este in crestere (in 2008 existau patru cetateni ai UE cu varsta de munca pentru fiecare cetatean de 65 de ani sau mai mult: pana in 2020 aceasta cifra va fi de cinci la unu, iar pana in 2060 de doi la unu); aceasta tendinta variaza in functie de diferentele demografice dintre statele membre. Documentul subliniaza ca toate statele membre se confrunta cu provocari enorme in efortul lor de a indeplini asteptarile cetatenilor in ceea ce priveste pensii adecvate si viabile, intr-o perioada in care circumstantele sociale si economice sunt in general dificile si sunt chiar diferite in functie de fiecare stat membru si de fiecare sistem judiciar. Se atrage atentia ca, in dezbaterea viitoare privind un sistem de pensii adecvat, viabil si sigur, ar fi util sa se stabileasca o platforma europeana de pensii care sa implice reprezentantii institutiilor UE, partenerii sociali si partile interesate relevante pentru a realiza schimburi de informatii referitoare la cele mai bune practici si pentru a contribui la pregatirea initiativelor de politica, in conformitate cu principiul subsidiaritatii.
Actiuni comunitare pentru combaterea falsificarii medicamentelor Pericolul reprezentat de medicamentele falsificate s-a aflat in atentia Parlamentului European, prin dezbaterea in luna februarie a raportului Matias pe aceasta tema. Daciana Sarbu a participat la aceasta dezbatere subliniind unul dintre aspectele cele mai dificile in reglementarea problemei medicamentelor falsificate: vanzarile pe internet.
“Oportunitatile pentru vanzarea medicamentelor falsificate s-au multiplicat in ultimii ani. Riscul in crestere ca aceste medicamente sa intre in fluxul comercial ne obliga sa adaptam urgent legislatia. In special reglementarea vanzarilor pe internet prezinta foarte multe dificultati si nu poate fi gestionata eficient decat la nivel international. Specificul internetului inseamna insa ca riscul nu poate fi eliminat complet. De aceea este important ca publicul sa fie informat in legatura cu aceasta amenintare, pentru a fi in cunostinta de cauza si a putea sa se protejeze. Comisia are posibilitatea de a coordona campanii de educare a publicului si trebuie sa se asigure ca statele membre isi indeplinesc obligatiile in aceasta privinta”. Daciana Sarbu
In raport se stabileste ca falsificarea intentionata a unui medicament este o infractiune. Aceasta nu ar trebui considerata ca fiind echivalenta cu nerespectarea bunelor practici de fabricatie sau cu defecte de calitate care pot aparea in conditii normale de fabricatie si sunt tratate de o maniera transparenta de catre producatorul medicamentului si autoritati. Documentul subliniaza ca, pentru a asigura protejarea corespunzatoare a sanatatii populatiei, autoritatile competente din statele membre ar trebui sa inspecteze siturile de productie, in cooperare cu Agentia Europeana pentru Medicamente. In situatiile in care ar fi mai multe organisme acreditate private, ar exista nesiguranta in legatura cu eficienta inspectiilor si confuzie in legatura cu responsabilitatea asupra corectitudinii rezultatelor inspectiei, iar relatia ambigua dintre firmele inspectate si organismele care le inspectează ar putea genera riscul de coruptie.
UN NOU INCEPUT. Spitalul de Copii "Marie Curie" din Capitala se poate mandri cu o noua infatisare, in urma unei renovari complete. Proiectul privind modernizarea intregului spital, demarat de catre Fundatia Scheherazade acum trei ani, a fost dus la bun sfarsit prin finalizarea lucrarilor la etajul sapte al unitatii spitalicesti. Daciana a luat parte la inaugurarea noii fete a spitalului, felicitandu-i pe cei care au facut posibila aceasta realizare. Spitalul nu ramane insa fara probleme; personalul sanitar insuficient si lipsa materialelor necesare in actul medical pun in continuare sub semnul intrebarii activitatea sa.
Wajiha Haris, Presedinte Fundatia Scheherazade