Newsletter Europarlamentar Noiembrie 2010
din cuprins:
“Hrana desteapta pentru copii sanatosi” la Ploiesti Rosia Montana in dezbatere la Bruxelles Simplificarea PAC Agricultura BIO Directiva sezonierilor
newsletter
“Hrana desteapta pentru copii sanatosi” – la Ploiesti Asociatia “Scoala pentru Sanatate”, infiintata de eurodeputata Daciana Sarbu, alaturi de medicul Anda Avramescu si consultantul nutritionist Cornelia Marin, a organizat vineri la Ploiesti evenimentul “Hrana desteapta pentru copii sanatosi”, de promovare a alimentatiei sanatoase, dedicat parintilor de copii prescolari (2-6 ani). Intalnirea a inclus prezentari ale principiilor alimentatiei sanatoase, dialoguri cu parintii din sala, raspunsuri la intrebarile acestora, precum si momente de gatit, pe baza unor retete sanatoase si a unor ingrediente accesibile. Parintii au primit in dar brosura “10 lectii despre alimentatia sanatoasa a copilului” (elaborata si tiparita de Asociatia Scoala pentru Sanatate), alaturi de un ghid al continutului si cantitatii portiilor recomandate pentru categoria de varsta 2-6 ani.
Daciana Sarbu s-a adresat parintilor in primul rand din postura de mama, impartasindu-le informatii, dar si experiente proprii. Sfatuind parintii sa-i implice pe cei mici in bucatarie, pentru le crea obisnuinta ingredientelor naturale si sanatoase, aceasta a recurs la o modalitate inedita de a-si ilustra ideea: i-a servit pe cei prezenti cu o prajitura gatita in casa alaturi de fiica sa. Eurodeputata a vorbit si despre activitatea sa in domeniul nutritiei de la Parlamentul European, unde a initiat demersuri de reglementare a publicitatii la produsele dedicate copiilor, dar si de elaborare a unor ghiduri europene de alimentatie sanatoasa dedicate copiilor.
“Stiu ca foarte multe familii sunt lovite de criza si parintii se gandesc la ce pot pune mai usor pe masa copiilor. Dar mai stiu si ca, daca nu invatam sa ne hranim sanatos copiii, vom asista la cresterea unor generatii bolnave. Parintii sunt adesea dezorientati de produsele de pe piata, de reclamele si informatiile contradictorii. De aceea, impreuna cu un medic si un nutritionist, am initiat aceste intalniri. Vrem sa aratam ca, pentru a le oferi copiilor hrana sanatoasa, nu-ti trebuie nici multi bani, nici mult timp. E suficient sa inveti cateva principii si sa alegi cu grija ce pui in farfuria copilului” Daciana Sarbu
Medicul Anda Avramescu a vorbit despre efectele negative asupra sanatatii ale produselor rafinate si procesate, invatandu-i pe parintii prezenti sa citeasca si sa interpreteze etichetele alimentelor, pentru a intelege corect continutul acestora. Consultantul nutritionist Cornelia Marin a oferit sugestii practice de inlocuire a ingredientelor si alimentelor nesanatoase cu variante accesibile, dar bogate in substante hranitoare, sfatuind parintii sa gateasca in casa, pe baza unor retete rapide si economice. Cele trei fondatoare ale Asociatiei Scoala pentru Sanatate au descifrat impreuna cu mamicile prezente etichetele catorva alimente pentru copii, interpretand calitatile nutritionale ale acestora.
Un moment special a fost dedicat painii: pentru a explica superioritatea painii integrale, invitatul special Marian Cioceanu (presedintele Bio Romania – asociatia operatorilor din agricultura ecologica) a preparat o paine pe care invitatii au gustat-o la finalul evenimentului. Asociatia Scoala pentru Sanatate isi propune sa organizeze evenimentul “Hrana desteapta pentru copii sanatosi� in cat mai multe orase ale tarii, lansarea acestuia avand loc in luna octombrie la Iasi.
Obezitatea in UE. Care e starea de fapt? Obezitatea prezinta o amenintare reala si larg raspandita in Uniunea Europeana. Aceasta reprezinta un factor major de risc pentru o serie de boli netransmisibile, iar Organizatia Mondiala a Sanatatii face acum referire la „epidemia de obezitate”. Daciana Sarbu a adresat Comisiei Europene o interpelare pe tema obezitatii, solicitand monitorizarea mult mai atenta a fenomenului si strangerea de date pentru ca forurile europene sa aiba o imagine cat mai corecta asupra gravitatii si evolutiei fenomenului. “Pentru a cunoaste adevarata amploare a acestei probleme si pentru a stabili mai usor cand si unde trebuie luate masuri, este important sa dispunem de date fiabile, detaliate si comparabile privind ratele obezitatii in UE. Cu toate acestea, se pare ca nu exista astfel de date. De exemplu, informatiile disponibile se refera la diferite perioade de timp si nu exista o metodologie standardizata pentru colectarea datelor”, subliniaza eurodeputata. “Astfel, este imposibil sa se realizeze comparatii semnificative intre regiuni si grupuri de populatie si sa se prezinte o imagine globala a situatiei; in plus, datele din numeroase tari se bazeaza pe metoda auto-raportarii, care este nefiabila prin natura sa”, a adaugat Daciana Sarbu. In Cartea alba din 2007 privind problemele de sanatate legate de alimentatie, excesul de greutate si obezitate, Comisia a recunoscut existenta unor date limitate privind ratele obezitatii. Daciana Sarbu doreste sa afle daca executivul comunitar intentioneaza sa realizeze un studiu complet privind obezitatea in Uniunea Europeana pentru a permite efectuarea unei analize detaliate si fiabile a amplorii problemei, inclusiv a unor comparatii semnificative intre diferite tari si grupuri de populatie.
Prima dezbatere publica despre Rosia Montana cu participarea opozantilor si sustinatorilor proiectului, la Bruxelles Daciana Sarbu, europarlamentar PSD, a organizat la Bruxelles, impreuna cu fundatiile Europa Nostra si Pro Patrimonio, in premiera, o audiere publica pe tema proiectului minier de la Rosia Montana la care au participat atat reprezentati ai Rosia Montana Gold Corporation cat si opozanti ai proiectului. Pentru prima data, ambele parti au avut ocazia sa-si prezinte in mod deschis argumentele.
Fiind unul dintre oamenii politici care s-au pronuntat cel mai frecvent – prin actiuni si prin mesaje – impotriva proiectului minier, Daciana Sarbu si-a reafirmat opozitia fata de aceasta initiativa, citand motive legate de perspectiva distrugerii comunitatii locale, a mediului, precum si a patrimoniului cultural si istoric. Eurodeputata a subliniat ca din dezbaterea publica de pana acum a subiectului au lipsit deschiderea, transparenta si onestitatea, investitorii preferand publicitatea platita si monologul in locul unui dialog sincer cu adversarii ideii. “ La Rosia Montana e nevoie rapida de investitii,
dar cu efect pe temen lung; e nevoie de dezvoltare, dar sustenabila si cu rezultate durabile; e nevoie de locuri de munca, dar de cat mai multe si destinate localnicilor, nu specialistilor straini”, a afirmat Daciana Sarbu.
Presedintele Academiei Romane, Ionel Haiduc, a evidentiat, la randul sau, faptul ca proiectul minier nu este unul in interes public si nici nu creeaza dezvoltare sustenabila; desi efectele asupra mediului ar fi devastatoare, numarul slujbelor create ar fi foarte mic, mina urmand sa distruga, in acelasi timp, situri arheologice de o valoare inestimabila. Majoritatea participantilor la dezbatere au criticat lipsa de transparenta a investitorilor, care au refuzat constant sa ofere publicului detalii privitoare la contractul cu statul roman, ascunzand astfel informatii precum valoarea reala a proiectului sau asigurarea acestuia. Specialistii invitati au criticat, in acelasi timp, afirmatiile folosite pentru promovarea acestuia, geo-chimistul Robert Moran (din SUA) subliniind ca nu exista proiecte miniere care genereaza dezvoltare pe termen lung si sustenabilitate. Au fost detaliate, de asemenea, resursele alternative autentice care pot regenera regiunea, aducand locuri de munca si prosperitate pe termen lung. Biologul si conservationistul Andrew Jones (din Marea Britanie) a facut o prezentare ilustrata a unicitatii florei din regiune, subliniind ca aceasta beneficiaza de o resursa valoroasa din punct
de vedere turistic – peisajul unic, alaturi de plantele rare. Serban Cantacuzino, presedintele fundatiei Pro Patrimonio, a adresat companiei RMGC o serie de intrebari, legate inclusiv de evolutia proiectului in fata posibilitatii ca masivul Carnic sa fie inclus in patrimoniul UNESCO. Zsolt Visy, presedintele pentru Europa al ICOMOS (International Committee on Archaeological Heritage Management) a afirmat ca regiunea indeplineste mai multe criterii pentru a fi inclusa pe lista obiectivelor protejate UNESCO, demontand argumente contrare invocate recent de tabara RMGC. O prezenta inedita la discutie a fost o profesoara de latina din Belgia, care a marturisit ca an de an isi aduce copiii in vacanta pentru a vizita galeriile romane. Adrian Gligor, reprezentantul RMGC, a citat exemplul exploatarii miniere Waihi din Noua Zeelanda pentru a ilustra bunastarea regiunii din jurul unei mine, dar exemplul sau a fost demontat de un jurnalist; acesta a amintit un studiu ce demonstreaza ca populatia din zona respectiva este foarte afectata de boli, iar zona este depopulata.
Daciana Sarbu a fost coautoarea, din partea grupului socialist, a rezolutiei privind interzicerea cianurilor in minerit, adoptata cu majoritate de voturi de Parlamentul European
Politica Agricola Comuna are nevoie de proceduri mai simple pentru fermieri Daciana Sarbu a solicitat Comisiei Europene simplificarea birocratiei specifice Politicii Agricole Comune, in beneficiul fermierilor. Adresandu-se plenului Parlamentului European de la Strasbourg, eurodeputata a atras atentia ca, desi la nivel european se vorbeste de mai mult timp despre nevoia de a simplifica aceste proceduri, totusi producatorii agricoli se lovesc in continuare de probleme administrative atunci cand acceseaza fonduri sau cand trebuie sa aplice legislatia europeana. „Multi fermieri din tara mea se plang ca nu sunt bine informati, ca le este greu sa inceapa o activitate in acest sector sau ca este foarte dificil sa acceseze fonduri in domeniul agricol”, a subliniat Daciana Sarbu, atragand atentia ca nu numai Comisia Europeana, ci si statele membre trebuie sa ia masuri urgente de simplificare a birocratiei legate de Politica Agricola Comuna. „Cred ca este esential ca implementarea, in statele membre, a legislatiei europene din domeniul agricol sa se faca in asa fel incat agricultorii sa nu fie descurajati, ci incurajati sa continue practicile agricole”, a afirmat Daciana Sarbu. Eurodeputata a vorbit si despre prioritatea ca executivul comunitar sa incurajeze statele sa utilizeze mai eficient tehnologiile informatiei, pentru o mai buna informare a agricultorilor, dar si pentru reducerea sarcinilor administrative cu care se confrunta acest sector. Daciana Sarbu si-a exprimat speranta ca noua politica agricola comuna sa fie „mai simpla, mai transparenta si mai echitabila.
Din nou despre directiva sezonierilor Europarlamentarii PSD Daciana Sarbu si Catalin Ivan au cerut Comisiei Europene si Consiliului UE sa imbunatateasca legislatia privind muncitorii sezonieri, pornind de la cazurile recente ale romanilor tratati ca sclavi in Cehia si Marea Britanie. Eurodeputatii au adresat forurilor europene o interpelare prin care solicita reglementarea drepturilor muncitorilor sezonieri printr-o directiva speciala, care sa impiedice abuzurile la care sunt supusi acestia in prezent. Daciana Sarbu si Catalin Ivan au sugerat, in acelasi timp, Consiliului UE crearea de mecanisme de control interstatale pentru a monitoriza situatia sezonierilor. “200 de romani au ajuns in Cehia cu promisiunea ca vor primi 750 de euro pe luna muncind in agricultura, dupa care s-au trezit prizonieri, primind doar un euro pe luna sau chiar nimic. Politia britanica a descoperit copii romani care erau fortati sa lucreze intr-o ferma, de dimineata pana seara, fara a primi mancare sau apa. In ultimii ani am urmarit cu mare atentie problemele cu care se confrunta sezonierii si aceste abuzuri nu sunt exceptii, ci tind sa devina regula”, afirma deputatii. “Am vazut cum arata conditiile de munca si de viata ale muncitoarelor romance din Spania, de la culturile de capsuni, si le-am ascultat vorbind despre experientele lor. Aproape toate implica retele de trafic de munca, promisiuni neonorate ale angajatorilor, contracte nerespectate, conditii inumane de lucru. Aceasta realitate trebuie sa se schimbe, cat mai rapid, iar forurile comunitare trebuie sa intervina acum, cu reguli clare si o aplicare ferma a acestora”, adauga Daciana Sarbu. Daciana Sarbu a desfasurat mai multe actiuni pe tema drepturilor sezonierilor, organizand o delegatie de lucru europarlamentara in Spania, dar si un seminar la Bruxelles dedicat acestui subiect, precum si o expozitie de fotografie menita sa sensibilizeze reprezentantii institutiilor comunitare cu privire la situatia sezonierilor. De asemenea, eurodeputata s-a adresat in mai multe randuri autoritatilor europene pentru reglementarea situatiei, demersurile sale fiind sustinute si de sindicate agricole din Uniunea Europeana.
Productia bio – o miza uriasa pentru Romania (Text publicat pe blogul Dacianei Sarbu, dacianasarbu.wordpress.com) “Am vorbit la Romanian Organic Forum 2010, despre agricultura bio in Romania. Este un subiect drag mie si cred ca ar trebui tratat cu mult mai multa seriozitate de autoritati. Agricultura bio inseamna grija pentru viitorul copiilor nostri, inseamna o societate mai sanatoasa, dar inseamna si o mare sansa pentru agricultura romaneasca. Desi am auzit si vom mai auzi discursuri cu intentii frumoase si planuri diverse, in ultimii ani n-am vazut cu adevarat o mana intinsa de autoritati catre cei care vor si care pot sa faca agricultura bio in Romania. Sunt membru in Comisia de Agricultura si Parlamentul European, dar si in Comisia de Mediu si Sanatate Publica. Stiu cat de extinsa si de ampla este dezbaterea despre productia bio in statele membre importante, si stiu cat de mare este potentialul romanesc in aceasta zona. Agricultura noastra are doua mari probleme: ii tine in saracie pe majoritatea producatorilor, si nu exista pe piata europeana. Nu putem patrunde pe piata incercand sa producem mai mult grau decat Franta, sau mai multe fructe decat Spania; dar putem sa ne cream o nisa proprie – agricultura bio poate fi aceasta nisa. Exista o piata europeana in crestere pentru produsele bio, din motive legate de sanatate, dar si de gust. Romania are potential, fiindca multe din exploatatiile sale (majoritar pe suprafete mici) pot fi convertite usor in culturi bio. Mai mult, solurile nu sunt contaminate cu pesticide ca in statele cu agricultura dezvoltata (desi recentele experimente ale autoritatilor pot elimina acest avantaj…)
Multi dintre micii producatori pot deveni producatori bio, chiar cu acces pe piata europeana. Trebuie insa ajutati sa acceseze fonduri, sa realizeze conversia catre metodele bio, sa-si creeze retele de distributie, sa se promoveze. Pentru a atinge acest potential, autoritatile trebuie sa aiba viziune si vointa. 1. sa-i invete pe producatori cum pot deveni producatori bio 2. sa se lupte la Bruxelles pentru a obtine subventii si fonduri utilizabile de catre acestia 3. sa solicite la Bruxelles sustinerea agriculturii bio, mai ales ca exista bunavointa in acest sens 4. sa ajute la promovarea produselor romanesti in Europa 5. sa renunte la culturile modificate genetic si la experimentele cu chimicale (v. fungicidul testat in premiera mondiala in Romania). OMG inseamna distrugerea credibilitatii Romaniei ca actor pe piata bio De 20 de ani, vorbim despre agricultura Romaniei ca despre un bolnav in coma, pe care trebuie neaparat sa-l resuscitam. Stim ca agricultorii nostri sunt saraci, ca sistemul nu lucreaza pentru ei, ca nu ne valorificam produsele, ca nu reusim sa ne “modernizam”.
“Poate ca viitorul agriculturii europene nu inseamna doar industrializare si productie de masa, ci si recolte mici, produse regionale, produse traditionale, productie bio” Daciana Sarbu dacianasarbu.wordpress.com
Europa ne spune, mai mult sau mai putin, acelasi lucru. Si totusi, modernizarea pur si simplu nu se produce. V-ati gandit ca, poate, diagnosticul e gresit? Realitatea agriculturii romanesti nu seamana cu niciun alt stat membru UE. Prin urmare, solutiile standard ale UE nu au cum sa functioneze aici. Poate ca agricultura de subzistenta trebuie valorificata, si nu exterminata. Poate ca fermele mici trebuie incurajate sa continue si sa aprovizioneze pietele locale. Poate ca viitorul agriculturii europene nu inseamna doar industrializare si productie de masa, ci si recolte mici, produse regionale, produse traditionale, productie bio accesibila cat mai multor comunitati.
Am chemat Comisia AGRI in Romania si au avut cu totii aceasta revelatie – ar trebui sa ne adaptam la realitate, nu sa adaptam realitatea la solutii care nu merg. Agricultura bio trebuie privita din aceasta perspectiva – a gandirii globale, a solutiilor altenative pentru revitalizarea agriculturii noastre si pentru regenerarea unei jumatati a societatii romanesti. Putem sa ne cream un nume pe piata europeana, dar avem nevoie de viziune si vointa. In rest, toate resursele exista.” (dacianasarbu.wordpress.com)
La intalnirea Euro-Toques – comunitatea europeana a bucatarilor Daciana Sarbu a participat la Bruxelles la un eveniment al Euro-Toques – comunitatea europeana a bucatarilor – dedicat producatorilor agricoli locali si nevoii de sprijinire a acestora, care a avut loc in Parlamentul European. Participantii la eveniment au subliniat rolul esential jucat de producatorii locali in asigurarea de alimente proaspete si sanatoase pentru comunitati, solicitand programe europene concrete pentru sustinerea si dezvoltarea pietelor locale. S-a insistat, in acelasi timp, asupra nevoii redescoperirii produselor abandonate specifice fiecarei regiuni si fiecarei culturi. “Pentru noi, romanii, subiectul are o rezonanta speciala, fiindca noi stim – poate cel mai bine dintre toti europenii – cat de putin sustinuti sunt micii producatori. Ei sunt victimele agriculturii moderne si adesea metodele lor sunt considerate invechite, depasite, lipsite de productivitate. Uitam ca ei folosesc metode traditionale, aplica retete unice in Europa si – refuzand sa produca alimente ‘de serie’ – obtin produse de o calitate aparte”, a declarat Daciana Sarbu. “Sigur ca, in cazul Romaniei, acest refuz al modernizarii e mai degraba fortat de lipsa resurselor, insa agricultura ‘de subzistenta’ creeaza si produse pe care europenii le considera foarte valoroase”, a subliniat eurodeputata, subliniind ca incapacitatea agriculturii romanesti de a se europeniza poate fi transformata, in multe cazuri, intrun avantaj: “Fie ca vorbim de stanele traditionale sau de gradinile de cativa metri patrati, micii producatori obtin alimente mai naturale, mai “curate” si mai savuroase decat cele care se gasesc pe rafturile supermarketurilor, iar acest lucru trebuie inteles si sustinut de forurile europene, nu descurajat”. Daciana Sarbu a realizat recent in Parlamentul European un raport in care pledeaza pentru un suport mai puternic acordat micilor producatori agricoli, in cadrul unei politici agricole comune mai echitabile, pentru venituri decente agricultorilor, precum si pentru incurajarea agriculturii traditionale si a productiei bio. Eurodeputata este raportorul Comisiei de Agricultura si Dezvoltare Rurala a Parlamentului European pe tema rolului Agriculturii in asigurarea securitatii alimentare.
“Praznicul Sf. Arhangheli Mihail si Gavril”, la MTR La targul de Sf Mihail si Gavril de la Muzeul Taranului Roman, Daciana Sarbu a vorbit despre hrana sanatoasa, a gustat produse traditionale, a daruit – in numele Asociatiei Scoala pentru Sanatate – brosura despre nutritie si a premiat desene pe teme de alimentatie sanatoasa.
“Femeile sunt mai aproape de a fi acceptate ca politicieni cu drepturi depline” De ce trebuie ca femeile sa fie bine reprezentate in politica? Ce atuuri au ele in fata barbatilor? Daciana Sarbu: Femeile nu “trebuie” sa fie in politica pentru ca sunt femei, ci daca au calitati care le recomanda. Cliseele spun ca noi suntem mai “grijulii” si mai capabile de compasiune, iar barbatii – mai agresivi si determinati.
“Cred ca s-a reusit depasirea complexului Elena Ceausescu. Insa, din pacate, cea mai mare frauda din istoria parlamentarismului romanesc a fost comisa de o femeie – Roberta Anastase, iar acest fapt afecteaza, intr-un fel, perceptia asupra tuturor femeilor din politica” Daciana Sarbu
Ce ar fi de schimbat in politica romaneasca astfel incat femeia politician sa aiba o soarta mai buna? Daciana Sarbu: Femeile-politician se vor descurca, intr-o forma sau alta; se vor face auzite tot mai tare. Ele au instrumentele sa se lupte singure pentru a reusi. Dar femeia obisnuita, care in Romania porneste cu un dezavantaj in viata doar din cauza faptului ca e femeie, are in continuare o soarta dura. Daca, maine, un sondaj ar dezvalui ca romanii și-ar dori ca președinte sau premier o femeie, care credeti ca ar fi cea mai potrivita sa ocupe aceste posturi, in acest moment. Daciana Sarbu: Cu siguranta, nu Roberta Anastase! In Romania, care dintre femeile ajunse, in ultimii 20 de ani, in politica au reusit sa schimbe ceva major ? Din 90 si pana astazi, cred ca s-a reusit depasirea complexului Elena Ceausescu si femeile sunt mai aproape de a fi acceptate ca politicieni cu drepturi depline. Iar acest lucru e posibil prin munca multor doamne, fie ca activeaza in parlament, in ministere sau in primarii, peste tot in tara. Din pacate, ultimii ani au adus si un regres. Cea mai mare frauda din istoria parlamentarismului romanesc a fost comisa de o femeie, iar acest fapt afecteaza, intr-un fel, perceptia asupra tuturor femeilor din politica. Sa speram ca nu decisiv. (fragmente din interviul acordat verticalnews.ro)
Desen premiat la concursul jurizat de Daciana la Targul de Sf Mihail si Gavril