U.P.T., FACULTATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM, DEPARTAMENTUL DE ARHITECTURA Candidat: Damian Alexandru
LUCRARE PRENTRU EXAMENUL DE DIPLOMA DISCIPLINA: PROIECTARE DE ARHITECTURA
Conducator diploma: arh. Cristian Blidariu Conducator unitate: conf. arh. Vlad Gaivoronschi
Denumirea proiectului: Muzeul Bombardamentelor Serbiei, 1999
Sesiunea: Iunie 2014
INCADRAREA IN TERITORIU. ACCESIBILITATE BELGRAD. DATE GENERALE Belgrad este capitala si cel mai mare oras al Serbiei. Este situat la confluenta dintre raul Sava si fluviul Dunare, doua cai navigabile internationale, unde Campia Panonica intalneste Balcanii. De asemenea, orasul este plasat de-a lungul coridoarelor paneuropene X si VII. Cu o populatie de 1.756.534 (conform estimarilor oficiale din 2007) de locuitori, Belgrad este cel mai mare oras de pe teritoriul fostei Iugoslavii, al treilea de pe Dunare, dupa Budapesta si Viena si al patrulea din sud-estul Europei, dupa Istanbul, Atena si Bucuresti. Acesta acopera 3,6% din întreaga suprafata a tarii, iar 22,5% din populatia Serbiei locuieste în acest oras. Belgrad este totodata si centrul economic, cultural, educational si stiintific al Serbiei.
ZEMUN
ORASUL VECHI
NOUL BELGRAD
ZONA GUVERNAMENTALA SI COMERCIALA
DISTANTE FATA DE GRANITE SI CAPITALE EUROPENE Belgradul, atat ca si oras port, care leaga tarile vest-europene de Marea Neagra prin intermediul Dunarii, acesta este si principalul nod rutier important legand Europa centrala si de vest de sudul Balcanilor, respectiv de Orientul Mijlociu, situat la urmatoarele distante fata de capitalele europene: Budapesta: 375 km, Bratislava: 570 km, Viena: 610 km, Praga: 895 km, Berlin: 1240 km, Zagreb: 390 km, Ljubljiana: 530 km, Sarajevo: 290 km, Podgorica: 420 km, Tirana: 730 km, Skopje: 435 km, Atena: 1190 km, Istambul: 1220 km, Sofia: 325 km, Bucuresti: 595 km. Avand o pozitie centrala fata de limitele geografice ale tarii, acesta este situat aproximativ la urmatoarele distante fata de granitele principale cu tarile vecine: Bosnia si Hertegovina: 110 km, Croatia: 110 km, Ungaria: 200 km; Romania: 100 km; Bulgaria: 330 km, Macedonia: 380 km, Albania: 440 km, Munte Negru: 280 km.
ANSAMBLUL CLADIRILOR GENERALSTAB
SIT
LOCALIZAREA ORASULUI CAPITALA BELGRAD FATA DE CELELALTE CAPITALE ALE TARILOR SAU POZITIA SITULUI FATA DE CENTRUL GEOMETRIC AL BELGRADULUI FATA DE LIMITELE ORASULUI REGIUNILOR INVECINATE
POZITIA SITULUI FATA DE ZONELE CENTRELE PRINCIPALE/POLII DE INTERES ALE ORASULUI
U.P.T., FACULTATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM, DEP. DE ARHITECTURA
LUCRARE PRENTRU EXAMENUL DE DIPLOMA DISCIPLINA: PROIECTARE DE ARHITECTURA
Sesiunea: Iunie 2014
Candidat: Damian Alexandru
Denumirea proiectului: Muzeul Bombardamentelor Serbiei, 1999
Plansa nr. 1
Denumirea plansei: Incadrare in teritoriu. Accesibilitate.
Scara:
POZITIA SITULUI FATA DE ZONELE, STRAZILE SI MONUMENTELE PRINCIPALE POZITIA SITULUI FATA DE POLII PRINCIPALI CENTRALI/TURISTICI/DE ACTIVITATE/RELAXARE
POZITIA SITULUI FATA DE PIETELE PRINCIPALE SI MONUMENTELE IMPORTANTE ALE ORASULUI
POZITIA SITULUI FATA DE STRAZILE SI BULEVARDELE PRINCIPALE ALE ZONEI CENTRALE
A
B
C
2
6
7
u.Sk
I
U
S
12
14
16
u.Kr.M
A - Ansamblul Cetatii Kalamegdan B - Zona centrala istorica C - Terazije, piata si bulevardul central D - Palatul Parlamentului si Primaria orasului E - Parcul Manjez si turnul Beogradjanka F - Piata si intersectia Slavia H - Parcul Karadjordje si Templul Sf. Sava G - Piata si intersectia Savski Trg I - Parcul Tasmajdan J - Gradina Botanica Jevremovac K - Piata agroalimentara centrala L - Malul raului Sava, promenada M - Turnul si shopping mall-ul Usce
N - Parcul Prijateljstva O - Cladirea Consiliului Federal General P - Kombakt Arena Q - Malul fluviului Dunare, promenada R - Plaja Lido S - Zona centrala istorica din Zemun T - Malul raului Sava, promenada U - Statiunea si lacul Ada Ciganlija V - Golful Ada Ciganlija W - Gradina Zoologica din cetate X - Parcul Hajd Y - Parcul Topicer Z - Zona Sportiva
1 - Monumentul Victoriei (Pobdenik) 2 - Biserica Ruzica 3 - Muzeul Militar 4 - Catedrala 5 - Moscheea Bajrakli 6 - Piata si Parcul Studentesc 7 - Piata Republicii (piata centrala) 8 - Piata Terazije 9 - Piata Nikola Pasica 10 - Palatul Parlamentului si Primaria orasului 11 - Biserica Sf. Marka 12 - Cladirile Guvernului si a Ministerului Apararii 13 - Muzeul Nikola Tesla
14 - Templul Sf. Sava 15 - Muzeul Istoriei Iugoslaviei 16 - Complexul regal, Palatul imparatului 17 - Turnul Milenium din Zemun 18 - Piata Mare din Zemun
u.Kn.Mh u.Kr.A u.Ne
u.Kn.M
u.Sk - Strada pietonala Skadarska (Skadarlija) u.Kn.Mh - Strada pietonala Kneza Mihajlova u.Kr.M - Bulevardul Kralja Milana u.Kr.A - Bulevardul Kralja Aleksandra u.Kn.M - Strada Kneza Milosa u.Ne - Strada Nemanjina U.P.T., FACULTATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM, DEP. DE ARHITECTURA
LUCRARE PRENTRU EXAMENUL DE DIPLOMA DISCIPLINA: PROIECTARE DE ARHITECTURA
Sesiunea: Iunie 2014
Candidat: Damian Alexandru
Denumirea proiectului: Muzeul Bombardamentelor Serbiei, 1999
Plansa nr. 2
Denumirea plansei: Pozitia sitului fata de zonele, strazile si monumentele principale ale Belgradului
Scara:
LOCALIZARE MUZEE
STUDIU URBANISTIC
POZITIA SITULUI FATA DE ARTERELE PRINCIPALE DE CIRCULATIE SCARA 1 : 5000
POZITIA SITULUI FATA DE MUZEELE DIN BELGRAD MUZEE DE ARTA:
MUZEE MEMORIALE SI COLECTII COMEMORATIVE:
21. Muzeul Paje Jovanovica, Kralja Milana 21 22. Casa Manakova, Gavrila Principa 5 23. Galeria Memoriala Petra Dobrovica, Kralja Petra I 24. Memorijalni muzej Jovana Cvijica, Jelene Cetkovic 5 25. Muzeul memorial Nadežde i Rastka Petrovica, Ljube Stojanovica 25 26. Muzeul Artei Africane, Andre Nikolica 14 MUZEE CULTURAL-ISTORICE: 27. Muzeul Sportului si Olimpismului, Blagoja Parovica 156 28. Muzeul FK “Steaua Rosie”, Ljutice Bogdana 1a 5. Muzeul Etnografic, Studentski trg 13 29. Muzeul Toma Rosandic, Ljube Jovanovica 3 6. Muzeul Istoric al Serbiei, Trg Nikole Pasica 11 30. Muzeu-monument Iva Andric, Andricev venac 8 7. Muzeul de Istorie Evreiasca, Kralja Petra I 71/1 31. Memorialul Victimelor razboiului si aparatorilor patriei 8. Conacul printesei Ljubica, Kneza Sime Markovica 8 1990-1999, Savski Trg 9. Conacul printului Miloš, Rakovicki put bb 10. Muzeul Istoriei Iugoslaviei, Boticeva 6 11. Muzeul Banickog logora, Gen. Pavla Jurisica Sturma 33 12. Muzeul Cetatii Belgradului, Gornji grad MUZEE TEHNICE SI NATURAL-ISTORICE: 13. Muzeul orasului Belgrad 14. Muzeul Cinematorgrafiei Iugoslaviei, Kosovska 11 32. Muzeul Automobilelor, Majke Jevrosime 30 15. Muzeul de Performing Arts, Gospodar Jevremova 19 33. Muzeul Stintei si Tehnicii, Skenderbegova 51 16. Muzeul Bisericii Ortodoxe Sarbesti 34. Muzeul Nikola Tesla, Krunska 51 17. Muzeul Pedagocik, Uzun-Mirkova 14 35. Muzeul Aviatiei, Aerodrom “Nikola Tesla”, Surcin 18. Muzeul Militar, Kalemegdan bb 36. Muzeul Naturii, Njegoševa 51 19. Muzeul Vukov i Dositejev, Gospodar Jevremova 21 37. Muzeul PTT, Palmoticeva 2 20. Muzeul Partiei Zemun, Glavna 9 38. Muzeul Cailor ferate, Nemanjina 6
POZITIA SITULUI FATA SPATIILE VERZI DIN ZONA SCARA 1 : 10000
STUDIU DE FUNCTIUNI SCARA 1 : 5000
1. Muzeul National, Trg republike 1a 2. Muzeul de Arte Aplicate, Vuka Karadzija 18 3. Muzeul Zepter, Knez Mihailova 42 4. Muzeul de Arta Contemporana, Usce 10
1
2
Sit Strada Nemanjina Strada Kneza Milosa
Aflat in una dintre cele mai aglomerate zone ale orasului, atat din punct de vedere al circulatiei pietonale, dar in special datorita tarficului auto, este singurul loc din oras in care se intersecteaza, la 90 de grade, doua artere de ciruculatie de asemenea importanta. Directia strazii Kneza Milosa se continua pe directia SV-NE, traversand toata zona centrala a Belgradului, fiind iesirea principala de pe autostrada care traverseaza Serbia dinspre vest (Croatia) si de la nord (Ungaria) inspre sud (Macedonia). Kneza Milosa isi continua directia NE catre Pancevo, unindu-se cu drumul european cu directia inspre Timisoara, Romania. Strada Nemanjina este axa principala, de 1,1 km, care uneste doua noduri esentiale ale Belgradului, si anume “Savski Trg” - cuprinzand Gara si Autogara Centrala, fiind una din cele mai ample noduri rutiere si spatii publice - cu “Trg Slavia” - fiind cea mai ampla intersectie a orasului, atat ca si dimensiuni si schimbarile de directii pe care le ofera, pe cele 7 brate ale sale, directionand catre diverse locuri ale orasului, inclusiv catre catedrala Sf. Sava. Configuratia strazilor este de 4 benzi auto, 2 linii de tramvai 2 trotuare si 2 aliniamente de arbori pentru Nemanjina, respectiv 5 benzi auto, 2 troutoare si 2 aliniamente de arbori pentru Kneza Milosa.
Strazi cu trafic foarte ridicat
Cladiri militare
Strazi cu trafic mediu
Cladiri civice
Strazi cu trafic redus
Cladiri rezidentiale
Zone cu aglomerari pietonale
Spatii verzi Hoteluri Cladiri de birouri Spitale Muzee Cladiri de educatie
Situl se afla intr-o zona centrala a Belgradului, de foarte mare importanta, aflandu-se la o distanta de 1,2 km de spatiul public principal al Belgradului, Piata Republicii, considerata piata centrala a orasului. Situl propriuzis al proiectului este cuprins in spatiul ramas liber in urma bombardamentelor, din fata ansamblului ”Generalstab”, partial ocupand si o parte din zonele afectate de bombe ale acestui ansamblu, fiind imaginea reprezentativa si simbolul principal al operatiunii fortelor NATO impotriva Serbiei din ‘99. Fiind integrat intr-un tesut urban conturat in perioada dintre cele doua razboaie mondiale, cladirile Generalstabului si situl propriuzis din fara acestora, se afla intr-o armonie compozitionala cu cladirile invecinate, situat la intersesctia strazilor Nemanjina si Kneza Milosa, pe amplasamentul vechilor cladiri ale sediului armatei.
CORP 1 -Grav afectat de bombe. In stare avansata de degradare -Necesita consolidari urgente/reconstructie -Nefunctional
DISTANTA (RAZE) MUZEELOR FATA DE SIT Raza 500 metri - 5 muzee Raza 1000 metri - 9 muzee Raza 2000 metri - 29 muzee Raza 3000 metri - 34 muzee
34
1
18
10
4
Fiind situat la limita dintre doua zone ale orasului despartite de strada Nemanjina - zona declarata turistica a orasului si zona administrativa, guvernamentala - printre principalele vecinatati se enumerandu functiuni precum: Palatul Guvernului Serbiei (viza-viz), cladirea Instantei Superioare, Judecatoria, Palatul Ministerului Finantelor, Sediul Ministerului Apararii, Institutul National de asigurari de Sanantate, Banca Nationala a Serbiei, complexul bisericesc Voznesenska, Gara Centrala si Autogara Centrala, cladiri de birouri (Beogradjanka), adminitrative si de locuire, spital, hoteluri, banci, teatru, Muzeul Cailor Ferate, Centrul Cultural Studentesc, Primaria orasului, posta, restaurante, cafenele, numeroase ambasade etc. toate aflate pe ce cele doua artere principale, sau intr-o raza de 500 de metri de pe sit.
35
CORP 2 -Prezinta degradari strucuturale minore -Necesita reparatii si consolidari -Partial functional
U.P.T., FACULTATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM, DEP. DE ARHITECTURA
LUCRARE PRENTRU EXAMENUL DE DIPLOMA DISCIPLINA: PROIECTARE DE ARHITECTURA
Sesiunea: Iunie 2014
Candidat: Damian Alexandru
Denumirea proiectului: Muzeul Bombardamentelor Serbiei, 1999
Plansa nr. 3
Denumirea plansei: Localizare muzee si studiu urbanistic
Scara: 1:5000 1:10000
REPREZENTAREA SITULUI, ARTERELOR, NODURILOR SI DIRECTILOR PRINCIPALE AXONOMETRIA ANSAMBLULUI “GENERALSTAB” - STAREA INITIALA
STUDIU SPATII VERZI, SCARA 1 : 10000
Autorul 3d-ul original al ansamblului: Christian Feneck, ilustrat in cartea “Architecture and the politics of reading: The case of Generalstab in Belgrade” de Vladimir Kulic
Desi este o zona extrem de aglomerata din pucnt de vedere pietonal, rutier, inclusiv a transportului in comunm, zona nu duce lipsa spatiilor verzi / parcurilor. Existand patru parcuri, la o distanta de 120 m (Finanski Park), 150 m (Manjez Park), 180 m, respectiv 500 m fata de sit. De asemenea la o ditanta de 700 de metri de mers pe jos se afla unul dintre principalele parcuri ale orasului, parcul Tasmajdan, inclusiv parcul Pionirski, aflat adiacent primariei si cladirii parlamentului. Alte doua parcuri se afla in zona garii si autogarii centrale, la o distanta aproximtiva de 500-600 de metri. Sit Spatii verzi, parcuri
Strazi cu transport in comun: autobuze Strazi cu transport in comun: tramvaie Strazi cu circulatie auto ridicat Strazi cu circulatie auto medie Strazi cu circulatie auto scazuta
U.P.T., FACULTATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM, DEP. DE ARHITECTURA
LUCRARE PRENTRU EXAMENUL DE DIPLOMA DISCIPLINA: PROIECTARE DE ARHITECTURA
Sesiunea: Iunie 2014
Candidat: Damian Alexandru
Denumirea proiectului: Muzeul Bombardamentelor Serbiei, 1999
Plansa nr. 4
Denumirea plansei: Studii axonometrice si pe perspectiva aeriana
Scara: 1:10000
STUDII AXONOMETRICE - REPREZENTAREA VOLUMETRIILOR CLADIRILOR IN ‘3D’, SITUATE PE STRADA NEMANJINA SI KNEZA MILOSA, RESPECTIV DE PE STRAZILE INVECINATE. STUDIU VOLUMETRIC AL ZONEI.
9 Slavia Trg 0.58 km
Orasul vechi Piata Republicii 1.1km
Ax as tr. Kn ez aM ilos a
a Ax
17
a njin a em .N str
16 14
19
18
23
15
13
SIT
5
24
2
20
3
1
22 21
4 6
9 Aeroport 11.2 km Novi Beograd 2.2 km Savski Trg (Gara) 0.45 km
PIATA/INTERSECTIA SLAVIA
INTERSECTIA STRAZII NEMANJINA CU KNEZA MILOSA
12
11
8 10
7
1 - Ansamblul Generalsatb 2 - Cladirea vechiului Generalstab 3 - Palatul Guvernului Serbiei 4 - Cladirea Guvernului 5 - Cladirea instantei superioare 6 - Muzeul Cailor Ferate 7 - Cladirea bisveg Borova 8 - Spitalul Sfantul Sava
LOCALIZARE SIT, ARTERE, NODURI SI DIRECTII PRINCIPALE Constructii bombardate in apropiere: Strada Kneza Milosa si Turnul Avala
9 - Hotel Beograd si Hotel Slavia 10 - Posta Savski Venac 11 - Gara Centrala 12- Autogara Centrala 13 - Palatul Ministerului Finantelor 14 - Complexul de cult Voznesenska 15 - Judecaoria 16 - Cladirea EDB
17 - Cladirea de birouri Beogradjanka 18 - Centrul Cultural Studentesc 19 - Teatrul de dramaturgie 20 - Cladire militara 21 - Tipografia militara 22 - Cladirea Ministerului 23 - Institutul de Asigurari de Sanatate 24 - Banca Nationala a Serbiei
IESIREA/ACCEUL PE AUTOSRADA CAPATUL STRAZII KNEZA MILOSA
U.P.T., FACULTATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM, DEP. DE ARHITECTURA
LUCRARE PRENTRU EXAMENUL DE DIPLOMA DISCIPLINA: PROIECTARE DE ARHITECTURA
Sesiunea: Iunie 2014
Candidat: Damian Alexandru
Denumirea proiectului: Muzeul Bombardamentelor Serbiei, 1999
Plansa nr. 5
Denumirea plansei: Studii axonometrice si localizarea sitului si a zonelor importante prin perspective aeriane
Scara:
PROPUNEI URBANISTICE IN PLANUL GENERAL AL BELGRADULUI 2021
CAMPANIA PUBLICA PENTRU URBANISM BIROUL PENTRU URBANISM AL BELGRADULUI MODIFICARILE PG 2006/2 - FAZA 2
U.P.T., FACULTATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM, DEP. DE ARHITECTURA
LUCRARE PRENTRU EXAMENUL DE DIPLOMA DISCIPLINA: PROIECTARE DE ARHITECTURA
Sesiunea: Iunie 2014
Candidat: Damian Alexandru
Denumirea proiectului: Muzeul Bombardamentelor Serbiei, 1999
Plansa nr. 6
Denumirea plansei: Propuneri urbanistice in Planul General al Belgradului 2021
Scara:
SCURT ISTORIC ILUSTRAT AL COMPLEXULUI GENERALSTAB 1. Nasterea conceptului: 1953 - concurs de aritectura 2. Perioada santierului: 1956 - 1965 3. Perioada de utilizare: 1965 - 30 APRILIE 1999
4. Momentul bombardarii: 30 aprilie 1999, 02:30 si 02:40 ; 7 mai 23:40 ; 8 mai, 01:51
5. Distrugerile produse de bombardamente si aspectul caldirilor: mai 1999 - decembrie 2013
6. Masurile luate dupa bombardamente, gradul distrugerilor si functionalitatea: mai 1999 - decembrie 2013
7. Interventia asupra complexului Generalstab, perioada: decembrie 2013 - mai 2014
8. Propunerea si stabilirea locatiei muzeului in cadrul complexului Generalstab
U.P.T., FACULTATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM, DEP. DE ARHITECTURA
LUCRARE PRENTRU EXAMENUL DE DIPLOMA DISCIPLINA: PROIECTARE DE ARHITECTURA
Sesiunea: Iunie 2014
Candidat: Damian Alexandru
Denumirea proiectului: Muzeul Bombardamentelor Serbiei, 1999
Plansa nr. 7
Denumirea plansei: Scurt istoric ilustrat al complexului Generalstab, Belgrad
Scara:
SOLUTIA 1. DESCRIERE
Prima viziune include pastrarea ruinei Generalstab-ului si inglobarea acesteia atat vizuala, cat si fizica in muzeu, cu ranile sale deschise si vizibile, constituind un fundal scenografic si memorialul in sine, iar arhitectura noii interventii a muzeului va fi caracterizata de ”vid” si “subteran”. Aceasta interventie minimala pe sit urmareste extinderea muzeului in interiorul ruinei, in anumite zone afectate ale acesteia, deorece aproximativ 30% din volumunul complexului este inca functional, iar 30% afladu-se in stare buna din punct de vedere structural, dar neutilizat. Astfel, tema principala a muzeului se bazeaza pe crearea unui traseu scenografic complex, bazat pe experientele senzoriale ale vizitatorilor, avand posibiltatea de a intra in contact direct, dar subtil, cu ruina si cu evenimentul pe care il descrie. Prin acest traseu vizitatorii vor descoperii si experimenta trairi vizual-acustice, inclusiv tactile care la finalul traseului nu vor fi doar o prezentare a evenimentului ci si transmiterea la nivel sentimental a acestuia. Aceasta manifestare senzoriala a muzeului va fi atat la nivel de individ aflat pe traseul din interiorul incintei, dar ea se va afirma si la nivel urban prin ranile sale deschise, reinterpretate ca noi forme si forte energetice, contribuind la teoria “tensiunilor vizuale” care au stat la baza creatiei sale. Prin aceasta viziune Generalstab-ul supravietuieste in continuare in societatea contemporana, traind trauma trecutului, dar simultan exprimand evolutia sa si a natiunii pe care o reprezinta, intr-un organism interindependent, aspirand la un viitor mai bun. Aceasta prima solutie se va materializa prin amplasarea unui corp nou pe spatiul ramas liber din fata ansamblului Generalstab, paralel cu strada Kneza Milosa. Acest corp va fi amplasat pe amprenta vechiului pavilion de acces catre corpul din dreapta (B) al ansamblului, pavilion care a fost distrus in proportie de 90% datorita impactului direct si central al bombelor lansate in noptea din 30 aprilie,1999, la ora 02:30 si 02:40. Acest pavilion era continea spatii si elemente precum aparatul de acces, receptia, sala de primire, camera de sedinte pe teme militare etc. Acesta din urma, dupa aproape 14 ani de la bombardamente, autoritatile Belgradului, au luat masurile de siguranta necesare, in perioada decembrie 2013 - februarie 2014, inlaturand ramasitele acestui pavilion, demoland restul de 10% care inca mai statea in picioare, astfel eliberand tot spatiul din fata corpului B al ansamblului. Decizia amplasarii noului corp al muzeului pe locatia vechiul aparat de acces, prin pastrarea aproximativa a proportilor si gabaritului acestuia, a fost luata pentru a readuce in echilibru gestul initial al architectului Dobrovic, de a crea aceasta piesa unicata de acces in cladire, dar in acelasi timp de a crea armonie si echilibru in compozitia volumetrica a ansamblului, fara de care corpul principal B si turnul de pe colt s-ar afla intr-un dezechilibru vizual fata de strada, scara locului, neavand un element cheie care sa relationeze direct la scara umana, fata de spatiul urban.
Material coaja exteriara V2: lespezi piatra
Material coaja exteriara V1: beton aparent
Desii aceasta interventie pe sit va respecta configuratia originala a ansamblului, reastaurand echilibrul si readucand la viata piesa lipsa a acestuia, noul corp nu se va inspira din arhitectura existenta, ci va fi complet neutru fata de limbajul arhitectural dominant al Generalstab-ului. Elementul principal care va sta la baza acestui concept este reinterpretarea elementului esetial din proiectului lui Dobrovic si a teoriei sale, si anume “vidul”. Precum vidul lui Dobrovic, in teoria sa devine generatorul de tensiuni vizuale si simbolul unei natiuni; precum vidul creat de NATO reprezinta declinul si distrugerea acestei natiuni; “noul vid” va fi elementul cheie al conceptului muzeului, care leaga toate aceste elemente fizice si memoria evenimentelor, simbolizand golul lasat in urma bombardamentelor, in viata si viitorul acestei tari. Acest vid se va contura intre doua coji, una exterioara, devenind si fatada vizibila a noului corp, respectiv una interioara reprezentand volumul ascuns din spatele cojii exterioare. Vidul creat creat de cele coji, creaza si separa doua entitati diferite aflate intr-o tensiune spatiala si vizuala foarte puternica, cea exterioara inconjurand volumul interior pe toate laturile verticale, fiind lipsita de orice element arhitectural, devine o un obiect sculptural la scara urbana. Desi menita sa pluteasca si sa se detaseze vizual de volumul interior, aceasta va detine o greutate vizuala mare, prin materialitatea pe care o va dobandi, accentuand tensiunea si presiunea vizuala exercitata asupra corpului aflat in interior, fiind reinterpretare fizica a fortelor NATO. Prin urmare, noul vid, separa si ataseaza legatura dintre NATO si Serbia, din timpul conflictului din ‘99, Serbia fiind cea de-a doua entitate, reprezentata de corpul interior al propunerii. Acesta din urma va fi caracterizat printr-un contrast al materialitatii obiectului fata de coaja exterioara, devenind un organism “usor”, translucid, chiar transparent, accentuand caracterul fragil si penetrabil, fiind constant dominat de o entitate mai puternica, intagibila, dar prezenta. Accesul in muzeu se va desfasura printr-o curte scufundata - prin intermediul unei rampe/scari - aflata in relatie directa cu noul corp propus, relationand in acelasi timp cu strada si spatiul public din fata Generalstab-ului, astfel devenind in sine un nou spatiu public intrebuintat de muzeu, care la randul lui poate gazdui si extinde evenimentele desfasurate in interiorul muzeului. Acest corp va contine spatii precum zona de primire, receptia, garderoba, spatii multifunctionale si pentru expozitii/prezentari/evenimente temporare, spatiile de administrare, spatiu tehnic, inclusiv o librarie/bookshop si o cafenea cu un snak bar la parte superioara a volumului. De asemenea accesul la expozitia permanenta/traseul bombardamentelor se va realiza prin intermediul unei punti plecand din interiorul acestui volum. Parcarea subterana va fi atasata adiacent noului corp al muzeului cu acces din parte opusa curtii publice, de pe strada Bircaninova. Sistemul structural propus pentru prima solutie se poate materializa prin doua variante distincte prin care structura ajuta la transmiterea mesajului principal al muzeului, devenind o parte a conceputului arhitectural. Prima varianta este folosirea unui tub central structural - cuprinzand circulatiiler - realizat din beton armat sau pe structura metalica, care sustine un planseu solid la partea superioara pe toata suprafata volumului interior. Ulterior se fixeaza tiranti verticali de acest planseul “capac” si de baza volumului, de care vor fi prinse grinzi perimetrale si atasate planseele, fiind o solutie structurala flexibila eliberand atat spatiul interior, cat si fatada volumul interior, de elemente liniare precum stalpi si grinzi. A doua varianta se rezuma la folisrea elementelor planare prefabricate din beton (verticale si orizontale) pe colturile volumului in forma de “L” pentru a contura spatii cu deschideri mari in interiorul volumu, si a fatadei. Prima solutie mai are in vedere refunctionalizarea cu diverse functiuni (ex. birouri) ale partilor abandonate ale ansamblului Generalstab din corpul B, care sunt neafectate din punct de vedere structural, cu consolidari minore unde este cazul. In cazul corpului A al ansamblului, situat pe partea stanga a strazii Nemanjina, se recomanda o consolidare structurala, deoarece reprezinta corpul cel mai afectat de bombe. Se recomanda chiar si o reconstructie completa a acesturia, respectand legile in vigoare referitoare la monumentele culturale din Serbia, si anume a readucerii constructiei in forma si aspectul sau exterior initial, interior putand lua diferite forme in functie de activitatea/functiunea pe care o va gazdui. U.P.T., FACULTATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM, DEP. DE ARHITECTURA
LUCRARE PRENTRU EXAMENUL DE DIPLOMA DISCIPLINA: PROIECTARE DE ARHITECTURA
Sesiunea: Iunie 2014
Candidat: Damian Alexandru
Denumirea proiectului: Muzeul Bombardamentelor Serbiei, 1999
Plansa nr. 8
Denumirea plansei: Solutia 1. Descriere, schite conceptuale, vizualizari
Scara:
SOLUTIA 1. PERSCPECTIVE, SECTIUNI
SPATIUL INTERIOR Configurarea spatiala interioara a noului corp se va desfasura sub forma de spirala, prin intermediul planseelor, in asa fel incat intreg spatiul volumului devine un spatiu comun si continuu pana la accesul in Generalstab prin puntea aflata la un nivel superior. Aceasta continua urcare, desfasurata in jurul nucleului central va face parte din traseul si expozitia muzeului si va directiona privirile vizitatorilor catre mesajul transmis de intradosul coajei exterioare.
LISTA SPATII SUBSOL: -Spatii pentru vizitatori: curte de acces, hol primite public (spatiu multifunctional), receptie/informatii, garderoba, souvernir-shop. -Spatii de serviciu: depozitare, circulatii verticale (scari, lift, lift platforma pentru exponate), grupuri sanitare, hol receptie exponate, depozitare exponate. -Spatii administrative: secretariat, birou director muzeu, birou director adjunct, birou contabil, sala de sedinte, birou receptie si inregistrare exponate. -Spatii tehnice: centrala termica, cetrala ventilatie. -Parcarea subterana PARTER(RAMPA): -Spatii pentru vizitatori: “traseul bombardamentelor�, spatiu multifunctiunal, spatiu expozitii temporare, spatiu pentru proiectii si diverse evenimente -Spatii de serviciu: grupuri sanitare, circulatii verticale. ETAJ 1(GENERALSTAB): Spatii pentru vizitatori: aparatul de acces in Generalstab, expozitie permanenta, traseul prin interiorul ruinei bombardate. ETAJ2: -Spatii pentru vizitatori: aparatul de iesire din Generalstab, foaier, bookshop, cafenea, snackbar, zona cu lucuri de stat si mese, spatiu liber pentru odihna si entartainment. -Spatii de serviciu: circulatii verticale, depozitare bookshop si cafenea, vestiar, oficiu, grupuri sanitare. TERASA ACOPERISULUI: -Spatii pentru vizitatori: accesul pe terasa oferind perspective aeriene asupra ansamblului, spatiu multifunctional in aer liber.
SECTIUNE TRANSVERSALA
SECTIUNE LONGITUDINALA
U.P.T., FACULTATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM, DEP. DE ARHITECTURA
LUCRARE PRENTRU EXAMENUL DE DIPLOMA DISCIPLINA: PROIECTARE DE ARHITECTURA
Sesiunea: Iunie 2014
Candidat: Damian Alexandru
Denumirea proiectului: Muzeul Bombardamentelor Serbiei, 1999
Plansa nr. 9
Denumirea plansei: Solutia 1. Sectiuni, schite conceptuale, perspective, studii pe fotografii
Scara:
SOLUTIA 1. SCHEME DE DEZVOLTARE A CONCEPTULUI
1.
2.
3.
4.
5.
6.
U.P.T., FACULTATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM, DEP. DE ARHITECTURA
LUCRARE PRENTRU EXAMENUL DE DIPLOMA DISCIPLINA: PROIECTARE DE ARHITECTURA
Sesiunea: Iunie 2014
Candidat: Damian Alexandru
Denumirea proiectului: Muzeul Bombardamentelor Serbiei, 1999
Plansa nr. 10
Denumirea plansei: Solutia 1. Scheme axonometrice de dezvoltare a conceptului
Scara:
SOLUTIA 1 - DESFASURATE STRADALE, FATADE
DESFASURATA STRAZII NEMANJINA - SECTIUNE 1 FATADA TRANSVERSALA
DESFASURATA STRAZIINEMANJINA - SECTIUNE 2
FATADA LONGITUDINALA
DESFASURATA STRAZII KNEZA MILOSA
SECTIUNE 1
SECTIUNE 2
U.P.T., FACULTATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM, DEP. DE ARHITECTURA
LUCRARE PRENTRU EXAMENUL DE DIPLOMA DISCIPLINA: PROIECTARE DE ARHITECTURA
Sesiunea: Iunie 2014
Candidat: Damian Alexandru
Denumirea proiectului: Muzeul Bombardamentelor Serbiei, 1999
Plansa nr. 11
Denumirea plansei: Solutia 1. Desfasurate stradale si fatade
Scara:
SOLUTIA 1. AXONOMETRII PLAN NEGRU Inainte de bombardamente
PLAN NEGRU Propunere
VIZUALIZARI DE NOAPTE
Material coaja exteriara V2: lespezi piatra
AXONOMETRII S1
Material coaja exteriara V1: beton aparent
U.P.T., FACULTATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM, DEP. DE ARHITECTURA
LUCRARE PRENTRU EXAMENUL DE DIPLOMA DISCIPLINA: PROIECTARE DE ARHITECTURA
Sesiunea: Iunie 2014
Candidat: Damian Alexandru
Denumirea proiectului: Muzeul Bombardamentelor Serbiei, 1999
Plansa nr. 12
Denumirea plansei: Solutia 1. Axonometrii si vizualizari de noapte
Scara:
SOLUTIA 2. DESCRIERE In alta ordine de idei in ultimii 10 ani s-a tot discutat despre o posbila reconstructie a Generalstabului, completa, sau doar partiala a corpurilor afectate de bombe. Sugetia pentru reconstructia capodoperei lui Dobrovic este deja o actiune care a prins amploare in universul arhitectilor sarbi, dar si straini, precum si a altor institutii culturale si de protectie a monumetelor. Reconstructie/repararea ansamblului are ca scop salvarea si readucerea la starea initiala a unei arhitecturi care reprezinta nu doar un exemplu de varf al arhitecturii moderne sarbesti, ci a exercitat o influenta enorma asupra multor generatii de arhitecti, precum si la arhitectura zonei Iugoslaviei din acele timpuri.8 Reprezinta nu doar expresia arhitecturala a unei natiuni, sau a socialismului Iugoslav, ci si contributia poporului sarb in teorii ale arhitecturii si filozofii europene.5 Toti acesti factori au condus la crearea unor presiuni si petitii pentru reconstructia ansamblului, propunand schimbarea functiunii acesteia, dar fara alterarea coajei exterioare, fara succes pana in momentul de fata. In cazul unei reconstructii, muzeul isi va pastra principiile si locatia prezentate anterior in cazul ruinei, fiind exprimate diferit printr-o interpretare diferita a evenimentului si a ruinei “mascate”, tinand cont de aceleasi trairi senzoriale pe care le va efectua muzeul atat in interiorul acestuia, precum si in exterior, la scara urbana. Ranile si dovezile asediului vor fi subtil reprezentate printr-o scenografie urabana pe suprafetele ansamblului, in timp ce activitatea principala a muzeului se va desfasura in interiorul noii incinte propuse. Arhitectura accestei interventii va accentua caracterul “subteran” al muzeului (“podzemni”), sentiment care a caracterizat Belgradul si alte orase din Serbia timp de 78 de zile de bombardamente. Prezenta acestuia realizandu-se prin “absenta”. Aceasta absenta va fi definita prin ingroparea intregului muzeu in zona libera din fata ansamblului Generalstab - corp B - fiind prezenta printr-o subtila geometrizare a terenului sub forma de taluzuri, accesul realizandu-se doar printr-o curte interioara memoriala, pozitionata pe locatia vechiului pavilionului de acces distrus, fiind negativul acestuia. Acest “bunker” subteran va gazdui toate spatiile muzeului, si va introduce vizitatorii intr-o lume ascunsa, intunecata, plina de memorii a unui eveniment de neuitat, spatiile fiind animate prin puncte, supafete sau fante subtiri ale unui joc de lumina zenitala, efecte auditive si experiente vizuale profunde. Un alt aspect important al acestei solutii este vegetatia - propusa initial si de arhitect in acel spatiu public - fiind si singurul element natural care dupa 15 ani de la bombardamente, a ramas, s-a nascut si a convietuit cu ruinele create de NATO. Acest gest se va materializa intr-o curte aflata la nivelul subteran al muzeului, cuprinzand 78 de arbori (mesteceni) aflati la 1.5 m distanta unul fata de celalalt, comemorand astfel cele 78 de zile de bombardamenre. Din spatiul public de la nivelul strazii acestia vor fi perceputi prin intermediul coroanele inalte, tulpinile fiind ascunse in curtea ingropata, conturand astefl un volum lipsa al ansamblului. Sensibili la adierea vantului si la lumina soarelui, aceasta “padure urbana” va reprezenta locul de contemplare, meditatie si memorie a unui eveniment petrecut acum 15 ani, dat in continuare prezent in amintirea tarii si a locuitorilor sai, in timp ce viata cotidiana merge mai departe. Asemanator primei solutii, pe langa traseul bombardamentelor, muzeul va mai contine spatiu de conferinte, librarie, book shop, souvenir shop, spatii de recreere interioare si exterioare (cafenea, snack shop), spatii multifunctionale pentru evenimente, debateuri si expozitii temporare tematice bazate pe diverse domenii, precum istoria Iugoslaviei, razboiul, arhitectura postmoderna, artisti si arhitecti iugoslavi si contemporani si multe altele.
VIZUALIZARE AERIANA A PROPUNERII
U.P.T., FACULTATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM, DEP. DE ARHITECTURA
LUCRARE PRENTRU EXAMENUL DE DIPLOMA DISCIPLINA: PROIECTARE DE ARHITECTURA
Sesiunea: Iunie 2014
Candidat: Damian Alexandru
Denumirea proiectului: Muzeul Bombardamentelor Serbiei, 1999
Plansa nr. 13
Denumirea plansei: Solutia 2. Descriere, schite conceptuale, vizualizari
Scara:
SOLUTIA 2. SCHEME DE DEZVOLTARE A CONCEPTULUI
1.
2.
3.
4.
U.P.T., FACULTATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM, DEP. DE ARHITECTURA
LUCRARE PRENTRU EXAMENUL DE DIPLOMA DISCIPLINA: PROIECTARE DE ARHITECTURA
Sesiunea: Iunie 2014
Candidat: Damian Alexandru
Denumirea proiectului: Muzeul Bombardamentelor Serbiei, 1999
Plansa nr. 14
Denumirea plansei: Solutia 2. Scheme axonometrice de dezvoltare a conceptului, perspective
Scara:
SOLUTIA 2. SECTIUNI, VIZUALIZARI
SECTIUNE LONGITUDINALA - CURTE
SECTIUNE LONGITUDINALA - ACESS
AXONOMETRII. S2
U.P.T., FACULTATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM, DEP. DE ARHITECTURA
LUCRARE PRENTRU EXAMENUL DE DIPLOMA DISCIPLINA: PROIECTARE DE ARHITECTURA
Sesiunea: Iunie 2014
Candidat: Damian Alexandru
Denumirea proiectului: Muzeul Bombardamentelor Serbiei, 1999
Plansa nr. 15
Denumirea plansei: Solutia 2. Sectiuni, vizulizari, axonometrii propunere
Scara: