1999
MB MUZEUL BOMBARDAMENTELOR BELGRAD, SERBIA
U.P.T., FACULTATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM, DEPARTAMENTUL DE ARHITECTURA Candidat: Damian Alexandru
LUCRARE PRENTRU EXAMENUL DE DIPLOMA DISCIPLINA: PROIECTARE DE ARHITECTURA
Coordonator diploma: arh. Blidariu Cristian Coordonator unitate: conf. arh. Gaivoronschi Vlad
Denumirea proiectului: Muzeul Bombardamentelor Serbiei, 1999
Sesiunea: Iunie 2014
CUPRINS
PARTEA SCRISA 1. SUBIECTUL LUCRARII 1.1 Asediul NATO si ruinele Belgradului. 2. DATE PRIVIND AMPLASAMENTUL 2.1 Belgrad, date generale 2.2 Distante fata de granite si capitale europene 2.3 Analiza sitului 3. ANSAMBLUL GENERALSTAB 3.1 Identitatea, locatia. 3.2 Generalštab dupa bombardamente si in prezent. 3.3 Destinul ruinelor, destinul lui Dobrovic. 4. FUNDAMENTAREA TEORETICA A TEMEI 4.1 Complexul Generalštab. Procesul de creatie si semnificatiile acestuia. 4.2 Arhitectura si razboi, cele trei principii
BIBLIOGRAFIE
5. SOLUTII
1. NATO bombing of Yugoslavia, http://en.wikipedia.org/wiki/NATO_bombing_of_Yugoslavia 2. libcom.org/forum/news/serbia-marks-14th-anniversary-NATO-bombing-24032013 3. NATO bombing Trail in Belgrade, Sajkaca, www.sajkaca.blogspot.com 4. Belgrade, http://en.wikipedia.org/wiki/Belgrade 5. Hotararea de declarare a constructiilor Generalstab, al Armatei Serbiei si Munte Negru si a Ministerului Apararii din Belgrad ca monument al culturii, 05 dec. 633-8111/2005 6. NATO as Architectural Critic, Srdjan Jovanovic Weiss, Cabinet Magazine 7. Architectura e politica del interpretazione: il caso del Generalštab a Belgrado, Vladimir Kulic, Fund. Bruno Zevi 8. Generalštab u Beogradu mogao bi da postane lux hotel, Zoran Glavonjic, www.slobodnaevropa.org 9. Scrisoare pentru Do.co.mo.mo Serbia si Asosiation of Belgrade Architecs, Taika Baillargeon, UQAM, Canada 10. Tekst saopštenja za štampu Društva arhitekata Beograda i Dokomomo Srbija, www.docomomo-serbia.org 11. War and Architecture: Three Principles, Lebbeus Woods, http://lebbeuswoods.wordpress.com 12. New Generalstab, Marko Milovanovic, http://www.markomilovanovic.com/2013/03/new-generalstab.html 13. Arhitektura Dobroviceg Generalstaba, https://www.youtube.com/watch?v=kpxyqv4_aQg 14. Jewish Museum, Berlin / Daniel Libeskind, http://www.archdaily.com/91273/ad-classics-jewish-museum-berlindaniel-libeskind/ 15. The Museum of the Second World War, http://www.archdaily.com/75949/the-museum-of-the-second-world-warcompetition-in-poland-winner-announced/ 16. Kolumba Museum, http://www.archdaily.com/72192/kolumba-musuem-peter-zumthor/ 17. National September 11 Memorial Museum / Davis Brody Bond, http://www.archdaily.com/272338/national-september-11-memorial-museum-davis-brody-bond/
5.1 Solutia 1 5.2 Solutia 2 6. INDICI PARTEA ILUSTRATA 7. AGRESIUNEA NATO IMPOTRIVA SERBIEI, 1999. 7.1 Imagini cu distrugeri produse de bombardamentele NATO 7.2 Distrugerea patrimoniului arhitectural din Belgrad 8. ANSAMBLUL GENERALSTAB 8.1 Generalstab inainte de bombardamente 8.2 Generalstab dupa bombardamente 9. LEGEA MONUMENTELOR CULTURALE - CLADIRILE MINISTERULUI APARAII, BELGRAD 10. MUZEE DEDICATE RAZBOAIELOR, VICTIMELOR RAZBOAIELOR SAU BAZATE PE TEMA RUINEI 10.1 Muzeul Evreiesc, Berlin 10.2 Muzeul celui de-al doilea razboi mondial, Gdansk 10.3 Kolumba Museum, Cologne 10.4 National September 11 Memorial, New York
U.P.T., FACULTATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM, DEPARTAMENTUL DE ARHITECTURA Candidat: Damian Alexandru
LUCRARE PRENTRU EXAMENUL DE DIPLOMA DISCIPLINA: PROIECTARE DE ARHITECTURA
Coordonator diploma: arh. Blidariu Cristian Coordonator unitate: conf. arh. Gaivoronschi Vlad
Denumirea proiectului: Muzeul Bombardamentelor Serbiei, 1999
Sesiunea: Iunie 2014
1
1. SUBIECTUL LUCRARII 1.1 ASEDIUL NATO SI RUINELE BELGRADULUI. Bombardamentele NATO din Iugoslavia au fost o operatiune militara impotriva Republicii Serbia din timpul razboiului din regiunea autonoma Kosovo. Bombardamentele au durat timp de 78 de zile, din 24 martie pana in 11 iunie, anul 1999, marcand unul dintre cele mai tragice momente din istoria acestei tari.1 Scopul declarat al operatiunii NATO a fost rezumat de catre purtatorul de cuvant ca “sarbi afara, intrarea fortelor de mentinere a pacii, refugiati înapoi”. Astfel trupele iugoslave trebuie retrase si înlocuite de fortele internationale de mentinere a pacii pentru a se asigura ca albanezii se vor putea întoarce la casele lor. Campania a fost initial conceputa pentru a distruge defensiva aeriana iugoslava si obiectivele militare de inalta valoare. La început aceasta nu a decurs tocmai conform planificarilor cu vremea rea împiedicând multe iesiri devreme. NATO a subestimat serios vointa lui Milosevici de a rezista: putini de la Bruxelles a crezut ca aceasta campania va dura mai mult de câteva zile si, desi bombardamentul initial a fost mai mult decât o îndepatura-tintuita, acesta a fost nicidecum aproape de bombardamentele vazute în Bagdad, în 1991. Pe teren, campania sârbilor de purificare etnica a fost intensificata si într-o saptamana de la începerea razboiului peste 300,000 de albanezi kosovari au fugit în Albania si Macedonia, cu alti cativa mii stramutati în Kosovo. Prin aprilie, Organizatia Natiunilor Unite a raportat ca 850,000 de oameni-marea majoritate albanezi-au fugit de la casele lor. In urma operatiunii NATO de 78 de zile, dupa anumite surse s-a estimat o paguba materiala de aproximativ 100 miliarde de dolari, urmand colapsul econimic al tarii. Pe langa bazele militare, zone industriale si poduri care au fost distruse, au fost avariate un numar esential de locuinte, spitale, scoli, monumante etc., numarul victimelor ridicandu-se la 2500,iar cel al ranitilor la 12500. 2 Multe dintre actualele ruine au reprezentat nu doar tinte strategice pentru fortele NATO, ci si simboluri ale identitatii culturale si arhitecturale ale Belgradului si ale intregii natiuni. Un exemplu este complexul de cladiri ale Sediului Ministerului Apararii Iugoslaviei, “Generalštab”, proiectat de celebrul arhitect sarb Nikola Dobrovic (1897 Pécs, HU - 1967 Beograd, YU), în urma participarii la concursul de arhitectura din 1953 organizat de armata Iugoslaviei, alaturi de arhitectul sloven Jože Plesnik si alti 8 arhitecti din fosta Iugoslavie. In 1965, dupa 12 ani de la terminarea concursului, noua constructie a lui Dobrovic, moderna si impunatoare, redefinea silueta centrala a Belgradului, a ideologiei iugoslave dominante si a valorilor arhitecturale independente. Alte obiecte bombardate cu importanta arhitecturala si culturala au fost: Turnul Avala, unul din cele mai cunoscute simboluri ale orasului, zgarie norul Ušce, Muzeul de Arta Contemporana, Cladirea Guvernului, Sediul de Aviatie Militara etc.3 Multe dintre aceste iconuri nationale au fost reabilitate, reconstruite conform planurilor initiale, sau demolate, mai putin ansamblul Ministerului Apararii, Generalštab, al carui destin este inca nesigur, stand sub semnele de intrebare ale politicii actuale ale Serbiei, ale asociatiei arhitectilor din Belgrad si ale cetateniilor orasului. 2. DATE PRIVIND AMPLASAMENTUL 2.1 BELGRAD, DATE GENERALE Belgrad este capitala si cel mai mare oras al Serbiei. Este situat la confluenta dintre râul Sava si fluviul Dunarea, doua cai navigabile internationale, unde Campia Panonica intalneste Balcanii. De asemenea, orasul este plasat de-a lungul coridoarelor paneuropene X si VII. Cu o populatie de 1.756.534 (conform estimarilor oficiale din 2007) de locuitori, Belgrad este cel mai mare oras de pe teritoriul fostei Iugoslavii, al treilea de pe Dunare, dupa Budapesta si Viena si al patrulea din sud-estul Europei, dupa Istanbul, Atena si Bucuresti. Acesta acopera 3,6% din întreaga suprafata a tarii, iar 22,5% din populatia Serbiei locuieste în acest oras. Belgrad este totodata si centrul economic, cultural, educational si stiintific al Serbiei.4 Fiind este unul dintre cele mai vechi orase ale Europei, cu dovezi arheologice ale asezarilor inca din mileniul al V-lea î.Hr., Belgradul si zona sa urbana au fost locul de nastere al culturii Vinca, cea mai mare cultura preistorica europeana. Orasul construit de celti a primit numele “Orasul Alb”, nume pe care, tradus in sarba, înca îl poarta, “Beograd”. Orasul a fost câmpul de lupta a peste 115 conflicte internationale si a fost daramat de 44 de ori inca din perioada antica de numeroasele armate orientale si occidentale, clasandu-se in topul celor mai distruse orase din lume, in mare parte datorandu-se pozitiei sale strategice
pe plan european, in care este situat, reprezentand o locatie echilibrata pentru o dezvolatre multilaterala in prosperitate.4 Belgradul, atat ca si oras port, care leaga tarile vest-europene de Marea Neagra prin intermediul Dunarii, acesta este si principalul nod rutier important legand Europa centrala si de vest de sudul Balcanilor, respectiv de Orientul Mijlociu. 2.2 DISTANTE FATA DE GRANITE SI CAPITALE EUROPENE Avand o pozitie centrala fata de limitele geografice ale tarii, acesta este situat aproximativ la urmatoarele distante fata de granitele principale cu tarile vecine: Bosnia si Hertegovina: 110 km, Croatia: 110 km, Ungaria: 200 km; Romania: 100 km; Bulgaria: 330 km, Macedonia: 380 km, Albania: 440 km, Munte Negru: 280 km. Belgradul este nodul rutier principal unind capitalele central si vest europene de sudul balcanilor si de orientul mijlociu, astfel situat la urmatoarele distante fata de capitalele europene din regiunile mentionate mai sus: Budapesta: 375 km, Bratislava: 570 km, Viena: 610 km, Praga: 895 km, Berlin: 1240 km, Zagreb: 390 km, Ljubljiana: 530 km, Sarajevo: 290 km, Podgorica: 420 km, Tirana: 730 km, Skopje: 435 km, Atena: 1190 km, Istambul: 1220 km, Sofia: 325 km, Bucuresti: 595 km. 2.3 ANALIZA SITULUI Situl se afla intr-o zona centrala a Belgradului, de foarte mare importanta, aflandu-se la o distanta de 1,2 km de spatiul public principal al Belgradului, Piata Republicii, considerata piata centrala a orasului. Situl propriuzis al proiectului este cuprins in spatiul ramas liber in urma bombardamentelor, din fata ansamblului ”Generalstab”, partial ocupand si o parte din zonele afectate de bombe ale acestui ansamblu, fiind imaginea reprezentativa si simbolul principal al operatiunii fortelor NATO impotriva Serbiei din ‘99. Fiind integrat intr-un tesut urban conturat in perioada dintre cele doua razboaie mondiale, cladirile Generalstabului si situl propriuzis din fara acestora, se afla intr-o armonie compozitionala cu cladirile invecinate, situat la intersesctia strazilor Nemanjina si Kneza Milosa, pe amplasamentul vechilor cladiri ale sediului armatei “Stari Generalstab”, care la randul lor au fost distruse in 1941 de catre armata Germaniei naziste in lupta pentru cuceria orasului. Aflat in una dintre cele mai aglomerate zone ale orasului, atat din punct de vedere al circulatiei pietonale, dar in special datorita tarficului auto, este singurul loc din oras in care se intersecteaza, la 90 de grade, doua artere de ciruculatie de asemenea importanta. Directia strazii Kneza Milosa se continua pe directia SV-NE, traversand toata zona centrala a Belgradului, fiind iesirea principala de pe autostrada care traverseaza Serbia dinspre vest (Croatia) si de la nord (Ungaria) inspre sud (Macedonia). Kneza Milosa isi continua directia NE catre Pancevo, unindu-se cu drumul european cu directia inspre Timisoara, Romania. Strada Nemanjina este axa principala, de 1,1 km, care uneste doua noduri esentiale ale Belgradului, si anume “Savski Trg” - cuprinzand Gara si Autogara Centrala, fiind una din cele mai ample noduri rutiere si spatii publice - cu “Trg Slavia” - fiind cea mai ampla intersectie a orasului, atat ca si dimensiuni si schimbarile de directii pe care le ofera, pe cele 7 brate ale sale, directionand catre diverse locuri ale orasului, inclusiv catre catedrala Sf. Sava. Configuratia strazilor este de 4 benzi auto, 2 linii de tramvai 2 trotuare si 2 aliniamente de arbori pentru Nemanjina, respectiv 5 benzi auto, 2 troutoare si 2 aliniamente de arbori pentru Kneza Milosa. Fiind situat la limita dintre doua zone ale orasului despartite de strada Nemanjina - zona declarata turistica a orasului si zona administrativa, de conducere - printre principalele vecinatati se enumerandu functiuni precum: Palatul Guvernului Serbiei (viz-a-viz), cladirea Instantei Superioare, Judecatoria, Palatul Ministerului Finantelor, Sediul Ministerului Apararii, Institutul National de asigurari de Sanantate, Banca Nationala a Serbiei, complex bisericesc Voznesenska, Gara si Autogara Centrala, cladiri de birouri, adminitrative si de locuire, spital, hoteluri, banci, teatru, Muzeul Cailor Ferate, Centrul Cultural Studentesc, Primaria, posta, restaurante, numeroase ambasade etc. toate aflate pe ce cele doua artere principale, sau intr-o raza de 500 de metri de pe sit. De asemenea zona nu duce lipsa spatiilor verzi. Desi este o zona extrem de aglomerata, existand patru parcuri, la o distanta de 120 m (Finanski Park), 150 m (Manjez Park), 180 m, respectiv 500 m fata de sit. 2
(Park Slavia). Alte doua dintre cele mai importante si vizitate parcuri ale orasului Belgrad, Pionirski Park si Tasmajdan Park, se afla la o distanta de circa 550 m, respectiv 700 m fata de sit. Atractia principala a orasului, Cetatea Kalamedgan si parcul din interiorul incintei se afla la o distanta de 1800 m fata de sit. Regimul de inaltime nu este constant, existand zone cu fronturi continue, respectiv discontinue, dar imaginea generala reuseste sa fie coerenta, dominand cu cornise aflate la o inaltime aproximativ egala cu accentuare colturilor. Pe anumite strazi adiacente aceasta accentuare a colturilor de strada, ajunge sa domine cu turnuri cu inaltimi intre 30 m, pana la 100 m inaltime - “Beogradjanka” (101 m), fiind elementul dominant al intregii zone, situat la o distanta de 300 m fata de sit. O problema generala care poate fi observata la nivelul intregii zone este lipsa locurilor suficiente de parcare si dificultatea in gasirea unui loc de parcare. 3. ANSAMBLUL GENERALSTAB 3.1 IDENTITATEA, LOCATIA. Acest complex, in ziua de azi cu o dublu identitate - cea a progresului din trecut si cea a infrangerii din prezent - este cel mai important complex arhitectural din Serbia primind statutul de “Monunent al culturii” prin hotarea Guvernului in 22.12.2005, terenul si imobilul fiind declarate proprietate de stat, fiind protejate de legile in vigoare.5 Actual, acest ansamblu prezinta un viitor nesigur, fiind predispus la demolare totala, a pastrarii ruinelor, sau ale reconstructiei în starea sa originala. În acelasi timp, acest ansamblu reprezinta inspiratia si dorinta de a propune primul muzeu dedicat evenimentului din ‘99, de la terminarea razboiului, in vecinatetea acestui complex, simbol al arhitecturii moderniste progresive din Serbia, al distrugerii, respectiv al supravietuirii identitatii orasului. Complexul se afla intr-o zona centrala aglomerata a Belgradului, la intersectia a doua artere principale de circulatie: bd. Kneza Miloša si bd. Nemanjina, fiind pozitionat pe situl vechiului Generalštab, dinstrus in anul 1941 de asediul armatei Germaniei naziste in lupta pentru ocuparea orasului. Simetric fata de axa ce leaga gara principala de cel mai important nod rutier al orasului, Generalštab-ul a fost gandit ca o “poarta a orasului” comemorand intr-un mod subtil si abstract cea mai importanta si cunoscuta batalie impotriva fascismului si anume “Batalia de la Sutjeska”, fiind unul din subiectele cheie ale acestui proiect. 3.2 GENERALŠTAB DUPA BOMBARDAMENTE SI IN PREZENT. In timpul bombardamentelor din ‘99, cladirea care o data reprezenta puterea binelui, lupta impotriva fascismului si lupta pentru libertate, a fost declarata de catre NATO “heart of the war machine”, urmand sa puna capat “noului fascism”. Desi cladirea a fost complet goala si nefunctionala cu o luna inainte sa fie bombardata, acest simbol se afla pe lista celor “five-step target selection”, fiind bombardat de doua ori cu un interval de o saptamana intre aceste actiuni. Acest eveniment a adaugat noi semnificatii si intelesuri peste cele vechi, transformand NATO intr-un critic de arhitectura. Juxtapunerea imaginii cladirii originale cu cea a ruinelor, imbina metode diferite de clasificare a arhitecturii, una istorica bazata pe creatia cladirii, iar cealalta realista si post-critica bazata pe distrugerea acesteia.6 Dupa 14 ani de la bombardamente, gaurile din cladire reprezinta un memento dureros al celui mai mare declin din istoria Serbiei din ultimii 50 de ani, pentru unii simbolizand politica dezastruasa a lui Slobodan Milosevic, in timp ce pentru altii acestea dovedesc ca Serbia din totdeauna a fost o victima a vestului. Dar pentru moment, precum Srdjan Jovanovic Weiss a sugerat, Generalštab-ul poseda urmatoarea problema: “cu care vid sa se identifice si de care vid sa-si aminteasca, cel creat de Nikola Dobrovic, sau de cel creat de NATO”.7
3.3 DESTINUL RUINELOR, DESTINUL LUI DOBROVIC In urma unor discutii publice din anii trecuti, reluate in iarna anului 2013 au reactivat defensiva Asociatiei Arhitectilor Belgradului, care impreuna cu Institutul de Protectie al Monumentelor Culturale din Serbia, lupta pentru protectia acestui monument cultural impotriva actiunilor anumitor oameni politici si potentiali investitori privati care doresc scoaterea ansamblului de pe lista de protectie a monumentelor si demolarea acestuia. Investitori precum Donald Trump din SUA, sau seik Muhamed Zajed din Emiratele Arabe Unite, doresc construirea unui “luxury hotel” pe amplasamentul respectiv, in timp ce o mare parte a cetatenilor Belgradului aspira la un spital, universitate, shopping mall sau pur si simplu un parc.10 Nepasarea pe care o detin cetatenii orasului, in special noile generatii dupa razboi, se datoreaza necunoasterii valorilor acestui monument si a faptului ca niciodata nu s-au simtit atasati emotional-pozitiv fata de acesta, ci mai mult intimidati, constructia fiind in totalitate inchisa publicului datorita functiunii militare pe care o detinea.7 In consecinta, acest ansamblu reprezenta atat in trecut, cat si astazi, o misterioasa sculptura urbana, care a ajuns sa fie aparata de un grup restrans arhitectii si studenti arhitecti impreuna cu alte asociatii culturale, nationale si internationale, aspirand la reconstructia sa. Intre timp, in ultimii 10 ani, potentialul turistic al orasului a crescut semnificativ datorita acestor ruine, celebritatea lor datorandu-se nu atat creatorului lor, ci mai mult “sculptorilor NATO” care au remodelat aceasta capodopera, introducandu-i o noua “estetica” si semnificatie. Surprinzator, bombele au creat o noua forma de turism, iar multi turisti nu parasesc orasul inainte de a fotografia cu ruinele. Organizatia turistica a Belgradului a beneficiat de acesta situatie introducand cladirile bombardate in principalul traseu turistic al orasului, cu ghid sau fara. Ideea de muzeu, si anume unul dedicat bombardamentelor, pare sa fie subiectul pe care nimeni nu l-a luat in considerare din ‘99 pana in prezent. In timp ce guvernul Serbiei inca nu a realizat ca simbolismul ruinei reprezinta unicitatea si atractivitatea orasului, propunerea unui muzeu de aceasta factura poate salva toate aceste interpretari si “identitatea nationala”, prezervand peisajului cultural. Crearea acestui muzeum are ca scop atat salvarea patrimoniului cultural national, dar si introducerea Belgradului pe harta turistica a muzeelor europene. Acest muzeu va activa memoria locului si povestea acestui eveniment, dar in egala masura, se va ocupa de crearea si introducerea intr-un traseu turistic al ruinelor - ramanse sau reconstruite - ale orasului din timpul asediului din 1999. Acest traseu va include Generalstabul si multe alte obiecte bombardate, fiind atat fizic cat si virtual prin propunerea unei ilustratii digitale tridimensionale prin realitate augumentata. Prin aceasta ilustratie digitala, vizitatorii vor putea experimenta aspectele si starea initiala a cladirii, starea dupa bombardamente si situatia existenta a acesteia. Proiectul va trata “tema ruinei” ca fiind elementul esential din identitatea postbelica a orasului Belgrad. Ruinele si distrugerea, atotprezente in istoria locului si a locuitorilor, precum si “ruina moderna” considerata ca o marturie si manifest al orasului, contribuind la noua sa imagine de metropola europeana in dezvoltare. Astfel baza fundamentala a muzeului bombardamentelor este stabilita deja de entitatea extrem de prezenta a Generalstab-ului, acesta reprezentand actiunea bombardamentelor, insusind simbolul evenimentului in sine. Prin acestea, pozitionarea muzeului propus va fi adiacenta cladirilor lui Dobrovic, in spatiul ramas liber din fata acestora, intr-un mod cat mai respectuos fata de arhitectura existenta, respectand legea privind bunurile culturale si masurile de protectie stabilite prin pentru acest monument prin “Hotararea de determinare al ansamblului Generalstab al armatei Serbiei si Munte Negru si al Ministerului Apararii din Belgrad ca monument al culturii”, publicata in Monitorul Oficial al Republicii Serbia, 05 nr. 633-8111/2005, semnata de Guvern in 22 decembrie, anul 2005.5 Situatia politica, economica si socioculturala actuala a Serbiei, se afla in continuare intr-un dezichilibru, dar in acelasi timp dorinta generala a tarii de a se afirma, si de a se face vizibila, directioneaza la concentrarea asupra mai multor perspective si scenarii legate de dezvoltarea si fezabilitatea acestui muzeu.
3
4. FUNDAMENTAREA TEORETICA A TEMEI
4.2 ARHITECTURA SI RAZBOI, CELE TREI PRINCIPII
4.1 COMPLEXUL GENERALŠTAB. PROCESUL DE CREATIE SI SEMNIFICATIILE ACESTUIA. Principala tema formala a cladirii a devenit dialectul dintre solid si vid, dintre pozitiv si negativ. Contrastul dintre orizontalitatea benzilor de ferestre - trademark al modernismului tehnologic sofisticat - ale celor doua volume principale si densitatea ale ementelor verticale ale turnului, impreuna cu contrastul dintre blocurile dure de piatra rosie - indicand masivitatea structurii - si parapetele lungi din marmura alba fina, sustin mai departe tema opozitilor dialectice. Cladirea este adesea convingator descrisa ca o ilustratie arhitecturala a unor ciocniri geotectonice viguroase, care a participat intr-o complexa metafora politica a genezei Iugoslaviei socialiste. Punctul de cea mai mare tensiune dintre acestea si cu siguranta cel mai memorabil motiv, este vidul dintre cele doua parti ale ansamblului. Utilizarea “cascadelor” a intarit simetria si monumentalitatea motivului, accentuat mai departe de o dispunere similara in trepte ale parapetilor albi si benzilor de ferestre, creand un evantai de diagonale de la un punct imaginar, aflat sub nivelul pamantului. Cascadele creaza o poarta colosala in mijlocul strazii, precum arcele de triumf care comemoreaza un anumit eveniment. Dar care a fost scopul lui Dobrovic pentru crearea unei forme atat de elaborate si elocvente, dar aparent mute? Arhitectul a oferit doua interpretari si teorii diferite care au stat la baza proiectului sau: a. SPATIU IN MISCARE: GENERALSTAB SI TEORIA BERGSONIANA b. SUTJESKA SI SIMBOLUL CANIONULUI In articolul publicat de Dobrovic in 1960, referitor la pct.a, transplanteaza direct unele idei ale lui Bergson in domeniul arhitecturii, precum “lumea este intr-o continua schimbare accelerata”, o chemare a arhitecturii moderne pentru a crea “noi medii vizuale” in care “spatiul ar trebui sa fie in miscare”. Dobrovic a interpretat aceste idei prin crearea unor obiecte care in loc sa fie izolate si statice, relatiile vizual-dinamice dintre acestea care pot crea iluzii de miscare si impuls, dedicate omului contemporan, “homo spatious”, aflat in continua miscare.7 Pentru a descrie mai departe conceptul lui Dobrovic, am enumerat cativa termeni metaforici folositi de arhitect precum “energia spatiului”, “vidul vizual”, “stinta modelarii spatiului”, “radiatii vizuale” si “tensiuni vizuale”, cele pozitive fiind identificate cu solidul, iar cele negative cu vidul. In viziunea arhitectului, fiecare element al compozitiei unitare ale complexului isi exercita prorpiul sau rol de transfer de energii vizuale si senzatii spatiale. Prezentat in acest mod, Generalštab-ul pretinde sa fie rational conceput precum un “generator al dinamismului spatial”, o inventie stintifica pentru a captura efecte iluzorii.7 In contrapondere cu teoria Bergsoniana, Dobrovic a justificat simbolismul “portii” - un vid generator de tensiuni vizuale - cu idea ca Generalstab-ul simboliza canionul Sutjeska. Aceasta idee - proprie sau nu - a fost bine venita si popularizata atat la nivel national, cat si international, avand avantajul de a contine un limbaj simplu, pe intelesul tuturor, simbolul fiind deja arhicunoscut si agreat pe teritoriul fostei Iugoslavii. Asadar, formele Generalstab-ului, evocative prin puternicele tulburari geotectonice, erau strans legate de un discurs de rezistenta si eliberare nationala, in timp ce motivul vidului face referire la o locatie geografica exacta a celei mai decisive lupte pentru destinul iugoslavilor: lupta dintre partizanii lui J.B. Tito - din care facea parte inclusiv arh. Dobrovic - impotriva fascismului si nazismului, legand forma cladirii cu functiunea acesteia si anume sediul Ministerului Apararii Iugoslaviei. Desi multi arhitecti si jurnalisti sustin ca Dobrovic si-a insusit aceasta idee doar pentru a-si imbunataii relatia sa tensionata cu armata, in vederea respectarii proiectului, vidul a devenit simbolul identitatii nationale. In acest mod, ansamblul lui Dobrovic functiona cu succes printr-o codificare duala: “spatiu in miscare” reprezentand felul in care formele se leaga intre ele, si “canionul Sutjeska” oferind formei un continut specific in interiorul culturii care a creat-o.7 Desen: Christian Feneck
Desen
Prinicipile artistului si arhitectului conceptualist american Lebbeus Woods, stau la baza unei propuneri conceptuale realizate pentru orasul Sarajevo, capitala Federatiei Bosnia si Hertegovina, din timpul asediul acestuia de catre armata sarba intre anii 1992-1996. Woods creaza un studiu grafic complex al reconstruirii oraselor distruse in razboaie, elaborand un ghid al reconstructiei orasului postbelic, fiind puternic implicat in cazul orasului Sarajevo. In primul principiu ne spune: “Restaureaza ceea ce a fost pierdut la conditile anterioare razboiului.” Ideea se refera la restaurarea “normalitatii”, unde normalul, inseamna ceea ce a fost pierdut si intrerupt datorita razboiului. Cel de-al doilea principiu spune: “Demoleaza cladirile avariate si distruse si construieste ceva cu totul nou.” Acest “nou” poate fi ceva radical diferit fata de ceea ce a existat inainte, sau este doar o versiune actualizata a “normalului” antebelic.11 Ambele concepte reflecta dorintele majoritatii locuitorilor orasului pentru a “reveni la normalitate,” si sa uite de trauma pe care au suferit-o ca urmare a violentelor si distrugerii. Cu toate acestea, ambele concepte ignora efectele razboiului si distrugerea pe oamenii care au suferit-o, nu numai efectele psihologice personale, dar si cele care forteaza schimbari in relatiile sociale, politice si economice ale oamenilor. In acest sens, intoarecerea la “normal” nu mai este posibila. Normalul antebelic nu mai exista. Intr-o astfel de societate, lideri intelepti sunt necesari pentru a convinge oamenii ca ceva nou trebuie sa fie creat - un nou normal, care il modifica sau, il inlocuieste pe cel pierdut. In acest caz, un nou principiu de reconstructie urmeaza sa fie stabilit. Principul al treilea: “Orasul postbelic trebuie sa creeze noul din vechiul avariat”. Multe dintre cladirile din oras afectate de razboi sunt relativ salvabile, si pentru ca situatile financiare a indivizilor si a institutilor ramase au fost epuizate de razboi, stocul de cladiri salvabile trebuie sa fie utilizat pentru construirea “noului” oras. Si pentru ca noul mod de a trai, nu va fi la fel ca cel vechi, reconstructia cladirilor vechi trebuie sa permita modalitati si idei noi de viata. Cunoscutul vechi trebuie sa fie transformat, prin intentii constiente si design, in noul necunoscut.11 5. SOLUTII 5.1 SOLUTIA 1 Prima viziune include pastrarea ruinei Generalstab-ului si inglobarea acesteia atat vizuala, cat si fizica in muzeu, cu ranile sale deschise si vizibile, constituind un fundal scenografic si memorialul in sine, iar arhitectura noii interventii a muzeului va fi caracterizata de ”vid” si “subteran”. Aceasta interventie minimala pe sit urmareste extinderea muzeului in interiorul ruinei, in anumite zone afectate ale acesteia, deorece aproximativ 30% din volumunul complexului este inca functional, iar 30% afladu-se in stare buna din punct de vedere structural, dar neutilizat. Astfel, tema principala a muzeului se bazeaza pe crearea unui traseu scenografic complex, bazat pe experientele senzoriale ale vizitatorilor, avand posibiltatea de a intra in contact direct, dar subtil, cu ruina si cu evenimentul pe care il descrie. Prin acest traseu vizitatorii vor descoperii si experimenta trairi vizual-acustice, inclusiv tactile care la finalul traseului nu vor fi doar o prezentare a evenimentului ci si transmiterea la nivel sentimental a acestuia. Aceasta manifestare senzoriala a muzeului va fi atat la nivel de individ aflat pe traseul din interiorul incintei, dar ea se va afirma si la nivel urban prin ranile sale deschise, reinterpretate ca noi forme si forte energetice, contribuind la teoria “tensiunilor vizuale” care au stat la baza creatiei sale. Prin aceasta viziune Generalstab-ul supravietuieste in continuare in societatea contemporana, traind trauma trecutului, dar simultan exprimand evolutia sa si a natiunii pe care o reprezinta, intr-un organism interindependent, aspirand la un viitor mai bun. 4
Aceasta prima solutie se va materializa prin amplasarea unui corp nou pe spatiul ramas liber din fata ansamblului Generalstab, paralel cu strada Kneza Milosa. Acest corp va fi amplasat pe amprenta vechiului pavilion de acces catre corpul din dreapta (B) al ansamblului, pavilion care a fost distrus in proportie de 90% datorita impactului direct si central al bombelor lansate in noptea din 30 aprilie,1999, la ora 02:30 si 02:40. Acest pavilion era continea spatii si elemente precum aparatul de acces, receptia, sala de primire, camera de sedinte pe teme militare etc. Acesta din urma, dupa aproape 14 ani de la bombardamente, autoritatile Belgradului, au luat masurile de siguranta necesare, in perioada decembrie 2013 - februarie 2014, inlaturand ramasitele acestui pavilion, demoland restul de 10% care inca mai statea in picioare, astfel eliberand tot spatiul din fata corpului B al ansamblului. Decizia amplasarii noului corp al muzeului pe locatia vechiul aparat de acces, prin pastrarea aproximativa a proportilor si gabaritului acestuia, a fost luata pentru a readuce in echilibru gestul initial al architectului Dobrovic, de a crea aceasta piesa unicata de acces in cladire, dar in acelasi timp de a crea armonie si echilibru in compozitia volumetrica a ansamblului, fara de care corpul principal B si turnul de pe colt s-ar afla intr-un dezechilibru vizual fata de strada, scara locului, neavand un element cheie care sa relationeze direct la scara umana, fata de spatiul urban. Desii aceasta interventie pe sit va respecta configuratia originala a ansamblului, reastaurand echilibrul si readucand la viata piesa lipsa a acestuia, noul corp nu se va inspira din arhitectura existenta, ci va fi complet neutru fata de limbajul arhitectural dominant al Generalstab-ului. Elementul principal care va sta la baza acestui concept este reinterpretarea elementului esetial din proiectului lui Dobrovic si a teoriei sale, si anume “vidul”. Precum vidul lui Dobrovic, in teoria sa devine generatorul de tensiuni vizuale si simbolul unei natiuni; precum vidul creat de NATO reprezinta declinul si distrugerea acestei natiuni; “noul vid” va fi elementul cheie al conceptului muzeului, care leaga toate aceste elemente fizice si memoria evenimentelor, simbolizand golul lasat in urma bombardamentelor, in viata si viitorul acestei tari. Acest vid se va contura intre doua coji, una exterioara, devenind si fatada vizibila a noului corp, respectiv una interioara reprezentand volumul ascuns din spatele cojii exterioare. Vidul creat creat de cele coji, creaza si separa doua entitati diferite aflate intr-o tensiune spatiala si vizuala foarte puternica, cea exterioara inconjurand volumul interior pe toate laturile verticale, fiind lipsita de orice element arhitectural, devine o un obiect sculptural la scara urbana. Desi menita sa pluteasca si sa se detaseze vizual de volumul interior, aceasta va detine o greutate vizuala mare, prin materialitatea pe care o va dobandi, accentuand tensiunea si presiunea vizuala exercitata asupra corpului aflat in interior, fiind reinterpretare fizica a fortelor NATO. Prin urmare, noul vid, separa si ataseaza legatura dintre NATO si Serbia, din timpul conflictului din ‘99, Serbia fiind cea de-a doua entitate, reprezentata de corpul interior al propunerii. Acesta din urma va fi caracterizat printr-un contrast al materialitatii obiectului fata de coaja exterioara, devenind un organism “usor”, translucid, chiar transparent, accentuand caracterul fragil si penetrabil, fiind constant dominat de o entitate mai puternica, intagibila, dar prezenta. Accesul in muzeu se va desfasura printr-o curte scufundata - prin intermediul unei rampe/scari - aflata in relatie directa cu noul corp propus, relationand in acelasi timp cu strada si spatiul public din fata Generalstab-ului, astfel devenind in sine un nou spatiu public intrebuintat de muzeu, care la randul lui poate gazdui si extinde evenimentele desfasurate in interiorul muzeului. Acest corp va contine spatii precum zona de primire, receptia, garderoba, spatii multifunctionale si pentru expozitii/prezentari/evenimente temporare, spatiile de administrare, spatiu tehnic, inclusiv o librarie/bookshop si o cafenea cu un snak bar la parte superioara a volumului. De asemenea accesul la expozitia permanenta/traseul bombardamentelor se va realiza prin intermediul unei punti plecand din interiorul acestui volum. Parcarea subterana va fi atasata adiacent noului corp al muzeului cu acces din parte opusa curtii publice, de pe strada Bircaninova. Sistemul structural propus pentru prima solutie se poate materializa prin doua variante distincte prin care structura ajuta la transmiterea mesajului principal al muzeului, devenind o parte a conceputului arhitectural. Prima varianta este folosirea unui tub central structural - cuprinzand circulatiiler - realizat din beton armat sau pe structura metalica, care sustine un planseu solid la partea superioara pe toata suprafata volumului interior. Ulterior se fixeaza tiranti verticali de acest planseul “capac” si de baza volumului, de care vor fi prinse grinzi perimetrale si atasate planseele, fiind o solutie structurala flexibila eliberand atat spatiul interior, cat si fatada volumul interior, de elemente liniare precum stalpi si grinzi. A doua varianta se rezuma la folisrea elementelor planare prefabricate din beton (verticale si orizontale) pe colturile volumului in forma de “L” pentru a contura spatii cu deschideri mari in interiorul volumu, si a fatadei. Configurarea spatiala interioara a noului corp se va desfasura sub forma de spirala, prin intermediul planseelor, in asa fel incat intreg spatiul volumului devine un spatiu comun si continuu pana la accesul in
Generalstab prin puntea aflata la un nivel superior. Aceasta continua urcare, desfasurata in jurul nucleului central va face parte din traseul si expozitia muzeului si va directiona privirile vizitatorilor catre mesajul transmis de intradosul coajei exterioare. Prima solutie mai are in vedere refunctionalizarea cu diverse functiuni (ex. birouri) ale partilor abandonate ale ansamblului Generalstab din corpul B, care sunt neafectate din punct de vedere structural, cu consolidari minore unde este cazul. In cazul corpului A al ansamblului, situat pe partea stanga a strazii Nemanjina, se recomanda o consolidare structurala, deoarece reprezinta corpul cel mai afectat de bombe. Se recomanda chiar si o reconstructie completa a acesturia, respectand legile in vigoare referitoare la monumentele culturale din Serbia, si anume a readucerii constructiei in forma si aspectul sau exterior initial, interior putand lua diferite forme in functie de activitatea/functiunea pe care o va gazdui. 5.2 SOLUTIA 2 In alta ordine de idei in ultimii 10 ani s-a tot discutat despre o posbila reconstructie a Generalstabului, completa, sau doar partiala a corpurilor afectate de bombe. Sugetia pentru reconstructia capodoperei lui Dobrovic este deja o actiune care a prins amploare in universul arhitectilor sarbi, dar si straini, precum si a altor institutii culturale si de protectie a monumetelor. Reconstructie/repararea ansamblului are ca scop salvarea si readucerea la starea initiala a unei arhitecturi care reprezinta nu doar un exemplu de varf al arhitecturii moderne sarbesti, ci a exercitat o influenta enorma asupra multor generatii de arhitecti, precum si la arhitectura zonei Iugoslaviei din acele timpuri.8 Reprezinta nu doar expresia arhitecturala a unei natiuni, sau a socialismului Iugoslav, ci si contributia poporului sarb in teorii ale arhitecturii si filozofii europene.5 Toti acesti factori au condus la crearea unor presiuni si petitii pentru reconstructia ansamblului, propunand schimbarea functiunii acesteia, dar fara alterarea coajei exterioare, fara succes pana in momentul de fata. In cazul unei reconstructii, muzeul isi va pastra principiile si locatia prezentate anterior in cazul ruinei, fiind exprimate diferit printr-o interpretare diferita a evenimentului si a ruinei “mascate”, tinand cont de aceleasi trairi senzoriale pe care le va efectua muzeul atat in interiorul acestuia, precum si in exterior, la scara urbana. Ranile si dovezile asediului vor fi subtil reprezentate printr-o scenografie urabana pe suprafetele ansamblului, in timp ce activitatea principala a muzeului se va desfasura in interiorul noii incinte propuse. Arhitectura accestei interventii va accentua caracterul “subteran” al muzeului, sentiment care a caracterizat Belgradul si alte orase din Serbia timp de 78 de zile de bombardamente. Prezenta acestuia realizanduse prin “absenta”. Aceasta absenta va fi definita prin ingroparea intregului muzeu in zona libera din fata ansamblului Generalstab (corp B) fiind prezenta printr-o subtila geometrizare a terenului sub forma de taluzuri, accesul realizandu-se doar printr-o curte interioara memoriala, pozitionata pe locatia vechiului pavilionului de acces distrus. Acest “bunker” subteran va gazdui toate spatiile muzeului, si va introduce vizitatorii intr-o lume ascunsa, intunecata, plina de memorii a unui eveniment de neuitat, spatiile fiind animate prin puncte, supafete sau fante subtiri ale unui joc de lumina zenitala, efecte auditive si experiente vizuale profunde. Un alt aspect important al acestei solutii este vegetatia - propusa initial si de arhitect in acel spatiu public - fiind si singurul element natural care dupa 15 ani de la bombardamente, a ramas, s-a nascut si a convietuit cu ruinele create de NATO. Acest gest se va materializa intr-o curte aflata la nivelul subteran al muzeului, cuprinzand 78 de arbori (mesteceni) aflati la 1.5 m distanta unul fata de celalalt, comemorand astfel cele 78 de zile de bombardamenre. Din spatiul public de la nivelul strazii acestia vor fi perceputi prin intermediul coroanele inalte, tulpinile fiind ascunse in curtea ingropata, conturand astefl un volum lipsa al ansamblului. Sensibili la adierea vantului si la lumina soarelui, aceasta “padure urbana” va reprezenta locul de contemplare, meditatie si memorie a unui eveniment petrecut acum 15 ani, dat in continuare prezent in amintirea tarii si a locuitorilor sai, in timp ce viata cotidiana merge mai departe. Pe langa traseul bombardamentelor, muzeul va mai contine spatiu de conferinte, librarie, book shop, souvenir shop, spatii de recreere (ex. cafenea, snack shop), spatii multifunctionale pentru evenimente, debateuri si expozitii temporare tematice bazate pe diverse domenii, precum istoria Iugoslaviei, razboiul, arhitectura postmoderna, artisti si arhitecti iugoslavi si contemporani si multe altele.La ambele solutii, proiectul se va concentra de asemenea pe revitalizarea si generarea unui spatiu public pietonal in exteriorul muzeului. 6. INDICI Suprafata terenului din fata corpului A = 1445 m2, respectiv B (sit) = 4480 m2. Suprafata construita a ansamblului: corp A = 1450 m2, corp B - 2926 m2(cu pavilion de acces), respectiv 2380 m2(fara pavilion de acces). Solutia 1. Suprafata construita a corpului propus: 350 m2 (fara coaja exterioara), 436 m2 (cu coaja exterioara); suprafata subterana construita = 2175 m2. POT (raportat la S B)=9,7%. Solutia 2. Suprafata subterana construita (fara curtea memoriala) = 2830 m2. 5
PARTEA ILUSTRATIVA 7. AGRESIUNEA NATO IMPOTRIVA SERBIEI, 1999. 7.1 IMIAGINI CU DISTRUGERI PRODUSE DE BOMBARDAMENTELE NATO
PRISTINA PRISTINA
KRAGUJEVAC
VALJEVO
BOGUTOVAC
PANCEVO
NOVI BELGRAD BELGRAD BELGRAD BELGRAD ALEKSINAC GRDELICA
NOVI SAD NOVI SAD NOVI SAD NOVI SAD
PETROVARADIN
KURSUM LIJA
NISNIS NIS NISNIS
LUZANI 6
7.2 DISTRUGEREA PATRIMONIULUI ARHITECTURAL DIN BELGRAD
7
7 6
11 8
2 1
3 5
9
10
4
(5)
8
8. ANSAMBLUL GENERALSTAB. IMAGINI 8.1 GENERALSTAB INAINTE DE BOMBARDAMENTE
8.2 GENERALSTAB DUPA BOMBARDAMENTE 12
13
TRANSFORMAREA ESTETICII ARHITECTURALE
Schite originale: Nikola Dobrovic Corp A
Corp B Turnul
Corp A
12
In santier, inceputul anilor ‘60 Schema originala:Nikola Dobrovic
VEDERE DE LA NIVELUL OCHIULUI ASUPRA CORPULUI B AL ANSAMBLULUI CORP B
VEDERE AERIANA ASUPRA CORPULUI B AL ANSAMBLULUI - LOCATIA MUZEULUI TURNUL
PAVILIONUL DE ACCES Inainte de bombardamente
CORPUL B
TURNUL
PAVILIONUL DE ACCES Dupa bombardamente
9
9. LEGEA MONUMENTELOR CULTURALE - CLADIRILE MINISTERULUI APARAII5
TRADUCERE DIN LIMBA SARBA IN LIMBA ROMANA: 3632 In temeiul articolului 47, punctul 1 a legii privind bunurile culturale (Buletinul oficial al Republicii Serbia (R.S.) nr. 71/94. Guvernul aduce, HOTARAREA de consolidare a constructiilor Generalstab, al Armatei Serbiei si Munte Negrun si a Ministerului Apararii din Belgrad ca monument al culturii. 1. Cladirile Generstab-ului Armatei Serbiei si Munte Negru si a Ministerului Apararii din Belgrad se asigura ca si monument cultural. 2. Cladirile Generalstab-ului Armatei Serbiei si Munte Negru si al Ministerului Apararii din Belgrad, se afla pe teritoriul primariei Savski Venac din Belgrad, strada Kneza Milosa nr. 33-41, proprietate de stat, parcela cadastrala nr. 804/2 si 969 K.O. Savski Venac. Monumentul culturii construit intre 1956-1965, dupa proiectului unuia dintre cei mai mari reprezentanti ai miscarii arhitecturii moderne ale Iugoslaviei, Nikola Dobrovic il constituie complexul cladirilor Generalstab, Armatei Serbiei si Munte Negru si a Ministerului Apararii. Complexul cuprinde doua tracte monumentale in trepte, care coboara sub forma de cascada spre strada Nemanjina creand in acest fel simbolul urban de poarta a orasului. Tractele sunt situate paralel cu strada Kneza Milosa, fiind retrase de pe linia de aliniament stradal, astefel trecerea fata de ele se realizeaza ca si prin doua portice dominante. Pe langa formele expresive in cascada, fatada se deosebeste prin aplicarea materialelor contrastante, piatra “pobusnog” (dura) din Kosjeric (Serbia), de culoare maronie - rosiatica, alaturi de care sunt asezate placi albe de marmura slefuita de pe insula Brac (Croatia). Formele vizuale convingatoare reprezinta benzi de-alungul ferestrelor de pe fatade, modelate in spiritul modernismului cunoscut. Motivul turnului “kula”, amplasat la terminatia corpului B, reprezinta un accent vizual, dominand silueta intregului ansamblu. Acest monumentul al culturii este unul dintre cele mai complexe realizari ale apreciatului arhitect Nikola Dobrovic care ocupa un loc aparte in arhitectura sarba si iugoslava. Prin forma sa expresiva, prin pozitia urbanistica si puterea intregului complex, fiind asezat la intersectia celor mai circulate artere ale orasului, acest complex arhitectural a devenit unul dintre cele mai remarcabile imagini ale Belgradului. 3. Mediul inconjurator protejat al monumentului cultural cuprindeurmatoarele parcele cadastrale: nr. 804/2 si 969, K.O. Savski Venac, fiind proprietati de stat. 4. Se stabilesc urmatoarele masuri de protectie a monumentului de cultura: 1) Pastrarea aspectului autentic, a gabaritului orizontal si vertical a elementelor arhitecturale constructive si ornamentale, precum si materialele originale. 2) Urmarirea regulata a starii de intretinere a sistemului static-constructiv, a acoperisului, a tuturor fatadelor si a instalatiilor din interiorul monumentului de cultura. 5. Se stabilesc urmatoarele masuri de protectie a mediului inconjurator a monumentului de cultura: 1) Restrictionarea construirii sau amplasarii obiectelor de durata sau temporare, a caror menire, gabarit, volum sau forma poate periclita sau degrada monumentul culturii si mediul inconjurator al monumentului. 2) Amenajarea urbanistica, comunala si horticulturala, intretinerea si intrebuintarea spatiului protejat din jurul monumentului cultural. 6. Aceasta hotarare a fost publicata in “Monitorul Oficial al Republicii Serbia”. 05 nr. 633-8111/2005, in Belgrad, 22 decembrie 2005 Guvernul Vice Presedinte, Miroljub Lavic, s.r. 10
10. MUZEE DEDICATE: RAZBOAIELOR, VICTIMELOR RAZBOAIELOR SAU BAZATE PE TEMA RUINEI 10.1 MUZEUL EVREIESC Localizare: Berlin, Germania Arhitectura: Studio Daniel Libeskind Perioada proiectarii si realizarii: 1988-1999 Descrierea Proiectului: In 1988, Daniel Libeskind a fost ales castigator, conceptual lui fiind singurul ce avea sa implementeze un design formal, radical si o unealta expresiva reprezentativa a comunitatii evreiesti de dinainte, in timpul si dupa Holocaust. Pentru Libeskind, extensia muzeului a reprezentat mult mai mult decat o competitie,ci era menit sa reinvie si sa asigure identitatea evreilor in Berlin pierduta in timpul celui De-al Doilea Razboi Mondial. Din punct de vedere conceptual, Libeskind dorea sa exprime sentimenul de absenta, goliciune si invizibilitate - sentimentul disparitiei comunitatilor evreiesti. A folosit arhitectura pentru a le transmite vizitatorilor emotiile si pentru a-I introduce intr-o stare ce avea sa empatizeze cu efectele Holocaustuui. Proiectul si-a inceput forma de la Steaua lui David abstractizata, intinsa de-a lungul sitului si contextului. Forma este stabilita printr-un process de conectare a anumitor locatii unde s-au intamplat evenimentele istorice, astfel rezultand forma de “zig-zag�.Din exterior, interiorul seamana cu perimetrul exterior. Spatiile interioare sunt extreme de complexe. Libeskind formuleaza o promenada ce conduce oamenii de-alungul galeriilor, a spatiilor goale si a infundaturilor. Este un gest simbolic al lui Libeskind de a lasa vizitatorii sa experimenteze ceea ce au simtit evreii in tmpul celui De-al Doilea Razboi Mondial, asa cum chiar si in cele mai intunecate momente cand simti ca nu mai poti scapa niciodata, o mica umbra de lumina readuce speranta.14
11
10.2 MUZEUL EVREIESC Localizare: Gdansk, Polonia Arhitectura: Studio Architektoniczne Kwadrat Perioada proiectarii: 2010 - Concurs de arhitectura Descrierea Proiectului: Muzeul dedicat Celui de-al Doilea Razboi Mondial din Polonia reprezinta locul de unde a pornit acest eveniment marcant al istoriei noastre. Proiectat de Studio Architektoniczne Kwadrat are sansa sa devina un icon al orasului Gdansk cu toate elementele istorice ce-l inconjoara. Culoarea si textura propuse se imbina cu culorile Gdanskului, dandu-i muzeului puterea sa treaca testul secolului XXI. Designul imbratiseaza o cladire de dimensiuni semnificative, ce serveste mai multe functiuni. Dinamica si iesita din scara, cladirea are un aer sculptural. Ea rasare simbolic din pamant, fiind condusa de lumina. Este proiectata avand in vedere o viziune rationala a intalnirii publicului cu istoria. Cladirea spune o poveste greu de mestecat pentru orice generatie, istoria pe care noi nu trebuie sa o uitam. Pavilionul elegant, impreuna cu obeliscul din apropiere, loveste privitorul cu lumina, creand un simbol al catastrofei si a sperantei. Ca un Phoenix, cladirea creste din pamant, din cenusa orientat spre cer. Cladirea va fi intiparita in mintile privitorilor cu usurinta, fiind o experienta de neuitat, datorita interiorului, dar si exteriorului.15
12
10.3 MUZEUL KOLUMBA Localizare: Cologna, Germania Arhitectura: Peter Zumthor Studio Perioada realizarii: 2003 - 2007 Descrierea Proiectului: Situat in Cologne, Germania, oras ce a fost aproape complet distrus in cel De-al Doilea Razboi Mondial, muzeul adaposteste colectia de arta diecezana ce dainuie de mii de ani. Cladirea lui Zumthor rasare delicat din ruinele unei biserici de stil gotic tarziu, respectand istoria locului si conservandu-i esenta. Arhitectul a folosit caramida ca material ce completeaza fragmentele distruse ale sitului. Aceste fragmente includ ramasitele bisericii gotice, ruine din piatra din perioadele medievale si romane. Fatada din caramizi gri integreaza ramasitele fatadei bisericii intr-o noua fata pentru muzeul contemporan. Articulat cu perforatii, caramida permite lumina difuza sa umple spatiile specifice ale muzeului. La schimbarea sezonului, lumina intra si creaza un joc de lumina in ruine. Muzeul include 16 camere de expozitii si in inima cladirii o gradina secreta, un spatiu tacut si deschis meditatiei. Materialitatea joaca un rol important in designul total, si Zumthor, cunoscut pentru timpul petrecut in realizarea proiectelor, a cautat silentios materialul perfect.16
13
10.4 NATIONAL SEPTEMBER 11 MEMORIAL Localizare: New York, Statele Unite ale Americii Arhitectura: Michael Arad - castigatorul concursului de arhitectura; Handel Architects Perioada proiectarii si realizarii: 2006 - 2011 (memorialul), 2006 - 2014 (muzeul) Descrierea Proiectului: “Memorialul National 11 septembrie” a transformat ramasitele turnurilor World Trade Center intr-un spatiu public foarte puternic pentru contemplare si vindecare. Aici, memoria dureroasa a atentatelor este pastrata si onorata, in timp ce viata cotidiana merge mai departe. Designul si constructia Memorialului in acest loc este unul dintre cele mai importante miscari din istoria New Yorkului. Memorialul ocupa opt din cei 16 acri. Cele doua piscine, imbracate in granit, inrameaza pasii WTC si introduce un spatiu public ce istiga la meditatie si contemplare in oras. Cascadele de apa au menirea de a readuce zgomotul urban si de a crea un ambient local, ajutand vizitatorii sa-si concentreze atentia asupra memorialului. Stejarii albi formeaza un ecran de protectie vizuala si fonica. Momentul contamplarii va fi cel cand oamenii vor merge deasupra golului. Au fost aditionate panouri de bronz ce contin inscriptionate numele celor 2983 de victime din atacul de la 11 septembrie. Fiecare nume este luminat in timpul noptii. Cei saisprezece acri contin un muzeu, un centru pentru vizitaori, o statie de metrou, o retea de drumuri subterane cu puncte de control precum si cinci birouri noi, si un centru de arte. “Memorialul National 11 Septembrie” ramane unul dintre cele mai vizitate locuri datorita evenimentelor marcante in 11 septembrie, anul 2001.17
14