Bibliotecadigitalamapa invatatorului clasa a iia by dana

ELENA VÎLCU

Motto: "Copilul trebuie învăţat să-şi folosească ochii, nu numai pentru a vedea, dar şi pentru a privi; urechile, nu numai pentru a auzi, dar şi pentru a asculta cu atenţie; mâinile, nu numai pentru a apuca obiectele, ci şi pentru a pipăi şi a le simţi". Lonwenfeld

ISBN 978-606-577-448-3 Editura Sfântul Ierarh Nicolae 2011

Pagina Argument………………………………………………………………………………....................7 Structura portofoliului învăţătorului……………………………………………………...................8

CAPITOLUL I –DATE PERSONALE………………………………………………................12 Curriculum vitae ……………………………………………………………………......................13 Dosarul cadrului didactic..................................................................................................................15 Fişa personală...................................................................................................................................16 Fişa postului......................................................................................................................................17 Declaraţie..........................................................................................................................................20 Declaraţie pe propria răspundere......................................................................................................21 Declaraţia contribuabilului...............................................................................................................22 CAPITOLUL II – CURRICULUM………………………………………………….................23 Structura anului şcolar…………………………………………………………………..................24 Calendar şcolar 2010-2011………………………………………………………………...............25 Schema orară…………………………………………………………………………….................26 Orar……………………………………………………………………………………...................27 Materiale curriculare…………………………………………………………………….................28 PROIECTARE CURRICULARĂ:...............................................................................................31 LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ (autori: Tudora Piţilă, Cleopatra Mihăilescu, Editura Aramis, Bucureşti, 2005-2007 ..................................................................................................31 Programa şcolară……………………………………………………………................32 Planificarea calendaristică anuală…………………………………………...................41 Proiectarea unităţilor de învăţare……………………………………………................45 MATEMATICĂ (autori : Ştefan Pacearcă, Mariana Mogoş, Ed. Aramis, 2004 .............................82 Programa şcolară………………………………………………………….....................83 Planificarea calendaristică anuală...................................................................................90 Proiectarea unităţilor de învăţare…………………………………………....................93 CUNOAŞTEREA MEDIULUI (autori :Tudora Piţilă, Cleopatra Mihăilescu, Ed.Aramis, 2005) Programa şcolară…………………………………………………………..................130 Planificarea calendaristică anuală………………………………………….................135

Proiectarea unităţilor de învăţare…………………………………………..................136 EDUCAŢIE MUZICALĂ……………………………………………………………..................143 Programa şcolară…………………………………………………………...................144 Planificarea calendaristică anuală………………………………………….................150 Proiectarea unităţilor de învăţare…………………………………………..................152 EDUCAŢIE PLASTICĂ………………………………………………………………...................158 Programa şcolară…………………………………………………………...................159 Planificarea calendaristică anuală………………………………………….................163 Proiectarea unităţilor de învăţare…………………………………………..................164 EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ………………………………………………………..................169 Programa şcolară……………………………………………………………...............170 Planificarea calendaristică anuală………………………………………….................175 Proiectarea unităţilor de învăţare…………………………………………..................177 EDUCAŢIE FIZICĂ………………………………………………………………….................182 Programa şcolară……………………………………………………………...............183 Eşalonarea unităţilor de învăţare...................................................................................190 Planificarea calendaristică............................................................................................192 DISCIPLINE OPŢIONALE :………………………………………………………....................196 ARTE ŞI TEHNOLOGII- « MICII CREATORI »:……………………………………............197 Argument……………………………………………………………………..............197 Programa şcolară……………………………………………………………...............198 Activităţi de învăţare………………………………………….....................................199 Activităţi finalizatoare……………………………………………..............................200 Evaluare........................................................................................................................200 Bibliografie…………………………………………………………………...............201 LITERATURA PENTRU COPII- « LUMEA POVEŞTILOR »..................................................202 Argument……………………………………………………………………..............203 Programa şcolară……………………………………………………………..............205 Conţinuturi…………………………………………....................................................210 Evaluare…………………………………………........................................................211 Bibliografie…………………………………………………………………...............216 Fişa de avizare - opţional..............................................................................................217 PROIECTE DE LECŢIE :……………………………………………………………...............218 Limba şi literatura română…………………………………………………................219 Matematică…………………………………………………………………...............224 Cunoaşterea mediului………………………………………………………...............231 Educaţie plastică...........................................................................................................237 Educaţie tehnologică……………………………………………………….................241 Educaţie muzicală……………………………………………….................................248 Educaţie fizică……………………………………………………………..................263 Lista materialului didactic existent în şcoală (care poate fi folosit la clasa respectivă)….............266 Lista materialului didactic propus a fi procurat prin mijloace proprii, prin sponsorizări...............267 Lista lecturii suplimentare……………………………………………………………..................268 Îndrumări pentru citirea lecturilor..................................................................................................269 CAPITOLUL III. EVALUARE DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ………………………………………………..................271 a. Limba şi literatura română…………………………………………………................271 b. Matematică…………………………………………………………………...............276

c. d. e. f.

Cunoaşterea mediului………………………………………………………...............281 Educaţie muzicală………………………………………………………….................284 Educaţie plastică……………………………………………………………...............286 Educaţie fizică………………………………………………......................................288 -Criterii de evaluare...............................................................................................292 -Fişă pentru înregistrarea rezultatelor de la probele de evaluare...........................293 g. Educaţie tehnologică……………………………………………………….................295 Fişă de evaluare permanentă………………………………………………………….....................298 Fişă de evaluare formativă la limba română.....................................................................................299 Grafic pentru evaluare sumativă........................................................................................................299 Grila de evaluare a copilului aflat în plasament……………………………………........................300 Fişă de apreciere săptămânală……………………………………………………….......................301 Fişă de apreciere comportamentală………………………………………………….......................302 Fişă de evaluare a evoluţiei copilului…………………………………………………....................303 Bilanţul psiho-social al elevului………………………………………............................................304 . TESTE DE EVALUARE……………………………………………………..................................305 -LIMBA ROMĂNĂ.........................................................................................................306 Teste de evaluare iniţială……………………………………….................................306 Teste de evaluare formativă.........................................................................................312 Teste de evaluare sumativă..........................................................................................318 Texte pentru dictări......................................................................................................323 Jocuri de perspicacitate ..............................................................................................334 -MATEMATICA...............................................................................................................336 -Teste de evaluare iniţială.............................................................................................336 -Teste de evaluare formativă.........................................................................................344 -Teste de evaluare sumativă..........................................................................................353 -Probleme......................................................................................................................356 -Probleme distractive.....................................................................................................359 -CUNOAŞTEREA MEDIULUI......................................................................................360 -Teste de evaluare iniţială .............................................................................................360 -Teste de evaluare formativă...........................................................................................365 -Teste de evaluare sumativă............................................................................................367 Situaţia rezultatelor şcolare, pe discipline........................................................................................378 Situaţia absenţelor şi a notelor la purtare..........................................................................................379 Situaţia rezultatelor şcolare la sfârşitul anului şcolar.......................................................................380 Situaţia statistică a rezultatelor la învăţătură....................................................................................381 Situaţia elevilor cu rezultate deosebite în activitatea şcolară şi extraşcolară...................................382 Situaţia elevilor problemă.................................................................................................................382 CAPITOLUL IV – MANAGEMENTUL CLASEI.....................................................................383 CAIETUL PERSONAL AL ÎNVĂŢĂTORULUI:......................................................................384 Date generale despre colectivul clasei...............................................................................385 Fişa elevului.......................................................................................................................387 Raport final privind evoluţia elevului................................................................................394 Catalog de evaluare şi notare.............................................................................................395 Situaţia manualelor şcolare................................................................................................396 Programe de pregătire suplimentară a elevilor pentru concursurile şcolare......................397 Plan de activităţi – consultaţii............................................................................................398 Programe de pregătire suplimentară a elevilor cu deficienţe............................................399

Plan de măsuri....................................................................................................................399 Fişa de caracterizare psihopedagogică...............................................................................400 Chestionar caracteriologic.................................................................................................405 Fişa de observaţie asupra elevului.....................................................................................406 Fişa de înregistrare a comportamentelor observabile ale elevului.....................................410 Anexa la Programa şcolară................................................................................................411 Adresă către ISJ pentru efectuarea excursiilor şcolare......................................................413 Proces-verbal pentru instruirea elevilor care merg în excursii..........................................414 Îndemn...............................................................................................................................415 Decalogul educatorului.....................................................................................................416 Munca în echipă................................................................................................................417

REGULAMENTUL DE ORDINE INTERIOARĂ:.....................................................................418 Norme de protecţia muncii................................................................................................419 Proces-verbal pentru prelucrarea normelor de protecţie...................................................420 Proces-verbal pentru prelucrarea normelor igienico-sanitare............................................422 Proces-verbal pentru prelucrarea normelor de protecţie şi pază împotriva incendiilor.....424 Proces-verbal pentru prelucrarea normelor şi regulilor de circulaţie pentru pietoni.........426 Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar......428 Regulile clasei....................................................................................................................430 Valori şi atitudini...............................................................................................................431 Din secretele succesului la învăţătură................................................................................432 Regulamentul de bună purtare...........................................................................................433 ACTIVITĂŢILE CU PĂRINŢII:.................................................................................................434 Comitetul de părinţi...........................................................................................................435 Planificarea şedinţelor cu părinţii......................................................................................436 Proces-verbal la şedinţele cu părinţii.................................................................................438 Chestionar pentru părinţi....................................................................................................440 Climatul educativ şi influenţa lui asupra formării personalităţii copilului......................442 10 paşi pentru îmbunătăţirea relaţiei părinte-copil.............................................................445 Regimul zilnic al activităţilor elevilor................................................................................447 Cauzele atitudinii negative faţă de învăţătură...................................................................450 Scrisoare informativă pentru părinţi...................................................................................452 Forme şi cauze ale inadaptării şcolare..............................................................................455 Sfaturi pentru părinţi..........................................................................................................456 Copiii învaţă din felul în care trăiesc.................................................................................457 Autoritatea reală şi falsa autoritate parentală...................................................................461 Modele de diplome pentru părinţi.......................................................................................462 CAPITOLUL V - FORMARE CONTINUĂ...............................................................................465 Calendarul activităţilor pentru anul şcolar curent.............................................................................466 Materiale metodice...........................................................................................................................466 Lista articolelor publicate.................................................................................................................467 CAPITOLUL VI - ACTIVITĂŢI EXTRACURRICULARE...................................................468 Programul activităţilor extracurriculare............................................................................................469 Regulamentele unor concursuri şcolare............................................................................................475

Tabele nominale cu elevii propuşi a participa la diferite cursuri……………….............................475 Situaţii privind participarea şi rezultatele obţinute de elevi la diferite concursuri…......................476

CAPITOLUL VII – ALTE MATERIALE……………………………………….....................477 CURRICULUM ADAPTAT:…………………………………………………….........................478 Limba şi literatura română………………………………………………………………........................478 Matematică…………………………………………………………………………………........................480 Cunoaşterea mediului......................................................................................................................483 Plan de intervenţie personalizat – matematică...............................................................................484 Program de intervenţie personalizat...............................................................................................485 METODE MODERNE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE………………………………………….487 JOCURI DISTRACTIVE..............................................................................................................494 SERBĂRI ŞCOLARE……………………………………………………………………………551 Moş Crăciun a fost răpit!………………………………………………………………...552 Sărbătorile iernii…………………………………………………………………………557 Serbare de 8 Martie………………………………………………………………………566 Greieraşul norocos.............................................................................................................575 Greierele şi furnica……………………………………………………………………….578 Ajutaţi-i pe părinţi!...........................................................................................................586 MODELE DE DIPLOME………………………………………………………….....................591 BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………….608

Lucrarea “Mapa învăţătorului –clasa a II-a” reprezintă un îndrumător pentru cadrele didactice care predau la clasa a II-a şi pune la dispoziţia celor care doresc să îl folosească o varietate de instrumente curriculare – programe, planificări calendaristice, proiectare curriculară, evaluare, tot ce cuprinde managementul unei clase, modele de diplome, serbări şcolare, etc. În decursul unei îndelungate experienţe la catedră, din dorinţa de a trezi curiozitatea pentru cunoaştere a învăţăceilor mei şi pentru a se bucura de rezultatele muncii lor, am reuşit să strâng o multitudine de materiale didactice, am conceput nenumărate fişe de lucru, teste de evaluare, am aplicat strategii diverse şi am ţinut evidenţe stricte asupra întregii activităţi. O parte din toată această muncă am structurat-o pe şapte capitole într-o amplă lucrare pe care v-o pun la dispoziţie pentru a vă îndruma paşii în nobila, dar dificila meserie de dascăl al secolului XXI.

Autoarea

Profesiunea de învăţător cere celui ce o exercită calităţi şi capacităţi diverse : dragoste de muncă, credinţă în ceea ce face, entuziasm, dragoste pentru copii, devotament, indulgenţă împletită cu fermitate, echilibru intelectual, curiozitate, gustul observaţiei, simţ critic şi luciditate, nevoia de înnoire. În contextul reformei educaţiei se vorbeşte despre standarde profesionale, despre criterii de calitate şi cantitate a prestaţiei să devină cât mai eficientă.

este un instrument de eficientizare a muncii învăţătorului pentru că : -

permite păstrarea şi organizarea materialelor astfel încât acestea să fie operaţionale ; obligă la o muncă de calitate, de responsabilitate şi rigoare profesională; dă posibilitatea învăţătorului să-şi manifeste iniţiativa, creativitatea în completarea, reorganizarea şi actualizarea materialelor din mapă ; oferă posibilitatea diminuării stresului, a emoţiilor provocate de inspecţiile inopinate, dacă este ţinută la zi ; permite evaluatorului (director, metodist, inspector) o apreciere justă cu prilejul inspecţiilor, acordării calificativelor, a salariilor de merit etc.

· Curriculum vitae actualizat · Fişa postului · Fişa de evaluare anuală

Structura anului şcolar 8

Schema orară Orarul (cei care lucrează cu clase simultane vor întocmi orarul astfel încât să rezulte modul de cuplare a disciplinelor; pe orar se vor specifica orele de desfăşurare a lecţiilor); Programe şcolare; Programe pentru disciplina opţională (aprobate de inspectoratul şcolar) ; Planificarea calendaristică ; Proiectele unităţilor de învăţare ; Proiecte didactice ; Lista materialului didactic existent în şcoală (care poate fi folosit la clasa respectivă) ; Lista materialului didactic propus a fi procurat prin mijloace proprii, prin sponsorizări ; Lista lecturii suplimentare.

Descriptori de performanţă; Caiet de evaluare (se înregistrează ritmic calificativele, conform obiectivelor prevăzute de programa şcolară) ; Teste de evaluare (iniţiale, sumative, rezultate obţinute, concluzii, măsuri de ameliorare) ; Evaluarea alternativă (titlurile proiectelor, portofoliilor realizate de elevi) ; Fişe de evaluare formativă, fişe de lucru; Programe de pregătire suplimentară a elevilor capabili de performanţă, a elevilor care întâmpină dificultăţi în învăţare (obiective, conţinuturi, modalităţi de realizare) ; Fişele de asistenţe efectuate la ore (interasistenţe, asistenţe la activităţi în cadrul comisiilor metodice, cercurilor pedagogice, schimburilor de experienţă, inspecţii speciale) ; Fişe cu înregistrarea rezultatelor evaluărilor la educaţia fizică ; Statistici privind rezultatele la învăţătură la sfârşitul semestrului, a anului şcolar.

Caietul personal al învăţătorului (se înregistrează observaţiile asupra comportamentului elevilor în cei 4 ani); Fişe psihopedagogice – se completează în clasa a IV-a ; Tabelele nominale cu elevii care au nevoie de pregătire suplimentară ; Dosarul privind protecţia elevilor (procese – verbale, materiale prezentate) ; Dosarul privind oferta de discipline opţionale (lista disciplinelor propuse, procese – verbale, tabele nominale etc.) ;

Dosarul privind activitatea cu părinţii (graficul activităţilor, materiale prezentate, procese verbale, tabelul nominal cu membrii comitetului de părinţi, materiale informative trimise părinţilor etc.) ; Instrumente de evaluare pentru cunoaşterea copiilor ; Tabele nominale cu predarea – primirea manualelor şcolare ; Regulamentul de ordine internă; Monitorizarea elevilor care au trecut în ciclul următor; Situaţii privind proiecte personale cu finanţare din sponsorizări.

Calendarul activităţilor pentru anul în curs (cuprinde toate sarcinile, activităţile pe care învăţătorul le are în vedere, cu termene: întocmirea planificării, a proiectelor unităţilor de învăţare, participări cu referate, informări, lecţii la consiliile profesorale, comisii metodice, cercuri pedagogice, schimburi de experienţă, sesiuni de referate metodico – ştiinţifice, activităţi extracurriculare, cursuri de formare, lectorate cu părinţii). Pe măsură ce termenele stabilite sunt depăşite, la rubrica “Observaţii” se consemnează dacă sarcinile propuse s-au realizat (performanţe). Diferite materiale metodice primite de la M.E.C.T., I.S.J., preluate din literatura de specialitate, de la alţi colegi, elaborate personal (care sunt utile în diferite momente ale activităţii). Lista articolelor publicate în reviste de specialitate, a lucrărilor publicate.

Programul activităţilor extracurriculare; Regulamentele unor concursuri şcolare; Tabele nominale cu elevii propuşi a participa la diferite cursuri; Situaţii privind participarea şi rezultatele obţinute de elevi la diferite concursuri.

Fişa postului; Contractul individual de muncă

Materialele propuse pot fi grupate pe dosare şi ţinute într-un biblioraft (va exista şi un opis care inventariază materialele existente), astfel încât acestea să fie actualizate la nevoie, să poată fi introduse altele.

Învăţătorii nu trebuie să realizeze această mapă pentru a fi văzută, verificată de evaluatori, ci din dorinţa de a face ca activitatea să aibă finalitatea dorită : creşterea calităţii activităţilor desfăşurate cu elevii şi a nivelului pregătirii acestora. (Consiliul pentru standarde ocupaţionale şi atestare, Învăţător, Standard ocupaţional, Bucureşti 2002)

CAPITOLUL I

• Curriculum vitae • Dosarul cadrului didactic • Fişa personală • Fişa postului • Declaraţie • Declaraţie pe propria răspundere • Declaraţia contribuabilului • Fişa de evaluare anuală • Raport de autoevaluare

Perioada

Curriculum vitae Europass Informaţii personale Funcţia sau postul ocupat Nume / Prenume Adresă(e) Activităţi şi responsabilităţi Telefon(oane) principale

Mobil:

Fax(uri) Numele şi adresa E-mail(uri) angajatorului Naţionalitate(-tăţi) Tipul activităţiiData sau sectorul naşterii de activitate Sex Educaţie şi formare Locul de muncă vizat / Domeniul ocupaţional

Perioada Experienţa profesională Calificarea / diploma obţinută

Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale dobândite

Numele şiAlte tipulcompetenţe instituţiei de şi învăţământ / furnizorului aptitudini de formare Permis(e) de conducere Informaţii suplimentare Nivelul în clasificarea Anexe naţională sau internaţională Aptitudini şi competenţe personale

Limba(i) maternă(e) Limba(i) străină(e) cunoscută(e) Autoevaluare Nivel european (*)

Înţelegere Ascultare Citire

Vorbire Participare la Discurs oral conversaţie

Scriere Exprimare scrisă

Limba Limba (*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă Pentru Limbi Străine Competenţe şi abilităţi sociale Competenţe şi aptitudini organizatorice

Competenţe şi aptitudini tehnice Competenţe şi aptitudini de utilizare a calculatorului Competenţe şi aptitudini artistice

Unitatea de Învăţământ: _____________________________ Catedra ________________________

FIŞA POSTULUI Personal didactic Numele şi prenumele _________________________________________ A. Activităţi normate în statul de funcţiuni I. Activităţi de predare, inclusiv pregătirea acestora a) Module de curs pentru formarea continuă; b) Cursuri pentru dobândirea de competenţe suplimentare (master, doctorat, postuniversitară, postliceală); c) Îndrumarea activităţii de practică pedagogică; d) Planificarea activităţilor de predare prin: − Identificarea obiectivelor operaţionale specifice disciplinei şi grupei de vârstă, gradul de interes al clasei şi resursele şcolii; − Stabilirea activităţilor didactice individuale, de grup, sau cu întreaga clasă, în funcţie de disciplina şi caracteristicile grupei de vârstă, gradul de interes al clasei şi resursele şcolii; − Stabilirea activităţilor prin care se asigură atragerea interesului elevilor şi motivarea acestora; − Identificarea elevilor cu aptitudini deosebite şi a celor cu dificultăţi de învăţare; − Asigurarea integrării obiectivelor operaţionale proprii cu atingerea obiectivelor stabilite prin Curriculum naţional; − Analizarea şi utilizarea corectă a informaţiilor privind progresul elevilor în atingerea obiectivelor operaţionale; e) Predarea şi managementul clasei: − Asigură predarea eficientă la nivelul întregii clase, pentru elevii cu aptitudini speciale şi cei cu deficienţe, astfel încât să fie atinse obiectivele stabilite; − Monitorizează progresul elevilor şi oferă feedback pentru asigurarea fundamentării cunoştinţelor specifice disciplinei; − Stabileşte şi menţine o atmosferă propice dezvoltării elevilor şi atingerii obiectivelor operaţionale; − Stabileşte o relaţie pozitivă profesor-elev şi menţine la un standard ridicat de disciplină şi comportament social; − Utilizează metode de predare care asigură menţinerea interesului elevului asupra disciplinei şi subiectelor specifice prin: • stimularea curiozităţii elevilor; • manifestarea interesului propriu asupra subiectelor predate; • menţinerea motivaţiei elevului; • structura corectă şi clară a informaţiilor şi punctarea aspectelor esenţiale la fiecare lecţie; • utilizarea corectă a terminologiei specifice • oferirea de instrucţiuni şi demonstraţii clare la aplicaţiile practice; • utilizarea de întrebări care să susţină focalizarea elevilor pe subiectele în discuţie; • acordarea unei atenţii speciale greşelilor şi înţelegerii eronate sau dificile din partea elevilor; • ascultarea activă şi atentă a elevilor; • utilizarea echilibrată a manualelor şi altor surse de informare; • exploatarea ocaziilor de menţinere a elevilor la un standard corespunzător de cunoaştere şi utilizare a limbii române;

− − −

− −

• asigurarea de şanse egale şi discriminatorii pentru toţi elevii; • autoevaluarea cu discernământ şi utilizarea oricărui mijloc de dezvoltare profesională proprie; • utilizarea cabinetului AEL pentru predarea informatizată. Susţinerea dezvoltării la un standard ridicat a comportamentului moral şi social al elevilor; Proiectarea şi conducerea activităţilor extracurriculare; Asigură menţinerea relaţiei familie-şcoală prin: 1. Informarea corectă şi obiectivă, periodică a familiei; 2. Consilierea familiei cu privire la programul de viaţă al elevului, modalitatea de susţinere a elevului în efortul său de a învăţa, modalităţile de supraveghere şi control ale elevilor. Îndrumare şi consiliere elevi; Relaţia cu părinţii elevilor.

II. Activităţi de evaluare a) Evaluarea în cadrul modulelor de curs pentru formare continuă; b) Evaluarea în cadrul cursurilor de dobândire de competenţe suplimentare (master, doctorat, postuniversitară, postliceală); c) Evaluare în cadrul activităţilor didactice şi de formare continuă la toate formele de învăţământ; d) Evaluarea în cadrul activităţilor complementare: − Tematică; − Bibliografie; − Subiecte; − Corectură; − Contestaţii; − Organizare examene; − Supraveghere probe scrise; e) Utilizează rezultatele evaluării pentru îmbunătăţirea demersului didactic; f) Monitorizează progresul elevilor prin activitatea acestora la clasă şi urmărirea efectuării temelor de casă, şi oferta de feedback constructive; g) Înregistrează sistematic rezultatele evaluărilor şi le utilizează pentru: 1. Verificarea progresului elevilor în dobândirea şi fundamentarea cunoştinţelor şi deprinderilor, şi pentru ameliorarea demersului didactic; 2. Raportarea rezultatelor elevilor către părinţi şi susţinători; h) Utilizează diferite forme de evaluare corespunzătoare scopurilor şi obiectivelor propuse sau a celor impuse prin Curriculum naţional. III. Activitatea de pregătire metodică şi alte activităţi în interesul învăţământului a) Participarea la conferinţe, simpozioane, congrese organizate în domeniul de activitate sau interdisciplinar; b) Organizarea de schimburi de experienţă; c) Elaborarea de manuale, culegeri de probleme şi teste şi alte materiale didactice; d) Participarea la programe internaţionale. III. Alte activităţi în cadrul şcolii a) Proiectarea şi conducerea activităţilor extracurriculare; b) Atribuţii specifice în cadrul şcolii (comisii).

B. Norma didactică

Director: …………………………………… Responsabil catedră:……………………….. Cadru didactic: …………………………….. Data: ………………………………

Structura anului şcolar; Calendar şcolar 2010-2011; Schema orară; Orarul (cei care lucrează cu clase simultane vor întocmi orarul astfel încât să rezulte modul de cuplare a disciplinelor; pe orar se vor specifica orele de desfăşurare a lecţiilor); Programe şcolare; Programe pentru disciplina opţională (aprobate de Inspectoratul Şcolar) ; Planificarea calendaristică ; Proiectele unităţilor de învăţare ; Proiecte didactice ; Lista materialului didactic existent în şcoală (care poate fi folosit la clasa respectivă) ; Lista materialului didactic propus a fi procurat prin mijloace proprii, prin sponsorizări ; Lista lecturii suplimentare.

Cursuri: 13 septembrie 2010 - 21 decembrie 2010 (marţi) 1 Decembrie –zi liberă Vacanţă : 1 - 7 noiembrie 2010 ( ciclul primar + preşcolar) Vacanţa de iarnă : 22 decembrie 2010 ( miercuri) - 4 ianuarie 2011 (marţi) Cursuri: 5 ianuarie (miercuri) - 28 ianuarie 2011 (vineri) Vacanţă intersemestrială : 29 ianuarie (sâmbătă) -6 februarie 2011 (duminică)

Cursuri: 7 februarie 2011 (luni) - 15 aprilie 2011 (vineri) Vacanţă: 16 aprilie (vineri) -25 aprilie 2011 (luni) Cursuri: 26 aprilie (marţi) - 17 iunie 2011(vineri) 24 mai- zi liberă Vacanţa de vară: 18 iunie (sâmbătă) -11 septembrie 2011(duminică)

SEMESTRUL I Luna Sﾄパt. L M M J V S D

Septembrie 1 2 3 13 20 27 14 21 28 15 22 29 16 23 30 17 24 18 25 19

1 2

Octombrie 4 5 6 4 11 18 5 12 19 6 13 20 7 14 21 8 15 22 9 16 23

7 25 26 27 28 29 30

Noiembrie 8 10 1 8 15 2 9 16 3 10 17 4 11 18 5 12 19 6 13 20

10 22 23 24 25 26 27

11 29 30 1 2 3 4 5

Decembrie 12 13 6 13 7 14 8 15 9 16 10 17 11 18 12

20 21 22 23 24 25

12 2 3 4 5 6 7 8

Mai 13 9 10 11 12 13 14 15

Ianuarie 14 15 16 3 10 17 4 11 18 5 12 19 6 13 20 7 14 21 8 15 22

17 24 25 26 27 28 29

27 28 29 30 31

SEMESTRUL al II-lea Luna Sﾄパt. L M M J V S D

31 1 2 3 4 5 6

Februarie 1 2 7 14 8 15 9 16 10 17 11 18 12 19 13 20

3 21 22 23 24 25 26 27

4 28 1 2 3 4 5 6

5 7 8 9 10 11 12 13

Martie 6 14 15 16 17 18 19 20

7 21 22 23 24 25 26 27

8 28 29 30 31

9 4 5 6 7 1 8 2 9 3 10

Aprilie 10 11 18 12 19 13 20 14 21 15 22 16 23 17 24

11 25 26 27 28 29 30 1

14 16 17 18 19 20 21 22

15 23 24 25 26 27 28 29

30 31

Iunie 16 17 6 7 1 8 2 9 3 10 4 11 5 12

18 13 14 15 16 17

Ordinul 4034/2010 Publicat ﾃｮn Monitorul Oficial, Partea I nr. 401 din 16 iunie 2010

Nr crt

I 1

Aria curriculară/disciplina

Limbă şi comunicare Limba şi literatura română

Număr de Numărul ore din planul de ore la cadru clasă 7-8 7-8

II Matematică şi Ştiinţe ale naturii 1 Matematică 2 Cunoaşterea mediului III Om şi societate 1 Religie IV Arte 1 Educaţie muzicală 2 Educaţie plastică

4-5

V Educaţie fizică şi sport 1 Educaţie fizică VI Tehnologii 1 Abilităţi practice VII Consiliere şi orientare 1 Consiliere şi orientare Opţional. Curriculum la decizia şcolii 1 Lumea poveştilor Număr minim de ore pe săptămână Număr maxim de ore pe săptămână TOTAL ORE PE SĂPTĂMÂNĂ

2-3

3-4 1 1 1 2-3 1-2 1-2

2-3 1-2 1-2 0-1 0-1 1-4

Tipul de curriculum

4 1

3 1

1 -

1 1

1 -

18 20

MarĹŁi

Luni

Miercuri

Joi Vineri

MANUALE ŞCOLARE: Nr.

Editura

crt.

Disciplina

Manual

Limba şi literatura

Limba şi

română

literatura

Locul şi anul

Autori

română 2.

Matematică

Cunoaşterea

mediului

Religie

MATERIALE DIDACTICE AUXILIARE: ...................................................................................................................................................... ………………………………………………………………………………………………….. …………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

ghiduri şcolare pentru elevi/învăţători:

……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………… •

cărţi de uz şcolar sintetic: culegeri, antologii:

……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… • cărţi de uz şcolar specific: atlase, albume, dicţionare, tabele numerice/transformative, portofolii ilustrative, hărţi etc: ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………

• cărţi beletristice prelucrate pedagogic (asortimentate cu o prefaţă în scop didactic, tabel cronologic în consecinţă, termeni explicaţi în subsol sau în glosarul adiacent, extrase din studii critice, focalizate pe textele prezentate etc.): ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… • seturi imprimate de probe evaluative specifice (teste tipărite, de regulă de tip grilă, cu caracter confidenţial, ce însoţesc unele manuale pentru evaluarea optimă): ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… • diverse materiale imprimate adiacente: broşuri tematice, pliante, postere/afişe jubiliare ş.a.: ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… • materiale “imprimate”, realizate pe alt suport decât hârtie (fişierele dintr-un PC, dischete, CD-ROM-uri, microfilme, diapozitive ş.a.m.d.): ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………........................

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Aria curriculară: Limbă şi comunicare Disciplina: Limba şi literatura română Nr. ore:

Plan cadru CN 7-8

CNA CE 1

Total 8

Manual utilizat: „Limba şi literatura română” – Tudora Piţilă, Cleopatra Mihăilescu, Editura „Aramis”, 2005 - 2007 Distribuirea orelor pe semestre Nr.crt.

SEMESTRUL

TOTAL

NR.ORE

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ CLASELE I – A II-A PROGRAME ŞCOLARE REVIZUITE

Bucureşti, 2003

Aprobat prin Ordin al Ministrului Nr. 4686 / 05.08.2003

INTRODUCERE

Debutul şcolarităţii la 6 ani a determinat reconfigurarea demersului didactic din perspective multiple: la nivelul curriculum-ului şcolar, al gestiunii activităţii de învăţare şi de predare şi, nu în ultimul rând, al evaluării. În situaţia curriculum-ului şcolar pentru Aria curriculară Limbă şi comunicare a fost necesară operarea unor schimbări la nivelul obiectivelor de referinţă pentru clasa I şi a II-a în vederea relaxării ritmului de lucru, în special la clasa I, şi a realizării individualizării demersului didactic, astfel încât să existe soluţii profesioniste pentru nevoile de şcolarizare impuse de diferenţele de vârstă cronologică, dar şi de diferenţele de dezvoltare psihologică şi emoţională a elevilor. Modificărilor realizate în cadrul obiectivelor de referinţă li s-au adăugat altele la nivelul activităţilor de învăţare şi al conţinuturilor, dictate de aceleaşi necesităţi constitutive. Toate acestea determină, în mod firesc, anumite schimbări şi în ceea ce priveşte metodologia construirii parcursului didactic, fără de care nu vom obţine rezultatele dorite. Semnalăm, în cele ce urmează, câteva aspecte ale acestor schimbări. Obiectivele de referinţă au fost astfel reformulate încât să creeze o hartă echilibrată a ceea ce însemnă competenţă de comunicare la această vârstă. De asemenea, practicile didactice au dovedit că este necesar să accentuăm asupra elementelor de interacţiune în grup, de cooperare, mai curând (aparent) decât asupra achiziţiei de noi cunoştinţe în plan lingvistic: de exemplu, producerea unor enunţuri corecte şi operaţiile de silabisire necesare percepţiei sunetelor vor fi integrate în context şi nu vor fi abordate ca operaţii necesare în sine. Activităţile de învăţare au fost selectate astfel încât să fie de tip productiv şi să ofere o motivaţie intrinsecă pentru învăţare, să aibă un sens pentru copil, altfel acestea vor fi consumatoare de timp iar rezultatele vor fi de suprafaţă. Acestea au un statut orientativ, Învăţătorul nu este obligat să le parcurgă pe toate sau poate folosi alte exemple care i se par mai potrivite pentru atingerea obiectivului propus. În cadrul conţinuturilor învăţării a fost redus numărul de cuvinte pe care elevii mici ar trebui să le poată citi, respectiv, scrie la sfârşitul fiecărui an şcolar, deoarece capacitatea acestora de concentrare asupra sensului enunţurilor este limitată la această vârstă. (De asemenea, copiii nu trebuie solicitaţi să scrie după dictare sau să copieze texte atât în cadrul ariei Limbă şi comunicare în cadrul altor arii curriculare). Conţinuturile referitoare la compunerea de texte au fost recomandate pentru clasa a III-a, datorită gradului de dificultate pe care îl presupun. Schimbările făcute în cadrul Arie Limbă şi comunicare vor fi susţinute prin introducerea unor strategii cât mai diverse de predare/învăţare, de o nouă modalitate de organizare a timpului şcolar pe activităţi monodisciplinare şi transdisciplinare şi de utilizarea unor instrumente adecvate de evaluare.

1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral 2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală 3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea/lectura) 4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă

CLASA A II-A •

A. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ1 ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral

1.1.

Obiective de referinţă La sfârşitul clasei a II-a elevul va fi capabil:

Exemple de activităţi de învăţare Pe parcursul clasei a II-a se recomandă următoarele activităţi:

să desprindă informaţii de detaliu dintr-un mesaj ascultat

1.2.

să distingă sensul cuvintelor într-un enunţ

exerciţii de dezvoltare a elementelor semnificative ale unui mesaj ascultat prin apelare la diferite modalităţi de redare a mesajului, altele decât cuvântul; activităţi în grup de confirmare, reprezentare a mesajului audiat, selectarea şi ordonarea unor ilustraţii legate de mesajul ascultat; ordonarea temporală a secvenţelor unui mesaj oral; exerciţii de identificare a cuvintelor, sensului expresiilor care împiedică înţelegerea mesajului audiat; exerciţii joc de tipul: „La ce foloseşte”, „Ce poţi face cu ...?” exerciţii de sesizare a înlocuirii a unor cuvinte cu altele cu sens asemănător/opus; exerciţii de stabilire a sensului unui cuvânt necunoscut prin

Obiectivele de referinţă pentru clasa a II-a se bazează pe obiectivele de referinţă pentru clasa I, pe care le integrează şi le dezvoltă.

raportare la context; 1.3.

să sesizeze intuitiv structurile corecte sau incorecte dintr-un enunţ oral

exerciţii de identificare a greşelilor de exprimare; exerciţii de realizare a acordului dintre subiect şi predicat, dintre substantiv şi adjectiv (fără a se menţiona terminologia gramaticală);

1.4.

să semnaleze prin replici adecvate înţelegerea mesajului interlocutorului

dialoguri: învăţător-elev; elev-elev; elev-elevi pe teme familiare copilului; conversaţii în grup pe teme cunoscute; exerciţii de completare a unor mesaje orale scurte, pentru obţinerea mai multor informaţii în cadrul grupurilor; exerciţii de percepţie fonică a intonaţiei propoziţiei;

1.5.

să manifeste interes faţă de mesajul partenerului de dialog

exerciţii de ascultare a unor secvenţe dialogate pentru identificarea vorbitorului şi a mesajului transmis de acesta; jocuri de rol: „emiţător-receptor” vizând formarea comportamentului de ascultător; exerciţii de semnalare a greşelilor de exprimare ale partenerului de dialog; jocuri de mimă; exerciţii de identificare a unor obiecte/fiinţe prin descoperirea caracteristicilor acestora pe baza unor întrebări şi răspunsuri; activităţi în grup de identificare a unor situaţii de comunicare (mesajul, contextul, personajele).

2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală

2.1.

Obiective de referinţă La sfârşitul clasei a II-a elevul va fi capabil:

Exemple de activităţi de învăţare Pe parcursul clasei a II-a se recomandă următoarele activităţi:

să îmbine enunţuri într-un mesaj propriu

2.2.

să pronunţe clar şi corect enunţuri

exerciţii de construire a unor enunţuri pe baza unui set de cuvinte date şi/sau unui şir de întrebări; exerciţii de dezvoltare a unor enunţuri; exerciţii de construire a unor scurte texte orale, pe baza suportului vizual (ilustraţii, benzi desenate, şir de ilustraţii); exerciţii de prezentare a unor obiecte; jocuri de rol; dramatizări; exerciţii şi jocuri de dicţie, frământări de limbă; recitări, dramatizări; exerciţii de reglare a intonaţiei, a vitezei proprii de a vorbi; jocuri: „Telefonul fără fir”; exerciţii de transformare, completare a unor enunţuri după modele date; exerciţii de antonimie, sinonimie; exerciţii de schimbare a topicii propoziţiei, cu sau fără schimbarea înţelesului mesajului transmis;

2.3.

să redea prin cuvinte proprii, cu sprijin, un paragraf/fragment dintr-un text citit

2.4.

să-şi adapteze vorbirea în funcţie de partenerul de dialog

2.5.

să manifeste o atitudine degajată în comunicarea orală cu persoane cunoscute

întrebări şi răspunsuri referitoare la paragraful/fragmentul citit; povestirea unui fragment/paragraf cu sprijin (din partea învăţătorului, colegilor); exprimarea propriei păreri în legătură cu întâmplări, personaje dintr-un text citit; desprinderea şi formularea orală a mesajului (învăţăturii) unui text citit; antrenament de utilizare a unor formule de iniţiere, *menţinere şi încheiere a unui dialog cu persoane diferite; exerciţii de comunicare orală; jocuri de rol de tipul emiţătorreceptor pentru exprimarea actelor de vorbire; discuţii în grup pe marginea unui enunţ ascultat; exerciţii de selecţie, din mai multe variante, a intervenţiei proprii adecvate situaţiei de comunicare; exerciţii de folosire a intonaţiei potrivite în funcţie de context şi de partenerul de dialog; jocuri de rol: „La doctor”, „În parc ...”, „La bibliotecă”; exerciţii de identificare a unor obiecte/fiinţe prin descoperirea caracteristicilor acestora pe baza unor întrebări şi răspunsuri; exerciţii de iniţiere, de *menţinere şi încheiere a unui dialog; discuţii în perechi şi în grup pe teme cunoscute (libere sau dirijate de învăţător); simulări şi joc de rol.

3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea / lectura)

3.1.

Obiective de referinţă La sfârşitul clasei a II-a elevul va fi capabil:

Exemple de activităţi de învăţare Pe parcursul clasei a II-a se recomandă următoarele activităţi:

să identifice elemente de bază ale organizării textului în pagină

3.2.

să desprindă informaţii esenţiale dintr-un text citit

exerciţii de observare dirijată şi de identificare a titlului, a autorului, a textului propriu-zis; exerciţii variate de citire (Joc: „Găseşte şi citeşte”), citire selectivă în funcţie de diferite repere: alineatul, linia de dialog); exerciţii de decodare a unor informaţii din manual (vignete, cuprinsul etc.); exerciţii de recunoaştere a alineatelor; exerciţii de sesizare a aşezării în pagină a textului în raport cu ilustraţia; exerciţii de identificare şi de analizare a imaginilor aferente textului scris etc.; exerciţii de citire conştientă a unor texte date prin formulări de răspunsuri la întrebările puse; completarea de enunţuri în legătură cu un text citit; exerciţii de recunoaştere a textelor, personajelor prin citirea unor fragmente, paragrafe dintr-un text citit; exerciţii de identificare şi de relatare, într-o succesiune logică,

3.3.

să citească fluent, corect şi expresiv un text cunoscut de mică întindere

3.4.

să citească în ritm propriu un text nou de mică întindere

3.5.

să manifeste interes pentru lectură

a întâmplărilor prezentate într-un text narativ; exerciţii de recunoaştere a personajelor din anumite texte narative etc.; ilustrarea prin desen a unui text citit; exerciţii de explicare a folosirii liniei de dialog, virgulei în vocativ, două puncte (fără teoretizări); exerciţii de intonare corectă a propoziţiilor enunţiative, exclamative şi interogative (fără menţionarea terminologiei); activităţi în perechi: Joc. Eu citesc, eu observ; Tu citeşte, eu observ; exerciţii de citire pe roluri; exerciţii de citire a unui text cunoscut, cu adaptarea intonaţiei impuse de semnele de punctuaţie; exerciţii de recitare de poezii etc.; exerciţii de citire “la prima vedere”, în gând şi cu voce tare, şoptit etc.; exerciţii de citire în lanţ; exerciţii de iniţiere în scopul citirii unor cărţi din literatura pentru copii; joc: Recunoaşte personajul, recunoaşte autorul; şezători, ghicitori; recitarea unor poezii; vizitarea bibliotecii şcolii; crearea de poveşti din amestecul a două sau mai multe poveşti cunoscute (activităţi în grup); schimbarea finalului; gruparea personajelor asemănătoare din mai multe poveşti (activităţi în grup); povestirea textelor citite etc.

4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă

4.1.

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a II-a elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a II-a se recomandă următoarele activităţi:

să scrie corect litere, silabe, cuvinte, enunţuri

4.2.

să redacteze texte scurte pe baza unui suport vizual şi a unui şir de -

exerciţii de scriere a literelor, silabelor, cuvintelor şi propoziţiilor; exerciţii de autocorectare a literelor, silabelor, cuvintelor scrise prin comparare cu un model; exerciţii de descriere a literelor, silabelor, cuvintelor şi propoziţiilor; exerciţii de completare a silabelor, cuvintelor, propoziţiilor; copiere, transcriere; exerciţii de punere în corespondenţă – imagine-cuvânt; cuvânt-imagine; exerciţii de scriere a cuvintelor într-o/ într-un; dintr-o/ dintrun etc.; a cuvintelor cu mp şi mb; exerciţii de analizare corectă a imaginilor; exerciţii de transformare a propoziţiilor simple în propoziţii

întrebări să utilizeze sensul cuvintelor noi în enunţuri proprii

4.3.

dezvoltate (fără referire la terminologie); exerciţii de dezvoltare a unor enunţuri; formulări de răspunsuri şi de întrebări; exerciţii de redactare a unor texte de mică întindere pe baza unui suport vizual şi a unui şir de întrebări; exerciţii de redactare de bilete în diverse scopuri (de informare, de solicitare, de mulţumire) etc.; exerciţii de sinonimie, antonimie (fără terminologie); exerciţii de completare a enunţurilor; exerciţii de înlocuire a unor cuvinte în enunţuri date în scopul păstrării sau schimbării mesajului transmis; exerciţii de integrare în enunţuri proprii a cuvintelor necunoscute (nou învăţate); exerciţii de punere în corespondenţă a cuvintelor cu sinonime/antonime;

4.4.

să scrie corect, lizibil şi îngrijit texte

exerciţii de scriere, copiere, transcriere a textelor, exerciţii de încadrare pe spaţiu şi în pagină; exerciţii de scriere caligrafică; exerciţii de apreciere corectă a spaţiului dintre cuvinte;

4.5.

să utilizeze convenţii ale limbajului scris (semnul de exclamare, linia de dialog, virgula, două puncte)

exerciţii de explicare a folosirii unor convenţii grafice (fără terminologie): linia de dialog, virgulei în situaţia substantivelor în vocativ, două puncte etc.; exerciţii de plasare a semnelor de punctuaţie într-un text; exerciţii de copiere a unor texte ce conţin semnele de punctuaţie; scrierea după dictare a unor propoziţii şi texte; redactarea de enunţuri, texte scurte care să conţină semnele de punctuaţie;

să manifeste interes pentru redactarea corectă şi îngrijită a textului

4.6.

exerciţii de analiză şi apreciere a lucrărilor; exerciţii de autoevaluare şi de autocorectare a textelor transcrise pe baza unor criterii date sau propuse de elevi; exerciţii de redactare / elaborare individuală / în grup a unor lucrări de interes şcolar (orarul, programul zilnic etc.) sau de evidenţiere a unor momente importante ale colectivului.

B. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII 1. Formarea capacităţii de lectură/citire • • • • •

Cartea (actualizare: cuprinsul unei cărţi). Aşezarea textului în pagină2. Alfabetul (actualizare). Textul. Titlul. Autorul. Textul literar. Textul narativ (fără terminologie).

Ceea ce apare cu scris îngroşat reprezintă o noţiune nouă.

⇒ Recunoaşterea personajelor. Povestirea orală a unui text narativ. *Delimitarea textului în fragmente logice. *Textul liric: poezii cu tematică diversă Tematica textelor trebuie să reflecte universul copilăriei şi valorile proprii acestuia. Autorii de manuale pot utiliza texte literare, în proză sau în versuri, precum şi texte non-literare, de mică întindere, până la 120 de cuvinte. Aceştia vor avea libertatea de a decide cu privire la: structurarea şi dispunerea în manual a unităţilor de conţinut din programă; tratarea didactică originală a noţiunilor din programă. Studierea textului literar trebuie să aibă în vedere citirea corectă, fluentă şi expresivă a acestuia, explicarea cuvintelor şi rezolvarea problemelor de vocabular.

Formarea capacităţii de comunicare • Comunicarea orală Componentele comunicării dialogate (actualizare, fără teoretizări). Formularea mesajului (aplicativ, fără teoretizări). ⇒ Propoziţia. Intonarea propoziţiilor enunţiative şi interogative (actualizare). Intonarea propoziţiei exclamative. ⇒ Dialogul – convorbirea între două sau mai multe persoane (actualizare). Construirea de dialoguri în situaţii concrete (în familie, la şcoală, în mijloacele de transport în comun etc.). ⇒ Se recomandă ca elevii, folosindu-şi deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele schimburi verbale: − − − −

iniţierea, *menţinerea sau încheierea unui schimb verbal; identificarea unei persoane sau a unui obiect; formularea unor întrebări şi a unor răspunsuri; oferirea unor informaţii despre identitatea proprie sau despre identitatea persoanelor cunoscute; − povestirea unor fapte şi întâmplări, după benzi desenate sau după ilustraţii; − exprimarea propriei păreri în legătură cu un fapt. • Comunicarea scrisă Procesul scrierii ⇒ Scrierea de mână şi prezentarea textului. Scrierea caligrafică. Aşezarea corectă în pagina de caiet: plasarea titlului, folosirea alineatelor, respectarea spaţiului dintre cuvinte. ⇒ Ortografia. Scrierea corectă a cuvintelor. Scrierea corectă a cuvintelor care conţin consoana “m” înainte de “p” sau “b”. Scrierea corectă a cuvintelor care conţin grupurile de litere: ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi. Scrierea corectă a cuvintelor care conţin diftongii oa, ea, ia, ie, ua şi uă (fără terminologie). Scrierea corectă a cuvintelor care conţin literele “â” şi “î” (fără cuvintele derivate cu prefixe de la cuvinte care încep cu “î”) şi a cuvintelor care conţin litera “x”. Scrierea corectă a cuvintelor într-o/într-un şi dintr-o/ dintr-un (fără terminologie). ⇒ Punctuaţia. Semnele de punctuaţie: punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, linia de dialog, două puncte, virgula (numai în cazul substantivelor în vocativ şi în enumerare). Textele pentru dictare vor conţine cel mult trei linii de dialog (aproximativ 30 de cuvinte).

Contexte de realizare ⇒ Scrierea funcţională (cu scop practic, informativ). Copieri/transcrieri de texte (aproximativ 50 de cuvinte). Dictări. Biletul. ⇒ Scrierea imaginativă. Alcătuirea unor scurte texte (3-7 enunţuri) pe baza unui suport vizual (imagini, benzi desenate) sau a unui şir de întrebări.

Elemente de construcţie a comunicării • Lexicul Cuvântul – grup de sunete asociat cu un înţeles. Cuvintele cu sens asemănător. Cuvintele cu sens opus. • Noţiuni de fonetică Sunetul şi litera – corespondenţa dintre ele. Vocalele şi consoanele. Silaba. Despărţirea cuvintelor în silabe – despărţire la capăt de rând. Alfabetul - actualizare. Pentru familiarizarea elevilor cu silaba se vor folosi pentru exemplificare numai cuvinte care nu conţin diftongi, triftongi şi semivocale.

Document realizat la CNCEIP - 15 iunie 2009 – proiect în dezbatere publică

Manual utilizat: „Limba si literatura româna” – Tudora Piţilă, Cleopatra Mihailescu; Editura „Aramis, 2005 - 2007 Curriculum ...............................................

SEMESTRUL I – ............ore UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

OB. REF.

Farmecul operelor literare 1.1 2.1 2.2 2.3 3.2 4.1

Cartea- izvor de înţelepciune

3.1 3.2 3.3 3.5 2.5 4.1

SEMESTRUL II •

• • • • • • • • • • • • • • • • • • •

CONŢINUTURI

Actualizarea cunoştinţelor din clasa I Expresivitatea cuvântului Mesajul educativ al textelor citite Exprimarea acordului sau dezacordului în legătură cu un fapt Formularea unor întrebări şi a unor răspunsuri Scrierea de mână şi aşezarea corectă a textului în pagina caietului. Scrierea după dictare „Motoşel şi Botoşel” „Corbul şi vulpea” „Ursuleţul prost crescut” Evaluare iniţială Cartea (actualizare) Aşezarea textului în pagină Alfabetul (actualizare) Scrierea corectă a cuvintelor ce conţin grupurile de litere: ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi. Texte suport: „Deşteaptă- te, române” „Din nou la şcoală”, „Pinocchio”. Evaluare

- ........ . ore

NR. ORE

SĂPTĂMÂNA

I-II

II-V

OBS

Şcoala 1.3 1.5 2.4 2.5 4.5

• • • •

Toamna 3.1 3.2 3.3 3.4

• • •

Familia 3.1 3.3 3.4 4.2 4.4 Tradiţii şi obiceiuri de sărbători

2.1 3.2 3.5 4.2 4.4

Bucuriile iernii 1.3 2.2 3.3 4.3 4.5 Învăţ să scriu 4.2 4.3

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

Comunicarea orală ( actualizare) Dialogul- componentele comunicării dialogate Formularea mesajului Construirea de dialoguri în situaţii concrete (iniţierea şi finalizarea unui dialog) Formularea unor întrebări şi răspunsuri Texte suport: „Colega cea nouă” „Învăţătorul nostru” Evaluare Textul. Titlul. Autorul. Textul narativ Recunoaşterea personajelor Povestirea orală a unui text narativ Texte suport: „Piatra piţigoiului”, „ Ciuboţelele ogarului” Evaluare Prezentarea textului Scrierea caligrafică Aşezarea corectă în pagina caietului: titlu, alineat, spaţiu între cuvinte Copierea. Transcrierea. Dictarea. Scrierea funcţională - Biletul Texte suport: „Amintiri din copilărie”, „Cheile” *lectură- ,Bine e la noi, E.Căldăraru Evaluare Scrierea imaginativă. Alcătuirea unor texte pe baza unui suport vizual (imagini, benzi desenate) Alcătuirea unor texte după un şir de întrebări Ortogramele :, nea, ia, ne-a, i-a Texte suport: „Vreau să trăiesc printre stele”,”Colindătorii”,*”Obiceiuri de Crăciun” ( lectură) Evaluare Propoziţia Intonarea propoziţiilor Propoziţia enunţiativă şi propoziţia interogativă (actualizare) Propoziţia exclamativă Povestirea orală a unui text Formularea unor întrebări şi a unor răspunsuri Texte suport: „La săniuş”, „Crăiasa Zăpezii” Evaluare -Citirea, scrierea textelor despre natură şi frumuseţea anotimpului de iarnă; -Scrierea imaginativă; -Alcătuirea unor texte pe baza unui suport vizual; -Alcătuirea unor texte pe baza unor expresii date; -Jocuri şi jucării de iarnă.

VI-VIII

VIII-X

X-XII

XIII-XIV

XIV-XVI

XVI-XVII

SEMESTRUL II Ţara mea 1.3 2.2 3.1 3.2 4.4 4.5

• • • • • • • • • -

Prietenia

3.2 3.5 4.1 4.5

• • • -

Primăvara

1.2 2.2 2.3 4.1

• • • -

Copilărie fericită 2.5 3.3 3.5 4.1

• •

Punctuaţia - Linia de dialog - Două puncte - Virgula - Textul narativ. Delimitarea textului în fragmente logice. Recunoaşterea personajelor - Scrierea caligrafică. Plasarea titlului, folosirea alineatelor Texte suport: “Moştenirea urmaşilor”, “Ştefan cel Mare şi Vrâncioaia” ,*”Ţara mea”( lectură) Evaluare Cuvântul Scrierea cuvintelor ce conţin pe m înaintea lui p şi b Cuvinte cu sens asemănător Cuvinte cu sens opus Delimitarea textului în fragmente logice. Recunoaşterea personajelor Scrierea caligrafică. Plasarea titlului, folosirea alineatelor Textul liric. Poezii cu tematică diversă Texte suport: „Cele patru piersici”, „Furnica şi porumbiţa”, „Mărul” Evaluare Noţiuni de fonetică Sunetul şi litera - corespondenţa dintre ele Vocale şi consoane Silaba. Despărţirea cuvintelor în silabe despărţirea la capăt de rând Exprimarea acordului sau dezacordului în legătură cu un fapt Textul liric. Poezii cu tematică diversă Texte suport: „Cuibul de păsărele”, „Buburuza”,*”În ziua de Paşti” ( lectură) Evaluare Comunicare orală Oferirea informaţiilor în legătură cu identitatea proprie sau despre identitatea unor personaje cunoscute Exprimarea propriei păreri în legătură cu un fapt Scrierea corectă a cuvintelor ce conţin diftongii: oa, ea, ia, ie, ua, uă Dialogul, construirea de dialoguri în situaţii concrete Scrierea imaginativă (suport vizual şi întrebări); Texte suport: “Cel mai bun prieten”, “După faptă şi răsplată”. Evaluare

XVIII-XXI

XXII-XXV

XXVI-XXVIII

XXVIII-XXX

• -

Lumea necuvântătoarelor

3.2 4.1 4.4 4.5

Vara 2.1 2.2 2.3 2.5 3.2

• • • • • • • • • •

Recapitulare finală

•

2.5 3.5 4.4 4.5 4.6

• • • •

Ortografia Scrierea corectă a cuvintelor care conţin literele â şi î Scrierea corectă a cuvintelor care conţin litera x Scrierea corectă a cuvintelor într-o/ într-un; dintro/ dintr-un Copieri de texte, dictări Textul narativ Texte suport: „Dumbrava minunată”, „Spicul de grâu şi pleava”, „Puişorul şi vulpea” Evaluare Cuvinte cu sensuri diferite Selectarea unor expresii frumoase din textele citite Realizarea unor dialoguri pe baza unui suport Textul, povestirea orală a textului, recunoaşterea personajelor Scrierea imaginativă Texte suport: „Miţă Fărămiţă”, „Vara” Evaluare Textul, povestirea orală a textului, recunoaşterea personajelor Exprimarea acordului sau dezacordului în legătură cu un fapt Textul liric. Poezii cu tematică diversă Scrierea corectă. Punctuaţia şi ortografia Lexicul Scrierea imaginativă

XXX-XXXII

XXXII-XXXIII

XXXIII-XXXV

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: La început de drum Nr.ore: 7 NR. CRT.

1 1.

CONŢINUTURI -DETALIERI-

OB. REF.

Citirea, scrierea textelor despre universul copilăriei şi valorile proprii acestora Formularea unor întrebări şi răspunsuri Mesajul educativ al textelor literare Exprimarea acordului sau dezacordului în legătură cu un fapt

Expresivitatea cuvântului

1.1 2.1 2.2 2.3

3.2 4.1

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

4 -exersarea citirii conştiente a unor texte şi fragmente din opere literare; -desprinderea semnificaţiei globale a textelor citite prin operarea mentală cu întrebările care conduc la identificarea acesteia; -citirea corectă a alfabetului -citire în ritm propriu, cu voce tare / în gând; -citire în lanţ, pe sărite, selectivă a textului; -formulare de enunţuri folosind cuvintele noi; -transcriere a unor fragmente indicate; -formulare de răspunsuri la întrebări; - pronunţie corectă a sunetelor – frământări de limbă, - citirea corectă, pe silabe şi integral a cuvintelor; - citirea corectă a propoziţiilor enunţiative şi interogative; - formularea de propoziţii după imagini; -jocuri didactice (corectarea unor propoziţii scrise legat, fără literă iniţială mare, etc.) -construirea (oral şi în scrs) a unor scurte propoziţii;

Perioada: RESURSE

EVALUARE -INSTRUMENTE-

materiale: manualul, caietul, planşe, dicţionare, fişe de muncă independentă, fişe de lucru dicţionar de sinonime şi antonime, texte tipărite, volume de cărţi, texte din manual procedurale: conversaţia, problematizarea, brainstorming, exerciţiul, metoda analitico, foneticăsintetică forme de organizare a colectivului: activitate frontală, individuală timp: 2 h text suport: „Motoşel şi Botoşel” „Corbul şi vulpea” „Ursuleţul prost crescut”

observarea sistematică

materiale: manualul, caietul,

temă de lucru în clasă

temă de lucru în clasă probă orală autoevaluare

temă pentru acasă

-scrierea de mână a literelor mari şi mici ale alfabetului limbii române; -citirea corectă, fluentă a unor texte/ fragmente din opere literare; -redarea în cuvinte proprii a conţinutului unui text citit; -formulare de răspunsuri la întrebări; -citire în lanţ, pe sărite, selectivă a textului; -formulare de enunţuri folosind cuvintele noi; -recitarea unor versuri; -transcrierea unor texte din operele literare; -ordonarea şi scrierea cuvintelor unor propoziţii; -formularea şi comunicarea semnificaţiei globale a textelor citite; -jocuri de rol.

Scrierea de mână şi prezentarea textului

Lectura explicativă a textului, simbolurile naţionale Formularea de întrebări şi răspunsuri

2.1 2.2

Evaluare iniţială

3.2 4.1 2.1 2.2

-conversaţii în grup despre manual; -sesizarea elementelor semnificative ale unui mesaj ascultat, prin formulare de întrebări şi răspunsuri; -identificarea şi explicarea cuvintelor/ expresiilor necunoscute din text; -citirea conştientă, intonare corectă a propoziţiilor; - cunoaşterea insemnelor statului: imn, drapel, stemă;

-citirea cursivă şi clară; -desprinderea mesajului global al unui text citit; scrierea lizibilă, cu respectarea liniaturii (copiere, transcriere, dictare);

planşe, dicţionare, fişe de muncă independentă, fişe de lucru dicţionar de sinonime şi antonime, texte tipărite, volume de cărţi, texte din manual procedurale: problematizarea, exerciţiul, metoda analitico, foneticăsintetică forme de organizare a colectivului: activitate frontală, individuală text suport: „Sâmburele”, Supa de zarzavat” timp: 2 h

materiale: manualul, caietul, fişe de lucru, dicţionare, stema ţării, drapelul, procedurale: dialogul dirijat, observaţia dirijată, problematizarea, brainstoming, exerciţiul, jocul didactic forme de organizare a colectivului: activitate frontală, individuală timp: 2 h text suport: „Deşteaptă-te, române”, de A. Mureşanu materiale: manualul, fişe de lucru, fişe de evaluare procedurale: observaţia dirijată, problematizarea, exerciţiul - timp: 1 h

probă scrisă

observarea sistematică

temă de lucru în clasă

probă scrisă şi orală

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Cartea-- izvor de înţelepciune Nr.ore: 21 NR. CRT. 1

CONŢINUTURI -DETALIERI2 "Din nou la şcoală”

OB. REF. 3

Cartea Prezentarea manualului

Cărţile mele Lectura explicativă a textelor

3.1 3.2 3.5

„Pinocchio”, de Carlo Collodi Lectura explicativă a textului 2

Alfabetul Formularea de întrebări şi răspunsuri Comunicarea oralăschimb de informaţii între oameni

3.2 3.3 4.1

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 4 -identificarea cuvintelor necunoscute din textul citit şi integrarea lor în enunţuri proprii; -citirea conştientă, intonare corectă a propoziţiilor; -jocuri de rol - citire în diferite moduri: în lanţ, pe sărite, selectiv; -actualizarea conceptelor despre carte, volum, copertă, foaie, pagină, direcţii de orientare în pagină; - discuţii între învăţător şi elevi, între elevi pe teme cunoscute; - activitate practică: realizarea unei “cărţi”; -identificarea titlului, numelui autorului şi a numărului de pagini ale unei cărţi, alta decât manualul; -discuţii despre carte, în general; tipuri de cărţi şi utilizarea acestora; - diferenţierea cărţilor după utilitatea lor; -vizită la biblioteca şcolii/ oraşului; -jocuri de rol: „La librărie”, „La bibliotecă” -citirea corectă a alfabetului -scrierea de mână a literelor mari şi mici ale alfabetului limbii române; -„Jocul sunetelor”, „Fazan” -citire în ritm propriu, cu voce tare / în gând; -citirea expresivă a textului; -transcrierea unor fragmente indicate; -formulare de enunţuri folosind cuvintele noi; -formularea unor răspunsuri la întrebări şi a unor întrebări pentru răspunsuri date; antonimia şi sinonimia cuvintelor;

RESURSE 5 materiale: manualul, caietul, planşe, dicţionare, fişe de muncă independentă, fişe de evaluare, cărţi diverse, volum de versuri despre toamnă, procedurale: dialogul dirijat, observaţia dirijată, jocul didactic, problematizarea, brainstoming, exerciţiul forme de organizare a colectivului: activitate frontală, pe grupe şi individuală timp: 7 h Text suport: „Din nou la şcoală”

materiale: manualul, caietul, planşe, dicţionare, fişe de muncă independentă, fişe de evaluare, cărţi diverse, volum de versuri despre toamnă, procedurale: dialogul dirijat, jocul didactic, problematizarea, brainstorming, exerciţiul forme de organizare a colectivului: activitate frontală, pe grupe şi individuală

Perioada: EVALUARE -INSTRUMENTE6 observarea sistematică temă de lucru în clasă probă orală

temă pentru acasă

observarea sistematică temă de lucru în clasă probă orală

temă pentru acasă

-Cuvinte cu mai multe sensuri;

Scrierea corectă a cuvintelor care conţin grupurile de litere ce, ci, che, chi

3.1 4.1

Scrierea corectă a cuvintelor care conţin grupurile de litere ge, gi, ghe, ghi

3.1 4.1

-identificarea în cuvinte date a sunetelor scrise cu două şi cu trei liere; -completarea unor cuvinte cu grupurile de litere propuse; -transformarea unor cuvinte date, care prin conjugare necesită scrierea cu grupuri de litere; integrarea acestora în enunţuri proprii; -identificare a numărului de sunete şi de litere a unor cuvinte care se scriu cu grupurile de litere ce, ci, che, chi; -gruparea cuvintelor, în funcţie de grupul de litere pe care îl conţin; -identificarea pe fişe a unor imagini a căror denumire conţine grupurile studiate; -corectare a unor enunţuri scrise intenţionat greşit; „Jocul silabelor” -selectarea din textul suport a cuvintelor care se scriu cu grupurile de litere date; -scrierea corectă a cuvintelor ce conţin grupurile de litere ge, gi, ghe, ghi; -descrierea comparativă a grupurilor de litere date -completarea unor cuvinte cu grupurile de litere propuse; -transformarea unor cuvinte date, care prin conjugare necesită scrierea cu grupuri de litere; integrarea acestora în enunţuri proprii; -gruparea cuvintelor, în funcţie de grupul de litere pe care îl conţin; -identificarea numărului de sunete şi de litere a unor cuvinte care se scriu cu grupurile de litere ge, gi, ghe, ghi; -corectare a unor enunţuri scrise intenţionat greşit; -„Jocul silabelor”

timp: 5 h Text suport: „Pinocchio”, de Carlo Collodi materiale: manualul, caietul, planşe, dicţionare, fişe de muncă independentă, cărţi diverse procedurale: dialogul dirijat, jocul didactic, exerciţiul forme de organizare a colectivului: activitate frontală, pe grupe şi individuală timp: 3 h Texte suport: „Pinocchio”, de Carlo Collodi

materiale: manualul, caietul, planşe, dicţionare, fişe de muncă independentă procedurale: dialogul dirijat, jocul didactic, exerciţiul forme de organizare a colectivului: activitate frontală, pe grupe şi individuală timp: 2 h Texte suport: „Pinocchio”, de Carlo Collodi

Recapitulare şi evaluare 5

3.1 3.2 3.3 3.5 4.1

-formularea unor propoziţii; -copierea şi dictarea unor texte; -recunoaşterea alineatelor -probă de evaluare secvenţială

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE:

materiale: fişe de evaluare procedurale: exerciţiul forme de organizare a colectivului: individuală timp: 1 h

Şcoala

Nr.ore: 19 ore NR. CRT. 1

CONŢINUTURI -DETALIERI2

Comunicarea -comunicarea orală -componentele comunicării

Perioada: OB. REF. 3

1.3 1.5 2.4

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 4 - citire conştientă, fluentă, expresivă a textului utilizând diferite modalităţi ( citire individuală, în lanţ, selectivă, pe roluri, în pereche); -receptarea mesajului textului; - sesizarea elementelor semnificative ale textului; - identificarea cuvintelor necunoscute şi aflarea înţelesului acestoraalcătuirea de propoziţii cu noile cuvinte; -citirea selectivă a replicilor fiecărui personaj; -compararea unor enunţuri citite (enunţiative, exclamative, interogative); - formulare de întrebări şi răspunsuri; - dialog :elevi-elev; elevînvăţător; vorbitorascultător; - identificarea vorbitorului, a ascultătorului, a mesajului; - rostirea fluentă a unor mesaje în grupuri mici; - identificarea situaţiilor de adaptare la particularităţile

RESURSE 5 materiale: manualul, caietul, planşe, dicţionare, fişe de muncă independentă, fişe de evaluare, procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, demonstraţia, jocul didactic, învăţarea intuitivă forme de organizare a colectivului: -activitate frontală (Observăm. Răspundem. Descoperim. Reţinem); activitate în perechi: (Jocuri de rol); activitate în echipă : dramatizări timp: 4 ore Text suport: Colega cea nouă

EVALUARE -INSTRUMENTE6 observarea sistematică Probă orală de evaluare ( reglarea intonaţiei, a volumului, a vitezei proprii de a vorbi, dicţia)

interlocutorului; - simularea unor situaţii de comunicare;

Cum putem comunica? Mijloace de comunicare orală

Textul literar narativ -autorul -personajele -linia de dialog; Propoziţia exclamativă

2.4 2.5 4.5

-exerciţii de vocabular: formarea diminutivelor; - observarea imaginilor şi formularea unor răspunsuri la întrebări; - realizarea comunicării orale în diferite situaţii; - dialog : elev-învăţător; elevi-elev; -construirea unor scurte dialoguri în care enunţul să exprime pe rând un sfat, un salut, o strigare, o rugăminte, o bucurie; -citirea pe roluri a dialogului; -completarea unui text cu semnele de punctuaţie corespunzătoare; - reguli pentru o comunicare eficientă; -transcrierea unor dialoguri; - jocuri de rol; -citire „la prima vedere” a textului, în gând şi cu voce tare; -exprimarea propriei păreri în legătură cu textul citit; -desprinderea şi formularea orală a textului citit; -identificarea şi relatarea, într-o succesiune logică, a întâmplărilor prezentate în text; - sesizarea aşezării textului în pagină şi în raport cu ilustraţia; - identificarea titlului , autorului; -receptarea mesajului textului; - citirea fluentă şi expresivă a textului, citire pe roluri, citire selectivă; - determinarea sensului unor cuvinte în contexte date; - integrarea cuvintelor noi în enunţuri proprii; - recunoaşterea personajelor, autorului,

materiale: manualul, caietul, fişe de muncă independentă, procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, demonstraţia, jocul didactic, învăţarea intuitivă forme de organizare a colectivului: -activitate frontală (Observăm. Răspundem. Descoperim. Reţinem); activitate în perechi: (Jocuri de rol); activitate în echipă : dramatizări timp: 3 ore Text suport: Colega cea nouă

observarea sistematică

materiale: manualul, caietul, planşe, dicţionare, fişe de muncă independentă procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, demonstraţia, învăţarea intuitivă forme de organizare a colectivului: activitate frontală (Observăm. Să înţelegem textul. Să lucrăm. Reţinem); activitate individuală (Şi eu potReţeaua personajelor, Portofoliu, Tema); activitate de grup Atelier timp: 4 ore Texte suport: Învăţătorul nostru- după Edmondo de Amicis

- observare sistematică - probe orale - teme pentru acasă -probă scrisă de

temă de lucru în clasă probă orală ( reglarea intonaţiei, a volumului, a vitezei proprii de a vorbi, dicţia)

momentelor textului citit; - transcriere selectivă.

Mesajul oral

Dialogul Începerea, continuarea şi încheierea unui dialog

Recapitulare În drum spre casă

2.4 2.5

1.3 1.5

1.3 1.5 2.4 2.5

- formularea unor întrebări şi răspunsuri; - dialog cu persoane diferite; - exersarea unor acte de vorbire; - folosirea intonaţiei potrivite în timpul unui dialog; -reglarea intonaţiei, a volumului, a vitezei proprii de a vorbi; - formularea unor propoziţii enunţiative, interrogative, exclamative; -scrierea după dictare a unui fragment din text ce conţine toate semnele de punctuaţie învăţate;

- simularea unor situaţii de comunicare în care partenerul de dialog interpretează roluri diferite; - exersarea unor acte de vorbire; - jocuri de rol pentru exersarea unor acte de vorbire; - dramatizarea unor fragmente din poveşti; -reglarea intonaţiei, a volumului, a vitezei proprii de a vorbi; - formularea unor propoziţii enunţiative, interrogative, exclamative; -scrierea după dictare a unui fragment din text ce conţine toate semnele de punctuaţie învăţate; - formulare de întrebări şi răspunsuri; -realizarea unor dialoguri potrivite cu situaţii date; - dialog :elev-elev; elevînvăţător; vorbitorascultător; - identificarea vorbitorului, a ascultătorului, a mesajului - rostirea fluentă a unor

materiale: manualul, caietul, fişe de muncă independentă procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, demonstraţia, învăţarea intuitivă, Jocul didactic, Jocul de rol: La spital, La dentist, La bibliotecă, La magazin, La Gară forme de organizare a colectivului: activitate frontală: ( Răspundem. Să lucrăm.); activitate în echipe: Atelier; activitate în perechi: (joc) timp: 3 ore Texte suport: Învăţătorul nostru- după Edmondo de Amicis materiale: manual, caietul elevului, fişe de lucru procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, demonstraţia, învăţarea intuitivă, Jocul didactic, Jocul de rol forme de organizare a colectivului: activitate frontală; activitate în perechi (Joc de rol) timp: 2 ore Texte suport: Învăţătorul nostru- după Edmondo de Amicis

probe orale

materiale: manual, caietul elevului, fişe de lucru procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, demonstraţia, învăţarea intuitivă, Jocul didactic, Jocul de rol forme de organizare a colectivului:

- observare sistematică - probe orale - fişe de lucru - teme pentru acasă -probă scrisă de evaluare formativă

observarea sistematică temă de lucru în clasă

observarea sistematică temă de lucru în clasă temă pentru acasă

Evaluare

1.3 1.5 2.4 2.5

mesaje în grupuri mici - identificarea situaţiilor de adaptare la particularităţile interlocutorului - rostirea fluentă, corectă a unor mesaje - simularea unor situaţii de comunicare - repetarea unor formule de adresare , de permisiune, de mulţumire, de salut -formularea unor mesaje despre activitatea şcolară, timpul liber, întâmplări neobişnuite; - alcătuirea unor dialoguri după imagini date; - scrierea unor scurte dialoguri; -scrierea după dictare a unui fragment din text ce conţine toate semnele de punctuaţie învăţate;

activitate frontală; activitate în perechi (Joc de rol) timp: 2 ore

materiale: fişe de evaluare cu sarcini de lucru procedurale: exerciţiul forme de organizare a colectivului: activitate independentă timp: 1 oră

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Toamna Nr.ore: 14ore NR. CRT. 1

CONŢINUTURI -DETALIERI2

- Textul narativ, titlul, autorul; - Personajele; - Delimitarea textului în fragmente; -Povestirea orală a textului „Piatra piţigoiului” după Tudor Arghezi

OB. REF. 3

3.1 3.3 4.2 4.4

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 4 -citirea în ritm propriu, cu voce tare / în gând; -identificarea mesajului global al textului; -precizare a titlului şi a rolului acestuia; -transcrierea unor fragmente indicate; -citire în lanţ şi selectivă; -completarea unor enunţuri în legătură cu textul citit; -formulare în scris a răspunsurilor la întrebări; -identificarea titlului, autorului şi aşezarea lor corespunzătoare în pagina caietului; -identificarea cuvintelor necunoscute; -antonimia şi sinonimia cuvintelor; -cuvinte care au mai multe

probă scrisă de evaluare sumativă

Perioada: RESURSE 5 materiale: manualul, caietul, planşe, dicţionare, fişe de muncă independentă, fişă de lectură cu povestea originală procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, povestirea, cadranele forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: „ Piatra piţigoiului” după Tudor Arghezi timp: 4 ore

EVALUARE -INSTRUMENTE6 observarea sistematică temă de lucru în clasă şi acasă eseul de 5 minute cvintetul

OBS. 7.

- Textul narativ, titlul, autorul; - Personajele; - Delimitarea textului în fragmente; -Povestirea orală a textului „Ciuboţelele ogarului” după Călin Gruia

Textul liric, strofa, versul; familiarizarea cu noţiunile: text, poezie, vers, strofă; -Decodarea mesajului poeziei; -recitarea,

3.1 3.4 4.2 4.4

3.4 4.2 4.4

înţelesuri; -delimitarea textului în fragmente logice; -formularea ideilor principale ale textului; -povestirea orală a textului pe baza planului de idei; -scrierea după dictare a unui fragment din text ce conţine toate semnele de punctuaţie învăţate; -citirea în ritm propriu, cu voce tare / în gând; -identificarea mesajului global al textului; -precizare a titlului şi a rolului acestuia; -transcrierea unor fragmente indicate; -citire în lanţ şi selectivă; -completarea unor enunţuri în legătură cu textul citit; -formulare în scris a răspunsurilor la întrebări; -identificarea titlului, autorului şi aşezarea lor corespunzătoare în pagina caietului; -identificarea cuvintelor necunoscute; -antonimia şi sinonimia cuvintelor; -cuvinte care au mai multe înţelesuri; -delimitarea textului în fragmente logice; -formularea ideilor principale ale textului; -povestirea orală a textului pe baza planului de idei; - scrierea după dictare a unui fragment din text ce conţine toate semnele de punctuaţie învăţate; -construirea unor enunţuri pe baza unor cuvinte/expresii date; -identificarea titlului, autorului; -observarea aşezării versurilor în pagină şi a modului de scriere; -identificarea cuvintelor şi expresiilor poetice folosite

materiale: manualul, caietul, planşe, dicţionare, fişe de muncă independentă, fişă de lectură cu povestea originală procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, povestirea, cadranele, cvintetul forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: „ Ciuboţelele ogarului” după Călin Gruia timp: 4 ore

observarea sistematică

materiale: manualul, caietul, planşe, dicţionare, fişe de muncă independentă procedurale: exerciţiul, problematizarea, explicaţia, memorizarea

observarea sistematică

temă de lucru în clasă şi acasă eseul de 5 minute

temă de lucru în clasă şi acasă cvintetul

memorarea poeziei „Toamna” de Octavian Goga

Recapitulare Călătorie în lumea cărţilor

Evaluare

3.1 3.3 3.4 4.2 4.4

de autor; -recunoaşterea versurilor şi strofelor; -precizarea tablourilor poeziei; -ordonarea temporară a secvenţelor poeziei; -formulare în scris a răspunsurilor la întrebări; -identificarea mesajului poeziei; -scrierea corectă a cuvintelor: poezie, poet, poetă; -scrierea unor strofe după autodictare; -alcătuirea unei liste de expresii deosebite potrivite anotimpului toamna.

forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: „Toamna” de Octavian Goga timp: 4 ore

-formulare de întrebări şi răspunsuri; -alcătuirea unor propoziţii cu ajutorul unor cuvinte şi expresii date; -recunoaşterea titlului, autorului, personajelor unor povestiri citite; -povestirea orală a unor fragmente date; -crearea unor povestiri după imagini date; -transcriere, copire, dictare, autodictare; -completarea unor enunţuri lacunare;

materiale: manualul, caietul, planşe, dicţionare, fişe de muncă independentă, fişe cu fragmente din diferite poveşti cunoscute de elevi procedurale: exerciţiul, jocul didactic, problematizarea, povestirea, forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : timp: 1 oră materiale: fişe de muncă independentă, procedurale: exerciţiul forme de organizare a colectivului: - individuală : timp: 1 oră

-formulare de întrebări şi răspunsuri; -completarea unor enunţuri lacunare; -alcătuirea unor propoziţii cu ajutorul unor cuvinte şi expresii date; -recunoaşterea titlului, autorului, personajelor unor povestiri citite; -scrierea după dictare cu respectarea ortografiei şi punctuaţiei învăţate.

observarea sistematică temă de lucru în clasă şi acasă autoevaluarea portofoliul

probă scrisă

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Familia Nr.ore: 16ore NR. CRT. 1

CONŢINUTURI -DETALIERI2

OB. REF. 3

- Textul narativ -Delimitarea textului în fragmente logice -ordonarea logică a evenimentelor

3.1 3.3 3.4

- Prezentarea textului - Aşezarea corectă în pagina de caiet

3.3 4.2

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 4 -citirea în ritm propriu, cu voce tare / în gând; -precizare a titlului şi a autorului; -identificarea cuvintelor şi expresiilor noi şi integrarea acestora în enunţuri proprii; -observarea legăturii dintre text şi ilustraţie; -formulare în scris a răspunsurilor la întrebări; -delimitarea textului în fragmente şi desprinderea tablourilor; -povestirea orală a textului; -citire în lanţ şi selectivă; -transcrierea unor fragmente date; -scrierea după dictare; -realizarea unei fişe pentru portofoliul personal care să cuprindă titlul unor poveşti de acelaşi autor şi un desen potrivit textului citit. - citire în ritm propriu, cu voce tare / în gând; -identificarea mesajului global al textului; -observarea aşezării textului în pagina manualului şi a corespondenţei dintre ilustraţie şi text; -transcrierea unor fragmente indicate; -citire în lanţ, pe roluri şi selectivă; -ordonarea unor enunţuri conform succesiunii întâmplărilor din textul citit; -formularea răspunsurilor la întrebări; -povestirea orală a textului

Perioada: RESURSE 5 Materiale: manualul, caietul, planşe, dicţionare, fişe de muncă independentă, volumul „Amintiri din copilărie”, portretul scriitorului procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, povestirea forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: „Amintiri din copilărie”, după Ion Creangă timp: 4 ore

materiale: manualul, caietul, planşe, dicţionare, fişe de muncă independentă; procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, povestirea forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: „Amintiri din copilărie”, timp: 2 ore

EVALUARE -INSTRUMENTE6 observarea sistematică temă de lucru în clasă şi acasă portofoliul

observarea sistematică temă de lucru în clasă şi acasă eseul de 5 minute

OBS. 7.

Biletul

Text narativ: Cheile, după Tudor Arghezi

4.2 4.4

3.1 3.3 3.4

citit; -exprimarea propriei păreri în legătură cu întâmplarea din textul studiat; -găsirea unui alt final al povestirii; -diferenţierea transcrierii de copiere; -copierea unui text; -citirea unor modele de bilete; -observarea organizării textului unui bilet; -memorarea regulilor de respectat în scrierea unui bilet; -copierea unui bilet; -identificarea situaţiilor în care comunicarea se poate realiza cu ajutorul unui bilet; -completarea unui bilet incomplet; -redactarea unor bilete în care să se comunice mesaje precizate ; -identificarea titlului, autorului şi aşezarea lor corespunzătoare în pagina caietului; -citirea în ritm propriu, cu voce tare / în gând; -identificarea mesajului global al textului; -transcrierea unor fragmente indicate; -citire în lanţ şi selectivă; -completarea unor enunţuri în legătură cu textul citit; -formulare în scris a răspunsurilor la întrebări; -identificarea cuvintelor necunoscute; -antonimia şi sinonimia cuvintelor; -cuvinte care au mai multe înţelesuri; -delimitarea textului în fragmente logice; -formularea ideilor principale ale textului; -povestirea orală a textului

materiale: manualul, caietul, planşe, dicţionare, fişe de muncă independentă; procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, povestirea forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : timp: 2 ore

observarea sistematică

materiale: manualul, caietul, planşe, dicţionare, fişe de muncă independentă, portretul autorului, vol. „Cartea cu jucării”, poezii; procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, povestirea, jocul de rol, argumentaţia forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: „Cheile”după Tudor Arghezi timp: 4 ore

observarea sistematică

temă de lucru în clasă şi acasă

temă de lucru în clasă şi acasă eseul de 5 minute

-Textul în versuri -Decodarea mesajului poeziei; -recitarea, memorarea poeziei

Evaluare

3.3 3.4

3.2 4.2

pe baza planului de idei; -scrierea după dictare a unui fragment din text ce conţine toate semnele de punctuaţie învăţate; -exprimarea părerii proprii în legătură cu întâmplările prezentate; -redactarea unui bilet în care să-şi ceară scuze de la părinţi pentru o faptă rea. -identificarea titlului, autorului; -observarea aşezării versurilor în pagină şi a modului de scriere; -identificarea cuvintelor şi expresiilor noi şi integrarea lor în enunţuri proprii; -recunoaşterea versurilor şi strofelor; -precizarea tablourilor poeziei; -ordonarea temporară a secvenţelor poeziei; -formularea în scris a răspunsurilor la întrebări; -identificarea mesajului poeziei; -scrierea corectă a cuvintelor: poezie, poet, poetă; -scrierea unor strofe după autodictare; -enumerarea şi scrierea unor reguli de comportare în familie; -identificarea unor proverbe potrivite cu conţinutul poeziei, -realizarea unei fişe pentru portofoliul personal: activităţi pe care le realizăm în familie şi transcrierea caligrafică a unei strofe din poezia “Doi fraţi cuminţi” de Elena Farago -povestirea orală a unor texte citite; -dictare, autodictare, transcriere, copiere; -redactarea unor bilete cu mesaje precizate;

Materiale: manualul, caietul, planşe, dicţionare, fişe de muncă independentă procedurale: exerciţiul, problematizarea, explicaţia, memorizarea forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: „Bine e la noi acasă”, de Emilia Căldăraru timp: 3 ore

observarea sistematică

Materiale: fişe de evaluare procedurale: exerciţiul, timp: 1 oră

probă scrisă probă orală

temă de lucru în clasă şi acasă cvintetul despre familie

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Tradiţii şi obiceiuri de sărbători Nr.ore: 10ore Perioada: NR. CRT. 1

CONŢINUTURI -DETALIERI2

OB. REF. 3

- Textul narativ -Delimitarea textului în fragmente logice -Ordonarea logică a evenimentelor

3.2 4.2 4.4

-Alcătuirea unor texte după imagini -De Crăciun

2.1 4.2 4.4

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 4 -realizarea unui ciorchine pornind de la cuvântul iarnă; -citirea în ritm propriu, cu voce tare / în gând; -precizare a titlului şi a autorului; -identificarea cuvintelor şi expresiilor noi şi integrarea acestora în enunţuri proprii; -observarea legăturii dintre text şi ilustraţie; -formulare în scris a răspunsurilor la întrebări; -delimitarea textului în fragmente şi desprinderea ideilor principale; -alcătuirea unor enunţuri după ilustraţii; -povestirea orală a textului; -citire pe roluri, în lanţ şi selectivă; -transcrierea unor fragmente date; scrierea după dictare; -realizarea unei fişe pentru portofoliul personal care să cuprindă expresii frumoase despre iarnă; -realizarea unui desen potrivit textului; -realizarea unui ciorchine pornind de la cuvântul iarnă. - audierea legendei bradului. -alcătuirea unor propoziţii folosind expresii frumoase sugerate; -alcătuirea unor enunţuri pe baza unor imagini date; -formulare de răspunsuri la întrebări; -aşezarea corectă a

RESURSE 5 Materiale: manualul, caietul, planşe, dicţionare, fişe de muncă independentă, alte povestiri de acelaşi autor procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, povestirea, cvintetul, ciorchinele forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: „Vreau să trăiesc printre stele” după Victor Eftimiu timp: 4 ore

Materiale: manualul, caietul, planşe, dicţionare, fişe de muncă independentă; procedurale: lectura explicativă, conversaţia,

EVALUARE -INSTRUMENTE6 observarea sistematică temă de lucru în clasă şi acasă cvintetul

observarea sistematică temă de lucru în clasă şi acasă eseul de 5 minute

OBS. 7.

-Alcătuirea unor texte după un şir de întrebări - Din an în an

-Textul în versuri -Decodarea mesajului poeziei; -recitarea, memorarea poeziei

2.1 4.2 4.4

3.5 4.4

textului alcătuit în pagina caietului; -cunoaşterea unor obiceiuri şi tradiţii de iarnă; -realizarea unei fişe pentru portofoliul personal care să conţină descrierea unor obiceiuri de iarnă; -realizarea unui ciorchine cu tema Crăciunul; -citirea poeziei “Crăciunul copiilor” de Octavian Goga; -realizarea unui desen sugestiv şi transcrierea unei strofe la alegere. -alcătuire a unor texte scurte, cu ajutorul unui şir de întrebări; -alcătuirea unor enunţuri pornind de la cuvinte şi expresii date; -formulare de răspunsuri la întrebări; -dezvoltarea enunţurilor cu alte informaţii; -aşezarea corectă a textului alcătuit în pagina caietului; -joc de rol: dramatizarea legendei „Bradul de Crăciun”; -realizarea unei fişe care să conţină expresii despre iarnă şi obiceiurile la români; -identificarea titlului, autorului; -observarea aşezării versurilor în pagină şi a modului de scriere; -identificarea cuvintelor şi expresiilor noi şi integrarea lor în enunţuri proprii; -recunoaşterea versurilor şi strofelor; -precizarea tablourilor poeziei; -ordonarea temporară a secvenţelor poeziei; -formulare în scris a răspunsurilor la întrebări; -identificarea mesajului

explicaţia, exerciţiul, povestirea forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : timp: 1 oră

materiale: manualul, caietul, planşe, dicţionare, fişe de muncă independentă; procedurale: lectura explicativă, conversaţia, jocul de rol forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : timp: 2ore

Materiale: manualul, caietul, planşe, dicţionare, fişe de muncă independentă; procedurale: lectura explicativă, conversaţia, jocul de rol forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: „Colindătorii”, de George Coşbuc timp: 2 ore

observarea sistematică temă de lucru în clasă şi acasă

Evaluare Temă de vacanţă fişă cu expresii frumoase despre iarnă (portofoliu)

2.1 4.2

poeziei; -joc didacti: “Eu spun una, tu spui multe” (singularul şi pluralul obiectelor); -realizarea unor enunţuri după imagini; -transcriere selectivă. -cunoaşterea altor obiceiuri de Sărbătorile de iarnă (Steaua, Pluguşorul) -învăţarea unor colinde. -alcătuirea unor enunţuri după ilustraţii; -realizarea unui dialog după benzi desenate; -formularea unor răspunsuri la întrebări.

Materiale: fişe de muncă independentă; procedurale: exerciţiul forme de organizare a colectivului: individuală : timp: 1 oră

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE:Bucuriile iernii Nr.ore: 17 ore NR. CRT. 1

CONŢINUTURI -DETALIERI2

- Textul narativ -Delimitarea textului în fragmente logice -povestirea orală a textului Ortogramele : săi, să-i, sau, s-au

OB. REF. 3

2.2 3.3 4.3

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 4 -realizarea unui ciorchine pornind de la cuvântul iarnă; completare cu sateliţi; - exerciţii de citire „la prima vedere”, în gând şi cu voce tare a textului; -observarea şi precizarea semnificaţiei titlului şi autorului textului citit; -alcătuirea unor propoziţii folosind cuvintele explicate la vocabular; -formulare orală şi în scris a răspunsurilor la întrebări; -delimitarea textului în fragmente şi desprinderea ideilor principale;

probă scrisă

Perioada: RESURSE 5

Materiale: manualul, caietul, planşe, dicţionare, fişe de muncă independentă, alte povestiri de acelaşi autor procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, povestirea, cvintetul, ciorchinele forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: „La săniuş”, după Ion Agârbiceanu timp: 3 ore

EVALUARE -INSTRUMENTE6 observarea sistematică

OBS. 7.

temă de lucru în clasă şi acasă portofoliul cvintetul

Propoziţia. Intonarea propoziţiilor Punctul Semnul întrebării (?) (actualizare)

1.3 4.5

-povestirea orală a textului; -citire în lanţ şi selectivă; -cuvinte care pot avea mai multe înţelesuri (arde); -antonimia şi sinonimia cuvintelor; -realizarea unei fişe pentru portofoliul personal care să cuprindă expresii frumoase despre iarnă; -realizarea unui cvintet despre iarnă; -ordonarea cuvintelor în propoziţii; -dezvoltarea unor propoziţii prin adăugare de cuvinte; -transcrierea unor fragmente date; scrierea după dictare; -citire selectivă, după cerinţă; -formularea răspunsurilor la întrebări; -exerciţii de transcriere a enunţurilor precizate; -selectare din text a propoziţiilor ce au punct la sfârşit; -ordonare a ideilor textului ; -formulare de propoziţii după cerinţă; -exerciţii de explicare a situaţiilor în care se folosesc punctul, respectiv semnul întrebării; -compararea enunţurilor citite (enunţiative şi, respectiv, interogative); -definirea propoziţiilor enunţiative, interogative (fără terminologie);

Materiale: manualul, caietul, planşe, fişe de muncă independentă, procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, povestirea forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: „La săniuş”, după Ion Agârbiceanu timp: 2 ore

observarea sistematică temă de lucru în clasă şi acasă

Intonarea propoziţiilor Semnul exclamării(!)

Lectură suplimentară :

1.3 4.5

2.2 3.3 4.3

-exerciţii de transformare a propoziţiilor enunţiative în interogative (şi reciproc) respectând intonaţia corespunzătoare; -transcriere, dictare. -citirea expresivă a dialogului din imagine; -citirea enunţurilor ce însoţesc imaginile şi observarea intonaţiei corespunzătoare; -explicarea situaţiilor în care se foloseşte semnul exclamării; -copiere, transcriere şi dictare aplicând regulile învăţate; -completarea unor propoziţii cu semnele de punctuaţie corespunzătoare; -definirea propoziţiilor exclamative(fără terminologie); -alcătuirea unor propoziţii după cerinţe date; - exerciţii de citire „la prima vedere”, în gând şi cu voce tare a textului; -selectarea expresiilor artistice pe fişă pentru portofoliul personal; -vizionarea unei prezentări despre iarnă cu imagini, text şi muzică adecvate; -recitarea selectivă a unor versuri din poezie; -alcătuirea unor propoziţii folosind expresii date; -familiarizarea cu pastelul;

Materiale:”Pasteluri” de V. Alecsandri planşe, fişe de muncă independentă, prezentare PowerPoint, calculator procedurale: conversaţia, explicaţia, descrierea; forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: „Iarna”de

temă de lucru în clasă şi acasă evaluare reciprocă

portofoliul temă de lucru în clasă şi acasă

Vasile Alecsandri timp: 3 ore

-Textul narativ -Delimitarea textului în fragmente logice -povestirea orală a textului Ortogramele : nea, ia, ne-a, i-a

2.2 3.3 4.3

-precizarea tablourilor poeziei; -selectarea şi completarea unor cadrane cu imagini vizuale, auditive şi dinamice selectate din poezie. -citirea în ritm propriu, cu voce tare / în gând; -precizarea titlului şi a autorului; -identificarea cuvintelor şi expresiilor noi şi integrarea acestora în enunţuri proprii; -explicarea folosirii semnelor de punctuaţie; -observarea legăturii dintre text şi ilustraţie; -formulare în scris a răspunsurilor la întrebări; -delimitarea textului în fragmente şi desprinderea ideilor principale; -povestirea orală a textului; -citire pe roluri, în lanţ şi selectivă; -transcrierea unor fragmente date; scrierea după dictare; -realizarea unei fişe pentru portofoliul personal care să cuprindă expresii frumoase despre iarnă; -realizarea unui desen potrivit textului; -completarea unor cadrane cu sarcinile precizate; -antonimia şi sinonimia cuvintelor; -caracterizarea personajului principal folosind metoda diamantul;

Materiale: manualul, caietul, planşe, dicţionare, fişe de muncă independentă, alte povestiri de acelaşi autor procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, povestirea, cadranele, cubul, explozia stelară forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: „Crăiasa Zăpezii”, după Hans Christian Andersen timp: 4 ore

temă de lucru în clasă şi acasă observarea sistematică autoevaluare

RecapitulareEvaluare -Textul narativ -Intonarea propoziţiilor

2.2 3.3 4.3 4.5

-citirea selectivă după cerinţă a textelor studiate; -ordonarea ideilor textelor studiate ; -completarea unor propoziţii cu informaţii din text; -alcătuirea unor propoziţii pe baza unor imagini, folosind semnele de punctuaţie precizate; -completarea unui text cu semnele de punctuaţie potrivite; -utilizarea expresiilor frumoase selectate din texte în contexte noi; -precizarea situaţiilor de utilizare a punctului, semnului întrebării şi semnului exclamării; -alcătuirea unor enunţuri pootrivite imaginilor date prin care să comunice o informaţie, o întrebare, o exclamare.

Materiale: manualul, caietul, planşe, dicţionare, fişe de muncă independentă; procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, povestirea, cadranele cvintetul, diamantul forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: „La săniuş”, după Ion Agârbiceanu, „Crăiasa Zăpezii”, după Hans Christian Andersen, „Iarna”de Vasile timp: 3 ore

Perioada:

NR. CRT.

CONŢINUTURI -DETALIERI-

OB. REF.

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

RESURSE

4 -observarea naturii în anotimpul de iarnă; -vizualizarea unor prezentări ale anotimpului alb; -observarea şi descrierea unor tablori care sugerează anotimpul de iarnă; -formularea unr întrebări şi a unor răspunsuri

5 Materiale: manualul, caietul, planşe, dicţionare, fişe de muncă independentă, texte în proză şi în versuri despre iarnă; procedurale: lectura explicativă, conversaţia,

4.2 4.3

probă scrisă

Alecsandri

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Învăţ să scriu Nr.ore: 7

Scrierea imaginativă

probe orale temă de lucru în clasă şi acasă observarea

EVALUARE -INSTRUMENTE6 probe orale temă de lucru în clasă şi acasă observarea

OBS. 7.

referitoare la elementele observate; -citirea, scrierea textelor despre natură şi frumusetea anotimpului de iarnă; -revederea şi completarea fişelor cu expresii despre iarnă; -alcătuirea unor texte pe baza unui suport vizual; -alcătuirea unor texte pe baza unor expresii date; -precizarea celor trei părţi ale unei compuneri, conţinutul şi dimensiunea acestora; -jocuri şi jucării de iarnă; -citirea şi memorarea unor poezii despre iarnă; -realizarea unor cvintete pornind de la termeni specifici iernii: zăpadă, ger, viscol, etc.; .-regruparea unor propoziţii date într-o înşiruire întâmplătoare; -completarea unor enunţuri date cu cuvinte sau expresii date; să construiască texte scurte după imagini, cuvinte şi expresii date sau întâlnite în textele citite.

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE:Ţara mea Nr.ore: 21 ore NR. CRT. 1

CONŢINUTURI -DETALIERI2

Textul narativ cu subiect istoric

OB. REF. 3

1.3 2.2 4.4

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 4 -citirea în ritm propriu, cu voce tare / în gând; -precizarea titlului şi a autorului; -identificarea cuvintelor şi expresiilor noi şi integrarea acestora în enunţuri proprii; -explicarea folosirii semnelor de punctuaţie; -observarea legăturii dintre text şi ilustraţie; -formulare în scris a răspunsurilor la întrebări;

explicaţia, exerciţiul, povestirea, cvintetul, forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Texte suport:

probă scrisă

timp: 7 ore

Perioada: RESURSE 5 Materiale: manualul, caietul, planşe, dicţionare, fişe de muncă independentă, harta României, portretul lui Mihai Viteazul, volum de povestiri despre acelaşi personaj. procedurale: lectura explicativă,conversaţia, explicaţia, exerciţiul, povestirea forme de organizare a

EVALUARE -INSTRUMENTE6 observarea sistematică temă de lucru în clasă şi acasă portofoliul

OBS. 7.

Linia de dialog

Două puncte

3.1 3.2

3.1 3.2 4.5

-delimitarea textului în fragmente şi desprinderea ideilor principale; -povestirea orală a textului; -citire pe roluri, în lanţ şi selectivă; -transcrierea unor fragmente date; scrierea după dictare; -realizarea unui desen potrivit textului; -completarea unor cadrane cu sarcinile precizate; -antonimia şi sinonimia cuvintelor; -caracterizarea personajelor; -singularul şi pluralul substantivelor şi adjectivelor; -identificarea unor proverbe despre ţară; -completarea portofoliului personal cu imagini din viaţa domnitorului - citirea pe roluri; - ordonarea ideilor textului şi povestire orală; -explicarea folosirii liniei de dialog; -completarea semnelor de punctuaţie într-un text; - transcrierea unor enunţuri precizate; -copierea, transcrierea si dictarea unor texte dialogate.

-observarea situaţiilor de utilizare a semnului de punctuaţie două puncte; -respectarea intonaţiei cerute de semnele de punctuaţie; -completarea semnelor de punctuaţie; - copiere, transcriere, copiere de texte dialogate care conţin semnele de punctuaţie învăţate; -autodictarea răspunsului

colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: „Moştenirea urmaşilor”, după Petru Dumitru Popescu timp: 4 ore

Materiale: manualul, caietul, planşe, fişe de muncă independentă, procedurale: explicaţia, exerciţiul, forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: „Moştenirea urmaşilor”, după Petru Dumitru Popescu timp: 3 oră

observarea sistematică

temă de lucru în clasă şi acasă observarea sistematică autoevaluare

temă de lucru în clasă şi acasă

Legenda istorică în proză

Virgula

1.3 2.2 4.4

3.1 3.2 4.5

personajului Cârlan; -alcătuirea unor dialoguri pe teme date; -corectarea unui text în care semnele de punctuaţie sunt folosite incorect. -citire „la prima vedere”, în gând şi cu voce tare a textului; -observarea şi precizarea semnificaţiei titlului şi autorului textului citit; -alcătuirea unor propoziţii folosind cuvintele explicate la vocabular; -formulare orală şi în scris a răspunsurilor la întrebări; -delimitarea textului în fragmente şi desprinderea ideilor principale; -povestirea orală a textului; -citire în lanţ şi selectivă; -antonimia şi sinonimia cuvintelor; -transcrierea unor fragmente date; scrierea după dictare; -caracterizarea personajelor: domnitor, Vrâncioaia, feciorii; -completarea portofoliului personal cu imagini din viaţa domnitorului - citire selectivă, după cerinţă; -formularea răspunsurilor la întrebări; -explicarea situaţiilor de utilizare a virgulei ca semn de punctuaţie; -citire pe roluri; -ordonarea ideilor textului şi povestire orală; -exerciţii de folosire a virgulei; -completarea semnelor de punctuaţie; --transcrierea unor fragmente date; scrierea după dictare;

Dumitru Popescu timp: 2 ore

Materiale: manualul, caietul, planşe, dicţionare, fişe de muncă independentă, harta României, portretul lui Ştefan cel Mare, legenda „Mama lui Ştefan cel Mare”, de D. Bolintineanu procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, povestirea forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: „Ştefan cel Mare şi Vrâncioaia”, după Dumitru Almaş timp: 5 ore

observarea sistematică

Materiale: manualul, caietul, planşe, fişe de muncă independentă, procedurale: explicaţia, exerciţiul, forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: „Ştefan cel Mare şi Vrâncioaia”, după Dumitru Almaş timp: 2 ore

temă de lucru în clasă şi acasă observarea sistematică autoevaluare

temă de lucru în clasă şi acasă portofoliul

-Textul în versuri -Decodarea mesajului poeziei; -recitarea, memorarea poeziei

Semnele de punctuaţie Recapitulareevaluare

1.3 2.2 4.4

3.1 3.2 4.4 4.5

-identificarea titlului, autorului; -observarea aşezării versurilor în pagină şi a modului de scriere; -identificarea cuvintelor şi expresiilor noi şi integrarea lor în enunţuri proprii; -identificarea mesajului poeziei; -recunoaşterea versurilor şi strofelor; -identificarea mesajului poeziei; -scrierea unor strofe după autodictare;

observarea sistematică

-alcătuirea unor dialoguri pe baza unor imagini, folosind intonaţia corectă; -redactarea unor texte pe baza unor imagini, utilizând semnele de punctuaţie învăţate; -completarea unui text cu semnele de punctuaţie corespunzătoare; - corectarea unui text în care semnele de punctuaţie sunt folosite incorect; - scrierea după dictare;

Materiale: fişe de muncă independentă, harta României, insemnele statului procedurale: exerciţiul forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Texte suport: „Moştenirea urmaşilor”, după Petru Dumitru Popescu „Ştefan cel Mare şi Vrâncioaia”, după Dumitru Almaş „Ţara mea” , de Gheorghe Tomozei timp: 3 ore

probă orală probă scrisă

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE Prietenia Nr.ore: 21

-Textul narativ -Delimitarea textului în fragmente logice -povestirea orala

3.2 3.5

4 - exerciţii de citire „la prima vedere”, în gând şi cu voce tare a textului; -observarea şi precizarea semnificaţiei titlului şi autorului textului citit;

temă de lucru în clasă şi acasă

Perioada:

5 Materiale: manualul, caietul, dicţionare, fişe de muncă independentă, procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, exerciţiul,

6 observarea sistematică

temă de lucru în clasă şi acasă portofoliul

a textului Scrierea corectă: -odată o dată

Cuvântul – grup de sunete sau de litere asociat cu un înţeles (actualizare)

4.1 4.5

-identificarea mesajului textului; -alcătuirea unor propoziţii folosind cuvintele explicate la vocabular; -formulare orală şi în scris a răspunsurilor la întrebări; -delimitarea textului în fragmente şi desprinderea ideilor principale; -povestirea orală a textului; -citire în lanţ şi selectivă; -antonimia şi sinonimia cuvintelor; -ordonarea cuvintelor în propoziţii; -dezvoltarea unor propoziţii prin adăugare de cuvinte; -transcrierea unor fragmente date; scrierea după dictare; -povestirea orală a textului; -găsirea formelor de singular sau plural a unor substantive din text; -citire corectă, fluentă şi expresivă, selectivă şi pe roluri; -stabilirea diferenţei între cuvânt şi grup de litere; -definirea cuvântului; -formare de cuvinte noi, modificând cuvinte date; -Combinare, adăugare, eliminare de silabe pentru a alcătui cuvinte noi; -cuvinte simple şi cuvinte compuse; -alcătuirea unor propoziţii simple şi transformarea în propoziţii dezvoltate ; -propoziţii afirmative şi propoziţii negative ; -ordonarea unor cuvinte pentru a alcătui propoziţii logice; - obţinerea de diminutive, -jocuri didactice, jocuri de rol ;

povestirea forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: Cele patru piersici, după o poveste populară timp: 4 ore

Materiale: manualul, caietul, planşe, fişe de muncă independentă, dicţionare şcolare procedurale: explicaţia, exerciţiul, forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: Cele patru piersici, după o poveste populară timp: 3 ore

observarea sistematică temă de lucru în clasă şi acasă

Scrierea lui m înainte de b sau p

-Textul narativ -Delimitarea textului în fragmente logice -povestirea orala a textului

Cuvinte cu înţeles asemănător

4.1 4.5

3.2 3.5

4.1 4.5

-identificarea şi scrierea corectă a cuvintelor care conţin mb sau mp; -audierea poveştii care explică scrierea corectă; -completarea cuvintelor cu m sau n, respectând regula; -transcriere, dictare; -formare de cuvinte noi pe baza unui model dat. -completarea unor cuvinte cu silabe pentru a forma cuvinte noi;. -alcătuire de propoziţii cu cuvinte date; -înlocuirea unor cuvinte din texte date cu sinonimele lor - exerciţii de citire „la prima vedere”, în gând şi cu voce tare a textului; -identificarea mesajului textului; -alcătuirea unor propoziţii folosind cuvintele explicate la vocabular; -formulare orală şi în scris a răspunsurilor la întrebări; -delimitarea textului în fragmente şi desprinderea ideilor principale; -transcrierea unor fragmente date; scrierea după dictare; - povestirea orală a textului pe baza planului de idei; - antonimia şi sinonimia cuvintelor; -caracterizarea personajelor textului folosind tehnica diamantul; -completarea unor cadrane cu sarcinile precizate; -alcătuire de propoziţii cu ajutorul unor cuvinte date; -completarea unor enunţuri lacunare; -realizarea corespondenţei între cuvinte cu sens asemănător; -precizarea sinonimelor unor cuvinte date; - înlocuirea unor cuvinte cu sinonimele lor; -citire pe roluri, în lanţ şi selectivă; - povestirea orală a textului

Materiale: manualul, caietul, planşe, fişe de muncă independentă, procedurale: explicaţia, exerciţiul, forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: Cele patru piersici, după o poveste populară timp: 2 ore

observarea sistematică

Materiale: manualul, caietul, planşe, fişe de muncă independentă, procedurale: explicaţia, exerciţiul, forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: Furnica şi porumbiţa, după L.N. Toltoi timp: 3 ore

observarea sistematică

Materiale: manualul, caietul, planşe, fişe de muncă independentă,dicţionar de sinonime procedurale: explicaţia, exerciţiul, forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în

observarea sistematică

temă de lucru în clasă şi acasă portofoliul

temă de lucru în clasă şi acasă autoevaluarea portofoliul

temă de lucru în clasă şi acasă autoevaluarea evaluare în perechi

Cuvinte cu înţeles opus

-Textul narativ -Delimitarea textului în fragmente logice -povestirea orala a textului

4.1 4.5

3.2 3.5

pe baza planului de idei; -completarea unor cadrane cu sarcinile precizate; -alcătuire de propoziţii cu cuvinte date; -completarea unor enunţuri lacunare; -jocuri de rol -compunere gramaticală;

echipă, individuală : Text suport: Furnica şi porumbiţa, după L.N. Toltoi timp: 2 ore

-realizarea corespondenţei între cuvinte cu sens opus; -precizarea antonimelor unor cuvinte date; - înlocuirea unor cuvinte cu antonimele lor; -citire pe roluri, în lanţ şi selectivă; - povestirea orală a textului pe baza planului de idei; - antonimia şi sinonimia cuvintelor; -jocuri de rol -compunere gramaticală; -caracterizarea personajelor textului folosind tehnica diamantul; -completarea unor cadrane cu sarcinile precizate; -alcătuire de propoziţii cu cuvinte date; -completarea unor enunţuri lacunare; -citirea în ritm propriu, cu voce tare / în gând; -precizarea titlului şi a autorului; -identificarea cuvintelor şi expresiilor noi şi integrarea acestora în enunţuri proprii; -explicarea folosirii semnelor de punctuaţie; -observarea legăturii dintre text şi ilustraţie; -formulare în scris a răspunsurilor la întrebări; -delimitarea textului în fragmente şi desprinderea ideilor principale; -povestirea orală a textului; -citire pe roluri, în lanţ şi selectivă; -transcrierea unor fragmente date; scrierea după dictare; -completarea unor cadrane cu sarcinile precizate;

Materiale: manualul, caietul, planşe, fişe de muncă independentă,dicţionar de antonime procedurale: explicaţia, exerciţiul, forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: Furnica şi porumbiţa, după L.N. Toltoi timp: 2 ore

observarea sistematică

Materiale: manualul, caietul, planşe, fişe de muncă independentă, dicţionar de sinonime şi antonime procedurale: explicaţia, exerciţiul, forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: Mărul, după M. Sântimbreanu timp: 3 ore

observarea sistematică

temă de lucru în clasă şi acasă autoevaluarea

temă de lucru în clasă şi acasă

-antonimia şi sinonimia cuvintelor; -citirea unor proverbe despre prietenie.

La şezătoare (recapitulare)

Evaluare

3.2 3.5 4.1 4.5

-citire corectă, fluentă şi expresivă; -ordonarea ideilor textului şi povestire orală; -sinonimia şi antonimia cuvintelor; -un cuvânt şi mai multe înţelesuri; -scrierea corectă a cuvintelor ce conţin m înainte de b sau p; -alcătuire de propoziţii cu cuvinte date; -jocuri de rol -compunere gramaticală; -completarea unor enunţuri lacunare; -înlocuirea unor cuvinte cu sinonimele lor. -scriere după dictare; -formulare în scris a răspunsurilor la întrebări şi a întrebărilor pentru răspunsuri date; -sinonimia şi antonimia cuvintelor; -un cuvânt şi mai multe înţelesuri; -scrierea corectă a cuvintelor ce conţin m înainte de b sau p; -alcătuire de propoziţii cu cuvinte date; -completarea unor enunţuri lacunare; -înlocuirea unor cuvinte cu sinonimele lor.

Materiale: manualul, caietul, planşe, fişe de muncă ind. ,dicţionar de sinonime şi antonime procedurale: exerciţiul, forme de organizare a colectivului: în echipă, individuală : Text suport: fragmente din textele studiate timp: 1 oră

observarea sistematică

Materiale: fişe de muncă independentă procedurale: exerciţiul, forme de organizare a colectivului: individuală : timp: 1 oră

probă scrisă

temă de lucru în clasă şi acasă

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE Nr.ore: 14 ore 1

Silaba Despărţirea cuvintelor în silabe Scriere corectă: m-a, m-am, s-a, lasă-le

Sunetul şi litera

2.3 4.1

Primăvara

4 -citire „la prima vedere”, în gând şi cu voce tare a textului; -observarea şi precizarea semnificaţiei titlului şi autorului textului citit; -integrarea cuvintelor explicate la vocabular în enunţuri proprii; exerciţii de formulare a răspunsurilor la întrebări; -citire selectivă, după cerinţă; -povestire orală a textului, cu ajutorul imaginilor corespunzătoare fragmentelor; -exprimarea propriei păreri în legătură cu un fapt; -antonimia şi sinonimia cuvintelor; un cuvânt şi mai multe înţelesuri (fin, pui, lună); -transcrierea enunţurilor precizate; -alcătuirea unor propoziţii folosind expresii frumoase sugerate; -despărţire a cuvintelor în silabe şi precizare a numărului acestora; -selectarea / ordonarea cuvintelor în funcţie de numărul de silabe; -completarea cuvintelor cu silabe potrivite; -formarea cuvintelor din silabe date; -ordonarea silabelor date pentru a reconstitui cuvintele; -înlocuirea unei silabe pentru a obţine cuvinte noi; -mărirea numărului de silabe a unui cuvânt; -citire pe roluri, în lanţ şi selectivă; -caracterizarea sunetului şi punerea în corespondenţă cu litera; -precizarea numărului de sunete şi de litere a unor cuvinte; -jocuri gramaticale de schimbare a sunetului; frământări de limbă; -ordonare alfabetică a cuvintelor după litera iniţială / finală; -înlocuirea unei litere cu alta, modificând cuvântul; -reconstituirea cuvintelor din literele date ( Jocul detectivilor);

Perioada: 5 Materiale: manualul, caietul, dicţionare, fişe de muncă independentă; procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, povestirea forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: „Cuibul de păsărele”, după Cezar Petrescu timp: 5 ore

6 observarea sistematică

Materiale: manualul, caietul, planşe, fişe de muncă independentă procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: „Cuibul de păsărele”, după Cezar Petrescu

observarea sistematică

temă de lucru în clasă şi acasă portofoliul

temă de lucru în clasă şi acasă

timp: 2 ore

Vocalele şi consoanele Scriere corectă: s-a

Recapitulare Evaluare

1.2 2.2

1.2 2.2 2.3 4.1

-caracterizarea şi diferenţierea vocalelor şi consoanelor; -identificarea vocalelor / consoanelor din cuvinte; -completarea unor cuvinte cu vocala/ consoana lipsă; -înlocuirea unei vocale/ consoane cu alta, modificând cuvântul; -citirea „la prima vedere”, în gând şi cu voce tare a textului; -observarea şi precizarea semnificaţiei titlului şi autorului textului citit; -alcătuirea unor propoziţii folosind cuvintele explicate la vocabular; -formularea răspunsurilor la întrebări; -citire selectivă, după cerinţă; -povestirea orală a textului, cu ajutorul imaginilor corespunzătoare fragmentelor; -exprimarea propriei păreri în legătură cu un fapt; -antonimia şi sinonimia cuvintelor; -un cuvânt şi mai multe înţelesuri (crudă, a plesni); - transcrierea enunţurilor precizate; -alcătuirea unor propoziţii folosind expresii frumoase sugerate; -Jocul sunetelor (manual, pag. 83); -lectura suplimentară: citirea unei poezii cu tematică religioasă; -despărţirea cuvintelor în silabe; -identificarea vocalelor şi consoanelor din cuvinte; completarea unor cuvinte cu vocala/ consoana lipsă; -formularea răspunsurilor la întrebări; -alcătuirea unor propoziţii după imagini; -completarea unor cadrane; -transriere, scriere după dictare;

Materiale: manualul, caietul, planşe, fişe de muncă independentă procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, povestirea forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: „Buburuza”, după Eugen Jianu timp: 4 ore

observarea sistematică

Materiale: fişe de muncă independentă, procedurale: conversaţia, exerciţiul, forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Texte suport: „În ziua de Paşti”, de Elena Farago timp: 3 ore

observarea sistematică

temă de lucru în clasă şi acasă autoevaluare

temă de lucru în clasă probă scrisă

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Copilărie fericită Nr.ore: 16 1

Receptarea textului narativ Actualizarea noţiunilor despre sunet şi literă

Diftongi. Scrierea corectă a cuvintelor ce conţin diftongii: ea,ia,ie,oa,ua,uă.

Textul narativ Exprimarea propriei păreri despre un fapt

2.5 3.3 3.5 4.2

3.5 4.1

3.3 3.5

4 -analizarea imaginii ; - citirea conştientă a textului prin formularea de întrebări legate de conţinutul acestuia ; -stabilirea sensului cuvintelor noi şi integrarea acestora în contexte noi ; -citire selectivă, după criterii date ; -povestirea orală a fiecărui fragment ; -desprinderea ideilor principale ; - transcriere selectivă, copiere, dictare ; -completarea prop. cu sinonime, antonime ; -sesizarea sunetelor în poziţii diferite ; - corelarea sunetului cu litera prin ex .- joc -exprimare a propriei păreri despre atitudinea băiatului din text. - observare dirijată a imaginilor; - identificarea cuvintelor ce conţin diftongi; - despărţirea în silabe a cuvintelor; - transcrieri, dictare, copieri; - identificarea formei corecte a cuvântului din mai multe variante date; - construirea unor enunţuri pe baza cuvintelor date - autocorectare după model ;

-citirea conştientă a textului; -citire selectivă, pe roluri; -povestirea fragmentelor; -exprimare a propriei păreri despre personaje; - transcriere, copiere, dictare; - alc. enunţurilor cu cuvinte ce conţin diftongi; -despărţirea corectă în silabe a

Perioada: 5 Materiale: manualul, caietul, dicţionare, fişe de muncă independentă; procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, povestirea forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: „Cel mai bun prieten” după Victor Sivetidis timp: 4 ore

6 observarea sistematică

Materiale: manualul, caietul, planşe, fişe de muncă independentă

observarea sistematică

procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, exerciţiul forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: „Cel mai bun prieten” după Victor Sivetidis timp: 5 ore Materiale: manualul, caietul, planşe, fişe de muncă independentă

temă de lucru în clasă şi acasă

observarea sistematică temă de lucru în clasă şi acasă

procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, exerciţiul,

cuvintelor care conţin diftongi;

Personaje preferate. Oferirea informaţiilor despre personajele din basme sau din viaţă şi despre propria persoană

Recapitulare şi evaluare

3.2 4.2

2.5 3.3 3.5 4.1

- identificarea personajelor unor texte cunoscute (după enunţuri sau imagini); - jocuri pentru identificarea personajelor: joc de mimă, joc de rol; -scrierea şi despărţirea corectă în silabe a cuvintelor care conţin diftongi; -alcătuirea unor prop. pe baza imaginilor sau a unor cerinţe; -schimbarea topicii propoziţiei; -selectarea şi transcrierea cuvintelor care conţin diftongi

-lectura suplimentară: “Banul muncit” de Alexandru Mitru -despărţirea cuvintelor în silabe; - dictare, transcriere, copiere; -exemplificare de cuvinte care conţin diftongii precizaţi; -alcătuire de propoziţii / texte scurte pe baza imaginilor, utilizând cuvinte ce conţin diftongi; completarea unor cuvinte cu diftongii care lipsesc; -corectarea unor enunţuri în care diftongii au fost scrişi incorect;

forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: „După faptă şi răsplată” după Ion Pas timp: 4 ore Materiale: manualul, caietul, planşe, fişe de muncă independentă procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: fragmente şi imagini din texte cunoscute timp: 1 oră Materiale: manualul, caietul, planşe, fişe de muncă independentă, Auxiliar pentru clasaa II-a (Euristica) procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: „Cel mai bun prieten” după Victor Sivetidis „După faptă şi răsplată” după Ion Pas „Banul muncit” de Alexandru Mitru timp: 2 ore

observarea sistematică temă de lucru în clasă şi acasă autoevaluare

observarea sistematică temă de lucru în clasă şi acasă probă scrisă

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Lumea necuvântătoarelor Nr.ore: 21 Perioada: 1

Dumbrava minunată, după Mihail 3.2 Sadoveanu p. 94 – 4.5 95 ;

Scrierea corectă a cuvintelor care conţin literele „â” si „î” (actualizare) - p. 96 ;

4.1 4.4

4 -citire „la prima vedere ” -de citire în lanţ -citire selectivă în funcţie de diferite repere : alineatul, linia de dialog -citire în gând , cu selectarea cuvintelor necunoscute - identificare a titlului, autorului, a textului propriu-zis - identificare şi relatare, într-o succesiune logică, a întâmplărilor prezentate -cuvinte din text - scriere caligrafică, copiere a unor texte scurte -povestire a textelor citite -formulare de întrebări şi răspunsuri -despărţire în silabe a cuvintelor -completare a unor cuvinte cu una din literele î sau â -explicare orală a unor reguli de scrierea literei î/â în funcţie de situaţie -scriere corectă a cuvintelor ce conţin î/â

-despărţire în silabe a cuvintelor -completare a unor cuvinte cu litera x -scriere corectă a cuvintelor ce conţin x

Scrierea corectă a cuvintelor care conţin litera x

4.1 4.4

Spicul de grâu şi pleava, după A. Mitru p. 98 – 99 ;

3.2 4.5

-citire „la prima vedere ” -de citire în lanţ -citire selectivă în funcţie de diferite repere : alineatul, linia de dialog

5 Materiale: manualul, caietul, dicţionare, fişe de muncă independentă; procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, povestirea forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : timp: 5 ore

Materiale: manualul, caietul, planşe, fişe de muncă independentă procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, forme de organizare a colectivului: -act. frontală, în echipă, individuală : timp: 2 ore Materiale: manualul, caietul, planşe, fişe de muncă independentă procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, forme de organizare a colectivului: -act. frontală, în echipă, individuală : timp: 1 oră Materiale: manualul, caietul, dicţionare, fişe de muncă independentă

6 observarea sistematică temă de lucru în clasă şi acasă concurs

observarea sistematică temă de lucru în clasă şi acasă

probe scrise probe orale

Scrierea corectă a cuvintelor într-o / într-un / dintr-o / dintr-un – p. 100 ;

Puişorul şi vulpea, după Ion Pas – p. 101 ;

Recapitulare. La drum cu Patrocle şi Lizuca - p. 102

4.1 4.4

3.2 4.5

3.2 4.1 4.4 4.5

-citire în gând , cu selectarea cuvintelor necunoscute - identificare a titlului, autorului, a textului propriu-zis -povestire , orală , pe fragmente -încadrare pe spaţiu şi în pagină -utilizarea semnelor de punctuaţie -recunoaştere a personajelor -formulare de întrebări şi răspunsuri -alcătuire a unor enunţuri folosind cuvinte date -completare a enunţurilor cu într-o / într-un / dintr-o / dintr-un -observare a scrierii cuvintelor întro / într-un / dintr-o / dintr-un în enunţuri simple -scriere , copiere, transcriere a textelor ce conţin într-o / într-un / dintr-o / dintr-un

-citire „la prima vedere ”, citire în lanţ -citire selectivă în funcţie de diferite repere : alineatul, linia de dialog -citire în gând , cu selectarea cuvintelor necunoscute - identificare a titlului, autorului, a textului propriu-zis - identificare şi de relatare, într-o succesiune logică, a întâmplărilor prezentate într-un text narativ -cuvinte din text - scriere caligrafică , copiere a unor texte scurte -povestire a textelor citite -formulare de întrebări şi răspunsuri - realizare de dialoguri pe tema „La drum cu Patrocle şi Lizuca” -scriere după dictare -jocul silabelor - recunoaştere a textelor , personajelor prin citirea unor fragmente -completare a unor propoziţii cu ajutorul unor cuvinte precizate -întrebări şi răspunsuri referitoare la paragraful / fragmentul citit -scriere pentru folosirea semnelor de punctuaţie

procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, povestirea forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : timp: 4 ore Materiale: manualul, caietul, planşe, fişe de muncă independentă, Auxiliar pentru clasaa II-a (Euristica) procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, forme de organizare a colectivului: -act. frontală, în echipă, individuală : timp: 2 ore Materiale: manualul, caietul, dicţionare, fişe de muncă independentă

observarea sistematică temă de lucru în clasă şi acasă

procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, povestirea forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : timp: 4 ore

Materiale: manualul, caietul, planşe, fişe de muncă independentă, Auxiliar pentru clasa a II-a (Euristica) procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală :

observarea sistematică temă de lucru în clasă şi acasă probe scrise probe orale

-reprezentare prin desen a elementelor reprezentative din text -scriere pentru folosirea majusculei -explicarea necesităţii scrierii îngrijite şi corecte *-exerciţii de transcriere a dialogului imaginarea unui alt final al poveştii -stabilire a acordurilor gramaticale

Evaluare

timp: 2 ore

Materiale: fişe de muncă independentă, procedurale: exerciţiul, forme de organizare a colectivului: în echipă, individuală : timp: 1 oră

3.2 4.1 4.4 4.5

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Vara Nr.ore: 10 ore 1

-Textul narativ -Delimitarea textului în fragmente logice -povestirea orala a textului

Textul liric, strofa, versul; familiarizarea cu noţiunile: text, poezie, vers, strofă;

probe scrise probe orale

Perioada: 4

- exerciţii de citire „la prima vedere”, în gând şi cu voce tare a textului; -observarea şi precizarea semnificaţiei titlului şi autorului textului citit; -alcătuirea unor propoziţii folosind cuvintele explicate la vocabular; -formulare orală şi în scris a răspunsurilor la întrebări; -delimitarea textului în fragmente şi desprinderea ideilor principale; -povestirea orală a textului; -citire în lanţ şi selectivă; -cuvinte care pot avea mai multe înţelesuri (val); -antonimia şi sinonimia cuvintelor; -realizarea unei fişe pentru portofoliul personal care să cuprindă informaţii despre albine; -dezvoltarea unor propoziţii prin adăugare de cuvinte; -transcrierea unor fragmente date; scrierea după dictare; -construirea unor enunţuri pe baza unor cuvinte/expresii date; -identificarea titlului, autorului; -observarea aşezării versurilor în pagină şi a modului de scriere;

Materiale: manualul, caietul, planşe, fişe de muncă independentă procedurale: conversaţia, explicaţia,

observarea sistematică temă de lucru în clasă şi acasă concurs

observarea sistematică temă de lucru în clasă şi acasă

-Decodarea mesajului poeziei; -recitarea, memorarea poeziei - Scrierea imaginativă

Recapitulare/ evaluare

-identificarea cuvintelor şi expresiilor poetice folosite de autor; -recunoaşterea versurilor şi strofelor; -precizarea tablourilor poeziei; -formulare în scris a răspunsurilor la întrebări; -scrierea corectă a cuvintelor: poezie, poet, poetă; -scrierea unor strofe după autodictare; -alcătuirea unei liste de expresii deosebite potrivite anotimpului vara; -alcătuirea unui cvintet despre vara; -realizarea unor desene care să sugereze conţinutul strofelor; -formulare orală şi în scris a răspunsurilor la întrebări; -dezvoltarea unor propoziţii prin adăugare de cuvinte; -transcrierea unor fragmente date; scrierea după dictare, autodictare; -construirea unor enunţuri pe baza unor cuvinte/expresii date; - realizarea unor texte cu suport lingvistic şi vizual;

exerciţiul, forme de organizare a colectivului: -act. frontală, în echipă, individuală : timp: 2 ore text suport: Vara, de Vl.Pop Mărcanu

Materiale: planşe, fişe de muncă independentă, procedurale: conversaţia, exerciţiul, forme de organizare a colectivului: -act. frontală, în echipă, individuală : timp: 1 oră

observarea sistematică probă orală probă scrisă

ARIA CURRICULARĂ

Matematică şi Ştiinţe ale naturii

DISCIPLINA

Matematică

CURRICULUM

aprofundare (T.C. 3 ore+C.A. 1 oră)

NUMĂR ORE

NR.

4 ore pe săptămână – .......... ore anual

SEMESTRUL

CRT.

NR. ORE

TOTAL

MANUAL: Matematică AUTORI: Ştefan Pacearcă şi Mariana Mogoş EDITURA: Aramis

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ

MATEMATICĂ CLASELE I – A II-A

Bucureşti, 2009

NOTĂ DE PREZENTARE În conformitate cu Procesul Lisabona (2000), sistemele de educaţie/ formare trebuie adaptate la cerinţele societăţii bazate pe cunoaştere, prin dezvoltarea şi promovarea unui cadru comun al competenţelor de bază, competenţe relevante pentru contextul social şi profeşional actual şi previzionabil. Nucleul funcţional al programei este reprezentat de competenţele generale, competenţele specifice, valorile şi atitudinile, conţinuturile propuse şi sugestiile metodologice. Elaborarea programelor centrate pe competenţe are în vedere următoarele imperative: • cele opt competenţe-cheie europene, competenţele generale ale disciplinei, din care au fost derivate competenţele specifice, cărora li se asociază o serie de conţinuturi; • realizarea unor structuri de instruire prin sistemul de competenţe – conţinuturi flexibil şi generativ, care să aibă elemente de atractivitate pentru elevi, să evite supraîncărcarea elevilor şi să permită realizarea unei instruiri predominant în clasă; • posibilitatea ca o competenţă specifică să fie relaţionată cu mai multe decupaje de conţinuturi ofertate; • relevarea unor seturi de valori şi atitudini şi sugestii metodologice. Programa şcolară are următoarea structură: - notă de prezentare; - competenţe-cheie europene vizate prin studiul disciplinei Matematică; - competenţe generale; - competenţe specifice şi conţinuturi; - valori şi atitudini; - sugestii metodologice. Ciclul achiziţiilor fundamentale este considerat o perioadă pregătitoare pentru studiul matematicii. Deoarece există diferenţe între competenţele matematice ale copiilor, chiar dacă au frecventat sau nu grădiniţa, programa oferă o mai mare flexibilitate şi posibilitatea de a se lucra diferenţiat. Studiul matematicii în şcoala primară îşi propune să asigure, pentru toţi elevii, formarea competenţelor de bază vizând: calculul aritmetic, noţiuni intuitive de geometrie, măsurare şi măsuri. Concepţia în care este construită programa de matematică vizează următoarele: - înlocuirea abordărilor teoretice cu o varietate de contexte problematice care să dezvolte capacităţile matematice ale elevilor; - aplicarea mecanică a unor algoritmi se înlocuieşte cu elaborarea şi folosirea de strategii în rezolvarea de probleme; - schimbarea accentului de la activităţi de memorare şi repetare la activităţi de explorare/ investigare; stimularea atitudinii de cooperare; - schimbarea rolului învăţătorului/ institutorului de la ,,transmiţător de informaţii” la cea de organizator de activităţi variate de învăţare pentru toţi copiii, indiferent de nivelul şi ritmul propriu de dezvoltare al fiecăruia. Acestea impun ca învăţătorul/ institutorul să-şi schimbe în mod fundamental orientarea în activitatea la clasă: 83

- de la:

• memorarea mecanică de reguli; • matematica făcută cu ,,creionul şi hârtia”, respectiv ,,creta şi tabla”; • problemele/ exerciţiile cu soluţii sau răspunsuri unice; • activitatea frontală; • evaluarea cu scopul catalogării copilului;

- la:

• activitatea de rezolvare de probleme prin încercări, implicare activă în situaţii practice, căutare de soluţii din experienţa de viaţă a elevilor; • crearea de situaţii de învăţare diferite prin utilizarea unei varietăţi de obiecte, analiza paşilor de rezolvare a unei probleme, formularea de întrebări, argumentarea deciziilor luate în rezolvare; • activitatea învăţătorului/ institutorului în calitate de persoană care facilitează învăţarea şi îi stimulează pe copii să lucreze în echipă; • evaluarea are ca scop surprinderea progresului competenţelor matematice individuale ale elevului.

COMPETENŢE-CHEIE EUROPENE VIZATE PRIN STUDIUL DISCIPLINEI

Competenţe în matematică şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologie Comunicare în limba maternă Competenţe digitale A învăţa să înveţi Competenţe sociale şi civice Spirit de iniţiativă şi antreprenoriat COMPETENŢE GENERALE

1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii 2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/ investigare şi rezolvare de probleme 3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic 4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în contexte variate

VALORI ŞI ATITUDINI Competenţele generale şi specifice care sunt formate în învăţământul primar, prin procesul educaţional centrat pe matematică, au la bază şi promovează următoarele valori şi atitudini: • • • • • • • •

manifestarea curiozităţii şi a imaginaţiei în crearea şi rezolvarea de probleme; manifestarea tenacităţii, a perseverenţei şi a capacităţii de concentrare; dezvoltarea unei gândiri deschise, creative şi a unui spirit de obiectivitate şi imparţialitate; dezvoltarea independenţei în gândire şi acţiune manifestarea iniţiativei şi a disponibilităţii de a aborda sarcini variate; dezvoltarea simţului estetic şi critic, a capacităţii de a aprecia rigoarea, ordinea şi eleganţa în arhitectura rezolvării unei probleme sau a construirii unei teorii; formarea obişnuinţei de a recurge la concepte şi metode matematice în abordarea unor situaţii cotidiene sau pentru rezolvarea unor probleme practice; formarea motivaţiei pentru studierea matematicii ca domeniu relevant pentru viaţa socială şi profesională. COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI Competenţe specifice

Conţinuturi

1. recunoaşterea sistemului zecimal de formare a numerelor (din sute, zeci şi unităţi), utilizând obiecte pentru justificări 2. scrierea, citirea numerelor naturale de la 0 la 1000; compararea şi ordonarea numerelor naturale mai mici decât 1000, utilizând simbolurile: <, >, = 3. extragerea informaţiilor din tabele şi liste, colectarea datelor obţinute prin observare directă, reprezentarea datelor în tabele 4. continuarea modelelor repetitive reprezentate prin obiecte sau numere

Numerele naturale de la 0 la 100: formare, scriere, citire, comparare, ordonare

1. identificarea termenilor operaţiilor de adunare şi scădere şi a rolului lor 2.1.efectuarea operaţiilor de adunare şi de scădere: - cu numere naturale de la 0 la 100 fără şi cu trecere peste ordin - cu numere naturale de la 0 la 1000 fără şi cu trecere peste ordin 2.2. estimarea ordinului de mărime al rezultatului unei operaţii pentru a limita erorile de calcul 3. formularea, orală şi în scris, a exerciţiilor şi a problemelor cu numere, care se rezolvă

• de la 0-30; • de la 30-100

Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0-100 • terminologia specifică: termen, sumă, ,,cu atât mai mult”, ,,cu atât mai puţin”; • în concentrul 0-30, fără şi cu trecere peste ordin; • în concentrul 0-100, fără şi cu trecere peste ordin; • evidenţierea unor proprietăţi ale adunării (comutativitatea, *asociativitatea, element neutru), fără terminologie şi paranteze

Competenţe specifice

Conţinuturi

printr-o singură operaţie 4. explorarea modalităţilor variate de compunere şi descompunere a numerelor

rotunde

1. scrierea, citirea, compararea şi ordonarea numerelor naturale de la 100 la 1000 2.1. explorarea modalităţilor variate de compunere şi descompunere a numerelor 2.2. sesizarea asocierii dintre elementele a două categorii de obiecte (şiruri, numere) mai mici ca 1000 pe baza unor reguli date; 3. formularea, orală şi în scris, a exerciţiilor şi a problemelor cu numere, care se rezolvă printr-o singură operaţie 4.1. continuarea modelelor repetitive reprezentate prin obiecte sau numere 4.2. extragerea informaţiilor din tabele şi liste, colectarea datelor obţinute prin observare directă, reprezentarea datelor în tabele

Numerele naturale mai mari decât 100 şi mai mici decât 1000: formare, scriere, citire, comparare, ordonare

1. identificarea termenilor operaţiilor de adunare şi scădere şi a rolului lor 2.1.explorarea modalităţilor variate compunere şi descompunere a numerelor

Adunarea şi scăderea numerelor natural în concentrul 0-1000 de

2.2. rezolvarea de probleme care presupun o singură operaţie dintre cele învăţate 3.1. formularea, orală şi în scris, a exerciţiilor şi a problemelor cu numere, care se rezolvă printr-o singură operaţie 3.2. exprimarea orală, în cuvinte proprii, a etapelor rezolvării unor problem 4. estimarea ordinului de mărime al rezultatului unei operaţii pentru a limita erorile de calcul 1. recunoaşterea datelor într-o problemă 2. rezolvarea de probleme care presupun o singură operaţie dintre cele învăţate *rezolvarea de probleme care presupun cel puţin două operaţii de adunare sau scădere

Probleme care se rezolvă printr-o operaţie *Probleme care se rezolvă prin cel puţin două operaţii

3.1. formularea, orală şi în scris, a exerciţiilor şi a problemelor cu numere, care se rezolvă printr-o singură operaţie 3.2. exprimarea orală, în cuvinte proprii, a etapelor rezolvării unor problem 4. manifestarea atitudinii pozitive pentru aflarea rezultatelor unor exerciţii şi probleme; manifestarea disponibilităţii în utilizarea

Competenţe specifice

Conţinuturi

numerelor şi a calculelor în viaţa cotidiană 1. identificarea numărului necunoscut în cadrul unei relaţii date 2.1.explorarea modalităţilor variate compunere şi descompunere a numerelor

2.2. estimarea ordinului de mărime al rezultatului unei operaţii pentru a limita erorile de calcul

Aflarea unui număr necunoscut în cadrul unei relaţii de tipul ?±a=b sau a±?=b, (prin încercări, utilizarea de obiecte sau desene, folosind modelul balanţei etc., în funcţie de situaţie), unde a şi b sunt numere în concentrul 0-1000

3. formularea, orală şi în scris, a exerciţiilor şi a problemelor cu numere, care se rezolvă printr-o singură operaţie 4. manifestarea atitudinii pozitive pentru aflarea rezultatelor unor exerciţii şi probleme; manifestarea disponibilităţii în utilizarea numerelor şi a calculelor în viaţa cotidiană 1. recunoaşterea formelor plane şi spaţiale; clasificarea figurilor geometrice sau a obiectelor după criterii variate 2. stabilirea poziţiilor relative ale obiectelor în spaţiu 3. formularea, orală şi în scris, a exerciţiilor şi a problemelor cu numere, care se rezolvă printr-o singură operaţie 4. manifestarea atitudinii pozitive pentru aflarea rezultatelor unor exerciţii şi probleme; manifestarea disponibilităţii în utilizarea numerelor şi a calculelor în viaţa cotidiană 1. identificarea unităţilor de măsură pentru timp şi a unităţilor monetare 2. măsurarea şi compararea lungimii, a capacităţii sau masei unor obiecte folosind unităţi de măsură nestandard adecvate, precum şi următoarele unitati de măsură standard: metrul, litrul; utilizarea instrumentelor de măsură adecvate 3.1. formularea, orală şi în scris, a exerciţiilor şi a problemelor cu numere, care se rezolvă printr-o singură operaţie 3.2. exprimarea orală, în cuvinte proprii, a etapelor rezolvării unor probleme 4. manifestarea atitudinii pozitive pentru aflarea rezultatelor unor exerciţii şi probleme; manifestarea disponibilităţii în utilizarea numerelor şi a calculelor în viaţa cotidiană

Elemente intuitive de geometrie • forme plane: pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc; • interiorul şi exteriorul unei figuri geometrice; • forme spaţiale: cub, sferă, cilindru, con *cuboid (paralelipiped dreptunghic), fără terminologie

Măsurări folosind etaloane neconvenţionale. Unităţi de măsură • unităţi de măsurat lungimea: metrul; • unităţi de măsurat capacitatea: litrul; • unităţi de măsurat masa: kilogramul; • unităţi de măsură pentru timp: ora, minutul, ziua, săptămâna, luna; • monede. Utilizarea instrumentelor de măsură adecvate: metrul, rigla gradată, cântar, balanţă

SUGESTII METODOLOGICE 87

Pentru dirijarea acestui demers de cunoaştere, predarea-învăţarea-evaluarea este axată pe: - exerciţii de grupare a unor obiecte (bile, beţişoare); - exerciţii de comparare a grupurilor de obiecte (bile, beţişoare, puncte) prin diferite procedee; - jocuri de numărare cu obiecte în care grupele de câte 10 se înlocuiesc cu un alt obiect; - gruparea şi regruparea obiectelor; - exerciţii de descompunere a numerelor în zecile şi unităţile din care sunt formate; - exerciţii de reprezentare prin obiecte sau desene a numerelor; trecerea de la o formă de reprezentare la alta (din sistem numeric în reprezentare obiectuală a numerelor sau desenelor şi invers); - exerciţii de scriere şi citire a numerelor de la 0 la 100; - exerciţii de numărare cu pas dat, ,,înainte” şi ,,înapoi”, cu şi fără sprijin în obiecte sau desene; exerciţii de grupare şi regrupare a obiectelor sau desenelor numărate în funcţie de „pasul numărării”; - exerciţii de comparare şi ordonare a grupurilor de obiecte folosind procedee diferite; - exerciţii de comparare a numerelor folosind diferite reprezentări ale acestora; - exerciţii de comparare a numerelor folosind algoritmul de comparare; - exerciţii de adunare şi scădere cu numere naturale de la 0 la 30 fără trecere peste ordin; verificarea rezultatelor cu ajutorul obiectelor; - exerciţii de compunere şi descompunere a numerelor în sume sau diferenţe de numere; - exerciţii de observare a legăturii dintre adunare şi scădere, fără efectuarea probei operaţiei; - exerciţii de operare cu numere prin calcul mintal, folosind sprijin cu obiecte sau desene; exerciţii de scriere a acestor operaţii; - exerciţii-joc de poziţionare a obiectelor în spaţiu (stânga, dreapta, sus, jos, deasupra, sub, interior, exterior etc.); - exerciţii de recunoaştere şi numire a poziţiei pe care o ocupă diverse obiecte în spaţiu (stânga, dreapta, sus, jos, deasupra, sub, interior, exterior etc.); - exerciţii de observare şi descriere verbală empirică a figurilor geometrice cunoscute; - identificarea formelor plane în modele simulate şi în natură; jocuri de construcţii; - selectarea unor figuri geometrice desenate după criterii date şi decuparea lor; - sortarea şi clasificarea unor obiecte date după criterii date sau identificate prin observare; precizarea criteriilor utilizate; - recunoaşterea formei feţelor unor corpuri; - exerciţii de identificare a elementelor unei mulţimi, când se ştie regula de corespondenţă şi elementele celei de-a doua mulţimi; - exerciţii de identificare a regulii de corespondenţă dintre grupuri de obiecte, desene sau numere ordonate; - exerciţii de trecere de la şirul obiectual la şirul numeric şi invers; - exerciţii de continuare a unor modele repetitive reprezentate prin obiecte, desene sau numere ; - exerciţii de compunere şi de descompunere a numerelor folosind obiecte, desene şi numere; - exerciţii de descompunere a numerelor în forme echivalente şi utilizarea acestora pentru efectuarea operatiilor; 88

- exerciţii de identificare şi aplicare de scheme pentru efectuarea adunărilor şi a scăderilor; - exerciţii de analiză a părţilor componente ale unei probleme; - exerciţii de adăugare sau extragere de elemente dintr-o mulţime de obiecte şi exprimarea operaţiei verbal şi în scris; verificarea prin numărare; - rezolvarea de probleme cu obiecte sau desene şi verificarea rezultatului prin numărare; - rezolvarea de probleme de tipul a+b=x, a-b=x, în care a, b sunt numere date; - exerciţii de transformare a problemelor păstrând numerele neschimbate; - schimbarea numerelor într-o problemă dată, cu păstrarea tematicii; - exerciţii de schimbare a componentelor unei probleme, fără ca tipul de problemă să se schimbe; - formularea de probleme cu sprijin concret în obiecte sau desene; - formularea de probleme pornind de la o temă dată; - formularea de probleme pornind de la numere date; - exerciţii-joc de măsurare a dimensiunilor, capacităţii sau masei unor obiecte folosind unităţi de măsură nestandard (creion, gumă, palmă, vase de capacităţi diferite, balanţe improvizate etc.); - alegerea etalonului potrivit pentru o anumită măsurătoare; - exerciţii de măsurare a unor obiecte folosind etaloane diferite; consemnarea rezultatelor şi discutarea lor; exerciţii de ordonare a unor obiecte după dimensiune sau dupa masă, prin comparări succesive şi exprimarea rezultatelor (,,mai lung”, ,,mai înalt”, ,,mai uşor”, ,,mai greu”, ,,cel mai lung” etc.); - înregistrarea în diverse forme (desene, numeric etc.) a rezultatelor măsurărilor; - exerciţii de citire a orelor fixe pe ceas; - exerciţii de plasare în timp a unor evenimente cotidiene; compararea duratei unor activităţi; - exerciţii de înregistrare a evenimentelor pe parcursul unei ore, zile, săptămâni, luni; - exprimarea în cuvinte proprii a modului de lucru folosit în rezolvarea unor sarcini care solicită operarea cu obiecte, desene sau numere; - exerciţii de utilizare adecvată a limbajului matematic în situaţii cotidiene; - exerciţii de descriere a procedeelor utilizate pentru măsurarea şi compararea obiectelor; - exerciţii-joc de utilizare a numerelor în diverse situaţii concrete; - utilizarea numerelor în activităţi din viaţa cotidiană; - jocuri cu numere; - exerciţii de numărare a frecvenţei cu care apar numerele sau alte concepte matematice într-un text, emisiune de televiziune etc.

Curriculum aprofundat ( T.C.- 3 ore+ C.A.- 1 oră) Nr. SEMESTRUL I

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE De la clasa I la clasa a II a –

Săptămâna

Obs.

ore 8

I-II

reactualizarea cunoştinţelor din clasa I

Numerele naturale de la 0 la 100

Operaţii cu numere de la 0– 100

Numerele naturale de la 100 la 1

XIX - XXI

Operaţii cu numere de la 0 –1 000

XXI-XXVIII

Elemente intuitive de geometrie

XXIX-XXXI

Unităţi de măsură

XXXI-XXXIV

Recapitulare finală

XXXIV-XXXV

III-V VI-XVIII

000

SEMESTRUL I : 68 ore Nr crt.

Unităţi de învăţare

Numerele naturale de la 0 la 100

Operaţii cu numere de la 0– 100

Ob. ref. 1.1. 1.2. 2.4. 2.8. 2.9. 4.1. 1.1. 1.2. 2.4. 2.5. 2.6. 2.7. 2.8. 2.9. 4.1. 1.3. 2.4. 2.5. 2.6. 2.7. 2.8. 2.10 4.1

Conţinuturi ● Numerele naturale de la 0 la 100 ● Adunări şi scăderi cu numerele naturale de la 0 la 30 ● Probleme ● Evaluare iniţială–analiza evaluării ● Citirea şi scrierea numerelor naturale de la 0 la 30 ● Compararea şi ordonarea numerelor naturale de la 0 la 30 ● Citirea şi scrierea numerelor naturale de la 0 la 100 ● Compararea şi ordonarea numerelor naturale de la 0 la 100 ● Matematica prin joc ● Evaluare–analiza evaluării ● Adunarea fără trecere peste ordin a nr. nat. de la 0 la 30 ● Scăderea fără trecere peste ordin a nr. nat. de la 0 la 30 ● Adunarea cu trecere peste ordin a nr. nat. de la 0 la 30 ● Scăderea cu trecere peste ordin a nr. nat. de la 0 la 30 ● Probleme de adunare şi scădere cu nr. nat. de la 0 la 30 ● Aflarea termenului necunoscut ● Evaluare –analiza evaluării ● Adunarea fără trecere peste ordin a nr. nat. de la 0 la 100 ● Scăderea fără trecere peste ordin a nr. nat. de la 0 la 100 ● Adunarea cu trecere peste ordin a nr. nat.

Nr. ore

Săpt.

8 2 2

I-II

2 2 12 2 2 III-V 2 2 2 2 23 3 3 4 VIXVIII

4 3 4 2 24 3 3 4 91

Obs

de la 0 la 100 ● Scăderea cu trecere peste ordin a nr. nat. de la 0 la 100 ● Probleme de adunare şi scădere cu nr. nat. de la 0 la 100 ● Aflarea termenului necunoscut ● Recapitulare ● Evaluare –analiza evaluării 4.

Numerele naturale de la 100 la 1 000

Operaţii cu numere de la 0 –1 000

Elemente intuitive de geometrie

Unităţi de măsură - etaloane neconvenţionale - unităţi de măsură - instrumente de măsură

1.1. 1.2. 2.4. 2.8. 2.9. 4.1.

●Formarea, citirea şi scrierea numerelor naturale de la 100 la 1 000 ● Compararea, ordonarea nr. nat. de la 100 la 1 000 ● Rotunjirea nr. nat. de la 100 la 1 000 ● Recapitulare ● Evaluare –analiza evaluării

1.3. 2.4. 2.5. 2.6. 2.7. 2.8. 2.1. 4.1

● Adunarea fără trecere peste ordin a nr. nat. de la 0 la 1 000 ● Scăderea fără trecere peste ordin a nr. nat. de la 0 la 1 000 ● Adunarea cu trecere peste ordin a nr. nat. de la 0 la 1 000 ● Scăderea cu trecere peste ordin a nr. nat. de la 0 la 1 000 ● Probleme de adunare şi scădere cu nr. nat. de la 0 la 1 000 ● Aflarea termenului necunoscut ● Recapitulare ● Evaluare–analiza evaluării

2.1. 2.2. 2.9. 2.1. 4.1

● Figuri geometrice ● Corpuri geometrice ● Interior şi exterior. ●Alcătuirea şi citirea tabelelor ● Recapitulare ● Evaluare-–analiza evaluării

2.3. 2.1 2.10 2.11 4.1.

● Măsurări folosind etaloane neconvenţionale. ● Unităţi de măsură : - Măsurarea lungimilor. Metrul - Măsurarea capacităţii vaselor. Litrul - Măsurarea masei corpurilor. Kilogramul - Măsurarea timpului. Ceasul.Calendarul

4 4 3 1 2 10 2 XIXXXI

2 2 2 2 32 4 4 5

XXIXXVIII

5 5 4 3 2 10 2 2 1 2 2 1 12 1 2 1 2 2 1

XXIXXXXI

XXXIXXXIV

- Utilizarea banilor -Aplicaţii în viaţa cotidiana ● Recapitulare ● Evaluare –analiza evaluării 8

Recapitulare finală

1.1. 1.2. 1.3. 2.1. 2.2. 2.4. 2.6.

●Numerele naturale de la 0 – 1 000 ● Operaţii cu numere naturale ● Noţiuni de geometrie. ● Unităţi de măsură Evaluare finală ● Matematica prin joc

1 1 1 4 1

XXXIVXXXV

1 1 1

Unitatea de învăţare: Numerele naturale de la 0 la 100 Nr. de ore alocate :12 Perioada: Saptamana I-III N r. c r t

Conţinuturi

O.R.

Numirea, citirea şi scrierea numerelor naturale de la 0 la 20

1.1; 1.3; 2.5; 4.1

Activităţi de învăţare • • •

Formarea, scrierea şi citirea numerelor naturale de la 0 la 20 • compunerea şi descompunerea numerelor • şiruri de numere • numărare • numere pare, numere impare

1.1; 1.2; 2.4; 2.9; 2.10.

• •

• • • • •

Resurse

exerciţii de numărare, comparare şi ordonare a numerelor de la 0 la 20 ; exerciţii de adunare şi scădere a numerelor 0 – 20, fără trecere peste ordin; rezolvarea de probleme care presupun o singură operaţie

•

exerciţii de numărare cu obiecte reprezentarea prin obiecte sau desene a numerelor,punând în evidenţă sistemul poziţional de scriere; trecerea de la forma de reprezentare concretă la cea simbolică şi invers; crearea de şiruri cu sprijin în obiecte; exerciţii-joc de trecere de la şirul obiectual la şirul numeric şi invers; exerciţii de scriere şi citire a numerelor naturale de la 0 la 20 ; exerciţii de numărare cu pas

•

• • •

•

• •

exerciţiul, jocul didactic fişe de evaluare activitate individuală 1 oră

exerciţiul, învăţarea prin descoperire, jocul didactic numărătoare poziţională, beţişoare, jetoane – simbol activitate frontală, individuală 2 ore

Evaluare •

probă scrisă de evaluare iniţială

•

temă de lucru în clasă probă orală

•

Formarea, scrierea şi citirea numerelor de la 20 la 100

1.1; 1.2; 2.4; 2.5; 2.9 • •

• •

Şirul numerelor naturale 0 – 100 • axa numerelor • numere consecutive, predecesor, succesor

1.1; 1.2; 2.9; 2.10

• • • • •

Compararea şi ordonarea numerelor naturale de la 0 la 100

• 1.1; 1.2; 2.8; 2.9;

•

dat, „înainte” şi „înapoi” (din1 în 1, din 2 în 2, din 3 în 3 etc.),cu şi fără sprijin în obiecte sau desene; compunerea şi descompunerea numerelor naturale 0-20, cu şi fără sprijin în obiecte sau desene; jocuri de completare a unor modele repetitive reprezentate prin obiecte, desene, numere; identificarea regulii după care a fost construit un şir; exerciţii - joc de formare/completare de şiruri de numere pare/impare.

numărare cu obiecte în care grupele de câte zece se înlocuiesc cu câte un obiect; reprezentarea prin obiecte/desene a numerelor, punând în evidenţă sistemul poziţional de scriere; trecerea de la o formă de reprezentare la alta; exerciţii de trecere de la şirul obiectual la şirul numeric şi invers; scrierea şi citirea numerelor naturale de la 20 la 100; poziţionarea numerelor naturale la numărătoare; exerciţii de numărare cu pas dat, „înainte” şi „înapoi” ,cu şi fără sprijin în obiecte sau desene; compunerea şi descompunerea numerelor naturale 20- 100, cu şi fără sprijin în obiecte sau desene; exerciţii – joc de formare a

• •

temă de lucru în clasă autoevaluare

•

exerciţiul, conversaţia, -problematizarea, învăţarea prin descoperire • numărătoare poziţională, beţişoare, jetoane – simbol • activitate frontală, individuală • 2 ore

• •

• • •

conversaţia , exerciţiul, jocul didactic beţişoare, numărătoare poziţională, obiecte activitate frontală, în perechi 2 ore

• • •

temă de lucru în clasă autoevaluarea

temă de lucru în clasă temă de lucru acasă autoevaluare

exerciţiul, învăţarea prin descoperire, lucrul cu manualul, jocul didactic beţişoare, 95

4.1

6 Numerele naturale de la 0 la 100

1.1; 1.2; 2.4; 2.9.

1.1; 1.2; 2.9.

1.1; 1.2; 2.4; 4.1

unor numere după reguli • tablă date; magnetică, • exerciţii – joc de estimare a • fişe de numărului de obiecte dintr-o lucru, mulţime. -manualul • activitate • exerciţii de trecere de la frontală, şirul obiectual la şirul individuală, numeric şi invers; • în perechi • exerciţii de scriere şi citire a • 2 ore numerelor naturale de la 0 la 100; • exerciţii de numărare cu pas dat,”înainte” şi „înapoi” cu • exerciţiul, şi fără sprijin în obiecte sau conversaţia, desene; -problematizarea, • exerciţii – joc de jocul didactic reprezentare a numerelor • beţişoare, naturale de la 0 la 100 pe numărătoare axă; poziţională • recunoaşterea numerelor • activitate consecutive, a frontală, predecesorului/succesorului individuală unui număr dat; • 1 oră • formarea/completarea unor şiruri de numere consecutive. -exerciţiul, problematizarea • compararea numerelor, -beţişoare, folosind obiecte/desene, numărătoare prin punerea în poziţională, fişe corespondenţă a unor astfel de evaluare de reprezentări; • activitate • exerciţii – joc de comparare individuală a unui număr format din • 1 oră unităţi cu un număr format din zeci şi unităţi; • conversaţia, • exerciţii – joc de comparare exerciţiul, a două numere formate jocul didactic din zeci şi unităţi; • obiecte, • compararea numerelor • fişe de folosind simbolurile:<, >,=; recuperare/ • exerciţii de completare a dezvoltare unei egalităţi/inegalităţi cu • activitate numărul/semnul frontală, corespunzător;

• •

temă de lucru în clasă probă orală

•

probă scrisă

•

observarea sistematică a elevilor

•

jocuri de rol pentru rotunjirea unui număr; -exerciţii de aşezare în ordine crescătoare/descrescătoare a unor numere date; • exerciţii – joc de formare/ completare de şiruri de numerice, după reguli date.

• •

pe grupe -1 oră

Unitatea de învăţare: Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0 – 30, fără şi cu trecere peste ordin Nr. de ore alocate : 16 Perioada: Saptamana IV-VII Nr crt

Conţinuturi

Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0 – 30, fără trecere peste ordin • Terminologia specifică • Proprietăţile adunării (comutativitatea element neutru), fără terminologie • Legătura dintre adunare şi scădere

Ob. ref.

Activităţi de învăţare •

1.3; 2.4; 2.6; 2.7; 3.1

•

• • •

•

descompunerea numerelor în forme variate; exerciţii de adunare şi scădere cu numere naturale de la 0 la 30, fără trecere peste ordin, folosind algoritmul de calcul oral şi scris; verificarea rezultatelor utilizând obiecte sau desene; evidenţierea valorii neutre a numărului 0, ca termen al adunării; evidenţierea comutativităţii adunării prin exerciţii; observarea legăturii dintre adunare şi scădere, folosind obiecte/desene şi modelul balanţei; utilizarea/aplicarea terminologiei specifice adunării şi scăderii (termen, sumă, diferenţă, „cu atât mai mare”, „cu atât mai mic”

Resurse • • • •

•

Evaluare •

conversaţia, exerciţiul, învăţarea prin descoperire numărătoare poziţională, tablă magnetică, obiecte activitate frontală, individuală 2 ore

•

conversaţia, exerciţiul, elemente de problematizare, jocul didactic culegere de exerciţii şi probleme, jocuri

•

temă de lucru în clasă temă pentru acasă

temă de lucru în clasă

•

• Adunarea şi scăderea fără trecere peste ordin

Adunarea cu trecere peste ordin a numerelor formate numai din unităţi • Proprietăţile adunării (comutativitatea)

1.3; 2.4; 2.6; 2.8; 3.1.

1.3; 2.4; 3.1.

• •

exerciţii de adunare cu numere naturale de la 0 la 30, fără trecere peste ordin; verificarea rezultatelor utilizând obiecte sau desene; • exerciţii de utilizare/aplicare a terminologiei specifice adunării şi scăderii; • completarea unor tabele de valori; • recunoaşterea situaţiilor concrete sau a expresiilor care cer efectuarea unor adunări sau scăderi; • corelarea expresiilor folosite în situaţii concrete cu operaţiile aritmetice învăţate; • rezolvarea de probleme cu obiecte sau desene simple care presupun o singură operaţie; •

Adunarea cu trecere peste ordin a unui număr format din zeci şi unităţi cu un nr. format din unităţi

• 1.3; 2.4; 2.6; 2.8; 3.1.

etc.); rezolvarea de probleme care • presupun o singură operaţie, cu obiecte sau desene simple; • propunerea unor probleme cu rezultate surprinzătoare. •

•

exerciţii de completare a zecii cu numărul corespunzător; exerciţii de descompunere a numerelor, pentru efectuarea calculului; aflarea sumei, aplicând algoritmul de calcul oral şi în scris; verificarea rezultatelor utilizând obiecte sau desene; exerciţii de utilizare/aplicare a terminologiei specifice adunării (termen, sumă, „cu atât mai mare”etc ) evidenţierea prin exerciţii adecvate şi prin operare a proprietăţilor adunării

• •

matematice activitate frontală, individuală 1 oră

autoevaluare

conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, algoritmizarea numărătoare poziţională, tablă magnetică activitate frontală, individuală

•

temă de lucru în clasă autoevaluare

•

1 oră

•

conversaţia, exerciţiul, problematizarea, lucrul cu manualul numărătoare poziţională, tablă magnetică, manualul activitate frontală, în perechi

• •

2 ore • conversaţia, explicaţia,demonstraţia, exerciţiul, algoritmizarea • numărătoare poziţională, tablă magnetică, fişe de exersare 98

•

temă de lucru în clasă autoevaluare

(comutativitatea), fără a folosi terminologia specifică sau parantezele.

•

activitate frontală, individuală

• •

•

Scăderea cu împrumut la ordinul zecilor, în concentrul 0 – 20

1.3; 2.4; 2.5; 2.6; 2.7; 3.1.

Scăderea cu împrumut la ordinul zecilor, în concentrul 0 – 30 1.3; 2.4; 2.5; 2.7; 2.8; 3.1; 4.1.

explorarea modalităţilor de calcul folosind obiecte/desene; • exerciţii de alegere a descompunerii potrivite pentru efectuarea calculului; • exerciţii de calcul desfăşurat, prin descompunerea termenilor; • aflarea sumei aplicând algoritmul de calcul oral şi în scris; verificarea rezultatelor utilizând obiecte sau desene; • exerciţii – joc de scriere a unui număr sub formă de sumă, în moduri variate; • exerciţii de utilizare/aplicare a terminologiei specifice adunării; • completarea unor tabele de valori; • rezolvare de probleme cu obiecte, desene simple, care presupun o singură operaţie; • verbalizarea demersului de calcul. • exerciţii de alegere a descompunerii potrivite a numerelor pentru efectuarea calculului; • deducerea şi aplicarea algoritmului de calcul oral şi în scris; verificarea rezultatelor utilizând obiecte sau desene; • utilizarea / aplicarea terminologiei specifice scăderii (terme, diferenţă, „cu atât mai mic” etc) ; • formularea de exerciţii după modele;

temă de lucru în clasă temă de lucru acasă

2 ore • • •

conversaţia,exerciţiul învăţarea prin descoperire numărătoare poziţională,tablă magnetică, obiecte activitate frontală, pe • grupe •

temă de lucru în clasă evaluare

2 ore •

•

• •

exerciţiul, problematizarea, jocul didactic, lucrul cu manualul numărătoare, tablă magnetică, obiecte,

fişe de exersare, manualul activitate frontală, individuală, în perechi

observarea sistematică a elevilor • probă orală 99

•

Aflarea numărului necunoscut în cadrul unei relaţii de tipul: ? ± a=b, a ± ?=b,unde „a” şi „b” sunt nr. în concentrul 0 – 30

• •

1.3; 2.7; 2.10; 4.1

• • • •

• • Probleme care se rezolvă printr-o singură operaţie

•

8. 1.3; 2.6; 2.7; 3.1.

•

• Adunări şi scăderi în concentrul 0- 30 9.

1.3; 2.4;

•

rezolvarea de probleme cu sprijin în desene simple; formularea de probleme cu sprijin în obiecte; verbalizarea demersului de calcul. explorarea modalităţilor de calcul, folosind desene; exerciţii de alegere a descompunerii numerelor pentru efectuarea calculului; exerciţii de calcul desfăşurat, prin descompunerea termenilor; aflarea diferenţei aplicând algoritmul de calcul oral şi în scris; verificarea rezultatelor utilizând obiecte sau desene, exerciţii de utilizare/aplicare a terminologiei specifice scăderii; formularea de exerciţii folosind expresii care cer efectuarea unor scăderi; completarea unor tabele de valori; formularea unor întrebări posibile pentru enunţuri de probleme date; exerciţii – joc de estimare a numărului necunoscut dintr-o egalitate.

2 ore •

• •

•

conversaţia, exerciţiul,lucrul cu manualul, jocul de rol tablă magnetică, manualul, obiecte activitate frontală,individua-lă

•

exerciţiul,problematizarea, jocul didactic fişe de exersare, culegere de exerciţii şi probleme activitate frontală,individuală 1 oră

• • • • •

exerciţiul, problematiza rea fişe de evaluare activitate individuală 1 oră

• •

•

exerciţii – joc de utilizare a balanţei sau a unor mulţimi de obiecte pentru compararea a două mărimi şi înţelegerea semnificaţiei de echilibru/dezechilibru; exerciţii – joc de completare a unor egalităţi cu termenul potrivit, folosind obiecte/desene simple; reprezentarea prin desen a unui exerciţiu cu o

ştiu/vreau să ştiu/am învăţat,exerciţiul, joc didactic -fişe de recuperare/ dezvoltare • activitate frontală şi individuală • 1 oră

100

•

temă de lucru în clasă autoevaluare

• •

probă orală temă de lucru acasă

2.6; 2.7; 3.1

•

• • 1.3; 2.6; 2.7

•

1.3; 2.6; 2.7; 4.1.

• • • • •

•

• •

necunoscută; asocierea rezolvării cu desenul; exerciţii de aflare a termenului necunoscut prin încercări, utilizarea de obiecte, desene, folosind modelul balanţei şi legătura dintre adunare şi scădere; colectarea şi prelucrarea datelor dintr-un desen, utilizând un tabel ; formularea de exerciţii după modele recunoaşterea situaţiilor concrete sau a expresiilor care cer efectuarea unor adunări sau scăderi („au fost ..şi au venit”, „au plecat” etc); corelarea expresiilor folosite în situaţii concrete cu operaţiile aritmetice învăţate citirea enunţului unei probleme, redarea cu voce tare a acestuia ; redactarea textelor unor probleme după imagini/ desene ; rezolvarea de probleme cu date numerice ; formulare de probleme, oral şi în scris, cu sprijin în obiecte şi numere date. exersarea algoritmilor de calcul; verificarea rezultatelor cu ajutorul obiectelor/desenelor; utilizarea/aplicarea terminologiei specifice adunării şi scăderii (termen, sumă, diferenţă, „cu atât mai mare”, „cu atât mai mic” ); exerciţii de aflare a termenului necunoscut; exerciţii de completare a semnelor de operaţie pentru a

• • • •

exerciţiul, problematiza rea fişe de evaluare activitate individuală

• •

fişe de exersare, manualul activitate frontală, individuală, în perechi

•

1 oră

•

exerciţiul,problematizarea, jocul didactic fişe de exersare, culegere de exerciţii şi probleme activitate frontală,individuală

• •

•

probă scrisă

observarea sistematică a elevilor

101

• • •

• • • • •

obţine egalităţi ; rezolvare de probleme cu date numerice, care presupun o singură operaţie formulare de probleme cu numere date. exerciţii de adunare şi scădere cu numere naturale de la 0 la 30, fără şi cu trecere peste ordin; exerciţii de aflare a termenului necunoscut ; rezolvare şi compunere de probleme care presupun o singură operaţie comunicarea şi discutarea rezultatelor evaluării cu elevii ; exerciţii de recuperare/dezvoltare ; exerciţii – joc de estimare a soluţiilor unor probleme.

• • • •

exerciţiul, problematiza rea fişe de evaluare activitate individuală

Unitatea de învăţare:Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 100, fără trecere peste ordin Nr. de ore alocate : 12 Perioada: Saptamana VIII-X Nr. crt.

Conţinuturi

Ob. ref.

Adunarea şi scăderea numerelor naturale formate numai din zeci

1.3;: 2.4; 2.9; 2.5; 4.1.

Activităţi de învăţare

• •

explorarea modalităţilor de calcul, folosind obiecte şi desene ; deducerea tehnicii de calcul oral şi în scris, prin analogie cu operarea cu numere formate numai din unităţi simple ; exerciţii de descompunere a unui număr într-o sumă; exerciţii de calcul oral şi în scris şi de verificare a rezultatelor, folosind

Resurse

•

• •

conversaţia, învăţarea prin descoperire, exerciţiul, problematizarea obiecte, desene adecvate, numărătoare poziţională activitate frontală, individuală 1 oră

Evaluare

• •

observarea sistematică a elevilor probă orală

•

temă de lucru în 102

• 2.

Adunarea numerelor naturale formate din zeci cu numere naturale formate din unităţi

2.4; 1.3; 2.6; 2.7; 2.1.

• • •

•

• 3.

Adunarea numerelor naturale formate din zeci şi unităţi cu un număr natural format din unităţi

2.4; 1.3; 2.6; 2.7; 2.1

•

• •

• 4.

Adunarea unui număr format din zeci cu un număr format din zeci şi

2.4; 1.3; 2.5; 2.7; 2.8;

•

procedee de grupare evidenţierea „elementului neutru” la adunare ; exerciţii de creare a unor şiruri după o regulă simplă dată ; exerciţii de estimare a soluţiilor unor probleme.

• •

exerciţiu – joc de găsire a cât mai multe modalităţi de grupare a elementelor unei mulţimi date şi de transpunere a acestora în operaţii de adunare ; exerciţii de scriere a unui număr format din zeci şi unităţi sub forma unei sume de doi/trei termeni, dintre care unul este format numai din zeci ; aflarea sumei aplicând algoritmul de calcul oral/scris ; identificarea operaţiei de adunare pe baza expresiilor „cu atât mai mult” , „au mai venit” , „se adaugă” etc ; rezolvare şi creare de probleme pornind de la numere date ; exerciţii de identificare a regulii după care a fost construit un şir de numere. crearea de situaţii problemă prin operarea cu obiecte ; exerciţii de descompunere a numerelor pentru efectuarea calculului ; exerciţii de calcul

•

• • •

•

• • •

clasă

conversaţia, exerciţiul obiecte, tablă magnetică, numărătoare poziţională activitate individuală, frontală 1 oră învăţarea prin descoperire, exerciţiul, algoritmizarea, conversaţia obiecte, jetoane, numărătoare poziţională, tabele de valori activitate frontală, individuală., în echipe 1 oră învăţarea prin descoperire pe cale inductivă, exerciţiul, problematizarea, conversaţia obiecte, numărătoare poziţională, fişe de exersare activitate frontală, în perechi 1 oră

învăţarea pe bază de probleme, conversaţia, exerciţiul, problematizarea

• • •

temă de lucru în clasă temă de lucru acasă probă orală

•

temă de lucru în clasă

•

temă de lucru în clasă probă orală

•

103

unităţi

3.1 • •

•

Adunarea a două numere formate din zeci şi unităţi

2.4; 1.3; 2.5; 2.6; 2.8; 4.1; 2. 10

•

• • • •

• 6 .

Scăderea unui număr format din unităţi dintr-un număr format din zeci şi unităţi

2.4; 1.3; 2.5; 2.6; 2.7; 2.10

• • •

desfăşurat prin descompunere; exerciţii de calcul scris ; exerciţii de completare a unei egalităţi cu un termen sau cu semnul plus ; rezolvarea de probleme în care intervine adunarea dedusă din limbajul matematic ;

•

exerciţii de alegere a unei descompuneri potrivite, pentru efectuarea calculului ; aflarea sumei aplicând algoritmul de calcul oral şi în scris; exerciţii de verificare a sumei cu ajutorul obiectelor ; formularea de exerciţii pornind de la modele date; exerciţii de completare a unor tabele de valori formularea întrebărilor posibile pentru enunţuri de probleme date ; verbalizarea personală a demersului de calcul.

•

• • •

• • • •

exerciţii de descompunere convenabilă pentru efectuarea calculului ; aflarea sumei aplicând algoritmul de calcul oral şi în scris ; exerciţii de verificare a sumei cu ajutorul obiectelor ; rezolvarea de exerciţii pornind de la modele

•

• •

obiecte, numărătoare poziţională activitate frontală, individuală 1 oră.

învăţarea pe bază de probleme, conversaţia, exerciţiul, problematizarea obiecte, numărătoare poziţională activitate frontală, individuală 1 oră

învăţarea pe bază de probleme, conversaţia, exerciţiul, problematizarea obiecte, desene, numărătoare poziţională activitate frontală, individuală 1 oră lucrul cu manualul, conversaţia, exerciţiul, problematizarea obiecte, numărătoare poziţională,fişe de exersare activitate frontală, individuală 2 ore

• •

temă de lucru acasă probă orală

• •

temă de lucru acasă probă orală

•

temă de lucru în clasă

104

Scăderea unui număr format din zeci dintrun număr format din zeci şi unităţi

2.4; 1.3; 2.5; 2.6; 2.8; 3.1.

cunoscute ; • operarea cu termeni specifici limbajului matematic ; • estimarea rezultatului unei adunări utilizând aproximarea convenabilă a numerelor şi tehnici de calcul mintal învăţate probleme care se rezolvă printr-o singură operaţie ; • exerciţii de completare a unor tabele de valori •

Scăderea a două numere formate din zeci şi unităţi

2.4; 1.3; 2.5; 2.8; 2.7; 2.6.

• •

•

• 9.

Adunarea şi scăderea

1.3; 2.8; 2.4; 2.6; 3.1; 4.1

•

• •

exerciţii de descompunere convenabilă pentru efectuarea calculului ; aflarea diferenţei aplicând algoritmul de calcul oral şi în scris ; exerciţii de verificare a restului cu ajutorul obiectelor şi folosind legătura dintre adunare şi scădere ; identificarea operaţiei de scădere pe baza termenilor specifici limbajului matematic; compunerea de probleme utilizând expresiile „cu atât mai puţin” ,”s-au pierdut” ,”au plecat”…..; exerciţii – joc de găsire a cât mai multe modalităţi de scriere a unui număr ca o diferenţă. deducerea şi scrierea operaţiei de scădere corespunzătoare unei reprezentări; exersarea algoritmului de calcul al scăderii ; exerciţii de scriere a unui

•

• • • • • • • • •

•

conversaţia, exerciţiul, jocul didactic, problematizarea obiecte, numărătoare poziţională, fişe de dezvoltare activitate frontală, individuală 1 oră conversaţia, exerciţiul, problematizarea fişe de evaluare activitate frontală, independentă 1 oră conversaţia, exerciţiul, jocul didactic fişe de recuperare/dezvolta re activitate frontală, pe grupe

conversaţia, exerciţiul, jocul didactic, problematizarea obiecte, numărătoare poziţională, fişe de dezvoltare activitate frontală, individuală

• •

temă de lucru acasă probă orală

• •

temă de lucru în clasă autoevaluarea

•

probă scrisă

•

observarea sistematică

•

105

• 1.3, 2.8; 2.6; 2.7;

•

• • • 3.1; 4.1; 1.3; 2.5.

• • • • •

• • • •

•

număr ca o diferenţă; completarea unor tabele de valori , exerciţii de descompunere a numerelor în forme variate,pentru efectuarea calculului;: exersarea algoritmului de calcul oral şi în scris; exerciţii de verificare a restului, cu ajutorul obiectelor ; exerciţii de completare a semnului operaţiei pentru a obţine egalităţi; operarea cu termeni specifici limbajului matematic ; completarea unor tabele de valori ; formularea de probleme cu date numerice ; exerciţii de calcul oral şi scris ; exerciţii de verificare a rezultatului folosind obiecte şi legătura dintre adunare şi scădere; exerciţii de completare a unor tabele de valori; exerciţii de scriere a unui număr ca o sumă/diferenţă; rezolvarea de probleme care presupun o singură operaţie; utilizarea de scheme simple pentru a figura datele şi paşii de rezolvare ai unei probleme ; exerciţii de estimare a

•

• • • • •

învăţarea pe bază de probleme, conversaţia, exerciţiul, problematizarea obiecte, desene, numărătoare poziţională activitate frontală, individuală conversaţia, exerciţiul, problematizarea fişe de evaluare activitate frontală, independentă

•

conversaţia, exerciţiul, jocul didactic • fişe de recuperare/dezvoltare • activitate frontală, pe grupe •

•

conversaţia, exerciţiul, jocul didactic, problematizarea obiecte, numărătoare poziţională, fişe de dezvoltare activitate frontală, individuală

învăţarea pe bază de probleme,

• •

temă de lucru acasă probă orală

•

temă de lucru în clasă temă de lucru acasă probă orală

• • • •

•

observarea sistematică a elevilor probă orală

• •

temă de lucru în clasă temă de lucru acasă probă orală

•

observarea 106

•

• • • •

• •

•

soluţiilor unor probleme. deducerea şi scrierea operaţiei de adunare/ scădere corespunzătoare unor desene ; aplicarea algoritmilor de calcul în rezolvarea adunării şi scăderii ; completarea unor tabele valorice ; rezolvarea de probleme simple ; formularea şi redactarea unor probleme simple cu numere date.

• •

conversaţia, exerciţiul, problematizarea obiecte, desene, numărătoare poziţională activitate frontală, individuală

•

• • •

•

comunicarea şi discutarea • rezultatelor evaluării ; exerciţii de recuperare şi de dezvoltare a • deprinderilor de calcul matematic ; jocuri didactice specifice • operaţiilor învăţate

învăţarea pe bază de probleme, conversaţia, exerciţiul, problematizarea obiecte, desene, numărătoare poziţională activitate frontală, individuală 1 oră

sistematică a elevilor probă orală

temă de lucru în clasă temă de lucru acasă probă orală

Evaluare scrisă

Unitatea de învăţare: Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0 -100, cu trecere peste ordin Nr. de ore alocate : 16 Perioada: Săptămâna XI- XIV Nr crt

Conţinuturi

Ob. ref.

Adunarea când suma unităţilor este 10

2.4; 1.3; 2.6; 2.7; 3.1

Activităţi de învăţare

• •

explorarea modalităţilor de calcul, folosind obiecte; exersarea algoritmului de calcul oral şi scris, când un termen este format din zeci şi unităţi/ când ambii

Resurse

• • •

problematizarea explicaţia, demonstraţia, exerciţiul obiecte, desene, jetoane-simbol

Evaluare

•

107

observarea sistematică a elevilor

• •

Adunarea a două numere când suma unităţilor este mai mare decât 10

2.4; 1.3; 2.5; 4.1; 2.6; 2.7.

• • • • • •

Adunarea numerelor naturale

1.3; 2.5; 2.7; 4.1

•

Scăderea unui număr de unităţi: • dintr-un număr format numai din zeci • dintr-un număr format din zeci şi unităţi

•

2.4; 1.3; 2.5; 2.6; 2.10

• •

termeni sunt formaţi din zeci şi unităţi; completare de şiruri numerice, pe baza unui algoritm precizat; corelarea expresiilor matematice folosite în situaţii concrete cu operaţia de adunare; formularea de exerciţii pornind de la modele cunoscute; verbalizarea demersului de calcul.

• •

activitate frontală 1 oră

•

explorarea modalităţilor de calcul, folosind obiecte; deducerea şi aplicarea algoritmului de calcul; rezolvare de exerciţii pornind de la modele cunoscute; verificarea rezultatelor cu ajutorul reprezentărilor/ folosind comutativitatea adunării; exerciţii-joc de estimare a sumei, folosind aproximarea convenabilă a numerelor şi tehnici de calcul mintal învăţate; rezolvarea de probleme utilizând scheme simple pentru figurarea datelor; formularea de probleme pornind de la scheme simple date.

•

• învăţarea prin descoperire pe • cale inductivă, conversaţia, exerciţiul obiecte, desene, jetoane-simbol activitate frontală, în perechi 2 ore

rezolvare de exerciţii/ exerciţii-joc pornind de la modele cunoscute; verificarea rezultatelor cu ajutorul reprezentărilor/folosind comutativitate adunării;

•

• •

• • •

•

exerciţiul, conversaţia desene, numărătoare poziţională, fişe de exersare activitate frontală, individuală 1 oră

tema de lucru în clasă tema de lucru acasă

•

probă orală

•

temă de lucru în clasă

•

temă de lucru

învăţarea pe bază de probleme, exerciţiul, conversaţia obiecte, desene, fişe de exersare, numărătoare poziţională activitate frontală, individuală, în echipă 2 ore

108

•

Scăderea unui număr format din zeci şi unităţi: • dintr-un număr format numai din zeci • dintr-un număr format din zeci şi unităţi

• 1.3; 2.4; 2.5; 2.6; 2.7; 2.8; 3.1.

• • • • •

•

Aflarea termenului necunoscut

2.4; 2.5; 2.6; 2.7; 3.1

•

• •

• • 7.

Probleme care se rezolvă printr-o

3.1;

formularea de exerciţii şi probleme pe baza unor • termeni specifici limbajului matematic/scheme simple date; propunerea de exerciţii şi probleme de către elevi. • explorarea modalităţilor de calcul, folosind obiecte; deducerea şi aplicarea algoritmului de calcul oral şi în scris; verificarea rezultatelor cu ajutorul reprezentărilor; rezolvarea de exerciţii pornind de la modele cunoscute; exerciţii de scriere a unui număr ca o diferenţă; rezolvarea de probleme simple în care operaţia de scădere este dedusă din limbajul matematic; exerciţii-joc de estimare a numărului de obiecte dintro mulţime; exerciţii-joc de identificare a numărului potrivit într-o egalitate. explorarea modalităţilor de calcul folosind obiecte şi desene; descompunerea convenabilă a descăzutului / scăzătorului pentru efectuarea calculului oral; deducere şi exersarea algoritmului de calcul în scris; verificarea rezultatelor cu ajutorul obiectelor şi folosind proba prin

• •

• • • • •

învăţarea prin descoperire, lucrul cu manualul, exerciţiul, conversaţia obiecte, desene, fişe de exersare act. frontală, individuală, în perechi 2 ore

•

• •

problematizarea, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul obiecte, desene act. frontală, individuală 2 ore

acasă probă orală

temă de lucru în clasă observarea sistematică a elevilor

•

tema de lucru în clasă autoevaluare •

• • •

joc de rol, conversaţia, exerciţiul, învăţarea pe bază de probleme manual, culegeri de probleme activitate frontală, în echipe 2 ore

• •

109

probă orală tema de lucru acasă

operaţie de adunare/ scădere.

4.1; 2.6; 2.7

• • • •

• • 8.

Adunarea şi scăderea în concentrul 0– 100, cu trecere peste ordin

1.3; 2.5; 2.4; 2.10; 2.6, 2.7

• • • •

1.3; 2.4; 2.10; 2.6; 2.7.

•

• • 1.3, 2.9; 3.1; 4.1 •

adunare; exerciţii-joc de completare a unor tabele de valori; rezolvarea de probleme simple; formularea de probleme fără sprijin; verbalizarea demersului de calcul.

compunerea de exerciţii cu necunoscute, după desene de balanţe date; reprezentarea prin desen a unui exerciţiu cu o necunoscută; asocierea rezolvărilor scrise cu desenele corespunzătoare; exerciţii de aflare a numărului necunoscut, prin compunere; formulare de probleme simple; ilustrarea prin scheme simple a datelor şi paşilor de rezolvare a unei probleme; exerciţii-joc de estimare/completare a termenului necunoscut în egalităţi/inegalităţi. citirea enunţului unei probleme; redarea liberă, cu voce tare, a enunţului; recunoaşterea situaţiilor concrete sau a expresiilor care cer efectuarea unor adunări sau scăderi ( „au fost” şi „au venit” , „s-au pierdut”, „au plecat”… ); corelarea expresiilor folosite în situaţii concrete

•

• • • • • • •

exerciţiul, problematizarea, învăţarea pe bază de probleme activitate în perechi, individuală 2 ore exerciţiul problematizarea fişe de evaluare activitate individuală 1 oră

•

probă scrisă

•

observarea sistematică a elevilor tema de lucru în clasă

•

ştiu/vreau să ştiu/am învăţat, conversaţia, exerciţiul, jocul didactic • fişe de recuperare/ dezvoltare, jocuri matematice • activitate individuală, în echipă • 1 oră

•

exerciţiul, problematizarea, învăţarea pe bază de probleme 110

•

• • • • •

• • •

cu operaţiile aritmetice învăţate; utilizarea unor scheme simple pentru a figura pe scurt datele şi paşii de rezolvare ai unei probleme; rezolvarea de probleme care presupun o operaţie; verbalizarea personală a demersului de calcul; exerciţii de formulare a întrebărilor posibile pentru enunţuri date; exersarea algoritmilor de calcul oral şi scris; verificarea rezultatelor cu ajutorul obiectelor şi folosind legătura dintre adunare şi scădere; exerciţii de aflare a termenului necunoscut; exerciţii de estimare a soluţiilor unor probleme; formularea şi rezolvarea unor probleme cu date numerice. exerciţii de adunare şi scădere , cu trecere peste ordin; exerciţii de identificare a rezultatului unei operaţii date;

•

activitate în perechi, individuală

ştiu/vreau să ştiu/am învăţat, conversaţia, exerciţiul, jocul didactic

• •

probă orală tema de lucru acasă

• activitate în echipă

comunicarea şi discutarea rezultatelor evaluării cu elevi; exerciţii de recuperare şi dezvoltare a deprinderilor de calcul matematic; jocuri didactice specifice operaţiilor de adunare şi scădere.

111

Unitatea de învăţare: Numerele naturale de la 100 la 1000 Nr. de ore alocate : 12 Perioada: Saptamana XV- XVII Nr crt

Conţinuturi

Ob. ref.

Numerele naturale mai mari decât 100 şi mai mici decât 1000: formare scriere, citire • Compunerea şi descompunerea numerelor • Formarea unor numere după reguli date

1.1; 1.2; 2.4; 2.8.

1.2; 2,8; 2.1; 4.1

Şirul numerelor naturale 100 - 1000 • Axa numerelor • Numere consecutive • Numere pare, numere impare

1.1; 1.2, 2.8; 2.9; 3.1;

Activităţi de învăţare • exerciţii de numărare cu obiecte în care grupele de câte 10, 100, se înlocuiesc cu câte un simbol; • reprezentarea numerelor de la 100 la 1000, punând în evidenţă sistemul poziţional de scriere; trecerea de la forma de reprezentare obiectuală la cea simbolică şi invers; • reprezentarea numerelor la numărătoarea poziţională; • compunerea şi descompunerea numerelor naturale 100 – 1000 în sume cu şi fără sprijin în obiecte/desene; • exerciţii de scriere a numerelor naturale de la 100 la 1000, în litere şi cifre; • citirea numerelor de la 100 la 1000; precizarea cifrei de la fiecare ordin; • formarea unor numere după criterii date(cu cifre date, cu cifra 0 la un anumit ordin, cu aceeaşi cifră la toate ordinele, etc.) • jocuri de rol de estimare a numărului de obiecte dintr-o mulţime; • exerciţii-joc de formare a unor numere după reguli date, • identificarea unor numere dintrun şir/desen/tabel, pe baza unor criterii; • completarea unor tabele cu date colectate dintr-un desen; • exerciţii de trecere de la şirul

Resurse

Evaluare

• exerciţiul; învăţarea prin descoperire, jocul didactic • numărătoarea poziţională, beţişoare, jetoane-simbol • activitate frontală, individuală • 2 ore

• • • •

exerciţiul, jocul didactic, problematizarea obiecte, desene activitate frontală, pe grupe 1 oră

• conversaţia, exerciţiul, învăţarea prin 112

• tema de lucru în clasă • proba orală

• tema de lucru în clasă • tema de lucru acasă

• temă de lucru în clasă coevaluare

4.1.

Compararea şi ordonarea numerelor naturale de la 100 la 1000 1.1; 1.2; 2.8; 2.9; 3.1

Numerele naturale de la 100 la 1000

1.1, 1.2; 2.4;

obiectelor la şirul numeric şi invers; • crearea de şiruri cu sprijin în desene; • exerciţii-joc de reprezentare a numerelor naturale de la 100 la 1000 pe axă; • recunoaşterea numerelor consecutive, a predecesorului/ succesorului unui număr dat; • identificarea regulii după care a fost construit un şir; • formarea/completarea de şiruri de numere consecutive ; • exerciţii-joc de formare/completare de şiruri de numere pare/impare; • jocuri de completare a unor modele repetitive reprezentate prin desene, numere • compararea numerelor, folosind desene, prin punerea în corespondenţă a unor astfel de reprezentări ; • exerciţii de comparare a numerelor care nu se scriu cu acelaşi număr de cifre; • compararea numerelor care se scriu cu acelaşi număr de cifre (cifre diferite la sute; aceeaşi cifră la sute şi cifre diferite la zeci; cifre diferite doar la unităţi ) ; • compararea numerelor folosind simbolurile : „< ” , „>” , „=” ; • exerciţii de completare a unor egalităţi/inegalităţi cu numărul/semnul corespunzător; • exerciţii de aşezare în ordine crescătoare/ descrescătoare a unor numere date; • exerciţii-joc de formare/completare de şiruri numerice, după reguli date.

cooperare • numărătoare poziţională, obiecte • activitate frontală, în perechi • 2 ore

• tema de lucru în clasă autoevaluare • exerciţiul, învăţarea prin descoperire, lucrul cu manualul • tablă magnetică, fişă de exersare, manualul • activitate frontală, individuală, în perechi • 2 ore

• tema de lucru acasă • tema de lucru în clasă • exerciţiul, jocul didactic • desene, planşe 113

2.8; 2.9; 3.1

1.1, 1.2; 2.4, 2.9.

1.1; 1.2; 2.4; 4.1.

• jocuri de rol pentru rotunjirea unui număr; • jocuri de completare a unor modele repetitive reprezentate prin desene, numere; • completarea unor tabele în urma prelucrării prin comparare a datelor culese dintr-un desen. • exerciţii de reprezentare a numerelor, punând în evidenţă sistemul poziţional de scriere; • compunerea şi descompunerea numerelor naturale de la 100 la 1000; • citirea şi scrierea numerelor naturale; • exercţii-joc de formare a unor numere după reguli date, • compararea numerelor folosind simbolurile: „ > ”, „ < ” , „=”; • exerciţii de aşezare în ordine crescătoare/ descrescătoare a unor numere date; • exerciţii-joc de formare/completare de şiruri numerice, după reguli date; • jocuri de completare a unor modele repetitive reprezentate prin numere. • scrierea numerelor naturale de la 100 la 1000; • compararea şi ordonarea numerelor folosind simbolurile:”< „ , “> „ , „= ’’, • exerciţii-joc de formare/completare de şiruri numerice, după reguli date. • comunicarea şi discutarea rezultatelor evaluării; • exerciţii de recuperare/dezvoltare; • jocuri matematice distractive.

• activitate frontală, individuală • 1 oră

• •

temă de lucru în clasă probă orală

• exerciţiul, conversaţia, problematizarea • obiecte, fişe de exersare • activitate frontală, individuală • 2 ore

• probă scrisă

• exerciţiul, problematizarea • fişe de evaluare • activitate individuală • 1 oră • conversaţia, exerciţiul, jocul didactic • obiecte, fişe de recuperare/ dezvoltare • activitate frontală, pe grupe • 1 oră

114

observarea sistematică a elevilor

Unitatea de învăţare: Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0 – 1000, fără trecere peste ordin Nr. de ore alocate: 12 Perioada: Săptămâna I-III Nr crt. 1.

Conţinuturi Adunarea a două numere formate din sute, zeci şi unităţi, fără trecere peste ordin

Ob. ref. 2.4; 1.3; 2.5; 2.8; 3.1.

Scăderea a două numere formate din sute, zeci şi unităţi, fără trecere peste ordin

2.6; 2.4; 1.3; 2.5; 3.1

Activităţi de învăţare • operarea cu obiecte simbol/desene pentru „descoperirea” tehnicii de calcul; • exerciţii de descompunere convenabilă a numerelor pentru efectuarea sumei; • exerciţii de calcul desfăşurat linear/sub formă de arbore; • exerciţii de calcul în scris, respectând aşezarea poziţională a numerelor şi începerea calculului de la unităţi; • exerciţii de verificare a calculului prin reprezentare pe numărătoarea poziţională şi aplicând comutativitatea adunării, • exerciţii de completare a unor tabele de valori; • utilizarea termenilor de limbaj specific în rezolvarea şi compunerea de

Resurse • conversaţia, învăţarea prin descoperire, exerciţiul, problematizarea • obiecte-simbol, desene adecvate, numărătoare poziţională, fişe de exersare; • activitate frontală şi în perechi; • 2 ore

• învăţarea prin descoperire, conversaţia, exerciţiul, algoritmizarea; • obiecte-simbol, desene adecvate, numărătoare poziţională;

Evaluare • temă de lucru în clasă • coevaluare

• tema pentru acasă • probă orală • autoevaluare

115

•

• •

Adunarea unui număr format din sute, zeci şi unităţi/zeci şi unităţi

2.6; 2.4; 1.3; 3.1; 2.7; 2.10

• •

• • •

•

Sumă de trei termeni

2.4; 1.3; 2.5; 2.7; 3.1

• • •

probleme simple/ compuse; rezolvarea de problemeacţiune pentru a „descoperi” tehnici de calcul; exerciţii de scădere folosind numărătoarea poziţională/ reprezentarea prin desen simbolic; verbalizarea personală a demersului de calcul; exerciţii de calcul desfăşurat linear/sub formă de arbore; exerciţii de calcul în scris; exerciţii de verificare a calculului prin reprezentare pe numărătoarea poziţională; exerciţii de verificare a calculului; exerciţii de compunere a unor şiruri pe baza unor reguli date; utilizarea termenilor de limbaj specific în rezolvarea şi compunerea de probleme simple/compuse; explorarea tehnicii de calcul prin rezolvarea unor probleme-acţiune adecvate; exerciţii de calcul desfăşurat linear/sub formă de arbore; exerciţii de calcul în scris; verbalizarea personală a demersului de calcul;

• activitate frontală, în perechi, individuală; • 2 ore

• ştiu/vreau să ştiu/am învăţat, conversaţia, exerciţiul ; • obiecte-simbol, numărătoare poziţională; • activitate individuală şi frontală; • 2 ore

• tema de lucru în clasă • coevaluare

• probă orală • activitate în echipe • conversaţia, exerciţiul, problematizarea • numărătoarea poziţională; • activitate frontală, pe grupe; • 2 ore

116

Scăderea unui număr format din unităţi/zeci şi unităţi, dintrun număr format din sute, zeci şi unităţi

Adunarea şi scăderea numerelor naturale

2.4; 1.3; 2.5; 2.7; 3.1

1.3; 2.4; 2.6, 2.7

1.3; 2.6, 2.5; 4.1

• exerciţii de verificare a calculului prin reprezentare pe numărătoarea poziţională şi aplicând comutativitatea adunării; • exerciţii de completare a unor şiruri numerice după o regulă dată; • exerciţii de completare a unor tabele de valori; • utilizarea termenilor de limbaj specific în rezolvarea şi compunerea de probleme simple/compuse; • exerciţii de formulare a întrebărilor posibile pentru enunţuri matematice date; • exerciţii de reprezentare pe numărătoarea poziţională sau prin desene simbolice a sumei; • exerciţii de calcul prin gruparea convenabilă a termenilor; • exerciţii de calcul scris; • verbalizarea personală a demersului de calcul; • exerciţii de verificarea calculului prin reprezentarea pe numărătoarea poziţională şi aplicând comutativitatea adunării; • compunerea unor exerciţii/probleme după formule literare date (ex. SZU+SZU+ U/ SZU+ ZU+ U); • exerciţii de scădere

• probă orală • învăţarea prin descoperire pe cale deductivă, exerciţiul, conversaţia; • numărătoarea poziţională, fişe de exersare; • activitate frontală, pe grupe; • 2 ore

• conversaţia, exerciţiul problematizarea; • fişe de evaluare; • activitate independentă; • 1 oră

• probă scrisă

• observarea sistematică a elevilor

• conversaţia, exerciţiul, jocul didactic; • fişe de recuperare/dezvoltare • activitate pe grupe de nivel; • 1 oră

117

• • • • • • • • • • • •

•

folosind numărătoarea poziţională/ reprezentarea prin desen simbolic; exerciţii de calcul desfăşurat linear/sub formă de arbore; exerciţii de calcul scris, verbalizarea personală a demersului de calcul; exerciţii de creare a unor şiruri numerice după o regulă dată; formularea de probleme pornind de la o temă dată; exerciţii de calcul desfăşurat linear/sub formă de arbore; exerciţii de calcul scris; exerciţii de verificare a calculului; rezolvarea de probleme cu date numerice; formularea de probleme pornind de la o operaţie dată comunicarea şi discutarea evaluării; exerciţii de recuperare/ de dezvoltare a deprinderilor de calcul matematic; jocuri didactice

118

Unitatea de învăţare: Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0 – 1000, cu trecere peste ordin Nr. de ore alocate : 28 Perioada: Săptămâna IV- X Nr crt

Conţinuturi

Ob. ref.

Adunarea cu trecere peste ordinul unităţilor: a)SZU+U,suma unităţilor simple este 10; b)SZU+U, suma unităţilor simple este mai mare decât 10; c)SZU+ZU d)SZU+SZU

2.4; 1.3; 2.5; 2.6; 2.7; 2.8; 3.1

Adunarea cu trecere peste

2.4; 1.3; 2.5;

Activităţi de învăţare • explorarea modalităţilor de calcul folosind obiecte; • reprezentarea calculului pe numărătoarea poziţională; • exerciţii de descompunere convenabilă a unui număr format din sute, zeci şi unităţi; • calculul sumei sub formă de arbore, prin completarea unui termen până la cel mai apropiat număr de zeci; • exerciţii de calcul desfăşurat folosind paranteza rotundă, prin descompunerea unui termen; • exerciţii de calcul desfăşurat folosind paranteza rotundă, prin descompunerea ambilor termeni; • verbalizarea personală a etapelor de calcul; • exerciţii de calcul în scris; • exerciţii-joc de estimare a sumei şi

Resurse • învăţarea prin descoperire, • explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, conversaţia, jocul didactic • beţişoare, jetoanesimbol, numărătoare poziţională • activitate frontală, independentă în perechi • 3 ore

Evaluare • tema de lucru în clasă • coevaluare • tema de lucru acasă

• tema de lucru în clasă • tema de lucru 119

ordinul zecilor: a)SZU+ZU b)SZU+SZU

2.6; 2.7; 2.9; 3.1

•

• •

• • 3.

Adunarea cu trecere peste ordinul unităţilor şi al zecilor

Sumă de trei termeni

2.4; 1.3; 2.6; 2.7; 2.10, 3.1

2.4; 1.3; 2.5; 2.6; 2.10; 3.1

verificarea prin calcul exerciţii de descompunere a numerelor în sume corespunzătoare temei învăţate; exerciţii de completare a unor tabele de valori; exerciţii de identificare a unor reguli şi scheme pentru efectuarea operaţiei de adunare; rezolvarea de probleme cu date numerice; formularea de probleme pornind de la operaţii date;

• explorarea modalităţilor de calcul folosind obiecte; • exerciţii de descompunere convenabilă a unui termen/ambilor termeni pentru efectuarea calculului; • rezolvarea de exerciţii pornind de la modele cunoscute; • exerciţii de calcul în scris; • verbalizarea personală a etapelor de calcul; • verificarea rezultatelor folosind comutativitatea adunării; • exerciţii-joc de estimare a sumei, folosind aproximarea numerelor şi tehnici

• învăţarea prin descoperire, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, conversaţia, problematizarea • beţişoare, jetoanesimbol, numărătoare poziţională • activitate frontală, independentă • 3 ore

acasă

• tema de lucru acasă • tema de lucru în clasă • coevaluare • problematizarea, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, conversaţia, jocul didactic; • beţişoare, jetoanesimbol, numărătoare poziţională, fişe de exersare • activitate frontală, independentă, în perechi/grup • 2 ore

• tema de lucru acasă • tema de lucru în clasă

• exerciţiul, conversaţia; • rezolvarea de probleme • numărătoarea 120

Probleme care presupun o operaţie de adunare;

Scăderea cu împrumut la ordinul zecilor

Scăderea cu împrumut la ordinul sutelor

2.6; 2.7; 2.10; 3.1; 4.1

2.4; 1.3; 2.5; 2.6; 2.7; 2.10; 3.1

2.4; 1.3; 2.5; 2.6; 2.7; 2.9; 3.1

de calcul mintal poziţională, învăţate; jetoane-simbol • exerciţii de • activitate frontală, identificare a regulii independentă de creare a unui şir • 2 oră numeric; • exerciţii de completare a unui şir numeric după o regulă dată; • rezolvarea/compunere a de probleme utilizând scheme • conversaţia, simple pentru problematizarea, figurarea datelor; exerciţiul; • culegeri, grafice/diagrame, • explorarea fişe de elaborare modalităţilor de calcul folosind • activitate frontală, obiecte şi în grup reprezentarea pe • 2 ore numărătoarea poziţională/desen • învăţarea prin simbolic; descoperire,explic • deducerea şi aplicarea aţia, demonstraţia, algoritmului de calcul exerciţiul, oral şi scris; conversaţia • verificarea rezultatelor • beţişoare, jetoaneaplicând simbol, comutativitatea numărătoare adunării; poziţională • verbalizarea personală • activitate frontală, a etapelor de calcul; independentă în • rezolvarea unor perechi exerciţii propuse de • 2 ore elevi; • formularea şi rezolvarea de exerciţii şi probleme pe baza unor termeni specifici limbajului • problematizarea, matematic; explicaţia, • jocuri matematice de demonstraţia, atenţie. exerciţiul, conversaţia, jocul • exerciţii de calcul didactic folosind • beţişoare, jetoane-

• activitate în echipă

observarea comportamentului comunicativ • tema de lucru în clasă

• tema de lucru acasă • tema de lucru în clasă • coevaluare

• observarea comportamentului comunicativ; • tema de lucru în 121

Scăderea cu împrumut la ordinul zecilor şi al sutelor

2.4; 1.3; 2.5; 2.6; 2.7; 2.8; 3.1

• • •

9. Probleme care presupun o operaţie de scădere;

1.3; 2.6; 2.7; 2.10; 3.1; 4.1

•

10.

Aflarea termenului necunoscut

1.3; 2.4; 2.8; 2.7; 4.1

• •

•

11.

Probleme care se rezolvă printr-o operatie invatata

2.6; 2.7; 2.10; 3.1; 4.1

•

descompunerea numerelor; exerciţii de calcul prin asocierea convenabilă a termenilor; exerciţii de calcul scris; verbalizarea personală a demersului de calcul; exerciţii de verificare a calculului prin reprezentare pe numărătoarea poziţională şi aplicând comutativitatea adunării; colectarea datelor din tabele în scopul formulării de întrebări posibile.

rezolvarea de probleme cu sprijin în desene simple; recunoaşterea expresiilor care cer efectuarea operaţiei de adunare; rezolvarea de probleme cu date numerice; formularea de probleme compuse pe baza unor probleme simple, prin: modificarea întrebării; modificarea enunţului; completarea enunţului.

• explorarea

simbol, numărătoare poziţională • activitate frontală, independentă • 2 ore

clasă • autoevaluarea

• activitate în echipă • problematizarea, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, conversaţia, jocul didactic • beţişoare, jetoanesimbol, numărătoare poziţională fişe de exersare • activitate frontală, independentă • 3 ore

• tema de lucru în clasă

• conversaţia, problematizarea, exerciţiul; • culegeri, grafice/diagrame, fişe de elaborare • activitate frontală, în grup • 1 oră • observarea, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul • desene, obiectesimbol, numărătoare

• observarea comportamentului comunicativ; • tema de lucru în clasă • autoevaluarea

• proba orală 122

12.

Adunarea şi scăderea cu trecere peste ordin

1.3; 2.4; 2.5; 2.6; 2.7; 3.1

•

• • • 2.4; 1.3; 2.5; 2.6; 2.8

•

• •

1.3; 2.6; 2.5; 4.1

• •

•

modalităţilor de calcul folosind obiecte şi numărătoarea poziţională; descompunerea convenabilă a descăzutului/scăzător ului pentru efectuarea calculului oral; deducerea şi exersarea algoritmului de calcul în scris; verbalizarea etapelor de calcul; verificarea scăderii prin adunare; exerciţii-joc de selectare a diferenţei corecte pentru operaţii de scădere date; formulare de probleme simple, fără sprijin, folosind termeni specifici scăderii. operarea cu obiecte pentru înţelegerea tehnicii de calcul; exerciţii de descompunere convenabilă a unui terme/ ambilor termeni pentru efectuarea calculului; rezolvarea de exerciţii pornind de la modele cunoscute; exerciţii de calcul în scris concomitent cu verbalizarea procedeului de calcul; exerciţii-joc de identificare a regulii de formare a unor

poziţională, fişe de dezvoltare • 2 ore

• conversaţia, exerciţiul, problematizarea • desene, scheme, culegeri, fişe de consolidare; • activitate frontală, independentă • 2 ore • Exerciţiul, conversaţia, problematizarea, jocul didactic • numărătoarea poziţională,; • activitate frontală, în perechi • 2 ore

• conversaţia, exerciţiul, problematizarea • fişe de evaluare • activitate individuală • 1 oră

• tema de lucru în clasă • tema lucrată acasă

• probă scrisă

• observarea sistematică a elevilor

• proba orală • tema de lucru în clasă • tema lucrată acasă

123

2.4; 1.3; 2.5; 2.6; 2.7; 2.8; 3.1

• • •

• • 1.3; 2.4; 2.5; 2.6; 2.7; 3.1

• • •

• •

2.4;

modele repetitive ăi de continuare a lor; rezolvarea de probleme simple. utilizarea obiectelor pentru înţelegerea metodelor de calcul; exerciţii de descompunere convenabilă a unui terme/ ambilor termeni pentru efectuarea calculului; rezolvarea de exerciţii pornind de la modele cunoscute; exerciţii de calcul în scris concomitent cu verbalizarea procedeului de calcul; exerciţii-joc de completare a unor tabele de valori; rezolvarea de probleme cu sprijin în desene simple; recunoaşterea expresiilor care cer efectuarea operaţiei de scădere; rezolvarea de probleme cu date numerice; formularea de probleme compuse pe baza unor probleme simple, prin:

• exerciţiul, jocul didactic; • fişe de recuperare / dezvoltare; • activitate pe grupe; • 1 oră

• observarea comportamentului comunicativ;

modificarea întrebării; modificarea enunţului; completarea enunţului. • evidenţierea prin 124

1.3; 2.5; 2.6; 2.7; 2.9; 3.1

•

• •

• • • •

•

• • •

•

exerciţii adecvate a legăturii dintre adunare şi scădere; exerciţii-joc de completare a unor egalităţi cu termenul potrivit, folosind obiecte/desene simple; asocierea rezolvării cu desene simple; exerciţii de aflare a termenului necunoscut folosind legătura dintre adunare şi scădere; exerciţii de completare a unor tabele de valori; formularea de exerciţii după modele. rezolvarea de probleme cu date numerice; corelarea expresiilor matematice cu operaţiile corespunzătoare; utilizarea unor scheme/desene simple pentru a figura datele şi paşii de rezolvare ai unei probleme; exerciţii de estimare a soluţiilor unei probleme; exersarea algoritmilor de calcul; verificarea rezultatelor pe baza legăturii dintre adunare şi scădere; utilizarea tehnologiei specifice adunării şi scăderii în formularea

• activitate în echipă

125

• • •

•

• • • •

•

şi rezolvarea exerciţiilor şi problemelor; exerciţii de aflare a termenului necunoscut; rezolvarea de probleme cu date numerice, formularea de probleme prin analogie cu cele rezolvate. exerciţii de completare a unor egalităţi cu numere/semne potrivite; exerciţii de adunare şi scădere cu trecere peste ordin, cu numere mai mici decât 1000; explorarea unor modalităţi de a compune şi de a descompune numere ; identificarea unor tipuri de asocieri; rezolvarea de probleme. comunicarea şi discutarea rezultatelor evaluării; exerciţii de recuperare/ de dezvoltare a deprinderilor de calcul matematic; jocuri didactice specifice adunării şi scăderii

126

Unitatea de învăţare: Elemente intuitive de geometrie Nr. de ore alocate: 8 Perioada: Saptamana XI-XII Nr crt

Conţinuturi

Ob. ref.

Forme plane: triunghi, dreptunghi, pătrat, cerc: -recunoaştere, clasificare

2.1; 2.2; 3.1

Interiorul si exteriorul unei figuri geometrice

2.1; 2.2;

Activităţi de învăţare • exerciţii de observare şi descriere verbală a formei obiectelor din mediul înconjurător; • identificarea formelor plane; • exerciţii de grupare şi selectare a figurilor geometrice după criterii date; • completarea de tabele cu date colectate pe baza observării unui desen dat; • desenarea şi decuparea figurilor geometrice. • Exerciţii de identificare a formelor plane într-un desen; • Clasificarea figurilor geometrice după formă; • Jocuri de rol pentru precizarea asemănărilor si deosebirilor formelor plane; • Jocuri de construcţii • Exerciţii de identificare a interiorului şi exteriorului unei figuri geometrice; • Stabilirea poziţiilor unor obiecte în raport cu o figură geometrică data; • Identificarea apartenenţei unui punct/desen interiorului unei figuri geometrice; • Reprezentarea unor forme, puncte in interiorul sau exteriorul unei figuri geometrice; • Clasificarea unor obiecte, forme

Resurse • învăţarea prin descoperire, observarea, exerciţiul; • figuri geometrice, jetoane şi planşe, foarfece, lipici • activitate frontală, individuală, pe grupe • 2 ore • exerciţiul, jocul didactic; • figuri geometrice, jetoane, fise de exersare; • activitate frontala, individuala • 1 oră • observarea, exerciţiul • problematizare • planşe cu figuri geometrice • activitate frontală, în echipă • 1 oră

Evaluare • tema de lucru în clasă • proba practică

• tema de lucru în clasă • proba orala

• tema de lucru în clasă coevaluarea

127

Forme spaţiale:cub, sferă, cilindru, con, fără terminologie

2.1; 2.2; 4.1 • • •

• •

Forme plane şi spaţiale

2.1; 2.2; 2.9; 3.1

• • •

• • 2.1; 2.2; 2.9

• • •

2.1; 2.2; 2.9

• • •

desenate dupa poziţia pe care o au faţă de o figură geometrică dată; Completarea de tabele. Identificarea formelor spaţiale în natură şi descrierea lor empirică; Jocuri de identificare, în mediul înconjurător, a obiectelor care au formă asemănătoare cu formele spaţiale observate; Gruparea, clasificarea formelor spaţiale după diferite criterii; Jocuri de identificare a formelor spaţiale dintr-un desen; Completarea de tabele; Jocuri de construcţie. Clasificarea figurilor geometrice şi a formelor spaţiale după criterii date (formă, număr de laturi); Completarea unor şiruri repetitive cu figuri geometrice; Desenarea şi decuparea figurilor geometrice; Jocuri de construcţie Sortarea si clasificarea unor forme plane şi spaţiale, după anumite criterii; Completarea unor şiruri repetitive cu figuri geometrice, respectând regula dată Comunicarea şi discutarea rezultatelor evaluării; Exerciţii de recuperare/dezvoltare; Jocuri de construcţie

• observarea, exerciţiul, învăţarea prin descoperire; • obiecte, fişe de exersare; • activitate frontală, individuală • 1 oră

• tema de lucru în clasă

• exerciţiul, jocul didactic, • problematizare • figuri geometrice, jetoane, fişe de exersare; • activitate frontală, individuală • 1 oră • exerciţiul, • problematizare • fişe de evaluare; • activitate independentă • 1 oră • conversaţia, exerciţiul, jocul didactic; • fişe de recuperare/ dezvoltare; • activitate frontală, pe grupe • 1 oră

• tema de lucru în clasă • proba practică

•

proba scrisa

observarea sistematica

128

Unitatea de învăţare: Măsurare şi unităţi de măsură Nr. de ore alocate: 12 Perioada: Saptamana XIII-XV Nr crt

Conţinuturi

Ob. ref.

Unităţi de măsurat lungimea • Măsurări folosind unităţi neconvenţionale • Metrul • Utilizarea instrumente lor de măsură adecvate: metrul, rigla gradată

1.3; 2.6; 2.10; 2.11 3.1

Unităţi de măsurat capacitatea • Măsurări folosind unităţi neconvenţionale • Litrul • Utilizarea instrumente lor de măsură adecvate

Unităţi de măsurat masa • Măsurări

1,3; 2.6; 2.11; 3.1; 4.1

1.3, 2.6; 2.10; 2.11 3.1

Activităţi de învăţare • exerciţii-joc de măsurare a lungimii folosind palma, creionul, radiera, pasul etc.; • exerciţii-joc de măsurare a dimensiunilor diferitelor obiecte, folosind metrul sau rigla gradată; • măsurarea dimensiunilor cu consemnarea rezultatelor; • comparare corpurilor, după lungimea lor; • completare unor tabele cu date obţinute prin măsurate; • rezolvare de probleme.

Resurse

Evaluare

• învăţarea prin joc, conversaţia, învăţarea prin cooperare • instrumente de măsură pentru lungime • activitate frontală, pe grupe • 2 ore

• conversaţia, • jocuri de măsurare a exerciţiul, capacităţii folosind paharul, învăţarea prin sticla etc.; descoperire • exerciţii-joc de măsurare a • imagini capacităţii vaselor folosind suport,diferite litrul; recipiente • exerciţii de comparare a • 2 ore vaselor pe baza măsurării; • jocuri de estimare a capacităţii vaselor; • rezolvare de probleme • jocuri de măsurare a masei corpurilor folosind bile, cuburi etc., folosind balanţa; • exerciţii-joc de măsurare a masei corpurilor, în kilograme, folosind balanţa, cântarul; consemnarea

• tema de lucru în clasă • proba practică

• proba practică • tema de lucru în clasă

tema de lucru în clasă tema de lucru acasă

• învăţarea prin descoperire, exerciţiul • obiecte, balanţă, cântar • activitate frontală, în echipă • 2 ore 129

• tema de lucru în clasă • probă orală

folosind unităţi neconvenţionale • Kilogramul • Utilizarea balanţei, a cântarului 1.3, 2.3; 3.1

rezultatelor; • ordonarea unor obiecte după masa lor, prin comparări succesive şi exprimarea rezultatelor ( „mai greu”…) ; • completarea unor tabele cu date obţinute prin măsurare; • compuneri de probleme cu temă dată •

Unităţi de măsură pentru timp (ora, minutul, ziua, săptămâna, luna)

•

• • • 1.3, 2.3; 3.1

•

• 5

Monede •

• 1.3; 2.3; 2.6; 2.7; 2.11; 3.1 6.

Unităţi de măsură

• • •

• exerciţiul, învăţarea prin joc • ceas, calendar, planşe suport exerciţii-joc de plasare a unor • activitate frontală, evenimente în timp în funcţie individuală de un reper ( înainte, după); ordonarea cronologică a unor • 2 ore imagini, a unor evenimente/activităţi; exerciţii de comparare a duratelor unor evenimente; alegerea unităţilor de măsură potrivite măsurării duratelor unor evenimente, citirea ceasului, exprimarea orei în mai multe moduri; jocuri de înregistrare a • observarea, evenimentelor pe parcursul exerciţiul, jocul unei unităţi de timp (zi, de rol săptămână, lună ); • monede, obiecte planificarea unor activităţi din comerţ zilnice • activitate frontală, pe grupe • 1 oră observarea unor monede, jocuri de identificare a acestora, sortarea lor după valoare; identificarea monedelor necesare pentru cumpărarea unui anumit obiect; compararea unor sume de bani exprimate în monede; jocuri de rol de schimburi echivalente cu monede; jocuri de rol în care elevii pot • exerciţiul, problematizarea să decidă dacă un anumit • instrumente de 130

• tema de lucru în clasă

• tema de lucru în clasă autoevaluarea

• probă scrisă

observarea sistematică a elevilor

obiect se poate cumpăra cu o sumă de bani dată.

1.3; 2.3; 2.6, 2.11

1.3; 2.3; 2.6; 2.11 4.1

• exerciţii de măsurare a dimensiunilor, masei, capacităţii, timpului, folosind etalonul potrivit; • descrierea verbală a procedeelor utilizate pentru măsurare; • compararea obiectelor după dimensiuni, masă, capacitate; • jocuri de comparare a evenimentelor după durata lor, • exprimarea unor sume de bani în monede; • rezolvări şi compuneri de probleme cu unităţi de măsură. • exerciţii de măsurare cu consemnarea rezultatelor în diferite forme ( numere, tabele etc); • compararea şi ordonarea unor obiecte/ evenimente după dimensiuni, masă, capacitate, durată; • rezolvare de probleme

măsură • activitate frontală, individuală • 1 oră

• exerciţiul, problematizarea • fişe de evaluare, instrumente de măsură • activitate individuală • 1 oră

• conversaţia, exerciţiul, jocul didactic • instrumente de măsură, fişe de recuperare / dezvoltare • activitate frontală, pe grupe • 1 oră

• comunicarea şi discutarea rezultatelor evaluării; • exerciţii de recuperare / dezvoltare; • jocuri de estimare a mărimilor învăţare (lungime, capacitate, etc.)

131

Unitatea de învăţare: Recapitulare finală Nr. de ore alocate: 12 Perioada: Săptămâna XVI- XVIII Nr crt

Conţinuturi

Ob. ref.

Numerele naturale de la 0 la 1000:formare, scriere, citire, comparare si ordonare

1.1; 1.2; 2.4; 2.10 3.1.

Activităţi de învăţare •

•

. • • • 2

Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0 – 1000, fără şi cu trecere peste ordin

1.3; 2.5; 2.6; 2.8; 3.1 1.3; 2.7; 2.8

• •

• • • • •

Elemente de geometrie

•

Exerciţii de determinare a unor numere naturale care să îndeplinească anumite condiţii date; Exerciţii de numărare cu pas dat „înainte” şi „înapoi”, de la 0 la 100; Exerciţii de ordonare, comparare, compunere, descompunere; Formarea/completarea unor şiruri de numere după criterii date; Jocuri de completare a unor modele repetitive reprezentate prin desene, numere; Completare de tabele cu date culese din desene. Exercitii de calcul oral şi scris; verificarea rezultatului folosind obiecte şi legătura dintre adunare şi scădere; Exerciţii de completare a unor tabele de valori; Scrierea unui număr ca sumă/diferenţă; Exerciţii-joc de selectare a rezultatului corect pentru exerciţii date; Completarea semnului de operaţie potrivit Desenarea figurilor geometrice după cerinţe date (poziţia una faţă de cealaltă, mărime, etc); egalităţi date;

Resurse • exerciţiul, jocul didactic • fişe de exersare, obiecte simbol; • activitate frontală, în perechi • 2 ore

• • • •

exerciţiul, problematizarea fişe de exersare; activitate frontală, pe grupe, individuală; 3 ore

• exerciţiul, problematizarea; • fişă de exersare; • activitate frontală, individuală, în perechi

Evaluare • tema de lucru în clasă • coevaluarea

• tema de lucru în clasă • tema de lucru acasă

• temă de lucru în clasă • proba scrisă

132

•

2.2; 2.9

Unităţi de măsură 2.3; 2.11 3.1; 4.1

Ce şi cât am învăţat în clasa a II-a?

1.2; 1.3; 2.4; 2.6 1.2; 1.3; 2.4; 2.6 4.1

Exercitii de aplicare a proprietatilor adunarii: comutativitate, element neutru; • Jocuri de estimare a rezultatelor unor operaţii, a soluţiilor unor probleme; • Exerciţii şi probleme de logică şi perspicacitate; • Compunere de probleme • Jocuri de sortare/clasificare a formelor plane şi spaţiale după formă; • Jocuri de construcţie; • Exercitii de continuare a unor modele repetitive reprezentate prin figuri geometrice • Jocuri de alegere a instrumentelor potrivite pentru măsurarea unei mărimi; • Exerciţii-joc de măsurare a dimensiunilor/ masei/capacităţii unor corpuri; înregistrarea în desene, numere, tabele a rezultatelor măsurărilor; • Ordonarea unor evenimente după durata lor (oră, minut, zi, săptămână, lună); • Jocuri de rol de estimare a sumei necesare pentru cumpărarea unor obiecte, folosind monede • Exerciţii de numărare, comparare şi ordonare a numerelor; • Exerciţii de adunare şi scadere a numerelor 0 – 1000; • Rezolvare de probleme

• 2 ore • exerciţiul, problematizarea; • figuri geometrice, jetoane; • activitate frontală, individuală • 1 oră

•

exerciţiul, jocul de rol; • instrumente de măsura, obiecte; • activitate frontală, pe grupe; • 2 ore

• exerciţiul, problematizarea • fişe de evaluare • activitate individuală • 1 oră

• conversaţia, exerciţiul, jocul didactic • fişe de recuperare/ dezvoltare • activitate frontală, individuală; • 1 oră

• tema de lucru în clasă • proba practică

• probă scrisă

• observarea sistematică a elevilor

133

Agrigoroaie, Dan - Limba română – clasa a II-a, Teme de evaluare, Editura Adan, Piatra-Neamţ, 2001 Aldea Georgeta, Munteanu Gabriela - Didactica educaţiei muzicale în învăţământul primar, E.D.P, Bucureşti, 2001 Adams , M.; Jack, Canfield; Mark ,Victor, Hansen - Supă de pui pentru suflet 1 , Editura Amalteea.; Barbu, A.; Arcire, O.; Bucur, E.; Iacob S. - Programe şcolare pentru învăţământul primar - Discipline Opţionale, Editura Axa , Botoşani , 2000 ; Barff, Ursula, Inge, Burkhardt, Maier, Jutta - Carte de construit pentru copii, EIS POL Colvin, Leslie - Enciclopedia Lumii Vii, 2003 Corniţă Georgeta - Metodica predării şi învăţării limbii şi literaturii române. Didactici speciale, Editura Umbria, Baia Mare, 1993 Consiliul pentru standarde ocupaţionale şi atestare, Învăţător, Standard ocupaţional, Bucureşti, 2002 Constantin, P. - Să vorbim despre culori , Editura Ion Creangă, Bucureşti , 1986 Cristea, M.; Panait, D.; Nitescu,V.; Stanescu, E. - ”Ghid metodic de educaţie plastică”Editura Petrion, Bucuresti, 1997; *** Curriculum National - Descriptori de performanţă pentru învăţământul primar, Editura Pognosis, 2001, Bucuresti, 1998 ***Curriculum naţional. Programe şcolare pentru învăţământul primar, Bucureşti, 1998 ***Curriculum pentru discipline opţionale”, Bucureşti, 2000 *** “Descriptori de performanţă pentru învăţământul primar”, Editura Prognosis, 2001 Gherghina, Dumitru şi colaboratorii – Proiectarea pedagogică, Editura Didactica Nova, Craiova, 2005; Grigore-Prună, Simona - Hai să mergem la serbare!, Editura Recif, 1999; Ilioaia, Maria - Metodica predarii desenului la clasele I – IV, EDP, Bucureşti, 1990 Iordăchescu, Carmen - Să dezlegăm taina textelor literare – clasa a II-a, Editura Carminis, Piteşti, 1999 Joiţa, Elena - Didactica aplicată. Partea I – învăţământul primar, Editura “Gheorghe Alexandru”, Craiova, 1994 Lupu, Jean; Stâneci, Mihaela - Jocuri muzicale pentru copii mari şi mici , Editura Sigma Primex, 1999 Lupu, Jean; Iacob, Aurelia; Aldea, Georgeta; Capşa Teodorina – Muzică clasele I-IVCulegere de cântece, Ed. Niculescu, Bucureşti 1997 Maior A. şi colaboratorii - Culegere de matematică pentru clasele II – IV, Editura Aramis, 2003, pag. 24 – 31 ***Metodica predarii desenului la cls. I-IV - EDP, Bucureşti, 1998; 134

M.E.C şi CNC - Ghid metodic pentru aplicarea programelor din aria curriculară ARTE, Bucureşti, 2002; M.E.C.T.S. - Ghidul programului de informare/ formare a institutorilor/ învăţătorilor. Curriculum pentru clasele I- II, Bucureşti, 2003; Ministerul Educaţiei , Cercetării şi Tineretului, Consiliul Naţional pentru Curriculum – Programe şcolare revizuite, Limba şi literatura română, clasele I - a II-a, Bucureşti, 2003 Ministerul Educaţiei , Cercetării şi Tineretului, Consiliul Naţional pentru Curriculum – Programă şcolară, Cunoaşterea mediului, clasele I - a II-a, Bucureşti, 2003 Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Consiliul Naţional pentru Curriculum – Programe şcolare revizuite, Educaţie muzicală, clasele I - a II-a, Bucureşti, 2003 Ministerul Educaţiei , Cercetării şi Tineretului, Consiliul Naţional pentru Curriculum – Programe şcolare revizuite, Educaţie plastică, clasele I - a II-a, Bucureşti, 2003 Ministerul Educaţiei , Cercetării şi Tineretului, Consiliul Naţional pentru Curriculum – Programe şcolare revizuite, Abilităţi practice, clasele I - a II-a, Bucureşti, 2003 Ministerul Educaţiei , Cercetării şi Tineretului, Consiliul Naţional pentru Curriculum – Programe şcolare revizuite, Educaţie fizică, clasele I - a II-a, Bucureşti, 2003 Ministerul Educaţiei , Cercetării şi Inovării, Consiliul Naţional pentru Curriculum – Programă şcolară, Matematică, clasele I - a II-a, Bucureşti, 2009 Miţoi, Elena; Volintiru Mariana - Metodica predării limbii şi literaturii române în învăţământul primar, Editura Fundaţiei Humanitas, Bucureşti, 2001 Molan,Vasile; Peneş, Marcela – Culegere de texte literare pentru clasele I-IV, Editura Aramis, Bucureşti, 1996; Motora-Ionescu, Ana –Teatru pentru cei mici, Editura Tineretului, 1991; Motora-Ionescu, Ana - Îndrumător pentru predarea muzicii la clasele I-IV; Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1978; Muşu, Ionel - Ghid de predare- învăţare pentru copiii cu cerinţe educative speciale, Editura MarLink; Neacşu, Ioan – Metodica predarii matematicii, manual pentru clasele I-IV, Ed. Didactica şi pedagogica, Bucureşti 1988 Oprescu, M.– Culegere de exerciţii şi probleme de matematică pentru clasele I si a II- a, Editura Hieropolis, Timisoara, 2004, pag.54 - 57 Opriş, Tudor – Botanica distractivă, Editura Ion Creangă, Bucureşti, 1992 Pali, Maria - Serbări şcolare pentru ciclul primar, editat de CCD Oradea, 1997; Păcurari, O. (coord) – Strategii didactice inovative, Ed. Sigma, 2003 Păcurari O. (coord) - Învăţarea activă, Ghid pentru formatori, MEC-CNPP, 2001 Petroaia, Elena; Pârâială; Dumitru D., Pârâială, Viorica – Discipline opţionale la clasele I-IV, Colecţia Collegium, Editura Polirom, Iaşi, 2000; ** * Lecturi suplimentare pentru clasa I, Editura Coresi, Bucureşti, 1998; Peneş, Marcela – Dezvoltarea vorbirii – grupa pregătitoare, Editura Aramis, Bucureşti, 1998; Peneş, Marcela - Limba şi literatura română – Manual pentru clasa a II-a, Editura Ana, Bucureşti, 2000 Peneş, Marcela - Îndrumător pentru folosirea manualelor de limba şi literatura română – clasa a II-a, Editura Ana, Bucureşti, 2000

135

Peneş, Marcela - Comunicare, Culegere de exerciţii pentru clasele I-IV, Editura Aramis, Bucureşti, 2005; Peneş, Marcela - Activităţi practice – clasa a II-a, Editura Aramis, Bucureşti, 2000 Peneş, Marcela - Sărbătoarea abecedarului, Ed. Carminis, Bucureşti, 1991 Petroaia, Elena; Pârâială, Dumitru D.; Pârâială, Viorica (coordonatori) - Discipline opţionale la clasele I- IV, Editura Polirom, Iaşi, 2000 Piţilă, Teodora; Mihăilescu, Cleopatra - Cunoaşterea mediului (manual), clasa a II-a, Editura Aramis, 2005 Popescu, Romeo – Grădina Bunicului, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1989; Popovici, Doru, Vlad - Elemente de Psihopedagogia Integrării, Editura PRO HUMANITATE Bucureşti- 1999; x x x - Programa şcolarǎ aprobatǎ cu O.M. nr. 4686 / 05.08.2003 Preda, L.; Paraschiv, M.; Matache, I.; .Palarie, M - ”Educaţia plastică în ciclul primar”Ed. Didactica Nova, Craiova, 2003 Romaniţan, Pavel - Antologie de cântece pentru şcoala generală, 1981, Tipografia Universităţii din Timişoara Revistă dedicată cadrelor didactice Învăţământul primar, nr.2-4, Editura Miniped, 2002 Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare, Consiliul Naţional pentru Curriculum – Descriptori de performanţă pentru învăţământul primar, Editura ProGnosis şi SNEE; Smiley, Simon - „E.T. extraterestrul descoperă PLANTELE”, Editura Rao, 2002 Stancu, D. D. – Antologie de cântece pentru şcolari, E.D.P., Bucureşti, 1969; Stan, L. ( coord) – Abilităţi practice – ghid metodologic clasele I- IV, Editura. Aramis, 2002, Bucureşti; Stoica, Daniela - Abilitǎţi practice- clasele I - IV , Editura Carminis, Bucureşti, 2003;. Stoica, Daniela - “Abilităţi practice – clasa a II-a”, Editura Carminis, Piteşti, 2000 Şerdean, Ioan - Didactica limbii şi literaturii române în învăţământul primar, Editura Corint, Bucureşti, 2007; Şerdean, Ioan; Diţuleasa, Florian; Paveliu Eliza - Gramatică şi compunere, Manual pentru clasa a III-a, E.D.P., Bucureşti, 1995; Ştefănescu, C. – Ghid pentru practică pedagogică, Editura Terra , Focşani, 2004; Tauru, Areta - “Rolul şi locul abilităţilor practice în orientarea socială a copiilor”, Revista Învăţământul primar, nr.1/ 2001 Tincea, Vasilica - Grafica si pictura, curs opţional, Ed. Aramis , 2000 Ţugulan, Lidia; Florea, Maria - Literatură pentru copii, E.D.P, Bucureşti, 1992; Vrăşmaş, Ecaterina - "Învăţarea scrisului",Editura PRO- HUMANITATE Bucureşti1999 http://articole.famouswhy.ro/planul_educational_de_interventie_individualizata/#ixzz14a sJ0xGg www.freeschoolclipart.com www.gazetamatematica.net/?q=node/295 www.edu.ro www.didactic.ro http://europass.cedefop.europa.eu http://www.cmbrae.ro/legi/DOSAR%20PROFESORI.pdf www.kids-shop.ro http://www.google.com 136

http://cliparts.toutimages.com/alimentation/legumes/index.htm www.educatieinmures.ro

Dacă vă interesează varianta integrală a lucrării, puteţi trimite un e-mail cu mesajul „PORTOFOLIU II” pe adresa vlcelena@yahoo.com şi veţi primi detalii.

137