Revista Mentor by Dana Diaconu

Mentor

Numărul 2, Serie Nouă,

Revista trimestrială a organizației Mensa România

Octombrie - Decembrie, 2012

Revista oamenilor inteligenți

Cuprins: Sărbătoarea zilei naționale la români

p. 3

Istoria fără perdea: povestea Crăciunului

p. 5

Fizicul și spiritul sărbătorilor

p. 14

Fotoreportaj

p. 15

Obiceiuri nipone: ce înseamnă a oferi la japonezi

p. 21

Pisoiași

p. 23

Thanksgiving

p. 24

Hopa țop

p. 25

Jocuri logice

p. 26

Implozie

p. 28

2006-2010

p. 28

Comunicarea – instrument esențial în orice domeniu de activitate

p. 29

Războiul merelor

p. 31

O răţuşcă îmbufnată

p. 33

Supliment Mentor:extras din „Mensa International Journal‖, Decembrie 2012

p. 34

Supliment Mentor:extras din „Mensa World Journal‖, Ianuarie 2012

p. 43

Primii fulgi de nea au început să cadă. Privind pe geam, undeva în depărtare, îmi caut inspirația de a omogeniza un nou număr al revistei „Mentor‖. Încetul cu încetul ninsoarea liniștită se transformă în viscol, iar muza-mi bate-n geam. Fondul se conturează lin precum muzica ce-adorme pruncii. În jur tăcere, în minte urlet. Clikuri rup liniștea ce pare că se așează ca un voal în criza creatoare, dar în final pot spune: am învins! Un nou număr este gata! Lectură plăcută, Ionuț Grecu

Sărbătoarea zilei naționale la români

cum nu puțin în urmă a

de o zi liberă nu a existat. Pentru

fost ziua națională. Sunt

mine, ca și pentru majoritatea ro-

convinsă că știați deja acest lucru

mânilor probabil, a fost o sâmbătă

dar sunt curioasă dacă ați sărbătorit-

ca oricare alta.

o. Și nu se ia în calcul un simplu la

În condițiile acestea mă întreb

mulți ani, contează doar dacă ați fă-

de ce majoritatea românilor nu

cut ceva special sau dacă ați mâncat

sărbătoresc ziua națională. Și ca în

și ați băut așa cum faceți de ziua

orice demonstrație care se respec-

voastră, de Paște, de Crăciun și de

tă, o să fac comparația cu alte popoare. Cele mai cunoscute sărbători naționale în România sunt 4 iulie, cea a Statelor Unite ale Americii, și 14 iulie, cea a Franței. Mai întâi, așa cum pentru zilele naționale ale Statelor Unite ale

Revelion. Eu mărturisesc că nu am

Americii și ale Franței semnifica-

sărbătorit-o în nici un fel. Am 27 de

ția istorică este foarte importantă,

ani și nu cred că am sărbătorit vreo-

și pentru România este la fel. Este

dată ziua națională. Și bănuiesc că

vorba de Marea Unire, singurul

există multe persoane de vârstă

moment din istoria noastră când

apropiată cu mine care sunt în

din România au făcut parte toate

aceeiași situație. Iar din cei mai bă-

regiunile românești. Mai mult,

trâni probabil sunt mulți care sărbă-

faptul că Transilvania s-a unit cu

toreau înainte de 1989 pentru că

România în mod definitiv abia în

erau obligați de regimul comunist să

1918 reprezintă motivul pentru

o facă dar acum aleg să nu mai săr-

care ungurii nu sunt în general bi-

bătorească ziua națională. Sigur, ne

ne priviți de români. Apoi, așa

bucurăm cu toții că este zi liberă dar

cum americanilor și francezilor le

asta nu are nici o legătură cu faptul

place să sărbătorească, și nouă ne

că este ziua națională. Anul acesta a

place să facem asta, poate chiar

fost într-o sâmbătă și prin urmare

mai mult decât lor. Suntem cunos-

nici măcar mica bucurie că e vorba

cuți atât pentru că suntem petrecă-

SIG? Acestea funcţionează atât la nivel local, prin întâlniri frecvente (aşa cum este cazul celor pasionaţi de jocurile de societate sau de activităţi culturale), cât şi la nivel naţional, prin schimbarea informaţiilor online, într-un cadru restrâns, special dedicat sferei de interes. Iată principalele SIG-uri active ale Mensa România la ora actuală (în ordine alfabetică): 1.Astronomie Pune în legătură membrii Mensa pasionaţi de astronomie cu membrii SARM (Societatea Astronomică Română de Meteori). 2.Evenimente Aici se pot înscrie membrii Mensa interesaţi de evenimente culturale. 3.Gaming Veţi găsi aici persoane pasionate de aproape orice joc. 4. Jocuri de societate 5. Jocuri logice 6. Muzicieni 7. Programare 8. Psihologie

„...încetați să mai ziceți lucruri rele despre români...” reți cât și pentru mâncărurile și

să fie mândri de ei și de poporul

care-și văd de treaba lor și de

băuturile tradiționale pe care le

lor iar noi nu. Noi suntem mai cu

care putem fi cu adevărat mân-

pregătim de sărbători și nu nu-

moț și ne criticăm mai mereu în-

dri. Iar noi ca popor suntem des-

mai. În general nu pierdem nici

tre noi iar când suntem în străină-

curcăreți, ospitalieri și ne place

o ocazie de a sărbători. În sfârșit,

tate evităm să vorbim în română

să sărbătorim. Nu înțeleg de ce

la fel ca americanii și francezii,

nu am fi mândri de toate astea.

și românii sărbătoresc multe lu-

Nu înțeleg de ce vorbim doar de

cruri, adesea mai puțin impor-

cei puțini care constituie excep-

tante decât ziua națională.

țiile negative, care există de altmă

fel în toate popoarele, și nu vor-

interezează este de ce românii nu

bim de multele exemple poziti-

sărbătoresc cu adevărat tocmai

ve care constituie regula. Ar tre-

Întrebarea

care

ziua națională. Desigur, se orga-

sau să spunem că suntem români.

bui să ne gândim la cei din jurul

nizează mitinguri politice, para-

Ceea ce vreau să vă rog este

nostru pe care îi apreciem și la

de militare și emisiuni naționa-

să încetați să mai ziceți lucruri

cei care au realizat lucruri fru-

liste. Dar românul de rând, orice

rele despre români. Și dacă expre-

moase și să fim mândri că sun-

ar însemna asta, nu bea, nu mă-

sia lui Mircea Badea cu trăim în

tem români. Și chiar dacă tele-

nâncă și nu dansează până nu

România și asta ne ocupă tot tim-

viziunile zic că trebuie mâncat

mai poate în această zi. Doar se

pul ar putea fi interzisă ar fi per-

și băut moderat de sărbători eu

bucură că e zi liberă. Răspunsul

fect. Știu că există un drept fun-

vă rog ca anul viitor să faceți

este simplu: pentru că nu suntem

damental care se numește liberta-

toate excesele posibile de ziua

mândri că suntem români. Și în

tea de exprimare dar chiar cred că

națională. Și promit că o să fac

plus, pentru că nu ne place că

această expresie a făcut mult rău

și eu la fel chiar dacă la anul

suntem români. Din punctul meu

poporului nostru. Ar trebui să în-

ziua națională va fi într-o dumi-

de vedere acesta este cel mai

cepem să fim mândri de noi ca

nică.

mare defect al poporului nostru.

popor și să exprimăm acest lucru.

Uităm adesea că fiecare popor

Ar trebui să realizăm că deși o

are și oameni buni și oameni răi,

mare parte din personajele care

obiceiuri bizare, oameni politici

apar la televizor nu sunt cele mai

mincinoși și vedete neinteresan-

competente, există mulți români

te. Cu toate acestea ei continuă

muncitori, inteligenți și frumoși

- Elena Isac -

Istoria fără perdea: povestea Crăciunului sărbătorim Crăciunul? V-aţi între-

atenţie se dădea plantelor perene

bat vreodată de ce decorăm pomul

care rămâneau verzi de-a lungul

de Crăciun sau de ce îi învăţăm pe copiii noştri să creadă în Moş Nicolae sau în Moş Crăciun (nu că aceştia nu ar exista...)? Veţi fi sur-

prinşi poate să aflaţi care este de răciunul este în zilele

fapt originea sărbătorii dvs prefe-

noastre un timp al ma-

rate şi a obiceiurilor legate de

giei, al generozităţii şi al iubirii. Este perioada în care aproape întreaga suflare umană sărbăto-

aceasta!

I. Originea Crăciunului

Bușteanul de Yule

reşte naşterea lui Iisus Hristos.

Originile nordice

întregului an, dovedind că viaţa

Acestuia îi sunt asociate astăzi o

Cu secole înainte de naşterea

era totuşi prezentă în această pe-

mulţime de obiceiuri adânc îm-

lui Iisus, în timpul nopţilor lungi şi

pământenite cum ar fi împodo-

geroase de iarnă, europenii sărbă-

Pe parcursul celor 12 zile cât

birea bradului, mersul cu colin-

toreau întoarcerea luminii şi renaş-

trebuia să stea aprins buşteanul,

dul sau oferirea de cadouri celor

terea naturii care urmau să se în-

ospăţurile (adesea de-a dreptul

dragi.

tâmple o dată cu venirea mult aş-

sălbatice) se ţineau unul după

Nu cred că există cineva care

teptatei primăveri. În ţările nordice

altul. De fapt era singura perioa-

să nu cunoască în detaliu istori-

aceste sărbători erau cunoscute

dă din an când carnea era pre-

sirea

sub numele de Yule.

zentă din abundenţă, deoarece

naşterii

din

Evanghe-

rioadă întunecată şi rece.

lii. Dar câţi dintre dumneavoas-

În 25 decembrie, data solstiţiu-

atunci se sacrificau majoritatea

tră ştiu cum am ajuns de fapt să

lui de iarnă conform calendarului

animalelor din bătătură pentru

păgân, taţii împreună cu fiii adu-

a-i ajuta pe oameni să depăşeas-

ceau din pădure cel mai mare buştean pe care îl puteau găsi şi îi dădeau foc. Fiecare scânteie se credea că reprezintă un porc, o pisică sau alt animal care se va naşte în primăvară. De asemenea o mare

Romani sărbătorind Saturnaliile

Cum s-a stabilit data Crăciunului? că iarna aspră care bătea la uşă.

ce pe dos toate ierarhiile sociale.

adica Ziua de Naştere a Soarelui

Fiind un timp în care demonii şi

25 decembrie reprezenta ziua

spiritele bântuiau nestingherite pe

centrală a sărbătorii, fiind indicată

afară, se părea că statul în casă

în calendarele romane drept ziua

reprezenta cea mai înţeleaptă so-

naşterii

Soarelui,

deoarece

atunci zilele urmau să crească în durată. Iulius Cezar, împărat al Romei, a fost cel care a instituit de asemenea Festivalul de Anul Nou pe 1 ianuarie. O altă sărbătoare extrem de importantă era Juvenalia, care îi sărbătorea pe copiii Romei, simbol al fertilităţii.

Zeul Soare luţie de urmat.

Neînvins. Originile creştine În timp ce romanii păgâni (termenul păgân nu are aici nici o conotaţie negativă şi reprezintă o persoană care aparţine unei religii politeiste) îl venerau pe Zeul Soare, o nouă religie îşi făcea loc prin Imperiu. La început creştinii nu sărbătoreau naşterea lui Iisus, învierea acestuia reprezentând partea esenţială a noii religii. Ba chiar a

Printre clasele superioare ale Ro-

existat o puternică opoziţie la cele-

mei manifestaţiile erau semnificativ

brarea zilelor de naştere a martiri-

mai sobre. Mulţi romani influenţi îl

lor şi a lui Iisus. Numeroşi părinţi

celebrau pe Mithra, zeul persan al

ai bisericii au emis comentarii sar-

luminii,

nume

castice privitoare la obiceiul păgân

Originile romane

cărui

înseamnăSoarele nebiruit. Acesta s-

de a celebra zile de naştere, când,

La peste 1500 de km distanţă,

a născut, potrivit legendei, dintr-o

în Roma, iarna părea mai puţin

stâncă în ziua de 25 decembrie,

grea, dar festivalurile lunii de-

când păstorii din ţinut au venit să i

cembrie erau chiar mai elaborate.

se închine. De fapt cultul lui Mithra

Cu data de întâi, la romani înce-

era şi foarte asemănător creştinis-

peau Saturnaliile, o sărbătoare

mului, aşa cum constata scriitorul

extrem de populară - un timp de

creştin Iustin Martirul în Apolo-

distracţie, băutură şi orgii - care

gia sa prin secolul al II-lea şi aşa

de fapt, sfinţii şi martirii trebuiau,

se termina cu sacrificii umane.

cum va remarca mai târziu şi Tertu-

în viziunea lor, să fie celebraţi la

Numită după zeul Saturn, care

lian la debutul secolului al III-lea.

data martiriului lor, adică la data

însemna „belşug”, aceasta era

Întregul sezon celebrat de romani

„adevăratei lor naşteri‖ din per-

practic un pretext pentru a întoar-

se numea Dies Natalis Invicti Solis,

spectiva bisericii. Mulţi creştini ai

Cum s-a stabilit data Crăciunului? primelor secole erau scandalizaţi

221 există două explicaţii larg răs-

privire la Crăciun aşa că s-a hotă-

şi de veselia şi festivismul cele-

pândite:

rât să le adopte, punând data naşte-

brării, pe care îl vedeau ca fiind o

Creştinii secolului al III-lea cre-

reminiscenţă a păgânismului.

rii lui Iisus în acelaşi timp cu cea a zeilor păgâni. Astfel, pentru a îm-

Totuşi până în secolul al IV-

bina cultura antecreştină cu cea

lea problema naşterii a devenit

creştină şi spre a-i converti pe oa-

greu de ignorat. Unii oameni nu

meni la creştinism, ziua de naştere

ştiau cum să şi-l imagineze pe

a Zeului Soare (Sun God) a deve-

Iisus, începând să creadă deja că

nit ziua de naştere a Fiului lui

era doar o emanaţie pur spirituală

Dumnezeu (Son of God).

a lui Dumnezeu. Aşadar decizia

Până în anul 350, când Papa

de a-i sărbători ziua de naştere,

Iulius I a declarat sărbătoarea ofi-

însemna că acesta a avut şi o for-

cială a naşterii lui Isus pe 25 de-

mă umană palpabilă.

Papa Iulius I

calculată

Cum s-a stabilit data Crăciunului? Cum Evangheliile nu dau nici un detaliu despre data naşterii lui Iisus, aceasta a rămas un mister. Totuşi pasaje clare sugerează că nu a fost în decembrie. Păstorii din apropierea Betleemului care ―trăiau sub cerul liber‖ şi se îngrijeau de turmele lor în timpul nop-

Sextus

Julius

deau că facerea lumii a avut loc la

Africanus şi au început să celebre-

echinocţiul de primăvară, pe atunci

ze Crăciunul după calendarul iuli-

plasat pe 25 martie. Prin urmare,

an, pe 6 ianuarie, aşa cum se mai

noua creaţie prin „întruparea lui

celebrează în unele locuri şi în zi-

Hristos‖ (concepţia), trebuia, în vi-

lele noastre (data solstiţiului egip-

ziunea lor, să aibă loc tot pe 25 mar-

tean, când era celebrată revărsarea

tie, moment de la care numărânduse nouă luni se obţinea data de 25 decembrie.

ţii, nu prea aveau ce să caute pe

Cealaltă explicaţie a fost că la

afară în toiul iernii, când se înre-

această dată, în lumea romană, ger-

gistrau cele mai scăzute tempera-

manică şi orientală se celebrau di-

turi.

verse date de naştere ale zeilor pă-

Pentru acceptarea datei de 25

cembrie, creştinii au ignorat data

gâni mai sus enumeraţi.

decembrie propusă prima data de

Biserica ştia că nu putea scoate

Sextus Julius Africanus în anul

în afara legii tradiţiile păgâne cu

Crăciunul acum câteva secole

apelor Nilului şi în „cultele misterelor‖ locale naşterea „eonului‖ din fecioară. Tot atunci grecii săr-

Cum s-a răspândit Crăciunul? bătoreau naşterea zeului Dionis,

ajunge în Europa evului mediu în

zeul care, ca şi Iisus, transforma

timpului Crăciunului, ar crede mai

apa în vin).

degrabă

Deşi încă nu se numea Cră-

că a nimerit în timpul

Halloween-ului sau în Ajunul Anului Nou. Casele şi străzile erau pline de oameni aflaţi sub influenţa licorilor bahice şi de cupluri

angajate

în cele mai neorUn colind de Crăciun - C. Dickens

todoxe activităţi.

ciun, sărbătoarea naşterii lui Hris-

Situaţia a devenit

tos avea o dată oficială la care să

atât de gravă încât până în secolul al

fie celebrată. Mă rog, două...

XVII-lea sărbătoarea a fost scoasă

II. Cum s-a răspândit Crăciunul

în Anglia în afara legii. O reformă religioasă a fost începută în curând

le de Crăciun a fost reaprins. În primii ani, nici continentul american nu dădea prea mare importanţă acestei sărbători. După proclamarea independenţei, pe 25 decembrie 1879, membrii congresului Statelor Unite se aflau cu toţii la "serviciu". Populaţia ţării a continuat să lucreze în ziua de Crăciun şi în următorii 67 de ani. Dar pe măsură ce secolul al XIXlea se pregătea să apună, Crăciunul va deveni extrem de răspândit, fără a fi însă nici o sărbătoare prea veselă, dar nici cu specific prea religios. America va inventa propriul ei Crăciun şi în acest proces îl va

de către puritanul Oliver Cromwell,

Până în Evul Mediu creştinis-

care spunea că biserica trebuie să

mul a înlocuit mare parte din reli-

rămână pură faţă de păgânism. Fără

giile bătrânei Europe. În fiecare

prea mare succes însă. Când mulţi

an pe 25 decembrie credincioşii

dintre protestanţi au scăpat de per-

erau chemaţi în marile catedrale

secuţiile bisericii catolice şi s-au

europene pentru a celebra aşa nu-

refugiat în coloniile din Lumea No-

mita Christ’s Mass (Liturghia lui

uă, interesul pentru sărbătorile vesereinventa pentru întreaga lume.

Hristos) , care mai apoi a devenit Christmas (Crăciunul).

Pentru că iniţial a debutat cu

Totuşi pe stradă şi în casele

stângul, clasele superioare şi-au

oamenilor, acesta părea mai de-

propus să schimbe modul în care

grabă a fi un carnaval decât o săr-

era percepută sărbătoarea. Irving

bătoare religioasă. Dacă cineva ar

Washington era la acea vreme cel

Deschide ușa, creștine! mai bine vândut scriitor american

tuşi unele s-au păstrat până în zilele

rele şi de reîntâlnire cu cei plecaţi

şi în 1819 s-a folosit de experien-

pe tărâmul celălalt. Peste

ţa sa pentru a scrie o serie de po-

timp, din semnificaţia iniţia-

veşti extrem de populare despre

lă a colindelor s-a păstrat

Crăciun. În aceste istorisiri clase-

doar atmosfera sărbătoreas-

le superioare primeau bucuroase

că, de ceremonie, petreceri şi

în casele lor oameni nevoiaşi pe

urări.

care îi ospătau cu toate bunătăţile.

Elementul creştin s-a supra-

Între timp în Europa, Charles Dic-

pus cu adevărat peste colinde

kens a "atacat" problema Crăciu-

noastre, alături de celelalte obiceiuri

nului scriind în doar şase săptă-

creştine.

mâni A Christmas carol (Un colind de Crăciun). Povestea avarului Scrooge avea să schimbe complet percepţia despre această sărbătoare, aducând familia şi actele de caritate în prim-plan. Prin această istorisire, oamenii au ajuns să asocieze Crăciunul cu peisajele feerice de iarnă, cu mesele pline de bunătăţi şi cu o atmosferă caldă şi veselă de familie.

abia în Evul Mediu sub influenţa bisericii. Majoritatea se refereau la

Deschide uşa, creştine!

Fecioara Maria, la copilul nou-

Colindele au fost cântate în Eu-

născut sau la sfinţii care erau săr-

ropa cu mii de ani în urmă, dar pe

bătoriţi în perioada imediat urmă-

atunci nu aveau nici o legătură cu

toare Crăciunului. De asemenea

tradiţia de Crăciun din zilele noas-

acestea reproduceau numeroase

tre. Termenul carol (colindă) este

relatări biblice cu privire la scena

derivat din franţuzescul carole, care

nativităţii. În această perioadă a

reprezenta un dans în cerc acompa-

început obiceiul mersului cu colin-

niat de cântăreţi la diferite instru-

datul din uşă în uşă pentru a vesti

mente muzicale. Iniţial, colindele

naşterea lui Mesia, colindătorii

erau urări pentru fertilitate, rodire şi

primind în schimb mere, nuci sau

belşug, având o funcţie mai degrabă

colaci.

Pentru ca sărbătoarea să prindă

rituală. Acest obicei era legat fie de

La noi în ţară colindatul are o

la public, trebuia ca societatea să

începutul anului agrar (adică de ve-

veche tradiţie şi a rămas într-o oa-

fie pregătită pentru ea. Şi schim-

nirea primăverii), fie de sfârşitul său

recare măsură nealterat de trecerea

barea majoră a apărut tocmai în

(toamna, la culegerea recoltei). Pe

timpului, mai ales în zonele rurale.

de altă parte, un scop des întâlnit al

Tot la noi s-au păstrat şi alte tradi-

de ce sărbătorea Crăciunul, dar nu

colindelor – moştenit din sărbătorile

ţii precum mersul cu Viflaimul, cu

prea ştia cum. Vechile tradiţii pă-

Calendelor şi a Saturnaliilor romane

Pluguşorul sau cu Steaua. Acesta

gâne păreau neadecvate, dar to-

- era acela de alungare a spiritelor

din urmă evoca momentul în care

sânul familiei. Lumea ştia acum

O, brad frumos... la naşterea lui Iisus, pe cer s-a ivit

nordice care îşi împodobeau casele

Crăciun să fie complet şi lumea să

steaua călăuzitoare a Magilor.

cu ramuri de brad şi de vâsc. Pomii,

aibă un pretext solid pentru a da

Puţină lume ştie însă că aceş-

care la început erau atârnaţi de ta-

iama în magazine fără procese de

tia, spre deosebire de păstori, nu l

van, au început să fie decoraţi cu

conştiinţă, mai lipsea din decor un

-au vizitat pe nou-născut în noap-

mere, care simbolizau, după cum

bătrânel cu barba albă...

tea naşterii cum apare deseori

bine aţi ghicit, Grădina Edenului,

portretizat, ci mai târziu când lo-

iar ilicele cu care se decora casa

cuia deja în Betleem. De aseme-

(plantele acelea verzi cu bobiţe roşii

Până în secolul al XVIII-lea

nea nu se ştie nici numărul lor. Se

care la noi nu prea au intrat în tradi-

practica oferirii de cadouri celor

presupune că ar fi fost trei pentru

ţie) au început să simbolizeze co-

dragi devenise adânc înrădăcinată.

că Evangheliile menţionează trei

roana de spini a Mântuitorului. O

Din punct de vedere religios, obi-

tipuri de cadouri: aur, smirnă şi

povestioară spune că reformatorul

ceiul le amintea credincioşilor pe

tămâie. Dar asta este deja o altă

protestant Martin Luther King a de-

de o parte de darul făcut lumii de

poveste…

corat pentru prima dată pomul de

Dumnezeu: un Mântuitor care

O, brad frumos... Bradul de Crăciun îşi trage originile din Germania, unde de-

III. Ho! Ho! Ho?

Crăciun cu lumânări, cu destulă măiestrie totuşi pentru a nu stârni un incendiu. Până la sfârşitul secolului al XIX -lea, bradul împodobit se întâlnea doar în Germania şi poate că ar fi rămas acolo, dacă nu se oficia în 1840 mariajul reginei Victoria cu vărul ei, prinţul Albert al Germaniei. Acesta a adus cu el în Anglia toate tradiţiile de acasă, inclusiv

corarea lui a fost dintotdeauna o parte a celebrării iernii. Acest obicei a fost moştenit de la popoarele

avea să spele omenirea de păcate, iar pe de altă parte de cadourile oferite de către Magi nouluinăscut.

pomul de Crăciun. Fotografia cu

Şi uite-aşa anii au trecut şi pro-

familia regală în jurul bradului de-

cesul oferirii de cadouri care venea

corat a făcut ca în doar câţiva ani

din partea "crailor" de la Răsărit a

acest obicei să fie adoptat nu numai

evoluat în frenezia cumpărăturilor

de Anglia ci şi de toată Europa.

pe care o vedem în zilele noastre.

Pentru ca tabloul sărbătorilor de

Ce pretext mai bun putea să existe pentru acest lucru decât Moş Cră-

Moș Nicolae ciun? Dar să nu anticipăm!...

În secolul al IV-lea apare primul

Conceptul bătrânelului simpa-

predecesor al lui Moş Crăciun din

tic care oferă cadouri are o lungă

tradiţia creştină: Sfântul Nicolae. Ca

istorie în spate la care au contri-

şi în cazul multor sfinţi din antichi-

buit diverse culturi. După cum

tate, avem de-a face cu un contrast

deja ne-am obişnuit (şi probabil

între ceea ce ştim despre sfântul Ni-

plictisit) începem tot din Scandi-

colae – aproape nimic – şi cultul său

navia, unde predecesorul moşului

foarte popular. Se cunoaşte despre

a fost Odin, zeul suprem în mito-

acesta că era un preot creştin care

logia nordică. Acesta era descris

mai apoi a devenit episcop de Myra,

ca un om înalt cu barbă mare şi

un oraş din Asia Mică. Tradiţia spu-

despre care se spunea că obişnuia

ne că Sfântul Nicolae umbla prin

să călătorească pe cer în timpul

lume îmbrăcat într-o robă episcopa-

solstiţiului de iarnă, hotărând cine

lă cu roşu si alb şi călare pe un mă-

va muri şi cine va prospera în

gar, făcând cadouri copiilor şi

anul următor. În ajunul sărbătorii

ajutându-i pe cei nevoiaşi.

Yule, copii îşi umpleau încălţă-

O legendă faimoasă (care are

mintea cu legume, iar zeul le ofe-

mai multe versiuni) spune că acesta

rea dulciuri în locul acestora.

a auzit într-o zi de trei surori foarte sărace care trăiau la marginea ora-

căzut taman în ele… Tatăl fetelor a văzut însă cele întâmplate, şi deşi Nicolae l-a rugat să păstreze secretul, acesta nu a rezistat tentaţiei de a povesti mai departe. De atunci, oricine primea

Sfântul Nicolae și Ruprecht

un cadou neaşteptat îi mulţumea lui Moş Nicolae pentru el.

şului şi care nu puteau să se mărite

În tradiţiile germanice, Moş

în lipsa unei zestre de la părinţii lor.

Nicolae era însoţit în drumeţiile

Sfântul s-a hotărât să le ajute, dar

sale de servitorul Ruprecht, care

cum nu vroia să se ştie cine a fost

punea dulciuri şi jucării în pantofii

binefăcătorul, noaptea când toată

copiilor cuminţi. Dacă aceştia pu-

lumea dormea, s-a urcat pe acoperi-

teau recita o poezie sau o rugăciu-

şul casei de unde a aruncat pe coş

ne pentru Moş, acesta le oferea un

trei punguţe cu galbeni. Întâmplarea

cadou. Dacă nu îşi putea aminti

făcea că fetele îşi atârnaseră la uscat

poezia sau nu au fost cuminţi pe

şosetele proaspăt spălate înainte de

parcursul anului, primeau o nuielu-

a merge la culcare şi cadourile au

şă din partea lui Ruprecht. Copiii foarte neastâmpăraţi riscau să fie

Crăciunul în jurul lumii luaţi şi vârâţi în coşul mare pe

venea în tot felul de forme şi dimen-

Până în 1940, Moş Crăciun a

care acesta îl avea întotdeauna la

siuni: uneori arăta ca un vrăjitor

devenit o imagine de nelipsit pen-

el.

păgân, alteori lua înfăţişarea unui

tru toţi producătorii de bunuri de

În timpul Evului Mediu, au

gnom prietenos. O imagine relativ

consum. Era un tip care putea vin-

fost construite mai multe biserici

familiară a Moşului a fost creată în

de orice şi oricui cu ocazia sărbă-

în onoarea Sfântului Nicolae prin

anul 1863 de Thomas Nast, desena-

torilor de iarnă, dar care făcea să

toată Europa. Celebrarea morţii

tor

pară că respectiva persoană nu a

şi

caricaturist

ziaru-

sale pe 6 decembrie a devenit ziua

cumpărat de fapt nimic. Doar era

când se fac cadouri copiilor.

un cadou... Întreprinzătorii s-au prins în curând că un un Moş în

La începutul secolului al XVII

carne şi oase putea creşte şi mai

-lea, legenda Moşului a ajuns prin

mult vânzările, astfel că în curând

intermediul coloniştilor olandezi

acesta şi-a făcut loc în marile cen-

(care îl numeau pe Moş Nicolae

tre comerciale ale lumii.

Sinterklaas) şi în America, dar nu

Crăciunul în jurul lumii

a prins cu adevărat decât 200 de ani mai târziu. Povestea acestuia a aprins imaginaţia pastorului american Clement Clark Moore, care a scris un poem pentru copiii săi despre un spiriduş vesel care împarte cadourile din sania sa trasă de reni. Publicată pentru prima dată în ziarul Sentinel din New York pe 23 septembrie 1823, creaţia acestuia a devenit în anii următori foarte căutată, ajungând în mai multe cotidiane din Statele Unite, dar fiind tradusă şi publicată în întreaga lume. Mai puţin clar era cum arăta acest Moş Crăciun. La început

lui Harper's Illustrated Weekly, care l-a prezentat pe Moş Crăciun într-o tunică roşie îmblănită cu o centură lată de piele. Nast este şi cel care a promovat în 1885 ideea că reşedinţa lui Moş Crăciun se află la Polul Nord. Problema a apărut în 1925, când s-a descoperit că nu existau

Desigur obiceiurile de Crăciun au fost adaptate după necesităţi în diversele colţuri ale lumii. Moş Crăciun nu vine cu sania trasă de reni în Australia, ci pe o placă de surf. Australienii îşi împodobesc casele cu ferigă, frunze de palmier sau cu alte flori de sezon.

reni la Polul Nord, aşa că reşedinţa

În China şi în Japonia, pomii de

moşului a fost mutată în Laponia.

Crăciun introduşi de misionarii

Imaginea arhicunoscută de astăzi a

vestici în secolele XIX-XX, erau

lui Moş Crăciun, cu o burtă durdu-

împodobiţi cu decoraţiuni compli-

lie, un costum roşu şi o atitudine

cate din hârtie. India în schimb a

tolerantă a fost creată într-o campa-

înlocuit bradul cu copacii de man-

nie publicitară din 1931 pentru Co-

go sau cu bambuşii, iar casele le

ca-Cola.

erau decorate cu frunze de mango.

Ce-a fost și ce a ajuns Crăciunul

pus la punct, încât companiile înre-

spre atingerea unui echilibru între

este un fastu-

gistrează vânzări spectaculoase, răs-

semnificaţia religioasă şi aspectele

os festival al

pândind mesaje despre cum Crăciu-

comerciale, sărbătoarea având de

verii

nul NU este de fapt despre cado-

fapt ca centru de greutate familia.

şi

în

Brazilia, care

uri!

Crăciunul este o ocazie exce-

include picni-

Televiziunile amplifică şi ele

lentă pentru membrii familiilor de

curi, jocuri de artificii , precum şi

frenezia cumpărăturilor, transmi-

a se reîntâlni, uneori după perioade

o procesiune solemnă a preoţilor

ţând

ştiri

lungi de despărţire. Psihologii

la miezul nopţii. Câte locuri, atâ-

de la faţa

atrag atenţia că persoanele care

tea obiceiuri!

locului, cu

sunt singure în preajma sărbători-

cozile uria-

lor, sunt în general mai triste şi

şe

mai melancolice decât ceilalţi,

case sau cu

având o predispoziţie spre depre-

rafturile

sie. De aceea sunt de părere că un

IV: Ce a fost şi ce a ajuns O dată cu debutul lunii decembrie un freamăt, la început abia imperceptibil, cuprinde parcă întreaga lume. Afară este deja frig, poate chiar ninge. Colindele de Crăciun sunt primul semn. În marile lanţuri de magazine şi în malluri, acestea încep să răsune din ce în ce mai devreme, inducându-i cumpărătorului ideea că sărbătoarea bate deja la uşă. Luminiţele de Crăciun, fotografiile cu Moş Crăciun sau raioanele cu produse tematice, toate la un loc aduc "Spiritul Crăciunului" , un concept care a fost meticulos creat de marketingul inteligent din ultimele decenii, şi care inevitabil pune stăpânire peste întreaga populaţie. A devenit atât de bine

golite de marfă. În fiecare an maga-

Crăciun reuşit nu are nevoie decât

zinele împing sezonul cumpărături-

de câteva ingrediente esenţiale:

lor "un pic" mai devreme, pentru a

cumpătarea şi echilibrul, socializa-

spori vânzările. Se pare că în unele

rea cu rudele şi prietenii, precum şi

aspecte sărbătoarea Crăciunului nu

redescoperirea

a evoluat atât de mult faţă de seco-

ple. A, ar fi excelent dacă bugetul

lele trecute: acum ca şi atunci pen-

ar fi planificat de dinainte...

tru foarte multă lume reprezintă doar un pretext bun pentru a se îmbuiba cu mâncare, a stinge setea cu licori bahice (doar pentru a sfârşi la urgenţă) sau a cheltui fără măsură bani pe lucruri care ulterior se dovedesc în cel mai bun caz prea puţin necesare. Dar sigur că nu se poate generaliza. Cred că mai degrabă se tinde

lucrurilor

sim-

Bibliografie: Encyclopedia Britannica 2010 Britannica

Encyclopedia

world religions History Channel - Christmas Unwrapped The Unwrapping of Christmas The Christmas Encyclopedia Wikipedia - Mădălin Filip -

Fizicul și spiritul sărbătorilor

robabil că lunile de iarnă

nificații. Este o parte comercială,

agitație este peste tot. Da, sunt

sunt recunoscute prin câ-

importantă ( trebuie să și mâncăm

multe lucruri frumoase de cumpă-

teva cuvinte: ninsoare, sărbători,

de sărbători, nu? :-) ) – dar atât, o

rat și de dat. Dar când cumperi ce-

cadouri, frig. Dacă lunile ianuarie

parte. Nu are încărcătură, nu are

va și când dai ceva, gândește-te ce

și februarie sunt cele mai frigu-

conținut,

oferi. Nu cred că este dificil să ie-

roase din an (ianuarie este denu-

„neumanizată‖.

este

seacă,

rece,

șim pentru câtva timp din tiparul

mit popular și gerar), luna decem-

Partea importantă este, cred eu,

cotidian, din agitația zilnică și să

brie este printre cele mai animate;

spiritul sărbătorilor, partea neco-

oferim bucurie, încântare și emoție

există sărbători, există goana du-

mercială, partea cu semnificații,

celor din jur. Acesta ar trebui să

pă cadouri, există vacanța de iar-

partea umanizată, interiorizată. O

fie spiritul sărbătorilor. O perioadă

nă, există Revelion.

parte pe care o văd neglijată

în care ne eliberăm de noi înșine și

Perioada sărbătorilor cuprinde

(inclusiv de mine) datorită presiunii

în care oferim cât mai mult celor

a treia decadă a lunii decembrie:

părții comerciale. Devenim atât de

din jur: familie, prieteni, colegi sau

Ignatul, colindele, Ajunul Crăciu-

ocupați cu treburile noastre, cu ce

chiar oameni străini.

nului,

Revelionul,

trebuie făcut, aproape de obligație,

De multe ori, o vorbă caldă, un

sfântul Vasile. O perioadă încăr-

încât uităm să intrăm în spiritul săr-

mesaj emoționant, un cadou micuț

cată pentru mulți dintre noi prin

bătorilor.

dar venit din suflet valorează mult

Crăciunul,

prisma activităților: vizite, cum-

Spiritul sărbătorilor ar trebui să

mai mult decât un cadou sclipitor.

părături, planuri, telefoane. Peri-

primeze în fața fizicului. Și asta în-

Emoția primitorul valorează mai

oada începe, însă, încă din noiem-

seamnă că partea noastră umană,

mult decât bucuria receptorului.

brie. Încep gândurile și întrebările

internă trebuie să fie cea care dic-

Spiritul sărbătorilor valorează mai

"Unde facem Revelionul?", apar

tează cursul; înaintea părții fizice.

mult decât fizicul sărbătorilor. Cu

steluțe și globulețe, promoții și

Nu trebuie să ne propunem să cum-

puțin fizic dar mult spirit putem să

reducere de Crăciun, gânduri de

părăm cadou pentru cineva, ci să

oferim mult mai mult!

cadouri, fel de fel de Moși

facem fericit pe cineva. Nu trebuie

Vă doresc să aveți parte de cât

Crăciuni, produse tematice. Toate

să ne propunem să mergem cu ma-

mai mult spirit al sărbătorilor și să

orașele sunt cuprinse de "spiritul

șina într-un oraș, ci să fim aproape

dați, la rândul vostru acest spirit

sărbătorilor". Sau nu?

de cineva. Nu trebuie să ne propu-

mai departe.

Ce înseamnă de fapt "spiritul

nem să luminăm un apartament sau

sărbătorilor"? Sunt de părere că

o stradă, ci să luminăm ziua cuiva.

nu înseamnă cele de mai sus. Voi

Spiritul sărbătorilor nu este să dai,

denumi cele de mai sus "fizicul

ci este să oferi. A da înseamnă să

sărbătorilor". Partea fizică, partea

dai ceva fizic, a oferi însemnă să

palpabilă, partea materială. Care,

oferi spirit: un gând, o urare, o emo-

deși dă culoare sărbătorilor, nu

ție.

aduce un "spirit", nu aduce sem-

Da, timpul este mereu scurt. Da,

Sărbători fericite!

- Răzvan Deaconescu -

Crăciunul în Sibiu - fotoreportaj

„Din bătrâni se povesteşte Că-n toţi anii negreşit Moş Crăciun pribeag soseşte Niciodată n-a lipsit. Moş Crăciun, Moş Crăciun” (Moş Crăciun cu plete dalbe, folclor românesc)

Și într-adevăr în fiecare an poposește și în Sibiu pentru un eveniment minunat, menit să încânte ochiul și sufletul fiecărui participant. În 24 noiembrie a început pentru al șaselea an, Târgul de Crăciun din Sibiu.

Crăciunul în Sibiu - fotoreportaj Anul acesta în Piața Mare din Sibiu și-au găsit locul 65 căsuțe în care expozanți din toată țara ne aduc produse care mai de care de ingenioase, aranjamente și ornamente de Crăciun, dulciuri și bunătăți care îți fac cu ochiul de pe fiecare tejghea și multe alte idei de cadouri pentru cei dragi cu ocazia sărbătorilor.

Crﾄツiunul ﾃｮn Sibiu - fotoreportaj

Crăciunul în Sibiu - fotoreportaj

Punctul principal de atracție, situat chiar lângă brad, îl reprezintă Scena Nașterii Domnului. Sculptura a fost realizată în anul 2011, timp de șase luni, din lemn de tei și reprezintă în mărime naturală scena Nașterii Mântuitorului.

Crăciunul în Sibiu - fotoreportaj

Și pentru că spiritul Crăciunului cuprinde cel mai repede sufletul copiilor este de așteptat să găsim locuri special amenajate pentru distracția lor. Pentru cei mici a fost adus un carusel, iar în Atelierul lui Moș Crăciun piticii au șansa să-și expună talentele artistice și să dea frâu liber imaginației.

Crăciunul în Sibiu - fotoreportaj

Iar pentru cei dornici de puțină mișcare este amenajat un patinoar, un alt colț de distracție specifică anotimpului în care ne aflăm.

De pe meleaguri sibiene, cu gânduri bune zburdând prin minte, cu lumină și căldură în suflet, vă urez tuturor

Crăciun Fericit! - Dana Diaconu -

Obiceiuri nipone: ce înseamnă a oferi la japonezi Abstract

spre simbolistică, mai degrabă, de-

interdependențelor complexe, do-

Japonezii constituie un popor

cât pe utilitate.

rim să abordăm un subiect care

ce a surescitat admirație din par-

Cuvinte-cheie: cadou, societatea

contrazice, într-o anumită măsură

tea întregii lumi datorită capacită-

japoneză, individ, cultură, confor-

concepția uniformizării percepții-

ții lor de a-și conserva și proteja

mism.

lor socio-culturale dintre națiuni.

propria cultură în fața efectelor globalizării societății mondiale.

Mai precis, vom vorbi despre felul națiuni

în care este perceput și reprezentat

sunt reprezentări sociale

social, obiceiul de a oferi și care

trăsăturile culturale, psihologice

ale culturii și specificul național,

sunt implicațiile sale. Pentru a fi

și sociale care descriu modul de

care, în cele din urmă, individuali-

mai exacți, în discursul de față, ne

existență și comportament al nați-

zează un popor în cadrul societății

vom referi la raportul individului

unii japoneze. În cazul obiceiului

internaționale. Suntem obișnuiți, la

cu societatea care se dovedește a fi

de a oferi, percepția japoneză se

o ora actuală, să ne preocupăm de

fundamental în înțelegerea culturii

dovedește a fi, de asemenea, mult

subiecte precum „diluarea culturilor

sociale japoneze ce s-a păstrat in-

mai profundă permițând o altă

naționale‖ în fața consecințelor

tactă până în zilele noastre. În con-

valorizare a raportului individ-

mondializării fenomenelor fără să

strucția argumentației, autorul se

societate. Fiindcă, în momentul în

mai putem proteja sălbăticia tradiți-

bazează pe o studiere aprofundată

care, discutăm despre Japonia ca

ei locale. În aceeași ordine de idei,

a limbii japoneze, ceea ce constitu-

despre o țară a paradoxurilor în

aderarea României la un organism

ie un pas important în interioriza-

care întrevedem, în mod clar,

regional sau internațional a fost

rea felului de relaționare al socie-

scindarea între tradițional și mo-

contestată din perspectiva presiunii

tății japoneze. Lucrările care repre-

dern, putem intui că, și în situația

care se exercită asupra unicității sa-

zintă partea de documentare știin-

în care vom analiza specificitatea

le ca stat-național. Mai mult decât

țifică au fost redactate de către na-

practicii de a oferi, este implicit

atât, întrucât trăim într-o lume cu un

tivi niponi, preocupați fiind de a

de înțeles că vom regăsi, într-o

dinamism accentuat, este mult mai

traduce cultura japoneză pe înțele-

măsură asemănătoare, reflecția

viabil din perspectiva raportului

sul celor interesați de a-i cunoaște

dualității contemporane nipone.

costuri-beneficii, să ne adaptăm si-

esența. Prin metodologia utilizată

Mai precis, dacă japonezii au păs-

tuației, decât să ne asumăm conse-

nu se urmărește structurarea unei

trat ceremonialismul în practica

cințele unei atitudini tradiționaliste

cercetări științifice clasice care să

de a înmâna cadouri, materialis-

ireconciliabile.

transmită raționamente bazate pe

Fascinația niponă s-a tradus prin

biceiurile

unei

mul societății momentul a schim-

Pornind de la ideea contro-

argumente cantitative, ci se dorește

bat, în unele cazuri, aplecarea

versată a rolului culturii în lumea

familiarizarea unui public mai

„...sărbătorile calendaristice solicită marcarea lor cu atenție...” mult sau mai puțin cunoscător cu

includem cele trei momente din via-

mai, sau cadourile prin care își

acte sociale specifice societății

ța unui om (nașterea, căsătoria și

arăți compasiunea în cazul unor

din Extremul Orient prin valorifi-

moartea), la care japonezii au adău-

momente determinate din cauze

carea analizei de documente sau

gat miyamairi [2] (introducerea copi-

neașteptate, așa cum sunt îmbolnă-

de text.

lului la un templu Shintō, echivalent

virile. Întrucât viața personală a

Societatea japoneză se caracte-

cu botezul în doctrina creștină), ini-

individului nu poate fi separată de

rizează, preponderent, prin con-

țierea tânărului în viața adultă

organismul social de care aparține,

formismul individului la regulile

(seijin no hi), sau marcarea unei

celelalte momente speciale care nu

general acceptate și predefinirea

vârste mai înainte; cele implică ce-

se încadrează în categoriile deja

acțiunilor care trebuie însușite,

lebrarea unei reușite (gōkaku-iwai

descrise sunt, de asemenea, demne

ceea ce determină lipsa manifes-

pentru

tării inițiativei individuale. Aceas-

sotsugyō-iwai

examen

promovat,

de a fi menționate fiindcă au o im-

pentru

finalizarea

portanță aparte. Să luă situația în

tă ipoteză poate fi testată și în ca-

unor studii, shūshoku-iwai pentru

care se merge într-o vizită la cine-

zul luat în discuție de față, adică a

angajare). Într-o anumită măsură la

va, moment în care, politețea japo-

ocaziilor care presupun o conven-

fel ca și în cultura vestică, sărbători-

neze îndeamnă ca vizitatorul să nu

ție socială finalizată prin actul de

le calendaristice solicită marcarea

poftească fără a avea un cadou

a oferi: ocaziile care presupun

lor cu atenție prin oferirea unor ca-

pentru gazdă, fapt ce este sintetizat

celebrare, transmiterea recunoș-

douri simbolice specifice. De exem-

de specialistul mai citat prin expli-

tinței sau a empatiei. Dacă este să

plu,

hina

cația că, din această situație vizita

vorbim de o sistematizare a mo-

matsuri (Ziua Fetelor), toate familii-

în Japonia este un act voluntar și,

mentelor prestabilite social pentru

le care au fetițe vor aranja toate pă-

de multe ori, ceva neașteptat mai

convenționalul

Takie

pușile deținute pe un suport tradițio-

degrabă decât cerut de către gaz-

Sugiyama Lebra vorbește despre

nal din platforme, pentru a repre-

dă [3].

cinci[1] astfel de ocazii: așa-

zenta curtea imperială. Această acți-

Un ultim aspect pe care dorim

numitele ritualuri de trecere sau

unea poate fi tradusă asemenea unui

să îl menționăm este valoarea ca-

ceremonialele ciclului vieții uma-

cadou simbolic din partea părinților

doului care se bazează pe princi-

ne, cele calendaristice, cele deter-

pentru fata sau fetițele lor, ce are

piul reciprocității. Întrucât ne refe-

minate de o cauză neașteptată,

rolul unei ofrande aduse pentru să-

rim la o societatea care a evoluat

alte evenimente speciale ce nu se

nătate și fericire.

pe doctrina confucianistă a menți-

cadou,

încadrează printre cele deja men-

cu ocazia sărbătorii

Cea de-a treia situație despre

nerii echilibrului social, este cate-

vorbește

ționate și salutarea unei relații

care

Takie

Sugiyama

goric importantă calcularea corecte

inter-umane. În prima categorie,

Lebra este cea care presupune mi-

a valorii pe care cadoul trebuie să

„...obiceiul japonez de a oferi nu și-a pierdut semnificația...‖ Pisoiaşi

o însumeze. După cum mențio-

By Gepi Rosenfeld

nează și Takie Sugiyama Lebra,

1. Takie Sugiyama Lebra, Japa-

în multe cazuri (de exemplu în

nese Patterns of Behaviour,

momentele importante din viața

Honolulu, University of Ha-

Doi pisoi şi un cotoi

omului) se oferă bani, ceea ce

wai Press, 1976, p. 97-98.

Stau ascunşi într-un butoi.

ușurează munca celui care trebuie

2. Ibidem, p. 97.

Căci Azor, căţel de rasă,

să întoarcă favoarea, care la rân-

3. Ibidem, p. 98.

Tocmai ce-a ieşit din casă

dul ei nu trebuie să întârzie și să

4. Ibidem, p. 99-100.

Şi dând vesel el din coadă

fie similară ca și valoare

[4]

Având în vedere că numărul prezent al revistei Mentor, apare într-o perioadă specială din punct de vedere calendaristic, articolul de față se dorește a fi unul care să

Bibliografie

hrănească curiozitatea surescitată

1. Lebra, Takie Sugiyama, Jap-

de subiectele exotice ce învălu-

anese Patterns of Behav-

iesc societatea și cultura japone-

iour, Honolulu, University

ză. Chiar dacă există unele ase-

of Hawai Press, 1976.

mănări cu experiențele europene, obiceiul japonez de a oferi nu șia pierdut, în niciun moment, semnificația care l-a caracterizat dintotdeauna privind atenția la cele mai mici detalii, ce pornește de la

2. Sugimoto, Yoshio, (ed.), The

Are chef acum să roadă. Şi de prinde vreun pisic

Cambridge Companion to

Cu smântână pe botic

Modern Japanese Culture,

În nisip îl tăvăleşte

Cambridge, Cambride Uni-

Şi blăniţa-i murdăreşte.

versity Press, 2009.

Drept urmare-acei pisoi

rațiunea alegerii cadoului și ajun-

Stau ascunşi în cel butoi!

ge până la modalitate de împache-

Că li-i lene-n astă seară

tare și ceremonialul de oferire;

Să-şi spele blana murdară

ceea ce nouă ni se poate înfățișa

- Nicoră Raluca-

Iar dacă nu sunt curaţi

ca o exagerare tipică japoneză din

Stau în casă încuiaţi

rațiunea tendinței spre perfecțiune

Şi tare rău o să le pară

de care a da dovadă, de multe ori,

Că nu pot să stea pe-afară.

națiunea japoneză.

Thanksgiving

cum că vine perioada

le-am importat din Statele Unite ale

bească despre Black Friday, care

sărbătorilor stau și mă

Americii. Toate sărbătorile trebuie

este legată de Thanksgiving. Dar

gândesc cam ce sărbătorim noi,

să aibă un punct de plecare până

asta nu contează pentru că, chiar

românii. Sărbătorile mari ar fi

devin oficiale și multe sărbători au

dacă se vorbește de Black Friday,

mărțișorul, Paștele, Crăciunul și

un început dificil. Pentru Sfântul

nu se vorbește și de Thanksgiving.

Revelionul.

Bineînțeles, există

Valentin și pentru Hallowen aceasta

Mai mult, cred că mulți nici nu

multe alte sărbători românești dar

este evoluția probabilă: au fost im-

știu că există o legătură între cele

pentru acestea în general media și

portate de la americani, au fost criti-

două. Mai știu de asemenea că este

comercianții nu organizează lu-

cate o vreme pentru că nu sunt săr-

vorba despre o sărbătoare specifică

cruri speciale. În schimb, în ulti-

bători care izvorăsc din tradiția ro-

americanilor, care decurge din is-

ma vreme devin din ce în ce mai

mânească și au sfârșit prin a fi ac-

toria lor. Totuși, îmi place mult

populare sărbătorile importate de

ceptate de mai toată lumea. Mă în-

ideea pe care se bazează și anume

la alții, adică de la americani. Este

doiesc că cei care le numesc sărbă-

să fim mulțumiți de ceea ce avem.

vorba în principal de Valentine’s

tori furate vor avea câștig de cauză

Și nu e vorba de a înceta de a mai

Day și de Hallowen, în jurul căro-

pentru simplul motiv că media și

fi ambițioși și de a face totul pen-

ra s-a făcut multă vâlvă. Mulți

comercianții nu vor renunța la ele.

tru a trăi așa cum ne-am dorit în-

refuză să le ia în considerare pen-

Și nu vor renunța la ele atât pentru

totdeauna. Este vorba doar de a ne

tru că nu sunt sărbători românești

că vorbim mai mult despre ele decât

rupe de ritmul obișnuit al zilei și

și pentru că consideră că românii

despre Dragobete și despre Ziua

de a ne bucura de lucrurile pe care

sărbătorească

Morților cât și pentru că suntem de-

le avem și pe care le-am realizat

Dragobetele și Ziua Morților și nu

pendenți de filmele și de seriile

până în acel moment al vieții noas-

niște sărbători furate. Alții le săr-

americane care ne învață despre săr-

tre.

bătoresc în fiecare an, ca și cum

bătorile americane și ne îndeamnă

ar fi americani. Cert este că ma-

să le sărbătorim.

trebui

să

Motivul pentru care cred că românii nu au importat și această

gazinele sunt pline, că mai toată

Fie că sunteți de acord sau nu cu

sărbătoare nu este faptul că este

lumea din mediul urban le cu-

faptul că în România unii sărbăto-

vorba de o sărbătoare specifică

noaște și că se vorbește mult de-

resc Valentine’s Day și Hallowen,

istoriei Statelor Unite ale Americii

spre ele.

ceea ce mă uimește pe mine este că

ci pentru că ideea de a fi mulțumiți

Probabil încet-încet din ce în

există o sărbătoare a americanilor

de ceea ce avem ne depășește. Ne

ce mai multă lume va începe să le

de care nici nu ne-am atins. Este

zbatem mereu pentru a ne fi mai

sărbătorească iar peste 10 ani

vorba de Thanksgiving. Am văzut

bine dar uităm să fim mulțumiți de

vom uita că sunt sărbători pe care

că în ultimii ani începe să se vor-

ceea ce am obținut deja, fie că este

„...ne plângem la cel mai mic inconvenient și uităm să ne bucurăm de lucrurile bune...” vorba de familie, de prieteni sau de un loc de muncă. La întrebarea

Hopa Ţop

se plâng mai mereu. Orice

s-ar

întâmpla

By Gepi Rosenfeld

ce faci de cele mai multe ori oa-

Valentine’s Day, Haloween și Black

menii încep să se plângă și să

Friday, mie mi-ar plăcea să impor-

Iepuraşul Hopa Ţop,

spună ce nu merge bine în viața

tăm Thanksgiving-ul. Și așa cum

Un ştrengar nevoie mare,

lor. Adesea simt nevoia să se

nici în Statele Unite ale Americii nu

Tot sărind din loc în loc

plângă atât de mult încât nici nu

există tot felul de prostii de cumpă-

Se trezi pe porc călare.

mai menționează lucrurile bune.

rat specifice acestei sărbători așa

Normal ar fi să povestim mai întâi

cum există pentru toate celelalte

Porcul guiţând o dată

ceea ce merge bine și mai apoi să

sărbători, așa sper să fie și aici. Aș

Şi-opintindu-se-n pământ

vorbim și despre probleme. Dar în

vrea să fie o sărbătoare care se pe-

Luând-o la galop spre poartă

România rar auzi răspunsul îmi

trece în familie și în care se poves-

merge bine. Și lucru acesta este

tește tot ce e bine și frumos în viața

Se trezi afară-n câmp.

vizibil în viața de zi cu zi, ne

membrilor familiei. Chiar dacă și

plângem la cel mai mic inconve-

Crăciunul se petrece în familie,

nient și uităm să ne bucurăm de

atunci e vorba mai mult de moș, de

lucrurile bune. Am impresia că

brad, de mâncare și de luminițe și

am uitat să ne bucurăm de lucruri-

de aceea avem nevoie și de Thanks-

le simple și că sportul național a

giving.

devenit plânsul de milă. Știu că

Thanksgiving-ului ne-ar ajuta să

Însă iepurele nostru

există mulți oameni necăjiți dar și

evoluăm ca popor chiar dacă este

C-o mişcare de paradă

cei cărora le merge cât de cât bine

vorba de o sărbătoare importată.

Puse porcului căpăstru

Cred

că

O găină bătrâioară Ca să certe iepuraşul Îi strigă asa-ntr-o doară “Ţi-ai găsit acuma naşul!”

sărbătorirea

Şi-l întoarse în ogradă - Elena Isac -

Şi sărind din spate jos Se uita spre găinuşă Şi-i zise respectuos “N-ai tu grija mea, mătuşă!”

Jocuri logice I. Scopul acestor probleme este de a parcurge perimetrul figurat cu linii albe, fără a ridica creionul de pe hârtie și fără a trece de două ori peste aceleași urme. Liniile pe care le trasați se pot intersecta numai în punctele roșii! Puteți rezolva toate cele 11 probleme? Dacă nu, care sunt imposibil de rezolvat?

Fig. 1

Fig. 2.

Fig. 3

Fig. 4

Fig. 5

Fig. 6

Fig. 7

Fig. 8

Fig. 9

Fig. 11

Fig. 10

II. Deplasați o cifră într-o poziție nouă, astfel încât expresia numerică de mai jos să fie corectă (nu este permisă deplasarea semnelor): 62 – 63 = 1

III. Anagramă: Cel care ―va dăinui‖ (8, 2, 5)

draconien diavlo

- Dana Diaconu -

Implozie

2006 – 2013

Pe nervurile frunzei de aramă ale stejarului secular, un tramvai roşu aprins accelera. Soarele albastru se oglindea în geamurile ciobite, instalând o senzaţie călduroasă de frig în trupu-i amorţit. O uriaşă bilă de plumb, netedă, lucioasă, se rostogolea printre barele albe, printre scaunele de lemn putred ale tramvaiului bătrân, aducând cu sine un zgomot metalic ascuţit… durerea iniţială se transformase într-o senzaţie plăcută de somnolenţă. Îşi amintea de bunicul, care îl ţinea pe genunchii, curios de ascuţiţi, în copilărie. Părul alb imaculat al bătrânului se unea cu ramurile mărului din curte, într-o mişcare ciudată… prietenii din copilărie

erau

şi

acolo,

chemându-l la joacă. Camera căminului studenţesc în care îşi petrecuse tinereţea se înroşise, gustul metalic al sângelui îi năvălise în gură. Oamenii se uitau la el pe geam şi râdeau, aveau feţele schimonosite de o plăcere sadică. Râdea, dansa, era la nuntă… părinţii îl aplaudau şi dansau.

Umbrele aurii de pe pereţii celulei se succedeau cu viteză şi îi loveau interiorul craniului uscat. Bunica stătea pe un scăunel de lemn cu trei picioare şi curăţa porumb, exact ca în copilărie. Un văl negru de mătase se apropia cu repeziciune înghiţind tot. Un zâmbet îi apăru în colţul gurii, nu ar fi dat senzația asta plăcută pe toate bogăţiile lumii. Era în sfârşit fericit, împlinit. Nimic nu mai conta. Nu mai trăise sentimentul fericirii necondiţionate din copilărie, când erau cu toţii la masa de Crăciun – tatăl, mama, frații, bunicii, rude care mai de care mai agitate, iar el stătea în colţ, chiar lângă sobă, aşteptând înfrigurat sarmalele mamei. Erau săraci, dar nu conta. Mai târziu, viaţă zbuciumată l-a privat de multe, toţi l-au părăsit, a făcut alegeri proaste şi regreta, însă acum nu mai conta nimic. Fericirea îi umplea inima, căldura îl alinta, toţi erau din nou lângă el. Peste pleoapele arse de soare şi bătute de vânt ale fostului condamnat la moarte, executarea pedepsei aducea, în sfârşit, liniștea…

Primul căţel era şi el acolo, rân-

- Andrei Dina -

jind complice. Garoafele de pe

Mi-am văzut sfârşitul acum 7 ani, într-o explozie de bucurie. Mia fost în parte ursit şi în parte făurit. Am ştiut mereu că va sosi clipa în care totul se va nărui, însă asta nu m-a împiedicat să mă bucur, să sufăr, să râd şi să plâng. Zi de zi. 7 ani... Aş fi putut să aleg calea bătătorită a mediocrității şi să mă complac într-o viaţă lungă, cu un sfârşit pe cât de nesigur ca dată, pe atât de sigur ca suferinţă. Am ales să comprim trăirile a de 7 ori câte 7 vieţi în 7 ani şi să îmi simt corpul şi mintea cum explodează în fiecare zi, cum senzaţii pe care alţii le trăiesc o dată în viaţă se îmbulzesc într-o singură zi… iar a doua zi o luam de la capăt...7 ani. Îmi amintesc în detaliu fiecare oră din aceşti 7 ani, fiecare senzaţie trăită. Necazurile şi supărările au devenit în timp dulci, întocmai ca vinul stricat la un moment dat care mai apoi se transformă în şampanie. Am râs încât simţeam cum fizic îmi plezneşte corpul, lacrimile mele au curs în valuri, suficiente să inunde un oraş întreg, inima mi-a tresăltat de bucurie într-un asemenea fel încât am ştiut că sunt stăpânul lumii, iar apoi mi-a fost frântă cu o asemenea violenţă încât zgomotul s-a auzit peste munţi, văi, mări şi oraşe, până la capătul celălalt al lumii... Mai e puţin şi se împlineşte termenul de 7 ani. După, mă voi prăbuşi înlăuntrul meu şi voi deveni un strigoi ponosit, întocmai ca cei pe care îi văd zi de zi pe stradă. Flacăra mea aproape s-a stins, iar din ceea ce am fost va rămâne doar cenuşă. - Andrei Dina -

pervaz se ofiliseră, mai puţin una.

Comunicarea – instrument esențial în orice domeniu de activitate Salutare! E sunt Alex. Nu voi ocupa jumǎtate de articol cu deta-

las la latitudinea fiecǎruia dintre

pare cǎ era varianta vintage a

voi.

Google-ului).

Datoritǎ

abilitǎții

lii personale (pentru asta existǎ

Aceastǎ carte nu reprezintǎ un

sale de a interacționa cu oamenii, a

rețelele de socializare) și voi trece

set de trucuri pentru a manipula oa-

ajuns ȋn tinerețe ambasador ȋn

direct la subiect.

menii. Principiile din aceastǎ carte

Franta, și apoi președintele State-

În seria de articole ce ȋmi pro-

funcționeazǎ doar dacǎ sunt aplicate

lor Unite. Într-adevǎr, orice ne-

pun sa o public ȋn Mentor doresc

ȋntr-o manierǎ sincerǎ. Aceastǎ car-

ghiob poate sǎ critice, sǎ condam-

sǎ rezum cartea lui Dale Carnegie

te descrie un nou mod de viațǎ. Pen-

ne și sǎ se plȃngǎ, și majoritatea

―How

and

tru a putea profita de informațiile

neghiobilor o fac. Dar e nevoie de

influence people‖. De ce? Pentru

din aceastǎ carte, sugerez cititorilor

caracter și rǎbdare pentru a fi

cǎ deși a fost publicatǎ ȋn 1936,

sǎ aplice principiile descrise ȋn con-

ȋnțelegǎtor, iertǎtor și pentru a ve-

ea este ȋncǎ consideratǎ biblia

tinuare, atȃt ȋn viața personalǎ, cȃt

dea partea bunǎ din oameni.

comunicǎrii (asta spune ceva de-

și ȋn cea profesionalǎ. Aplicați-le

Critica este inutilǎ, deoarece ȋl

spre evoluția rasei umane, nu-i

din nou și din nou și observați dife-

pune pe celǎlalt ȋn defensivǎ și

așa?) și deoarece, parafrazȃndu-l

rența de atitudine a celor din jurul

deobicei ȋl determinǎ sǎ se chinuie

pe Andrew Carnegie (magnat al

vostru. Dacǎ nu obtineți rezultatele

sǎ

oțelului anilor ’40 SUA), acumu-

scontate, ȋntoarceți-vǎ la articol/

periculoasǎ, pentru cǎ ȋi rǎnește

larea unei averi nu vine din

carte, apoi aplicați principiul din

mȃndria celuilalt, ȋi atacǎ senti-

cunoștiințele

ale

nou. Practice makes perfect. Luați

mentul de importanțǎ pe care ȋl are

unui om, ci din abilitatea lui de a-

ȋn considerare și faptul cǎ nu toate

și genereazǎ resentimente. Critica

i determina pe alți oameni, mai

principiile din aceastǎ carte sunt

ȋl face pe celǎlalt sǎ devinǎ reticent

informați/educați/experimentați

aplicabile absolut tuturor oamenilor

ca el sǎ lucreze ȋmpreunǎ ȋn atin-

(because people are not machines),

B.F.Skinner a demonstrat cǎ un

gerea unui scop comun – iar pen-

dar marea lor majoritate sunt aplica-

animal rǎsplǎtit pentru faptele bu-

tru asta e nevoie de comunicare.

bile majoritǎții oamenilor. Aceste

ne ȋnvațǎ mai repede și reține in-

Beneficiile acestei cǎrți nu se

rȃnduri sunt atȃt de importante,

formația mai mult timp decȃt un

rezumǎ la bani, ci se extind la ni-

ȋncȃt le voi repeta la ȋnceputul

animal pedepsit pentru faptele rele.

velul tuturor relațiilor interperso-

fiecǎrui articol ce va urma.

Studiile ulterioare au arǎtat cǎ ace-

win

friends

profesionale

nale pe care le aveți. Mie aceastǎ

Benjamin Franklin a spus

carte mi-a schimbat percepția pe

―nu voi vorbi de rǎu pe nimeni, și

care o aveam asupra vieții. Cum?

voi spune toate lucrurile bune pe

Rǎspunsul la aceastǎ ȋntrebare ȋl

care le știu despre toatǎ lumea‖ (se

justifice.

viitoarele

Critica

tale

este

sugestii.

lași principiu se aplicǎ și la oameni. Principiul 1: Nu critica, nu condamna și nu te plange.

„...acțiunile unui om pornesc din dorința acestuia de a se simți important...” Majoritatea oamenilor 99 din 100 de dǎți nu se criticǎ pe ei ȋnșiși, oricȃt de evidentǎ ar fi greșeala lor. Chiar Al Capone spunea ceva ȋn genul: dupǎ o viațǎ ȋn care

cum un om flǎmȃnd mǎnȃncǎ iarbǎ de foame. Principiul 2: Oferiți aprecieri sincere. Notǎ personalǎ: Din cȃnd ȋn

m-am dedicat oferind plǎceri oa-

cȃnd

menilor, sunt tratat ȋn felul ǎsta și

partenerului de viațǎ ca o/ȋl apreci-

duc viața unui om hǎituit.

ați pentru ceea ce face. Don’t take

Notǎ personalǎ: Cȃnd greșești, recunoaste; cel puțin fațǎ de tine ȋnsuți. De-a

spuneți-i

her/him for granted. Încercați sǎ aplicați aceste prime principii

lungul

partenerei/

și

observați

cum

istoriei,

schimbǎ atitudinea celor din jurul

personalitǎți ca Abraham Lincoln,

vostru, atȃt ȋn viața personalǎ, cȃt și

John Dewey, Sigmund Freud și

ȋn cea profesionalǎ. Aplicați princi-

William James au ajuns la o con-

piile ȋntr-o manierǎ sincerǎ.

cluzie comunǎ: acțiunile unui om

Sper cǎ acest prim articol v-a

pornesc din dorința acestuia de a

trezit interesul pentru aceastǎ carte.

se simți important. Nu, nu mǎ re-

M-aș bucura dacǎ mi-ați ȋmpǎrtǎși

fer la Fǎrǎ numǎr! Fǎrǎ numǎr!, ci

cum

la dorința fiecǎruia dintre noi de a

aceastǎ carte vǎ ajutǎ sau nu ȋn rela-

se simți apreciat. Oferiți oameni-

ția cu ceilalți. Acest lucru mǎ va

lor apreciri sincere (subliniez sin-

motiva sau demotiva sǎ continui sǎ

cere). Cǎutați ce ați putea aprecia

scriu (pasa.alexandru@yahoo.com).

aplicarea

principiilor

din

la persoana respectivǎ și spuneții. Oamenii vor colabora mult mai

Pe data viitoare,

bine cȃnd sunt apreciați. Dar nu

Eu (like in ―me‖, not the Euro-

flatați! Flatarea va face mai mult

pean Union)

rǎu decȃt bine (de unde și zicala „Lingușeala este plata aniticipatǎ

- Alexandru Pașa -

a trǎdǎrii ce urmeazǎ‖). Flatarea este acceptatǎ de oamenii ce se simt puternic subapreciați, așa

Tocilarul By Gepi Rosenfeld Iepuraşul stă şi scrie Cu un morcov pe hârtie. Şi-i aşa de gânditor Că l-a ros pân’ la cotor. Se frământă şi gândeşte La povestea ce citeşte... Că e tare complicată, Lungă, grea şi-ntortocheată. Însă el trebuie să facă Profesoarei lui să-i placă O compunere frumoasă C-asta-i tema lui de-acasă. Prieteni By Gepi Rosenfeld Un pisoi şi-un dulău mare Au ieşit la o plimbare. Şi mergând la pas, de braţ, Dau în curte de-un cârnaţ! Pisoiaşu-i dă târcoale... Dă să-l guste da-i prea mare. Iar dulăul hămesit Dintr-o dată l-a halit Şi lingându-se pe bot A mâncat cârnaţul tot. Drept urmare, năcăjit, Pisoiaşul flămânzit C-o privire supărată Îşi zburli codiţa toată!

Războiul merelor

ntr-un cadru temporal imposibil de catalogat ca fiind

noapte, zi, dimineață sau seară, deoarece în acele vremuri Soarele și Luna se luptau mai ceva ca-n Sparta pentru supremația cerului, ecosistemul a început sa o ia razna. Specia Homo Sapiens, proaspăt evoluata din Homo Erectus, își începuse drumul spre dominarea planetei. Fiind ființe superioare, beneficiind atât de o forma de comunicare net superioară altor încrengături din regnul animal, cât și de corpul umanoid ce le permitea construirea și utilizarea uneltelor, au ajuns repede sus. Așa se face că în natură s-au schimbat puțin gradele. Leul rămăsese în continuare regele junglei, însă nu avea nicio putere în fața oamenilor. Și lista continua… Dinozaurii, de exemplu, nu au dispărut din cauza unui meteorit sau a unei ere glaciare, ci pentru că știau ce va urma și erau prea orgolioși să piardă controlul. Fiind ființe destul de reduse din punct de vedere al intelectului, au decis să sape galerii și să se mute sub pământ, neștiind că acolo nu vor putea supraviețui. Astfel au devenit

Revenind la oile noastre, mai precis oamenii, situația începea să

boală incurabilă. Acum era o trăsătura genetica a oamenilor.

scape de sub control. Ecosistemul

Sfârșitul supremației se apropia

creat de ei, societatea, se dezvolta

cu pași mari. Nu e vorba de vreun

cu o viteza uimitoare. Anii treceau

fenomen cosmic, nici de încălzirea

și amprenta omului asupra naturii

globală sau alte fenomene terestre.

creștea. N-a fost lung drumul până

Schimbăm puțin regnul, din cel

când aceasta specie a început sa dis-

animal în cel vegetal, și mergem

trugă echilibrul planetei.

spre împărăția merelor, unde rege-

Încet, dar sigur, s-a

le convocase toți re-

ajuns și la Revoluția

prezentanții de seamă

Industrială. S-a desco-

pentru a discuta pro-

perit că arzând chestii

bleme de politică ex-

obții

ternă.

energie.

Multă

energie. Bucurându-se

-„Stimați com-

că nimeni nu ia atitudine, singurii

patrioți, în primul rând vă mulțu-

capabili de așa ceva fiind doar ei,

mesc pentru prezență. Problema pe

semenii noștri au început să facă o

care vreau să o discutăm este ex-

pasiune din a distruge, percepând

trem de delicată. Trebuie să luăm

acest proces ca pe unul creator. Au

măsuri împotriva acelor ființe care

mai trecut vreo 200 de ani, timp în

domină planeta. Vă pot spune clar

care oamenii au "creat" înzecit față

că ei ne desconsideră. Îi înțeleg că

de cei aproximativ 40.000 de ani,

ne mănâncă, asta pentru că suntem

cât aveau ei pe acest pământ.

dulci și conținem mulți carbohi-

Deși punctul critic era aproape,

drați. DAR… [și aici e un mare

oamenii continuau haosul. Erau

dar] de aici și până la a ne trăi via-

prea puțini cei cu adevărat conști-

ța înțepați de cuișoare, constituind

enți de situație, marea majoritate

pentru ei doar obiecte de decor, e

fiind acaparată de kW și cai putere,

cale lungă. Alții din noi ajung ge-

unități de măsură ce spală creierele

muri, sfârșind prin borcane sau

mai bine decât Ariel rufele. Grando-

prăjituri ambalate. Să nu mai zic

mania trecuse de mult de stadiul de

de semenii noștri din clanul Ma-

fosile.

Războiul merelor cintosh, care nu reprezintă altceva

din Alba ca Zăpada] ș.a.m.d. Înce-

știau ce să creadă, iar pe merele

pentru oameni decât un nume de

puse o ofensivă puternică împotriva

verzi le durea în paișpe de toată

calculator, iar compania care le

oamenilor.

treaba asta cu oamenii. Cele din

produce are ca emblema… un

În conferințele Bilderberg

urmă adoptau conceptul "Hakuna

MĂR mușcat. În plus, o mare par-

[unde se strâng mahării ăștia de

Matata". Mai erau și merele sema-

te din noi crește în sere pentru ei.

conduc lumea] problema merelor

for, care oscilau între roșu, galben,

Ei ce fac pentru noi? Trebuie să

era în floare. Cei prezenți își puneau

verde, însă acestea nu aveau niciun

facem o revoluție."

mintea la contribuție și născoceau

rol decât să-i deruteze pe cei din

fel și fel de motive pentru care oa-

jur.

Vorbele regelui, ajungând la sufletele semenilor săi, i-au stâr-

menii

mureau

prematur.

Regele Măr, care era cel mai

nit pe aceștia să

"apărut"

întâi

roșu dintre mere, văzând că tot

pună mâna pe

răcelile și bolile

războiul e în zadar, a luat decizia

mitraliere. Înar-

ușoare, însă nu-

supremă. Cu o urma de regret, însă

mate pana în

mărul victimelor

hotărât să termine odată și pentru

dinți, merele au

fiind în creștere

totdeauna acest circ, a anunțat ofi-

început contraa-

era nevoie de ex-

cial

tacul. Au înce-

plicații mai bune.

21.12.2012.

put

forță,

Primul mare suc-

În prezent se aude despre profe-

asasinându-l pe

ces al lor a fost

țiile lui Nostradamus, sfârșitul ca-

virusul HIV, acesta oferind o expli-

lendarului mayasilor, vreun astero-

Oamenii de la putere [și aici

cație plauzibila și, totodată, împie-

id sau vreo furtuna solară, însă ni-

mă refer la organizații secrete],

dicând oamenii să mai facă sex…

meni nu zice nimic despre aceste

având o slăbiciune pentru conspi-

neprotejat. Merele erau în război în

mere, aparent inofensive…

rații, nu au lăsat să se afle că acest

continuare, forțându-i pe cei ce con-

Închei aici, cu binecunos-

act de terorism a fost inițiat de

duc lumea să găsească motive și

cutul proverb: "De mănânci un

mere. Văzând acestea, regele me-

mai bune. Presa a vorbit, pe rând,

mar pe zi, doctorul departe-l ții".

relor s-a ambiționat. A început să

despre epidemii precum Boala Va-

Sper să nu va supărați pe mere. Ele

recruteze din ce în ce mai mulți

cii Nebune, Gripa Aviară, Gripa

ne-au deschis ochii [mărul inter-

ostași și să îi antreneze intensiv.

Porcină.

zis], ele ni-i vor închide. Pe veci.

în

J. F. Kennedy.

Avea acum batalioane întregi de

Merele erau împărțite acum în

mere lunetiste, mere explozive,

trei categorii. Merele roșii erau roșii

mere otrăvitoare [urmașii mărului

de supărare, merele galbene nu mai

sfârșitul

omenirii

- Eddie -

O răţuşcă îmbufnată

Carnaval funambulesc

By Gepi Rosenfeld

de Ionuț G.

Făr-a uita să menționeze de banii de intrare. Totul a fost caritabil, dar cum ni-

O mare-ntinsă de mulțime așteaptă.

mic nu-i gratuit,

Făr' să știe exact ce.

Măcar o sumă cât de mică

Liniștea-i deplină doar la început.

Său să cumperi un chibrit.

Toți se'ntrebă când începe?

Nu de alta, dar luminile consumă.

Sau cât mai durează?

Șovăielnic se supun toți, cu mic cu

de după cortină iese-un mim orb

mare,

Sprijinit într-un toiag.

Şi se miră într-o doară

Făr' a uita să menționeze:

Mișcări bizare, niciun sunet,

„Ce frumos a vorbit!‖

Ce-o fi având sub subţioară?

Gloata-ntragă se întreabă

Carnavalul s-ancheiat

O fi pâine? O fi mălai?

Ce se-ntâmplă?

Până data viitoare.

Hmmm! Tare bun e să îl ai!

Murmur lung...

Vă aștept din nou să fiți

Însă nu! Rătuţca ştie,

Se-aude zumzet din mulțime.

Aici cu mic cu mare!

Nu-i mălai ci e hârtie.

Din culise o voce:

O hârtie creponată,

„ȘȘȘȘt! FFFaceți

În albastru colorată.

Llll...lini...liniște‖.

Însă după cum se pare

Mimul se-apleacă reverențios,

O răţuşcă îmbufnată, Foarte tare supărată Venea-ncet pe ulicioară Cu ceva sub subţioară. Orătăniile-n ogradă Hop! La gard! Ca să o vadă!

Nu-i prea mândră de culoare. Ea vrea galben-auriu Pentru oul ei zurliu, Cel făcut de dimineaţă, Ou frumos, Ei!! Ou de raţă!!!

Iar toți, ca la comandă, răspund: „Nemaipomenit! Ce grațios!‖ Urmează parte-a doua a showului. Mulți au plecat, Unii doar au intrat, au mers în primul rând

Care trebuie-nvelit,

Apoi mânați de griji, ieșeau.

Foarte bine îngrijit,

Urmează „Monologul‖.

Căci din el va sta să iasă,

Îmbrăcat în pelerină se înfățișează-

Pus la cald în coş, pe iască,

avarul.

O răţuşcă mică tare

„Dr...dra...dragii mmm...mei!‖

Gălbioară la culoare

„Vvv...vă mulțumesc pentru

Si albastru nu-i stă bine

pppp..pprez..prezență.‖

ASTA-o ştie orişicine!

Și urmă discursul unui bâlbâit.

Mentor - „revista oamenilor inteligenți”

Supliment Mentor:

extras din „Mensa International Journal‖, Decembrie 2012

Mentor - „revista oamenilor inteligenți”

Supliment Mentor:

extras din „Mensa World Journal‖, Ianuarie 2012

Mensa Romania Președinte: Radu Jianu jianu.radu@gmail.com sau presedinte@mensa-romania.ro Consiliu Director:       

Radu Jianu (Președinte) Valeriu Gheorghe Mureșan (Secretar) mvaleriu2002@yahoo.com sau secretar@mensa-romania.ro Cătălin Bulbariu (Trezorier) bulbariu_catalin@yahoo.com sau trezorier@mensa-romania.ro Corina Fodor (Membru) cora_arh@yahoo.fr sau juridic@mensa-romania.ro Mihaiu Rudolph (Membru) mihaiurudolph@gmail.com sau pr@mensa-romania.ro Sabin Sarmaș (Membru) sarmas_s@yahoo.com sau responsabil.activitati@mensa-romania.ro Mihai Belcea (Ex—Președinte) mihai.belcea@canrom.ro sau dezvoltare.regionala@mensa-romania.ro

Familia „Mentor”:          

Elena Isac Mădălin Filip Răzvan Deaconescu Dana Diaconu Nicoră Raluca Andrei Dina Alexandru Pașa Gepi Rosenfeld Eddie Ionuț Grecu

Revista „Mentor‖ reprezintă un punct cheie în ceea ce privește dezvoltarea organizației noastre, de aceea mulțumim colaboratorilor noștri care au făcut posibilă apariția unui nou număr al revistei „Mentor‖. De asemeni mulțumesc celor ce au arătat bunăvoință la invitația în masă făcută pe adresele de mail. Țin să menționez că deși au existat unele atitudini negativiste, adresele au fost luate din baza de date disponibilă în mod liber tuturor membrilor Mensa România de pe adresa: http://mensaro.pbworks.com. - Ionuț Grecu -

Mensa România www.mensa-romania.ro Redacția: revista.mentor@yahoo.co.uk