Premiile VELUX Romania 2010 by Dan Diac

ÎNCLINAŢIE SPRE LUMINĂ Premiile VELUX România 2010

CUPRINS

Prefaţă

Raport de jurizare

Prezentarea juriului

Localizarea proiectelor

Proiecte premiate

Proiecte participante Reabilitare de pod

Avantajul unui spaţiu de vârf

Mansardare de bloc

115

Lista participanţilor

118

ÎNCLINAŢIE SPRE LUMINĂ

PREFAŢĂ - Lumina în arhitectură “Soarele nu a știut niciodată cât de minunat este, până când a căzut pe peretele unei clădiri.” Louis Kahn Lumina determină percepţia noastră asupra arhitecturii. Ea ne permite să apreciem calităţile spaţiale: dimensiune, formă, textură, culoare... Acesta este, probabil, elementul cu cea mai mare influenţă asupra atmosferei unui loc. Iluminatul corect intensifică impactul poetic și emoţional al unui proiect. Acest catalog oferă o perspectivă generală asupra spectrului iluminatului natural, conţinând o vitrină de proiecte curente care prezintă interacţiunea fascinantă între lumină și arhitectură. Este de reţinut faptul că în iluminatul spaţiilor interioare posibilităţile de a manipula lumina naturală sunt, practic, fără sfârșit. "Istoria arhitecturii este istoria luptei unui om pentru lumină - istoria ferestrei." - Ludwig Mies van der Rohe

Lumina naturală urmează un ciclu zilnic și se caracterizează prin variaţia sa constantă. Calităţile sale variază pe parcursul zilei și în funcţie de anotimp. În stilurile arhitecturale romanic, gotic și baroc, clădirile au fost concepute pentru a fi în măsură să controleze și să manipuleze calităţile luminii naturale în scopul de a pune în valoare formele spaţiului interior și de a realiza atmosfera dorită. Tipul de deschideri, mărimea acestora, amplasarea și orientarea, precum și geometria și dimensiunile interioarelor sunt caracteristici definitorii. Materialul prin care trece lumina, textura și culoarea suprafeţei cu care vine în contact, sunt de asemenea aspecte importante de luat în considerare. Proiectantul trebuie să fie conștient de resursele disponibile cu care să modifice și îmbunătăţească condiţiile luminii naturale. Premiza pentru un iluminat natural adecvat este fără îndoială un proiect bun de arhitectură care asigură ventilaţie și lumină naturală în toate încăperile. Lumina naturală este cea mai economică și cea mai benefică pentru sănătate și starea de bine.

Ne face plăcere să vă prezentăm câștigătorii și participanţii la prima ediţie a concursului „Înclinaţie spre lumină”, un concurs de realizări de arhitectură cu trei secţiuni de participare, vizând reabilitări și modernizări ale unor spaţii existente, clădiri nou construite și mansardări pe acoperișuri terasă existente, apelând la o densificare pe verticală. La ediţia din 2010 au participat 40 de proiecte de arhitectură din 19 localităţi , din România, demonstrând faptul că experienţa de arhitectură a parcurgerii unui spaţiu mizează pe relaţia dintre interior și exterior și pe interacţiunea dintre geometrie și lumină. Prin produsele promovate și modul de utilizare în timp a acestora, Grupul VELUX dorește să încurajeze și să contribuie la un nou tip de arhitectură durabilă.

Pentru ediţia următoare a concursului lansăm un apel către o viziune holistică, promovând o nouă secţiune de concurs: Locuire Sustenabilă. Clădirile trebuie să fie proiectate pentru a satisface nevoile umane de bază și pentru a potenţa sănătatea, starea de bine și confortul, prin lumina naturală și aerul proaspăt, cu o preocupare specifică pentru sursele de energie durabile. Grupul VELUX definește Locuirea Sustenabilă ca eficienţă energetică maximă cu o abordare activă a energiei regenerabilă și cu asigurarea unui climat interior sănătos. Prin acest concurs dorim să consolidăm rolul pe care lumina naturală îl are în proiectarea clădirilor. Clădirile reprezintă un sector semnificativ al consumatorilor de energie, iar pentru aceasta avem nevoie de strategii pentru reducerea consumului energetic și a emisiilor de dioxid de carbon prin utilizarea luminii solare ca sursă de energie și lumină. Ediţia următoare este planificată a se desfășura în 2012.

ÎNCLINAŢIE SPRE LUMINĂ

RAPORT DE JURIZARE, BRAȘOV (24 Septembrie 2010)

Înscrierea în concurs și trimiterea a proiectelor a avut loc între 15 mai și 15 septembrie 2010. Au fost primite 43 de proiecte, dintre care 40 au îndeplinit cerinţele obligatorii de concurs și au intrat în procesul de jurizare. Juriul a fost alcătuit din Șerban Ţigănaș, Nicolae Ţaric, Eliza Yokina, Dragoș Oprea, Dorin Beu, Henrik Norlander Smith – VELUX Danemarca, Arh. Mădălina Petrescu – VELUX România.

Juriul a apreciat calitatea proiectelor trimise și varietatea de abordări a temei luminii naturale. Proiectele selectate, grupate după mai multe caracteristici remarcabile ale abilităţii de punere în valoare a luminii naturale, reprezintă o mostră atractivă pentru posibilităţile expresive ale acestui domeniu, care este tot mai solicitant și sofisticat în căutarea pentru a crea atmosfera dorită.

Criteriile de jurizare au fost: Utilizarea luminii naturale ca premiză pentru arhitectură Manipularea și calibrarea luminii prin strategii de iluminare naturală: curţi de lumină, atrium, umbrire și filtrare Exploatarea calităţilor tactile și cromatice ale materialelor relevate prin lumină: transparenţă, transluciditate, reflexie, perforaţii, texturi luminoase Nivelul de experimentare și inovaţie în utilizarea ferestrelor de mansardă Confortul vizual Abordarea tehnologică, corectitudinea detaliilor de instalare Aspectul poetic, condiţia umană și tipul de arhitectură pe care dorim să o promovăm Susţinerea grafică a ideii

Juriul s-a întâlnit la Brașov, pe data de 24 septembrie 2010. Șerban Ţigănaș a fost ales președintele juriului și a condus procesul de jurizare, în urma căruia s-au decis câștigătorii la fiecare secţiune de concurs. Au fost selecţionate 17 proiecte care au fost supuse discuţiei finale. Membrii juriului au convenit în unanimitate să acorde o a doua menţiune la secţiunea de concurs Reabilitare de pod și să renunţe la acordarea unei menţiuni la secţiunea Mansardare de bloc. Astfel au fost desemnate 3 premii și 3 menţiuni, după cum urmează: Secţiunea Reabilitare de pod Câștigătorul premiului VELUX România în valoare de 3000 euro a fost desemnat proiectul nr. BB5EU4 (Arh. Bogdan Demetrescu - D Proiect, Timișoara), iar cele două menţiuni în valoare de 1000 de euro fiecare au fost atribuite proiectelor nr. 9LTC4U (Arh. Adrian Untaru – ADN BA, București) și nr.JDRL3M (Arh. Corvin Cristian, București). Secţiunea Avantajul unui spaţiu de vârf Câștigătorul premiului de 3000 de euro a fost desemnat proiectul nr. AZCHDP (Arh. Marius Miclăuș - Archaeus, Timișoara). Menţiunea în valoare de 1000 de euro s-a acordat proiectului nr. X6X37Y (Arh. Paul Buchert, Arh.Rudolf Graf, Arh. Lavinia Popa, Arh. Alin Mărgărit de la Vitamin A, Timișoara). Secţiunea Mansardare de bloc Premiul VELUX România în valoare de 3000 de euro a fost câștigat de proiectul nr. X34YCF (Arh. Irina Meliţă și Arh. Ștefan Simion – Poster, București). Premiile acordate au fost în valoare totală de 12000 euro.

ÎNCLINAŢIE SPRE LUMINĂ

PREZENTAREA JURIULUI

ARH. ȘERBAN ŢIGĂNAȘ

Mă definesc și nu mă pot imagina altfel decât arhitect. Ca arhitect sunt mereu în căutare de altceva, acumulând teme care știu că poate își vor găsi cândva rezolvarea și că poate nu le-a venit încă vremea. Simt că prin fiecare proiect fac un pas spre un alt proiect și mai important. Proiectele mele sunt de mai multă vreme realizate numai în echipă, de aceea regret de fiecare dată când povestesc că nu îi pot aminti pe toţi cei cu care am lucrat sau lucrez împreună. Sper să mă înţeleagă. Numărul lor e din ce în ce mai mare. Proiectele mele se îndreaptă mereu spre trei direcţii: oameni, spaţii și relaţii. Direcţiile se împletesc mereu în cele trei locuri în care proiectez: biroul, școala și Ordinul Arhitecţilor. “A construi arhitectura înseamnă a folosi aerul și lumina, împachetate în forme continue. Concursul “Înclinaţie spre lumină” ne-a adus bucuria întâlnirii cu câteva lucrări în care arhitecţii au folosit cu știinţă lumina ca material de construcţie. Casele au fundaţii și acoperișuri așa cum copacii au rădăcini și coroane. Atât casele vechi cât și cele noi s-au dovedit sensibile, înclinate spre lumină. Pentru mine acest concurs a fost și o înclinaţie spre speranţă. ”

ÎNCLINAŢIE SPRE LUMINĂ

PREZENTAREA JURIULUI

ARH. NICOLAE ŢARIC

Administrator al Agenţiei de Arhitectură și Design ADA, firma de proiectare înfiinţată în anul 1991, cu experienţă în proiectarea de arhitectură și coordonarea proiectării – execuţiei de 35 ani din care 10 ani la Institutul Proiect Brașov. Prin activitatea personală și a firmei se urmărește crearea unei arhitecturi moderne, legate de fenomenul arhitectural actual, cu respectarea patrimoniului cultural și arhitectural, al contextului și folosirea materialelor noi și tradiţionale în mod corect. Participant la premiile Uniunii Arhitecţilor (premiu în 1988 pentru Centrul Civic Brașov), la Bienala de Arhitectură (nominalizare în 1998 – Centrul Cultural Brașov), la Anualele de Arhitectură ale Filialei Brașov – Covasna – Harghita (premii pentru lucrări de renovare – restaurare în 2008 si 2009). Din portofoliul de lucrări elaborate menţionăm pe cele finalizate în ultimul timp (2008-2010): imobil birouri Allianz Brașov, sediu Primărie orașul Rășnov, muzeul Civilizaţiei Urbane (ultimele două lucrări participante la Bienala de Arhitectură 2010), complex laboratoare în Campusul Universităţii Transilvania, studiu de fezabilitate pentru Centrul Cultural Brașov. Președinte al Filialei OAR Brașov – Covasna – Harghita , membru în juriile unor competiţii de arhitectură. “Concursul a fost foarte interesant pentru noi, și pentru mine a fost un avantaj extraordinar că am făcut parte dintr-un juriu complex, ale cărui opinii au fost foarte mult discutate și negociate la modul cel mai profesionist posibil. Consider că rezultatele concursului sunt elocvente exact pentru ceea ce a dorit VELUX să obţină de la acest concurs, și anume, nu niște case în care se pun niște elemente de iluminat, pe care să scrie marca VELUX, ci niște concepte care să ilustreze importanţa luminii naturale și introducerea ei în casă prin sisteme de iluminat. Au fost lucrări, care cel puţin la nivel de prezentare erau în diferite faze de execuţie, dar reprezentative pentru a ilustra efectiv modul în care au fost concepute, în așa fel încât lumina să fie foarte bine pusă în valoare, pentru a pune la rândul ei în valoare foarte bine arhitectura. În rest, este extraordinar că s-a mai organizat un concurs de arhitectură, chiar dacă este un concurs de realizări. Pe de altă parte, este foarte important că o firmă ca VELUX promovează un concurs de arhitectură.”

ARH. ELIZA YOKINA

Este născută în Bulgaria în 1979. După o pregătire pentru pictură, decide să urmeze Facultatea de Arhitectură a Universităţii de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu din București, primind o bursă de studii de la Ministerul Învăţământului din România. Pe durata studiilor primește mai multe burse de merit și distincţii printre care și medalia de la Ministerul Educaţiei și Tineretului pentru Rezultate excelente la proiectul de diplomă. După absolvire lucrează la mai multe birouri de arhitectură din România. În 2006 înfiinţează împreună cu Adrian Soare biroul de arhitectură SYAA. În prezent este doctorand la UAUIM. “Înclinaţie spre lumină” este o initiaţivă ce aduce în atenţia publicului cea mai importantă componentă a spaţiului - lumina. Fără această componentă, orice miză a arhitecturii nu ar putea fi atinsă. De aceea, consider că este un demers exemplar de promovare și implicare de către o companie privată în lunga poveste a căutarii unui spaţiu de calitate. Concursul, așa cum a fost iniţiat, este un demers care promovează valori și poate genera, prin propriul său exemplu, alte activităţi similare. Ca membru al juriului, într-o atmosferă distinsă și plăcută, am avut plăcerea să ascult povestirile unor spaţii ce trăiesc prin lumină."

ÎNCLINAŢIE SPRE LUMINĂ

PREZENTAREA JURIULUI

ARH. DRAGOȘ OPREA

Partener-asociat al EXHIBIT Arhitectura, un atelier construit în 2007, ce-și propune formarea unui mediu critic și de acţiune competent pentru dezbaterea fenomenului arhitectural actual, promovarea lucrărilor și iniţiativelor de bună calitate și combaterea arhitecturii nocive și a practicilor neprofesioniste, lucru perfect realizabil prin promovarea concursului de arhitectură ca pe singura opţiune în practica achiziţiilor publice sau private în domeniul proiectării. În scurta sa existenţă, biroul câștigă 6 premii I la Anuala de Arhitectură locală a OAR Brașov-Covasna-Harghita în 2008, 2009 și 2010 la diferite secţiuni și are apariţii în câteva reviste de specialitate: A10, Arhitectura, Arhitext, Igloo. Din portofoliul EXHIBIT fac parte: Hotelul Cubix Brașov, Sediul Administrativ al Bisericii Evanghelice Brașov, reţeaua de librării Humanitas, standuri internaţionale de carte pentru Institutul Cultural Roman, Studii de fezabilitate pentru Europharm - Clădire de Birouri și Laboratoare medicale, Centru de Afaceri – Primăria Medgidia, locuinţe unifamiliale și colective. "În demersul lor profesional, arhitecţii își doresc un mediu cu cât mai multe concursuri prin care produsele de arhitectură valoroase să prindă contur. În acest context, “Înclinaţie spre lumină” vine în rezonanţă cu dorinţele breslei, aducând în mediul arhitectural românesc o nouă competiţie ce sper să se transforme într-un eveniment anual de tradiţie. Mulţumesc VELUX România pentru invitaţia făcută și aștept ediţiile de concurs viitoare."

DR. ING. DORIN BEU

Director al Laboratorului de Inginerie a Iluminatului din cadrul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, cu doctorat în iluminatul natural și stagii de cercetare la Universităţile din Liverpool, Barcelona, Helsinki și Grenoble unde a lucrat la proiecte europene de cercetare pe tema iluminatului natural, tuburi de lumină și sisteme de vitrare. Iniţiator și președinte al Convenţiei Române de Iluminat 2011, predă la Universitatea Tehnică din Cluj Napoca. A participat la mai multe programe europene de eficienţă energetică, cel mai recent “European Efficient Residential Lighting Initiative “ (ENRLIN). Proiectant și consultant la planul de iluminat general al municipiului Cluj-Napoca și în cadrul altor 36 proiecte de clădiri de mare anvergură. În 2011 a demarat cursul "Iluminat arhitectural" și, împreună cu RoGB, cursul de vară pentru studenții la arhitectură "Light&Landscape". Este editor al publicaţiei de iluminat "Ingineria Iluminatului", fiind primul autor al publicaţiei "Tehnica iluminatului în spaţii industriale, birouri și locuinţe", editura Mediamira, Cluj-Napoca, 2001. Ca și activităţi recente, este director al "Diviziei 3 de iluminat interior" din cadrul Comitetului Naţional de Iluminat România și este în funcţia de conducere a Consiliului Român pentru Clădiri Verzi, filiala Transilvania. "Am fost plăcut impresionat de proiectele participante la concursul "Înclinaţie spre lumină" organizat de VELUX România. Mă voi pronunţa din punct de vedere tehnic, deoarce colegii mei de jurizare sunt mult mai în măsură decât mine să se pronunţe despre aspectele care ţin de arhitectură sau natura poetică a proiectelor. Am apreciat proiectul premiat al d-lui arh. Miclăuș pentru abordare inovatoare și studiul de lumină naturală. Pe viitor îmi doresc să văd studii luminotehnice care să susţină tehnic soluţiile alese. Felicitări VELUX!"

ÎNCLINAŢIE SPRE LUMINĂ

PREZENTAREA JURIULUI

ARH. HENRIK NORLANDER SMITH

Manager of Building Industry VELUX Group, Henrik Norlander Smith este reprezentantul companiei VELUX în juriu. Și-a finalizat studiile de arhitectură la AArhus Arkitektskolen, Danemarca și lucrează în cadrul grupului VELUX din anul 1996, coordonând activităţile de pe piaţa internaţională a constucţiilor din aproape 40 de companii de vânzări ale grupului VELUX. De curând a coordonat un proiect ce vizează un sit din Osaka, Japonia. Discursul său vizează transformarea aglomerărilor urbane din marile orașe în case active, fară a compromite nivelul de confort și calitate a locuirii, sporind gradul de sustenablilitate a clădirii, o preocupare de actualitate a tuturor birourilor de arhitectură și a constructorilor de case din lume. "A fost o șansă extraordinară de a vedea ce se întâmplă în Arhitectura românească, și pot să afirm că multe proiecte au subliniat un mare potenţial pentru dezvoltarea viitoare a arhitecturii românești. Toate proiectele nominalizate se remarcă atât prin simplitate, cât și prin originalitate, care, împreună cu o afinitate pentru utilizarea luminii naturale, au creat clădiri armonioase, de o bună calitate și vieţuire promiţătoare pentru locuitori. "

ARH. MĂDĂLINA PETRESCU

Între 1996 și 2002 a urmat cursurile Universităţii de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu din București, iar în 2007 a absolvit Masterul de Dezvoltare Durabilă și Audit Energetic. Coordonează activităţile de proiectare din cadrul VELUX România din anul 2003, colaborând la numeroase proiecte de dezvoltare imobiliară, clădiri de locuit și clădiri aparţinând programelor publice, cu focus pe iluminatul natural și pe eficienţa energetică. Iniţiază și organizează o serie de expoziţii și conferinţe de arhitectură, în paralel cu activităţi de lobby pentru alinierea legislaţiei din Romania la normele europene. "Importanţa folosirii luminii naturale în arhitectură s-a diminuat în ultimul secol, fiind surclasată de utilizarea iluminatului artificial. Studiile medicale, de comportament, de performanţă și experienţa dată de timp au confirmat însă necesitatea și rolul benefic al luminii solare. Proiectele nominalizate la concursul “Înclinaţie spre lumină” se întorc către lumina naturală, controlând accesul acesteia prin orientare, echilibru al deschiderilor și facilitând comunicarea cu exteriorul."

ÎNCLINAŢIE SPRE LUMINĂ

LOCALIZAREA PROIECTELOR PARTICIPANTE

ÎNCLINAŢIE SPRE LUMINĂ

SECŢIUNEA REABILITARE DE POD - Premiul VELUX România

EXTINDERE ȘI AMENAJARE MANSARDĂ ÎN POD EXISTENT - TIMIȘOARA Arh. Bogdan Demetrescu

Locuirea se raportează la trăirile umane și la un mod de transformare și amenajare a unui spaţiu existent prin LUMINĂ și MATERIAL,care devin astfel uneltele principale în definirea conceptului de arhitectură din acest proiect, prin reconfigurarea spaţiului interior al unei case existente, care avea caracteristici familiare unei locuinţe din orașele de câmpie din vestul ţării. Volumetria simplă, șarpanta în două ape, planimetria rigidă și nefuncţională cu cerinţele beneficiarului, degradările finisajelor, infiltraţile la zidăriile din cărămida veche de Jimbolia, sunt doar câteva din datele de tema regăsite la prima vizită în sit. Toate acestea te duceau spre o rezolvare simplă: demolarea casei existente și propunerea unei arhitecturi care să epateze. La propunerea arhitecţilor, beneficiarii, au ales, în schimb, liniștea, respectul faţă de vecinătăţi, modestia și împletirea detalilor actuale cu materiale și tehnologii aproape uitate în ţara noastră.

Reabilitarea podului s-a făcut în totalitate prin construirea unei șarpante noi, care să păstreze volumetria și proporţia existentului, dar să recompună spaţiul interior la nivelul trăirilor celor care îl vor locui, prin introducerea luminii în compoziţia spaţiului interior, folosind ferestrele de mansardă VELUX ca element de articulaţie între învelitoarea de șindrilă și muchia tăioasă a betonului aparent sau a metalului prelucrat. “Chiar nu mă așteptam. Mă uitam înainte la planșe și nimeni nu se uita la planșele mele. Este o mare, mare surpriză. Mulţumesc mult de tot.” [discurs la înmânarea premiului]

ÎNCLINAŢIE SPRE LUMINĂ

SECŢIUNEA REABILITARE DE POD - Premiul VELUX România

ÎNCLINAŢIE SPRE LUMINĂ

SECŢIUNEA REABILITARE DE POD - Menţiunea VELUX România

REABILITAREA UNEI CASE EXISTENTE - BUCUREȘTI Arh. Adrian Untaru

Proiectul încearcă descoperirea identităţii unei case de început de secol trecut, aflată pe un teren îngust, în ţesutul omogen din spatele fabricii Timpuri Noi. Nevoia de spaţiu a tinerei familii se supune dorinţei de a shimba cât mai puţin destinul casei. De aceea, gestul “major” al intervenţiei este o abia sesizabilă supraînălţare a acoperișului podului, lucru posibil numai folosind o iluminare prin intermediul ferestrelor de mansardă VELUX. De asemenea, pentru a intermedia relaţia casei cu jumătatea sa neconstruită, grădina umbroasă din spatele proprietăţii, s-a reconfigurat faţada de nord prin încorporarea unei terase a etajului amplasată peste un spaţiu vitrat de tip seră.

"Mulţumim pentru organizare, și pentru ideea acestui concurs. Ne bucurăm că proiectul nostru a fost remarcat, a fost un proiect mai dificil, întins pe o perioadă mai lungă și cu o abordare mai personală. Mulţumesc.” [discurs la înmânarea premiului]

ÎNCLINAŢIE SPRE LUMINĂ

SECŢIUNEA REABILITARE DE POD - Menţiunea VELUX România

ÎNCLINAŢIE SPRE LUMINĂ

SECŢIUNEA REABILITARE DE POD - Menţiunea VELUX România

MANSARDA GH. LAZĂR - BUCUREȘTI Arh. Corvin Cristian

Soluţia de iluminare se bazează pe inserarea în pereţii de compartimentare a unor ferestre recuperate de la case demolate, permiţând astfel trecerea luminii provenite de la ferestrele de mansardă VELUX dintr-un spaţiu spre celelalte. Toate elementele de forţă ale compoziţiei au fost culese de-a lungul anilor și provin din case vechi demolate sau renovate: sobele austriece, ferestrele de stejar din pereţii de compartimentare, ţiglele necesare pentru completarea acoperișului, ușile, cada de fontă, lavoarele model 1900, poarta de intrare, elemente de fier forjat, corpuri de iluminat, diverse piese de mobilier, feronerie, chiar și elemente structurale (grinzi, stâlpi) de care a fost nevoie pentru consolidarea structurii existente, toate, sunt piese refolosite, cu excepţia câtorva obiecte de familie. Un procedeu nostalgic mai rar întâlnit aici, unde, pe străzile din proximitate tocmai se demolează monumente de arhitectură. În acest sens, proiectul este un manifest faţă de ceea ce se întâmplă acum pe străzile Bucureștiului. Ca și organizare spaţială, livingul este tratat ca o curte atrium în jurul căreia sunt dispuse "faţadele" camerelor. Exteriorul clădirii, foarte deteriorat, a fost restaurat.

Cele 9 ferestre de mansardă VELUX utilizate au avut un rol esenţial în păstrarea conceptului de reabilitare, fără a afecta forma anvelopantei, ca și în punerea în valoare a zonelor și obiectelor importante. “Sentimentele acestea pe care de multe ori le avem și nu putem să le transformăm în realitate pentru că nu avem cu cine. Tocmai de aceea am venit însoţit de Ionel Colţa, care este dulgher, tâmplar, meșterul care a făcut lucrarea. Proiectul nostru a fost discret și ne așteptam să nu-l remarce nimeni, dar ne bucurăm foarte tare. Vă mulţumim.” [discurs la înmânarea premiului]

ÎNCLINAŢIE SPRE LUMINĂ

SECŢIUNEA REABILITARE DE POD - Menţiunea VELUX România

ÎNCLINAŢIE SPRE LUMINĂ

SECŢIUNEA AVANTAJUL UNUI SPAŢIU DE VÂRF - Premiul VELUX România

CASA MK - RÂUȘOR Arh. Marius Miclăuș, colaborator: Stud. Arh. Marton Tovissi

Conceptul casei a derivat din poziţionarea acesteia în relaţie cu satul și cu peisajul înconjurător. Astfel, soluţia finală evită deschiderile către drumul des circulat, care nu oferă o priveliște care ar putea fi valorificată. Faţada apare oarbă, generând doar golurile îndreptate spre cer care distribuie lumina în dormitorul din mansardă în camera de zi de la parter. Golurile dispuse cu ingeniozitate reușesc să aducă în cele două spaţii o lumină filtrată, reflectată. Volumetria își păstrează claritatea prin dispunerea golurilor pe faţada de către vale ce se deschide total către peisaj. Folosirea produselor VELUX în această situaţie a fost necesară pentru a menţine unitatea volumetrică a construcţiei și a asigura protecţia la intemperii, fiind vorba de o cabană de munte, o locuinţă temporară în zona Răul de Mori. La interior, spaţiul dormitorului și cel al camerei de zi sunt puse în valoare prin lumina reflectată.

“Este un proiect în care tema principală a fost lumina, pentru simplul motiv că poziţia casei a cerut acest lucru și clientul a cerut ca această casă să nu aibă nicio fereastră către stradă, adică către sud, chiar dacă această casă este localizată în Retezat, iar noi a trebuit să găsim o soluţie, și se pare că am găsit-o pe cea bună. Mulţumesc.” [discurs la înmânarea premiului]

ÎNCLINAŢIE SPRE LUMINĂ

SECŢIUNEA AVANTAJUL UNUI SPAŢIU DE VÂRF - Premiul VELUX România

ÎNCLINAŢIE SPRE LUMINĂ

SECŢIUNEA AVANTAJUL UNUI SPAŢIU DE VÂRF - Menţiunea VELUX România

SUS ÎN SAT - GĂRÂNA Arh. Paul Buchert, Arh.Rudolf Graf, Arh. Lavinia Popa, Arh. Alin Mărgărit

Obiectivul principal al acestui proiect a fost integrarea clădirii în ţesutul existent al așezării datând din 1827. Astfel s-au menţinut, respectiv reconstruit parţial, corpurile de clădire adiacente străzii, iar intrarea în clădire a ramas în același loc, respectându-se tipologia caselor din zonă. Holul de intrare vechi preia funcţia de recepţie (primirea oaspeţilor, accesul în incintă), casa veche devine clădirea administrativă și locul privat al personalului. Fostul atelier meșteșugăresc adăpostește acum spaţii de cazare pentru oaspeţi, devenind și corp de legătură cu corpul principal care adăpostește la etaj spaţii de cazare, respectiv spaţii de alimentaţie publică la demisol. Un element important în construcţie sunt circulaţiile orizontale și verticale interioare dublate în exterior. Ele realizează adaptarea la topografie și transpunerea acesteia în casă. Capătul fiecărei circulaţii este însemnat de un element reprezentativ din zonă, fie acoperișul casei, peretele de piatră al șurei, casa tradiţională sau peisajul tipic zonei. Prin retragerea corpului principal, ansamblul pierde din masivitate, vizitatorul fiind surprins de dimensiunile reale în momentul explorării clădirii.

Panourile de sticlă în lungul coridoarelor sunt demontabile pe perioada anotimpurilor calde, transformându-se astfel în verandele tradiţionale. Cu excepţia casei vechi reamenajate, singurele penetrări spre stradă sunt cele două accese, către recepţie, respectiv către parcare. Se păstrează astfel un front la stradă bine integrat în cel existent. “A fost o experienţă fantastică atât pentru beneficiari, cât și pentru proiectanţi. Având în vedere faptul că cele două roluri au fost îndeplinite de aceeași persoană, pot să spun ca fost o luptă dificilă.” [discurs la înmânarea premiului]

ÎNCLINAŢIE SPRE LUMINĂ

SECŢIUNEA AVANTAJUL UNUI SPAŢIU DE VÂRF - Menţiunea VELUX România

ÎNCLINAŢIE SPRE LUMINĂ

SECŢIUNEA MANSARDARE DE BLOC - Premiul VELUX România

CASA DE PE TERASĂ - BUCUREȘTI Arh. Irina Meliţă, , Arh. Ștefan Simion

Casa de pe terasă este un duplex în care se intră pe la etajul 3, unde se află zona de noapte, urcând apoi către lumină și către terasa/ gradina suspendată de pe acoperiș de care beneficiază zona de zi cu bucătăria și locul de luat masa și o cameră de muzică și conversaţie. Extinderea de pe terasa blocului este o structură ușoară din lemn, cu deschiderile realizate din ferme prefabricate prin folosirea plăcilor metalice multicui. Structura a rămas aparentă datorită plasticităţii sale provenită chiar din tehnica de construire. Structura și lumina sunt indisociabile de spaţiul creat. Dacă nivelul inferior care conţine zona de noapte este o înșiruire de spaţii care oferă un bogat amestec de umbre și lumini, cu materialitatea unei structuri din beton aparent, mansarda este un loc al luminii și al eliberării vizuale. Priveliștea se deschide în toate direcţiile, făcând posibilă coexistenţa celor patru puncte cardinale: ţesutul vechi cu plasticitatea neregulată a caselor și vegetaţiei vechi, dar și lungul front de blocuri care plachează bulevardele Ștefan cel Mare și Calea Moșilor.

Iar această deschidere totală în plan este întărită de verticalitatea luminii zenitale care te obligă la conștientizarea situării tale în spaţiu: deasupra orașului. Ferestre de mansardă VELUX creează o coerenţă și o bogăţie a unui spaţiu complet atipic care îmbogăţește indiscutabil natura locuirii urbane. “Se pare ca a fost un concurs în care oamenii care au câștigat aceste premii, au facut-o proiectând case pentru ei înșiși. Vreau să spun că oricum, ne bucurăm foarte mult de ferestrele de mansardă VELUX în fiecare zi, iar acum ne vom bucura de ele și mai mult. Doresc să felicit compania VELUX pentru alegerea acestor membri ai juriului și pentru faptul că aţi conceput acest concurs de arhitectură. Mulţumesc.” [discurs la înmânarea premiului]

ÎNCLINAŢIE SPRE LUMINĂ

SECŢIUNEA MANSARDARE DE BLOC - Premiul VELUX România

ÎNCLINAŢIE SPRE LUMINĂ

SECŢIUNEA REABILITARE DE POD

Clădiri existente cu funcţiunea de locuire sau clădiri publice la ale căror lucrări de reabilitare s-a optat pentru funcţionalizarea spaţiului de sub acoperiș, utilizându-se ferestre de mansardă VELUX

ÎNCLINAŢIE SPRE LUMINĂ

BASTIONUL THERESIA – GRĂDINA CU VISE - TIMIȘOARA Arh. Marius Miclăuș

Câștigarea unui concurs naţional de soluţii pentru reabilitarea Bastionului Theresia (1738) ca Monument clasa A pe lista Naţională a Monumentelor, a deschis posibilitatea unei experienţe profesionale dificile și în același timp extraordinare. Efortul echipei de proiect dublat de dorinţa beneficiarului (Consiliul Judeţean Timiș) de implementare a proiectului prin Fonduri Europene a definit o strategie de câștigare și definitivare a execuţiei acestei lucrări. În primul rând s-au luat în calcul potenţialităţile spaţiilor interioare, a spaţiilor nefolosite (mansarda) și definirea unor noi volume contemporane pentru funcţiuni predominant culturale. Conceptual, intervenţia se bazează pe câteva principii – eliminarea mortarelor pe bază de ciment și a betoanelor turnate în reabilitarea din anii '70; realizarea instalaţiilor doar prin pardoseli, folosirea de materiale noi ușor de eliminat în intervenţiile ulterioare dar în același timp accentuarea intervenţiilor contemporane; apropierea cu atenţie de materialele existente pe baza unor studii minuţioase și intervenţia prudentă asupra acestora.

Materialele folosite au fost alese să “îmbătrânească“ frumos în contrast ușor cu suprafeţele istorice, în același timp sunt potenţate spaţiile și se “reinventează” locuri nefolosite. Punerea în valoare a spaţiului mansardei a devenit posibilă prin folosirea ferestrelor montate în învelitoare. Astfel, atmosfera caldă a spaţiul pune în valoare frumuseţea structurii de lemn. Datorită importanţei majore a monumentului, produsele au trebuit alese pentru a îndeplini standarde ridicate ale durabilităţii și ușurinţei în utilizare. Cu ajutorul ferestrelor VELUX spaţiul a fost readus la viaţă și integrat în circuitul muzeal.

ÎNCLINAŢIE SPRE LUMINĂ

BIBLIOTECA UNIVERSITATEA 1 DECEMBRIE - ALBA IULIA Arh. Irina Filofi, Arh. Cătălin Trandafir, Arh. Iulian Onișoru

Ce înseamnă sustenabilitate, dacă nu a crea mult folosind puţin? Cum putem folosi resurse minimale pentru un rezultat maximal, dacă nu prin valorificarea la maxim a unui spaţiu deja existent? De la această premisă am pornit în elaborarea temei de proiectare. Biblioteca Universităţii avea nevoie de un spaţiu generos pentru amenajarea unei săli de lectură și a unei mediateci. Având în vedere aceste direcţii, ne-am orientat către podul clădirii, un spaţiu încăpător și neutilizat. Corpul bibliotecii fiind o clădire monument, de asemenea aflată în zona protejată, am gândit o soluţie cât mai puţin invazivă, amenajarea noului spaţiu încadrându-se în volumul existent al podului, iar exteriorul clădirii rămânând intact, cu excepţia perforării învelitorii prin utilizarea ferestrelor VELUX, o prezenţă discretă, foarte puţin vizibilă. În acest context limitat am căutat o soluţie care să transforme acel pod întunecat și încărcat de elementele structurale ale șarpantei, întrun spaţiu aerisit în care să ofere condiţii optime pentru funcţiunile de sală de lectură și mediatecă. Având un buget redus, am adoptat o abordare simplistă și unitară, încercând să utilizăm la maxim suprafaţa disponibilă. În acest sens am hotărât să tratăm cele două funcţiuni, de mediatecă și sală de lectură, într-o sală comună,

delimitate doar prin fluxurile de circulaţie și biroul bibliotecarei, iar perimetral în zonele de înălţime redusă am amplasat rafturile de carte. În latura scurtă a planimetriei în forma de "L” am amenajat un birou al personalului. Pentru conturarea interiorului și crearea unei atmosfere cât mai plăcute de lecturare, am stabilit că elementul prioritar care conferă calitate spaţiului nostru este lumina naturală, completată de folosirea unitară a tencuielii albe atât pe pereţi cât și pe tavanul înalt, curăţarea elementelor structurale ale șarpantei de soluţia ignifugă de culoare roșiatică și tratarea lui cu una incoloră, returnând astfel lemnului aspectul natural, folosirea unei pardoseli de parchet stratificat de culoare deschisă, toate în ton cu tâmplăria delicată din lemn de pin a ferestrelor GGL. Considerând iluminatul natural ca element definitoriu al concepţiei spaţiale, am folosit 33 de ferestre GGL 78x140 pentru a ilumina o suprafaţă utilă de 250 mp. Prin acest proiect am făcut un exerciţiu de a crea arhitectura prin inducerea unei stări, prin crearea unei atmosfere destinse, cu mijloace materiale minime, nu prin a adăuga, ci prin a reduce, nu prin prezenţă, ci prin absenţă, nu prin plin, ci prin gol.

ÎNCLINAŢIE SPRE LUMINĂ

CREARE SPAŢIU DE BIROURI ÎN ȘARPANTĂ RECONSTRUITĂ - ODORHEIU SECUIESC Arh. Zsolt Várday

Clădirea construită în cel puţin trei etape în cursul secolului XIX este situată pe limita sensibilă dintre un nucleu istoric și "tabula rasa" reedificată cu locuinţe sociale în anii 1980. Faţada laterală către strada Stejarului a devenit expusă prin demolarea vecinătăţilor și retrasarea străzii pe noua limită (rămasă definitivă) dintre două ţesuturi de morfologie și granulaţie diferită. Prin tema enunţată de client s-a cerut crearea unor spaţii de birou la nivelul superior în clădirea cu o structură deja neomogenă (corespunzând etapelor de construire și modificărilor ulterioare), la care se adaugă o subtemă impusă de arhitecţi: adaptarea la noul statut de a face parte dintr-un "portal" către centrul istoric, însă fără denaturarea obiectului sau schimbarea scării acestuia. În lipsa oricărei documentaţii grafice referitoare la stările timpurii ale clădirii s-a recurs la un studiu tipologic, corelat cu datele istorice colectate, concluzia servind drept soluţie pentru subtema autoimpusă. Prispa reformulată într-un limbaj contemporan, împreună cu vechea poartă zidită, definesc un mic spaţiu urban descoperit și asumat de către tineret. Treptele generoase ce asigură un acces facil în spaţiul intermediar al prispei, formează un minuscul amfiteatru (după închiderea spaţiilor comerciale de la parter), iar platforma în pantă de la colţul retras al străzii (locuri de parcare în orele de lucru) invită la acţiune.

Peretele sud-vestic devine astfel ecran de proiecţie pentru texturile vibrante ale prispei expuse în lumina de apus, animat de amprentele umbrelor în schimbare ale celor patru arbori ce brodează limita carosabilă a străzii. Luminatoarele VELUX orientate sud-vest captează lumina în nenumăratele sale ipostaze dând viaţă ritmurilor juxtapuse ale elementelor structurale expuse pe fundalul alb al învelișului interior. Ferestrele minuscule din planul faţadelor stabilesc o relaţie vizuală unidirecţională cu spaţiul străzii, iar lumina, atât de necesară într-un spaţiu de birou inundă interiorul prin luminatoarele VELUX, capabile să recreeze o întreagă suită de atmosfere derivate din condiţiile exterioare de iluminat mereu schimbătoare. Ventilaţia, schimbul de aer și protecţia împotriva supraîncălzirii spaţiului se realizează într-un sistem flexibil utilizând cele trei registre vitrate cu ochiuri mobile - ferestrele la nivelul pardoselii și cele două rânduri de luminatoare VELUX.

ÎNCLINAŢIE SPRE LUMINĂ

REPARAŢII, CONSOLIDARE, AMENAJARE MANSARDĂ - TIMIȘOARA Arh. Mihai Botescu

Construită între anii 1836-1837 cu destinaţia de locuinţă pentru canonicii capitulului catedral romano – catolic de Cenad cu reședinţa laTimișoara clădirea situată în cartierul CETATE – zona de rezervaţie de arhitectură, municipiului Timișoara, se regăsește în lista Monumentelor Istorice a Judeţului Timiș (ediţia 2004) la poziţia 60-TMII-s-A-06095: situl urban “Cartierul Cetate Timișoara sec. XVIIIXX”. La solicitarea deţinătorului actual la clădirii, s-a întocmit o documentaţie pentru reabilitarea, repararea și refuncţionalizarea clădirii în vederea integrării acesteia în specificul funcţional și circuitul turistic din cartierul Cetate. În conformitate cu tema de proiectare, la corpul C1 s-au efectuat lucrări de consolidare a structurii, refaceri compartimentări, înlocuire parţială tâmplării, refacere finisaje interioare și exterioare, realizarea unei cursive la etajele 1 și 2, pentru acces în corpul C2, montarea unui ascensor de la nivelul parterului până la nivelul mansardei nou amenajate, amenajarea mansardei în podul existent, asanarea subsolului în vederea amenajării ulterioare – după eliberarea acestuia de traseul magistralei de încălzire existente.

S-a reconstruit corpul de clădire C2 pe același amplasament și pe același contur, având regimul de înălţime S+P+2E +M ca și corpurile clădirii dinspre stradă, aliniându-se la streșinile existente ale corpului C1. Am urmărit în acest proiect echilibrarea și completarea volumetrică a clădirii existente, stilistic preluând elemente decorative ale acesteia la compoziţia faţadei. Funcţional, spaţiile existente s-au amenajat ca unităţi independente de birouri. Amenajarea mansardei s-a făcut utilizând la maximum volumul construit, încercând ca prin compartimentarea spaţiilor și dozarea luminii naturale asigurată de ferestrele de mansardă VELUX, să conferim spaţiilor personalitate și intimitate în același timp. Amplasarea în zona de rezervaţie de arhitectură și condiţiile impuse de sit au fost de asemenea un argument pentru asigurarea luminii naturale prin ferestre de mansardă, acestea asigurând discreţie maximă prin integrarea în planul învelitorii, fără alterarea volumetriei zonei.

ÎNCLINAŢIE SPRE LUMINĂ

REABILITAREA ȘI MANSARDAREA IMOBILULUI DE PE STR. 9 MAI NR. 10 - SIBIU Arh. Liviu Alexandru Gligor

Imobilul din str. 9 Mai nr., 10 din Sibiu se găsea în 2007 într-o stare de degradare avansată, respectiv în stadiul de precolaps al unor elemente structurale de zidărie. Construcţia a fost preluată de un nou proprietar care a înţeles potenţialul de reutilizare al imobilului și a comandat un proiect de reabilitare și punere în valoare, păstrând funcţiunea iniţială, respectiv de locuire și extinzând spaţiile utile în pod. Construcţia existentă astăzi cu subsol parţial, parter și pod, are câteva atuuri pentru care propunerea de reabilitare se demonstrează a fi realistă, și anume: un subsol boltit în bună stare de conservare, pereţi din zidărie portantă de cărămidă plină 60 cm grosime și o șarpantă istorică interesantă cu 80% din elementele originare în stare satisfăcătoare. Proiectul de reabilitare propune repararea și conservarea construcţiei cu menţinerea caracteristicilor sale specifice și, mai ales, a siluetei, a șarpantei și a unei părţi cât mai mari din substanţa construită existentă fiind situată în zona protejată, în perimetrul orașului istoric.

Proiectul de reabilitare a imobilului de pe str. 9 Mai nr. 10 a urmărit punerea în valoare a existentului prin crearea în pod a unui spaţiu multifuncţional care să opereze cu potenţialul existent al construcţiei cu un minim de mijloace pentru un maxim funcţional și spaţial. În acest caz, opţiunea pentru ferestrele plane VELUX în acoperiș a permis iluminarea și ventilarea generoasă a podului în condiţiile menţinerii și punerii în valoare a geometriei iniţiale a imobilului, a înlesnit intervenţia în zona protejată, a permis conservarea elementelor de șarpantă ca atare - golurile propuse fiind inserate între căpriori - și a creat condiţiile valorificării pe verticală a secţiunii transversale în spaţiile noi, contribuind subtil la realizarea spaţiului unic în pod.

ÎNCLINAŢIE SPRE LUMINĂ

AMENAJARE PENTRU EDITURA UNIVERS ENCICLOPEDIC - BUCUREȘTI Arh. Marius Marcu-Lapadat

Imobilul de pe strada Luigi Cazzavilan, nr. 15, București, sectorul 1 este o clădire construită iniţial ca o locuinţă cu subsol, parter și un etaj, probabil în deceniul al doilea al secolului XX. Acoperișul ascunde un volum înalt, care nu a avut destinaţia unui spaţiu locuibil. În sprijinul acestei ipoteze putem evoca accesul iniţial în pod, care nu era posibil decât pe o scară de serviciu îngustă și structura șarpantei lucrată fără o preocupare deosebită pentru calităţile ei plastice și de finisaj. Atât dispunerea dezordonată a popilor cât și calitatea finisajului lemnului sau a îmbinărilor sprijină această ipoteză. Clădirea a fost achiziţionată de Editura Univers Enciclopedic cu scopul de a-și amenaja aici birourile, mizând și pe podul casei care urma să fie transformat tot în spaţiu de birouri. A fost elaborat de un alt birou de proiectare un proiect de consolidare și un sofisticat proiect de amenajare interioară. Declanșarea recesiunii a dus la decizia amânării execuţiei proiectului din motive financiare. După decizia de a stopa temporar execuţia proiectelor iniţiale, am fost solicitat de proprietar să-l consiliez în a-și atinge obiectivul propus, dar cu un buget drastic diminuat.

Prin urmare, intervenţia a fost executată, mai degrabă pe bază de dispoziţii de șantier, ca o variantă “de criză”, adaptând propunerile din proiectul iniţial și executându-se doar partea de neevitat de consolidare. A fost prelungită scara principală care lega parterul de etajul întâi cu o rampă balansată care să facă legătura între etajul întâi și pod. Scara a fost executată dintr-o structură metalică de ţeavă pătrată și placată cu lemn atât pe suprafaţa de călcare, cât și pe intrados, sugerânduse astfel o scară cu “placă cutată”. În pod au fost delimitate două spaţii cu destinaţie de meeting room și birou directorial, în interiorul pereţilor despărţitori fiind înglobaţi mai mulţi popi de susţinere, restul spaţiului primind destinaţia unui birou tip open space. Pentru asigurarea luminii pe timpul zilei au fost prevăzute trei ferestre VELUX tip M06 de 118 cm x 68 cm, dispuse pe cele trei pante ale șarpantei, care s-au dovedit a fi suficiente unui iluminat de calitate. Un plafon fals din gips carton cu două cote diferite de înălţime a fost necesar pentru a ascunde contravântuirile rudimentare ale șarpantei.

ÎNCLINAŢIE SPRE LUMINĂ

REFUNCȚIONALIZARE POD HOTEL - PREDEAL Arh. Cristian Boltres

Amenajarea podului face parte dintr-un proiect mai amplu de reabilitare a unui hotel de munte construit în anii '70 cu arhitectură specifică acelei perioade. Hotelul a fost proiectat de arhitect C. Popa și construit între anii 1975-1976 de arhitect Burcea. Soluţia de arhitectură a presupus amenajarea și punerea în valoare a spaţiului șarpantei, zonă nefolosită corespunzător. Această soluţie a permis valorificarea potenţialului unui spaţiu aflat la îndemâna arhitectului, rezultatul fiind încă 2 nivele funcţionale care să poată adăposti apartamente cu spaţii generoase și un nivel de lounge cu vedere panoramică asupra peisajului montan.

S-a optat pentru montarea de ferestre VELUX model GGL în planul acoperișului pentru a accentua calitatea locului amenajat. Încă din faza de proiectare s-a pus mult accent pe valorificarea spaţiului arhitectural cu ajutorul luminii, astfel s-au montat ferestre uneori și în bandă verticală pentru a potenţa dinamismul și personalitatea încăperii amenajate.

ÎNCLINAŢIE SPRE LUMINĂ

SECŢIA FOTO-VIDEO A UNIVERSITĂŢII NAŢIONALE DE ARTE - BUCUREȘTI Arh. Andreea Liliana Pop

La ultimul nivel al unei clădiri din strada G-ral Budișteanu ”lenevea”un spaţiu de peste 600 mp, complet neutilizat, cu mari probleme de ordin igienic și de izolaţie. Este vorba despre unul dintre sediile Universităţii Naţionale de Arte, situat pe un teren mai amplu ce mai cuprinde alte două clădiri, dintre care una, un preţios monument de arhitectură. În anul 2007 se realizează proiectul de amenajare a unei mansarde în acest spaţiu, iar pe parcursul lui 2008 și 2009 se pune în practică proiectul prezentat. Mansarda adăpostește în prezent secţia foto – video a universităţii, cuprinzând o sală de seminar, una de desen, un atelier foto – video în directă legătură cu o cameră de sonorizare, o sală de calculatoare, biroul cadrelor didactice, holul de acces și grupurile sanitare necesare. De asemenea, conform normelor, s-a introdus o a doua scară de acces în acest spaţiu ce face legătura pe verticală cu etajele doi și trei ale clădirii. Forma în L, ce urmează amprenta clădirii, a permis o bună repartizare a spaţiilor și a nodurilor de circulaţie astfel încât să răspundă cu succes condiţiilor de funcţionare enunţate atât de beneficiar cât și de normele în vigoare. Vecinătatea monumentului, precum și apartenenţa la o zonă de protecţie a monumentelor istorice a impus constrângeri la nivelul anvelopantei, de păstrare a geometriei exterioare a vechiului pod. Astfel, cotele și dimensiunile streșinilor și ale coamelor, precum și dimensiunile și poziţiile lucarnelor existente devin puncte de reper în cadrul noului proiect. Adevărate provocări devin rezolvarea structurii din lemn astfel încât în acest volum să se obţină spaţii propice funcţionării activităţilor respective și asigurarea cantităţii de lumină dorite sau nedorite, după caz, pentru un învăţământ superior cu profil artistic, ce face din jocul de lumini, umbre și culoare o meserie și o artă.

S-au obţinut, după cum se poate observa în planșele de prezentare, spaţii ample în care structura din lemn lăsată aparentă joacă și rol de decor, iar iluminatul natural a fost obţinut prin introducerea ferestrelor de mansardă VELUX, în planul acoperișului, în completarea lucarnelor existente. Finisajele interioare la nivelul pereţilor și al pardoselii sunt neutre, iar la exterior s-a utilizat ţiglă ceramică, atât recuperată din vechea învelitoare cât și nouă în completare. În spaţiile destinate învăţământului au fost amplasate șapte ferestre de mansardă VELUX duble prevăzute cu rulouri de culoare neagră sau albă. În celelalte spaţii sau utilizat în total unsprezece ferestre VELUX simple, de asemenea prevăzute în unele cazuri cu rulouri pentru filtrarea luminii. În toate cazurile s-a urmărit o alternanţă între lucarnele existente și condiţionările dictate de structură, cu scopul obţinerii unui ambient cât mai potrivit activităţilor didactice cu caracter artistic. După aproape un an de utilizare, beneficiarul este mulţumit de alegerile făcute, fiind bineînţeles loc de mai bine. Există un confort termic, fonic și luminos apreciat pozitiv pe parcursul tuturor anotimpurilor și în toate momentele zilei. De asemenea, corecţiile aduse pe parcursul șantierului și după finalizarea lucrării, precum și îmbunătăţirile ce pot fi făcute în continuare, în special la nivel de dotări și echipamente, nu fac decât să ridice calitatea spaţiului utilizat.

ÎNCLINAŢIE SPRE LUMINĂ

BIROURI UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE - IAȘI Arh. Ioan Sasu

Palatul Calimachi a fost primul sediu al universităţii ieșene din 1860 până în anul 1897, iar între 1963-1982 în această clădire a funcţionat Filiala Academiei din Iași. Prin compartimentare s-au realizat spaţii pentru birouri ale rectoratului UMF Iași.

S-a refăcut parţial învelitoarea și s-au executat reparaţii la acoperiș, podul iniţial fiind neutilizat.

ÎNCLINAŢIE SPRE LUMINĂ

LUMINA DESENEAZĂ SPAȚIUL - CLUJ Arh. Klara Veer, arh. Adrian Borda

Situată într-o zonă protejată în cartierul Andrei Mureșanu, clădirea de locuit construită la începutul sec. XX și atribuită (parţial) celebrului arhitect clujean Kós Károly, a fost restructurată și modernizată în perioada 2006 – 2009. Clădirea de factură modestă, cu parter și subsol parţial, se află în partea de nord a parcelei și a fost extinsă spre sud-est, într-o etapă ulterioară, cu două camere și un WC de serviciu. În concordanţă cu cerinţele beneficiarului și cu potenţialul existent, prin proiect s-a urmărit reorganizarea funcţională a parterului, mansardarea podului (practic neutilizabil la începerea proiectului), precum și extinderea subsolului și realizarea unui garaj semi-îngropat. Chiar dacă în cazul unei clădiri istorice deciziile arhitecturale privind orientarea sau dimensiunea golurilor nu mai sunt la îndemână, în acest proiect lumina naturală a constituit elementul determinant al configurării spaţiale. Astfel, intenţia arhitectului de a crea o locuinţă modernă, luminoasă, într-o nouă relaţie cu peisajul urban și cu grădină privată, s-a putut materializa cu ajutorul deschiderilor propuse și a ferestrelor VELUX amplasate în planul învelitorii.

Imaginea exterioară și volumetria clădirii rămân așadar nealterate, în timp ce organizarea interioară propusă permite desfășurarea activităţilor zilnice sub căldura luminii naturale. Utilizând la maxim potenţialul energiei solare, configuraţia spaţială a acordat o importanţă deosebită orientării faţă de punctele cardinale: bucătăria și alte încăperi care pot beneficia de lumina naturală în cursul dimineţii au fost amplasate spre sud-est, iar spre vest, cele care sunt folosite cel mai des după-masa. Spaţiul camerei de zi de la parter a fost deschis pe toată lungimea sa, contopindu-se apoi cu terasa dinspre grădină; plafonul acesteia a fost vopsit alb lucios, astfel încât reflexiile dau impresia de lărgire pe înălţime a spaţiului. La mansardă a fost amplasată zona mai intimă a locuinţei: spaţiul a fost împărţit în două dormitoare cu băi separate, dormitorul matrimonial deschizându-se cu un balcon orientat sud-est, decupat în planul acoperișului. Proiectul și-a propus o strategie sensibilă la nevoile actuale ale beneficiarului, dar a avut în vedere și valoarea exploatării în timp a clădirii de către viitoarele generaţii.

ÎNCLINAŢIE SPRE LUMINĂ

METAMORFOZA - SINAIA Arh. Nicolae Dan Manea

Amplasată într-o zonă montană, pe o poziţie dominantă faţă de restul localităţii, locuinţa, realizată după proiectul arh. Paul Smărăndescu, se distinge prin simplitate și sobrietatea unui stil neo-românesc foarte clar exprimat. Proprietarul clădirii, el însuși arhitect, a dorit să conserve nu doar aspectul exterior dar și atmosfera interioară de epocă cuprinsă în propriile amintiri. Și-a dorit de asemenea ca această intervenţie să fie nu doar una discretă, ci să se constituie într-un model cu trimitere la un alt fel de abordare a lucrărilor de reabilitare a vechilor construcţii. Acoperișul în patru ape, cu pante accentuate și streșini largi, este una din variantele de acoperire des întâlnite la clădirile situate în zone de munte. Utilizarea spaţiilor cuprinse în interiorul acoperișului este o idee mai nouă, generată de lipsa de spaţiu, de dorinţa de a beneficia încăperi mai mari și mai spectaculoase, de valorificare eficientă a tuturor zonelor disponibile din casă dar și din dorinţa de a avea un altfel de spaţiu de locuit.

În cazul acestui proiect, unde sub șarpantă se găsesc trei niveluri (un etaj mansardat și două mansarde), această solicitare și-a găsit răspuns prin îmbinarea meșteșugului tradiţional al prelucrării lemnului, tinichigeriei și feroneriei cu soluţii moderne de instalaţii interioare iluminat și ventilaţie, loc unde sunt incluse desigur și ferestrele ”VELUX”. Ferestrele ”VELUX” au apărut în acest caz ca o soluţie firească pentru asigurarea iluminatului și ventilaţiei acestei părţi a casei, sigură și durabilă, îndeplinind din punctul meu de vedere două dintre condiţiile importante impuse de beneficiar: discreţie și compatibilitate. Suprafaţa neutră a ferestrelor de mansardă, încadrată perfect în panta acoperișului a cărui volumetrie rămâne practic intactă, conservă aspectul exterior al acestei clădiri valoroase, expresie a unui anume stil arhitectural și unei anume epoci istorice.

ÎNCLINAŢIE SPRE LUMINĂ

REAMENAJARE ȘI EXTINDERE LOCUINŢĂ UNIFAMILIALĂ - TIMIȘOARA Arh. Vlad Gaivoronschi

Situată într-o zonă protejată, construcţia cu parter înalt și demisol, construită la începutul sec. XX într-o manieră eclectică (tipică pentru sfârșitul sec. XIX în orașele central europene) a fost consolidată, restructurată și restaurată între 2005 și 2009. Strategia urmată în cadrul proiectului a fost generată atât de tema specifică a clientului cât și de potenţialul și caracterul intrinsec al clădirii și al întregii parcele. Dorinţa unei locuiri elegante într-o strânsă relaţie cu grădina privată și definirea unui mic apartament în mansardă pentru tânărul urmaș al familiei au stat la baza întregii strategii. De la o clădire menită a funcţiona exclusiv la cota 000 a parterului înalt, cu o curte mai degrabă spaţiu rezidual, s-a ajuns la o dezvoltare complexă a parcursurilor pe patru niveluri distincte (demisol, conţinând atât spaţii de servicii cât și spaţii deservite, cota terenului sistematizat conţinând garajul și grădina gazonată, parterul înalt cu spaţiile principale și mansarda), cu accentul cuvenit pentru dispozitivul grădină – parter înalt. În consecinţă, primirea principală (dublată de cea pe traseul garaj – demisol-restul casei) se realizează prin intermediul scării exterioare cu trepte late în lemn exotic de exterior, cu pantă lină și în „trompe l’oeuil” și al marelui spaţiu intermediar de tip „living - sufragerie în aer liber”, terasă acoperită către sud-vest cu o structură casetată de

lemn și policarbonat, a cărei pardoseală din lemn exotic la cota ± 000 continuă pe cea a interiorului apartamentului. Acest spaţiu interior - exterior, cu propriul său șemineu – barbecue exterior, se constituie ca „inimă” a întregii locuiri. De aici se poate percepe vizual și accede în grădină, mărginită de împrejmuirea, de asemenea în scânduri orizontale de lemn. Integrarea mobilierului vechi, a pianului, a sobei din cahle de ceramică tradiţională, realizarea unor băi elegante și a unei bucătării prietenoase precum și realizarea unei fluidităţi spaţiale ce a fost dorită în zona de zi, au fost de asemenea deziderate importante. Restaurarea faţadei a păstrat ornamentele, profilaturile pe care culorile alese le-au pus în valoare. Ornamentele din ceramică de asemenea au fost curăţate și evidenţiate. Tâmplăriile ferestrelor verticale au fost înlocuite cu unele noi din lemn la care s-au adăugat obloanele exterioare din lemn. La nivelul mansardei au fost amplasate ferestre VELUX în planul acoperișului, a cărui configuraţie a rămas astfel nealterată. Păstrând caracterul și silueta iniţială a construcţiei existente, reamenajarea a sporit și îmbogăţit potenţialul de locuire al acesteia. Am considerat necesară utilizarea produselor VELUX pentru a beneficia de lumina naturala în mansarda, dar și din cauza raportului preţ / calitate a produselor.

ÎNCLINAŢIE SPRE LUMINĂ

CASA N - TIMIȘOARA Arh. Radu Mihai Mihăilescu, Arh. Irina Feier

O vilă interbelică amplasată într-o zonă rezidenţială protejată din zona centrală a orașului Timișoara. Pe o parcelă de 846 mp este amplasat retras cu cca. 4 m un imobil izolat d+p+s. Fără a interveni semnificativ în forma anvelopei, modificările realizate sunt majore. Dintr-o construcţie de tip parter înalt realizat peste un demisol minim denivelat faţă de cota trotuarului (ce conţinea cazarea personalului de serviciu și spaţii anexe) și un acoperiș înalt realizat în patru ape, s-a obţinut un triplex adaptat funcţional unei familii de cinci persoane (părinţi și trei copii) la un grad de confort ridicat. Fostul demisol devine parter peste care continuă etajul 1 și mansarda. Zona de zi se desfășoară la parter și parţial la etajul 1 și este compusă din: -Hol acces și anexe aferente -Salon și sufragerie -Bucătărie și cămară -Hol etaj- bibliotecă -Cameră proiecţii și TV Zona de noapte, amplasată parţial la etajul 1, se compune din trei dormitoare, fiecare cu baie și dressing, iar la mansardă din dormitorul matrimonial și încă un dormitor cu baie pentru mezinul familiei, alături de un coridor de acces.

Dormitorul matrimonial este conceput ca un spaţiu fluid care, în jurul unei curţi de lumină centrale, acomodează mai multe funcţiuni: zona patului, baia, dressingul, zona de studiu - birou. Din curtea de lumină, prin intermediul unei scări metalice de dimensiuni reduse, se accede la o terasă proprie, parţial acoperită de versanţii acoperișului, ascunsă privirilor indiscrete din exterior. Deschiderea practicată în acoperișul piramidal împreună cu închiderile de sticlă pe trei laturi ale terasei alături de curtea închisă în sticlă și cele cinci ferestre VELUX amplasate în acoperiș, generează iluminatul direct și indirect al spaţiului interior. Legătura funcţională între cele trei nivele este asigurată de scara circulară din zona de acces și de către liftul adăugat pe latura de nord, cu acces din living, camera de proiecţie și coridorul din mansardă. Reședinţa este deservită de instalaţii de ultimă generaţie (încălzire, climatizare, electrice, automatizări).

ÎNCLINAŢIE SPRE LUMINĂ

MANSARDARE IMOBIL PRIN REABILITARE DE POD - TIMIȘOARA Arh. Constantin Anghel, colaborator: Arh. Rus Radu Zabulon

Reabilitarea unui pod este întotdeauna o provocare. În acest caz avem câteva avantaje: forma acoperișului ne permite amenajarea unei mansarde spaţioase deoarece înspre faţada principală avem un atic mai înalt, iar coama este foarte înaltă. Accesul în mansarda nou creată s-a realizat prin amplasarea unei scări în trei rampe într-un fost hol spaţios. Scara are o supantă, ceea ce permite iluminarea ei pe cale naturală. Cele douăzeci de ferestre de mansardă iluminează dormitoarele, biblioteca deschisă, livingul, baia, casa scării deschisă, cu alte cuvinte toate spaţiile mansardei. Înspre curte s-a creat o lucarnă pentru a se putea ieși pe o nouă terasă realizată deasupra terasei de la parter. Cel mai minunat este că dintr-un pod în care se depozitau lucruri care oricum trebuiau aruncate, o zonă care nu arăta prea bine și nu avea nicio funcţiune se poate realiza un spaţiu de locuit fără a modifica volumetria casei, spaţiu care se iluminează și ventilează natural cu ajutorul ferestrelor de mansardă VELUX.

Pentru această mansardare prin reabilitare de pod s-au folosit ferestre de mansardă VELUX GGU M08 și M10 combinate cate două pe verticală, pe orizontală și două combinaţii de câte 4 ferestre. Montajul s-a realizat cu kitul de montare BDX pentru toate ferestrele. La ferestrele de mansardă dinspre sud s-au montat rulouri exterioare MHL. Ceea ce ne încântă pe mine ca arhitect și pe beneficiar desigur este cantitatea de lumină naturală care pătrunde în interiorul mansardei pe toată durata zilei ceea ce aduce sănătate trupului, reduce consumul de energie și dă o foarte bună dispoziţie.

ÎNCLINAŢIE SPRE LUMINĂ

REABILITARE DE POD - CLUJ-NAPOCA Arh. Tiberius Bratu

Proiectul este realizat într-un pod existent cu funcţiunea de uscătorie și depozitare deasupra unui imobil de locuit D+P+2 situat în municipiul Cluj-Napoca și a fost finalizat în anul 2008. Apartamentul creat prin proiect satisface nevoile unei familii de 3 persoane, având într-o suprafaţă utilă de 126.70 mp o zonă deschisă cu living-space, loc de luat masa și bucătărie, și o zonă de noapte cu două dormitoare interconectate, dressing și baie. Un grup sanitar, o cămară și o spălătorie completează aceste zone. Proiectul a presupus o serie de modificări la structura de lemn a șarpantei pentru a permite obţinerea unui spaţiu util cât mai extins, cât și pentru a permite amplasarea ferestrelor de mansardă, distanţa dintre căpriori fiind prea mică. Înălţimea scaunului de lemn existent (1.40 m) nu a permis vizibilitatea prin ferestrele de mansardă, fapt pentru care în zona de zi s-a optat pentru modificarea structurii de lemn pentru coborârea parapetului și obţinerea vizibilităţii. În nișa astfel creată au fost amplasate elementele audio-video pe un mic mobilier de depozitare. Particularitatea principală a proiectului o constituie organizarea spaţiilor în jurul casei scării imobilului, apartamentul creat având astfel o dispunere circulară a încăperilor. Separarea zonei de zi faţă de zona de noapte s-a făcut prin circulaţiile astfel create de o parte și alta a casei scării.

Zona de zi este deschisă atât la nivel orizontal cât și în plan vertical, optându-se pentru închiderea spaţiului la nivelul acoperișului. Elemente de lemn fără rol structural au fost amplasate deasupra zonei de zi pentru diminuarea optică a înălţimii acesteia și din considerente estetice. Posibilitatea amplasării unui șemineu deschis dată fiind poziţia ultimului nivel a fost pusă în practică fără ezitări. Amplasarea zonei de gătit s-a făcut în strânsă legătură cu poziţionarea unei ferestre de mansardă VELUX tip GGU, care primește și rolul complementar de hotă. Amplasarea lavoarelor în băi s-a făcut de asemenea în dreptul ferestrelor de mansardă dată fiind înălţimea mai mare existentă în dreptul acestora care permite și amplasarea oglinzilor. S-au folosit de asemenea ferestre de tip GGU. Amplasarea în sistem cuplat a ferestrelor de mansardă a fost aleasă pentru concentrarea luminii în zonele de interes și pentru aspectul lor mult mai prezentabil. Ferestrele amplasate pe versantul de sud al acoperișului au fost prevăzute cu rulouri exterioare parasolare. Toate ferestrele au fost prevăzute de asemenea cu rulouri interioare.

ÎNCLINAŢIE SPRE LUMINĂ

REABILITARE CASA ŢĂRĂNEASCĂ - IARA, CLUJ Arh. Victor Mihai Ros

Spaţiul arhitectonic al unei locuinţe este o compoziţie de elemente materiale, care prind viaţă prin asocierea lor cu lumina naturală; cea care potenţează percepţia tridimensionalităţii, colorează, relevă textura, rugozitatea, opacitatea, transparenţa suprafeţelor. Spaţiul arhitectonic, în prezenţa luminii naturale, devine dinamic, recreându-se pe parcursul întregii zile în diferite ipostaze cu un efect direct asupra modului de viaţă și a stării emoţionale a utilizatorului acestui spaţiu. Primele raze firave ale dimineţii, căldura luminii solare în mijlocul zilei, razele puternic colorate ale soarelui la apus; toate acestea niciodată la fel; reinventează spaţiul și îi potenţează valoarea arhitectonică. Utilizarea ferestrei de mansardă VELUX în cadrul lucrării prezentate, ne-a permis deschiderea spre lumina naturală a încăperii de baie, de la parter (încăpere a cărui zid exterior se afla la 30 cm faţă de limita de proprietate) și dinamizarea temporală a spaţiului care se desfășoară pe înălţimea a 2 niveluri, parter respectiv pod.

Încăperea de baie al cărei rol într-o locuinţă este preponderent funcţional, devine prin acest demers, un fragment definitoriu al spaţiului interior al casei reabilitate. Modalitatea de luminare și ventilare naturală conferită de fereastra de mansardă VELUX se îmbina cu tipologia caracteristică golurilor tradiţionale, într-un mod organic, susţinând adaptabilitatea și integrarea funcţională și estetică a construcţiilor tradiţionale în procesul evolutiv al arhitecturii contemporane.

ÎNCLINAŢIE SPRE LUMINĂ

AMENAJARE MANSARDĂ ÎN POD EXISTENT - ORADEA Arh. Ioan Dan Costa

Beneficiarul prezentei lucrări, a comandat în anul 2005 extinderea spaţiului de locuit la imobilul proprietate privată, situat în centrul istoric al unui oraș din România, imobil datând din anul 1929. Miza noastră a fost atât la scara de ansamblu a imobilului în contextul său, cât și la nivel de detaliu, în scenografia spaţiului creat. La nivel de ansamblu, am dorit o intervenţie minim invazivă a volumetriei simple și robuste, ce conferă caracter imobilului în contextul sau istoric. La nivel de detaliu, am dorit realizarea conceptului de fereastră din perspectiva istorică, ce transcende arhetipul. Pe lângă cota de amplasare, atent studiată faţă de pardoseală și respectul adevărului constructiv (elementele structurale ale șarpantei), ne-am focalizat atenţia pe elementele constitutive ale conceptului de fereastră: deschidere și raport al proporţiilor, proximitatea exteriorului, dar și adăpost, amplasare în ”perete”, ancadrament și pervaz, foarte importante în context.

Lucrările de execuţie au fost finalizate în decembrie 2007. După doi ani, în anul 2009, beneficiarul a optat pentru amenajarea de birouri în mansardă, pentru un praxis privat. Versatilitatea funcţională a spaţiului, i-a permis acest lucru, cu un singur compromis și anume adăugarea unei scări secundare din holul de acces, pentru segregarea funcţională a circuitelor între public și privat.

ÎNCLINAŢIE SPRE LUMINĂ

SECŢIUNEA AVANTAJUL UNUI SPAŢIU DE VÂRF

Clădiri noi cu funcţiunea de locuire sau clădiri publice la care s-a optat pentru folosirea spaţiului de sub acoperiș, utilizându-se ferestre de mansardă VELUX

ÎNCLINAŢIE SPRE LUMINĂ

KINDERGARDEN & SCHULE MONTESSORI - TIMIȘOARA Arh. Camelia Covaci Preda

Clădirea face parte dintr-un ansamblu de clădiri care aparţin unei grădiniţe și școli private MONTESSORI, aflat pe o stradă preponderent rezidenţială, cu case de locuit pe parter sau parter și un etaj, din Timișoara. Iniţial beneficiarul a achiziţionat o clădire de locuit cu demisol și parter, aflată pe un lot de 1.000mp, care într-o prima fază a fost transformată prin extindere și mansardare în grădiniţă cu 4 săli de clasă și spaţiile aferente necesare. Aici s-a utilizat sistemul VELUX compus din fereastra de mansardă tip GZL și fereastra verticală tip VFA. Folosirea acestui tip de ferestre a oferit atât o iluminare naturală adecvată desfășurării activităţilor dintr-o clasă de grădiniţă, cât și o priveliște amplă spre exterior, atât spre cer cât și spre curte și stradă. Nu în ultimul rând, acest sistemul compus de ferestre GZL+VFA a răspuns și pretenţiilor unor părinţi care erau reticenţi ideii de a-și lăsa copii să-și desfașoare activitatea într-un spaţiu mansardat. Ulterior beneficiarul a mai achiziţionat un teren alipit primelor două pe care s-a construit un nou corp de clădire cu funcţiunea de grădiniţă, urmând ca în celelalte corpuri sa se deschidă clase de școală Noul corp cu un regim de înălţime P+2, pe lângă patru săli de clasă, două la parter și două la primul etaj, mai cuprinde și o sală de sport situată la ultimul etaj.

Sala de sport cu o suprafaţă de 340mp a necesitat pentru o iluminare naturală optimă, pe lângă ferestrele laterale și o iluminare pe mijlocul încăperii. Pentru a se asigura structural o acoperire pe deschiderea de 15 m s-au utilizat grinzi curbe din lemn stratificat ceea ce a permis utilizarea ferestrelor de mansardă VELUX, tip GZL. Astfel s-au montat 24 de ferestre de mansardă de 114x140 pe partea centrală a acoperișului care pe lângă iluminatul și ventilarea naturală, îndeplinesc și funcţia de trape de fum în caz de incendiu. Ferestrele de mansardă sunt acţionate cu ajutorul bateriilor solare. Astfel, sala de sport beneficiază de un sistem inteligent de control al temperaturii care închide ferestrele pe timp de ploaie, le deschide când temperatura crește peste o anumită limită, facilitând o ventilaţie naturală a aerului, închide rulourile parasolare (care permit în același timp și obturarea totală a luminii în cazul în care sala este folosită la diverse alte activităţi, ca spectacole, proiecţii de filme…). În concluzie, folosirea ferestrelor VELUX în întregul complex Montessori, prin materialul natural din care sunt executate (lemnul) cât și prin iluminarea și ventilarea optimă a încăperilor, alături de celelalte finisaje și detalii de amenajare, a transformat spaţiile în care au fost utilizate în încăperi plăcute și calde, care oferă în același timp și un contact puternic cu exteriorul, ceea ce vine în sprijinul dezvoltării potenţialului intelectual al copilului.

ÎNCLINAŢIE SPRE LUMINĂ

LOCUINȚĂ - BĂNEASA Arh. Stefan Alberto Bianco

Relaţia între lumină și arhitectură apare în mod inevitabil, uneori conștient, alteori inconștient, și nu contează dacă este vorba de arhitectură cultă sau vernaculară. De aceea este aproape imposibil de imaginat orice obiect de arhitectură fără a defini foarte clar relaţia acestuia cu lumina. Orice corp material nu poate fi considerat ca fiind total independent de mediul său și de anturajul său. În arhitectură, mai mult decât în oricare dintre artele plastice, există dintotdeauna o relaţie bine definită între obiect și formele care îl încadrează. Dirijată de legile greutăţii și echilibrului, legătura cu anturajul este strâns solidară. Lumina interceptată de planurile învecinate este transmisă, prin reflexie, asupra obiectului de arhitectură. Razele luminoase care ating o suprafaţă reflectantă sunt, în parte, retransmise după un unghi egal cu cel al direcţiei lor de incidenţă. Astfel, în cazul razelor care cad perpendicular pe o suprafaţă, razele reflectate vor fi retransmise direct în punctul lor de pornire. Dimpotrivă, dacă ele ating suprafaţa după o linie oblică, ele vor fi retransmise după un unghi egal cu cel de sosire. Razele reflectate se reflectă, la rândul lor, dacă întâlnesc un alt corp. Deci, acţiunea reflexiilor se traduce pe suprafeţele iluminate printr-o ușoară diminuare a impresiei de adâncime, ceea ce face mai ușor lecturabile formele supuse acestei acţiuni.

Exploatarea corectă a efectelor iluminării permite atât realizarea confortului interior al spaţiilor cât și exprimarea plastică expresivă a ideii majore care le guvernează. Situata în zona de nord a Bucureștiului, într-un cartier rezidenţial retras, casa Astratinei este un exemplu clar de arhitectură modernă avangardistă. Toate spaţiile comunică în mod direct cu exteriorul, raportul plingol fiind aproximativ egal, pentru a accentua continuitatea spaţiilor și relaţia cu grădina, nivelul parterului se află în ambele corpuri la aceeași cotă cu gazonul, doar “pasarela” de sticlă este ridicată de la sol, astfel încât cele două sectoare ale grădinii și implicit zona de verdeaţă sunt comunicante. Luminarea de tip zenital este spectaculoasă, creând un efect intim, scăldat în lumină, în același timp. Spaţiile se dezvăluie treptat și capătă noi valenţe în funcţie de momentul zilei și de cantitatea de lumină ce pătrunde în obiectul de arhitectură, efect realizat cu ajutorul ferestrelor de mansardă. Trăsătura definitorie a acestui spaţiu o reprezintă capacitatea de a oferi un scenariu de locuire confortabil, motivant și versatil, care se adaptează cu ușurinţă unor diferite stiluri de viaţă.

ÎNCLINAŢIE SPRE LUMINĂ

LOCUINȚĂ - BRAȘOV Arh. Ion Popușoii, Arh. Bogdan Preda

Proiectul de faţă a fost gândit și realizat ca o construcţie rezidenţială cu regim de înălţime S+D+P+3E+2M, cuprinzând 8 apartamente, câte 2 pe nivel, suprafaţa totală fiind de 1500mp. Clădirea se situează pe strada Cetăţuia, la limita centrului istoric al Brașovului, într-o zona cu caracter discontinuu, în ciuda statutului de zonă protejată. În acest context concepţia de arhitectură a noii construcţii are ca scop valorificarea aspectelor pozitive ale sitului și mai ales ale peisajului, răspunzând totodată necesităţilor de exploatare la maxim a spaţiului. Aceasta a condus la proiectarea unui bloc compact conștient de valoarea sitului, de priveliștea asupra orașului pe care o oferă. Argumentul compoziţional principal îl constituie jocul simetricasimetric al golurilor de pe faţada de la stradă. Forma curată și simplă a construcţiei este îmbogăţită prin contrastul și întrepătrunderea materialelor, texturilor și culorilor. Ferestrele nu au parapet, iar balustrada este din sticlă, pentru a nu crea niciun obstacol vizibilităţii. La bază, pentru a sublinia conceptul de soclu, a fost folosită piatra, relaţionând casa cu terenul în pantă. Priveliștea deosebită și amplasamentul central au determinat crearea acestei clădiri de apartamente la un standard ridicat, dictând în același timp o serie de rezolvări de arhitectură a interiorului.

Pentru valorificarea priveliștii și pentru a putea beneficia de lumina zenitală au fost folosite ferestrele de mansardă pe o suprafaţă foarte mare. Prezenţa ferestrelor de mansardă reprezintă raţiunea de a fi a pardoselii de sticlă, astfel lumina zenitală reușește să ajungă până în living - spaţiul principal al locuinţei - oferindu-i o lumină de o calitate specială filtrată de această pardoseală de sticlă. Același rol îl are și peretele de sticlă al dormitorului de la ultimul nivel. Astfel se deschide o nouă direcţie către living și mai departe prin ferestrele de mansardă către oraș. Fără aceste planuri de sticlă - orizontale sau verticale casa ar fi pierdut o dimensiune spaţială extrem de importantă, iar potenţialul vizual ar fi fost sărăcit. În jurul spaţiului central se dispun satelitar celelalte funcţiuni. Verticalitatea puternic accentuată a pereţilor zonei de living este atenuată printr-o galerie de goluri de diverse dimensiuni și adâncimi - deschideri către ceva dincolo de zid, fie din interiorul casei, fie din exteriorul ei. Acestea sunt de fapt decoraţiunile interioare ale casei. Scara a fost redusă la un minim funcţional – treapta iar balustrada a fost aproape anulată prin transparenţa sticlei. Astfel elementele neesenţiale, care bruiază percepţia asupra spaţiului au fost eliminate, păstrând compoziţia spaţiala clară și transparentă.

ÎNCLINAŢIE SPRE LUMINĂ

OCTOGON - TIMIȘOARA Arh. Radu Mihai Mihailescu, Arh. Irina Feier

Ansamblul rezidenţial este constituit din șase duplexuri cuplate amplasate într-o parcelare recentă realizată în orașul Timișoara în zona arterei de penetraţie dinspre Arad. Pe un teren alcătuit din două parcele, de formă aproximativ pătrată se propune un sistem fundătură - accesul în cele șase unităţi se realizează dintr-o curte plasată în centrul de greutate al terenului în jurul căreia se desfășoară radial locuirea. Sistemul favorizează parcelarea terenului neconstruit astfel încât fiecare locuinţă să beneficieze de o mică grădină. Unitatea de locuit conţine zona de zi la parter compusă din holul de acces, living, bucătărie, iar etajul organizat ca o supantă a livingului, zona de dormit cu baia și dressing-ul aferent. Spaţiile sunt destinate închirierii unor persoane tinere singure sau unor cupluri aflate la începutul unei cariere de succes.

In timpul lucrărilor, la cererea beneficiarului, spaţiul iniţial tehnic s-a transformat în locuibil și extinde locuinţa cu care se învecinează sau poate funcţiona ca unitate independentă. Acesta e tratat asemeni unei mansarde prin folosirea ferestrelor VELUX. Asocierea acestor ferestre cu panouri de oglindă mărește cantitatea de lumină naturală obţinută, creând în același timp relaţii vizuale cu spaţiul exterior.

ÎNCLINAŢIE SPRE LUMINĂ

LOCUINȚĂ UNIFAMILIALĂ - SUCEAVA Arh. Elena Hison

Locuinţa prezentată este rezultatul unei strânse colaborări între tinerii proprietari și arhitecţi. Demersul arhitectural a pornit de la ideea unei case unifamiliale, p+1, cu trei dormitoare (dintre care unul cu utilizare flexibilă), garaj cu două locuri de parcare precum și cu o zonă de zi deschisă atât pe orizontală cât și pe verticală. Iubitori ai muntelui și ai naturii, proprietarii au dorit să-și creeze propria oază de liniște și lumină, în proximitatea zonei centrale aglomerate a municipiului Suceava. Vegetaţia existentă pe terenul de amplasament i-a determinat pe proprietari să construiască aici, în ciuda vecinătăţilor și a configuraţiei dificile a terenului, ideea de bază fiind ca absolut toţi arborii să fie păstraţi, astfel încât ei să poată fi admiraţi din interiorul locuinţei. Proprietarii și-au dorit o casă modernă și cu deschideri mari către exterior dar care să respecte și anumite constrângeri formale: acoperiș cu șarpantă, retragere de la stradă, acces direct în garaje, utilizare cât mai eficientă a terenului.

Datorită formei șarpantei, a rezultat un pod destul de generos, un spaţiu care, în urma amplasării ferestrelor de mansardă VELUX, a devenit dintr-un spaţiu destinat de regulă depozitării, cel mai important spaţiu al locuinţei, un spaţiu inundat de lumină, în care membrii familiei își petrec cea mai mare parte a timpului liber. De acest sistem de acoperire s-a profitat și în celelalte zone ale casei, majoritatea încăperilor beneficiind de o iluminare spectaculoasă și în continuă schimbare care creează o senzaţie foarte plăcută de căldură și de aer curat, datorat amplasării studiate a ferestrelor de mansardă VELUX.

ÎNCLINAŢIE SPRE LUMINĂ

CASA DIN FELEAC - CLUJ Arh. László György Tulogdy

Amplasat în satul Feleac, la nici 10 km de localitatea Cluj-Napoca, peisajul în care este amplasată clădirea poate fi catalogat ca unul tipic podișului transilvănean. Terenul se află într-o poziţie privilegiată având o panoramă excelentă asupra văii Someșului mic, spre Cheile Turzii și spre Munţii Apuseni. Casa este formată din două volume: “Turnul de observaţie ” și volumul casei, ambele caracterizate prin masivitatea zidurilor din piatră. Exteriorul ei îţi vorbește despre locul în care se află, fiind o reinterpretare a limbajului tradiţional transilvan. Dimensiunea masivă a zidurilor este în contrast cu căldura materialelor folosite: piatră, lemn, ţiglă. Accesul se realizează prin spaţii de trecere, terase acoperite, delimitate de volumul principal prin tratarea diferită la nivel de finisaje. Acestea servesc și ca protecţie, zona Feleacului având un microclimat montan cu vânturi foarte puternice. Spaţiul interior este organizat pe patru niveluri. Subsolul adăpostește funcţiunile tehnice precum și o cramă aflată într-o încăpere boltită realizată din cărămidă.

Parterul cuprinde zonele de zi ale casei – livingul, locul de luat masa și bucătăria. Camera de zi are o orientare estică oferind o panoramă superbă spre dealurile din împrejurimi. Primul nivel al mansardei este destinat zonei de noapte. Cel mai spectaculos nivel este, însă, nivelul al doilea al mansardei care exploatează la maxim lumina naturală având și cea mai impresionantă priveliște, în zilele foarte senine zărindu-se munţii Rodnei aflaţi la 80 km depărtare. Structura șarpantei a fost proiectată astfel încât să ofere mult lemn aparent fără a obtura spaţiul. Încăperea rezultată este adecvată pentru absolut orice. Spaţiul vast, inundat de lumina ce pătrunde prin ferestrele VELUX și prin ferestrele turnului, este spaţiul central al locuinţei, destinat atât primirii oaspeţilor, cât și relaxării, un spaţiu în care să te retragi într-o zi proastă sau atunci când pur și simplu ai chef să fii singur, cu muzica sau cartea preferată. Toate acestea transformă acest loc, într-unul cu totul special.

ÎNCLINAŢIE SPRE LUMINĂ

IMOBIL DE LOCUINŢE COLECTIVE - CLUJ Arh. Ioana Cecălășan

Imobilul de locuinţe colective a fost conceput pentru investiţii. Beneficiarii au dorit o construcţie care să corespundă reglementărilor în vigoare din zonă (POT, CUT) dar totuși să aducă și un surplus de calitate atât ambientală cât și estetică. De aici povestea este simplă. Ai un teren relativ paralelipipedic, cu o diferenţă de nivel de cca. 3m. Limitele construibile stabilite prin PUD, plus dorinţa din partea comisiei de urbanism din Cluj de a avea retrageri la nivelul modulelor (având în vedere că imobilul constă din 3 module identice - case înșiruite). Având aceste ingrediente, arhitectului nu-i rămâne mare lucru de făcut... numai mici detalii, mici retușuri. Ideea urmărită de noi a fost cea a caselor mici - burgheze interbelice, când proprietarul era încă mândru de personalitatea casei sale.

În acest joc prestabilit am considerat cele 3 module ca și 3 case independente, legate la nivelul acoperișului printr-o șarpantă unică. Fiecare „căsuţă” are individualitatea sa, caracterul său propriu (cărămidă pusă într-un fel, diferenţe la nivelul cornișei, placări de lemn, etc.). Principala atracţie pe care o oferă apartamentele de la mansardă este panorama spectaculoasă. Nimic nu se compară cu senzaţia de relaxare totală pe care o simţi privind întins în pat cerul înstelat. Dar și iluminarea naturală, generoasă este un aspect pozitiv. Ferestrele VELUX scot în evidenţă acest plus.

ÎNCLINAŢIE SPRE LUMINĂ

TREI VILE URBANE - CLUJ Arh. Gábor Tóthfalusi

Terenul pe care s-au construit locuinţele colective se află pe una din colinele Clujului, într-o zonă rezidenţială din vecinătatea cartierului studenţesc. Este un teren îngust de-a lungul pantei, cu o cădere de nivel de 13m. Cele trei imobile a câte șase apartamente (maximumul permis prin PUG) au fost construite în așa fel încât să diminueze imaginea de clădire compactă sau bloc de locuinţe, și să ofere mai degrabă imaginea unor vile urbane. Acest caracter este pus în evidenţă în primul rând prin crearea unor apartamente personalizate și diversificate (3, 4 camere și penthouse-uri), realizarea unor terase la fiecare nivel și exploatarea panoramei superbe la nivelele superioare. Impedimentul cel mai mare a fost prezenţa unei conducte generale de apă ce străbate lotul pe diagonală, ceea ce a impus retragerea construcţiilor la o distanţă de 3m de axa conductei. Acest impediment a condus la fragmentarea construcţiilor astfel încât cele trei clădiri, deși domină vecinătatea și formează o compoziţie identificabilă ca punct de reper al orașului, nu oferă o imagine agresivă. Pentru a evita izolarea terenului de vecinătăţi, s-a optat pentru folosirea zidurilor de sprijin în defavoarea gardurilor, iar laturile învecinate cu cele două străzi au fost lăsate libere, cu acces direct și arbitrar. Parterul fiecărui imobil are acces direct la cota de călcare a terenului (prin urmare fiecare apartament de la parter dispune de o grădină), de unde a rezultat decalarea apartamentelor cu jumătate de nivel –

o notă în plus pentru conferirea intimităţii. Modul de tratare exterioară a volumelor și limbajul arhitectural este unul regional: arhitecţii au preluat elemente istorice ale arhitecturii urbane clujene și le-au prelucrat într-o manieră modernă, folosind materiale tradiţionale. Volumele sunt orientate urmărind curbura străzii Mărginașe; această dispunere aparent arbitrară este ordonată de axele de simetrie ale tronsoanelor principale dominate de timpane triunghiulare și culoarea albă a tencuielii. Lucrul cel mai neobișnuit este panta acoperișului (totuși, caracteristic zonei, dar mai puţin în mediul urban), care este unul din atuurile cele mai mari ale volumetriei. Această soluţie a permis realizarea unor penthouse-uri cu terase imense la nivelele superioare. Acoperișul în pantă a deschis un spaţiu generos, permiţând amenajarea a două niveluri de mansardă luminate aproape în totalitate prin ferestre de mansardă VELUX. Încăperile de la mansardă au fost proiectate astfel încât să beneficieze de o distribuţie optimă a luminii și să faciliteze accesul la priveliștea spectaculoasă. Învelitoarea din tablă dublu fălţuită și balustradele teraselor confecţionate din metal în combinaţie cu lemn de teak formează un contrast plăcut și controlat. Streșinile sunt prelungite, astfel acoperișurile par să plutească deasupra volumelor.

ÎNCLINAŢIE SPRE LUMINĂ

100

ÎNCLINAŢIE SPRE LUMINĂ

LOCUINȚĂ - BREAZA Arh. Nicolae Cozinov

Unul din obiectivele principale a fost să se obţină cât mai multă lumină naturală în toată casa. Orientarea faţă de punctele cardinale, soluţia aleasă (cu dublă orientare) plasată sub un unghi de 45° faţă de axa N-S conduce la obţinerea unui coeficient de însorire de peste 70%. Repartizarea ferestrelor a fost realizată astfel încât să se asigure suficientă lumină pentru fiecare spaţiu al casei. Ferestrele au fost instalate individual sau în combinaţii pentru a asigura lumina naturală dar și cea mai frumoasă priveliște. Montarea ferestrelor VELUX s-a făcut conform tehnologiei de montaj recomandată de furnizor adaptată la condiţiile concrete ale proiectului. În funcţie de necesităţi au fost montate parasolare (rulouri exterioare parasolare) și rulouri (rulouri perdea interioare) astfel încât să se asigure un mediu ambiant plăcut și confortabil.

Grinzile din lemn din zona ferestrelor păstrează culoarea naturală a lemnului, în nuanţa ramelor de la ferestrele VELUX. Pereţii au fost zugrăviţi în alb, iar pardoseala executată din parchet clasic de culoare deschisă, în acest fel casa devine luminoasă și odihnitoare. Scara de acces la mansardă este din lemn, și este situată în faţa grupului de nouă ferestre VELUX. În viitor urmează montarea sistemelor solare VELUX în vederea completării conceptului de “CASĂ VERDE”.

101

102

ÎNCLINAŢIE SPRE LUMINĂ

LOCUINȚĂ - ORADEA Arh. Mircea Calin Lungu

Proiectul de faţă a avut ca obiectiv mansardarea unei case, situată într-o zonă liniștită a municipiului Oradea, dominată de locuinţe individuale. Beneficiarul a dorit ca prin spaţiul nou creat sa realizeze un loc plăcut, reconfortant, optând astfel pentru montarea ferestrelor de mansardă VELUX – GZL 1054/M08, respectiv VFE 3073/M34. Prin intermediul lor se oferă o perspectivă frumoasă și relaxantă din dormitoarele de la mansardă către natura înconjurătoare sau bolta cerească.

Așadar, ferestrele VELUX s-au dovedit a fi un « partener » de nădejde în realizarea unui spaţiu primitor imprimând totodată o notă de eleganţă și exclusivism construcţiei pe care o deservesc.

103

104

ÎNCLINAŢIE SPRE LUMINĂ

CASĂ FAMILIALĂ IN REGIM P+MP - TIMIȘOARA Arh. Constantin Anghel, colaborator: Arh. Rus Radu Zabulon

Tema de proiectare este realizarea unei case pe două nivele pentru două generaţii, seniorii locuind la parter, iar tânăra familie la mansardă. Mansarda are în cele patru colţuri câte o terasă tratată diferit una de cealaltă. Acoperișul are două ape orientate spre stradă și spre curte. Accesul în mansardă se realizează printr-o scară în două rampe. Scara are o supantă, ceea ce permite iluminarea ei pe cale naturală atât prin ferestre simple cât și prin trei ferestre de mansardă. Cele șaisprezece ferestre de mansardă iluminează livingul, dormitoarele, bucătăria deschisă, baia, casa scării deschisă, cu alte cuvinte toate spaţiile mansardei. Mansarda funcţionează ca un spaţiu de locuit individual atât pentru zona de zi cât și pentru cea de noapte pentru tânăra familie. Mansarda se iluminează și ventilează natural cu ajutorul ferestrelor de mansardă VELUX combinate câte două, câte trei, câte patru și combinate cu ferestre verticale (VFE).

Pentru această mansardare s-au folosit ferestre de mansardă VELUX GGL M08 și M10 combinate câte două pe verticală, câte trei pe verticală și două combinaţii de câte 4 ferestre. La ferestrele de mansardă dinspre sud s-au propus rulouri exterioare MHL. Cantitatea de lumină naturală pătrunde în interiorul mansardei pe toată durata zilei aducând sănătate trupului, reducând consumul de energie și dând o foarte bună dispoziţie.

105

106

ÎNCLINAŢIE SPRE LUMINĂ

IMOBIL LOCUINȚE SOCIALE P+2E, P+1E+M - DUMBRĂVIŢA Arh. Mihai Raol David

Situat în vestul comunei Dumbrăviţa din judeţul Timiș, imobilul apare conturat într-o atmosferă rezidenţială, ce susţine o zonă cu regim mic de înălţime, maximum P+2E+M și un POT max. de 30%. Comuna, așezată în imediata apropiere a municipiului Timișoara, s-a bucurat, în ultimii ani, de o dezvoltare urbanistică remarcabilă, un parcurs trasat cu abilitate de autorităţile locale. Colectivul de elaborare al proiectului este format din s. arh. Tudor Cordun, s. arh. David Raol și îndrumător arh. Bogdan Cristina. Luând în calcul limitările funcţionale ale unui spaţiu de pod, utilizarea ferestrelor de mansardă a venit ca o necesitate pentru soluţionarea fundamentală cât mai practică și cât mai concretă a iluminatului și ventilaţiei. Tipul de ferestre a fost ales pentru a valorifica avantajul în sine al ferestrelor de mansardă, prin modul în care lumina pătrunde în spaţiul nou creat. S-a decis supradimensionarea suprafeţei vitrate pentru a compensa dimensiunea redusă a încăperii cu mai multă luminozitate și o priveliște demnă de admirat.

Alegerea mărcii VELUX, în detrimentul altor mărci de pe piaţă, mai confortabile din punct de vedere financiar, s-a fondat pe o serie de utilizări în proiecte elaborate de SC Conicform SRL, având încredere în calitatea și fiabilitatea produselor, multitudinea de accesorii și asistenţa specializată oferite de producător. Convinși fiind că produsele și serviciile oferite de VELUX vor fi cel puţin pe măsura celor de până acum, vom „profita” în continuare de beneficiile și avantajele ferestrelor de mansardă VELUX.

107

108

ÎNCLINAŢIE SPRE LUMINĂ

LOCUINȚĂ - RÂMNICU VÂLCEA Arh. Doina Negoiţă ,

Imobilul din strada Episcopiei trebuia sa răspundă unei serii de cerinţe compoziţionale și arhitecturale menite să facă posibilă prezenţa sa într-o zonă cu construcţii cu valoare ambientală. Regimul de înălţime permis de Primărie a fost cel de S+P+3E+M, reușind să vină în întâmpinarea atât a dezideratelor clientului cât și celor ale municipalităţii.

Spaţiul din mansardă se luminează prin intermediul sistemului de ferestre VELUX. Se obţine astfel o bună expunere a spaţiului interior care este rezolvat în sistem de plan liber. Cota ferestrelor oferă utilizatorului posibilitatea accesului vizual la grădina Episcopiei, monument istoric.

109

110

ÎNCLINAŢIE SPRE LUMINĂ

LOCUINȚĂ - SÂNCRAI Arh. Camelia Pojan Draga

Blocul de locuinţe este rezultatul unei teme de proiectare foarte rigidă și cu câteva cerinţe clare: 3 scări, 3 lifturi exterioare, mansardă și un buget redus. S-a optat pentru forme simple, faţade simetrice și pentru o organizare funcţională a spaţiilor interioare cât mai eficientă. Al 5-lea nivel al construcţiei, în ideea reducerii costurilor, a fost parţial mansardat asigurându-se luminarea și ventilarea naturală cu ajutorul sistemului de ferestre VELUX. La elaborarea soluţiilor estetice și decorative a exteriorului clădirii s-a pornit în principal de la ideea combinaţiei de 2-3 culori, optânduse la învelitoare pentru o culoare mai închisă iar faţadele în 2 culori calde. Astfel s-au îmbinat textura și culoarea învelitorii cu designul și culoarea ferestrelor VELUX.

Pentru că s-a vrut o exploatare maximă a spaţiilor interioare, podul rezultat a fost transformat în spaţii locuibile aferente apartamentelor de la mansardă și accesate din interiorul apartamentelor prin scări proprii. Aceste noi spaţii sunt luminate și ventilate natural cu ajutorul sistemelor de ferestre VELUX.

111

112

ÎNCLINAŢIE SPRE LUMINĂ

LOCUINȚĂ - SĂRULEȘTI Arh. Florin-Mihai Medvedovici

Pe un teren de 3 hectare de la marginea localităţii Sărulești am început în 2004 construcţia unei case. Apropierea de București - circa 50 Km - a făcut incertă destinaţia – casă de vacanţă sau locuinţă permanentă. Din acest motiv, casa realizată are toate spaţiile și dotările necesare confortului zilnic, dar și deschiderea și libertatea unei case de vacanţă. Am decis amplasarea casei în treimea inferioară a terenului, în apropierea Mostiștei. Parcursul până la casă se face pe un drum șerpuit de circa 300 m lungime ce dă posibilitatea perceperii casei din cele mai variate unghiuri. Diferitele grupări de plante și elemente de interes – lac, teren de sport, livadă, filtrează imaginea către lac. Spaţiile necesare unei familii – living, bucătărie, dormitoare, băi, etc. s-au organizat în mare parte în parter, având în vedere ca nu au existat constrângeri de suprafaţă a terenului. Toate aceste spaţii au o legătură nemijlocită cu terenul, deschizându-se pe generoase terase acoperite. Organizând astfel funcţiunile în parter, în mijlocul casei, în volumul acoperișului, a rezultat un ansamblu de spaţii – living, dormitor, baie, ce va fi folosit de fiul proprietarilor, student arhitect. Legătura spaţială a livingului de etaj – ce va fi folosit ca sală de muzică – cu livingul de la parter este asigurată de deschiderea generoasă și de balustrada de sticlă care elimină toate obstacolele optice. Problema cea mai dificilă a fost legarea acestui spaţiu cu exteriorul, având în vedere ca el se desfășoară în volumul acoperișului. Aici intervine cu succes VELUX cu ferestrele sale de mansardă. Către lac, la nivelul ochiului, a fost amplasată o grupare de patru ferestre de dimensiuni mari – SO4, ce luminează în același timp și livingul de la parter. Pe faţada opusă, pentru livingul de la etaj, au fost amplasate două grupuri de câte două ferestre MO8, ce permit o vedere către partea de nord a terenului. În acest fel, peisajul, gata înrămat este adus în interiorul casei ca un tablou preţios.

S-au montat de asemenea 2 ferestre independente, una pentru scara de acces la etaj și alta pentru baie. Cele 10 ferestre VELUX montate asigură, favorizat și de deschiderea spaţiilor, un nivel de iluminare suficient în majoritatea spaţiilor interioare, chiar și atunci când toate obloanele ferestrelor din faţadă sunt închise. La construcţia casei au fost folosite materiale tradiţionale, de bună calitate - cărămidă, lemn de stejar și de rășinoase, ţiglă ceramică. Pentru îmbunătăţirea izolaţiei termice s-au folosit de asemenea materiale naturale – tencuiala pe bază de perlit, vată minerală. S-a ales de asemenea o soluţie ceva mai complicată și costisitoare pentru acoperiș – un acoperiș dublu, cu două rânduri de căpriori, care îmbină două avantaje: permite o izolare generală în exteriorul asterelii cu 25 cm vată minerală, și lasă vizibili către interior un rând de căpriori. Amenajarea interioară a fost gândită de asemenea tradiţional, folosind pe lângă mobilierul funcţional modern – bucătărie și living – mobilier istoric și mobilier ţărănesc pictat, o piesă fiind datată chiar 1862. S-au recuperat și folosit ca decor unelte și piese vechi de ceramică ţărănească pictată. Spaţiul din jurul casei a fost sistematizat cu ajutorul unor pereţi de sprijin, creându-se astfel o succesiune de terase înierbate între care se comunică prin scări și rampe. Având în vedere poziţia izolată a casei, fără surse de gaz, s-a montat o pompă de căldură BARTL, solapă și s-a adoptat un sistem de încălzire mixt – în pardoseală și prin calorifere și convectoare. Sistemul de încălzire - răcire în pardoseală, împreună cu ventilaţia naturală asigurată de deschiderea alternativă a ferestrelor VELUX asigură o temperatură optimă atât vara cât și iarna. Sunt asigurate de asemenea alimentarea cu apă potabilă prin intermediul unui puţ de mare adâncime și alimentarea cu energie electrică prin intermediul unui post de transformare propriu.

113

114

ÎNCLINAŢIE SPRE LUMINĂ

CASA DIN PETICE - BUCUREȘTI Arh. Irina Tulbure

Povestea Casei din Petice este una pe cât de obișnuită pe atât de particulară: un beneficiar relativ pretenţios, care deţine un număr relativ mare de automobile, dar și de animale, cere unui arhitect realizarea unei case în care toate acestea să încapă confortabil. Lucrarea a însemnat o reală conlucrare între beneficiar și arhitect, între ideile inovatoare și uneori extravagante ale beneficiarului și abilitatea și cunoștinţele tehnice ale arhitectului. Dorinţa beneficiarului a fost de a avea un spaţiu impozant pentru adăpostirea automobilelor, în relaţie cu locuinţa dezvoltată pe înălţime, dar care trebuia să deţină în mod obligatoriu un acoperiș cu pantă proeminentă. Astfel, parterul locuinţei este în întregime ocupat de garajul pentru automobile dezvoltat în adâncime. Din extremitatea garajului, beneficiarul a solicitat insistent o scară care să faciliteze accesul „oamenilor” către etajele superioare ale construcţiei. Terasa ce acoperă garajul reprezintă o posibilă extindere în exterior a bucătăriei de la nivelul 1, folosită, pe timp favorabil, firește, de către animalele cazate la acest nivel.

Tot de aici, scara de acces continuă către spaţiul de sub acoperiș, folosit ca zonă multifuncţională, în principiu, de către locuitorii construcţiei. Dificultatea cea mai mare a proiectului a constat în cerinţa expresă a beneficiarului ca întreaga suprafaţă a construcţiei să poată fi utilizată de către automobile și mai mult decât atât, de posibilitatea unei deschideri în panta acoperișului prin care să poată fi scos braţul unei macarale. În acest context, cunoștinţele tehnice ale arhitectului au făcut posibil acest lucru, astfel încât folosirea unei ferestre VELUX a însemnat pentru beneficiar o oportunitate neașteptată și cel mai atractiv și interesant punct al întregii construcţii. De remarcat este faptul că pentru întreaga construcţie s-au folosit materiale reciclabile, fiind realizată în timp extrem de scurt, în regie proprie.

115

ÎNCLINAŢIE SPRE LUMINĂ

117

SECŢIUNEA MANSARDARE DE BLOC

Mansarde cu apartamente realizate pe acoperișuri terasă ale blocurilor existente, la executarea cărora s-au utilizat ferestre de mansardă VELUX

118

ÎNCLINAŢIE SPRE LUMINĂ

ETAJARE SI MANSARDARE BLOC DE LOCUINȚE - BRAȘOV

16 x 0,17 = 2,800 m

6 11

16 x 0,175 = 2,80

16 x 0,17 = 2,800 m

16 x 0,175 = 2,80 12

16 x 0,175 = 2,80 6

16 x 0,17 = 2,800 m

16 x 0,175 = 2,80 11

16 x 0,175 = 2,80 6

16 x 0,175 = 2,80 12

16 x 0,175 = 2,80 6

6 16 x 0,175 = 2,80

16 x 0,175 = 2,80 6

7 10

16 2

7 10

1 5

16 x 0,175 = 2,80

2 16 x 0,175 = 2,80 6

7 10

1 5

7 10

1 5

7 10

1 5

16 x 0,175 = 2,80 6

16 x 0,17 = 2,800 m

1 2 3 4 5

7 8 9 10

Imobilul propus pentru reabilitare este unul tipic pentru anii în care a fost construit, și care nu iese în evidenţă decât prin lipsa oricăror elemente care ar fi putut să îmbunătăţească și să asigure calitatea vieţii ocupanţilor săi. Lipsa oricăror "anexe" arhitecturale de genul balcoanelor, ancadramentelor sau a oricărui element arhitectural care să dea o altă nuanţă volumului, duce la pierderea acestei "cutii cu oameni" printre atâtea altele, într-un cartier. În aceste condiţii, reabilitarea faţadelor, odată cu obţinerea unor noi spaţii locative, devine unul dintre principalele obiective. Mansardarea ultimului etaj ajunge a fi rezolvarea ideală, pentru a evita păstrarea "cutiei" și a reinventa volumul. Aspectul exterior devine unul viu, colorat, riguros, și mai ales, deosebit faţă de monotonia cromatică și volumetrică ce ne înconjoară.

16 x 0,17 = 2,800 m

Arh. Paul Lazar

7 8 9 10

Ferestre generoase în mansardă, lumină naturală, aer proaspăt, devin rapid un deziderat aproape impus. Spaţiul folosit la maxim în volumul acoperișului ajunge a fi un atu deosebit de important în conceptul general. În aceste condiţii, folosirea ferestrelor de mansarda VELUX a reprezentat soluţia ideală, volumul acoperișului pretându-se perfect la acest lucru.

119

120

ÎNCLINAŢIE SPRE LUMINĂ

LISTA PARTICIPANȚILOR

ALBA IULIA Cătălin Trandafir Irina Filofi Iulian Onișoru BRAȘOV Bogdan Preda Paul Lazăr BUCUREȘTI Adrian Untaru Andreea Liliana Pop Corvin Cristian Florin-Mihai Medvedovici Ion Păpușoi Irina Meliţă Irina Tulbure Marius Marcu-Lapadat Nicolae Cozinov Ștefan Alberto Bianco Ștefan Simion

CLUJ Gábor Tóthfalusi Ioana Cecălășan Klara Veer László György Tulogdy Tiberius Bratu Victor Mihai Ros IAȘI Ioan Sasu MIERCUREA CIUC Zsolt Várday ORADEA Ioan Dan Costa Mircea Călin Lungu

121

RÂMNICU VÂLCEA Doina Negoiţă SIBIU Liviu Alexandru Gligor SINAIA Nicolae Dan Manea SUCEAVA Elena Hison TÂRGU-MUREȘ Camelia Pojan Draga

TIMIȘOARA Alin Mărgărit Bogdan Demetrescu Camelia Covaci Preda Cristian Boltres Constantin Anghel Irina Feier Lavinia Popa Marius Miclăuș Mihai Botescu Mihai Raol David Paul Buchert Radu Mihăilescu Rudolf Graf Vlad Gaivoronschi

ÎNCLINAŢIE SPRE LUMINĂ Titlul publicaţiei: ÎNCLINAŢIE SPRE LUMINĂ Premiile VELUX România 2010

Nici o parte a acestei publicaţii nu poate fi reprodusă sub nici o formă sau prin orice mijloace, electronice sau mecanice, fără permisiunea în scris din partea editorului.

Editor: VELUX România S.R.L.

Descrierile proiectelor au fost scrise de către participanţii înșiși. Pentru a nu denatura conţinutul, VELUX făcut doar selecţii de text și modificări minime.

Format: VELUX România S.R.L.